Masuri Asiguratorii - Asist. Univ. Dr. Andra Roxana Trandafir PDF

Aspecte de practică neunitară privind
măsurile asigurătorii în procesul penal
Asist. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşşti
Bucureşşti, 3 noiembrie 2014
Project supported by a grant from Norway

Planul expunerii
I. Măsurile asigurătorii în procesul penal
II. Incidenţţa dispoziţţiilor legii civile sau
procesual civile în materia măsurilor
asigurătorii înfiinţţate de organele penale
III.Concursul între măsurile asigurătorii
luate în procesul penal şi titlurile
executorii
Sediul materiei: art. 249 şi urm. C. pr. pen.
Măsurile asigurătorii:
• sechestrul penal propriu-zis [art. 252 C. pr. pen.]
• inscripţia ipotecară [art. 253 alin. (4) C. pr. pen.]
• poprirea (art. 254 C. pr. pen.).
Obiectul măsurilor asigurătorii:
• sechestrul penal propriu-zis şi poprirea: bunuri mobile
• inscripţia ipotecară: doar bunuri imobile.

Sumele de bani aflate în conturi – poprire sau sechestru?
• Art. 254 CPP - “actul prin care se înfiinţează

sechestrul“
• Practica organelor care înfiinţează măsura

Sumele de bani aflate în conturi –poprire sau sechestru?
”...luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra ”...aplicarea măsurii popririi asigurătorii
sumelor aflate în conturile...până la concurența sumei până la concurența sumei de X lei asupra
de X lei” sumelor de bani deținute de suspectul.... în
orice cont deschis la...”
”...instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor
de bani aflate în și cu care vor fi alimentate conturile ”...poprirea sumelor de bani datorate cu
bancare deținute de...” orice titlu de către terțe persoane fizice sau
juridice (unități bancare, societăți comerciale
”...instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra etc) și, respectiv instituirea sechestrului
următoarelor conturi bancare, deschise pe numele...” asupra bunurilor mobile și imobile
deținute/aflate în proprietatea...”
”...instituirea sechestrului penal asupra bunurilor și
conturilor bancare ce aparțin...” ”...instituirea popririi asupra tuturor
sumelor de bani prezente și viitoare aflate
”...în temeiul art. 249 și art. 254 CPP, instituirea în conturile...”
sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor
mobile aparținând...” Project supported by a grant from Norway
A. Înfiinţarea sechestrului asigurător, indiferent care este

obiectul măsurii asigurătorii
B. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în

vedere sume existente în cont ori sume viitoare
C. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în

vedere bunuri mobile corporale sau creanţe

• Atunci când sunt avute în vedere sume de bani aflate în cont sau alte
sume datorate de terţi persoanei faţă de care se ia măsura asigurătorie,
care este obiectul unei asemenea măsuri?
o Suma de bani?
o Creanţa?
Art. 252 alin. (2) CPP: sumele de bani care fac obiectul sechestrului
Art. 252 alin. (8) CPP: sumele de bani ridicate potrivit alin. (2)
Art. 254 alin. (1) CPP : sumele de bani datorate cu orice titlu de către
un terţ suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente
Art. 2173+art. 2191 alin. (1) CC – proprietatea sumelor din conturi

Obiectul măsurii asigurătorii nu îl constituie sumele de bani propriu-zise, ca şi

bunuri corporale, ci creanţţa bănească pe care inculpatul, suspectul sau partea
responsabilă civilmente, în calitate de titular al contului, o are faţă de terţ (bancă,
angajator, altă persoană) acesta din urmă fiind proprietarul sumelor de bani
respective.
⇒ sumele de bani aflate în conturi, precum şi cele care

urmează a fi încasate în conturi, ori alte sume de bani
datorate de terți în viitor, nu pot face decât obiectul
popririi asigurătorii
Relevanţă: întinderea măsurii asigurătorii!

Obiectul măsurilor asigurătorii:

• sechestrul penal propriu-zis – bunuri corporale (de
regulă) şi care se găsesc la persoana faţă de care se
ia măsura;
• poprirea: bunuri mobile (de regulă) incorporale
datorate de un terţ persoanei faţă de care se ia
măsura;
• inscripţia ipotecară: doar bunuri imobile.

Cauza şi scopul măsurilor asigurătorii
Cauza măsurilor asigurătorii:
• evitarea ascunderii,
• evitarea distrugerii,
• evitarea înstrăinării,
• evitarea sustragerii de la urmărire.
Scopul măsurilor asigurătorii:

• confiscarea specială sau extinsă,
• repararea pagubei produse prin infracţiune,
• garantarea executării pedepsei amenzii,
• garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Persoanele ale căror bunuri pot forma obiectul măsurilor asigurătorii
• măsurile asigurătorii în vederea garantării executării pedepsei amenzii se iau doar
asupra bunurilor suspectului sau inculpatului,
• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se iau asupra bunurilor suspectului,

inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente,
• măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua
asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau
posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate, în conformitate cu
dispoziţiile art. 112 şi art. 1121 C.pen,
• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru

garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau
inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii
probabile a acestora.

Într-o situaţie, a fost luată măsura sechestrului asupra sumei de bani ce urma să tranziteze
contul cumpărătoarei pentru plata preţului unui imobil aparţinând inculpatului-vânzător, ca
urmare a contractării de către cea dintâi a unui credit „Prima casă” și poprirea acestei sume
”la banca ce urmează să efectueze plata”.
Cumpărătoarea s-a aflat aşadar în imposibilitate de a-şi executa obligaţia de plată a

preţului, cu toate că proprietatea asupra imobilului s-a transmis la semnarea contractului de
vânzare, iar ipoteca de rang I constituită în favoarea unei alte bănci, ce urma să fie stinsă
ca urmare a plăţii cumpărătoarei, subzistă.
Tranzacţia dintre vânzător şi cumpărător privind rezoluţiunea contractului nu a fost validată

de instanţă pentru că în cartea funciară se notase interdicția de înstrăinare în favoarea
Statului și a băncii finanțatoare.

Într-o altă situaţie, a fost luată măsura sechestrului pentru

repararea prejudiciului cu privire la un imobil ipotecat în
favoarea băncii, cu privire la care fusese declanşată executarea
silită, care aparţinea mamei inculpatului, cu motivarea că
imobilul a fost folosit de inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de
sprijinire de grup infracţional organizat. Activitatea infracţională
reţinută în sarcina inculpatului era ulterioară momentului
achiziţionării imobilului şi constituirii ipotecii.

II. Incidenţţa dispoziţţiilor legii civile sau procesual civile în materia
măsurilor asigurătorii înfiinţţate de organele penale
Art. 249 alin. (8) CPP - nu pot fi

sechestrate bunuri care aparţin unei
autorităţi sau instituţii publice ori unei
alte persoane de drept public şi nici
bunurile exceptate de lege.

II. Incidenţţa dispoziţţiilor legii civile sau procesual civile în
materia măsurilor asigurătorii înfiinţţate de organele penale
În ce măsură sunt aplicabile dispoziţiile din legea

procesual civilă sau civilă atunci când se iau măsuri
asigurătorii în procesul penal?
• Art. 2 alin. (2) CPC – “dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte
materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind
dispoziţii contrare”
• Art. 2 alin. (2) CC – “prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu
de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la
care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale”
1. Măsurile asigurătorii asupra imobilelor
Sunt aplicabile art. 812-815 şi art. 817

CPC atunci când se iau măsuri
asigurătorii cu privire la imobile?

Art. 812 CPC
(4) Nu sunt supuse urmăririi silite imobilele declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege.
Situații speciale:
obun cu privire la care există o clauză de inalienabilitate stabilită prin convenţţie sau
testament, potrivit art. 627 CC
obun cu privire la care a fost încheiat un antecontract de vânzare, caz în care clauza de
inalienabilitate este subînţeleasă, în conformitate cu art. 627 alin. (4) CC
⇒Art. 629 alin. (3) CC : pe durata cât clauza produce efecte, bunurile nu pot fi
supuse urmăririi
obunuri cu privire la care există drept de discuţţiune (art. 815-817 CPC) – nu este
împiedicată luarea de măsuri asigurătorii
Art. 817 CPC
(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să
urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să
ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acţiunea în împărţeală poate fi
notată în cartea funciară. – a se vedea şi art. 353 CC – după urmărirea bunurilor proprii!
(2) Până la soluţionarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului
este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluţionarea
acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripţia dreptului la acţiune
contra debitorului coproprietar sau devălmaş.
(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din
dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea
este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în
cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a
întregului imobil aflat în coproprietate în condiţiile prevăzute la art. 822.

• Art. 817 CPC – practică în caz de proprietate comună în
devălmășie:
o sechestrul se instituie doar pe cota de ½ din bun (?!);
o persoana care nu este parte în procesul penal (soţul/soţia suspectului sau
inculpatului) formulează o contestaţie împotriva măsurii asigurătorii, utilizând
procedura prevăzută de art. 250 CPP, solicitând ridicarea sechestrului asupra
unei cote de ½ (?!) iar organele judiciare sau instanţele penale admit această
cerere
o eventuală vânzare sau urmărire a dreptului de proprietate asupra pretinsei cote de ½
nesechestrate nu ar putea fi făcută decât după partaj;
soluţie mai echitabilă: ar trebui să se aibă în vedere facultatea (iar nu obligaţia)
codevălmaşului care nu este parte în procesul penal de a cere partajul, fără a fi aplicabile
dispoziţiile art. art. 358 alin. (1) CC sau codevălmașul poate face o acţiune în
constatarea cotei sale ideale din dreptul asupra bunului respectiv, iar după determinarea
acesteia prin hotărârea judecătorească, să solicite ridicarea sechestrului asupra cotei
ideale ce îi revine
II. Măsurile asigurătorii asupra mobilelor
Sunt aplicabile dispoziţiile art. 726 şi urm. CPC?

o caracterul neurmăribil al anumitor categorii de
bunuri mobile
o bunurile destinate exercitării profesiei sau
meseriei
o limitele urmăririi veniturilor băneşti

A. Caracterul neurmăribil al anumitor categorii de bunuri mobile
Părţile sociale
o art. 756 alin. (3) CPC reglementează modul de vânzare a acţiunilor la
societăţile închise şi a părţilor sociale
Luarea de măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului asupra averii

societăţii pentru creditorii personali ai asociaţilor/acţionarilor
o bunurile aduse ca aport de asociaţi ies din patrimoniul asociaţilor/acţionarilor şi
intră în patrimoniul societăţii
o părţile din beneficii sau cele cuvenite în urma dizolvării şi lichidării societăţii pot
fi urmărite şi, prin urmare, sechestrate asigurător

B. Bunurile destinate exercitării profesiei sau meseriei
Art. 727 CPC
o art. 2324 CC - bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului
afectate exerciţţiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii
ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective; excepţie:
confiscare;
o dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la
exercitarea ocupaţţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi
silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere
sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor => se poate lua măsura asigurătorie, dar
executarea trebuie efectuată cu respectarea acestor reguli.
o dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară
continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele
pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care
asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea
creanţei.
C. Limitele urmăririi veniturilor băneşşti
Art. 728 CPC
(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc
periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie
pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al
debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor
de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi
urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a
contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii,
nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea
daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
(6) Sumele reţinute potrivit prevederilor alin. (1) - (4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 863 şi următoarele.
(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de
maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte
asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
3. Măsurile asigurătorii privind bunurile mobile incorporale
datorate de alte persoane
Art. 254 CPP - sumele de Art. 780 CPC - sumele de
bani datorate cu orice titlu bani, titlurile de valoare sau
suspectului ori inculpatului alte bunuri mobile
sau părţii responsabile incorporale urmăribile
civilmente de către o a treia datorate debitorului ori
persoană ori de către cel deţinute în numele său de o a
păgubit treia persoană sau pe care
aceasta din urmă i le va
datora în viitor, în temeiul
unor raporturi juridice
existente
Întinderea popririi asigurătorii
• (creanţele privind) sumele de bani, cât şi (cele privind) titlurile
de valoare sau alte bunuri mobile incorporale
• şi sumele ce vor fi datorate în viitor (cu care vor fi alimentate
conturile, de pildă, sau salariile viitoare)
• pentru creanţele decurgând din raporturile juridice existente
schimbarea locului de muncă
conturile bancare viitoare

Poprirea pe conturi viitoare
”...înființarea popririi pe ”...sechestrul asigurător dispos vizează exclusiv conturile bancare
conturile prezente și existente la data emiterii ordonanței de instituire a măsurii, motiv
viitoare deținute de...” pentru care, în viitor, pentru evitarea unor cereri similare din
partea învinuiților persoane fizice, aceștia își vor putea deschide
noi conturi bancare, pe care să le utilizeze în efectuarea plăților și
încasărilor necesare în derularea activității curente. Ca urmare,
eventualele noi conturi deschise de învinuiții persoane fizice, la o
dată ulterioară celei la care au fost dispuse măsurile asigurătorii,
nu fac obiectul măsurilor asigurătorii instituite în cauză”.
”...textul legal care reglementează sechestrul nu permite să se ia

măsuri asupra conturilor viitoare”.
Posibilă soluție: reglementarea obligativității notificării deschiderii de noi conturi.

Limitele popririi în cazul salariilor sau altor sume periodice
Sunt aplicabile dispozițiile art. 780 CPC?

•Art. 780 alin. (2) – în cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face
obiectul urmării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările
viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728, dacă este cazul.
• Art. 728 alin. (1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor
sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării
mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de
întreţinere sau alocaţie pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate
din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea
prevede altfel.
•Art. 780 alin. (5) lit. c) – nu sunt supuse executării silite sumele aferente plății salariilor
viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființări popririi.
Limitele popririi în cazul salariilor sau altor sume periodice
”...solicităm ca măsura ”...potrivit art. 728 alin. (1) C.pr.civ., salariile și alte venituri periodice realizate din muncă pot fi
popririi să fie luată cu urmărite până la 1/3 din venitul lunar net. Rezultă că veniturile obținute de debitor cu caracter
respectarea periodic sunt parțial insesizabile. Însă, această regulă privește numai situația urmăririi silite
dispozițiilor art. 728 a acestor venituri pe calea popririi, ceea ce presupune indisponibilizarea sumelor datorate și
C.pr.civ. (pentru care vor fi plătite în viitor debitorului, de la data primirii actului prin care se înființează
persoanele fizice) și sechestrul. În consecință, ea nu privește veniturile realizate anterior de debitor care se
ale art. 780 alin. (5) aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului, acestea putând fi
lit. c) C.pr.civ pentru indisponibilizate în totalitate.”
persoanele juridice”.
”În aceste condiţii, împrejurarea că în conturile inculpatului, indisponibilizate pe calea
”...dispune ridicarea sechestrului, se aflau în tot sau în parte sume provenite din salariile obţinute şi plătite acestuia
parțială a măsurii anterior instituirii măsurii asigurătorii este fără relevanţă din perspectiva art. 728 C.pr.civ. A
asigurătorii cu accepta soluţia contrară ar echivala cu o primă de încurajare pentru toţi infractorii care
privire la sumele realizează (şi) venituri din muncă, căci pe această cale ei s-ar bucura nestingheriţi de produsul
provenind din salarii, infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile realizate anterior (şi economisite, datorită
urmând să rămână existenţei unor surse ilicite care în mod evident sunt consumate cu prioritate) nu ar putea fi
indisponibilizat doar sechestrate decât în parte.”
un procent de 1/3 din
veniturile salariale ”Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 780 alin. (5) lit. c) C. pr.civ. în privința inculpatei
viitoare.” persoană juridică, acestea se referă de asemenea la poprire, or măsura sechestrului vizează
sumele de bani care se aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului,
acestea putând fi indisponibilizate în totalitate”.
III. Concursul între măsurile asigurătorii și titlurile executorii
1. Precizări privind titlurile executorii

2. Urmărirea imobiliară
3. Urmărirea mobiliară

Art. 632 CPC - executarea silită se poate
face în temeiul unui titlu executoriu, iar
acestea sunt hotărârile executorii,
hotărârile cu executare provizorie,
hotărârile definitive, precum şi orice alte
hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii,
pot fi puse în executare
• actele administrative având ca obiect creanţe fiscale
• efectele de comerţ
• contractul de credit ipotecar şi garanţiile reale şi personale
subsecvente
• contractele de credit şi contractele de garanţie reală sau
personală încheiate de instituţiile de credit
• contractul de asistenţă juridică
• contractele de ipotecă mobiliară şi imobiliară, în condiţiile
art. 2431 C.civ.
2. Urmărirea silită imobiliară
Posibilitatea punerii în executare a titlurilor executorii în ipoteza
existenţţei unor măsuri asigurătorii luate în procesul penal
•în ipoteza existenţei unei măsuri asigurătorii instituite în cadrul
procesului penal, un creditor care are titlu executoriu poate demara
executarea silită cu privire la acel bun?
•instanţele pot refuza învestirea cu formulă executorie într-o asemenea
situaţie?
•executorul judecătoresc poate sau trebuie să refuze deschiderea
dosarului de executare ori încuviințarea executării silite?

Posibilitatea punerii în executare a titlurilor executorii în ipoteza existenţţei
unor măsuri asigurătorii luate în procesul penal
Învestirea cu formulă executorie

•Art. 6401 alin. (3) CPC - instanţa va verifica dacă
înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă
cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum
şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de
lege.

Deschiderea dosarului de executare – art. 664 CPC
Încuviințarea executării silite – cazurile de refuz - art.

665 alin. (5) CPC, aplicabil şi în cazul urmăririi
imobiliare potrivit art. 819 CPC
o Pct. 7 - existenţa altor impedimente prevăzute de lege - nu
poate fi incident, întrucât nicio dispoziţie legală nu prevede
imposibilitatea încuviinţării executării silite pe baza unui titlu
executoriu într-o astfel de situaţie.

Art. 665 alin. (6) CPC - Încuviințarea executării silite se

poate ataca în cadrul contestației la executare.
Motivare: „până când sechestrul asigurător nu este
ridicat de organul penal competent, nu poate fi iniţiată
nicio procedură judiciară cu privire la bunul respectiv
(inclusiv executarea silită), întrucât acesta ar fi scos de
sub efectul indisponibilizării pe o cale neprevăzută de
lege”.

”...așa cum rezultă din sesizarea din oficiu a Parchetului, în cauza...s-a dispus
luarea de măsuri asigurătorii cu privire la imobilul...aparținând..., învinuiți de
săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală. Infracțiunea comisă de executorul
judecătoresc constă în faptul că acesta a procedat la vânzarea silită a imobilului
ce făcea obiectul sechestrului asigurător instituit în scopul recuperării
prejudiciului consolidat al statului și este prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 241/2005”
”...potrivit plângerii, executorul judecătoresc...se face vinovat de săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 VCP, întrucât a efectuat
executarea silită deși bunul se afla sub sechestru asigurător”

Procedura executării silite imobiliare în cazul în care există măsuri asigurătorii luate în
procesul penal
• Art. 821 alin. (1) CPC - Odată cu comunicarea încheierii de
încuviinţare, executorul va solicita biroului teritorial de cadastru
şi publicitate imobiliară să dispună, în baza acesteia, notarea
urmăririi imobilului în cartea funciară, cu arătarea creditorului
urmăritor şi a sumei pentru care se face urmărirea.
• Art. 821 alin. (5) CPC - Încheierea de admitere sau respingere a
notării pronunţate de registratorul de carte funciară se va
comunica, în afara creditorului urmăritor, executorului
judecătoresc, precum şi persoanelor care, potrivit
menţiunilor din cartea funciară, sunt interesate.

Procedura executării silite imobiliare în cazul în care există măsuri asigurătorii luate în
procesul penal
• Art. 835 alin. (2) CPC - Totodată, executorul va cere biroului de cadastru şi publicitate
imobiliară să îi comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit,
precum şi eventualele drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane.
Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la
termenele fixate pentru vânzarea imobilului.
• Art. 839 alin. (1) CPC – câte un exemplar din publicaţia de vânzare se va comunica,
potrivit dispoziţiilor pentru comunicarea şi înmânarea citaţiilor:
a) creditorului urmăritor şi debitorului, precum şi, după caz, terţului dobânditor,
coproprietarilor sau altor persoane care au un drept înscris în legătură cu bunul
imobil scos la vânzare;
b) creditorilor ipotecari înscrişi în cartea funciară, precum şi celor care au înscrieri
provizorii sau notări în legătură cu vreun drept real, dacă înscrierile sau notările
sunt anterioare notării urmăririi.

Posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a existenței măsurilor asigurătorii
în procesul penal
„...în condiţiile în care imobilul amintit este “...instituirea sechestrului penal nu poate duce
indisponibilizat, sechestrul penal nefiind ridicat potrivit la suspendarea legală a executării silite în cazul
art. 250 C.pr.pen. și putând sluji la repararea în care un alt creditor ce deţine un titlu
prejudiciului cauzat de inculpaţi în ipoteza admiterii executoriu împotriva suspectului sau
acţiunii civile în cadrul procesului penal, soluţia inculpatului a solicitat executarea silită a
suspendării provizorii a executării silite este pertinentă, imobilului sechestrat, întrucât cauzele privind
mai cu seamă că vânzarea la licitaţie publică este suspendarea legală a executării silite sunt
stabilită în curând şi poate duce la lipsa de substanţă expres şi limitativ prevăzute de lege, iar printre
însăşi a măsurii sechestrului penal adoptat. Condiţia acestea nu se regăsesc şi cele privind
urgenţei se justifică prin prezenta ea materializându-se instituirea unui sechestru penal asupra
sub forma înlăturării piedicilor ce s-ar ivi cu prolejul unei bunurilor mobile sau imobile ale persoanei
executări în sensul art. 996 C.pr.civ. Adoptarea soluţiei urmărite penal”.
în speţă este de natură vremelnică, provizorie,
temporară, prin prezenta nu se prejudecă fondul, ”...nu este posibil ca o măsură asigurătorie care
suspendarea provizorie fiind o excepţie de la apără o incertitudine ce ar putea deveni
executarea cu celeritate, de urgenţă a titlului posibilă să blocheze o certitudine, adică
executoriu.” executarea unui drept de creanţă stabilit printr-
o hotărâre judecătorească irevocabilă”.
Posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a existenței
măsurilor asigurătorii în procesul penal
PENALUL ȚINE ÎN LOC CIVILUL?

=> art. 27 alin. (1) și (7) CPP – se suspendă acţiunea civilă care
are ca obiect repararea pagubei săvârşită prin infracţiune.
”...Nu este vorba de existenţa pe rolul instanţelor de judecată a două cauze, una civilă
şi una penală, ci doar a unei cauze penale, în cadrul căreia s-a dispus înfiinţarea unui
sechestru asupra imobilelor învinuitului/inculpatului, în timp ce o altă persoană juridică
deţine un titlu executoriu împotriva acestuia, care nu are nicio legătură cu cauza penală ce
se află în desfăşurare şi care solicită executorului judecătoresc competent vânzarea la
licitaţie publică a imobilului sechestrat.”
Posibilitatea contestării executării silite
a) preferința statului/interesul general/interesul superior al
copilului
b) executarea silită a bunurilor legal sechestrate constituie
infracţiune
c) prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii
asigurătorii instituite de organul penal pe o altă cale
decât cea prevăzută de lege
d) lipsa confirmării titlului executoriu printr-o hotărâre
judecătorească definitivă
e) incidenţa art. 862Project
CPC supported by a grant from Norway
PREFERINȚA STATULUI?

Preferința statului
”...Chiar și în ipoteza unei Art. 2328 CC - Preferinţa acordată statului şi unităţilor
executări silite valide, care administrativ-teritoriale pentru creanţele lor se reglementează
însă poate avea loc numai prin legi speciale. O asemenea preferinţă nu poate afecta
după ridicarea sechestrului drepturile dobândite anterior de către terţi.”
asigurător pe calea
prevăzută de art. 250 CPP, ”...În măsura în care procesul penal s-ar finaliza cu o soluție
tot statul, prin titularul de condamnare, creanța sub condiție a statului s-ar
măsurii asigurătorii, este transforma într-o creanță certă, lichidă și exigibilă, care ar
cel care va avea avea caracterul unei creanțe fiscale, ce s-ar pune în executare
prioritatea în recuperarea cu respectarea normelor din Codul de procedură fiscală.
creanței sale, în speță Potrivit art. 142 alin. (7) C.pr.fisc., față de terți, inclusiv față
sumele de bani cu care a de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra
fost prejudiciat bugetul țării bunurilor au un grad de prioritate care se stabilește de la
în urma infracțiunilor momentul la care acestea au fost făcute publice prin
săvârșite.” oricare din modurile prevăzute de lege.”

Interesul general
”...executarea silită inițiată de creditoare lipsește de ”... prin recunoaşterea dreptului său de creanţă printr-o
eficacitate scopul avut în vedere de legiuitor în ceea ce hotărâre judecătorească, creditoarea beneficiază de un bun
privește reglementarea măsurilor asigurătorii în cauzele asupra căruia are un drept de proprietate ce trebuie
penale, respectiv în sensul golirii de conținut a protejat şi apărat în contextul şi interpretarea art. 1 din
interesului general al societății protejat prin Primul Protocol adiţional la Convenţie astfel cum acest
instituirea măsurii, dând prevalență astfel unui interes text de lege a fost interpretat de Curtea Europeană a
personal al creditorului ipotecar garantat printr/un act Drepturilor Omului.”
instituit în mod convențional.”
”...măsura asigurătorie reprezintă o ingerinţă asupra dreptului
”...în cazul în care vinovăţia inculpatului ar fi stabilită de proprietate al creditoarei, care are un bun, o creanţă certă.
în mod definitiv şi faţă de acesta s-ar dispune măsura Ingerinţa este legală; măsura fiind luată într-un proces
confiscării speciale, având în vedere interesul general penal poate fi considerată ca apărând un interes general,
dar nu respectă principiul proporţionalităţii între
pentru care a fost constituit sechestrul asigurator, exigenţele interesului general al comunităţii şi
acesta ar avea un rang preferat decât ipotecile pe imperativele apărării drepturilor individuale, deoarece
care le invocă recurenta, interesul general creditoarea nu a primit nicio despăgubire pentru
precumpănind asupra celui privat, urmând ca imposibilitatea executării ca urmare a blocării conturilor
recurenta să devină un simplu creditor chirografar, debitorului său de către un organ al statului şi nu a fost stabilit
pentru partea de creanţă care nu ar putea fi niciun termen în care situaţia creată va lua sfârşit,
incertitudinea asupra datei la care hotărârea judecătorească
satisfăcută prin înstrăinarea imobilului, după ce
ar putea fi executate fiind totală şi în acelaşi mod păgubitoare
creanţa statului ar fi satisfăcută.” în mod continuu pentru creditoare”.
Executarea silită a bunurilor legal sechestrate constituie infracțiune
”...raportat la scopul urmărit de ”...sustragerea presupune luarea în stăpânire a unui
legiuitor, conform art. 107 alin. (1) bun mobil legal sechestrat. De esența infracțiunii
CP prin reglementarea măsurilor de prev. de art. 261 CP este existența unui bun mobil
siguranță, văzând regimul măsurilor și nu a unui bun imobil.”
de siguranță instituit prin art. 112
alin. (1) lit. a) CP, înstrăinarea în ”...nu se poate considera că ar fi întrunite
orice mod a bunurilor față de care elementele constitutive ale infracţiunii în cazul în
în dosarul penal s-a dispus măsura care se pune în executare un titlu executoriu vizând
asigurătorie reprezintă sustragere un imobil, având în vedere faptul că, cel puţin sub
de sub sechestru, infracțiune aspectul laturii subiective, nu poate fi vorba de
sancționată conform art. 261 CP”. intenţia de a scoate nelegal bunul de sub incidenţa
măsurii asigurătorii, ci creditorul nu face altceva
decât să-şi exercite drepturile în această calitate,
iar executorul îşi exercită obligaţiile legale care îi
revin.”

Prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii asigurătorii instituite de
organul penal pe o altă cale decât cea prevăzută de lege
“Până când sechestrul asigurător nu “Este cert că dreptul unui creditor de a-şi realiza
este ridicat de organul penal creanţa pe calea procedurii de executare silită nu
competent, nu poate fi iniţiată nicio este validat /confirmat de legalitatea sau nu a unei
altă procedură judiciară cu privire la măsuri instituite în condiţiile art. 163 VCPP,
bunul respectiv (inclusiv executarea procedură independentă şi separată atât ca
silită) întrucât acesta ar putea fi scos de finalitate, cât şi ca scop de cea a executării silite.
sub efectul executării pe o cale Chiar dacă sechestrul asigurător se poate transforma
neprevăzută de lege. Prin urmare, urmare a unei hotărâri de condamnare într-un
executarea silită asupra bunului imobil sechestru definitiv executoriu şi astfel creanţa dintr-
indisponibilizat prin efectul măsurii una eventuală sau sub condiţie, într-una simplă,
asigurătorii a fost încuviinţată cu legalitatea măsurii asigurătorii nu are vreo
încălcarea dispoziţiilor procedurale în înrâurire asupra posibilităţii de executare silită a
materie.” creanţei pusă în executare.”

Prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii asigurătorii instituite de
organul penal pe o altă cale decât cea prevăzută de lege
• Indisponibil – art. 249 alin. (2) CPP

• Inalienabil – art. 136 Constitutie, legi
speciale, CC + art. 627 CC
• Insesizabil – art. 2329 alin. (2) CC,
CPC (”nu pot fi urmărite...”)
Art. 862 CPC - În tot cursul urmăririi silite şi până la adjudecarea bunului imobil, debitorul sau
orice altă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare,
consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate
accesoriile şi cheltuielile de executare.
„...faptul că bunul imobil asupra căruia a fost instituită ”...Art. 862 CPC instituie o protecţie suplimentară în
măsura asigurătorie face obiectul unei ipoteci favoarea creditorului urmăritor al imobilului, din
convenţionale pentru garantarea unui credit bancar nu moment ce suma de bani se consemnează la
poate lipsi de garanţii pe ceilalţi creditori ai aceluiaşi dispoziţia sa. Mai mult decât atât, textul se referă la
debitor, executarea fiind guvernată în final de măsurile asigurătorii sau de executare efectuate de
principiul egalităţii creditorilor. În situaţia în care se către executorul judecătoresc la cererea
doreşte realizarea cu prioritate a creanţei celui dintâi creditorului, iar nu şi la cele înfiinţate potrivit
creditor ipotecar, acesta ori debitorul trebuie să ofere Codului de procedură penală. Este deci evident că pe
garanţii îndestulătoare pentru ca statul sau alţi o astfel de cale s-ar putea ajunge la desfiinţarea
creditori ai inculpatului (ex. părţii civile, după caz) să măsurii asigurătorii luate de organele penale pe o
poate executa, la momentul rămânerii definitive a altă cale decât cea prevăzută de art. 250 CPP, adică
hotărârii penale, dispoziţiile privind plata amenzii, exact la ceea ce parchetele apreciază ca nefiind
confiscarea specială ori plata despăgubirilor civile”. posibil.”

Adjudecarea
• Art. 856 alin. (3) CPC - De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci
sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza
aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în
rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
”...în ipoteza adjudecării bunului la licitație ”...măsura asigurătorie a sechestrului penal nu
publică, acesta nu trece liber de sarcini în valorează titlu executoriu, motiv pentru care nu
proprietatea adjudecatarului, ci grevat de poate fi opus adjudecatarului, care a dobândit
sechestrul asigurător penal. A admite teza dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în
contrară ar însemna ca executorul litigiu în urma unei proceduri de executare silită
judecătoresc să poată dispune ridicarea declanşată la cererea unui creditor care se afla în
sechestrului asigurător penal prin întocmirea posesia unui titlu executoriu”, astfel încât „o
actului de adjudecare, ceea ce ar genera o simplă măsură asigurătorie nu poate paraliza
stare de anomie. ” finalizarea procedurii de executare silită
declanşată în baza unui titlu executoriu valabil,
inclusiv prin eliberarea actului de adjudecare şi
intabularea dreptului de proprietate” .
Posibilitatea eliberării prețului obținut – art. 863 CPC, art. 170 CPF + art. 882 alin. (1)
CPC
ICCJ , secția penală, decizia nr. 1392/2013
•existenţa unei măsuri asigurătorii înfiinţate asupra unui bun, în cadrul unui proces penal, nu împiedică executarea
silită a unui creditor ce are titlu executoriu şi ipotecă asupra bunului respectiv, întrucât se reţine că la data instituirii
sechestrului asigurător penal, imobilul era afectat de o ipotecă urmare a unui contract de împrumut cu garanţie
imobiliară.
•întrucât nu s-a realizat restituirea împrumutului, s-a procedat la executarea silită a imobilului care a fost vândut la
licitaţie, apoi adjudecat de către creditorul ipotecar, astfel încât „executorul s-a găsit în faţa unui concurs între o
creanţă ipotecară şi o prezumtivă creanţă a unor prezumtivi creditori chirografari. Ca atare, creanţa ipotecară a avut
prioritate şi are prioritate chiar şi în ipoteza în care părţile vătămate au un drept de creanţă împotriva proprietarului
imobilului, dar fiind vorba de creditori chirografari, aceştia îşi vor satisface pretenţiile în măsura în care va mai rămâne
ceva din acel bun”.
•mai departe, arată instanţa supremă „chiar în cazul în care se va încuviinţa şi se va dispune despăgubirea părţilor
vătămate care au formulat cereri de constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu petenta din prezenta cauză,
creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima, întrucât ipoteca este un
drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi şi un drept de
preferinţă în privinţa satisfacerii creanţei sale faţă de ceilalţi creditori”.
•în final, se arată că „de la data intabulării proprietăţii transmise prin actul de adjudecare imobilul rămâne liber de orice
ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţa, creditorii - fără a fi cazul beneficiarilor notării
sechestrului asigurător - putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut.”

Posibilitatea intervenției în procedura insolvenței
• Art. 493 alin. (1) lit. a) CPP – suspendarea procedurii de lichidare
sau dizolvare
• Art. 413 alin. (1) pct. 2 CPC – când s-a început urmărirea penală
pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra
hotărârii ce urmează să se dea
art. 91 din Legea nr. 85/2014 - chiar dacă bunurile sunt

înstrăinate în această procedură, măsurile asigurătorii
dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale
şi/sau confiscării extinse se menţin.

3. Urmărirea silită mobiliară
• Se aplică art. 728 alin. (2) CPC în cazul existenței unei măsuri asigurătorii și a
unei/unor popriri executorii care prevăd o limită de ½ pentru veniturile periodice?
• Cum se face distribuirea acestei sume de către terțul poprit?
Existența unei creanțe puse în executare „nu ”...blocarea conturilor ca măsură asigurătorie în
reclamă necesitatea satisfacerii prioritare a procesul penal nu justifică din punct de vedere
respectivei creanţe, rămânând desigur la legal respingerea cererii de validare a poprii,
latitudinea creditorului care prin intermediul deoarece creditoarea se află deja în posesia unui
executorului judecătoresc solicită înfiinţarea titlu executoriu – hotărâre judecătorească prin
popririi asupra debitoarei, dacă îşi păstrează care creanţa sa a fost pe deplin şi irevocabil
opţiunea pentru această formulă de stabilită – în timp ce blocarea conturilor este o
executare silită sau apelează la o alta dintre măsură asigurătorie luată pentru eventualitatea
cele reglementate de Codul de procedură existenţei unei hotărâri de obligare a debitorului,
civilă pentru îndestularea creanţei sale”. hotărâre a cărei existenţă nu este certă”.

Măsurile asigurătorii în Franța
Art. 706-141 C.pr.pen.fr. - Le présent titre s'applique, afin de garantir l'exécution de la peine complémentaire de
confiscation selon les conditions définies à l'article 131-21 du code pénal, aux saisies réalisées en application du présent
code lorsqu'elles portent sur tout ou partie des biens d'une personne, sur un bien immobilier, sur un bien ou un droit
mobilier incorporel ou une créance ainsi qu'aux saisies qui n'entraînent pas de dépossession du bien.
Art. 706-145 alin.2 C.pr. pen.fr. - À compter de la date à laquelle elle devient opposable et jusqu’à sa mainlevée ou la
confiscation du bien saisi, la saisie pénale suspend ou interdit toute procédure civile d’exécution sur le bien objet de la
saisie pénale.
Art. 706-146 C.pr.pen.fr. – Si le maintien de la saisie du bien en la forme n’est pas nécessaire, un créancier muni d’un
titre exécutoire constatant une créance liquide et exigible peut être autorisé, dans les conditions prévues à l’article 706-
144, à engager ou reprendre une procédure civile d’exécution sur le bien, conformément aux règles applicables à ces
procédures. Toutefois, il ne peut alors être procédé à la vente amiable du bien et la saisie pénale peut être reportée sur
le solde du prix de cession, après désintéressement des créanciers titulaires d’une sûreté ayant pris rang
antérieurement à la date à laquelle la saisie pénale est devenue opposable. Le solde du produit de la vente est
consigné.
Circulaire du 22 décembre 2010 - La prééminence procédurale de la saisie pénale sur les voies d'exécution civiles
pendant la durée de la procédure pénale ne modifie donc pas l'ordre des créanciers ni ne confère de privilège à l'État.
Dans l'hypothèse où le montant des créances civiles antérieures à la saisie pénale est supérieur au produit de la vente,
aucune somme ne reviendra en conséquence à l'Etat.
Măsurile asigurătorii în Franța
Art. 705-151 alin. 2 C.pr.pen.fr. - Jusqu'à la mainlevée de la saisie pénale

de l'immeuble ou la confiscation de celui-ci, la saisie porte sur la valeur
totale de l'immeuble, sans préjudice des privilèges et hypothèques
préalablement inscrits ou des privilèges visés à l'article 2378 du code civil
et nés antérieurement à la date de publication de la décision de saisie
pénale immobilière.
Art. 131-21 alin. 10 C.pen.fr. - La chose confisquée est, sauf disposition

particulière prévoyant sa destruction ou son attribution, dévolue à l'Etat,
mais elle demeure grevée, à concurrence de sa valeur, des droits réels
licitement constitués au profit de tiers.

Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3.04.2014 – termen
de transpunere: 4.10.2016
Art. 6 - (1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite confiscarea
produselor sau a altor bunuri a căror valoare corespunde produselor care, în mod
direct sau indirect, au fost transferate de o persoană suspectată sau învinuită către
terți sau care au fost dobândite de terți de la o persoană suspectată sau învinuită,
cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe faptul că scopul
transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de
fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul sau dobândirea a avut
loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât
valoarea de piață a bunurilor.
(2) Alineatul (1) se interpretează astfel încât să nu aducă atingere drepturilor terților
de bună credință.

Vă mulțumesc pentru atenție!
Email: andra-roxana.trandafir@drept.unibuc.ro

Masuri Asiguratorii - Asist. Univ. Dr. Andra Roxana Trandafir PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masuri Asiguratorii - Asist. Univ. Dr. Andra Roxana Trandafir PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte de practică neunitară privind

măsurile asigurătorii în procesul penal

Asist. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir

Bucureşşti, 3 noiembrie 2014

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

• Art. 254 CPP - “actul prin care se înfiinţează

• Practica organelor care înfiinţează măsura

Project supported by a grant from Norway

A. Înfiinţarea sechestrului asigurător, indiferent care este

B. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în

C. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Obiectul măsurii asigurătorii nu îl constituie sumele de bani propriu-zise, ca şi

⇒ sumele de bani aflate în conturi, precum şi cele care

Relevanţă: întinderea măsurii asigurătorii!

Project supported by a grant from Norway

Obiectul măsurilor asigurătorii:

Project supported by a grant from Norway

Scopul măsurilor asigurătorii:

Project supported by a grant from Norway

• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se iau asupra bunurilor suspectului,

• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru

Project supported by a grant from Norway

Cumpărătoarea s-a aflat aşadar în imposibilitate de a-şi executa obligaţia de plată a

Tranzacţia dintre vânzător şi cumpărător privind rezoluţiunea contractului nu a fost validată

Project supported by a grant from Norway

Într-o altă situaţie, a fost luată măsura sechestrului pentru

Project supported by a grant from Norway

Art. 249 alin. (8) CPP - nu pot fi

Project supported by a grant from Norway

În ce măsură sunt aplicabile dispoziţiile din legea

Sunt aplicabile art. 812-815 şi art. 817

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Sunt aplicabile dispoziţiile art. 726 şi urm. CPC?

Project supported by a grant from Norway

Luarea de măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului asupra averii

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

”...textul legal care reglementează sechestrul nu permite să se ia

Posibilă soluție: reglementarea obligativității notificării deschiderii de noi conturi.

Sunt aplicabile dispozițiile art. 780 CPC?

1. Precizări privind titlurile executorii

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Învestirea cu formulă executorie

Project supported by a grant from Norway

Deschiderea dosarului de executare – art. 664 CPC

Încuviințarea executării silite – cazurile de refuz - art.

Project supported by a grant from Norway

Art. 665 alin. (6) CPC - Încuviințarea executării silite se

Project supported by a grant from Norway

”...potrivit plângerii, executorul judecătoresc...se face vinovat de săvârșirea

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

PENALUL ȚINE ÎN LOC CIVILUL?

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway

Project supported by a grant from Norway