Armarea fundatiei tip radier general

-Calculul radierului se face conform NP-112-04:Normativ pentru proiectarea

structurilor de fundare directa
CTN := −1.20m

Stratificatia terenului

STRATUL I.

0.00...-0.50 umplutură din nisip cu pietriș și materiale de constructii:

kN
γ k1 := 18.5⋅ greutatea specifica
3
m
STRATUL II.

-0.0..-6.00 argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta

w2 := 22%
kN
γ k2 := 18.2 -greutatea specifica
3
m
e2 := 0.69 -indicele porilor

φ'k2 := 12deg -unghi de frecare interna

c'k2 := 50kPa -coeziunea panamtului

E2 := 12000kPa -modulul de deformatie a pamantului

Ic2 := 0.70 -indicele de consistență

Ip2 := 21% -indice de plasticitate

STRATUL III.

-6.00..-12.00 argila prafoasa galbui verzuie plastic

consistenta
kN
γ k3 := 18.7 -greutatea specifica
3
m
φ'k3 := 12deg -unghi de frecare interna

c'k3 := 20kPa -coeziunea panamtului

E3 := 22000kPa -modulul de deformatie a pamantului

Ic3 := 0.65 -indicele de consistență

 Calculul coeficientului de pat

În lipsa unor date obținute prin încercări pe teren cu placa, pentru valorile ks,
corespunzatoare unei plăci cu latura de 30 cm, se pot utiliza valorile date în tabele din
NP112-04, funcție de indicele de plasticitate IC, pentru stratul de pământ de la talpa
radierului, Ic2=0.69..

-pentru pamanturi plastic consistente cu indicele de consistenta egala cu 0.69 vom

alege coeficientul de pat:
ks := 34000 − 63000
-interpola
m:
  34000 kN  
  3  
 0.50   m 
linterp  , 0.69 = 56040⋅
kN
,
 0.75   kN   m
3
  ⋅
3  
63000
  m  
-aleg:
kN
ks := 56040
2
m
Predimensionarea radierului
deschideri: l := 3.6m

t1 := 3.6m

lc := ( 0.2 , 0.3) ⋅ lmax -lungimea consolei radierului

( )
lmax := max l , t1 = 3.6 m -deschiderea maxima

lmax = 3.6 m
lc := 0.25⋅ lmax = 0.9 m lc := 1m

Lr := 2⋅ lc + 7⋅ l = 27.2 m

Br := 2⋅ lc + 6⋅ t1 = 23.6 m
 Hr pt. radier de tip dala groasa cu inaltime
constanta: 1
Hr := ⋅l = 0.3 m -grosimea radierului
12 max
aleg:
Hr := 80cm

Verificarea presiunilor la talpa fundatiei

Verificarea rigiditatii radierului

γ G := 1.35 γ c := 1.00

γ Q := 1.5 γ γ := 1.00

γ ϕ := 1.00

υs := 0.35 -coeficientul de deformare laterala a pamantului

υ := 0.2 -coeficientul de deformare laterala a betonului

7
Es := E2 = 1.2 × 10 Pa -modulul de elasticitate al terenului pe
care este asezata fundatia
E := 30000MPa -modulul de elasticitate a betonului
C20/25

KG :=
(
12⋅ π⋅ 1 − υ
2 ) ⋅ Es ⋅ 
Lr  Br
2

  ⋅ = 64.281
2 E 2⋅ H r 2⋅ H r
1−υ  
8 8
= 7.452 KG >
 Lr   Lr 
   
 Br   Br 
Radierul nu este rigid.
Verificare la capacitate portanta

Calculam presiunea la nivelul talpii

fundatiei
Neglijam efectul momentului incovoietor asupra
structurii
Vd
Pef :=
A'

A'=aria radierului
2
A' := Lr⋅ Br = 641.92 m
Vd=forta solicitanta verticala

Vd := Gfd + Qd + ΣNd
 Gfd=greutatea proprie a radierului
kN
γ bet := 25
3
m

Gfd := γ G⋅ Lr⋅ Br⋅ Hr⋅ γbet = 17331.84⋅ kN

Qd=incarcari utile pe radier

kN
qut := 2.5
2
m
2
Qd := qut⋅ 377.4m = 943.5⋅ kN
ΣNd=forta provenita din fortele de compresiune la baza stalpulilor
[kN] 4
ΣNd := ( 22⋅ 1100 + 16⋅ 2150 + 4800⋅ 8)kN = 9.7 × 10 ⋅ kN

Vd := Gfd + Qd + ΣNd = 115275.34⋅ kN

Vd kN
Pef := = 179.579⋅
A' 2
m

Capacitatea portanta a terenului

Se determina conform relatiei din SR EN 1997-1, Anexa D:

( )
Rd := c'd2⋅ Nc⋅ sc⋅ bc⋅ ic + q'd⋅ Nq⋅ sq⋅ bq⋅ iq + γ d2⋅ Br⋅ Nγ ⋅ sγ⋅ bγ ⋅ iγ ⋅ A'

φ'k2
φ'd2 := = 12⋅ °
γϕ
2
Nq := e
(
π⋅ tan φ'd2 )⋅ tan 45° + φ'd2  = 2.974
  2 
( ) (
Nc := Nq − 1 ⋅ cot φ'd2 = 9.285 )
( ) (
Nγ := 2⋅ Nq − 1 ⋅ tan φ'd2 = 0.839 )
-inclinarea bazei fundatiei:
baza nu este inclinata
bq := 1

bγ := 1

bc := 1

-forma fundatiei:

 
  Br 
(
sq := 1 +   ⋅ sin φ'd2 = 1.18 )
 Lr  B
 r
sγ := 1 − 0.3⋅   = 0.74
Lr
 
sc :=
(
sq⋅ Nq − 1 )
= 1.272
Nq − 1

-inclinarea incarcarii produsa de o forta orizontala (egala cu 0):

m1 := 1
c'k2 kN
c'd2 := = 50⋅ -coeziunea terenului de sub talpa
γc 2
m fundatiei
m1
iq := 1 −
0  =1

 ( Vd + A'⋅ c'd2⋅ cot ( φ'd2) ) 

ic := iq −
1 − iq (
=1
)
Nc⋅ tan φ'd2 ( )
m1+1
iγ := 1 −
0  =1

 ( Vd + A'⋅ c'd2⋅ cot ( φ'd2) ) 
γ k2 kN -greutatea specifica a terenului
γ d2 := = 18.2⋅
γγ 3 de sub talpa fundatiei
m

-adancimea de fundare

CS := −3.00m cota
subsol
Df := Hr + 20cm + 1.8m = 2.8 m
kN
q'd := Df ⋅ γd2 = 50.96⋅
2
m

( )
Rd := c'd2⋅ Nc⋅ sc⋅ bc⋅ ic + q'd⋅ Nq⋅ sq⋅ bq⋅ iq + γ d2⋅ Br⋅ Nγ ⋅ sγ⋅ bγ ⋅ iγ ⋅ A' = 664918.931⋅ kN

Vd kN
= 179.579⋅ -presiune efectiva
( A') 2
m
Rd kN
= 1035.828⋅ -presiune admisibila
A' 2
m
Vd Rd
< -conditie satisfacuta
Ap Ap
 Dimensionarea armaturilor in radier

-Conform SR EN 1992-1-1-2004:Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si

reguli pentru cladiri.
-Radierul va fi dimensionat ca un radier flexibil de tip dala groasa cu grosime constanta,
calculat pe mediu elastic.Modul de armare este ca cel al unei placi intoarse. Radierul se
va arma cu bare individuale Φ10-Φ28, otel PC52. Armatura din camp va fi cu ciocuri si
se va prelungi peste reazem cu lungimea de ancoraj necesara.

Nivelul apei subterane este sub nivelul talpi fundatiei, la cota -8.00m. Aleg pentru clasa
de expunere XC1.

Definirea
materialelor
Beton C20/25
N
fck := 20
2
mm

γ c := 1.5 coeficient partial de siguranta pentru beton

fck N
fcd := = 13.333⋅ rezistenta de calcul la compresiune
γc 2
mm
N
fctm := 2.6 valoarea media a rezistentei la intindere directa
2
mm a betonului
N
folosesc otel fyk := 345 limita de
PC52 2
mm curgere

γ s := 1.15 coeficient partial de siguranta pentru otel

fyk N
fyd := = 300⋅
γs 2
mm
Stratul de acoperire cu beton (reprezentand distanta dintre suprafata
exterioara a almaturii+etrieri si suprafata apropiata a betonului)

cnom := cmin + ∆ctol

cnom=acoperirea cu beton nominala
cmin=acoperirea cu beton minima
∆ctol=toleranta admisa
valoarea recomandata pentru toleranta
 valoarea recomandata pentru toleranta
admisa ∆ctol := 10mm

(
cmin := max cminb , cmindur , 10mm )
cminb =acoperirea minima datorita conditiilor de
aderentaΦestimat := 18mm

cminb := Φestimat = 0.018 m

cmindur=acoperirea minima datorita conditiilor de
mediu
clasa de expunere XC1
clasa structurii S4
cmindur := 15mm

(
cmin := max cminb , cmindur , 10mm = 18⋅ mm)
cnom := cmin + ∆ctol = 28⋅ mm

Stratul de acoperire cu beton va avea grosimea de

30mm.
Din conditii prevazute in EC 7:
cnom := 50mm
Inaltimea utila a placii:
Φestimat
d1 := Hr − cnom − = 741⋅ mm -primul rand de armatura, mai
2 aproape de fata betonului

Φestimat
d2 := Hr − cnom − Φestimat − = 723⋅ mm -armatura interioara
2
Obs:consideram ca, calculul armaturilor se face pe o latime de 1 metru
b := 1m

Pentru armatura din camp vom considera o singura fasie porninde de la ideea ca
cladirea este simetrica pe ambele directii, iar valorile momentelor sunt relativ apropiate.
In zonele de reazem vom considera cate trei fasii, respectiv: zone zone marginale mai putin
solicitate si o zona centrala care trece peste zona diafragmelor (peretilor strucutrali).

Valoarea momentelor
 CAMP

S1 Directia scurta

Mc1.S1 := 172.2kN⋅ m
S2 Directia lunga

Mc1.S2 := 183.7kN⋅ m

REAZEM

J1 Directia
scurta
Mr1.J1 := 373.25kN⋅ m (Zona centrala)

Mr2.J1 := 312.68kN⋅ m (Zone marginale)

J2 Directia
Mr1.J2 := 332.9kN⋅ m
lunga (Zona centrala)

Mr2.J2 := 280.3kN⋅ m (Zone marginale)

Calculul armaturilor
 CAMP

S1-CAMP
1
Mc1.S1 = 172.2⋅ kN⋅ m

d1 = 0.741 m
Mc1.S1
μ := = 0.024
2
b⋅ d1 ⋅ fcd
µ=valoarea relativa a momentului incovoietor

beton clasa<C50/60 --> μlim := 0.403

μ < μlim -->vom executa o armare simpla

ω := 1 − 1 − 2μ = 0.024
fcd
2
Aslnec := ω⋅ b⋅ d1⋅ = 7.84⋅ cm
fyd
Aslnec=aria armaturii necesare

Prevederi constructive

Procente minime si maxime de armare

0.15 2
Aslmin := ⋅ Hr⋅ b = 12⋅ cm
100

Aslmin=aria minima de armatura, pentru zone seismice, indiferent de

clasa de ductilitate

Diametrul minim=dmin, pentru bare profilate de

rezistenta:
dmin := 10mm

Distanta maxima intre

bare:
S ≤ 200mm
2
aleg Asleff := ( 13.41cm)
Φ16/150:
Aslmin < Asleff = 1 -->am ales corect aria de
armatura
ϕ1 := 16⋅ mm

cnom = 0.05 m
ϕ1
d1real := cnom + = 58⋅ mm
2
 dr := Hr − d1real = 742⋅ mm
fyd
xr := Asleff ⋅ = 505.767⋅ mm
0.8⋅ b⋅ fcd

zreal := dr − 0.4⋅ xr = 539.693⋅ mm

3
Mrd := Asleff ⋅ fyd⋅ zreal = 2.912 × 10 ⋅ kN⋅ m

Mc1.S1 = 172.2⋅ kN⋅ m

Mrd > Mc1.S1 = 1 -conditie satisfacuta

REAZEM

J1-REAZEM 1
Mr1.J1 = 373.25⋅ kN⋅ m
d1 = 0.741 m
Mr1.J1
μ := = 0.051
2
b⋅ d1 ⋅ fcd
µ=valoarea relativa a momentului incovoietor

beton clasa<C50/60 --> μlim := 0.403

μ < μlim -->vom executa o armare simpla

ω := 1 − 1 − 2μ = 0.052
ω=coeficie
nt fcd
2
Aslnec := ω⋅ b⋅ d1⋅ = 17.242⋅ cm
fyd
Aslnec=aria armaturii necesare

Procente minime si maxime de

armare
0.15 2
Aslmin := ⋅ Hr⋅ b = 12⋅ cm
100

Aslmin=aria minima de armatura, pentru zone seismice, indiferent de

clasa de ductilitate

Diametrul minim=dmin, pentru bare profilate de

rezistenta:
dmin := 10mm
 Distanta maxima intre
bare:
S ≤ 200mm
2
aleg Asleff := 20.94cm
Φ20/150
Aslmin < Asleff = 1 -->am ales corect aria de
armatura
ϕ1 := 20⋅ mm
Φ1 := 20mm
cnom = 0.05 m
Φ1
d1real := cnom + = 60⋅ mm
2

dr := Hr − d1real = 740⋅ mm
fyd
xr := Asleff ⋅ = 58.894⋅ mm
0.8⋅ b⋅ fcd

zreal := dr − 0.4⋅ xr = 716.442⋅ mm

Mrd := Asleff ⋅ fyd⋅ zreal = 450.069⋅ kN⋅ m

Mr1.J1 = 373.25⋅ kN⋅ m

Mrd > Mr1.J1 -conditie satisfacuta

xr
= 0.08 <0.25
dr
J1-REAZEM 2

Mr2.J1 = 312.68⋅ kN⋅ m

d1 = 0.741 m
Mr2.J1
μ := = 0.043
2
b⋅ d1 ⋅ fcd
µ=valoarea relativa a momentului
incovoietor
μlim := 0.403
beton clasa<C50/60 -->

μ < μlim -->vom executa o armare

simpla
ω := 1 − 1 − 2μ = 0.044
fcd
2
Aslnec := ω⋅ b⋅ d1⋅ = 14.38⋅ cm
fyd
Aslnec=aria armaturii
 necesare
Prevederi constructive

Procente minime si maxime de

armare
0.15 2
Aslmin := ⋅ Hr⋅ b = 12⋅ cm
100

Aslmin=aria minima de armatura, pentru zone seismice, indiferent de

clasa de ductilitate

Diametrul minim=dmin, pentru bare profilate de

rezistenta:
dmin := 10mm

Distanta maxima intre

bare:
S ≤ 200mm
2
aleg Asleff := 16.97cm
Φ18/150:
Aslmin < Asleff = 1 -->am ales corect aria de
armatura
ϕ1 := 25⋅ mm

cnom = 0.05 m
Φ1
d1real := cnom + = 60⋅ mm
2

dr := Hr − d1real = 740⋅ mm
fyd
xr := Asleff ⋅ = 47.728⋅ mm
0.8⋅ b⋅ fcd

zreal := dr − 0.4⋅ xr = 720.909⋅ mm

Mrd := Asleff ⋅ fyd⋅ zreal = 367.015⋅ kN⋅ m

Mr2.J1 = 312.68⋅ kN⋅ m

Mrd > Mr2.J1 -conditie satisfacuta

xr
= 0.064 <0.25
dr

J2-REAZEM 1
Mr1.J2 = 332.9⋅ kN⋅ m

d2 = 0.723 m
 Mr1.J2
μ := = 0.048
2
b⋅ d2 ⋅ fcd
µ=valoarea relativa a momentului
incovoietor
beton clasa<C50/60 --> μlim := 0.403

μ < μlim -->vom executa o armare simpla

ω := 1 − 1 − 2μ = 0.049
ω=coeficie
nt fcd
2
Aslnec := ω⋅ b⋅ d2⋅ = 15.733⋅ cm
fyd
Aslnec=aria armaturii
necesare
Prevederi constructive

Procente minime si maxime de armare

0.15 2
Aslmin := ⋅ Hr⋅ b = 12⋅ cm
100

Aslmin=aria minima de armatura, pentru zone seismice, indiferent de

clasa de ductilitate

Diametrul minim=dmin, pentru bare profilate de

rezistenta:
dmin := 10mm

Distanta maxima intre

bare:
S ≤ 200mm
2
aleg Asleff := 16.97cm
Φ18/150:
Aslmin < Asleff = 1 -->am ales corect aria de
armatura
Φ1 := 25mm

Φ2 := 18⋅ mm

cnom = 0.05 m
Φ2
d2real := cnom + Φ1 + = 0.084 m
2
dr := Hr − d2real = 716⋅ mm

fyd
xr := Asleff ⋅ = 47.728⋅ mm
0.8⋅ b⋅ fcd
 zreal := dr − 0.4⋅ xr = 696.909⋅ mm

Mrd := Asleff ⋅ fyd⋅ zreal = 354.796⋅ kN⋅ m

Mr1.J2 = 332.9⋅ kN⋅ m

Mrd > Mr1.J2 -conditie satisfacuta

xr
= 0.067 <0.25
dr

J2-REAZEM 2

Mr2.J2 = 280.3⋅ kN⋅ m

d2 = 0.723 m
Mr2.J2
μ := = 0.04
2
b⋅ d2 ⋅ fcd
µ=valoarea relativa a momentului
incovoietor
beton
μlim := 0.403
clasa<C50/60 -->
μ < μlim -->vom executa o armare simpla

ω := 1 − 1 − 2μ = 0.041
fcd 2
Aslnec := ω⋅ b⋅ d2⋅ = 13.194⋅ cm
fyd
Aslnec=aria armaturii
necesare
Prevederi constructive

Procente minime si maxime de

armare
0.15 2
Aslmin := ⋅ Hr⋅ b = 12⋅ cm
100

Aslmin=aria minima de armatura, pentru zone seismice, indiferent de

clasa de ductilitate

Diametrul minim=dmin, pentru bare profilate de

rezistenta:
dmin := 10mm

Distanta maxima intre

bare:
S ≤ 200mm
2
aleg Asleff := 16.97cm
Φ18/150:
 Aslmin < Asleff = 1 -->am ales corect aria de
armatura
Φ1 := 36mm

Φ2 := 16⋅ mm

cnom = 0.05 m
Φ2
d2real := cnom + Φ1 + = 94⋅ mm
2
dr := Hr − d2real = 0.706 m

fyd
xr := Asleff ⋅ = 47.728⋅ mm
0.8⋅ b⋅ fcd
zreal := dr − 0.4⋅ xr = 686.909⋅ mm

Mrd := Asleff ⋅ fyd⋅ zreal = 349.705⋅ kN⋅ m

Mr2.J2 = 280.3⋅ kN⋅ m

-conditie
Mrd > Mr2.J2 = 1
satisfacuta
xr
= 0.068<0.25
dr

Verificare la strapungere

Stabilirea fortei de strapungere

-Verificarea la strapungere se face in lungul unor perimetre de control. Pentru a

afla acest perimetru se calculeaza inaltimea utila a placii.
d1 + d2
d := = 73.2⋅ cm
2
-Se verifica, daca cu dimensiunile stalpului de 500x500 sunt satisfacute limitele
efortului unitar de strapungere
VEd
νEd.0 := β⋅
u0⋅ d

-perimetrul de control la fata

bstu0:= 50cm
stalpului=

hst := 50cm

( )
u0 := bst + hst ⋅ 2 = 2 m
-β=coeficient de depinte de distributia eforturilor unitare de strapungere

β := 1.15 -pentru stalp intermediar

 -VEd=valoarea de calcul a efortului solicitant, aflat din calculul
static(luam stalpul cel mai solicitat)
VEd := 2320.14kN
VEd
νEd.0 := β⋅ = 1.823⋅ MPa
u0⋅ d

-valoarea obtin
uta se compara cu capacitatea portanta maxima la strapungere in lungul sectiunii de
control u0:
νRdmax := 0.5⋅ ν⋅ fcd

-ν=factorul de reducere a rezistentei, care tine seama de fisurarea

betonului datorita fortei taietoare
fck := 25

 fck 
ν := 0.6⋅  1 −  = 0.525
 200 
νRdmax := 0.5⋅ ν⋅ fcd = 3.5⋅ MPa

VRdmax > νEd.0 -->conditie satisfacuta

Capacitatea la strapungere fara armatura specifica

-perimetrul de baza de control=u1

-se obtine la distanta 2d de la fata stalpului

( )
u1 := bst + hst ⋅ 2 + 8⋅ d = 7.856 m

-valoarea efortului de calcul la

strapungere : VEd N
νEd.1 := β⋅ = 0.464⋅
u1⋅ d mm
2

-valoarea obtinuta se compara cu capacitatea portanta a radierului fara armatura

specifica:
 1
  N
νRdc := CRdc⋅ η1⋅ k⋅ 100⋅ ρ1⋅ fck   ⋅
( )
3
+ k1⋅ σcp
2
mm

0.18
-unde CRdc := = 0.12-pt. beton
: γc greu
dk := 552
200
k := 1 + = 1.602
<2.0
dk
 k1 := 0.15

σcp =efortul unitar mediu sub efectul fortei

axiale N
σcp := 0
2
mm

η1 := 1.0 -pt. beton greu

ρ1=coeficient de armare
longitudinala

ρ1 := 0.02

  1   3  1  
  N    
νRdc := max CRdc⋅ η1⋅ k⋅ ( 100⋅ ρ1⋅ fck)   ⋅
3  
... , 0.035⋅ k  ⋅ fck  + k1⋅ σcp ⋅
2 2 N  = 0.708
 2   2
mm mm
+ k ⋅ σ 
 1 cp 

νRdc < νEd.1 < νRdmax = 0

-este nevoie de armatura transversala
pentru preluarea fortei de strapungere
-Conturul de calcul de unde nu este nevoie de armatura specifica se determina cu
relatia:
β⋅ VEd
uout.ef := = 5.147 m
νRdc⋅ d

uout.ef
r := = 0.819 m
2⋅ π

Configuratia armaturilor

Aria armaturii de strapungere in jurul stalpului pentru diferite perimetre se obtine cu

relatia:
ui⋅ sr
(
Asw.i := νrd.i − 0.75νRdc ⋅ )
1.5⋅ fywd.ef

fywd.ef =rezistenta efectiva de calcul a armaturii pentru strapungere

d = 0.732 m
N N
fywd.ef := ( 250 + 0.25⋅ d) ⋅ = 433⋅
2 2
mm mm
N
fywd := fyd = 300⋅
2
mm
 fywd.ef > fywd = 1

sr=distanta dintre armaturile de pe perimetre succesive

srmax := 0.75⋅ d = 54.9⋅ cm

sr := 55cm
-Se considera perimetrul la 0.5*d

0.5⋅ d = 0.366 m -->aleg grosimea fasiei de 40cm

bst
+ 40cm = 0.65 m
2
( )
u1 := 2⋅ 2⋅ bst + π⋅ 40cm = 4.513 m
VEd N
νEd.1 := β⋅ = 0.808⋅
u1⋅ d mm
2

u1⋅ sr
(
Asw.1 := νEd.1 − 0.75νRdc ⋅
1.5⋅ fywd.ef
)
= 10.567⋅ cm
2

r − 0.575m > 1.5⋅ d = 0

Nu avem nevoie de fasii suplimentare

-Aria minima a unei bare transversale se obtine cu relatia:

stmax := 2⋅ d = 1.464 m -distanta intre etrieri in sens tangential

st := 20cm

f'yk := 345

fck = 25
fck
2
Aswmin := 0.053⋅ sr⋅ st⋅ = 0.845⋅ cm
f'yk

-Numar minim de bare transversale pe perimetre:

u1
n1 := = 11.283
40cm n1 := 12

2
aleg: Φ10 Asw := 0.785cm
2 2
Asw.af1 := Asw⋅ 2⋅ n1 = 18.84⋅ cm > Asw.1 = 10.567⋅ cm

Calculul lungimilor de ancoraj

Barele de armatura trebuie sa fie astfel acorate incat eforturile la care sunt supuse sa
 Barele de armatura trebuie sa fie astfel acorate incat eforturile la care sunt supuse sa
fie transmise la beton si sa fie evitata fisurarea longitudinala si despicarea betonului.
Lungimea de ancorare de calcul

lbd = lungimea de ancorare de calcul:

lbd := α1⋅ α2⋅ α3⋅ α4⋅ α5⋅ lbrqd ≥ lbmin

unde α1 ,α2,α3 ,α4,α5 sunt coeficienți indicați în tabelul 8.2/Kiss
α1 - tine seama de efectul formei barelor în condițiile asigurarii unei acoperiri adecvate
α2 - tine seama de efectul acoperirii cu beton minime
α3 - tine seama de efectul de confinare a armăturilor transversale
α4 - ia în considerare influența uneia sau mai multor bare transversale sudate de-a lungul
lbd
α5 - tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe planul de despicare de-a lungul lbd
α1 := 1

α2 := 1

α3 := 0.7

α4 := 0.7

α5 := .7

-simplificat le consideram pe toate egale cu 1,0

Lungimea de ancorare de bază l.brqd, necesară pentru ancorarea forței de întindere

dintr-o bară dreaptă se determină cu relația :
ϕ σsd
lbrqd := ⋅
4 fbd

ϕ - diametrul barei
σsd - efortul unitar în stare limită ultimă, determinată în secțiunea de
unde se consideră ancorarea barei, care, de regulă se poate considera
la valoarea fyd ;
σsd := fyd = 300⋅ MPa
fbd - efortul unitar de aderențăconsiderat constant pe lungimea de ancorare
beton
C25/30:
N
fbdr := 2.70
REAZEM-->aderenta buna--> 2
mm

N
CAMP-->aderenta nesatisfacatoare--> fbdc := 1.89
2
mm
Lungimea de ancorare minimă lbmin
• ancorarea barelor întinse : ( )
lbmin > max 0.3⋅ lbrqd , 10⋅ ϕ , 100mm
• ancorarea barelor comprimate : (
lbmin > max 0.63⋅ lbrqd , 10⋅ ϕ , 100mm )
Φ14 := 14mm
Φ14 σsd
lbrqd.14c := ⋅ = 0.556 m aleg:60c
4 fbdc m

Φ20 := 20mm
Φ20 σsd
lbrqd.18c := ⋅ = 0.794 m aleg:80c
4 fbdc m
Φ16 := 16mm
Φ16 σsd
lbrqd.16c := ⋅ = 0.635 m aleg:65c
4 fbdc
Φ16 := 16mm m
Φ16 σsd
lbrqd.16r := ⋅ = 0.444 m aleg:45c
4 fbdr m
Φ18 := 18mm
Φ18 σsd
lbrqd.18r := ⋅ = 0.5 m aleg:50c
4 fbdr m
Φ20 := 20mm
Φ20 σsd
lbrqd.18c := ⋅ = 0.556 m aleg:60c
4 fbdr m
Calculul tasării