IMBUNATARIREA UNUI TEREN DIFICIL DE FUNDARE CU PERNE DE

BALAST

Rezumat
Se stie ca natura geologica a solului si diversitatea formelor de relief din Romania fac, ca pe un
spatiu restrans, sa se intalneasca o gama variata de pamanturi cu proprietati fizice si mecanice diferite si
comportari diferite sub incarcare. Astfel, multe dintre constructiile din tara noastra urmeaza a se realiza pe
terenuri slabe, cu rezistente mecanice reduse, ce impun adaptarea unor solutii de fundare complicate si
costisitoare.
Pentru amplasarea constructiei pe asemenea terenuri trebuie cautate permanent solutii care sa satisfaca din
punct de vedere ethnic, la costuri cat mai reduse.
Consolidarea cu perne de balast consta in excavarea totala sau partiala a stratului de pamant slab,
necorespunzator fundarii directe urmate de asternerea si apoi compactarea in mod succesiv a unor straturi
de balast, obtinandu-se pentru stratul nou o indesare maxima a particulelor in spatiile disponibile.

Introducere
Realizarea acestui deziderat este de foarte mare importanta, deoarece in tara noastra (dealtfel ca si
in alte tari) apar deosebit de frecvent solutii de fundare indirect ( piloti, chesoane, coloane etc.)
Procedeele de fundare indirecta rezolva in general problema fundarii pe terenuri dificile, insa cu un
consum ridicat de material (ciment, otel etc) si la costuri superioare, considerent pentru care s-a recurs la
gasirea unor metode care sa duca la imbunatatirea terenurilor slabe,sa le ridice rezistentele mecanice, sa le
amelioreze proprietatile geotehnice , facandu-le bune pentru fundarea directa.
Pentru a putea realiza sisteme de fundare directe in conditiile unor terenuri dificile se aplica fie
metoda inlocuirii acestora cu perne de balast sau alte material locale,fie imbunatatirea in adancime a
stratului slab pe toata grosimea sa, sau numai partial, cand acesta este foarte mare.
Pamanturile slabe sau dificile de fundare sunt considerate in general pamanturile argiloase cu un
grad de umiditate mare, pamanturile prafoase, malurile neconsolidate, loessurile, nisipurile fine in stare
afanata, argile cu consistenta redusa etc. Imbunatatirea proprietatilor pamanturilor este o garantie ca
exploatarea noii constructii ce urmeaza a se realiza pe amplasamentul respectiv se face in conditii de
siguranta.
Metodele de imbunatatire beneficiaza de un aport de material suplimentar distribuit in terenul
natural care impreuna cu acesta conlucreaza favorabil pentru obtinerea unei capacitati portante sporite si
deformabilitati reduse.
 Inlocuirea terenului dificil de fundare prin perne din pamant, balast sau alte material locale consta
in excavarea stratului slab, sternerea si apoi compactarea prin cilindrare sau batere in mod succesiv a unor
straturi din pamant sau balast de 20-30 cm.
Pernele de balast se folosesc pentru marirea stabilitatii si micsorarea tasarilor, pentru drenarea
apei evacuate din porii terenului precum si pentru inlocuirea stratului de pamant sensibil la inghet. Pernele
de balast distribuie presiunile transmise de infrastructura constructiei la terenul natural pe o suprafata mai
mare decat talpa fundatiei. Ele maresc stabilitatea fundatilor deoarece au caracteristici de rezistenta (unghi
de frecare interna si coeziune ) mai mari decat ale stratului de la baza pernei.
Grosimea pernei de balast se alege in functie de destinatia ei. La inlocuirea stratului superficial,
din cauza sensibilitatii la inghet, perna din balast se prevede pe intreaga adancime de inghet. In cazul apei
agresive fata de betoane, perna din balast elimina contactul betonului din fundatii cu apa agresiva. Daca
perna din balast este folosita in calitate de dren orizontal, grosimea acesteia se va alege astfel incat dupa
colmatarea zonei marginale superioare cu particule de argila, diferenta ramasa sa asigure o sectiune de
scurgere suficienta pentru evacuarea apei. In cazul in care perna din balast este prevazuta pentru
micsorarea tasarilor fundatiilor, grosimea acesteia se stabileste din conditia de tasare a sa si a stratului de
pamant aflat sub ea, care insumate trebuie sa fie mai mica decat cea admisa pentru constructia respective.
Dimensiunile in plan ale pernei de balast se recomanda sa se adopte astfel: daca perna de balast se
dispune pe teren fara o excavatie anterioara, atunci dimensiunea in plan a pernei va fi mai mare decat cea
necesara scopului functional, si anume cu o valoare egala cu dublul grosimii, amplificata prin tangenta
unghiului de frecare interioara a nisipului, care se va considera egal cu acela al pernei compactate. In
cazul dispunerii pernei din balast intr-o incinta excavata sau intr-o transee cu rol de protectie, se va lucra
cu atentie deoarece aceasta isi va pierde stabilitatea. In acest caz se poate observa refularea nisipului si
balastului si aparitia unor presiuni asupra peretilor din pamant slab de catre materialul din perna.

Comparatii intre metoda pernei de balast si alte metode de imbunatatire a proprietatilor terenului
de fundare
Consolidarea masivelor de pamant utilizand materiale geosintetice cu rol de armare. Lucrarile de
sprijin necesita elemente de fatada pentru a asigura atat stabilitatea, cat si estetica, formele putand diferi
foarte mult, de la panouri prefabricate pe toata inaltimea sau nu, imbinate intre ele prin diferite sisteme,
blocuri modulare prefabricate din beton cu forme geometrice variate,gabioane din geogrile, pana la
sisteme simple, flexibile, realizate prin simpla intoarcere aarmaturilor la fata masivului. Pamanturile
armate cu materiale geosintetice suntconstituite dintr o alternanta de straturi de pamant compactat, in
general necoeziv si armaturi geosintetice.Conceptul de pamant armat este datorat inginerului francez
Henry Vidal, care a inceput cercetarile in acest domeniu in anii ‘50 si in 1962 a brevetat solutia.
Armaturile introduse in pamant, avand drept rol preluarea eforturilor de intindere, au fost initial metalice,
sub forma de benzi, ulterior utilizandu-se materialele geosintetice pentru aceasta aplicatie.
Introducerea geosinteticelor sub forma de armaturi in pamant a revolutionat conceptul de pamant armat,
permitand dezvoltarea de produse si tehnologii noi, specifice domeniului constructiilor geotehnice.
Cu ajutorul armaturilor geosintetice se pot realiza structuri de sprijin abrupte pana la verticale, pante
abrupte, reabilitari de pante alunecate, ramblee si diguri pe terenuri foarte compresibile, armarea patului
drumurilor si a imbracamintilor asfaltice Materiale geosintetice utilizate la armarea pamanturilor sunt
armaturile din materiale geosintetice pot fi sub forma de benzi, folii sau saltele realizate din: geotextile,
geogrile, geocompozite de armare.
Materialele geosintetice utilizate la armarea pamanturilor sunt cunoscute in ingineria geotehnica
sub denumirea de armaturi de tip „extensibil” sau relativ extensibile. Acestea au deformatii la rupere mai
mari decat deformatiile maxime ce pot apare in pamantul nearmat, in aceleasi conditii de solicitare.
Proprietatile acestui tip de armaturi sunt, in general, dependente de timp si temperatura,deaceeapentru
determinarea lor sunt necesare incercari pe termen lung (fluaj).
Datorita diversitatii de produse, fiecare produs trebuie analizat individual. produsele realizate din
poliester sunt susceptibile de a-si modifica proprietatile datorita proceselor de hidroliza si a temperaturilor
ridicate. Hidroliza si procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate in medii alcaline, la nivelul
apelor subterane sau in zone cu precipitatii abundente. Materialele geosintetice realizate din poliolefine
(polipropilena, polietilena) sunt susceptibile la diminuarea proprietatilor mecanice ca urmare a proceselor
de degradare oxidativa sau a temperaturilor inalte.
Progresul tehnologic a dus la obtinerea unor materiale geosintetice care ofera solutii tehnice cu un
grad ridicat de siguranta pe termen lung. Ranforsarea solului cu geogrile este considerata in ingineria
geotehnica o metoda sigura si economica din urmatoarele considerente:
− inlocuiesc volume si mase de materiale clasice – filtre inverse minerale, pereuri din beton si masti din
asfalt – reduc gabaritele terasamentelor, in final conducand la o economie considerabila de resurse
materiale naturale, precum si de energie pentru extragere, prelucrare, transport si punere in opera;
− sunt omogene, izotrope atunci cand se cere aceasta caracteristica, au o masa redusa, se pot realiza din
fabrica la lungimi de pana la 35m si latimi de pana la cca 2m ( 6m, in cazuri speciale);
− materialele geosintetice au elasticitate, proprietate extrem de importanta intrucat structurile de pamant
pot suferi in exploatare deformatii insemnate pe care, datorita acestei caracteristici le pot prelua cu
usurinta, rezistenta la intindere pastrandu-se chiar si la alungiri insemnate.

Analiza din punct de vedere tehnic si tehnologic a realizarii unei perne de balast
Pentru proiectarea fundatiilor pe terenuri slabe imbunatatite, vor fi efectuate in prealabil studii
geotehnice mai amanuntite decat la proiectarea pe terenuri obisnuite, care sa puna in evidenta stratificatia
detaliata si caracteristicile fizico-mecanice ale fiecarui strat de pamant, situatia hidrogeologica pe
amplasament (nivelul apelor subterane si limitele de variatie a acestuia) si posibilitatile de umezire a
terenului de fundare. Studiile geotehnice trebuie sa identifice cauzele care determina caracterul slab al
terenului de fundare si sa determine parametrii geotehnici aferenti, necesari proiectarii imbunatatirii
acestuia.
 Procedeul si intensitatea imbunatatirii terenului slab de fundare depinde de destinatia si solutia
constructiva adoptata pentru constructia amplasata pe terenul respectiv. Efectul tehnico-economic optim
poate fi obtinut de la caz la caz, fie actionand numai prin imbunatatirea terenului slab, fie numai prin
masuri de adaptare a constructiei la comportarea terenului slab neimbunatatit sau actionand asupra
amandoura astfel incat sa rezulte o conlucrare satisfacatoare intre ele pentru comportarea constructiei in
exploatare.

Pentru realizarea pernelor, in functie de proportia fractiunilor granulare principale de bolovanis, pietris si
nisip se pot intalni materiale sub forma bolovanisului cu fractiunea dominanta 20-200mm, fara a depasi
insa 60%, restul fiind pietris si nisip,a balastului , un amestec natural de pietris cu nisip si
bolovanis,ultima fractiune nedepasind 25%,a balastului nisipos, un amestec de pietris cu nisip. In fiecare
din aceste materiale se accepta prezenta fractiunilor praf si argila circa 10%.
Granulozitatea materialului trebuie sa fie continuu, iar coeficientul de neuniformitate Un≥15. Pentru
aceeasi perna se va urmari aprovizionarea cu material extras dintr-o singura cariera. Nu este acceptata
prezenta resturilor vegetale vizibile, bucati de lemn, deseuri industriale, etc.[4]
Umiditatea balastului pus in opera se recomanda a fi egala cu 6-8% in cazul balastului nisipos si de4-
6% pentru balast.
In cazul cand terenul din baza pernei este de consistenta scazuta (moale) se recomanda ca primul strat al
pernei sa fie realizat dintr-un material cu fragmente mari, de exemplu bolovanis, piatra sparta etc.
Pentru compactarea materialului din perna se pot folosi utilaje terasiere din indicatorul de normeTs/1981,
specifice materialelor granulare si anume: compactor vibrator cu rulouri netede, tractat,
de55KN;compactor pe pneuri static, autopropulsat, de 100KN;compactor cu rulouri netede, autopropulsat,
de 100-120KN, utilizat in mod exceptional cand lipsesc primele doua utilaje.
Asternerea la grosimea stabilita a straturilor elementare, amestecarea si omogenizarea materialului se face
cu buldozerul.
Indesarea maxima ce se poate obtine pentru materialul din perna de balast depinde respectarea cu strictete
a doua cerinte:
 materialul ce urmeaza a fi indesat prin compactare trebuie sa prezinte o umiditate caracteristica
indesarii maxime, numita umiditate optima de compactare (wopt ) stabilita prin incercarea Proctor;
 etapele tehnologice privind grosimea straturilor asternute si numarul de treceri al utilajului sa fie
conform studiului geotehnic si proiectului lucrarii.
Indesarea maxima stabilita prin valoarea maxima a greutatii volumice a pamantului in stare uscata,γdmax,
ce poate fi atinsa numai cand energia de compactare este indusa pamantului ce poseda o umiditate optima
de compactare, wopt, depinde de tipul de pamant prin urmatoarele caracteristici: distributia
granulometrica, forma particulelor solide, greutatea volumica a scheletului si tipul de minerale argiloase
ce definesc compozitia chimicomineralogica a particulelor.
In vederea realizarii conditiilor generale de calitate se indica orientativ in tabelul 1grosimile stratului
elementar (di, dc) cat si numarul minim de treceri suprapuse cu utilajul. di = grosime strat elementar
inainte de compactare; dc= grosime strat elementar dupa compactare; n = numar minim de treceri
suprapuse cu utilajul. Pernele nu se pot executa in perioadele ploioase cand nu poate fi respectata
umiditatea optima de compactare.
Avand stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului, grosimea stratului elementar si umiditatea
optima de compactare, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii pernei.
Controlul pe santier al calitatii umpluturilor din perna consta in efectuarea urmatoarelor determinari
pentru fiecare strat elementar:
 granulozitatea balastului prin metoda cernerii conform STAS 1913/5-85 sau STAS 4606-80;
 coeficientul de neuniformitate al materialului:
Un = d60%/ d10 % d60%= diametrul particulelor corespunzatoare continutului de 60% pe curba de
granulozitate;
d10%= diametrul particulelor corespunzatoare continutului de 10% pe curba de granulozitate.
 umiditatea balastului W(%) conform STAS 1913/1-82 sau STAS 4606-80;
 greutatea volumica in stare uscata γ (KN/ m3) a balastului compactat ;
 gradul de indesare al balastului (STAS 9850-83); Probele pentru controlul compactarii se recolteaza
din gropi cu diametrul minim 0,30m si adancimea 0,30m sau egala cu grosimea stratului elementar
compactat. Numarul probelor de control rezulta cate una pentru fiecare strat elementar si cel putin una
la fiecare 2030 m3 de material compactat. In zonele in care conditiile de compactare sunt dificile se
vor recolta probe suplimentare.
Controlul pe santier al calitatii umpluturilor din perna de balast se face in final, dupa realizarea pernei,
prin penetrari dinamice cu con de tip PDU, dupa metodologia indicata in"Instructiuni tehnice C176-75"

Studiu de caz – realizarea fundatiei pentru Supermarketul LIDL Suceava

Zona ce constituie obiectul studiului de caz se situeaza in Suceava. In vederea stabilirii
stratificatiei si a parametrilor geotehnici s-au efectuat cinci foraje combinate cu penetrari dinamice in
straturile de pamanturi necoezive. Lucrarile de teren si laborator coroborate cu interpretarea penetrarilor
conform Normativului C159-89 au stabilit ca terenul de fundare se incadreazain categoria geotehnica
2 („Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii-indicativ NP074-2007”).
Datorita existentei unei argile prafoase cu valori reduse ale parametrilor geotehnici si a unui nisip fin,
fundarea obiectului se recomanda a se realiza in stratul de nisipuri cu pietris pe radier general pozat pe un
strat de balast de 20 cm, compactat cu utilaje mecanice.
In cazul cand in proiectare rezulta o adancime de fundare deasupra stratului de nisipuri cu pietris este
necesar imbunatatirea terenului de fundare prin realizarea unei perne de balast de minim 80 cm pe care se
va poza radierul general.
Realizarea pernei de balast implica urmatoarele operatii: excavarea terenului de fundare cu 80 cmmai jos
decat cota de fundare, compactarea cu utilaje mecanice a fundului sapaturii, realizarea pernei de balast in
straturi elementare, fig.1 compactate cu utilaje mecanicefig.2, asigurandu-se un grad de compactare de
minim 98% conformat de un laborator de specialitate fig.3. Se vor utiliza agregate cu granulozitate
continua 0–63 mm, iar evazarea pernei fata de fundatie va fi egala cu inaltimea ei.
La partea superioara a pernei de balast se va putea lua in calcul o presiune conventionala pconv =250
KPa in gruparea fundamentala a incarcarilor si un coeficient de pat ks=4,3 daN/cm3.

Concluzii
Imbunatatirea terenurilor dificile de fundare cu perne de balast este o solutie buna din punct de
vedere economic, iar tehnologia de executie este relativ simpla.
Metodele de imbunatatire a proprietatilor geomecanice ale terenurilor de fundare si a tehnicilor si
tehnologiilor privind aplicarea lor in practica cunosc o dezvoltare permanenta pentru a obtine performante
sporite la costuri relativ accesibile pentru beneficiar. Cercetarile in domeniu sunt orientate atat in directia
realizarii de echipamente tehnice performante cat si spre crearea de noi materiale care sa sporeasca
calitatile terenului imbunatatit in paralel cu o mare durabilitate si fara o depreciere a mediului
înconjurător.
Metoda prezentata este una dintre cele mai eficiente si frecvent folosite, care ajuta la cresterea pe unitate
de volum a continutului de faza solidă in scopul reducerii porozitatii respectiv a cresterii starii de
indesare.

BIBLIOGRAFIE
1. Irina Lungu; Anghel Stanciu; Nicolae Boti,Probleme speciale de geotehnică si fundatii,Editura
Junimea Iasi 2002
2. Silion T.;Răileanu P.,Pământuri macroporice sensibile la umezire, Institutul Politehnic Iasi 1978
3. Anghel Stanciu; Irina Lungu,Fundatii,Editura Tehnică București 2005
4. P7/2000 – Normativ pentru fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire
5. Iacint Manoliu- Fundatii si procedee de fundare Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti
6. M. Paunescu, V. Pop, T.- Silion Geotehnica si fundatii, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti
1982