1

1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica.

Exista 3 grupe de instalatii:
-producerea aerului comprimat;
-distribuirea aerului comprimat;
-utilizarea pentru actionari pneumatice.
C-compresor;
RT-rezervor tampon(elimina apa si uleiul din aerul comprimat
compenseaza presiunea din instalatii)
GA-golirea apei;
PA-pregatirea aerului comprimat;
Instalatia cuprinde filtre ungatoare
AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumatice-
Drossel);
M-motorul de actionare;
ML-motoare liniare;
MR-motoare rotative;
CP-camere pneumatice cu membrana.

Avantaje:-greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor

electrice de aceeasi putere;
-supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se
poate supraincarca pana la oprire;
-intretinere usoara(demontare si montare usoara);
-pericol de accidente redus;
-posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);

1
 2

-nu polueaza mediul inconjurator;

-alimentare comoda cu energie.
Dezavantaje:-la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele
cilindrului;
-destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii care
poate sa provoace separarea apei si chiar inghetarea pe pereti;
-aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai
costisitor;
-costul energiei consumate pentru actionare,in multe situatii este
neglijabil in comparatie cu costul masinii si cu cheltuielile de intretinere
si separare;
-actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte
sisteme de actionare.
2.Cilindri pneumatici
Acestia transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o
furnizeaza mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru
mecanic printr-o miscare de translatie.

1-cilindru;
2-piston;
3-tija pistonului;
4-etansare intre cilindru
si piston;
5-etansare intre tija
cilindrului si piston;
A,B-spatii de lucru.
Pistonul 2 este solidarizat cu tija si imprima miscarea
mecanismului actionat.Pistonul se deplaseaza in interiorul cilindrului ca
urmare a fortei de deplasare.
F1=p•S1
F2=p•S2 ; F=const(cursa mare)
Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice.
Constructie:-cilindrul se executa din teava,din otel sau alama;
-cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare si
pentru a nu distruge elementele de etansare;

2
 3

-cilindrul se cromeaza in interior pentru a evita corodarea acestuia

datorata umiditatii aerului;
-pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje
asamblate intre ele cu suruburi si poarta pe circumferinta sa elementele
de etansare.

-tija pistonului se realizeaza din bara de otel de

sectiune circulara cu suruburi exterioare cromate
si rectificata,se fixeaza rigid de piston.
Motoarele pneumatice sunt:
-motoare pneumatice liniare: - cilindri pneumatici;
-camere pneumatice cu membrana.
-motoare pneumatice rotative.
Etansarea:se realizeaza in mai multe feluri:
-cu garnitura in forma de L:

• prezinta dezavantaje ca da forte de frecare

mari;
• se umfla prin strangere in timpul montajului;
• are tendinta de asezare gresita.

-cu garnitura de tip U:dezavantajul este ca

etanseaza doar intr-o singura directie.

-cu garnitura de tip O.

3
 4

a,b-orificii
de
admisie;
S-cursa
pistonului.

3.Caracteristici constructive si functionale

Caracteristici constructive:D,d,S
Caracteristici functionale:
• forta pe care o dezvolta cilindrul;
• v,viteza medie de deplasare;
• η-randament;
• consumul de aer;
• variatia presiunii in functie de cursa p=f(s)
p ⋅ πD 2 π ( D2 − d 2 )
F = p ⋅S ;F 1 =
4
; F2 = p
4
Evolutia presiunii in timpul cursei:consideram un cilindru
pneumatic la care s-a notat cu 1 camera in care avem presiunea p.
Inversarea alimentarii:la inversare A→p0,B→p(A are legatura cu
atmosfera) spunem ca pistonul se va deplasa atunci cand intre camera
B-A se va stabili o diferenta de presiune notat cu δp=p2-p1,astfel incat
sa rezulte o forta capabila sa invinga forta utila plus rezistenta ce se
opune miscarii prin frecare.
πD 2 π ( D2 − d 2 )
p2S2-p1 S1=Fu+∑R ; S2 = 4
; S1 = 4

4
 5

La determinarea cursei(t0+tr)
presiunea
in camera B va creste pana cand
atinge valoarea presiunii de
alimentare,presiunea in camera A
va scadea pana cand atinge
valoarea presiunii atmosferice.
4.Cilindri hidro-pneumatici

Pentru a mentine avantajele

actionarii hidro-pneumatice
plus pentru a elimina
dezavantajele vitezei constante
se folosesc cilindri hidro-
pneumatici,adica energia
hidrostatica rezulta din transformarea energiei pneumatice.

Cilindrii sunt formati din

rezervoare (aer-ulei) care prin
actiunea aerului comprimat asupra
pistonului p,transforma energia
pneumatica in energie hidrostatica.
Actiunea aerului comprimat
se poate face direct sau indirect
prin utilizarea unui piston sau a
unei membrane.Cursa de revenire a cilindrului hidraulic se poate realiza
cu ajutorul aerului comprimat,revenirea cilindrului se poate realiza si
hidraulic.

5
 6

5.Cilindri pneumatici cu franare hidraulica

In cazul cilindrilor hidro-

pneumatici exista
posibilitatea de interferenta
intre circuitul pneumatic si
cel hidraulic.Infiltrarea
aerului in circuitul hidraulic
poate provoca variatii ale
vitezei,cilindrii pot provoca
miscari in salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite
independente.

Circuitul hidraulic are

misiunea sa controleze viteza
ansamblului si nu are nici un
alt efect asupra circuitului
pneumatic.Cand avem forte
mari pe care trebuie sa le
dezvolte cilindrul pneumatic
se folosesc 2 cilindri
pneumatici.Acest sistem
prezinta avantajul ca se elimina momentele incovoietoare suplimentare
din cauza solicitarii dezaxate.
6.Transformatoare pneumo-hidraulice
Se utilizeaza pentru
obtinerea unor presiuni de
ulei relativ ridicate cu un
debit redus.

6
 7

Transformatoarele pneumo-hidraulice pot fi:de presiune joasa(T.P.J); de

presiune inalta(T.P.I).
Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi in varianta
aer-ulei,cu piston sau cu membrana.
Presiunea in circuitul hidraulic:ph=k•pp,unde k este raport de
multiplicare si reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici si
pneumatici.
Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a
fortei.
Fp=Fh
2
D 
pu = pa  a  (raport de multiplicare)
 Du 
2
πD 2 πD D 
pi ⋅ a = pu ⋅ u ⇒ pu = pi  a 
4 4  Du 
7.Multiplicatoare de presiune
Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt
economice la valori mari
ale debitului.Fortele
dezvoltate de
multiplicator:

Dp-diametrul cilindrului
pneumatic;
Dh-diametrul cilindrului
hidraulic;
d-diametrul cilindrului hidraulic actionat;
pp-presiunea aerului comprimat;
ph-presiunea uleiului.
F=presiune ori suprafata

7
 8
2
πd 2 πd 2 D 
F= ⋅ ph = ⋅ p p  p 
4 4  Dh 
πD p2 πD 2
pp ⋅ = ph ⋅ h
4 4
2
 Dp 
ph = p p  
 Dh 
η=0,75….0,85 si care de fapt reprezinta randamentul transmisiei
2
πd 2 D 
F = ηF = η
'
⋅ p p ⋅  p 
4  Dh 
8.Camere pneumatice cu membrana
Elemente de actionare cu multiple utilizari in situatii unde nu se
pot folosi actionari hidraulice si unde este necesara o cursa mica si cu
promptitudine in functionare.
Se folosesc ca elemente de executie in
sistemele de reglare automata.

1-membrana;
2-tija;
3-discuri de fixare;
4-garnitura de etansare;
5-carcasa metalica.
Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei
ca urmare a actiunii aerului comprimat admis consecutiv in spatiile
pneumatice A respectiv B prin orificiile a respectiv e.
Variante de realizare:

a)camera pneumatica cu
simpla actiune si tija
unilaterala;
b)camera pneumatica cu
dubla actiune si tija
bilaterala;
c)camera pneumatica cu
dubla actiune si tija unilaterala
Constructia camerelor pneumatice cu membrana

8
 9

Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri:

-membrane plate;
-membrane cilindrice-in cazul acestora,in timpul functionarii pot realiza
indoituri ce pot atinge valori de 1200

Fixarea membranei se face

prin niste discuri de
rigidizare din otel care sunt
stranse cu piulita.
Carcasele se realizeaza din
aliaje usoare(pe baza de
aluminiu)
Tija se executa din otel
de regula,se cromeaza in
exterior si se rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte
se fixeaza membrana,in cealalta parte se fixeaza mecanismul actionat.
Caracteristici constructive si functionale
-caracteristici constructive:

-D-diametru de incastrare a membranei;

-dd-diametrul discului de rigidizare;
-s-cursa;
-dt-diametrul tijei.

-caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima;

-forta dezvoltata la cursa nula.
-caracteristici productive determina diametrul de incastrare al
membranei in asa fel incat sa se obtina forta necesara la nivelul tijei.
Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p
p S ≥ F ;pa-presiunea aerului comprimat
a r

πD 2
4 ⋅ Fr
pa = Fr ; Dt = ;Dt-diametrul teoretic,in realitate D>Dt
4 π ⋅ pa
Fr
D = 16
p

9
 10

dd=k•D in cazul membranelor plane,k=0,7…0,8

Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la
compresiune in zona partii filetate.In cazul camerelor cu membrana nu
este necesara efectuarea calculului de flambaj pentru ca avem o cursa
mica,lungimea tujei este scurta.
lungimea .de . flambaj
λ=
raza .de .inertie
; λ -coeficient de zveltete.
9.Motoare pneumatice rotative
Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care
transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o transmite
arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat.
Epneum→Emec→este materializata prin momentul de rasucire Mr.
Epneum→este sub forma de energie potentiala materializata prin
presiunea aerului comprimat.
L F ⋅s
P= = = F ⋅ v → pentru miscarea de translatie
t t
P=F•R•ω=M• ω; ω→se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de
translatie
π ⋅n n
ω= ≅
30 10
Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din
punct de vedere constructiv cu cele hidrostatice dar apare o
diferenta sub aspect functional.
Distinctie:-in cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a
energiei hidraulice in energie mecanica are loc ca urmare a modificarii
permanente a volumului de lichid din motor datorita organelor active
fixe si mobile ale motoarelo.In timpul deplasarii pistonului trebuie
pastrat contactul dintre cilindrii si circuitul de alimentare cu lichid.
-in cazul motoarelor pneumatice,functioneaza si dupa intreruperea
sursei de presiune si anume camera de lucru dupa umplerea cu aer
comprimat se inchide ermetic si pierde legatura cu sursa de
presiune;aerul comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului
mobil al motorului concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor
care functioneaza astfel se impune ca functioneaza cu ciclu de
expansiune.Exista motoare pneumatice care functioneaza dupa un ciclu
mixt,adica prima parte a ciclului functioneaza cu presiune

10
 11

integrala(motorul este in legatura cu sursa de presiune),a doua parte

dupa un ciclu de expansiune.
Tipuri de motoare pneumatice
• motoare pneumatice cu roti dintate-in general se executa cu
dantura dreapta si functioneaza fara ciclu de expansiune.
Marirea cuplului se poate realiza prin:
-marirea modului;
-marirea presiunii de alimentare;
-marirea diametrului;
-marirea latimii rotilor dintate.
• Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se
face inversand admisia cu evacuarea.

Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari si

dezavantajele:randament mai scazut in comparatie cu alte motoare
pneumatice,produce zgomot mai mare in comparatie cu alte motoare
pneumatice.
• Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor
este 6 atm).

10.Elemente pneumatice de distributie

11
 12

Este materializat prin comenzi primite din exterior si distribuie

aerul comprimat pe anumite circuite cu scopul declansarii actiunii
pneumatice pe care le deservesc aceste circuite.
Elementele pneumatice se compun din:
-elemente de distributie:partea fixa si partea mobila;
-elemente de comanda.
Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze
fluxul de aer fara modificarea parametrilor de baza (presiune si debit).
Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt:
-aria sectiunii orificiului de trecere→determina debitul (dn-diametrul
nominal care se alege din STANDARD)
-sirul de numere normale (RENARD)
5
10 = 3 0,2 =1,58 ⋅1,58

Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune in

distribuitor(element de comanda);
-C1,C2-orificii prin care aerul
comprimat este evacuat catre
organele de executie ale elementelor
de executie;
-A-descarcare-orificiulprin care este
descarcat in atmosfera aerul utilizat
pentru punerea in miscare a organului de executie.
-Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului
de aer prin distribuitor.
Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie.
-dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar
rectiliniu,cu sertar cilindric,cu sertar plan;
-dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare;
-dupa tipul
comenzii:manuala,electrica,pneumatica.
1.Distribuitoare cu supapa-se
caracterizeaza prin faptul ca au curse mici
de comutare,sunt robuste si fiabile,au o
uzura redusa.

12
 13

2.Distribuitoare cu sertar rectiliniu

3.Distribuitor cu
sertar rotativ

In cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor

de trecere se executa prin actionare mecanica:(printr-o forta F si printr-
un moment M) exercitata asupra unui dispozitiv de comanda.
Tipuri de comanda mecanica:

-comenzi cu cap sferic;

-comanda cu parghie cu rola;

-comanda cu parghie si rola

unidirectionala.

11.Regulatoare de presiune

13
 14

Sunt destinate mentinerii presinii constante indiferent de marimea

consumului.
1-membrana; 2-arc de reglare;
3-rozeta,respectiv surub de reglare;
4-cap; 5-arc antagnust;
6-supapa; 7-orificii.
La functionare normala,membrana este usor comprimata in
sus,trece prin supapa 6 si merge catre consumator.
La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupra
membranei si comanda deschiderea supapei.La reducerea
consumului,creste presiunea din spatiul de deasupra membranei si
supapa 6 inchide spatiul pe care il controleaza.
Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare
pilotate,adica un element de executie suplimentar ce functioneaza pe
baza aceluiasi principiu.Nivelul de presiune(de la regulator) se poate
regla printr-un mecanism surub-piulita.
12.Filtre pentru aer comprimat
Pe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de
apa,iar procesul de filtrare se realizeaza in doua trepte:
- prima treapta este cea prin inertie,in care are loc separarea particulelor
grele de impuritati mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii
bruste a sectiunii de curgere a aerului.Tot in aceasta filtrare prin inertie
are loc filtrarea apei.
- filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de
aer sunt prevazute cu niste magneti care retin particulele feromagnetice.
Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 al
filtrului,capatand o miscare elicoidala inspre deflectorul 2.In aceasta
situatie,curentul de aer isi schimba brusc directia trecand prin tubul
vertical 3.
Particulele grele de praf si picaturile de apa se lovesc de
deflectorul 3,ajungand in partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin
inertie continua traseul prin tubul 3 trecand prin fata magnetului 4 si
trece prin elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din filtru.Evacuarea
apei si a particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la
partea inferioara a filtrului.

14
 15

Elementul filtrant:
- sita metalica-sarma impletita in retea,de regula se infasoara pe un
cilindru perforat sub forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare
de pana la 25μm.Sita are rezistenta mecanica buna,realizeaza filtrari
medii.
- tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla.
Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de
filtrare buna
Dezavantaje:rezistenta mecanica si rigiditatea scazuta,dsprinderea
fibrelor care pot fi antrenate,curatirea si eliminarea impuritatilor este
imposibila.
Caracteristicile principale ale filtrelor:
• finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula
care este sustinuta de catre filtru.
• Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre
punctul de intrare si la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din
rezistenta opusa de elementul filtrant trecerii curentului de aer.
0
• Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 20 C
care traverseaza o unitate de suprafata a unui element filtrant in
unitatea de timp corespunzator unei anumite caderi de presiune.
• Porozitatea
• Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet si mai
important element al filtrelor.Reuneste doua caracteristici
principale ale unui filtru:finetea de filtrare si permeabilitatea(cresc
una in defavoarea celeilalte).
• Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multor
filtre care au aceeasi finete si acelasi debit si se refera la
dimensiunea elementului filtrant si la valoarea pierderii de sarcina.
• Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de
ore de functionare.
• Gradul de purificare al unui filtru reprezinta in procente cantitatea
de impuritati pe care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de
impuritati care trec.
13.Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita

15
 16

Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce

aer cu scopul asigurarii
lubrifierii motoarelor
pneumatice.
Principiul de functionare:
crearea unei depresiuni
(cadere de presiune) prin
trecerea curentului de aer
printr-o sectiune strangulata
ce creaza o diferenta de
presiune ce permite absorbtia uleiului.
Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa
de ulei din rezervor este legata printr-o conducta inersata(scufundata)
cu sectiunea de strangulare a circuitului de aer Ra.Deoarece in
punctul de strangulare se produce o depresiune care absoarbe
uleiul,creste viteza aerului care antreneaza picaturile de ulei catre
iesire.
Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgerea
uleiului din rezervor in circuit are loc automat din momentul in care
incepe curgerea aerului prin circuitul principal care produce o
depresiune δp=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie δpcu+γu.
- δpcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei;
- γu-greutatea specifica a uleiului[F/v];
- h-diferenta de nivel.

14.Ungator de aer cu
pulverizare fina(cu
microceata de ulei)

16
 17

Principala deosebire a acestui ungator consta in existenta a doua

circuite de aer care leaga orificiul de intrare “i” cu cel de iesire “e” si
anume:
- 1-x-2 –primul circuit strangulat in x,asigura trecrea cantitatii mai
mari a debitului de aer.
- 1-z-4-b-6-2-e –al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune
mai mica decat primul circuit.
Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce
prima faza a pulverizarii uleiului care trece in rezervorul de ulei in
partea de sus a rezervorului notat cu b.In partea de sus prin orificiul 6 se
uneste cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste sub circuitul
principal de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c
prin intermediul conductei inersate 5,respectiv 5’,iar rezervorul c este
situat deasupra circuitului principal de aer,aceasta cavitate c comunica
cu punctul de strangulare z prin circuitul 3-3’.
Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine in felul
urmator:
- existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta
in paralel a circuitului secundar;
- in circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o
depresiune (intre 3 si 3’)care va face posibila absorbirea uleiului din
rezervor prin intermediul conductei 5-5’,uleiul astfel absorbit este picurat
in sectiunea de strangulare si…
- uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 in cavitatea b,picaturile
mai mari de ulei cad in masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de
circuitul de aer spre iesire prin orificiul 6,respectiv prin circuitul 2e;
- in punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare si o
raspandire uniforma a picaturilor de ulei in masa de aer de unde apoi
este transportat catre iesire;
- absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5’-3-3’(intre b si z) si se
produce ca urmare a diferentei de presiune pb in punctul de strangulare a
drossel-ului.
Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de
functionare ai aerului(presiune p si debit Q),q reprezinta debitul de ulei
iar η vascozitatea uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de

17
 18

reglare manuala a unor parametri ce determina ungerea.Acestea permit

reglarea corespunzatoare,aceasta reglare are loc in cazul ungatoarelor cu
pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra si la reglarea
drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru.
In cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi
reglari,dar mai frecvent in locul drossel-izarii de ulei se foloseste
drossel-izarea unui circuit de aer ce leaga cavitatea c cu cavitatea b.
Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de
plasare(distanta dintre ungator si locul de utilizare),debitul de
aer,presiunea si temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar.
15.Schemele instalatiilor de actionare pneumatica.
Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice in
documentatii.Se folosesc urmatoarele tipuri de scheme:
- scheme de principiu redau in mod succesiv operatiunile care
compun un ciclu de lucru;
- scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale
elementele care compun schema precum si legaturile dintre ele.
In cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de
actionare,de comanda,de semnalizare.In general circuitele de actionare
sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer si intre elementul de
executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile in instalatia
respectiva.
Schemele de montaj
stabilesc amplasamentul
elementelor pneumatice cu
legaturile sale,pe masina sau
pe utilajul actionat.

Ciclograma completeaza
schemele instalatiilor
pneumatice si redau
succesiunea diferitelor stari de
functionare prin care trece
fiecare element pneumatic.

18
 19

Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau

comanda distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionand
cilindrul de lucru.
Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS
inchide un contact electric si se aprinde o lampa de
semnalizare,operatorul deschide usa si se elibereaza distribuitorul D1 si
D2 si cilindrul pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma
prezinta toate functiunile.

16.Functia “SI” si functia “SAU”

Functia “SI”-legarea in serie a doua sau mai multe distribuitoare
face posibila producrea unei actiuni numai atunci cand se executa doua
sau mai multe comenzi simultane.Aceasta inseamna montarea in serie a
doua elemente de comanda(cilindrul pneumatic primeste aer daca D1
“SI” D2 sunt deschise.

Functia “SAU”-daca se leaga in paralel doua elemente de

comanda exista posibilitatea alimentarii unui element de executie
“SAU” cu un element “SAU” cu celalalt.In aceasta situatie,cilindrul

19
 20

pneumatic poate fi alimentat fie prin distribuitorul D1,fie prin

distribuitorul D2.Se remarca in schema prezenta supapei de sens duble
SD,care asigura sensul de curgere al aerului catre cilindru fie ca aerul
vine de la un distribuitor sau de la celalalt.

17.Functia “NU” si functia “MEMORIE TEMPORARA”

Functia “NU”-circuitul cu functia “NU” se foloseste atunci cand
este necesara intreruperea semnalului de comanda la un moment dat.

Functia “MEMORIE TEMPORARA”-comanda de executie data

sub forma de impuls este mentinuta un timp limitat.In practica,acest
lucru se realizeaza cu ajutorul unui rezervor care inmagazineaza o
cantitate precisa de aer comprimat.

20
 21

18.Functia “MEMORIE PERMANENTA” si functia

“INTERBLOCARE COMENZI”
Functia “MEMORIE PERMANENTA”-intr-un circuit in care
avem asemenea functie,comanda data sub forma de impuls se mentine in
mod permanent.

Functia
“INTERBLOCARE
COMENZI”-combinarea
incrucisata a doua circuite
de comanda permite
executarea numai a unei
singure comenzi.Acest lucru
se realizeaza cu 2
distribuitoare.Efectuarea
comenzii C1,prin
distribuitorul D1 nu poate fi
realizata atata timp cat se
executa comanda C2 prin distribuitorul D2.

21
 22

19.Schema de actionare a unui agregat cu regim periculos de lucru

a)

b)

In schema de montaj (a) cilindrul 13 este montat pe batiul masinii

notat cu c,care urmeaza sa impinga prin jgheabul d,piesa de prelucrat f
in dispozitivul e.

22
 23

M 1-inchiderea usii ghilotina b si actionarea distribuitorului cu 3

orificii normal deschis(3 sau 4 pe schema b sau 3,b schema a) care
comanda distribuitorul cu 3 orificii normal deschis 6(b) prin intermediul
distribuitorului limitator de cursa 11(b) care se gaseste in pozitia inchis
cand cilindrul 13 este in repaus (pistonul se gaseste in partea stanga).
M 2-comanda manuala simultana a distribuitoarelor 1 si 2(ambele
scheme) care permite actionarea pneumatica a distribuitorului cu 3
orificii 7(b) si cel cu 4 orificii 9 prin intermediul distribuitorului 6(b)
aflat in stare inchisa actionata din momentul 1 si prin intermediul
supapei de sens 8(b),in acest fel distribuitorul cu 4 orificii,9,pune in
pozitia de lucru cilindrul 13 care elibereaza distribuitorul limitator de
cursa 11 si in mod indirect.Distribuitoarele 7 si 9(b) raman mai departe
actionate deoarece supapa de sens 8 permite autoalimentarea de
actionare de la distribuitorul 10 in aceste conditii incepe cursa de
deplasare a pistonului spre dreapta.
M 3-la capatul cursei active a pistonului cilindrului 13 se
actioneaza inchiderea distribuitorului 5(b) limitator de cursa care
actioneaza distribuitorul 10 pe care-l intrerupe.Se intrerupe
autoalimentarea distribuitoarelor 7 si 9 si se comanda revenirea
pistonului si eliberarea distribuitorului 10,incepe deci cursa de revenire a
pistonului.
M 4-la revenirea pistonului in partea stanga tija pistonului
actioneaza distribuitorul limitator de cursa 11 pregatind astfel circuitul
pentru faza urmatoare.
M 5-operatorul deschide usa ghilotina b,intra in spatiul periculos si
extrage piesa fabricata din e.
Dupa cum rezulta din schema am obtinut urmatoarele functii:
-“SI”-prin elementul 1 si 2 (b) si a legaturilor dintre ele;
-“SAU”-circuitele 3 sau 4,respectiv 12 si legaturile dintre sale;
-s-a folosit un circuit “NU” prin elementele 5-10,legate intre ele;
-s-a folosit circuitul “MEMORIE” prin elementul 7,8,respectiv legaturile
dintre ele;
-s-a folosit functia “amplificare semnal”prin elementele 6 si 11 respectiv
legaturile dintre ele;

23
 24

20.Scheme de functionare cu un singur cilindru de lucru,cu

comanda manuala directa
Asemenea scheme se realizeaza pentru actionarea unui cilindru
printr-o maneta sau printr-o pedala,in consecinta sunt circuite a caror
functionare necesita prezenta unui operator.
Schema reprezinta comanda
manuala directa a unui cilindru
pneumatic cu ajutorul
distribuitorului D,avand 3 orificii si
fiind actionata manual.Acest circuit
are 2 stari:starea de repaus si starea
actionata.
In starea de repaus,arcul
impinge pistonul,camera capului
pistonului(c.p) fiind pusa in
legatura directa cu atmosfera prin
orificiile 2 si 3 ale distribuitorului.
In stare actionata,distribuitorul comandat manual alimenteaza prin
orificiile 1 si 2 camera capului pistonului (c.p) punand in miscare
pistonul.Aceasta stare se mentine pana cand exista actionare din partea
conducatorului.

Viteza cu care se deplaseaza

pistonul depinde de urmatorii
factori si anume:rigiditatea
arcului,depresiunea
aerului,sectiunea orificiilor de
alimentare,marimea fortelor de
frecare,marimea fortelor utile.

21.Schema cu comanda
manuala directa a unui cilindru
pneumatic cu dublu efect si reglare
hidraulica a vitezei.

24
 25

In stare de repaus,distribuitorul alimenteaza prin orificiile 1 si 2

camera tijei pistonului (c.t),iar prin orificiile 3 si 4 se pune in legatura
camera capului pistonului(c.p).
In stare actionata,sursa de aer comprimat prin orificiile 1 si 3
alimenteaza camera capului pistonului si elibereaza din camera tijei
pistonului prin orificiile 2 si 4 catre atmosfera.
Aceasta schema reprezinta schema normala cu dublu efect cu un
drossel de cale.
Se deosebeste de schema anterioara prin faptul ca la cursa de
lucru(deplasarea spre dreapta) viteza de deplasare a pistonului este
relativ constanta,acest lucru se realizeaza prin intercalarea intre orificiul
2 al distribuitorului si intre cilindrul pneumatic a unui drossel de cale
notat cu R.S.

Drossel-ul de cale se compune din 2 elemente si anume:supapa de

sens,rezistenta reglabila.Datorita supapei de sens,drossel-ul permite
alimentarea libera a cilindrului cu aer comprimat,evacuareafiind
strangulata cu ajutorul rezistentei reglabile.
In schema se prezinta comanda manuala a cilindrului pneumatic cu
dublu efect si reglarea hidraulica a vitezei.Se observa din schema ca
avem 2 cilindri,pistoanele fiind legate rigid intre ele.Pistonul P.H
lucreaza in cilindrul hidraulic,pistonul P.P lucreaza in cilindrul
pneumatic.

25
 26

Cilindrul hidraulic are un circuit hidraulic propriu inchis alimentat

de la rezervorul hidraulic R.H,in timpul executiei cursei A+(de deplasare
spre dreapta),rezistenta variabila R.S stranguleaza evacuarea lichidului
catre rezervorul hidraulic R.H,obligand astfel ca aceasta cursa sa se
execute cu viteza constanta.In timpul cursei A-(de revenire),circulatia
lichidului se face nestingherita in ambele sensuri.

22.Schema de functionare cu comanda indirecta

Se poate observa ca cilindrul

pneumatic CP este alimentat de
catre distribuitorul cu 4 orificii
D1, actionat pneumatic pentru ambele
pozitii de lucru prin intermediul
distribuitorului D2.

23.Schema de functionare cu un cilindru cu miscare continua

alternativa
In schema se prezinta comanda de schimbare a sensului de miscare
a pistonului.Schimbarea sensului se face cu L.C(limitator cursa)
prevazut cu o tija prelungita mai mult,putin mai mare decat cursa.Pentru
compensarea erorilor de montaj,contactul dintre tija limitatorului se face
prin intermediul arcurilor elicoidale.Ciclul se repeta atata timp cat
distribuitorul D de comanda sta in pozitia D0+ si se opreste in pozitia

26
 27

initiala de repaus A- la comutarea distribuitorului D0 in pozitia de lucru

D0-.

24.Schema de functionare cu doi cilindri de lucru.

Schema de actionare asigura urmatoarea succesiune:

-succesiunea A+,B+,A-,B-;
-ciclul de functionare incepe printr-un impuls de comanda manuala dat
de catre distribuitorul D0

27
 28

-la randul sau,distribuitorul D0 actioneaza distribuitorul Δp1 si incepe

comanda de functionare A+,adica incepe deplasarea pistonului A spre
dreapta;
-la sfarsitul cursei A+,distribuitorul limitator de cursa LC2 va fi
actionat,adica sertarul de sus ajunge jos,va fi alimentat cilindrul B si se
produce cursa B+,la sfarsitul cursei B+,tija pistonului va actiona
limitatorul LC3,care la randul sau va actiona distribuitorul Δp1 care va
reveni la pozitia initiala si va comanda cursa de revenire a cilindrului A.
-la capatul cursei cilindrului A,tija acestuia actioneaza limitatorul
LC1,care la randul sau comanda revenirea pistonului motorului
pneumatic B cu B-;
-un asemenea circuit poate fi folosit atunci cand cilindrului B nu i se
cere sa dezvolte permanent o forta de impingere,deoarece in timpul
cursei A-,cilindrul B nu este alimentat cu aer;
-cilindrul B in general este de dimensiuni mici,deoarece acesta este
alimentat prin limitatoarele de curse LC1 LC2,care sunt construite cu
orificii de alimentare reduse;
-pentru folosirea acestui dezavantaj se poate folosi o alta schema:

28
 29

Subiect

Parti componente:
1-banda de transport;2-jgheab;3-clapeta;4-traductor de nivel;5-siloz;6-
sursa de avcuare;7-amplificator.
Banda transportoare 1 alimenteaza silozul 5,materialul intrand in
siloz atunci cand clapeta este in stare deschisa.In acelasi timp,gura de
avcuare fiind inchisa.
Cand nivelul din siloz a atins valoarea prescrisa,traductorul 4 prin
intermediul amplificatorului 7 comanda electric distribuitorul D,care ca
conta in cealalta pozitie,adica cilindrul C1 inchide clapeta 3 iar cilindrul
C2 deschide gura de evacuare din siloz.

29