Sunteți pe pagina 1din 7

CORELAREA INTERDISCIPLINARĂ ÎN

PREDAREA
ISTORIEI

Interdisciplinaritatea s-a impus ca modalitate de abordare a


cunoştinţelor datorită tendinţelor noi mai accentuate de afirmare a unităţii
ştiinţei, dar şi din cauza întrepătrunderilor dintre ele, fireşti sub raport logic
din cauza caracterului de sistem al ştiinţei.
Corelaţiile interdisciplinare vizează înţelegerea de către elevi a
structurilor socio-economice şi culturale, a relaţiilor politice şi a
mentalităţilor dominante care au generat evenimente.
Faptele umane sunt bune sau rele, paşnice sau violente, nobile sau
animalice, curate sau murdare sub raport etic, sunt aşa cum e şi omul: nici
animal, nici înger, dar o fiinţă perfectibilă. Istoria înregistrează multe
conduite umane cu semnificaţii educative pentru noi şi semenii noştri.
Evaluarea unei fapte umane se face prin raportarea la valori. Fără apelul la
valori, elevii înmagazinează în memoria lor date, dar nu înţeleg însă
semnificaţiile umane ale faptelor şi ale comportamentului cu valoare de
model oferit de eroii făuritori de istorie.
"Raportarea evenimentelor la valori în lecţiile de istorie măreşte forţa
lor educativă şi din această cauză conexiunile istorice şi celelalte discipline
dobândesc funcţii educative."'
Conexiunile interdisciplinare nu sunt univoce, fluxul informaţional nu
are o singură direcţie: de la diferite discipline spre istoric. Comunicarea de
informaţii se desfăşoară în ambele direcţii. Studiul literaturii, geografiei
etc. beneficiază de informaţiile furnizate de istorie.
Cu sprijinul conexiunilor interdisciplinare se realizează integrarea
cunoştinţelor de istorie în ansamblul informaţional de care dispun elevii şi
se asigură asimilarea lor mai temeinică datorită corelaţiilor logice dintre ele.
Conexiunile interdisciplinare măresc posibilităţile explicative de care
dispune învăţătorul, în explicaţiile date însă se impune observarea cu atenţie a
principiului respectării realităţii istorice, a fidelităţii faţă de fapte.
În scopul optimizării instrucţiei şi educaţiei elevilor
interdisciplinaritatea istorie-literatură română prezintă un interes deosebit.
Literatura analizează elementele specifice ale fenomenului literar, vizând
explicarea evoluţiei lor şi a mesajului pe care îl transmite. Analiza se face cu
un bagaj noţional specific disciplinei. Ea emite judecăţi de valoare asupra
fenomenului literar pe care îl analizează.
La istorie se pune accentul pe evoluţia literaturii care oglindeşte, prin
mijloace specifice, realităţile unei epoci istorice date şi, mai ales, pe aportul pe
care literatura 1-a adus la clarificarea unor idei, la răspândirea lor în masă, la
crearea unui curent de opinie menit să slujească evenimentul istoric.
Preocupat de relaţia istorie-literatură George Călinescu spunea:" Istoria
literară este, cu anumite condiţii proprii, un capitol al istoriei generale, cel
puţin sub raport fundamental căzând sub problematica teoretică şi metodologică
a celei din urmă"
Educaţia patriotică a elevilor se realizează mai profund prin cooperarea
istorie-literatură deoarece noţiunea de patrie a adunat în decursul timpului o
mare bogăţie emoţională, o valoare afectivă cu puternică forţă de dominare a
atitudinilor individuale. Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se formează,
se canalizează în timp şi capătă forme şi expresii noi, diferite de la epocă la
epocă. Nicolae Iorga spunea că:" fiecare din noi e un rezultat al trecutului
omenirii întregi..."
în abordarea textelor de citire cu conţinut istoric trebuie să se pornească
de la descoperirea conţinutului, a mesajelor, a modului specific de exprimare.
Fiecare din aceste texte poartă o fărâmă din rolul maselor în momente importante
ale istoriei.
Geografia patriei şi istoria sunt doi factori esenţiali ai existenţei noastre.
"Geografia ne învaţă cum să păstrăm toate datele, hotarele drepte şi
neştirbite, conform legilor istoriei şi s-o facem să ne ţină de cald când ne e frig,
să ne fie hrană când ne e foame, să ne dea apă, apă răcoritoare când ne e sete, să
ne dea putere şi lumină, ori de câte ori ne e teamă de întunericul izvodit de cei ce
nu ne primesc prietenia şi ne vrăjmăşesc pe nedrept.
Istoria întâlnită în toată aria ţării ne dă conştiinţa despre noi înşine, ca
popor trăitor la Dunăre şi în tot cuprinsul Carpaţilor, cu spaţiile aferente spre
răsărit, asfinţit şi miazănoapte,,)
Corelaţia dintre geografie şi istorie este indispensabilă mai ales atunci
când trebuie să formăm la elevi noţiuni despre timpul şi spaţiul în care s-au
desfăşurat anumite evenimente istorice recurgându-se la hărţi.
în predarea anumitor lecţii de consolidare la istorie se poate face apel şi
la muzică. Copiii găsesc în muzică un mijloc de trăire emoţională şi folosirea
ei contribuie la formarea şi educarea copiilor al căror profil moral este
caracterizat prin dragoste de patrie, admiraţie şi respect faţă de trecutul
nostru glorios, cinste, hărnicie, spirit de sacrificiu şi încredere în forţele
proprii.
Astfel, în fixarea lecţiei Formarea poporului român şi a limbii
române s-a cântat cântecul Limba noastră, s-au dat diferite răspunsuri cu
privire la limba română, răspunsuri formulate de elevi. Ei au ajuns la
concluzia că limba română a însoţit poporul în istoria sa zbuciumată, dându-i
putere şi încredere pentru un viitor mai bun.
Motivaţia pentru realizarea interdisciplinarităţii ar fi următoarea:
• se realizează un cumul bogat de cunoştinţe;

• se obţine cadrul ideal de muncă intelectuală;

• are loc socializarea elevilor prin coparticiparea lor la lecţie;


• elevii se deprind cu anumite instrumente de lucru necesare muncii
intelectuale;
• se foloseşte activ factorul mass-mediei.
"Pe plan educativ, prin conexiunile interdisciplinare stabilite accentuăm
caracterul formativ al studierii istoriei, mărimea resurselor ei de modelare a
personalităţii elevilor prin apelul la valori şi modele umane". Istoria e o sursă
inepuizabilă de valori şi comportamente cu valoare de model atât pentru
copiii în formare, cât şi pentru adultul care caută în istorie argumente pentru
deciziile şi opţiunile sale.
Învăţarea interdisciplinară a istoriei conduce la înţelegerea complexă,
din variate unghiuri de vedere a proceselor sociale prin surprinderea
relaţiilor fundamentale de-a lungul timpului. Privită din această
perspectivă, istoria ca disciplină de învăţământ promovează spiritul activ
interdisciplinar prin dezvoltarea la elevi a disponibilităţilor de ; intui, de a
gândi şi imagina creativ, de a memora logic, de a visa nestăvilit.
FILATELIA - CORELATIV INTERDISCIPLINAR

Filatelia reprezintă o punte de legătură umană şi umanistă prin


mobilităţile umane şi valorile pe care le facilitează. Prin ceea ce sugerează,
filatelia exprimă valorile estetice, etice, morale, convingerea că poate fi în
totalitatea ei unită în cultură, ştiinţă, tehnică etc.
Fiecare colecţie filatelică, bine organizată tematic exprimă o sinteză a
evoluţiei societăţii, fiind punctări ale istoriei surprinsă pe viu.
Oricare serie, grupuri de timbre, poate facilita organizarea de jocuri
didactice, simulări-călătorii în realitatea parcursă în care ne înconjoară şi în
cea care va urma.
Imaginile diverse care reflectă viaţa economică, socială, culturală, tehnică
etc., vin să scoată în evidenţă caracterul interdisciplinar de sinteză al istoriei,
lăsând să se întrevadă viitoarea ei formă de generalizare, cunoştinţele se
întrepătrund, se succed, se suprapun ca într-un film.
Filatelia, ca un bun corelativ interdisciplinar contribuie activ la
însuşirea în mod activ a cunoştinţelor şi contribuie la educarea umanistă a
elevilor.
Se deschide un larg orizont istorico-geografic, istorico-literar. Le măreşte
dragostea pentru frumos, pentru viaţă, contribuie la dezvoltarea inteligenţei
intuitive.
Oricare timbru, dacă ne delimităm sfera de referinţă prin mesajul etic,
estetic, cronologic, poate înlesni, mărindu-1 cu ajutorul epidiascopului
realizarea unei lecţii-demers asociativ în textura faptică a diferitelor teme.
Timbrele jubiliare se pot folosi atât în lecţii de limba română, cât şi în
cele de istorie, cu precădere în lecţiile de recapitulare şi sistematizare a
cunoştinţelor.
Exemplu- în lecţia Dezvoltarea tehnicii şi culturii în epoca
contemporană se pot organiza jocuri diverse. Se pot prezenta timbre
reprezentând personalităţi care au marcat o epocă: E. Racoviţă, A. Vlaicu, G.
Enescu, C. Brâncuşi etc.
Activitatea de colecţionar de timbre nu este simplă, ea presupunând şi un
substanţial suport financiar care nu poate fi la îndemâna oricui, în cercurile de
istoric se cultiva acea pasiune de colecţionar care implică căutări, corelări
asociative, afective etc. căutările converg în sensul abordării
interdisciplinare. Eventualele schimburi filatelice fie pe domenii de activitate
sau pe teme mai mari, ar fi o modalitate eficientă de a cultiva în rândurile
elevilor spiritul de pace, prietenie, preţuire a contribuţiei fiecărui popor la
patrimoniul civilizaţiei.
Serialele filatelice, grupate în clasoare, pe tematici, sau pe planşe,
stimulează inteligenţa; aceste preocupări fie în cadrul cercului de istorie sau
în afara lui duc la organizarea unor expoziţii care pun în valoare
meticulozitatea în alegerea timbrelor.
Schimburile filatelice între colecţionari facilitează comunicarea dintre
persoane la un nivel superior, alimentând permanent dialoguri vii la lecţii şi în
afara lor.
Se pot organiza concursuri pe teme filatelice: de recunoaştere, de
clasificare pe diferite teme.
La lecţia Biserica şi viaţa religioasă se pot prezenta timbre reprezentând
ctitorii ale marilor domnitori moldoveni: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea
Suceviţa, Mănăstirea Moloviţa .
În tema de recapitulare şi evaluare Formarea poporului român şi a
limbii române se prezintă timbre reprezentând imagini sugestive care au
marcat epoca .
In lecţia de final Satul-păstrător al tradiţiilor voi vorbi despre cel mai
mare muzeu în aer liber din Europa - Muzeul Satului din Bucureşti. Cu
această ocazie voi prezenta diferite case din regiunile ţării şi specificul
fiecăreia. Se pot organiza concursuri de recunoaştere pentru dinamizarea
lecţiei .
Fiecare timbru în parte reprezintă o "mică" comoară imortalizată pentru
prezent şi pentru cei ce vor veni după noi.
Învăţând istoria prin filatelie şi fenomene istorice realizăm cel mai inedit
mod de a înţelege faptele (vizual, asociativ, sugestiv).

Instit: Pinzaru Ana Maria- Sc Lunca Cetatuii