Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
MALFORMAŢIILE CONGENITALE DE
CORD CU ŞUNT STÎNGA–DREAPTA
LA COPIL
Protocol clinic naţional
Chişinău 2008
Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova
din 18.12.2008, proces verbal nr. 6.
Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 527 din 29.12.2008
cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Malformațiile congenitale de cord cu șunt stînga-dreapta
la copil”
Recenzenţi oficiali:
Coordonator:
Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
EDIŢIA – I
Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului
Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare),
implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium
Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
CUPRINS
PREFAŢĂ...................................................................................................................................................................... 6
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ................................................................................................................................... 6
A. 1. Diagnosticul...................................................................................................................................................... 6
A.2. Codul bolii (CIM 10)......................................................................................................................................... 6
A.3. Utilizatorii.......................................................................................................................................................... 6
A.4. Scopurile protocolului........................................................................................................................................ 7
A.5. Data elaborării protocolului............................................................................................................................... 7
A.6. Data următoarei revizuiri................................................................................................................................... 7
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoane care au participat la elaborarea protocolului............. 7
A.8. Definiţiile folosite în document.......................................................................................................................... 8
A.9. Informaţia epidemiologică................................................................................................................................. 9
B. PARTEA GENERALĂ.......................................................................................................................................... 10
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară................................................................................................................ 10
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (cardiolog-pediatru)............................................... 11
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească........................................................................................................ 13
3
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
ANEXE........................................................................................................................................................................ 34
Anexa 1. Clasificaţia ICC după Ross (pentru copiii de vîrstă fragedă) (2003)....................................................... 34
Anexa 2. Indicaţiile tratamentului chirugical sau intervenţional în MCC cu şunt S-D în funcţie de vîrstă............ 34
Anexa 3. Determinarea gradului de activitate a bolii la sugari, după scara de 12 puncte..................................... 34
Anexa 4. Clasificarea ICC conform stadiilor (A, B, C, D)....................................................................................... 35
Anexa 5. Clasificarea OMS/ NYHA a statusului funcţional al pacienţilor cu hipertensiune pulmonară)............... 35
Anexa 6. Clasificarea şunturilor congenitale sistemico-pulmonare (al III-lea Simpozion Mondial pe HTAP,
Veneţia, 2003)............................................................................................................................................ 36
Anexa 7. Formular de consultaţie la medicul de familie pentru MCC, şunt S-D.................................................... 36
Anexa 8. Managementul leziunilor specific ale MCC cu şunt stînga-dreapta la copil............................................ 37
Anexa 9. Informaţie pentru părinţii copiilor cu malformaţie congenitală de cord, cu şunt stîng-drept.................. 42
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................... 43
4
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
5
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
PREFAŢĂ
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Pediatrie nr.1 a Universităţii de Stat de
Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară
al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin
Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii
pentru Dezvoltare Internaţională.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale
privind malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga-dreapta la copil şi va servi drept bază
pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea
protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul
clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.3. Utilizatorii:
• Oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie).
• Centrele de sănătate (medici de familie).
• Centrele medicilor de familie (medici de familie).
• Instituţiile/secţiile consultative (cardiologi, cardiologi-pediatri).
• Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, cardiologi-pediatri).
• Secţiile de cardiologie pediatrică ale spitalelor republicane.
Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.
6
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
7
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Agenţia Medicamentului
8
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Mortalitatea în MCC
Printre cauzele mortalităţii infantile MCC le revine 26-29% din cazuri (NVSS Final Data
for 2004), 34% din cazurile de deces au loc în primul an de viaţă. În anul 2004 în SUA au decedat
195000 persoane, analogic cu numărul total al deceselor în cazul leucemiilor, cancerului de prostată
şi bolii Alzheimer. Numărul de adulţi cu MCC creşte anual cu 5% şi în anul 2005 constituia 1 mln,
cifră care denotă că pentru prima dată, la acea perioadă de timp, numărul de persoane adulte vii cu
MCC a depăşit numărul de copii cu MCC [1, 2].
9
10
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Diagnosticul
1. 1. Depistarea precoce a Depistarea precoce a semnelor de MCC, şunt S–D este Obligatoriu:
semnelor de MCC, şunt S–D importantă în confirmarea diagnosticului la timp şi în lua- • Aprecierea factorilor de risc (caseta 3).
rea deciziei versus tactica terapeutică intervenţională sau • Anamneza (caseta 7).
cea chirurgicală în momentul oportun (în unele MCC, aşa • Examenul fizic, ce include şi gradul de IC şi de
ca DSV largi sau multiple, CAP cu debit mare, CAV total HTAP, după CF NYHA-Ross, OMS (caseta 8,
sau parţial) pînă la apariţia complicaţiilor ireversibile [5, anexele 1, 4, 5).
9, 11]. • Investigaţiile paraclinice pentru confirmarea
diagnosticului, a severităţii IC, HTAP, a evoluţiei
maladiei şi estimarea prognosticului (tabelul 1).
• Indicaţiile pentru consultaţia specialistului
cardiolog-pediatru, cardiochirurg-pediatru.
• Efectuarea diagnosticului diferenţial (caseta 9).
1. 2. Decizii asupra tacticii • Evaluarea criteriilor de spitalizare (casetele 10, 11).
de tratament – staţionar:
conservativ versus
chirurgical; sau ambulatoriu
2. Tratamentul
2.1.Tratamentul conservativ Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor MCC, Obligatoriu:
simptomatic (dacă este nece- tratamentul IC sau al HTAP şi evitarea complicaţiilor po- • IECA – în caz de IC şi de diagnostic confirmat de
sar): preoperatoriu şi postope- sibile [6, 8, 9, 19, 22]. MCC, şunt S-D (caseta 18).
ratoriu • Se asociază diuretice, dacă există retenţie hidro-sa-
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
11
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
12
I II III
1.2. Decizii asupra tacticii • Evaluarea criteriilor de spitalizare (casetele 10, 11).
de tratament – staţionar:
conservativ versus
chirurgical; sau ambulatoriu
2. Tratamentul
2.1. Tratamentul conservativ Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor MCC, Obligatoriu:
simptomatic (dacă este tratamentul IC sau al HTAP şi evitarea complicaţiilor po- • IECA – în caz de IC şi de diagnostic confirmat de
necesar): preoperatoriu şi sibile [8, 9, 19, 22]. MCC, şunt S-D (caseta 18).
postoperatoriu • Se asociază diuretice, dacă există retenţie hidrosa-
lină – Spironolactonă, Furosemid (casetele 19, 20).
• Se asociază Digoxină, dacă tratamentul cu IECA
nu ameliorează tabloul clinic (caseta 21).
3. Supravegherea
3. 1. Supravegherea Tratamentul conservativ, în caz de IC sau de alte com- Obligatoriu:
permanentă pînă la vîrsta plicaţii, va permite o pregătire bună preoperatorie sau o • Supravegherea cu administrarea tratamentului în
de 18 ani în colaborare cu vindecare completă postoperatorie şi va preveni compli- IC, HTAP (casetele 29, 30, 31).
medicul de familie caţiile ireversibile [11, 25].
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Spitalizarea • Spitalizare în secţiile cardiologie pediatrică şi sau
SATI ale spitalelor republicane conform criteriilor
de spitalizare (casetele 10, 11).
2. Diagnosticul
2. 1. Confirmarea MCC Diagnosticul precoce şi tratamentul conservativ sau Investigaţii obligatorii:
chirurgical oportun vor: preveni complicaţiile ireversibile; • Aprecierea factorilor de risc şi etiologici (casetele
ameliora calitatea vieţii; şi micşora numărul de copii 3, 4).
invalizi în societate [5, 6, 12]. • Anamneza (caseta 7).
• Examenul fizic, ce include şi gradul de IC şi de
HTAP după CF NYHA-Ross, OMS (caseta 8;
anexele 1, 3, 4, 5).
• Investigaţiile paraclinice pentru confirmarea dia-
gnosticului, a severităţii IC, HTAP, a evoluţiei ma-
ladiei şi pentru estimarea prognosticului (tabelul 1).
• Indicaţiile pentru consultaţia specialistului
cardiochirurg-pediatru.
• Efectuarea diagnosticului diferenţial (caseta 9).
3. Tratamentul
3.1. Tratament chirurgical şi Scopul tratamentului este corecţia MCC şi vindecarea Obligatoriu la momentul oportun (anexa 2):
intervenţional completă [25]. • Tratamentele chirurgical şi intervenţional (casetele
14, 15, 16, 17).
3.2. Tratament medicamentos Scopul tratamentului conservativ, în caz de IC sau de alte Obligatoriu:
complicaţii, va permite o pregătire bună preoperatorie sau • IECA – în caz de IC şi diagnostic confirmat de
o vindecare completă postoperatorie şi va preveni compli- MCC, şunt S-D (caseta 18).
caţiile ireversibile [8, 9, 19, 22]. • Se asociază diuretice, dacă există retenţie hidrosali-
nă – Spironolactonă, Furosemid (casetele 19, 20).
13
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
14
I II III
• Se asociază Digoxină, dacă tratamentul cu IECA nu
ameliorează tabloul clinic (caseta 21).
• Inhibitorii fosfodiesterazei, catecolamine. Se indică
în IC acută severă refractară la Digoxină, diuretice
şi/sau vasodilatatoare (în administrarea de scurtă
durată), în IC postchirurgie cardiacă a MCC asoci-
ată cu disritmie (caseta 25).
• Beta AB (Metoprolol succinat, Bisoprolol,
Carvedilol) se asociază, dacă evoluţia ICC nu este
influenţată favorabil în decurs de 3-4 săptămîni, cu
schema terapeutică indicată anterior (caseta 26).
• În caz de HTAP, se asociază vasodilatatoare pulmo-
nare (caseta 27).
4. Externarea, nivel primar de Extrasul obligatoriu va conţine:
tratament medicamentos, la • Diagnosticul precizat desfăşurat.
necesitate, şi de supraveghere • Rezultatele investigaţiilor şi tratamentului efectuat.
• Recomandările explicite pentru pacient.
• Recomandările pentru medicul de familie.
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga-dreapta la copil”, Chişinău 2008
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
C.1.
C.1.ALGORITMII
ALGORITMIIDE
DECONDUITĂ
CONDUITĂ
C.1.1.
C.1.1.Algoritmul
Algoritmulde
dediagnostic
diagnostic al
al MCC (consecutivitatea procedurilorde
(consecutivitatea procedurilor de
diagnostic)
diagnostic)[30]
[30]
Suspecţie la MCC
Concluzie prezumtivă
Date pentru MCC nu sunt. MCC prezentă.
Investigaţii specifice
Diagnostic definitiv
Conduită terapeutică
12
15
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga-dreapta la copil”, Chişinău 2008
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
C.1.2. C.1.2.
Algoritmul de diagnostic
Algoritmul al MCC
de diagnostic palide
al MCC palide(inclusiv
(inclusiv cele cuşunt
cele cu şuntstînga-
stînga-
dreapta)
dreapta).
MCC palide
Notă: VS – ventricul stîng; VD – ventricul drept; AE – axa electrică; CoA – coarctaţie de aortă;
RDFH –Notă:
ram VS – ventricul
drept stîng; VD
al fasciculului – ventricul drept, AE – axa electrică; CoA – coarctaţie de aortă;
His.
RDFH – ram drept al fasciculului
Algoritm util, îndeosebi, pentru medicii His.
de familie.
Algoritm util, îndeosebi, pentru medicii de familie.
13
16
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
17
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Notă. Dezvoltarea citogeneticii umane a arătat că majoritatea MCC au la bază diferite defecte
genetice, secundare unor anomalii cromozomiale numerice şi structurale [27].
La baza conceptului genetic de apariţie şi de transmitere a MCC se află teoria multifactorială care
presupune intervenţii între factorii genetici şi cei de mediu. Odată cu dezvoltarea industriei şi a
tehnicii în mediul ambiant a apărut o mare cantitate de agenţi mutageni, care provoacă modificări
ereditare – mutaţii [18].
Simptomatologia MCC poate fi izolată sau asociată, constituind tabloul clinic al unor sindroame
clinice. Pe parcursul ultimilor decenii au fost descrise peste 120 de sindroame genetice cu
transmitere mendeliană (demonstrată în 3% din MCC) din a căror tablou clinic fac parte MCC. În
prezent se cunosc peste 200 de maladii genetice în simptomatologia cărora se regăsesc MCC. De
exemplu: boala Down (asociere crescută cu CAV – pînă la 40%), sindroamele Noonan, Turner,
Williams, Marfan, Holt Oram etc.) – pînă la 30% după unele statistici.
Riscul de recurenţă în fratrie este de 5% şi constituie un risc major faţă de populaţia generală, fiind
mai mare pentru leziunile comune.
Toţi aceşti copii cu sindroame genetice sus-menţionate necesită depistare precoce a semnelor
clinice de MCC şi diagnostic clinico-paraclinic oportun.
Testarea genetică prevede următoarele: prevenirea naşterii unui copil cu MCC; acordarea unor
servicii chirurgicale în primele zile după naştere; determinarea riscului recurenţei bolii.
Alţi factori teratogeni suspectaţi în apariţia MCC mai pot fi: diabetul matern, fumatul şi
consumul de alcool, radiaţia, hipoxia, cocaina, marijuana, obezitatea la mamă, stresul cronic,
poluanţii industriali, factorii paterni (vîrsta înaintată) [7, 20, 28].
18
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
C.2.5.1. Anamneza
Caseta 7. Recomandări în colectarea anamnesticului
• Evidenţierea factorilor de risc (anamneza heredocolaterală agravată prin MCC sau patologie
sindromală, aritmii, evoluţia sarcinii la mamă, contactul femeii gravide cu factorii teratogeni
sau infecţii (virale) în primele 2-8 săptămîni de sarcină, diabetul matern sau maladii difuze
de colagen la mamă, tratamentul femeii gravide cu remedii medicamentoase, prima naştere
la vîrsta de peste 37 de ani, tablou nestandard al cordului fetal la ecocardiografie, anomalii
extracardiace la făt, hidrops, hipotrofie sau aritmie fetală, cariotip anormal al fătului).
• Determinarea posibilelor sindroame genetice sau a altor anomalii congenitale vizibile.
• Debutul semnelor de boală (dificultăţi de alimentaţie, tulburări de creştere, transpiraţii exce-
sive la efort, oboseală, scăderea toleranţei la efort fizic, tuse, respiraţie dificilă, dispnee, ta-
hipnee, ortopnee, wheezing, edeme, cianoză, crize hipoxice, sincope de efort, dureri toracice,
hemoptizie, bronhopneumonii frecvente).
19
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
• Simptomele clinice MCC cu şunt S–D (prezenţa anomaliilor congenitale extracardiace şi a stig-
melor de disembriogeneză, semnele unor sindroame genetice, deficit ponderal şi statural, ciano-
ză sau paliditate, deformaţia cutiei toracice, transpiraţie abundentă, edeme, palpitaţii, tahipnee,
dispnee, intoleranţă la efort, oboseală, alimentaţie dificilă la copii mici, ortopnee la copiii mari,
tuse, wheezing, semne de detresă respiratorie, raluri pulmonare, hepatomegalie, jugulare turges-
cente, creşterea ponderală paradoxală, suflu cardiac vicios (apreciat după scala lui Levine de 6
puncte), zgomot I accentuat, accentul zgomotului II la a. pulmonară sau/şi dedublat).
• Tratamentul primit anterior (IECA, diuretice de ansă, antagonişti ai aldosteronului, Digoxină,
β−adrenoblocante, alte medicamente) şi eficacitatea lui.
20
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
21
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
22
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
C.2.5.6. Tratamentul
Tratamentul chirurgical sau intervenţional este unicul tratament efectiv în MCC cu şunt Ş-D.
Însă o parte dintre aceşti copii necesită tratament medicamentos pre- şi postoperatoriu graţie
hipervolemiei marcante cu dezvoltarea ICC care mai detaliat va constitui un protocol separat.
Contraindicaţii:
• RVP ≥ 8 Um2.
23
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
24
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Caseta 20. Tratamentul medicamentos cu diuretice de ansă (în prezenţa semnelor de IC)
Se indică în caz de forme severe de ICC sau decompensarea ICC.
• Furosemid, per os: 1-3 (maxim 6) mg/kg/zi în 1-4 prize (la necesitate).
se administrează zilnic;
soluţia din fiole se poate administra per os;
în caz de doze > 2 mg/kg/zi se asociază Spironolactona.
• Furosemid, i.v.: 1 mg/kg/doză, dacă se obţine efectul dorit (debit urinar > 3 ml/kg/oră).
dozele se repetă la interval de 8-12 ore;
în lipsa efectului doza se dublează la interval de 1 oră pînă la maxim de 4 mg/kg/doză.
25
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Caseta 21. Tratamentul medicamentos cu digitalice (Digoxina) (în prezenţa semnelor de IC)
Se indică în MCC cu şunt stînga-dreapta (DSV), în caz de IC asociată cu tahiaritmii supraventriculare
(fibrilaţie atrială), lipsă de răspuns la diuretice, IECA, prezenţa zgomotului III.
• Administrare per os:
Digitalizare:
26
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Caseta 27. Tratamentul HTAP secundară MCC, şunt S–D cu vasodilatatoare pulmonare
• Oxidul nitric.
• Inhibitori ai fosfodiesterazei 5 (Sildenafil):
Sugar: doza 0,5-1 mg/kg.
Copil peste un an: doza 2 mg/kg per os; administrat fiecare 6 ore.
• Prostanoizi (Epoprostenol, Iloprost)*.
• Antagonişti ai endotelinei 1 (Bosentan)*.
Notă: Preparatele, nu sunt înregistrate în Republica Moldova.
27
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
C.2.5.7. Supravegherea
Caseta 29. Supravegherea pacienţilor cu MCC cu şunt S–D
• Pe parcursul spitalizării sistematic se vor monitoriza indicii cardiopulmonari, examenul
fizic complex, FR, FCC, TA, temperatura corpului, sat O2, greutatea corporală, diureza, CF
NYHA/Ross; în caz de prezenţă a HTAP-CF OMS/NYHA.
• Periodic la intervale de 3 (în caz de CAV şi de DSV mare) – 6 luni (în funcţie de substratul
morfoclinic al MCC):
hemograma completă;
analiza urinei;
nivelul de electroliţi;
ureea, creatinina;
glucoza;
enzimele hepatice (ALAT, ASAT);
biomarkerii necrozei miocardului (CK, fracţia MB, troponinele);
proteina C reactivă;
scorul activităţii bolii după scala de 12 puncte la sugari;
testul mers plat 6 minute;
ECG;
ecocardiografia;
pulsoximetria.
• Periodic o dată la 6-12 luni:
ecocardiografia cu examenul Doppler;
radiografia toracelui cu aprecierea ICT;
cateterism cardiac (la necesitate).
Caseta 30. Periodicitate de supraveghere a pacienţilor cu MCC cu şunt S–D de către medicul
de familie
Perioada preoperatorie:
• Pînă la selectarea tratamentului intervenţional sau a celui chirurgical – o dată la 3 (în caz de
CAV şi de DSV mare) – 6 luni, în funcţie de severitatea MCC.
Perioada postoperatorie:
• În primul an – în fiecare 3 luni.
• În anul 2 – de două ori pe an.
• Ulterior, peste 2 ani, o data pe an.
Cooperarea cu alţi specialişti:
• Cardiochirurg.
• Psihoneurolog.
• Balneofizioterapeut.
28
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
29
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
30
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Personal:
• medic-cardiolog certificat;
• medic-funcţionalist certificat;
• asistente medicale:
• acces la consultaţiile calificate: cardiochirurg, neurolog,
otolaringolog, pulmonolog, stomatolog, reabilitolog, fizioterapeut,
psiholog.
Aparataj, utilaj:
• tonometru;
• fonendoscop;
• electrocardiograf;
• taliometru;
• cîntar;
D.3 Instituţiile de • aparat Holter ECG 24 de ore;
asistenţă medicală • ecocardiograf (cu opţiunea examenului transesofagean);
spitalicească: • cabinet de diagnostic funcţional;
• cabinet radiologic;
secţii de • tomograf computerizat;
cardiologie • rezonanţa magnetică nucleară;
ale spitalelor • laborator pentru cateterism cardiac şi angiocardiografie;
republicane • laborator clinic standard pentru determinare de: hemoglobină,
eritrocite, hematocrit, VSH, uree şi creatinină serică, glucoză,
enzime hepatice – ALAT, ASAT, protrombină şi fibrinogen,
biomarkeri ai necrozei miocardului (creatinfosfokinaza totală şi
fracţia MB, troponinele), protrombină şi fibrinogen, electroliţi, PCR,
sumar al urinei.
• laborator bacteriologic;
• secţie de reabilitare.
Medicamente:
• IECA: Captopril, Enalapril.
• Diuretice: Furosemid, Spironolacton.
• Digoxină.
• β-adrenoblocante: Metoprololul succinat, Bisoprolol, Carvedilol.
• Inhibitori ai fosfodiesterazei 5: Sildenafil.
31
32
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI
Nr. Metoda de calculare a indicatorului
Scopul Indicatorul
Numărător Numitor
1. Stabilirea precoce a dia- 1.1. Sporirea proporţiei de gravide Numărul de gravide din grupul de Numărul total de gravide din gru-
gnosticului de MCC, (din grupul de risc), cărora li s-a risc, cărora li s-a efectuat screening- pul de risc care se află la evidenţa
şunt S–D efectuat screening-ul (ecocardio- ul (ecocardiografia fetală) în scopul medicului de familie, pe parcursul
grafia fetală) în scopul depistării an- depistării antenatale a MCC la făt, pe ultimului an
tenatale a MCC la făt parcursul ultimului an x 100
1.2. Proporţia copiilor cu MCC, Numărul de copii cu MCC, şunt stînga– Numărul total de copii cu MCC,
şunt stînga–dreapta, diagnosticaţi în dreapta, diagnosticaţi în prima lună de şunt stînga–dreapta, care se află
prima lună de viaţă viaţă, pe parcursul ultimului an x 100 sub supravegherea medicului de
familie, pe parcursul ultimului an
2. Ameliorarea calităţii Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt st- Numărul total de pacienţi cu diagno-
examinării clinice şi a stînga–dreapta, cărora li s-a efectu- înga–dreapta, cărora li s-a efectuat exa- sticul de MCC, şunt stînga – dreap-
celei paraclinice la paci- at examenele clinice şi paraclinice menele clinice şi paraclinice obligatorii, ta, care se află sub supravegherea
enţii cu MCC, şunt S–D obligatorii, conform recomandărilor conform recomandărilor din protocolul medicului de familie, pe parcursul
din protocolul clinic naţional Mal- clinic naţional Malformaţiile congenitale ultimului an
formaţiile congenitale de cord cu de cord cu şunt stînga–dreapta la copil,
şunt stînga–dreapta la copil, pe par- pe parcursul ultimului an x 100
cursul unui an.
3. Asigurarea calităţii Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt stîn- Numărul total de pacienţi cu MCC,
tratamentului la paci- stînga–dreapta, cărora li s-a indicat ga–dreapta, cărora li s-a indicat tratament şunt stînga–dreapta, care se află
enţii cu diagnosticul tratament conform recomandărilor conform recomandărilor din protocolul sub supravegherea medicului de
de MCC, şunt stînga– din protocolul clinic naţional Mal- clinic naţional Malformaţiile congenitale familie, pe parcursul ultimului an
dreapta formaţiile congenitale de cord cu de cord cu şunt stînga–dreapta la copil,
şunt stînga–dreapta la copil, pe par- pe parcursul ultimului an x 100
cursul unui an
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Nr. Metoda de calculare a indicatorului
Scopul Indicatorul
Numărător Numitor
4. Ameliorarea calităţii în Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt stîn- Numărul total de pacienţi cu MCC,
supravegherea pacienţi- stînga–dreapta, supravegheați con- ga–dreapta, care sunt supravegheati con- şunt stînga–dreapta, care sunt su-
lor cu MCC, şunt stîn- form recomandărilor din protocolul form recomandărilor din protocolul clinic pravegheaţi de către medicul de
ga–dreapta clinic naţional Malformaţiile conge- naţional Malformaţiile congenitale de familie, pe parcursul ultimului an
nitale de cord cu şunt stînga–dreap- cord cu şunt stînga–dreapta la copil, pe
ta la copil, pe parcursul unui an parcursul ultimului an x 100
5. Aplicarea tratamentu- Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt stîn- Numărul total de pacienţi cu MCC,
lui intervenţional sau a stînga–dreapta, cărora li s-a efec- ga–dreapta, cărora li s-a efectuat trata- şunt stînga–dreapta care se află sub
celui chirurgical la mo- tuat tratamentul intervenţional sau mentul intervenţional sau cel chirurgical supravegherea medicului de fami-
mentul oportun (pînă la cel chirurgical la momentul oportun la momentul oportun (pînă la apariţia lie, pe parcursul ultimului an
apariţia complicaţiilor (pînă la apariţia complicaţiilor ire- complicaţiilor ireversibile), pe parcursul
ireversibile) pacienţilor versibile), pe parcursul unui an ultimului an x 100
cu MCC, şunt stînga–
dreapta.
6. Sporirea calităţii trata- Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt S-D, Numărul total de pacienţi cu MCC,
mentului de reabilitare S-D, reabilitaţi în perioada postope- reabilitaţi în perioada postoperatorie a bo- şunt S-D, care se află sub suprave-
postoperatorie la paci- ratorie a bolii, pe parcursul unui an lii, pe parcursul ultimului an x 100 gherea medicului de familie, pe
enţii cu MCC, şunt S-D parcursul ultimului an
7. Reducerea ratei de com- Proporţia pacienţilor cu MCC, şunt Numărul de pacienţi cu MCC, şunt S-D, Numărul total de pacienţi cu MCC,
plicaţii prin boala vas- S-D, care au dezvoltat boala vascu- care au dezvoltat boala vasculară pulmo- şunt S-D, care se află sub suprave-
culară pulmonară ob- lară pulmonară obstructivă, pe par- nară obstructivă, pe parcursul ultimului an gherea medicului de familie, pe
structivă la pacienţii cu cursul unui an x 100 parcursul ultimului an
MCC, şunt S-D
8. Micşorarea deceselor Proporţia copiilor care au decedat Numărul de copii care au decedat prin Numărul total de copii cu MCC,
prin MCC, şunt S-D prin MCC, şunt S-D, pe parcursul MCC, şunt S-D, pe parcursul ultimului an şunt S-D, care se află sub supra-
unui an vegherea medicului de familie, pe
parcursul ultimului an
33
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
ANEXE
Anexa 1. Clasificaţia ICC după Ross (pentru copiii de vîrstă fragedă) (2003)
Clasa Interpretarea
I Asimptomatic
II Tahipnee moderată sau diaforeză, dificultăţi de alimentaţie
Dispnee la efort la copiii mai mari
Parametru Scor
0 1 2
Alimentaţie
Volum-masă (ml) > 100 100-70 < 70
Durata-masă (min) < 40 > 40 -
Examen obiectiv
FR (respiraţii/min) < 50 50-60 > 60
FC (bătăi/min) < 160 160-170 > 170
Detresă respiratorie Absentă Prezentă -
Perfuzie periferică În normă Scăzută -
Zgomotul III Absent Prezent -
Marginea inferioară a ficatului (cm) <2 2-3 >3
34
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
35
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
36
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
37
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
38
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
39
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
40
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
41
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
42
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
BIBLIOGRAFIE
1. Aidan P Bolger., Andrew J. S., Coats Michael A Gatzoulis. Congenital heart disease: the
original heart failure syndrome. European Heart Journal, 2003: 24(10): 970-976.
2. Boneva R. S., Botto L. D., Moore C. A. et al. Mortality associated with congenital heart
defects in the United States: trends and racial disparities, 1979–1997. Circulation, 2001;
103: 2376–2381.
3. Botto L. D., Correa A., Erickson J. D. Racial and temporal variations in the prevalence of
heart defects. Pediatrics, 2001; 107: E32.
4. Botto L. D., Erickson J. D., Mulinare J. et al. Maternal fever, multivitamin use, and selected
birth defects: evidence of interaction? Epidemiology, 2002; 13: 485–488.
5. By Balu Vaidyanathan., R. Krishna Kumar. The Global burden of congenital Heart Disease.
Congenital Cardiology Today . Vol. 3, Issue 10, October 2005, p. 14.
6. Chairperson John Deanfield., Erik Thaulow. et al. Management of Grown Up Congenital
Heart Disease Guidelines. Circulation, 2006, p. 113-151
7. Colvin L., Payne J., Parsons D. et al. Alcohol consumption during pregnancy in non-
indigenous West Australian women. Alcoholism: Clinical and Experimental Research
2007; 31: 276-284.
8. David B., Badesh Steven H., Abman Gerald Simonneau., Lewis J Rubin. et al. Medical
Therapy for Pulmonary Arterial Hypertension. Chest., 2007; 131 (6): 1917-1928. American
College of Chest Physicians.
9. Deanfield J., Thaulow E., Warnes C. et al. Management of grown up congenital heart
disease. Eur. Heart J., 2003; 24: 1035-84.
10. Ferencz C., Correa-Villasenor A., Loffredo C. A. Genetic and Environmental Risk Factors
of Major Cardiovascular Malformations: The Baltimore-Washington Infant Study: 1981–
1989. Armonk, NY: Futura Publishing Co; 1997.
11. Galie N., Torbicki A., Barst R. et al. Guidelines on diagnosis and treatment of pulmonary
arterial hypertension: the task force on diagnosis and treatment of pulmonary arterial
hypertension of the European Society of Cardiology. European Heart Journal. 2004: 25:
2243-2278.
12. Garry D Webb. et al.: Congenital Heart Disease. In: Braunwald“s Heart. Disease, 2006;
1459-1553.
13. Guidlines for the diagnosis and treatment of Chronic Heart Failure: full text(update
2005): The Task Force for the diagnosis and treatment of CHF of the European Society of
Cardiology. European Heart Journal, 2005; 26: 1115-1140.
14. Hoch M., Netz H. Heart failure in pediatric patients. Thorac. Cardiovasc. Surg., 2005; 53
Suppl. 2: S 129-34.
15. Hoffman J. I., Kaplan S., Liberthson R. R. Prevalence of congenital heart disease. Am.
Heart J., 2004; 147: 425–439.
16. Hoffman J. I., Kaplan S. The incidence of congenital heart disease. J. Am. Coll. Cardiol.,
2002; 39: 1890–1900.
17. Hui L. I., MENG Tao., SHANG Tao. et al. Fetal echocardiographic screening in twins for
congenital heart diseases. Chinese Medical Journal, 2007; 120(16): 1391-1394.
18. Ikeda Y., Hiroi Y., Hosoda T. et al. Novel point mutation in the cardiac transcription factor
CSX/NKX2.5 associated with congenital heart disease. Circ. J., 2002; 66: 561–563.
19. John Berger. Pulmonary Hypertension in Congenital Heart Disease. Medscape Cardiology,
2007.
20. Kathy J., Jenkins M. D., Adolfo Correa. et al. Noninherited Risk Factors and Congenital
Cardiovascular Defects: Current Knowledge. Circulation, June 12, 2007: 2996-3114.
43
Protocol clinic naţional „Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga–dreapta la copil”, Chişinău 2008
44