3969-PCN-17 Hepatita Virala A La Copil

PROTOCOL CLINIC NAŢIONAL Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova
HEPATITA
VIRALĂ A
LA COPIL
PCN-17
Chişinău 2008
MINISTERUL МИНИСТЕРСТВО
SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
HEPATITA VIRALĂ A
LA COPIL
Protocol clinic național
Chişinău 2008
Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova
din 15.07.2008, proces verbal nr. 4.
Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 290 din 18.07.2008
cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Hepatita virală A la copii”
Elaborat de colectivul de autori:

Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Nadejda Sencu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare
Recenzenţi oficiali:
Victor Pântea Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Anatol Melnic Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în Medicină
Maria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare
Coordonator:
Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu
EDIŢIA – I
Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.

Tiraj: 2000 ex.
Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului
Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare),
implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium
Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.
Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil”, Chişinău 2008
CUPRINS
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT.............................................................................................................................. 4
PREFAŢĂ........................................................................................................................................................................................... 5
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ........................................................................................................................................................ 5
A.1. Diagnosticul............................................................................................................................................................................ 5
A.2. Codul bolii (CIM 10).............................................................................................................................................................. 5
A.3. Utilizatorii............................................................................................................................................................................... 5
A.4. Scopurile protocolului............................................................................................................................................................. 5
A.5. Data elaborării protocolului.................................................................................................................................................... 5
A.6. Data următoarei revizuiri........................................................................................................................................................ 6
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat în elaborarea protocolului............................. 6
A.8. Definiţiile folosite în document............................................................................................................................................... 7
A.9. Informaţia epidemiologică...................................................................................................................................................... 7
B. PARTEA GENERALĂ................................................................................................................................................................. 9
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară........................................................................................................................................ 9
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru infecţionist)............................................... 11
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească.............................................................................................................................. 12
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ............................................................................................................................................. 14

C.1.1. Măsurile antiepidemice în focar cu HVA........................................................................................................................... 14
C.1.2. Algoritmul de diagnostic diferenţial al bolilor însoţite cu sindrom de „icter”................................................................... 15
C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA....................................................................................................................................... 17
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR........................................................................ 18

C.2.1. Clasificarea ........................................................................................................................................................................ 18
C.2.2. Profilaxia specifică ............................................................................................................................................................ 18
C.2.3. Conduita pacientului cu HVA............................................................................................................................................. 19
C.2.3.1. Anamneza................................................................................................................................................................... 19
C.2.3.2. Manifestările clinice în HVA...................................................................................................................................... 20
C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în HVA............................................................................................................................... 23
C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial.............................................................................................................................................. 26
C.2.3.5. Tratamentul pacienţilor cu HVA la etapa spitalicească............................................................................................. 38
C.2.3.6. Evoluţia şi prognosticul HVA la copil........................................................................................................................ 42
C.2.3.7. Criteriile de externare a pacienţilor cu HVA............................................................................................................. 42
C.2.3.8. Supravegherea pacienţilor cu HVA............................................................................................................................ 43
C.2.4. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copil........................................................................................................................ 43
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR

PROTOCOLULUI........................................................................................................................................................................... 44
D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară.............................................................................................................................. 44
D.2. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator..................................................................................... 44
D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale;
spitale de boli infecţioase ale spitalelor municipale şi republicane...................................................................................... 45
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A PROTOCOLULUI............................................................................................... 46
ANEXE............................................................................................................................................................................................. 47
Anexa 1. Dieta 5a.......................................................................................................................................................................... 47
Anexa 2. Dieta 5............................................................................................................................................................................ 49
Anexa 3. Formular de conduită a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani, cu HVA,
în perioada preicterică, la medicul de familie............................................................................................................... 51
în perioada icterică, în condiţii de spital....................................................................................................................... 52
în perioada de convalescenţă, la medicul de familie..................................................................................................... 55
Anexa 6. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică
şi raportare a hepatitei virale A.................................................................................................................................... 56
Anexa 7. Ghidul pacientului cu HVA............................................................................................................................................ 57
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................................................. 59
4
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

ADN-HBV acid dezoxiribonucleic al virusului hepatitei B
Ag HAV antigen virusului hepatic A
ALT alaninaminotransferază
AMP asistentă medicală primară
Anti-EBV EA anticorpi la antigenul viral timpurii
Anti-EBV EBNA IgG anticorpi la antigenul nuclear al virusului Epstein Barr, clasa
imunoglobulină G
Anti-EBV VCA IgG anticorpi la anticapsida virală a virusului Epstein Barr, clasa
imunoglobulină G
Anti-EBV VCA IgM anticorpi la anticapsida virală a virusului Epstein Barr, clasa
imunoglobulină M
Anti-HAV IgG anticorpi la virusul hepatic A, clasa imunoglobulină G
Anti-HAV IgM anticorpi la virusul hepatic A, clasa imunoglobulină M
Anti-HBcor IgM anticorpi la antigenul HBcor, clasa imunoglobulină M
Anti-HBe anticorpi la antigenul HBe
Anti-HCV anticorpi la virusul hepatic C
Anti-HCV IgM anticorpi la virusul hepatic C, clasa imunoglobulină M
Anti-HDV anticorpi la virusul hepatic D
Anti-HDV IgM anticorpi la virusul hepatic D, clasa imunoglobulină M
Anti-HEV IgM anticorpi la virusul hepatic E, clasa imunoglobulină M
ARN acid ribonucleic
ARN-HAV acid ribonucleic al virusului hepatitei A
ARN-HCV acid ribonucleic al virusului hepatitei C
ARN-HDV acid ribonucleic al virusului hepatitei D
ARN-HEV acid ribonucleic al virusului hepatitei E
AST aspartataminotransferază
CMP Centrul de Medicină Preventivă
GGTP gamaglutamiltranspeptidază
HBeAg antigen e al virusului hepatic B (hepatitis B e antigen)
HBsAg antigen s (superficial) al virusului hepatic B (hepatitis B s antigen)
HVA hepatită virală A
HVB hepatită virală B
HVC hepatită virală C
HVD hepatită virală D
i.m. intramuscular
i.v. intravenos
RFC reacţie de fixare a complementului
RHAI reacţie de hemaglutinare indirectă
TA tensiune arterială
USG ultrasonografie
VSH viteză de sedimentare a hematiilor
5
PREFAŢĂ
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de
Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de
Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin
Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii
pentru Dezvoltare Internaţională.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind
hepatita virală A la copil şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La
recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare
suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnosticul: Hepatita virală A la copil
Exemple de diagnostice clinice:
1. Hepatita virală A, formă tipică icterică, gravă.
2. Hepatita virală A, formă tipică icterică, medie.
3. Hepatita virală A, formă atipică anicterică, uşoară.
A.2. Codul bolii (CIM 10): B15
A.3. Utilizatorii:
• oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie);
• centrele de sănătate (medici de familie);
• centrele medicilor de familie (medici de familie);
• instituţiile/secţiile consultative (infecţionişti);
• asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie şi infecţionişti);
• serviciile de asistentă medicală urgentă prespitalicească (echipele AMU specializată şi de
profil general);
• secţiile de boli infecţioase, reanimare şi de terapie intensivă ale spitalelor raionale,
municipale (infecţionişti, pediatri infecţionişti, pediatri, reanimatologi);
• spitalele de boli contagioase (infecţionişti, pediatri infecţionişti, reanimatologi).
Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.
A.4. Scopurile protocolului:

1. A facilita depistarea precoce (în primele 3-5 zile ale bolii) a bolnavilor cu HVA, forme
tipice şi atipice, la etapa prespitalicească.
2. A spori calitatea în examinările clinice, paraclinice şi în tratamentul pacienţilor cu HVA,
forme tipice şi atipice.
3. A asigura o supraveghere de calitate a convalescenţilor după HVA, forme tipice şi atipice,
în perioada postexternare.
A.5. Data elaborării protocolului: mai 2008
A.6. Data următoarei revizuiri: mai 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor
care au participat la elaborarea protocolului
Numele Funcţia deţinută
Dr. Galina Rusu, doctor în medicină, şef catedră Boli infecţioase la copii, USMF „Nicolae
conferenţiar universitar Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la
copii al MS
Dr. Nadejda Sencu asistent catedră Boli infecţioase la copii, USMF
„Nicolae Testemiţanu”
Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar
de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru
Buna Guvernare
Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Persoana responsabilă -
Denumirea instituţiei
semnătura
Catedra Boli infecţioase la copii, USMF „Nicolae
Testemiţanu”
Societatea Boli Infecţioase din RM
Asociaţia Medicilor de Familie din RM
Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Patologie infecţioasă”
Agenţia Medicamentului
Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii
Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
7
A.8. Definiţiile folosite în document

Hepatită virală A: boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatitei A cu mecanism de
transmitere fecalooral, care se caracterizează prin afectarea ficatului cu evoluţie ciclică, benignă şi
se manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, îndeosebi ale
funcţiei ficatului, cu sau fără icter, cu restabilirea rapidă a funcţiei hepatice şi cu prognostic favorabil.
Hepatita virală A este determinată de hepatovirusul din familia Picornaviridae, depistat în anul
1973. Virionul este format dintr-un genom ARN. La temperatura de 4°C HVA rezistă luni şi ani de
zile, iar la 100°C este inactivat doar în 5 minute. Este sensibil la raze ultraviolete sau la clorinare
şi insensibil – la solvenţi şi la acizi.
Virus al hepatitei A (HVA)
Familie Picornaviridae
Gen Hepatovirus
Genom ARN
Markeri
Antigen AgHAV
Anticorpi Anti-HAV IgM
Anti-HAV IgG
Markerii infecţiei: OMS recomandă pentru diagnosticul specific două teste anti-HAV IgM
şi anti-HAV IgG care sunt depistaţi prin metoda imunoenzimatică (ELISA). Anti-HAV IgM apar
încă la sfîrşitul perioadei de incubaţie, dar în titrul semnificativ sunt decelaţi la sfărşitul primei
săptămîni de boală (la a 7-a zi), titrul cel mai înalt fiind la sfîrşitul primei luni de boală, apoi
micşorîndu-se şi dispărînd la a 3-4-a lună de la debutul maladiei; şi anti-HAV IgG care sunt decelaţi
la a treia săptămînă de la debut şi în titre mici se păstrează toată viaţa (indicator al suportării HVA
şi al vindecării).
Antigen viral (AgHAV): antigen se depistează prin metoda imunoenzimatică în materii
fecale peste 10-20 de zile după infectare, dar poate fi depistat în perioada acută a HVA doar la 20-
50% dintre bolnavi.
Copii: persoane cu vîrsta de pînă la 18 ani.
Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare
caz individual.
A.9. Informaţia epidemiologică

HVA se caracterizează printr-o răspîndire ubicuitară şi practic se înregisrtrează pe toate
continentele de pe globul pămîntesc. Este considerată o infecţie, nivelul de răspîndire al căreia
depinde de o vastă gamă de factori naturali, biologici şi, în special, sociali. În acest context, mulţi
autori menţionează că HVA este o infecţie a ţărilor, a localităţilor, a grupurilor de populaţie, a
colectivităţilor şi a familiilor sărace cu condiţii şi cu un mod de viaţă, din punct de vedere igienic,
nesatisfăcător. Cele mai afectate de HVA sunt ţările din Africa, Asia Centrală, America De Sud,
Irlanda, considerate regiuni cu o epidemicitate înaltă a HVA.
Hepatita virală de tip A este cea mai răspîndită formă etiologică (70% din hepatitele virale). HVA
domină în copilărie şi constitue 75-80% din totalul cazurilor de hepatită virală A.
Morbiditatea prin HVA în Republica Moldova în anii precedenţi a fost: în 2001 – 5201 (inclusiv
copii – 3882) cazuri; în 2002 – 8685 (6569); în 2003 – 8522 (6275); în 2004 – 3559 (2760);
în 2005 – 1448 (1074). În anul 2006 în Republica Moldova au fost înregistrate 423 de cazuri
8
de hepatită virală A. În comparaţie cu anul 2005, s-a atestat o reducere de 3 ori (34,30/0000). De
menţionat, faptul că ponderea copiilor de 0-17 ani din numărul total de cazuri de HVA a constituit
67,4% (285 de cazuri), inclusiv copiii de 0-2 ani – 2,4% (10 cazuri) şi 3-6 ani – 18,4% (78 cazuri).
În anul 2007 au fost înregistrate 230 (5,50/0000) de cazuri de hepatită virală A. În comparaţie cu anul
2006, s-a înregistrat o reducere de 2,1 ori. De accentuat faptul, că ponderea copiilor de 0-17 ani din
numărul total de cazuri de HVA a constituit 73% (168 de cazuri), inclusiv copiii de 0-2 ani – 0,1%
(2 cazuri) şi 3-6 ani – 16,5% (38 de cazuri)1.
HVA nu generează cronicizare şi, în majoritatea cazurilor, are o evoluţie uşoară; se consideră că
HVA nu este maladie periculoasă. Dar HVA, pe fundal de HVB, HVD, HVC şi de alte hepatite
cronice cauzează forme grave, sporind nivelul letalităţii; din aceste considerente această infecţie
a fost inclusă în capitolul XIII al Politicii Naţionale de Sănătate a Republicii Moldova pentru aa.
2007-2021 cu genericul Controlul maladiilor contagioase2.
Intensitatea procesului este sporadică sau epidemică (la intervale de 5-8-10 ani).
HVA
Sursa de infecţie • Omul bolnav de HVA, cu forme manifeste şi amanifeste.
Fluidele fiziologice potenţiale • Materiile fecale.

• Sîngele şi derivatele sangvine contaminate cu HVA –
excepţional.
Durata de contagiozitate • Omul bolnav este contagios în ultimele 7-10 zile ale
perioadei de incubaţie, este foarte periculos în perioada
preicterică şi pe parcursul primelor 10-12 zile ale
perioadei icterice.
Mecanismul de transmitere • Fecal-oral (predominant).
• Parenteral (excepţional).
• Sexual (excepţional), anal-oral.
Căile de transmitere • Hidrică.
• Habituală (contact direct şi indirect).
• Alimentară.
Factorii de transmitere • Apa şi alimentele infectate.
• Mîinile murdare.
• Obiectele de uz casnic.
• Muştele şi hidrobionţii.
Receptivitatea Generală
• Din numărul total de pacienţi cu HVA, copiii sub vîrsta
de 14 ani constituie 60-80% din cazuri.
• Receptivitatea maximă – la copiii în vîrstă de 3-10 ani.
• În ultimii ani a sporit morbiditatea copiilor în vîrstă de
7-15 ani.
• La sugari – cazuri excepţionale.
Sezonalitatea maladiei • Toamna-iarna
Imunitatea • Stabilă, durabilă.
1
Starea sanitaro-igienică şi epidemiologică, indici de activitate a serviciului sanitaro-epidemiologic de Stat pentru anii 2001-2007.
2
Politica Naţională de Sănătate a RM pentru aa. 2007-2021. Capitolul XIII „Controlul maladiilor contagioase”, pag. 53-57.
9
10
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia specifică HVA, pe fundalul maladiilor hepatice cronice, al • Imunizarea pe scară largă la moment nu se aplică în
hepatitelor acute, cronice (B, C, D sau mixte), poate Republica Moldova.
C.2.2 evolua în formă gravă şi malignă, cu complicaţii şi cu • Se aplică în instituţiile închise pentru copii conform
consecinţe grave [1, 5, 12, 13, 16 ]. indicaţiilor epidemiologice (tabelul 2).
1.2. Măsurile antiepidemice Scopul – localizarea şi lichidarea focarului [12, 14, 37, Obligatoriu:
în focar 40]. • Depistarea precoce a bolnavilor şi spitalizarea lor.
• Dezinfecţia curentă şi cea terminală.
Algoritmul C.1.1 • Declararea cazului la CMP teritorială.
C.2.2 • Evidenţa persoanelor de contact (anexa 3).
• Examenele clinic, biochimic (serologic – la necesitate)
la persoanele de contact (algoritmul C.1.1).

• Supravegherea medicală a persoanelor de contact
o dată în 10 zile la domiciliu zilnic; în instituţiile
preşcolare şi în cele şcolare – timp de 35 de zile de
la ultimul contact cu bolnavul (algoritmul C.1.1).
• Copiii, care au fost în contact nemijlocit cu bolnavul
de HVA, nu se transferă în alte instituţii şi în alte
grupe sau clase timp de 35 de zile, de la ultimul
contact cu bolnavul.
I II III
2. Diagnosticul
2.1. Diagnosticul preliminar • Anamneza clinico-epidemiologică permite Obligatoriu:
al HVA suspectarea HVA [18, 22, 26, 35]. • Anamneza clinico-epidemiologică (caseta 1).
• Datele subiective şi obiective permit suspectarea • Date obiective (casetele 1, 2, tabelele 3, 4, 5).
C.2.3 HVA, formelor tipice icterice şi atipice. • Examenul de laborator: teste biochimice ale
Algoritmul C.1.2 sîngelui, ANTI-HAV IgM (tabelul 8).
C.1.3 • Testele biochimice ale sîngelui permit suspectarea
• Diagnosticul diferenţial (tabelele 11, 12, 13).
HVA, forme tipice icterice şi atipice. [20, 23, 26, 30,
32].
• Numai Anti-HAV IgM pozitiv şi testele biochimice
ale sîngelui permit diagnosticul HVA (forme tipice şi
atipice) [26, 33, 34, 37].
2.2. Luarea deciziei: În scop de diagnosticare precoce a HVA, de stabilire a Obligatoriu:
necesitate în consultaţia diagnosticului diferenţial cu altă patologie, inclusiv, cu • Consultaţia infecţionistului.
specialistului şi/sau necesitate cea chirurgicală. La necesitate:
de spitalizare • Consultaţia chirurgului.
Obligatoriu:
• Toţi bolnavii cu HVA vor fi spitalizaţi în secţiile de
bol infecţioase sau la spitalul de boli infecţioase.
• În cazuri aparte în condiţii favorabile de izolare,
ingrijirea şi tratamentul bolnavilor se va face la
domiciliu sub supravegherea medicului de familie
şi a infecţionistitului.
11
12
I II III
3. Tratamentul convalescenţilor
3.1. Tratament Restabilirea funcţiei hepatice. Obligatoriu:
nemedicamentos • Regim (caseta 3).
Prevenirea evoluţiei trenante, a recidivelor, a acutizărilor
• Dieta – masa 5 (anexa 2).
maladiei de bază şi a maladiilor cronice concomitente,
3.2. Tratament medicamentos Obligatoriu:
sechelelor [28, 31, 32, 37, 38].
– numai în caz de evoluţie • Hepatoprotectoare.
trenantă • Multivitamine.
• Coleretice.
• Fitoterapie.
(anexa 2, tabelul 14, caseta 3).
4. Supravegherea
4.1. Supravegherea bolnavilor Pentru depistarea recidivelor, acutizărilor clinico- Obligatoriu:
cu HVA biochimice, a complicaţiilor şi a sechelelor [12, 23, 31]. • Dispensarizarea se va face, consultînd medicul de
C.2.3.8 familie, infecţionistul (caseta 6).
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru infecţionist)

Pacienţii vor fi consultaţi la solicitarea medicului de familie în cazuri dubioase de diagnostic şi de conduită terapeutică.
Descriere Motive Paşi
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
I II III
1. Profilaxia
1.1. Profilaxia specifică HVA, pe fundalul maladiilor hepatice cronice, al • Imunizarea pe scară largă la moment nu se aplică în
hepatitelor acute, cronice (B, C, D sau mixte), poate Republica Moldova.
C.2.2 evolua în formă gravă şi malignă, cu complicaţii şi cu • Se aplică în instituţii închise pentru copii conform
consecinţe grave [1, 5, 12, 13, 16 ]. indicaţiilor epidemiologice (tabelul 2).
• Este posibilă vaccinarea individuală contra plată.
I II III
1.2. Măsurile antiepidemice Scopul – localizarea şi lichidarea focarului [12, 35, 37]. Obligatoriu:
în focar • Depistarea precoce a bolnavilor şi spitalizarea lor.
Algoritmul C.1.1 • Dezinfecţia curentă şi cea terminală.
C.2.2 • Declararea cazului la CMP teritorială.
• Evidenţa persoanelor de contact (anexa 3).
• Examenele clinic, biochimic (serologic – la
necesitate) la persoanele de contact (algoritmul
C.1.1).
• Supravegherea medicală a persoanelor de contact
o dată în 10 zile la domiciliu zilnic; în instituţiile
preşcolare şi în cele şcolare – timp de 35 de zile de
la ultimul contact cu bolnavul (algoritmul C.1.1).
Notă: Toate activităţile se efectuează în colaborare cu
medicul de familie.
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească

Motive Paşi
Descriere (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
(măsuri)
I II III
1. Profilaxia
1.1. Măsurile antiepidemice Izolarea bolnavului cu HVA în perioada de Obligatoriu:
contagiozitate. • Respectarea condiţiilor de izolare.
• Dezinfecţia curentă şi cea terminală.
• Declararea cazului la CMP teritorial.
2. Spitalizarea Vor fi spitalizaţi bolnavii cu HVA, cei cu suspecţie de • Pacienţii cu HVA se vor spitaliza în secţiile de boli
Algoritmul C.1.1 HVA şi convalescenţii în caz de acutizare sau de recădere infecţioase ale spitalelor raionale (municipale) şi
a bolii. în spitalele clinice de boli infecţioase.
13
14
I II III
3. Diagnosticul
3.1. Confirmarea Conduită pacientului cu HVA şi iniţierea tratamentului Obligatoriu:
diagnosticului de HVA medicamentos depind de gradul de severitate şi de • Anamneza clinico-epidemiologică (caseta 1, 2).
Algoritmul C.1.3 complicaţiile bolii, precum şi de factorii de risc şi de • Date obiective (casetele 1, 2 tabelul 3).
C.2.3.1 maladiile concomitente (premorbidul nefavorabil) • Examenul de laborator (tabelul 8).
C.2.3.2 [22, 26, 34]. • Diagnosticul diferenţial (tabelele 11, 12, 13).
C.2.3.3 • Luarea de decizie în necesitatea consultaţiei
specialiştilor: chirurg, diagnostician funcţionalist
3.2. Evaluarea gradului de (la necesitate).
severitate a bolii
C.2.3.2
3.3. Efectuarea diagnosticului

diferenţial
C.2.3.4
4. Tratamentul
4.1. Tratamentul HVA Prevenirea evoluţiei trenante, a complicaţiilor şi a Obligatoriu:

conform formelor clinice sechelelor, a acutizărilor maladiilor cronice şi de fond Tratamentul HVA se va efectua în funcţie de formele
[18, 25, 34, 36].
C.2.3.5 clinice şi de gradul de severitate a bolii
(tabelul 14, caseta 3).
5. Externarea Bolnavul se va externa după vindecarea clinică, Obligatoriu:
normalizarea/ sau după ameliorarea indicilor biochimici. • Conform criteriilor de externare (caseta 5).
C.2.3.7
5.1. Externarea, nivelul Extrasul din foaia de observaţie obligatoriu va
primar, tratament (în conţine:
perioada de convalescenţă) şi • Diagnosticul confirmat desfăşurat.
supraveghere • Rezultatele investigaţiilor efectuate.
• Recomandările explicite pentru pacient.
C.2.3.8 • Recomandările pentru medicul de familie.
Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil” Chişinău 2008

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ
C.1. ALGORITMII
C.1.1. DE CONDUITĂ
Măsurile antiepidemice în focar cu HVA
C.1.1. Măsurile antiepidemice în focar cu HVA
PROFILAXIA NESPECIFICĂ A HEPATITEI VIRALE A
MĂSURILE ANTIEPIDEMICE ÎN FOCAR
Depistarea precoce a Evidenţa persoanelor Supravegherea medicală a

bolnavului, izolarea şi de contact persoanelor de contact o
tratamentul lui dată în 10 zile la
domiciliu, zilnic în
Examenul clinic al instituţiile preşcolare şi
contacţilor de către şcolare timp de 35 zile de
medicul de familie la ultimul contact cu
bolnavul
Respectarea regimului sanitaro-
igienic şi celui antiepidemic în
focar. Dezinfecţia curentă şi cea
terminală
Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în

contact cu bolnavul de HVA prevede determinarea
fermenţilor (ALT) şi, la indicaţii epidemiologice,
determinarea markerilor specifici ai HVA (anti-HAV IgM)
REZULTAT POZITIV REZULTAT NEGATIV
Bolnav de HVA
Supravegherea în dinamică, timp

Izolarea bolnavului şi de 35 de zile, de la ultimul
tratamentul lui contact cu bolnavul
13
15
16
C.1.2. Algoritmul de diagnostic diferenţial al bolilor însoţite cu sindrom de „icter”
C.1.2. Algoritmul de diagnostic diferenţial al bolilor însoţite cu sindrom de „icter”
Bolile infecţioase: hepatite virale A, E, B, C, D, leptospiroza, Bolile neinfecţioase: ciroza hepatică, hepatoza Gilbert, Dabin-Johnson, Rotor,
mononucleoza infecţioasă, infecţia cu citomegalovirus, hepatita toxică, anemia hemolitică, colecistita, tumori ale căilor hepatobiliare,
malaria, toxoplasmoza, infecţia cu HIV, febra tifoidă, infecţia hepatita medicamentoasă, echinococoza ficatului
enterovirală, hepatita cronică s.a.
Da Anemia hemolitică, intoxicaţia cu
Nu SEMNE DE HEMOLIZĂ substanţe hemolizante
Hepatitele virale A, E, B, C, D, leptospiroza, malaria, toxoplasmoza, mononucleoza infecţioasă,

FEBRĂ ONDULANTĂ
infecţia cu citomegalovirus, infecţia cu HIV, febra tifoidă, infecţia enterovirală, hepatita cronică,
hepatita toxică, hepatoza pigmentară, colecistita, tumori, echinococoza ficatului, hepatită
medicamentoasă Nu
Da Leptospiroza, infecţia cu HIV, febra Malaria Anemia hemolitică, intoxicaţia

FEBRĂ PERSISTENTĂ tifoidă, mononucleoza infecţioasă, cu substanţe hemolizante,
infecţia cu citomegalovirus, malaria, sindrom hemoliticouremic
toxoplasmoza, infecţia enterovirală

Nu
Microscopia „picăturii groase” a
Hepatitele virale A, E, B, C, D, sîngelui
cronice, hepatozele pigmentare,
ciroza hepatică, hepatita toxică, LIMFADENOPATIE GENERALIZATĂ
tumorile, hepatitele medicamentoase,
echinococoza ficatului Nu
Da
Mononucleoza infecţioasă, malaria, infecţia cu HIV, toxoplasmoza, Leptospiroza, febra tifoidă, infecţia
infecţia citomegalovirală enterovirală
14
Folosirea îndelungată a Vezi algoritmul Sindromul mononuclear Vezi algoritmul Febra Insuficienţa renală
medicamentelor toxice acută
Nu Da Da
Nu
Hepatitele virale A, E, B, C, D, hepatozele Hepatita medicamentoasă, Sindromul hemoliticouremic
pigmentare, tumorile, echinococoza hepatitele toxice
ficatului, hepatitele cronice Anemia hemolitică, intoxicaţia cu
Hepatitele virale A, E, B, C, D, substanţe hemolitice
Nu hepatozele pigmentare, tumorile,
Sindromul astenovegetativ îndelungat (mai echinococoza ficatului, hepatitele
mult de o lună) precedent cronice cronice ACŢIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE
Da
Da Nu
Hepatita cronica, tumorile,
echinococoza ficatului Intoxicaţia cu substanţe Anemia hemolitică
Sindromul vezicobiliar, la USG – hemolitice
colicistită calculoasă, îngroşarea
pereţilor vezicii biliare Nu
Semnele de hemoliză
USG, hepatoscintigrafia, episodică, anemia
biopsia ficatului Da
Hepatitele virale A, E, B, C, microsferocitară
D, hepatozele pigmentare
Colelitiaza
Hepatitele virale A, Da Nu
Creşterea ALT Hepatozele pigmentare
E, B, C, D
Consultaţia chirurgului Anamneza, markerii Creşterea bilirubinei Creşterea bilirubinei indirecte –

conjugate: hepatoza Dabin- hepatoza Gilbert, hepatoza
hepatitelor virale Johnson, hepatoza Rotor 15
Crigler-Najjar
17
C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA

C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA
Datele clinice
 Debut acut.
 Febră (2-3 zile).
 Sindrom dispeptic (mai frecvent): dureri abdominale, inapetenţă, greţuri, vome, diaree
sau constipaţie.
 Sindrom astenovegetativ: astenie, apatie, slăbiciune generală, adinamie.
 Sindrom cataral (gripal): manifestări respiratorii uşoare, coriză, hiperemie faringiană
uşoară.
 Sindrom mixt.
 Hepatomegalie, posibil însoţită şi de splenomegalie.
 Perioada preicterică scurtă (4-6 zile), preponderent cu semne dispeptice.
 Apariţia icterului tegumentelor şi sclerelor şi creşterea lui rapidă.
 Ameliorarea stării bolnavului odată cu apariţia icterului.
 Intoxicaţia slab pronunţată şi de scurtă durată în perioada icterică.
Datele epidemiologice Testele biochimice

 Contact cu bolnavul HEPATITA
cu HVA. VIRALĂ A  Hiperbilirubinemie.
 Situaţie epidemică la  Hipertransaminazemie.
HVA în zona  Testul cu timol crescut.
geografică.
 Cazuri de HVA în
instituţia şcolară,
peşcolară etc.
 Pacient din focarul de
HVA.
Indicii serologici (markerii):
 Anti-HAV IgM (obligatoriu) – pozitiv.
16
18
C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR
C.2.1. Clasificarea
Tabelul 1. Clasificarea formelor clinice ale HVA
Evoluţia
Formele clinice Gravitatea
Durata bolii Caracterul
• Tipică: • Uşoară • Acută (3 luni) • Ciclică
 icterică • Medie • Trenantă (3-6 luni) • Cu complicaţii
• Atipice: • Gravă (rar) şi cu maladii
 anicterică • Malignă (excepţie) intercurente
 frustă • Cu acutizări şi cu
 subclinică recidive
 inaparentă
C.2.2. Profilaxia specifică

• Imunizarea pe scară largă la moment nu se aplică în Republica Moldova.
• Se aplică în instituţii închise pentru copii conform indicaţiilor epidemiologice.
• Este posibilă vaccinarea individuală contra plată.
Tabelul 2. Profilaxia specifică în HVA3 [12, 22, 37]

Doza de antigen Doza de Numărul Schema
Vîrsta Vaccinul
în vaccin administrare de doze de administrare
Iniţial şi peste 6-12
2-18 ani Havrix 720 ELU 0,5 2
luni
2-18 ani Vaqta 25 U 0,5 2
luni
≥ 19 ani Havrix 1440 ELU 1,0 2
luni
≥ 19 ani Vaqta 50 U 1,0 2
luni
Iniţial, peste 1 şi
≥ 18 ani Tvinrix 720 ELU 1,0 3
peste 6 luni
3
Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.
19
C.2.3. Conduita pacientului cu HVA

C.2.3.1. Anamneza
Caseta 1. Recomandări pentru culegerea anamnesticului
Datele epidemiologe:
• Contact cu bolnavul cu HVA.
• Situaţie epidemică la HVA în zona geografică.
• Cazuri de HVA în instituţia şcolară, preşcolară etc.
• Pacient din focar de HVA.
Datele clinice:
• Debut acut.
• Febră (2-3 zile).
• Sindrom dispeptic (mai frecvent):
 dureri abdominale, care pot uneori simula prezenţa apendicitei acute.
 inapetenţă.
 greţuri.
 vome.
 diaree, constipaţie (uneori).
• Sindrom astenovegetativ:
 astenie;
 apatie;
 slăbiciune generală;
 adinamie.
• Sindrom cataral: semne respiratorii uşori, coriză.
• Sindrom mixt.
• Apariţia icterului tegumentelor şi sclerelor.
• Urina hipercromă (la sfîrşitul perioadei preicterice).
• Scaune acolice (la sfîrşitul perioadei preicterice).
în formele grave:
• vome repetate;
• anorexie;
• dureri abdominale pronunţate;
• adinamie pronunţată;
• somnolenţă;
• cefalee;
• vertij;
• bradicardie;
• hipotonie;
• hemoragii nazale, gingivale, erupţii hemoragice;
• icter pronunţat al tegumentelor şi al mucoaselor.
Nota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuze.
20
C.2.3.2. Manifestările clinice
Caseta 2. Date obiective în perioada preicterică
• Icter absent.
• Hepatomegalie.
Tabelul 3. Datele obiective în HVA, perioada icterică

FORMA TIPICĂ FORME ATIPICE
Datele obiective
Forma icterică Forma anicterică Forma frustă Forma subclinică Forma inaparentă
I II III IV V VI
Icter Prezent, corelează cu
Absent Slab pronunţat Absent Absent
gravitatea bolii
Hepatomegalie
(excepţie – forma malignă) Prezentă, corelează cu Prezentă,
Prezentă, moderată Absentă Absentă
gravitatea bolii. moderată
Splenomegalie
Rareori Rareori Absentă Absentă Absentă
Sindrom cataral Prezent Prezent (rareori),
Absent Absent Absent
(rareori), slab pronunţat slab pronunţat
Urină hipercromă Prezentă Absentă De scurtă durată Absentă Absentă
Scaune acolice Prezente Absente Absente Absente Absente
21
22
Tabelul 4. Criteriile de gravitate în HVA
Criteriile clinice Criteriile paraclinice
• Intensitatea intoxicaţiei generale – tulburările neuropsihice şi • Nivelul bilirubinemiei (creşterea ei rapidă), raportul fracţiilor
neurovegetative. bilirubinei în dinamică.
• Manifestările digestive (greaţă, inapetenţă, vome repetate). • Nivelul de scădere a fibrinogenului.
• Manifestările hemoragice. • Nivelul de scădere a indicelui protrombinic.
• Intensitatea icterului şi progresia rapidă a lui. • Nivelul de scădere a testului cu sublimat.
• Nivelul hepatomegaliei, durerea la palpare, consistenţa şi dinamica • Nivelul ß-lipoproteidelor
acestor simptome.
Nota: Nivelul ß-lipoproteidelor în forma malignă (fulminantă) scade considerabil.
Tabelul 5. Manifestările clinice în hepatita virală A la copil în funcţie de gravitatea bolii

Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă
Foarte pronunţat, cu apariţia
Sindromul toxic Slab pronunţat Moderat
icterului poate să progreseze
Foarte pronunţat, cu apariţia
Sindromul digestiv Slab pronunţat Moderat
icterului poate spori

Icterul Moderat De la moderat pînă la pronunţat Foarte pronunţat
Foarte pronunţată (se asociază
Pînă la 5 cm sub rebordul costal,
Hepatomegalia Moderată, la palpare elastic, sensibil cu splenomegalie), dură, foarte
dur-elastic, dureros moderat
dureroasă
Erupţii hemoragice,
Sindromul hemoragic Absent Absent hemoragii nazale,
echimoze pe piele etc.
Tabelul 6. Manifestările clinice şi paraclinice ale formei colestatice în hepatita virală A la copil
Criteriile clinice Paraclinice
Forma colestatică poate fi atestată în hepatitele virale de etiologie diferită. • Bilirubina generală – crescută considerabil, preponderent pe
Mai frecvent – la adolescenţi. Se caracterizează prin: contul fracţiei conjugate.
• ALT, AST moderat crescute.
• Icter intens şi persistent (30-40 de zile şi mai mult).
• Colesterolul, fosfataza alcalină, B-lipoproteidele şi GGTP – valori
• Prurit.
crescute.
• Semne de intoxicaţie slab pronunţate sau moderate.
• Subfebrilitate.
• Hepatomegalie moderată.
• Urină hipercromă.
• Scaune acolice.
Tabelul 7. Manifestările clinice şi paraclinice ale HVA la copil, în perioada de convalescenţă
Descriere Criterii
Manifestările clinice • Ameliorarea stării generale
• Restabilirea apetitului
• Dispariţia completă a icteruluiu
• Revenirea ficatului la dimensiuni normale
• Normalizarea culorii scaunului şi a urinei
• Recîştigarea treptată a puterii fizice
Mai persistă:
 dureri ori senzaţie de greutate sub rebordul costal drept
 slăbiciune generală moderată
 hepatomegalie moderată
Datele paraclinice Testele hepatice se normalizează sau se apropie de valorile normale
Indicii serologici (markerii) Anti-HAV IgG
Nota: La o parte dintre pacienţii cu HVA, perioada de convalescenţă va continua 2-3 luni.
23
24
C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice
Tabelul 8. Investigaţiile paraclinice în HVA
FORMA TIPICĂ FORME ATIPICE
Investigaţiile
Forma icterică Forma anicterică Forma frustă Forma subclinică Forma inaparentă
I II III IV V VI
Analiza generală a  leucopenie  leucopenie
sîngelui  limfocitoză  limfocitoză Mai frecvent – în normă În normă În normă
 VSH – în normă  VSH – în normă
Testele biochimice
Bilirubina generală serică Crescută În normă Crescută (uşor) În normă În normă
Bilirubina conjugată
Crescută (predomină) Crescută (uşor) Crescută (uşor) Lipseşte Lipseşte
serică
Bilirubina neconjugată În normă
Crescută În normă În normă În normă
serică
ALT serică Crescută Crescută Crescută Crescută În normă
AST serică Crescută Crescută Crescută Crescută În normă
Coeficient De Ritis (ALT: >1 >1 >1 >1 În normă

Indicele protrombinic Scăzut uşor În normă În normă În normă În normă
Testul cu timol Crescut Crescut Crescut (uşor) În normă În normă
Testul cu sublimat Scăzut uşor În normă În normă În normă În normă
Analiza generală a urinei În normă În normă În normă În normă În normă
I II III IV V VI
Urina la pigmenţii biliari Pozitiv de scurtă durată
Pozitiv Slab pozitiv În normă În normă
(1-2 zile)
Indicii serologici (markerii HVA) în sînge:
Avti-HAV IgM
Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv
(obligatoriu)
Pozitiv (în perioada Pozitiv (în perioada de Pozitiv (în perioada de Pozitiv (în perioada Pozitiv (în perioada
Anti-HAV IgG
de convalescenţă) convalescenţă) convalescenţă) de convalescenţă) de convalescenţă)
Tabelul 9. Investigaţiile paraclinice în HVA la copil în funcţie de gradul de severitate a bolii
Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă

Bilirubina comună serică Nu mai mult de 85 mkmol/l Variază intre 86-200 mkmol/l Mai mare de 170-200 mkmol/l
Bilirubina neconjugată serică Nu mai mult de 25 mkmol/l Pînă la 50 mkmol/l Mai mult de 50 mkmol/l
ALT, AST Crescută, de 5-10 ori faţă de normă Crescută, de 10-15 ori faţă de normă Crescută, de 10-15 ori faţă de normă
Indicele protrombinic La limita normei Scăzut pînă la 60-70% Scăzut pînă la 50-60% şi mai jos
Beta-lipoproteidele La limita normei La limita normei Scăzute
Testul cu sublimat La limita normei La limita normei Scăzut pînă la 1,6-1,4 ml
25
Tabelul 10. Monitorizarea pacienţilor cu HVA forme grave, pe parcursul tratamentului de spital
Monitorizarea clinică Monitorizarea paraclinică
• Monitoringul cardiopulmonar continuu; • Bilirubina comună serică şi fracţiile
dacă nu este posibil – frecvenţa respiraţiei şi (conjugată, neconjugată).
frecvenţa contracţiilor cardiace fiecare 1-2 • ALT, AST serice.
ore. • Fibrinogenul.
• TA. • Indexul protrombinic.
• Saturarea cu oxigen. • Ionograma (K,Na,Cl,Ca) sîngelui.
• Diureza – fiecare oră. • Echilibrul acido-bazic.
• Reexaminarea clinică – fiecare 2-3 ore. • Ureea.
• Creatinina.
Notă: La necesitate se realizează mai frecvent. • Glucoza.
• Timpul de coagulare.
• Grupa sangvină.
• Rh-factorul.
• Electrocardiograma.
26
C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial
Tabelul 11. Diagnosticul diferenţial al HVA la copil, în perioada preicterică
Semnele şi Toxiinfecţia
HVA Gripa Colecistita Apendicita Pancreatita
sindroamele alimentară
I II III IV V VI VII
În anamneză – Contact cu bolnavii
maladii ale de boală diareică
tractului digestiv acută, folosirea
În anamneză – (gastrită, produselor
Contact cu bolnavi Contact cu
Anamneza colecistopatie, erori Fără particularităţi duodenită, alimentare cu termen
de HVA bolnavi de gripă
alimentare colecistită, expirat
dischinezia căilor
biliare etc.), erori
alimentare
Mai frecvent – După 3-4 ani, mai Toate vîrstele, mai
Adolescenţi, adulţi
Vîrsta copiii de la 3 pînă Toate vîrstele frecvent copii de la 8 Toate vîrstele frecvent copiii după
tineri
la 18 ani pînă la 14 ani 1 an
Debutul bolii Acut Acut, brutal Acut Acut Acut Acut
Sezonalitate Toamna-iarna Iarnă-primăvară Absentă Absentă Absentă Vara-primăvara
38-40˚C din ziua Mai frecvent 37-39°С, uneori
38-39°С, uneori cu 38-40˚C în ziua 1-2-
Febra 38-39° 1-2-a a bolii (cu subfebrilitate, uneori temperatură
frisoane a a bolii
frisoane) 38-39° normală
27
28
Prezent, însoţit
Sindromul Slab pronunţat de cefalee,
Absent Absent Absent
cataral (uneori) mialgie, dureri în Absent
globii oculari
Moderate, în
dinamică accentuate,
constante din debut,
Moderate sau
Durerile În accese, pronunţate frecvent în epigastru,
Moderate în accentuate,
abdominale în hipocondrul drept periombilical sau
hipocondrul drept Moderate, difuze periombilical, Moderate, difuze
(caracterul şi cu iradiere în umărul difuze şi peste cîteva
şi/sau în epigastru uneori în formă de
localizarea) drept şi în omoplat ore se localizează în
centură
regiunea iliacă dreaptă.
Poziţia pacientului pe
partea dreaptă
Prezentă.
Corelează
cu gravitatea
Absentă, rareori
Hepatomegalia bolii, sensibilă Absentă Posibilă, uşoară Absentă Posibilă, uşoară
uşoară
la palpare, de
consistenţă
elastică
Prezentă (30-
50% din cazuri).
Uşoară sau
Splenomegalia moderată, la Absentă Absentă Absentă Absentă Absentă
palpare sensibilă,
de consistenţă
elastică
Constipaţie sau Constipaţie sau Constipaţie sau Lichid, frecvent,
În normă, uneori
Scaunul diaree la sfîrşitul În normă scaun lichid 2-3 ori scaun lichid 2-3 posibil cu incluziuni
semilichid
perioadei, acolic /zi ori, prost digerat patologice
Hipercromă la
Urina sfîrşitul perioadei În normă În normă În normă În normă În normă
preicterice
Bilirubina Crescută.
În normă posibil
serică generală Corelează cu În normă În normă În normă În normă
uşor crescută
gravitatea bolii
Bilirubina
Crescută În normă, posibil
serică În normă În normă În normă În normă
(predomină) uşor crescută
conjugată
Bilirubina
serică Crescută În normă În normă În normă În normă În normă
neconjugată
ALT serică Crescută.
Corelează cu În normă sau uşor
gravitatea bolii În normă crescută, cu o În normă În normă În normă
(excepţia forma normalizare rapidă
malignă)
AST serică Crescută.
Corelează cu În normă sau uşor
gravitatea bolii În normă crescută, cu o În normă În normă În normă
(excepţia forma normalizare rapidă
malignă)
Indicele
protrombinic Scăzut. Corelează
În normă În normă În normă În normă În normă
cu gravitatea bolii
29
30
Colesterolul În normă În normă Crescut În normă În normă În normă
Fosfataza În normă În normă Crescută În normă În normă În normă
alcalină
Amilaza serică În normă În normă În normă În normă Crescută În normă
Testul cu timol Crescut moderat În normă În normă În normă În normă În normă
sau pronunţat
Testul cu În normă În normă În normă În normă În normă
Scăzut uşor
sublimat
Confirmarea Creşterea titrului - - - Creşterea titrului de
etiologică de anticorpi la anticorpi la agentul
Anti-HAV IgM –
virusul gripal în cauzal în dinamică,
pozitiv
dinamică, de 4 de 4 ori şi mai mult
ori şi mai mult
Analiza În normă În normă În normă În normă În normă În normă
generală a
urinei
Leucopenie, Leucopenie, Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză,

limfocitoză, VSH limfocitoză, neutrofilie cu deviere neutrofilie cu deviere neutrofilie cu neutrofilie cu deviere
– în normă VSH – în spre stînga, VSH – spre stînga, VSH – deviere spre spre stînga, VSH –
Analiza
normă. Uneori accelerată accelerată stînga, VSH – accelerată
generală a
trombocitopenie accelerată sau
sîngelui
neînsemnată. leucopenie,
limfocitoză, VSH
– în normă
Tabelul 12. Diagnosticul diferenţial al HVA la copil de mononucleoza infecţioasă şi de leptospiroză
Semnele şi Hepatita virală A Mononucleoza infecţioasă Leptospiroza
sindroamele
I II III IV
Virusul HVA Virusul Epstein-Barr Genul Leptospira, familia
Etiologia Spirochetaceae: Leptospira
interrogans (parazitară)
Omul bolnav cu forma tipică icterică sau Bolnavul cu formă tipică sau forme  Pacientul cu leptospiroză nu este
forme atipice atipice molipsitor
 Sursa de infecţie – diferite
Sursa de infecţie
rozatoare (şoarecii de cîmp,
sobolanii etc.), bovinele şi
porcinele
Mecanismul de
Fecal-oral Aerogen Fecal-oral
transmitere
 Alimentară  Aeriană, prin picături  Contact cu animalele bolnave
 Habituală (contact direct şi indirect)  Direct, prin sărut sau purtatoare de leptospire
 Hidrică  Prin obiecte recent contaminate cu (îngrijirea, sacrificarea
 Prin sînge, excepţional, doar în secreţii animalelor)
perioada de viremie  Transfuzională (rar)  Hidrică, cu apa contaminata cu
Căile de infectare eliminarile animalelor bolnave
(urina), în timpul scăldatului,
pescuitului, folosirii apei din
bazinele de suprafaţă
 Pe cale alimentară – cu
produsele contaminate
Receptivitatea Generală Generală Generală
Mai frecvent – copiii de la 3 pînă la 14 Mai frecvent – copiii de la 3 pînă la 14 Toate grupurile de vîrsta, mai
Vîrsta
ani şi adolescenţii ani, adolescenţii şi adulţii tineri frecvent – profesioniştii
31
32
I II III IV
Virusul poate persista în organismul
Imunitatea Durabilă, peste 80% uman, în stare de latenţă producînd Specifică de serotip
sindroame limfoproliferative
Perioada de
7-50 zile, mai frecvent 15-30 zile 4-6 săptămîni (30-50 de zile) 2-20 de zile (in medie 7-10 zile)
incubaţie
Sezonalitatea Toamnă-iarnă - Vara-toamna
Acut cu frisoane, febră Acut Acut, uneori violent, bolnavii indi-
cînd ziua îmbolnavirii, dar şi ora, cu
frisoane, cefalee, oboseală, slabiciu-
ne generală, insomnie, greată, vomă,
dureri în regiunea lombară, mialgii
Debutul bolii
gastrocnemice, occipitale, cervicale,
spinale şi abdominale. Unii bolnavi
nu prezintă mialgii, însă palparea
muschilor gastrocnemieni este dure-
roasă
Febra 38-39° 38-39° 38-40°

5-9 zile (cu eventuale oscilaţii de la 2
la 12 zile), apoi scade în mod critic.
Durata febrei 2-3 zile Ondulantă, 1-3 săptămîni
Ulterior e posibilă o a doua undă fe-
brilă, care indică recăderea
Faţa tumefiată, congestionată, scle-
rele injectate, conjuctivele hiperemi-
Faţa cu obrajii congestionaţi, sclerele Faţa tumefiată, nasul înfundat, respiraţia ate
Aspectul feţei
injectate („ochi de iepure”) dificilă
I II III IV
La a 3-6-a zi de boală, pe tegumen-
tele membrelor superioare şi infe-
rioare, piept, spate, pe suprafeţele
laterale ale abdomenului apar erup-
tii polimorfe (rozeolopapuloasă sau
Erupţie rujeoliformă, rubeoliformă sau
maculopapuloasă, mai rar – peteşia-
Exantemul Absent scarlatiniformă, uneori peteşială (în 15%
lă), dispuse simetric, de obicei, efe-
din cazuri)
mere. Exantemul se menţine cîteva
ore sau zile, urmează descuamaţia
furfuracee a pielii. În formele icte-
rice, eruptiile au un caracter hemo-
ragic
Afectarea sistemului Lipseşte Rareori meningoencefalită Se manifestă chiar în primele ore
nervos central de boală prin cefalee puternică și
persistentă, insomnie, vertij, adina-
mie, stare confuzională, delir, ob-
nubilare şi tulburări de conştien-
ţă. Spre sfîrşitul primei saptamîni
de boală apar semne meningiene.
Puncţia lombară confirmă diagnos-
ticul de meningită seroasă
Afectarea sistemului Bradicardie, zgomotele cardiace sunt Tahicardie, atenuarea zgomotelor În debutul bolii – bradicardie relati-
cardiovascular asurzite, TA scăzută cardiace, uneori suflu sistolic vă, apoi tahicardie, zgomotele cardi-
ace asurzite, TA scazută. În formele
severe – miocardită acută şi uneori
insuficienţă cardiacă acută
33
34
I II III IV
Sindrom cataral slab pronunţat Hiperemia difuză a orofaringelui Tuse, expectoraţie, posibil raluri
Afectarea aparatului
bronşice, edem pulmonar hemoragic,
respirator
insuficienţa respiratorie acută
Prezentă: catarală, foliculară, lacunară,
Amigdalita Absentă Absentă
poate fi necrotică
Durerile în gît Absente Pronunţate Uneori, moderate
Prezentă în 97,8% din cazuri. Cel mai
Polilimfoadenopatia frecvent ganglionii cervicali posteriori şi
Absentă Uneori, moderate
occipitali. Limfadenopatia poate persista
cîteva săptămîni
Prezent în forma icterică. Prezent (8-18% din cazuri) uşor sau În a 2-4-a zi de boală, la o serie de
Apare, de obicei în ziua a 3-5- moderat bolnavi (12-20%) apare icter, inten-
a a bolii, progresează (2-3 zile), sitatea şi durata caruia poate varia,
Icterul menţinîndu-se la acelaşi nivel (3-5 de la coloraţia subicterică a sclerelor
zile), după care treptat scade. Icterul pîna la un icter franc, intens rubiniu
corelează cu gravitatea bolii. sau portocaliu, care persistă cîteva
Absent în formele atipice săptamîni

Pruritul cutanat În formele colestatice Absent Moderat
Corelează cu gravitatea bolii, sensibilă, Moderată, sensibilă, elastică Din a 3-4-a zi a bolii, moderată
Hepatomegalia elastică
Prezentă în 30-50% din cazuri. Uşoară Prezentă în 70-80 % din cazuri. Inconstantă
sau moderată, sensibilă, elastică Pronunţată sau moderată, sensibilă,
Splenomegalia elastică, atinge dimensiunile maxime la
începutul săptămînii a doua, regresînd în
următoarele 7-10 zile
I II III IV
Absentă Absentă Dureri în regiunea lombară,
Afectarea renală oligurie, posibil insuficienţă renală
acută
Absent Absent Începînd cu ziua a 7-10-a, iar în
unele cazuri si mai devreme apar
eruptii cutanate peteşiale, hemoragii
subconjuctivale, echimoze extinse
Sindromul la nivelul injectarii, epistaxis,
hemoragic hemoragii gingivale; sînt posibile
hemoragii gastrice, intestinale,
metroragii, hemoptizii, hemoragii
cerebrale, miocardice şi în alte
organe
Urina Hipercromă În normă Hipercromă
Scaunul Acolic În normă În normă, uneori acolic
Teste biochimice
Bilirubina serică
Crescută. Corelează cu gravitatea bolii Crescută uşor sau moderat Crescută
generală
Bilirubina serică
Crescută (predomină) Crescută (predomină) Crescută
conjugată
Bilirubina serică
Crescută Crescută Crescută
neconjugată
ALT serică Crescută. Corelează cu gravitatea bolii Crescută uşor sau moderat În normă sau moderat crescută
AST serică Crescută. Corelează cu gravitatea bolii Crescută uşor sau moderat În normă sau moderat crescută
Indicele
Scăzut. Corelează cu gravitatea bolii Scăzut uşor Scazut moderat
protrombinic
Colesterolul Crescut în forme colestatice În normă Scazut moderat
35
36
I II III IV
Fosfataza alcalină Crescută în forme colestatice În normă Crescută
Testul cu timol Crescut moderat sau pronunţat Crescut uşor În normă
Testul cu sublimat Scăzut uşor În normă În normă
 Leucopenie  Leucocitoză  Anemie progresivă
 Limfocitoză  Limfocitoză  Leucocitoză
 VSH în normă sau redusă  Monocitoză  Neutropenie cu deviere
Analiza generală a  Mononucleare atipice peste15% moderată spre stînga a formulei
sîngelui  VSH – accelerată leucocitare
 Eozinopenie
 Trombocitopenie (în sindromul
hemoragic)
 VSH accelerată – 40-60 mm/h
În normă În normă Proteinurie moderată, apar hematii
Analiza generală a proaspete şi umbre eritrocitare,
urinei leucocite, cilindri hialinici şi celule
de epiteliu renal
Hemocultura, licvorocultura,
urocultura la leptospire
Culturile - -
I II III IV
Anti-HAV IgM – pozitiv Anti-EBV VCA IgM Determinarea anticorpilor IgM
specifici
Anti-HAV IgG – pozitiv (în perioada de Anti-EBV VCA IgG
Anti-EBV EA Tehnica de microaglutinare şi de liză
convalescenţă)
Anti-EBV EBNA IgG a leptospirelor la a 7-a zi de boală,
cu creştere la a 2-4-a săptămînă de
Indicii serologici la debut
(markerii) în sînge: RHAI – titrul 1/80 la a 9-13-a zi de
boală
RFC – titrul 1/10 la a 2-3 zi de boală
cu creştere la a 2-4-a săptămînă de
la debut
ADN virus Epstein-Barr ADN leptospirelor
Tabelul 13. Diagnosticul diferenţial al hepatitelor virale la copil

Semnele şi
Hepatita virală A Hepatita virală E Hepatita virală B Hepatita virală D Hepatita virală C
sindroamele
I II III IV V VI
Datele Contactul cu bolnavul S-a aflat în zone În anamneză – În anamneză – În anamneză –
epidemiologice de HVA favorabile pentru HVE intervenţii parenterale, intervenţii parenterale, intervenţii parenterale,
transfuzii de sînge sau transfuzii de sînge sau transfuzii de sînge sau
a componentelor de a componentelor de a componentelor de
sînge, contacte sexuale sînge, contacte sexuale sînge, contacte sexuale
neprotejate neprotejate neprotejate
Sezonalitatea
Vara-toamna Absentă Absentă Absentă Absentă
maladiei
Vîrsta După 1 an, mai După 1 an, mai frecvent Toate grupurile de vîrstă Toate grupurile de vîrstă Toate grupurile de
frecvent la copiii în la copiii în vîrstă de vîrstă
vîrstă de 3-10 ani 5-10 ani
Perioada de 7-35-50 15-35-50 50-120 -180 Coinfecţie: 50-120-180 45-80 -140
incubaţie (zile)
Suprainfecţie: 30-60
37
38
I II III IV V VI
Debutul bolii Acut Acut Treptat Acut Treptat
Sindroamele Dispeptic (mai Dispeptic (mai Astenovegetativ (mai Astenovegetativ, Astenovegetativ (mai
perioadei frecvent), frecvent). Pot fi atestate frecvent), dispeptic, artralgic (mai frecvent frecvent), dispeptic
preicterice astenovegetativ, poliartralgii poate fi artralgic, decît în HBV), dispeptic
eruptiv
cataral (mai rar)
Particularităţile Starea generală se Starea generală a Lipsa de ameliorare a Nu se deosebeşte de Icterul este prezent la
perioadei icterice ameliorează odată cu pacientului nu se stării generale odată perioada icterică în 20-40% dintre pacienţi
apariţia icterului ameliorează odată cu cu apariţia icterului. hepatita virală B şi este slab pronunţat
apariţia icterului. Icterul Creşterea şi cedarea
este slab pronunţat, de treptată a intensităţii
scurtă durată icterului.
Durata perioadei 2 2-3 3-5 2-8 2
icterice
(săptămîni)
Gravitatea bolii Uşoară şi medie Uşoară şi medie Mai frecvent medie şi Gravă şi malignă Uşoară, anicterică
gravă
Cronicizarea Absentă Absentă Cronicizarea în 6-10% Cronicizarea în 6-10% Frecventă 50-80% din
din cazuri, e posibilă din cazuri, e posibilă cazuri
hepatita cronică primară hepatita cronică primară
Markerii serici Anti-HAV IgM Anti-VHE IgM HBsAg, HBeAg, anti- HBsAg, HBeAg, anti- ARN-HCV, anti-HCV
HBcor IgM, anti-HBe, HBc IgM, anti HBe, IgM, anti-HCV sum,
anti-HDV IgM, anti- anti-spectru HCV
ADN-HBV
HDV sum
ARN-HDV
C.2.3.5. Tratamentul pacienţilor cu HVA la etapa spitalicească
Tabelul 14. Tratamentul de spital al copiilor cu HVA
Tratamentul nemedicamentos Forma uşoară Forma medie Forma gravă
Regim parţial liber în perioada acută
a bolii (se permite a şedea în pat, a Repaus la pat 5-7 zile, apoi parţial Repaus la pat 1,5-2 săptămîni, apoi
Regimul zilei
mînca la masă, a folosi WC-ul şi a liber parţial liber
face baie)
Supravegherea scaunelor În caz de constipaţie – clistere evacuatoare
Dieta Masa 5a, 5 (Anexa 1, 2)
Perorală: apă minerală plată, ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe şi legume consumate la temperatura camerei –
Terapia de detoxifiere
de la 1 pînă la 2 litri, în funcţie de vîrstă.
Tratamentul medicamentos Forma uşoară Forma medie Forma gravă
14 zile 20-25 de zile 30 de zile şi mai mult

Revit
 copii sub 3 ani – 1 drajeu pe zi
Multivitamine şi vitamine
 3-7 ani – 1-2 drajeuri pe zi
 7 ani-15 ani – 2-3 drajeuri pe zi
 adulţi – 1 drajeu de 3 ori pe zi, cu 10-15 min înainte de mese
Sol. Acid ascorbic 5% −
Acid ascorbic 50-100 mg de 2-3 ori pe zi per os
100-200 mg o dată pe zi i.v.
Perfuzii intravenoase cu Sol.
La necesitate perfuzii intravenoase
Glucoză 5-10%, Sol. Clorură
glucosaline (raportul 3:1) cu
de sodiu 0,9% sau Sol. Ringer,
Glucoză 5-10%, Sol. Clorură de
Lactosol, Trisol şi Dextran 40 10ml/
Terapia de detoxifiere Nu sunt indicate sodiu 0,9%, Sol. Ringer lactat sau
kg, Hepasteril. Volumul de lichide
Lactasol, Trisol. Volumul de lichide
pentru 24 de ore va fi egal 70-100
pentru 24 de ore va fi egal cu 30-50
ml/kg. Raportul cristaloizi: coloizi
ml/kg (3-5 zile)
= 3:1
39
40
Antiproteazice Aprotinină 10000-20000AtrU
Nu sunt indicate Nu sunt indicate
1-2 ori/zi i.v., în perfuzie
Etamsilat 10-15 mg/kg/zi divizată
în 3 prize, i.m.
Hemostatice Menadion timp de 3-4 zile, i.m.:
 copii sub 1 an 2-5 mg
(în prezenţa sindromului Nu sunt indicate Nu sunt indicate
 1-2 ani – 6 mg
hemoragic)  3-4 ani – 8 mg
 5-9 ani – 10mg
 10-14 ani – 15 mg
Drotaverină per os, i.m., i.v.: copii
sub 6 ani 10-20 mg, 6-12 ani 20 mg
Antispasticele musculaturii 1-2 ori pe zi
Nu sunt indicate Nu sunt indicate
netede Sol. Papaverină 2% – 6 mg/kg/zi
sau 200 mg/m2/zi s/c, i.m., divizată
în 3-4 prize
La necesitate:
Enterodez 5 g de 3 ori pe zi (diluat
Enterodez 5 g de 3 ori pe zi (diluat în 100 ml de apă fiartă), timp de 2-7
în 100 ml de apă fiartă), timp de 2-7 zile
zile
Polifepan ½ lingură 3 ori pe zi,
Enterosorbenţi Nu sunt indicaţi Polifepan ½ lingură 3 ori pe zi, timp de 5-7 zile sau
timp de 5-7 zile sau
Smecta (copii peste 2 ani) 2-3
Smecta (copii peste 2 ani) 2-3 plicuri pe zi, timp de 2-7 zile.
plicuri pe zi, timp de 2-7 zile. Conţinutul plicului se amestecă cu
Conţinutul plicului se amestecă cu pireu sau alt product nutritiv
pireu sau alt product nutritiv
Hepatoprotectoare: în lipsa ameliorării şi în evoluţia trenantă – nu mai devreme de 3 săptămîni de la debutul bolii.
• Preparate care restabilesc Essentiale: în perfuzie i.v. - 3-10 ml în sol. Glucoză 5-10% − 7-10 zile, sau per os:
integritatea membanelor  copiii sub 5 ani – 1 capsulă de 2 ori/zi
hepatocitelor  5-10 ani – 1 capsulă de 3 ori/zi
 peste 10 ani – 2 capsule de 2 ori/zi după mese, 2-4 săptămîni
Fosfogliv4:1
 copiii sub 3 ani – ½ din capsulă de 3 ori/zi
 3-7 ani – 1 capsulă de 3 ori/zi
 peste 7 ani – 2 capsule de 2-3 ori/zi, 2-4 săptămîni
 i.v. 2,5 g de pulbere în 10 ml de apă, 1-2 ori pe zi
• Antioxidante Silimarină – 140 mg (în pliculeţ)
 copiii – ½ din plic diluat în 1/2 din paharul cu apă de 2 ori pe zi după mese
Hepatofalk planta
 copiii sub 5 ani – 1/2 din capsulă de 2 ori pe zi
 5-10 ani – 1 capsulă de 2 ori pe zi
 peste 10 ani – 2 capsule de 3 ori pe zi după mese, 4 săptămîni
Tocoferol – 50-100 mg/24 ore, per os – 3-4 săptămîni
• Stimulatoare ale proceselor Sol. Inosină 2% – i.v. în perfuzie 3-10 ml timp de 5-10 zile, apoi Inosină per os:
metabolice
 copiii sub 3 ani –100 mg (½ comprimat) de 3 ori pe zi
 3-10 ani – 200 mg (1 comprimat) de 2 ori pe zi
 peste 10 ani – 200 mg (1 comprimat) de 3 ori pe zi, după mese, 2-3 săptămîni
Pacovirină (50 mg):
 copiii 1-12 ani – 25 mg (½ din comprimat) de 2 ori pe zi la interval de 12 ore cu 30 min înainte de masă
15-30 zile
 peste 13 ani – adulţii – 50 mg (1 comprimat) de 2 ori pe zi la interval 12 ore cu 30 min înainte de masă
15-30 zile
41
Ordinul MS RM Nr. 11 din 06.01.06 „Privind autorizarea importului produselor farmaceutice neînregistrate în Republica Moldova”
42
Forma colestatică
Coleretice Colosas ¼-½ din linguriţă de 2-3 ori pe
Allochol în perioada de convalescenţă:
 copiii sub 7 ani – 1 comprimat de 3 ori/zi după mese 3-4 săptămîni
 peste 7 ani – 2 comprimate de 3 ori/zi după mese 3-4 săptămîni
Colelitolitice Acid ursodeoxicolic 250 mg – în forma colestatică
Copiilor peste 10 ani 10 mg/kg, 1 dată pe zi înainte de culcare, timp de 10 zile
Preparate care restabilesc Ademetionină 400 mg/5 ml, Ademetionină 400 mg.
integritatea membanelor Copiilor peste 7 ani – 400 mg timp de 7-10 zile i.m. sau i.v., apoi 400 mg (1 comprimat) per os, 1-2 ori pe zi,
hepatocitelor timp de 1 lună
Nota: Hepatoprotectoarele sunt indicate în forma gravă, în caz de o evoluţie trenantă, în convalescenţă prelungită.
Caseta 3. Tratamentul HVA în perioada de convalescenţă:

1. Se exclude efortul fizic, lecţii de educaţie fizică timp de 3 luni după externare.
2. Dieta nr. 5 pe parcurs a 3 luni după externare.
3. Vaccinările se permit după normalizarea indicilor biochimici.
ÎIn caz de evoluţie trenantă sau convalescenţă prelungită:
1. Hepatoprotectoare.
2. Coleretice.
3. Multivitamine.
4. Fitoterapie.
5. Tratamentul balneosanatorial, ape minerale.
Nota: vezi tabelul 14.
C.2.3.6. Evoluţia şi prognosticul HVA la copil

Caseta 4. Aspecte evolutive ale HVA la copii:
• În majoritatea cazurilor HVA la copil se caracterizează printr-o evoluţie acută ciclică.
• Formele uşoare şi medii constituie 97-98%, grave – 2-3%.
• Forma malignă este excepţională.
• Recăderi în HVA sunt rare (2-4%).
• Rareori se întîlnesc cazuri cu evoluţie trenantă (3-6 luni).
• Vindecare completă în 98,4% din cazuri.
C.2.3.7. Criteriile de externare a pacienţilor cu HVA

Caseta 5. Criterii de externare a pacienţilor cu HVA
• Vindecare clinică:
- normalizarea stării generale;
- normalizarea dimensiunilor ficatului, ale splinei.
• Normalizarea valorilor bilirubinei, transaminazelor (ALT, AST), ale testului cu timol.
Notă: Se permite externarea pacienţilor cu ficatul de1-2 cm sub rebordul costal şi ALT de 2 ori
peste valorile normale
43
C.2.3.8. Supravegherea pacienţilor cu HVA

Caseta 6. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu HVA
• Dispensarizarea vor efectua medicul de familie şi l infecţionistul.
• Se va evita efortul fizic şi sportiv 3 luni.
• Se continuă dieta nr. 5 -3 luni.
• Spre sfîrşitul lunii a 2-3-a, în prezenţa indicilor biochimici în limitele normei, alimentaţia
poate fi diversificată, treptat trecînd la alimentaţia obişnuită.
• Copiii nu vor merge la şcoală 10 zile după externarea din spital.
• Durata de dispensarizare – 1 lună de la externarea din spital.
• În caz de vindecare clinică şi biochimică, pacienţii pot fi scoşi de la evidenţă.
• Convalescenţii cu forme trenante şi cei nevindecaţi definitiv vor fi examinaţi din nou la 3, în
unele cazuri, şi la 6 luni.
• Caracterul supravegherii:
examenul clinic:
 acuze;
 culoarea tegumentelor şi a sclerelor;
 dimensiunile ficatului, consistenţa;
 culoarea scaunului şi a urinei;
examenul paraclinic:
 bilirubina serică;
 ALT;
 testul cu timol.
• În caz de unele abateri de la normă, se mai poate investiga testul cu sublimat, fracţiile
proteice, iar uneori se efectuează şi examenul ultrasonor al ficatului.
• În cazul în care ALT-ul se menţine ridicat, este necesar de a exclude alte hepatite virale (B,
C, D).
• În cazul în care ALT-ul se menţine ridicat sau creşte considerabil, pacientul va fi spitalizat.
C.2.4. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copil

Caseta 7. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copil
Consecinţe:
• Vindecare completă.
• Vindecare incompletă:
 Hepatomegalie posthepatitică.
 Hiperbilirubinemie posthepatitică.
• HVA forma trenantă.
• Convalescentă prelungită.
Сomplicaţii:
• Hepatobiliare (colecistită, colangită, dischinezia căilor biliare).
• Dispancreatism.
• Foarte rar: agranulocitoză, trombocitopenie, miocardită.
44
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU

RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI
Personal:
• medic de familie;
• asistenta medicului de familie;
• laborant cu studii medii sau/şi medic de laborator.
Aparataj, utilaj:
tonometru;
•
fonendoscop;
•
microscop optic;
D.1. Instituţiile de •
laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a
•
asistenţă medicală
sîngelui, sumar al urinei, teste biochimice (bilirubina, ALT, AST),
primară urina la pigmenţi biliari.
Medicamente (pentru pacienţii cu o evoluţie trenantă, cu o
convalescenţa prelungită):
• hepatoprotectoare;
• coleretice;
• multivitamine.
Personal:
• infecţionist;
• pediatru;
• medic de laborator;
• laborant cu studii medii;
• asistente medicale.
Aparataj, utilaj:
D.2. Instituţiile/ • tonometru;

• fonendoscop;
secţiile de
• ultrasonograf;
asistenţă medicală • laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a
specializată de sîngelui, sumar al urinei, teste biochimice (bilirubina, ALT, AST);
ambulator • laborator imunologic: anti-HAV IgM.
Medicamente (pentru pacienţii cu o evoluţie trenantă, cu o
convalescenţa prelungită)
• hepatoprotectoare;
• coleretice;
• multivitamine.
45
Personal:
• infecţionişti;
• infecţionişti-pediatri;
• reanimatologi;
• medici de laborator;
• laboranţi cu studii medii;
• asistente medicale;
• acces la consultaţii medicale (chirurg, la necesitate – endoscopist,
imunolog).
Aparataj, utilaj:
• aparat pentru respiraţie asistată;
• mască;
• cateter nazal;
• aspirator electric;
• cardiomonitor;
D.3. Instituţiile de • lineomat;
asistenţă medicală • catetere i.v. periferice;
spitalicească: • sisteme Baterfleai;
secţii de boli • perfuzoare;
infecţioase • seringi;
• catetere urinare;
ale spitalelor • sondă gastrică;
raionale; spitale • Oxigen.
de boli infecţioase Medicamente:
ale spitalelor • Sol. Glucoză 5%,10%, Dextran 40.
municipale şi • Sol. Ringer lactat, Lactosol, Trisol, Aminosol, Hepasteril.
republicane • Hemostatice: Etamsilat, Menadion.
• Antiproteazice (Aprotinină).
• Sol. Clorură de potasiu 4%.
• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.
• Sol. Gluconat de calciu 10%.
• Sol. Acid ascorbic 5%.
• Diuretice (Furosemid).
• Enterosorbenţi (Enterodez, Polifepan, Smecta).
• Spasmolitice (Drotaverină, Papaverină).
• Hepatoprotectoare (Essentiale, Silimarină, Fosfogliv, Hepatofalk-
Planta, Ademetionină, Inosină).
• Coleretice (Colosas, Allochol).
• Colelitolitice (Acid ursodeoxicolic).
• Antipiretice (Paracetamol).
• Pacovirină.
Nota: vezi tabelul 14.
46
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A PROTOCOLULUI

Metoda de calculare a indicatorului
Nr. Scopul Indicatorul
Numărător Numitor
1. A facilita depistarea 1.1. Proporţia pacien- Numărul de pacienţi Numărul total de
precoce (în primele 3–5 ţilor depistaţi precoce cu vîrsta de pînă la18 pacienţi cu vîrsta
zile ale bolii) a bolna- (în primele 3–5 zile ale ani, cu HVA, forme de pînă la18 ani, cu
vilor cu HVA, forme ti- bolii) cu HVA, forme tipice şi atipice, de- HVA, forme tipice
pice şi atipice, la etapa tipice şi atipice, la eta- pistaţi precoce (în şi atipice, suprave-
prespitalicească pa prespitalicească primele 3–5 zile ale gheaţi de către me-
bolii) la etapa prespi- dicul de familie, pe
talicească, pe parcur- parcursul ultimului
sul ultimului an
an x 100
2. A spori calitatea în exa- 2.1. Proporţia pacien- Numărul de pacienţi Numărul total de
minările clinice, para- ţilor cu diagnosticul cu vîrsta de pînă la18 pacienţi cu vîrsta
clinice şi a tratamentu- de HVA, forme tipice ani, cu diagnosticul de pînă la18 ani, cu
lui pacienţilor cu HVA, şi atipice, cărora li s-a HVA, forme tipice şi HVA forme tipice
forme tipice şi atipice efectuat examenele atipice, cărora li s-a şi atipice, trataţi pe
clinic, paraclinic şi tra- efectuat examenele parcursul ultimului
tamentul obligatoriu clinice, paraclinice şi an.
conform recomandări- tratamentul obligato-
lor din protocolul cli- riu conform recoman-
nic naţional Hepatita dărilor din protocolul
virală A la copil, în clinic naţional Hepa-
condiţii de staţionar tita virală A la copil,
în condiţii de staţio-
nar pe parcursul ulti-
mului an x 100
3. A asigura supraveghe- 3.1. Proporţia pacien- Numărul de pacienţi Numărul total de
rea convalescenţilor ţilor cu HVA, forme cu HVA, forme tipice pacienţi cu HVA,
după HVA, forme tipice tipice şi atipice, supra- şi atipice, suprave- forme tipice şi ati-
şi atipice, în perioada vegheaţi în perioada de gheaţi în perioada de pice, supravegheaţi
postexternare convalescenţă de către convalescenţă de că- în perioada de con-
medicul de familie şi tre medicul de familie valescenţă de către
de către infecţionist conform recomandă- medicul de familie,
conform recomandări- rilor din protocolul pe parcursul ulti-
lor din protocolul cli- clinic naţional Hepa- mului an
nic naţional Hepatita tita virală A la copil,
virală A la copil, pe pe parcursul ultimului
parcursul ultimului an an x 100
47
ANEXE
Anexa 1. Dieta 5a5

Indicaţii pentru administrare: hepatita şi colecistita acută, hepatita şi colecistita cronică în
acutizare, stare după operaţii la căile biliare, bolile de ficat şi de căi biliare asociate cu gastrită,
colită cronică sau au boala ulceroasă în acutizare.
Scopul prescrierii: a contribui la restabilirea funcţiei dereglate a ficatului şi a căilor biliare, a
stimula secreţia bilei cu acţiune cruţătoare asupra stomacului şi asupra intestinului.
Caracteristica generală: dieta satisface necesităţile organismului în proteine, cu limitarea
moderată a lipidelor şi a glucidelor, a sării de bucătărie, cu proprietăţi energetice satisfăcătoare; se
exclud alimentele bogate în substanţe purinice, extractive, colesterol, valenţe acide, celuloză aspră;
se măreşte conţinutul de substanţe lipotrope (colină, metionină, lecitină), vitamine şi lichid.
Componenţa chimică şi valoarea energetică: proteine 90 g (60% − de origine animală), lipide 80
g (20-25% − de origine vegetală), glucide 350 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 2-2,5 1, valoarea
calorică 2480 kcal.
Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, lichidă, pastă.
Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.
Se recomandă şi se exclud alimentele şi bucatele:
Se recomandă Se exclud
− pîine de grîu din făină de calitate superioară, − pîinea proaspătă, de secară, aluatul în foi,
uscată sau coaptă în ziua precedentă, făină de cozonacul
grîu, biscuiţi uscaţi
− supe de legume, paste, supă-pireu, supă cu − zeama de carne, peşte, ciuperci, leguminoase
lapte în două cu apă, supe cu crupe bine fierte
(griş, orez, ovăz), cartofi, dovlecei, morcovi
tăiaţi mărunt; se dreg cu smîntînă, unt
− carne şi carne de pasăre negrasă: vită, găină, − carnea de raţă, gîscă, carnea prăjită, ficatul
curcan în sufleu, pireu, perişoare fierte, fiert înăbuşit, creierul, rinichii, salamurile,
pregătite la aburi, se permite carnea de găină conservele, produsele afumate
fiartă cu bucata; se limitează carnea de viţel
şi de pui
− peşte sorturi negrase, fiert, fiert în aburi, − peştele sărat, afumat, prăjit, fiert înăbuşit,
netocat, în pîrjoale conservele, icrele
− lapte, chefir, iaurt, brînză de vaci proaspătă − frişca, brînza grasă, acră, caşcavalul sărat,
şi bucate din ea (sufleu, budincă) fierte în picant
aburi, smîntînă proaspătă în bucate, caşcaval
nepicant ras
− ouă: omletă din albuş pregătită în aburi, la − alte bucate din ouă
cuptor, ou ca ingredient în bucate – 0,5-1
gălbenuş pe zi
− crupe, paste făinoase – terciuri, paste fierte − macaroanele, crupele de grîu, terciurile
cu apă în două cu lapte din crupe de griş, orez, grăunţoase
hrişcă, ovăz, din făină de ovăz şi orez, sufleu
din gris, orez, fidea fiartă
5
Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor, sub redacţia dr. Ana Vasilachi. Chişinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2004.
48
− legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, − ciupercile, leguminoasele boabe, legumele

conopidă, dovlecei, conopidă), salată verde, murate, marinate, varza, ridichea de lună şi
sote-uri de legume, banane de iarnă, măcrişul, usturoiul, ceapa
− fructe proaspete, sorturi dulci crude: coapte, − fructele acre, bogate în celuloză, ciocolata,
fierte (jeleu, cremă gelatinoasă), fructe îngheţata
uscate fierte şi paste, cremă gelatinoasă din
lapte, zahăr, miere de albine, dulceaţă, zefir,
marmeladă
− sosuri cu decoct de legume, de lapte, cu − condimentele
adaos de smîntînă (făina se usucă, nu se
prăjeşte)
− băuturi: ceai cu lămîie, lapte, sucuri de fructe − cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi
dulci , decoct de măcieş gazoase, ciocolata
− grăsimi: unt, ulei vegetal în bucate − celelalte feluri de grăsimi
Meniul pentru o zi:

• Primul dejun: sufleu din brînză de vaci pregătit la aburi, terci pasat de orez cu lapte, ceai.
• Al doilea dejun: mere coapte cu zahăr.
• Prînzul: supă vegetariană cu arpacaş, cu legume, pasată, pîrjoale din carne preparate la aburi cu
pireu de morcovi, cremă gelatinoasă.
• Gustare: decoct de măceşe.
• Cina: perişoare din peşte la aburi cu pireu de cartofi, budincă din griş cu dulceaţă, ceai.
• Înainte de culcare: chefir.
49
Anexa 2. Dieta 56
Indicaţii pentru administrare: hepatia şi colecistita acută în faza de econvalescenţă, hepatita şi

colecistita cronică, ciroza hepatică în faza de acutizare.
Scopul prescrierii: contribuirea la normalizarea funcţiei dereglate a ficatului şi a căilor biliare,
normalizarea metabolismului lipidic, stimularea eliminării bilei.
Caracteristica generală: dieta este chimic şi energetic valoroasă, cu excluderea alimentelor bogate
în substanţe purinice şi extractive, a colesterolului, acidului oxalic, uleiului eteric, produselor de
oxidare a grăsimilor, formate în procesul prăjirii (acroleina, aldehida); este bogată în substanţe
lipotrope (colină, metionină, lecitină) şi lichid.
Componenţa chimică şi valoarea energetică: proteine 100 g (60% – de origine animală), lipide 90
g (30% – de origine vegetală), glucide 400 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 1,5-2,1.
Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, fiartă înăbuşit, coaptă; carnea şi peştele fierte se pot coace.
Hrana este preponderent netocată.
Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.
Se recomandă şi se exclud alimentele şi bucatele:
Recomandabil Se exclud
− pîine de grîu din făină de calităţile I şi II, − pîinea proaspătă, fabricatele din cozonac, în
coaptă în ajun, pîine de secară, făină de grîu - foi
fabricate din aluat nedospit cu brînză, magiun,
biscuiţi uscaţi
− supe vegetariene cu legume, crupe, supe de − supa de carne, peşte, ciuperci
lapte cu fidea, borş cu sfeclă, varză
− carne şi carne de pasăre, sorturi negrase de − carnea grasă de oaie, porc, carnea de raţă, de
carne de vită, viţel, iepure, găină, curcan, gîscă, ficatul, rinichii, creierul, salamurile,
fără tendoane, fiartă, coaptă după fierberea conservele, produsele afumate
preventivă, cu bucata sau tocată (sarmale,
pilaf din carne fiartă), crenvurşti
− peşte sorturi negrase, fiert, copt fiind preventiv − sorturile grase, peştele afumat, sărat,
fiert, cu bucata sau tocat (perişoare, sufleu) conservele
− lapte, chefir, smîntînă în bucate, brînză de vaci − Se limitează brînza sărată, caşcavalul picant
degresată şi bucate din ea (sufleu, budincă),
caşcaval nepicant
− ouă:omletă din albuş, cel mult un gălbenuş în − ouăle fierte tare sau prăjite. În colelitiază –
bucate; ou fiert moale sau omletă naturală - la cel mult 0,5 gălbenuş în bucate
o suportare bună
− crupe diferite, paste făinoase în diferite bucate, − leguminoasele
preponderent crupe de hrişcă, ovăz, pilaf
cu fructe uscate, budincă cu brînză de vaci,
macaroane, fidea fiartă
6
„Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor”sub redacţie dr.şt.med. Ana Vasilachi. Chişinău Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2004.
50
− legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, − ciupercile, leguminoasele boabe, legumele

conopidă, dovlecei, conopidă), salată verde, murate, marinate, varza, ridichea de lună şi
sote-uri de legume, banane de iarnă, măcrişul, usturoi, ceapă
− gustări:salată din legume proaspete cu ulei − gustările sărate, afumate, picante, grase,
vegetal, vinegretă, tocană din dovlecei, conservele, icrele de peşte
scrumbie nu prea grasă preventiv ţinută în apă,
salată din peşte, carne fiartă, salamuri fierte,
caşcaval nepicant
− fructe proaspete, fructe uscate: diferite fructe − ciocolata, îngheţata
dulci, crude, fierte, coapte, compot, cremă
gelatinoasă, gem, marmeladă, bomboane fără
ciocolată, zefir, miere, dulceaţă, zahăr
− sosuri de lapte, smîntînă, decoct de legume − muştarul, hreanul, piperul negru
(făina nu se prăjeşte); mărar, pătrunjel, vanilie
− băuturi, sucuri de fructe, ceai cu lapte, decoct de − cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi cele
măceşe şi de tărîţe alcoolice
− grăsimi: unt natural şi în bucate, ulei vegetal − grăsimea de vită, porc, oaie, raţă, gîscă
Meniul pentru o zi.
• Primul dejun: brînză de vaci cu zahăr şi smîntînă, terci de ovăz cu lapte, ceai.
• Al doilea dejun: mere coapte.
• Prînzul: supă vegetariană cu legume, carne de găină fiartă în sos de lapte, orez fiert, compot din
fructe uscate.
• Gustare: decoct de măceşe.
• Cina: peşte fiert cu sos cu decoct de legume, pireu de cartofi, brînzoaică, ceai.
• Înainte de culcare: chefir.
51

în perioada preicterică, la medicul de familie
(Examenele clinic şi paraclinic)
DATĂ
FACTORII EVALUAŢI
I. Manifestările clinice
Febră
Sindromul astenovegetativ
Slăbiciune generală
Adinamie
Astenie
Apatie
Somnolenţă
Cefalee
Sindromul dispeptic
Inapetenţă
Greţuri
Vome repetate
Diaree
Constipaţie
Durere abdominală (da/nu), localizarea
Ficatul
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Splina
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Alte simptome şi semne de impregnare infecţioasă (da/nu, specificaţi)
Icterul tegumentelor şi a mucoaselor
Culoarea materiilor fecale
Culoarea urinei
Alte simptome
Nota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuze
II. Datele paraclinice
Bilirubina serică generală
Bilirubina serică conjugată
Bilirubina serică neconjugată
ALT seric
AST seric
Testul cu timol
Urina la pigmenţii biliari
Anti-HAV IgM
52

în perioada icterică, în condiţii de spital
(Examenele clinice şi paraclinice, tratamentul de bază, consecinţele)
DATA
FACTORII EVALUAŢI
Febră
Adinamie
Astenie
Apatie
Somnolenţă
Cefalee
Sindromul dispeptic
Inapetenţă
Greţuri
Vome repetate
Diaree
Constipaţie
Durere abdominală (da/nu),
localizarea
Ficatul
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Splina
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Icter al tegumentelor şi al
mucoaselor (intensitatea)
Hemoragii nazale, gingivale,
erupţii hemoragice
Culoarea urinei

Bilirubina serică comună
Indexul protrombinic
53
ALT seric
AST seric
Testul cu timol
Testul cu sublimat
Urina la pigmenţii biliari
Ionograma sîngelui (K, Na,
Ca, Cl)
Echilibrul acidobazic
Ureea
Creatinina
Colesterolul
Glucoza
Fosfataza alcalină
Beta-lipoproteidele
GGTP
Proteinele serice
Grupa sangvină
Rh-factor-ul
ECG
Anti-HAV IgM
Examinarea ultrasonoră, la
necesitate
III. Tratamentul
1. Regimul de cruţare
2. Dieta nr. 5a, 5
3. Multivitaminele şi
vitaminele
- Revit
- Acid ascorbic
- Sol. Acid ascorbic 5%
4. Terapia de detoxifiere
perorală
5. Terapia de detoxifiere
perfuzională:
− Sol. Glucoză 5-10%
− Sol. Clorură de sodiu
0,9% sau
− Sol. Ringer lactat
− Dextran 40
− Hepasteril
− Alte
54
6. Hemostaticele:
− Etamsilat
− Menadion
7. Antiproteazele:
− Aprotinină
8. Diureticele:
− Furosemid
9. Enterosorbenţii:
− Enterodez
− Polifepan sau
− Smecta
10. Antispasticele
musculaturii netede:
− Drotaverină
− Papaverină
11. Hepatoprotectoarele:
Preparate care restabilesc

integritatea membanelor
hepatocitelor:
− Essentiale
− Fosfogliv
− Pacovirin
Antioxidante:
− Silimarină
− Hepatofalk-Planta
Stimulatori ai proceselor
metabolice:
− Ademetionină
− Inosină
12. Coleretice:
− Colosas
− Allochol
13. Colelitolitice:
− Acid ursodeoxicolic
55

în perioada de convalescenţă, la medicul de familie
(Examenele clinice şi paraclinice)
DATA
FACTORII EVALUAŢI
Febră
Adinamie
Astenie
Apatie
Somnolenţă
Cefalee
Sindromul dispeptic
Inapetenţă
Greţuri
Vome repetate
Diaree
Constipaţie
Durere abdominală (da/nu), localizarea
Ficatul
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Splina
• durere
• consistenţă
• margine
• dimensiuni
Icterul tegumentelor şi al mucoaselor
Culoarea urinei
Alte simptome
Bilirubina serică generală
ALT seric
Testul cu timol
56
Anexa 6. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere

epidemiologică şi raportare a hepatitei virale A
Date epidemiologice:
 înregistrarea cazurilor de HVA în localitatea dată sau în localităţile vecine;
 deplasarea/vizita în ultimele 50 de zile în/din localităţi cu situaţie epidemiologică la
hepatita virală A nefavorabilă;
 contactul cu bolnavii de HVA confirmată în limitele perioadelor de incubaţie, preicterică
şi în debutul icterului;
 îmbolnăviri în grup sub forma de focare epidemice în colectivităţi de copii şi de tineret;
 caracterul sezonier al maladiei cu morbiditatea maximă în lunile septembrie-noiembrie;
 receptivitate: mai frecvent copii de la 3 pînă la 14 ani, adolescenţii şi adulţii tineri.
Date clinice:
 forma tipică (icterică): îmbolnăvire cu debut acut, febră 2-3 zile, slăbiciune generală,
inapetenţă, greţuri, vome, dureri abdominale, hepatomegalie, icterului tegumentelor şi
sclerelor, urina hipercromă, scaune acolice;
 formele atipice:
 anicterică – icter absent, hepatomegalie moderată;
 frustă – icter slab pronunţat, hepatomegalie moderată;
 subclinică – date obiective şi subiective absente;
 inaparentă – date obiective şi subiective absente.
Clasificarea cazurilor de HVA, la copil7
Caz posibil – nu se aplică.

Caz probabil: caz suspect şi modificările testelor biochimice (bilirubina crescută, ALT, AST crescute
cu sau fără modificări hematologice (leucopenie cu limfo-şi monocitoză VSH – în normă sau
încetinită) sau prezenţa icterului tegumentelor şi al sclerelor şi/sau contactul cu un caz confirmat.
Caz confirmat: caz probabil confirmat prin una sau prin mai multe metode de laborator:
• Depistarea în ser a anticorpilor IgM împotriva virusul hepatitei A (anti-HAV IgM) –
obligatoriu.
• Depistarea antigenului HAV în fecale.
• Depistarea acidului ribonucleic (ARN).
Caz confirmat clinico-epidemiologic: caz probabil în lipsa de date ale examenului serologic, cu
contact stabilit în perioada a 7-35-50 de zile cu un bolnav cu diagnostic confirmat; sau situaţie
epidemiologică nefavorabilă la hepatită virală A în teritoriu; sau deplasarea/vizita în ultimele
7–35-50 de zile în/din localităţi cu o situaţie epidemiologică la hepatită virală A nefavorabilă.
7
Ordin № 385 din 12 octombrie 2007 ”Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile
în Republica Moldova”
57
Anexa 7. Ghidul pacientului cu HVA

Hepatita virală A la copil
(Ghid pentru pacienţi, părinţii lor, persoanele de îngrijire)
Introducere
Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu HVA în
cadrul serviciului de sănătate din Republica Moldova. Este destinat pacienţilor cu HVA, dar poate
fi util şi familiilor acestora, şi tuturor părinţilor şi persoanelor de îngrijire care doresc să cunoască
cît mai multe informaţii despre această infecţie.
Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament ale HVA,
disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă prezentarea maladiei în detaliu sau analizele
şi tratamentul necesar. Aceste aspecte le puteţi discuta cu medicul de familie sau cu asistenta
medicală. Sunt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.
Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:
 Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană suferă de HVA.
 Tratamentul diverselor forme de HVA la copil.
 Modul în care trebuie să fie supravegheat un copil cu HVA.
Asistenţa medicală la care trebuie să beneficiaţi

Tratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiaţi trebuie să ţină cont de necesităţile şi
de preferinţele dvs. personale, aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună
cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii
accesibile şi relevante, să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu loialitate şi să vă explice pe
înţeles ce este HVA, şi care este tratamentul care vi se recomandă.
Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre avantajele şi
eventualele riscuri în administrarea tratamentelor. În tratamentul şi în asistenţa medicală de care
beneficiaţi, e necesar să se ţină cont şi de alte aspecte: religie, etnie, etc., precum şi de alţi factori
suplimentari: dizabilităţi fizice, probleme de vedere sau de auz, dificultăţi de vorbire etc.
Hepatita virală A
• Hepatita virală A: este o boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatic A, cu un

mecanism de transmitere fecalo-oral, caracterizată preponderent prin afectarea ficatului cu
evoluţie ciclică (benignă), şi se manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări
ale tractului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, cu sau fără icter, cu restituirea rapidă a
funcţiei hepatice şi cu un prognostic favorabil.
• Diagnosticul HVA se stabileşte în baza manifestărilor bolii (febră 2-3 zile, slăbiciune generală,
inapetenţă, greţuri, vome, dureri abdominale, icterul tegumentelor şi al sclerelor, urină
hipercromă, scaune acolice).
• Se ia în considerare şi contactul cu un bolnav de HVA, situaţia epidemică la HVA în zona
geografică, cazuri de HVA în instituţia şcolară, preşcolară etc., focarul de HVA.
58
Instruirea şi echipamentul
Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi referitor la modul în care să
examineze un pacient cu HVA, îndeosebi cu: slăbiciune generală, inapetenţă, greţuri, vome, dureri
abdominale, icter al tegumentelor şi al sclerelor, urină hipercromă, scaune acolice, hepatomegalie,
uneori splenomegalie.
Diagnosticarea HVA
Analizele bolnavilor cu HVA trebuie să includă (obligatoriu pentru confirmarea diagnosticului)
teste biochimice (1 dată în 10 zile, posibil şi mai frecvent): bilirubina serică comună, conjugată,
neconjugată, ALT, AST serică, indicele protrombinic, testul cu timol, analiza generală a sîngelui
(1-2), analiza generală a urinei (1-2), urina la pigmenţii biliari, markerii în sînge ANTI-HAV IgM,
în forma gravă – teste de coagulare (factorii II, V, VII, IX, X), fibrinogenul, indicele protrombinic
repetat, testul cu sublimat, beta-lipoproteidele.
După obţinerea rezultatelor testelor şi ale analizelor de laborator, medicul trebuie să discute
rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.
Tratamentul medicamentos
De la prima consultaţie, medicul apreciază forma clinică şi gradul de severitate a bolii. Diagnosticul
de HVA odată stabilit indică spitalizarea imediată şi iniţierea tratamentului.
Tratamentul nemedicamentos
Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să vă recomande un regim adecvat al zilei, dieta
nr. 5a, 5 şi un program de exerciţii fizice necesare. După externare din spital medicul de familie
trebuie să vă supravegheze starea de sănătate, să consulte infecţionistul.
Întrebări-model despre medicamentele utilizate în HVA
 Explicaţi-mi de ce aţi ales să-mi prescrieţi aceste medicamente?
 Cum îmi va ajuta medicamentul ?
 Care sunt efectele adverse ale acestui medicament? La ce trebuie să fiu atent (ă) îndeosebi?
 Cît timp va dura tratamentul?
 Ce se va întîmpla dacă refuz acest medicament?
 Unde mai pot găsi informaţii despre acest medicament?
Întrebări-model despre evidenţa tratamentului
 Există alte medicamente pentru această boală, pe care le-aş putea administra?
 Pot să schimb doza medicamentului pe parcurs?
 Dacă mă voi simţi bine, pot să întrerup tratamentul mai devreme, decît a fost indicat?
 Cînd trebuie să mă programez pentru o altă vizită la medic?
Continuarea sau întreruperea tratamentului
De regulă, tratamentul HVA durează 14-21 de zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă
doar de medicul dvs. Obligatoriu se exclude efortul fizic pentru 3 luni; în evoluţia trenantă – pentru
6 luni. Recomandabil respectarea dietei nr. 5 (3-6 luni).
59
BIBLIOGRAFIE
1. Bell B.P. Hepatites A vaccine. Pediatr Infect Dic; 19 (12): 1187-8.

2. Byun K.S., Kim J.H,. Song K.J., Baek L.J., Song J.W., Park S.H., Kwon O.S., Yeon J.E., Kim
J.S., Bak Y.T., Lee C.H. Molecular epidemiology of hepatitis A virus in Korea. Gastroenterol.
Hepatol. 2001, N. 16 (5): 519-524.
3. Chiotan M. Boli infecţioase. Bucureşti, 2002.
4. Costa-Mattioli M., Ferre V., Monpoeho S., Garcia L., Colina R., Billaudel S. et al. Genetic
variability of hepatitis A virus in South America reveals heterogeneity and co-circulation
during epidemic outbreaks. J Gen Virol. 2001. N. 82 ( 11): 2647-2652.
5. Dagan R., Amir J., Mijalovsky A. et al. Immunization against hepatitis A in the first year of
life: primind despite the presence of maternal antibody. Pediatr Infect Dis J, 2000 Nov; 19
(11): 1045-52.
6. Davidkin I., Jokinen S., Valle M., Zheleznova N. et al. Genetik characterization of HAV isolates
in North-West Russia and Finland. Abstracts of the 5th Nordic-Baltik congress on infectious
diseases «Towards optimal diagnostics and management». Saint Petersburg, Russia., 2002,
p.63.
7. Flehming B., Normann A., Bohnen D. Transmission of hepatitis A virus infection despit
vaccination. N Engl J Med. 2000, N.343, p.301-302.
8. Fujiwara K., Yokosuka O., Fukai K., Imazeki F., Saisho H., Omata M. Analysis of full-length
hepatitis A virus genome in sera from patients with fulminant and self-limited acute type A
hepatitis (Анализ полноразмерного генома вируса гепатита А из сывороток пациентов
с фульминантным и самокупирующимся гепатитом А). J Hepatologe. 2001, Vol.35, N. 1.
p. 112-119.
9. Gharbi Khelifi H., Ferre V., Sdiri K., Berthome M., Fki L., Harrath R., Billaudel S., Aouni M.
Hepatitis A in Tunisia Phylogenetic analysis of hepatitis A virus from 2001 to 2004. J Virol
Methods. 2006, N.25.
10. Kyrlagkitsis I., Cramp M.E., Smith H., Portmann B., O΄Grady J. Acute hepatitis A virus
infection: a review of prognostic factors from 25 years experience in a tertiary referral center.
J Hepatogastroenterology. 2002, Vol.49, N. 44, р.524-528.
11. Miu N., Farcaş G. Patologie hepatică a copilului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 173.
12. Ordin Nr 211 din 14.07.2004 ,,Privind măsurile de profilaxie şi combatere a hepatitei virale A
în Republica Moldova” Chişinău-2004.
13. Perez O.M., Herzog C., Zellmeyer M., Loaisiga A., Frösner G. et al. Egger M. Efficacy
of Virosome Hepatitis A Vaccine in Young Children in Nicaragua: Randomized Placebo_
Controlled Trial. J Infectious Diseases. 2003, N.188, p.671-677.
14. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006.
15. Rebedea I. Boli infecţioase Bucureşti, 2000.
16. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics
2003.
17. Rezende G., Roque-Afonso A.M., Samuel D., Gigou M., Nicand E., Ferre V., Dussaix E.,
Bismuth H., Feray C. Viral and clinical factors associated with the fulminant course of
hepatitis A infection. J Hepatology. 2003, N. 38(3):613-618.
18. Rusu G. Boli infecţioase la copii Chişinău, 2000.
19. Steffen R. Risk of hepatitis A in travelers. JVaccine. 1992, N.10, p.69-72.
20. Voiculescu M. Boli infecţioase vol. I şi II Bucureşti, 1990.
21. Вирусные гепатиты в Российской Федерации. Аналитический обзор. 5 выпуск. СПб. –
2005, с.158.
60
22. Вирусные гепатиты: диагностика, профилактика, лечение: Метод. Рекомендации.

ГВМУ МО РФ; Под общ.ред. Ракова А.Л. - М.: Б.и., 1997. - 32 с.
23. Иванова В.В. Инфекционные болезни у детей, Москва, 2002.
24. Каретный Ю.В., Каганов Б.С., Добротворский И.Л. Вирусный гепатита А: состояние
проблемы. Вопросы современной педиатрии. – 2004. – Т. 3, приложение №4.– c.70-78.
25. Кожемякин Л.А, Кетлинская О.С, Романова С.Ю. Новые возможности в терапии
вирусных гепатитов. Лечащий врач. - 2001. - №1, с.34-35.
26. Молочный В.П., Протасеня И.И. Гепатиты у детей, Хабаровск, 2004, 147 с.
27. Подымова С.Д. Болезни печени. - 3-е изд., перераб. и доп. -М.:Медицина, 1998- 704 с.
28. Постовит В.А., Сухарева Т.А. Затяжные формы вирусного гепатита А. Клин. мед. –
1996. – №74 (5):15-16.
29. Рахманова А.Г. и др. Инфекционные болезни Руководство 2-ое издание Сант-Петербург
2001.
30. Руководство по инфекционным болезням. Под ред. проф. Ю.В. Лобзина. - СПб.:
Фолиант, 2000, - 936 с.
31. Симованьян Э.М. и др. Инфекционные болезни у детей. Ростов - на –Дону, «Феникс»,
2002, 800 с.
32. Соринсон С.Н. Вирусные гепатиты (2-е издание). – Санкт-Петербург.: Теза, 1998 – 331 с.
33. Соринсон С.Н. Вирусные гепатиты. - СПб.: ТЕЗА, 1998, - 306 с.
34. Тимченко В.Н. и др. Диагностика, диференциальная диагностика и лечение детских
инфекций, Сант-Петербург, 2005.
35. Тимченко В.Н. и др. Инфекционные болезни у детей. (2-е издание). – Санкт-Петербург,
2006, 576 с.
36. Учайкин В.Ф. Вирусные гепатиты у детей: этиологическая структура, особенности
течения и лечение. Эпидемиология и инфекционные болезни. – 1998. – № 2. – с.4-8.
37. Учайкин В.Ф., Нисевич Н.И., Чередниченко Т.В. Вирусные гепатиты от А до TTV у
детей, Москва, «Новая волна», 2003, 432 с.
38. Учайкин В.Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.
39. Шерлок Ш., Дули Дж. Заболевания печени и желчных путей: Практ.руководство: Пер.
с англ. - М.: Гэотар Медицина. - 1999. - 864 с.
40. Шляхтенко Л.И. Эпидемиологические особенности и важнейшие меры профилактики
гепатита А в современный период. В мат. Научно-практической конференции « Гепатит
А: эпидемиология, диагностика, клиника и вакцинопрофилактика». – М., 2002. – с.12-18.
41. Эсауленко Е.В., Железнова Н.В., Мукомолов С.Л., Горчакова О.В. Вирусологические
аспекты гепатита А. Вятский медицинский вестник. – Киров. – 2002. - № 1 (10). – c 45.
61

3969-PCN-17 Hepatita Virala A La Copil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3969-PCN-17 Hepatita Virala A La Copil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROTOCOL CLINIC NAŢIONAL Ministerul Sănătăţii

Elaborat de colectivul de autori:

Redactor: Eugenia Mincu

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT.............................................................................................................................. 4

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ............................................................................................................................................. 14

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR........................................................................ 18

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A PROTOCOLULUI............................................................................................... 46

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

A.4. Scopurile protocolului:

A.6. Data următoarei revizuiri: mai 2010

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Patologie infecţioasă”

Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

A.8. Definiţiile folosite în document

A.9. Informaţia epidemiologică

Fluidele fiziologice potenţiale • Materiile fecale.

la persoanele de contact (algoritmul C.1.1).

B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru infecţionist)

B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească

3.3. Efectuarea diagnosticului

4.1. Tratamentul HVA Prevenirea evoluţiei trenante, a complicaţiilor şi a Obligatoriu:

Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil” Chişinău 2008

PROFILAXIA NESPECIFICĂ A HEPATITEI VIRALE A

MĂSURILE ANTIEPIDEMICE ÎN FOCAR

Depistarea precoce a Evidenţa persoanelor Supravegherea medicală a

Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în

REZULTAT POZITIV REZULTAT NEGATIV

Supravegherea în dinamică, timp

Hepatitele virale A, E, B, C, D, leptospiroza, malaria, toxoplasmoza, mononucleoza infecţioasă,

Da Leptospiroza, infecţia cu HIV, febra Malaria Anemia hemolitică, intoxicaţia

toxoplasmoza, infecţia enterovirală

Consultaţia chirurgului Anamneza, markerii Creşterea bilirubinei Creşterea bilirubinei indirecte –

C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA

Datele epidemiologice Testele biochimice

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR

C.2.2. Profilaxia specifică

Tabelul 2. Profilaxia specifică în HVA3 [12, 22, 37]

C.2.3. Conduita pacientului cu HVA

Tabelul 3. Datele obiective în HVA, perioada icterică

Tabelul 5. Manifestările clinice în hepatita virală A la copil în funcţie de gravitatea bolii

icterului poate spori

Tabelul 7. Manifestările clinice şi paraclinice ale HVA la copil, în perioada de convalescenţă

Coeficient De Ritis (ALT: >1 >1 >1 >1 În normă

Tabelul 9. Investigaţiile paraclinice în HVA la copil în funcţie de gradul de severitate a bolii

Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă

Leucopenie, Leucopenie, Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză,

Febra 38-39° 38-39° 38-40°

Absent în formele atipice săptamîni

Tabelul 13. Diagnosticul diferenţial al hepatitelor virale la copil

Tratamentul medicamentos Forma uşoară Forma medie Forma gravă

14 zile 20-25 de zile 30 de zile şi mai mult

Caseta 3. Tratamentul HVA în perioada de convalescenţă:

C.2.3.6. Evoluţia şi prognosticul HVA la copil

C.2.3.7. Criteriile de externare a pacienţilor cu HVA

C.2.3.8. Supravegherea pacienţilor cu HVA

C.2.4. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copil

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU