ezvolta ugurinia de agi mentine echilibrul, Repetarea acestei actvititi va motive opilul si-si exerseze echulibrul “Aceastd activitate dezvolta: ‘© eqpacitatea de a asculta yi a indeplini comenzile; © constientizarea ritmulut sunetelor unel tobe ‘« increderea in sine; ‘= usurinta de a-si mentine echilibral si de & merge in varfil picioarelor. Doi ani - Sptamana 52 Bucati colorate ——— ——— Folosii o bucata de hart glasaté rosie, una altastr si una galbend si decupati snci forme de peste din fiecare foaie de hart, deci un total de 15 pesti Lipiti cite un neste din fiecare culoare pe 0 farfurie separata de carton, ‘Amestecafi ceilalti pesti colorati si punef-i pe fiecare in parte pe © suprafati sland, preferabil pe podea. Explicafi-i copilului s& puna tofi pestii rosii in farfuria osie, tti pestiialbagtri in farfura albastr gi tofi pestitzalbent in farfuria galben Repetali aceasté activitate gi liudagi-l pentra ci a prins atat de multi pest Numérati cei patra pesti din farfuria rosie, cei patra pesti din farfuria albastrd si apoi 4 patra pesti din farfuria galbend. Nu sumarafi pesti care sunt lipifi pe farfurie decat Jaci fi numdrd copilul. Dac& fi mumara, spunet-i ed unul mai mult decat patra inseamnd cinci. Acum este timpul potrivit si v& asigurafi ca slie cele trei culori primare: rogu, albastru si galben. ‘Aceasta activitate dezvolta: ‘© oconstientizare mai bund a culorilor rogu, albastre $i galben: ‘© usurinsa de a recunoaste si de a potrivt pest colorayt: * abilitatea de a indeplini comenzile; ‘coordonarea ochi - mandi; ‘0 consttentizare mai bund a conceptului mumdrulud patra, care impreund cu uni fac cinci 140 PARTEA a IV-a De fa trei fa patru ani Introducere Eul copilului de trei ani este mai bine conturat. Vrea si-i mulpumeasea pe adulfi st este mai independent. Vocabularal i s-a imbogatit si este interesat de cuvinte, Injelege explicaiie simple si este capabil de rationemente corect. Poate prezenta mai mult intercs pentri activitétile motorii fine datorité coordondrii mai bune a muschilor mici. Totusi, activititle mugehilor mari ii vor onsuma cca mai maze parte din encrgie, et find angaiati in acfiuni ca alergarea séritul, podalarca, sAritul intr-un picior, alunecarea, aruncarea si prinderea unei ming, galopatul Povestile, pocziile, ritmul, cantecele, dramatizarile si muzica aleatuiesc ova mai mare parte a lumii Iu. fl amnza in continuare si-si inventeze un tovards de joacs imaginar si poate lega prigtenie cu cl, chiar daca este in stare si s¢ joace scurte peticade de timp si cu un alt copil real {i captiveazd jocurile simple, in care ccrinfa este de a realiza corespondents in functie de anumite criteri, $i jocurile de ghicit. injelege conceptul de mumir pentre numerele doi gi tei, chiar dacd este capabil si numere gi mai departe. Este o varsta a curioaititi, in care eopilul pune multe intrebari, pentru ca exploreaza si se adapteaza rmediuius in care traieste. Not: Autorul si editura care publicd nu sunt responsable penins rlnizea sau moartea provocate de. utilizarea gresiti a materialelor sau a recomandirilor. In activiitile cu copiii, materiale trebuie alese cu grija pentru a nu pericita sinatatea gi siguranta copilului supravegherea din partea adultului este esen uaTrei ani - Séptimana 1 Bate mingea! Alegeti o minge care sare bine si pe care copilul o poate prinde ugor in mini, Daca mingea este prea mic, copilul © va fine greu in maini, Este recomandatd 0 minge cu diametrul de 20-25 cin ‘Aratati-i copifului cum si lase si-i cad mingsa din maini si cum sé o prinda cfnd sare in sus. Punefi-l si urméreasca mingea cind cade gi sare in sus, astfel incdt si poati anticipa porifia ei pentri a o prinde exact la momental potrivit. Explicafi-i 8 batem mingea atunci end 0 lasim sé cada si, cind sare in sus, 0 prindem, Repetafi actiunea de mai multe ori, spuniind: Jos gi sus Lasafi-l sina mingea, si o lase sa cada, urmartil cum o bate $i incearca si 0 prind. Stat in spatele lui si, daca este nevoie, ajutati-| sa lase mingea 8 cada si sa 0 prinda. Coordonarea ochilor si a mainilor la momentul potrivit este dificilé pentra uni copii. Repetati accasté activitate astfel incat copiful si-si dezvolte indeménarca de a bate mingea. Incurajati-l si prindi mingea doar eu mainile, fii si-gi ating corpul, Dacd are nevoie si-si foloseasca trupul pentm a prinde mingea, evitati si-1 corectati printr-0 proporitie negativa. Pur si simplu, ardtaj-i c& ar trebui s& prind& mingea fara si-si ating’ corpul. Daca persisté, nm bagati in scamé stiful incorect pana cnd copilul igi dervolta o mai mare abilitate de a anticipa pozitia mingii in miscare. Ala dat, mumérati de cite ori poate copilul si lase s& cada si sd. prinds mingea fird si greseascd. Astfel, el va deveni constien: de progresu! sau si va intelege sensul numératori Pent a face batutul mingii si mai distractiv, copilul se poate amuza aruncind rningea intr-un perete, in zidal unei clidiri sau intr-o plasa din care sa ricoseze, lasind apoi mingea s4 cada pe podea sau pe pamant inainte de a 0 prinde. Aceasta il va ajuta si-si imbunitajeascd indemanarea de a prinde mingea De asemenea, va invata mai bine numerele dacd mumara de fiecare data cAnd aruncé mingea la percte si apoio prinde, Aceastd activitate dezvolta: ‘coordonarea ociti - mani; indeménarea de a arunca si a prinde mingea: notiunile , jos” si sus"; meu! tactil (atunci eénd prinde mingea). capacitatea de a numara tn ordine: Iincrederea in sine Trei ani - Saptamana 2 Sari gi distreaza-te! Sarit in jurat camerci sau afard c&t de lent putefi petra a aria copilului cum s& sara. Spunetii copilului c& sari si o& afi vyrea sd fvefe si el cum s& sara. Sérifi foarte incet si spuncti -Pageste, hop!*. Scbimbafi piciorul si spunefi: ,Paseste, hop! din nou. Incurajaficopitul s& urmareasca si s8 incerce s& sar, in timp ce dumneavoastri continuati si sAriti foarts lent. Apot aritai-i copilului eft de distractiv este si sari repede. “inefis pe copil de mana si incurajatel s& pomeascé cu acelagi picior ca dumneavoastra. Continuati sa spuneti:, Paseste, hhop! Paseste, hop!" in timp ce tncercafi s& sZriti in acclagi timp ‘cx copilid, Copilul poate .si se prinda tn joc imediat sau poate fi foarte neindemanatic si refinut, Dacé pare a avea dificultsy. opriti-vé si incorcati alti dati. Spuneti-i copilului c& 0 s& jucat -Pageste, hop!" mai tarzu, Tncercafi si atrageti copilul bitind din palmo atunei cénd spuneti .Pagest, putes folosi gio mumérateare 1-2". Copilul poate fl prins in joc sau poate sl se plictiseasea, Oricurn ar fi, incercati si faceti exeictiul des, dar numai atunci cfd Copital este dispus srl fac, Spundind ,Paseste, hop! in diferite moments, timp de zile si siptaméni, veji reusi s& stabilii o obignuinta de joc rtmic ca copilu, gi rtmul va fi transferat picioarelor. Incercalt Dac ou afi avut succes cu séxitul, ineurajai copilul si mesnpa la trap ca un pon. Actasta se realizeazi cu pasi scurfi si repezi. Picioarele vor inainta putin ex pasi mici i vio, atunci cand copilul merge la trap. Copilul poate fi atras si mearg’ la trap pana ia un anureit reper, daca fi céntafi urmatorul efntecel:, Trap, tap, trap. mic poney, trap!*. Repetafi, sin curdnd copila! incerca si reproduc si el edntecelul, Aceasta aerivitate dezvolta * coordonarea motorie grosierd (gamba si lab) tun sinss al rite la sdrit st mers ta trap: abilatea de a axculta yi a observe: coordonarea ritmicd ta bétural din palme; increderea in sine. Trei ani - Sptamana 3 Bate, bate, bate Un ciocan mic va fi ideal pentru copitul care face aocasté actvitate, Dac na avefi un ciocan mic, va fi foarte bun si ciocanul taticului, Este necesard o precautie 143exirema la folosirea ciocanului mare, Veti avea, probabil, nevoie s& ajutagi copilul si-1 jin sau si-i sugerati si-l foloseascd cu ambele mini Facefi rost de cfteva cule cu floare mare si de o bucats de lemn moale potrivité spre a fi folosité de copil pentru a bate cuiele. Batefi cinci cuie usurel in [emn, Lisdnd cAtiva centimetri inte cute. ‘Numiraji cuicle impreuna cu copilul, astfel iredt si injeleaga cA exista cinci cuie. Aritaf-i cum sa fin gi si foloseasca clocenul. Spuneti-i s& bata unul dintre cule in intregime in lemn, Ajutati-l dacd este nevoie. Copilul va insista probabil si se descuree singur. In acest caz, lasati-l sd bata cuiele ramase in lemn, Va fi nevoic de 0 supraveghere foarte atenta, dar copilul va fi incintat de aceasta experient “Atunci cdnd cele cinci cuie au fost batute in lemn, batefi ugor inc’ cinci cue fn lemn pentru copil. Dacd simtiti cd este destl de indeminatic, isat-1s& incerce s& bata cl cuiele de a inceput. Va avea nevoie firs indoiala de ajutor. Numérati cele cinci cule din nou impreuna pentru a infelege conceptul numarului cinci Dupa multa practicé cu ciocanul, copitul poate fi invafat cum sé uneascd dou’ piese de lemn cu un cui, Aceasti activitate de batut ou ciocanul poate fi repetata de multe ori, Copiful se poate amuza doar baténd cuie ox ciocanul in lemn sau poate fi interesat si facd o jucdrie simpla, cum ar fi 0 barca, ‘Accasté activitate poate fi completati cu o poszie mimat care il va amuza pe copil ‘»Rédueu bate en un ciocan, un ciocan, un ciocan, oveste usurel pummul stang in coapsa stanga) Raducu bate cu un ciocan si apoi cu dowd, ‘loveste pumnii sting si drept in coapsele stnga si dreapta) Riidueu bate cu doua ciocane, doua ciccane, doua ciocane, Raidueu bate cu dou ciocane si apoi ou tei (Continua s& loveascd cu pumnii usurel si ‘ncope si bati cu piciorul sting) Raidueu bate cu trei ciocane, trei ciocane, tei ciocane Raducu bate cu trei ciocane si apoi cu patra. (Continua s4 miste pamnii si piciorul stng si incepe s& miste picional dept atunci cind spune cuvantul patru) Réducu bate cu patra ciocane, patra ciocane, patra ciocane Raiducu bate cu patra ciocane si apoi au cinci (in acest moment, loveste cn pumnii, bate din picioare sid din cap) Raducu bate cu cinei ciocane, cinci ciocane, cinci ciocane. Raducu bate cu cinci ciocane gi apoi se odihneste Aveastd activitate dezvolta: * coordonarea ochi - mind yi dexteritatea de a bate cu ciocanul: + inerederea in sine st independenta, © constientizarea numdratorii yt Infelegerea mai bund a conceptului numarula eines. 144 Trei ani - Saptamana 4 Miscarile animatelor Aratati-i copilului 0 poz ‘cu un sarpe gi explicati- c& saspele ru are brafe sau picioare. Spuneti-i copitului ci sarpele trebuie si-gi migte corpul erpuit pentra ase putea tari inainte. Ar trebui s&i explicagi si ca sarpele are solzi uscati pe piele, pe care fi pierde cand creste. Sarpele are doi ocki, ‘Aude sau simte vibrafille sunctului prin corp. Accasta il ajutd s& simtd atunci céind alte animale sunt aproape. Spunefi-icopifului cd gerpii ma au nevoie $4 minince foarte des, Daca vrefi, puteti si-i spunefi ce mindncd un garpe, incurajafil s& so srasod aga cum face garpele, pe buria si gecpuindunsl much ccorpului pentru a se misca inainte, Stabilifi copilulni un reper la care <4 ajungé Varindu-se (Dacd vieli, putesi si-i povestisi copilului despre serpii veninosi si neveninosi). Alta data, povestti-i copilului despre broascd, Aritatii copilului o pozl eu 0 broasca si subliniafii urmitoarele trasituri caracteristice ale broagtei: broasca. are patru picioaze, doi ochi, o picle moale, o limba Fixaté in fat, pe care poste sé o arunce in afard pentra a prinde insactele pe care le méndnci. Copilul va fi, probabil, interesat sa gtie c& broasca mu are urechi externe (urechi care ies in afard). Broasca se mise fnaimte sérind intr-un picior si in doua, Indemnati-l pe copil s& se prefacd in broasca $1 sa sara de jur imprejur, Puneti pe jos o pernd mica si spunetii copilului sa se profaca fn broascd si si sard peste pea. Se poate distra, de asemenca, sérind int-un picior gi {in doua peste un anumit obstacol __Arétatii apoi copilului 0 poi cu o pastre, care este diferité de sarp. inzebaji-1 apoi prin ce diferé pasirea de broascd. Explicati-i caracteristicile unei pasiri: 0 pasare are doud picioare, doud aripi, doi ochi, doud urechi si un corp acoperit cu pene in intregime, in afara de picioare. Picioarele sont acoperite ci o picle solzuroasd, PAsirile mandnca in special insecte, viermi si seminje mici. Gurile lor (Giocuri) sunt astfelalcatuite pentru a le ajata sé-si facd rost de hrand. Zboard sau sar pentru a inainta. Copilul poate tine minte c& broasca si pasdirea au gheare care le ajuté siise fixeze pe cova fri sA cad, Poate si observe acest lucra uiténdu-se le o pasdre inus-un copae. indemati-lsi-giinchipuie cd este pase. Copilul se-va arsuza invigind urmétoarea poezioara dar nu are urechi in afard. Odati, o vrabinfd sirea voios: hop, hop, areu iam zis: , Micufo, acura ajunge, stop!" Dar cénd spre ferestruicd mam dus si 0 salut, Ea zborul si Iuat spre-un gérm necumoscuty. 145