Indrumar Zidarie PDF

CONFORMAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRII 2014
ÎNDRUMAR DE PROIECT
CAPITOLUL 1
U
CONFORMAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRII
1.1 Note introductive
AN
Tema proiectului didactic este verificarea capacității de rezistență a unei clădirii având structură
de rezistență din pereți activi realizați din zidărie confinată. Se consideră cazul ipotetic în care
clădirea este amplasată în mediul urban sau în cel rural, pe un teren a cărui pantă este de 2 – 3%.
TE
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereţi structurali din
zidărie implică parcurgerea următoarelor etape:
i. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi elevaţie.

ii. Proiectarea preliminară a elementelor verticale ale suprastructurii (ansamblul
U
pereţilor structurali).
iii. Proiectarea preliminară a planşeelor.
PR
iv. Proiectarea preliminară a infrastructurii.
În procesul de proiectare preliminară, alegerea configuraţiei de ansamblu a clădirii este atribuţia

principală a arhitectului. Concepţia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi
independentă de cerinţele funcţionale şi de imagine arhitecturală, formulate în tema de
N
proiectare.
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare structurală,

RIA
care precede verificarea prin calcul a siguranţei structurale şi de care depinde alegerea modelului
şi a metodei pentru calculul la acţiunea încărcărilor verticale şi seismice.
Astfel, având ca punct de plecare planurile de arhitectură, inginerul alege soluțiile tehnice pentru
fiecare element de construcție în parte, începând cu acoperișul și încheind cu fundațiile. Această
etapă este efectuată împreună cu arhitectul.
MA
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi alcătuite pentru a realiza un ansamblu spaţial
unitar format din:
 elemente verticale: pereţi structurali;

 elemente orizontale: planşee care, de regulă, vor fi rigide în plan orizontal.
143 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Caracterul spaţial unitar al structurii din zidărie se obţine prin:
 Legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri, intersecţii
şi ramificaţii, care se vor realiza prin:
U
 ţeserea zidăriei conform prevederilor din Codul de practică,
 armături dispuse în rosturile orizontale;

AN
stâlpişori sau sâmburi de beton armat;
 Legături între planşee şi pereţii structurali, astfel:
 la pereţii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat;
 la pereţii din zidărie confinată (ZC): prin ancorarea armăturilor din stâlpişori în sistemul
de centuri de la fiecare planşeu.
TE
Se vor lua măsurile necesare pentru menţinerea conlucrării spaţiale între subansamblurile
structurale verticale şi orizontale pentru toate situaţiile de proiectare (de exemplu împiedicarea
prăbuşirii progresive). U
În faza de proiectare preliminară a clădirilor din zidărie se va urmări ca forma în plan şi
volumetria clădirii, distribuţia spaţiilor, amplasarea şi alcătuirea pereţilor structurali să fie alese
PR
astfel încât să se obţină regularitate în plan şi pe verticală.
1.2 Alegerea sistemului constructiv
1.2.1 Acoperișul
N
Poate fi realizat utilizând două soluții tehnice și anume, acoperișul cu pantă mare (acoperiș -
șarpantă pe scaune și/sau ferme) sau acoperișul cu pantă redusă (acoperiș terasă). În cazul clădirii
analizate, se va adopta un acoperiș cu pantă mare.
RIA
1.2.2 Pereții construcției analizate pot fi:

 Pereți structurali: perete destinat să preia forţele verticale şi orizontale care acţionează,
în principal, în planul său.
 Pereți de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucrează la
MA
preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia.

În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcţie, pereţii paraleli cu direcţia
elementelor principale ale planşeului, care nu sunt încărcaţi direct cu forţe verticale, dar care
preiau forţele orizontale care acţionează în planul lor, sunt denumiţi şi pereţi de contravântuire.
 Pereți nestructurali: perete care nu face parte din structura de rezistență a construcţiei;
acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea structurii.

Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări:
 greutatea proprie;
 greutatea obiectelor suspendate pe perete;
U
 încărcările perpendiculare pe plan din acţiunea cutremurului.
1.2.2.1 Alegerea materialelor utilizate la realizarea pereților
AN
Elementele pentru zidărie
Proprietățile fizice ale elementelor pentru zidărie, pot fi prezentate sub mai multe forme și
anume:
TE
 Valoare declarată: valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu, rezistenţa
medie la compresiune) pe care producătorul garantează că o poate atinge în funcţie de
variabilitatea procesului de producţie.
 Rezistenţa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenţelor la
U
compresiune ale elementelor.
 Rezistenţa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune
PR
corespunzătoare procentului de 5% al distribuţiei statistice a rezistenţei la compresiune.
 Rezistenţa standardizată la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune a
elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa echivalentă a unui element "uscat în
aer" cu lăţimea de 100 mm şi înălţimea de 100 mm.
Elementele pentru zidărie se clasifică în funcție de anumite criterii, după cum urmează:
N
 Probabilitatea de a nu atinge rezistența medie sau caracteristică la compresiune declarată:

 Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a
RIA
nu atinge rezistenţa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≈ 5%.

 Element pentru zidărie categoria a II – a: element pentru zidărie care nu îndeplineşte
nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I .
 Elementele pentru zidărie se grupează în funcție de valorile următorilor parametri

MA
geometrici (SR EN 1996-1-1):

 volumul golurilor (% din volumul brut);
 volumul fiecărui gol (% din volumul brut);
 grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori (mm);
 grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori pe fiecare direcţie (% din
dimensiunea elementului pe direcţia respectivă).
U
AN
TE
Fig.1.1. Geometria interioară a elementelor cu goluri
A – aria golului de manipulare; a – aria golului curent; te – grosimea peretelui exterior; ti –
grosimea peretelui interior
Pentru execuţia tuturor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie, în România se vor folosi
U
numai elemente din argilă arsă sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2 conform SR EN 1996-1-1 cu
proprietăţile din tabelul 1.1.
PR
Tab. 1.1. Proprietățile elementelor pentru zidărie grupate în funcție de caracteristicile geometrice
Grupa 1
Grupa 2 Elemente din argilă arsă cu goluri
Caracteristici Argilă arsă
verticale
și BCA
Volumul total al golurilor ag ≤ 0,15g ag ≥ 0,20g
≤ 25%
(% din volumul brut) >25; ≤ 55 >25; ≤ 45
N
Volumul fiecărui gol (% Fiecare din golurile multiple ≤ 2%

≤ 12,5%
din volumul brut) Total goluri de manipulare până la 12,5%
Valoarea declarată a
grosimii pereților Fără cerințe ag ≤ 0,15g ag ≥ 0,20g ag ≤ 0,15g ag ≥ 0,20g
RIA
interiori și exteriori (mm) ≥5 ≥ 10 ≥8 ≥ 12
Conform Anexei Naţionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în grupe

conform tabelului 1.1 vor fi utilizate în România, în funcţie de acceleraţia seismică la
amplasament (ag), astfel:
 Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.15g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc fără nici o
MA
limitare.
 Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.20g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc după cum
urmează:
 elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafaţa ≤ 1000 mm2
 elementele din grupa 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

o procentul de goluri ≤ 45%;
o aria unui singur gol ≤1200 mm2;
o grosimea pereţilor exteriori ≥ 12 mm (în zona eventualelor şanţuri/striaţiuni);
U
o grosimea pereţilor interiori ≥10 mm;
o pereţii verticali interiori sunt continui pe toată lungimea elementului (în planul
AN
peretelui).
 Profilul exterior al elementului
 elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profil exterior evident; cu/fără cavitate
interioară de prindere), figura 1.2.a;
 elemente cu locaş de mortar, figura 1.2.b;
TE
 elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar, figura 1.2.c;
 elemente cu profil exterior de tip "nut şi feder", figura 1.2.d.
U
PR
a. b. c. d.
Fig. 1.2. Tipuri de cărămizi
N
 Densitatea aparentă în stare uscată (SREN 771-1):

 Elemente LD (low density – densitate redusă): elemente pentru zidărie cu densitate
RIA
aparentă în stare uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) folosite la zidărie protejată;

 Elemente HD (high density – densitate ridicată): pentru zidărie neprotejată şi protejată.
Pentru executarea elementelor de construcție din zidărie, indiferent de accelerația terenului
pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidărie din categoria I, definită mai sus
cu unele excepții unde se pot utiliza elemente de zidărie din categoria II și anume:
MA
 elemente structurale și panouri înrămate la clădiri din clasele de importanță expunere

III si IV (tabelul 1.2) în zonele cu ag = 0,15g;
 elemente nestructurale la construcții din clasele de importanță III si IV în zonele cu
ag = 0,25 g;
 anexe gospodărești si construcții provizorii în toate zonele seismice.

Tab. 1.2 Clase de importanță și de expunere la cutremur ale clădirilor (P100 - 2013)
Clasa de
Tipuri de clădiri γ1
importanță
Clădiri având funcțiuni esențiale, pentru care păstrarea integrității pe durata
cutremurelor este vitală pentru protecția civilă, cum sunt:
U
(a) Garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii;
(b) Spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu
secții de chirurgie sau de urgență;
AN
(c) Adăposturi pentru situații de urgență;
(d) Stațiile de pompieri;
(e) Sediile poliției;
I 1,4
(f) Centre de comunicații și coordonare a acțiunilor de urgență;
(g) Rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de
urgență;
(h) Stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii
TE
esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate aici;
(i) Clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de
urgență, în apărarea și securitatea națională;
(j) Clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase.
Clădiri care prezintă un hazard important pentru siguranța publică în cazul
prăbușirii sau avarierii grave, cum sunt:
U
(a) Clădiri de locuit, clădiri de birouri sau clădiri comerciale care pot
adăposti mai mult de 400 de persoane în aria totala expusă;
(b) Spitale, altele decât cele din clasa I, și instituții medicale cu o capacitate
de peste 100 persoane în aria totala expusă;
PR
(c) Auditorii, săli de conferințe și de spectacole cu capacitatea de peste 200
de persoane în aria totala expusă;
(d) Școli sau spații destinate învățământului de diferite grade, cu o
capacitate de peste 250 de persoane în aria totala expusă;
(e) Aziluri de bătrâni, creșe, grădinițe și alte spații de îngrijire a persoanelor
II cu capacitate mai mare de 150 de persoane în aria totala expusă. 1,2
(f) Hale comerciale cu mai mult de 3000 de persoane în aria totala expusă;
(g) Clădiri din patrimoniul național, muzee cu exponate de valoare etc.
N
(h) Clădiri cu regim foarte mare de înălțime, având înălțimea totală

supraterană de peste 50 m;
(i) Clădiri care adăpostesc un număr foarte mare de persoane, indiferent de
funcțiune, mai mare de 500 în aria totala expusă;
RIA
(j) Penitenciare;
(k) Clădiri neincluse în clasa IV de importanță a căror întrerupere a
funcțiunii poate avea un impact major asupra publicului, cum sunt: clădiri
care deservesc direct centrale electrice, stații de tratare a apei, stații de
epurare sau centre de telecomunicații.
Clădiri de mică importanță pentru siguranța publică, cu grad redus de
III ocupare și/sau de mică importanță economică, construcții agricole, locuințe 1,0
unifamiliale.
MA
IV Clădiri de tip curent, care nu aparțin celorlalte categorii 0,8
Mortarele pentru zidărie, alcătuite din liant, nisip şi apă sunt definite de SR EN 998-2 prin:
 Concepţie
 mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziţie şi metodă de obţinere este
aleasă de producător în vederea obţinerii caracteristicilor specificate (concept de
performanţă);

 mortar de reţetă pentru zidărie: mortar produs conform proporţiilor predeterminate, ale
cărui caracteristici rezultate sunt în funcţie de proporţiile stabilite ale constituenţilor
(concept de reţetă).
U
 Caracteristici şi utilizare:
 mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru zidărie fără
AN
caracteristici speciale (de rețetă);
 mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (T): mortar performant pentru zidărie cu
dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată. Mortarele se
utilizează pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.5 ÷ 3.0 mm;
TE
 mortar-beton (grout): amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular – de dimensiunea
agregatelor < 3.0 mm - şi apă. Amestecul se realizează cu o consistenţă redusă - tasare de
circa 20¸ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălţime. Se folosește la zidărie cu inimă armată
în stratul median. U
Cerințe speciale pentru mortare
Pentru executarea elementelor de construcție din zidărie se vor folosi mortare pentru zidărie
PR
pentru utilizare generală (G) și mortare pentru rosturi subțiri (T) (conform SR EN 998-2).
Mortarul pentru zidărie pentru utilizare generala (G), preparat la șantier, care nu îndeplinește
toate condițiile din SR EN 998-2, va putea fi folosit, dacă respectă toate prevederile
Instrucțiunilor tehnice C17-82, pentru:
 pereți structurali și panouri înrămate la clădiri din clasele de importanță I și II în zonele
N
cu ag = 0,15g;
 pereți nestructurali la clădiri din clasele de importanță I și II, în zonele cu ag = 0,25g;
RIA
 anexe gospodărești și construcții provizorii, în toate zonele seismice.

Pentru zidăriile cu elemente din BCA și pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă cu
fețele de așezare prelucrate special, pot fi folosite și mortare pentru rosturi subțiri (T).
În cazul construcției analizate, pentru realizarea pereților se vor alege următoarele soluții tehnice:
MA
 Pereții structurali vor fi realizați din zidărie confinată pentru care se va utiliza cărămidă
plină presată cu grosimea de 24 cm (fig. 1.3; SR EN 771-1) sau cărămizi/blocuri cu goluri
verticale (fig. 1.4; SR EN 771-1).

U
AN
Fig. 1.3 Zidărie confinată din cărămidă plină
U TE
PR
Fig. 1.4 Zidărie confinată din blocuri cu goluri verticale
Piața producătorilor de elemente pentru zidării din țara noastră este în continuă creștere, exemple
de astfel de materiale fiind prezentate în figura 1.5.
N
RIA
a. b. c.
Fig. 1.5 Elemente ceramice pentru pereți structurali din zidărie

MA
a. blocuri ceramice cu goluri verticale; b. cărămizi ceramice cu goluri verticale; c. cărămizi

ceramice pline
 Pereții nestructurali vor fi realizați din zidărie nearmată pentru care se vor utiliza
cărămidă plină așezată longitudinal pe un singur rând, grosimea zidului fiind de 12,5 cm (fig.
1.5.c), cărămizi/blocuri cu goluri verticale destinate pereților nestructurali din grupa I și II în
funcție de accelerația de proiectare ce caracterizează amplasamentul (fig. 1.6.a), blocuri sau plăci

din b.c.a. cu grosimi reduse (fig. 1.6.b). De asemenea, pereții nestructurali se pot realiza din plăci
de ipsos-carton pe schelet din profile metalice ușoare, cu grosimea de 10 cm (fig. 1.6.c);
U
AN
TE
a. b. c.
Fig. 1.6 Soluții tehnice pentru pereți nestructurali
a. blocuri/cărămizi ceramice cu goluri verticale; b. plăci/blocuri din b.c.a.; c. pereți din plăci de
ipsos-armat pe schelet din profile metalice ușoare.
U
 Pereții de rigidizare se realizează în mod asemănător pereților structurali, cu mențiunea
că aceștia nu preiau încărcări verticale de la planșee, drept urmare nu sunt prevăzuți cu centuri la
PR
partea superioară.
Mortarele utilizate pentru clădirea analizată sunt de utilizare generală (G) cu compoziție
prescrisă, având compoziți prezentată în tabelul 1.3, conform Anexei Naționale la SR EN 1996-
1-1:
N
Tab. 1.3 Compoziția mortarelor pentru utilizare generală

Clasa mortarului Ciment Nisip Var
M2,5 c 1 4 -
RIA
M2,5 c-v 1 7 1
M5 c 1 3 -
M5 c-v 1 5 1/4
M10 1 2,5 -
Pentru a obține un caracter spațial al structurii de rezistență, pereții din zidărie confinată au în
componența lor, pe lângă panourile de zidărie realizate din elementele de zidărie și mortar,
MA
elemente de confinare, centuri, stâlpișori, buiandrugi:
 Centurile. Sunt elemente din beton armat prin intermediul cărora planșeele descarcă în
mod uniform pe toată lungimea pereților (fig. 1.7). Poziția acestora în alcătuirea peretelui se
poate observa în figura 1.8;

U
AN
U TE
Fig. 1.7. Centură și buiandrug din beton armat
Dacă distanța de la gol până la centură este prea redusă pentru a realiza asizele de zidărie, se
PR
toarnă un element denumit centură – buiandrug sau riglă de cuplare.
 Buiandrugii. Sunt elemente din beton armat care se dispun la partea superioară a golurilor
de uși și ferestre, cu rol de a prelua încărcarea provenită din zidăria realizată deasupra golului,
între buiandrug și centură (fig. 1.7, fig. 1.8);
N
RIA
MA
Fig. 1.8. Centură și buiandrug din beton armat
 Stâlpișorii. Sunt elemente verticale de confinare realizate din beton armat (fig. 1.9).

U
AN
Fig. 1.9. Stâlpișor din beton armat
TE
În continuare, în proiectarea preliminară a structurii, se vor parcurge următoarele etape:
a. Dispunerea stâlpișorilor;
b. Dispunerea centurilor;
c. Stabilirea lungimilor minime de șpaleți;
U
d. Stabilirea dimensiunilor golurilor de uși și ferestre;
e. Stabilirea grosimii pereților activi.
PR
a. Dispunerea stâlpișorilor
În cazul structurilor de rezistență din pereți de zidărie confinată, se urmărește bordarea șpaleților
scurți, care au aport de rezistență la preluarea încărcărilor orizontale. În acest scop, dispunerea
stâlpișorilor urmează o anumită ordine și anume:
N
i. La toate colțurile exterioare și intrânde de pe conturul clădirii

RIA
MA
Fig. 1.10. Amplasarea stâlpișorilor în colțurile intrânde și exterioare
ii. La capetele libere ale fiecărui perete

U
AN
U TE
N PR
Fig. 1.11. Amplasarea stâlpișorilor la capetele libere ale pereților

RIA
iii. De ambele părți ale oricărui gol cu suprafața ≥ 2,5 m2 (figura 1.12) în zonele seismice
cu ag ≤ 0,25g și de ambele părți ale fiecărui gol cu suprafața ≥ 1,5 m 2 în zonele
seismice cu ag ≥ 0,30g, golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori
dacă necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinţa iv;
iv. În lungul peretelui, astfel încât distanța între axele stâlpișorilor să nu depășească:
MA
 4, 0 m în cazul structurilor cu pereți rari (sistem celular);

 5, 0 m în cazul structurilor cu pereți deși (sistem fagure);
v. La intersecțiile pereților, dacă cel mai apropiat stâlpișor amplasat conform regulilor
de mai sus se află la o distanță mai mare de 3t, unde „t” este grosimea peretelui;

U
AN
U TE
PR
Fig. 1.12. Amplasarea stâlpișorilor cu rol de bordare a golurilor de uși și ferestre

N
În figura 1.13 se prezintă amplasarea stâlpișorilor pentru o porțiune a unei clădiri, în ordinea
RIA
indicată de normativ. Se observă că structura este de tip fagure (Spl = 24 m2 < 25 m2). Din
condițiile i., ii. și iii. sunt amplasați stâlpișori la colțurile clădirii și pentru bordarea golurilor cu
suprafața mai mare de 2,5 m2 (fig. 1.13 b.). În figura 1.13 b. se prezintă dispunerea stâlpișorilor
din condiția iv. Astfel, în lungul pereților transversali, distanța între axele stâlpișorilor dispuși
din condițiile precedente este de 6,00 m. Structura fiind de tip fagure, distanța maximă între
MA
axele stâlpișorilor este de 5,00 m. Pentru a îndeplini această condiție, este necesară dispunerea
unor stâlpișori intermediari. În lungul peretelui transversal marginal stâlpișorul se va așeza lângă
golul de fereastră aferentă băii (vezi condiția iii., ultima parte). Astfel, șpaletul mai scurt al
peretelui marginal va avea stâlpișori la ambele capete, ceea ce aduce un aport de rezistență.
Simetric, se va dispune un stâlpișor și în șpaletul mai lung al peretelui, axa de simetrie fiind axa
peretelui longitudinal.

U
AN
TE
a.
U
PR
b.
N
RIA
MA
c.
Fig. 1.13. Amplasarea stâlpișorilor
a. amplasarea stâlpișorilor în colțurile clădirii și pentru bordarea golurilor; b. amplasarea
stâlpișorilor intermediari; c. amplasarea stâlpișorilor în intersecțiile pereților.

În lungul peretelui transversal interior, se recomandă din condiții tehnologice dispunerea
stâlpișorilor intermediari pe aceeași axă cu cei din alcătuirea peretelui marginal.
În acest scop, se recomandă alinierea golului de ușă interioară cu cel de fereastră, la marginea
U
bordată cu stâlpișor. Se menționează faptul că dispunerea stâlpișorilor intermediari din condiția
iv. în apropierea centrului de greutate al șpaleților nu este recomandată, aportul de rezistență
fiind nesemnificativ. În continuare, se vor amplasa stâlpișorii din condiția v, la intersecțiile
AN
pereților (fig. 1.13 c.).
Se observă faptul că, atât golurile de uși cât și cel de fereastră sunt poziționate la o distanță de
minim 50 cm față de limita intersecțiilor dintre pereți, pentru a permite amplasarea barelor de
TE
ancorare, cu rol de a crește conlucrarea dintre pereții ce se intersectează (fig. 1.9). Aceste bare se
prelungesc cu 50 cm față de limita intersecțiilor dintre pereți.
vi. În toți șpaleții care nu au lungimea minimă prevăzută.

În cazul în care, din condiții arhitecturale, șpaleții au lungimea sub cea recomandată de normativ,
U
pentru a asigura siguranța în exploatare a clădirii, aceștia se recomandă a fi bordați cu stâlpișori
sau în cazul celor foarte scurți, realizarea acestora în totalitate din beton armat. Însă, soluția
PR
menționată nu se recomandă, existând riscul creării unui nucleu de rigiditate, care induce în
întreaga structură un efect de torsiune generală, ceea ce conduce la creșterea eforturilor
secționale în șpaleți și scăderea gradului de asigurare seismică, prin scoaterea din lucru a
șpaleților cu rigiditate laterală mică.
Stâlpișorii trebuie executați pe întreaga înălțime a clădirii.
N
b. Dispunerea centurilor
RIA
Pentru toate clădirile, indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA sau ZC) şi de zona seismică, se vor
prevedea centuri de beton armat în planul pereţilor:
 la nivelul fiecărui planşeu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton armat sau
lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia;
 în poziţie intermediară, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la
MA
construcţiile tip “sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3,20 m, în zonele
seismice cu ag ≥ 0,20 g sau > 4,00 m - în zonele seismice cu ag ≤ 0,15 g.
În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor prevedea
centuri la partea superioară a tuturor pereţilor care depăşesc nivelul ultimului planşeu.
c. Stabilirea dimensiunilor golurilor de uși și ferestre și lungimilor minime de șpaleți

Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereţii
structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe:
 funcţionale;
U
 de plastica faţadelor;
 structurale.
AN
Cerinţele structurale vor avea în vedere :
 evitarea reducerii exagerate a rezistenţei şi a rigidităţii pereţilor structurali;
 obţinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcţiile principale ale clădirii
(regularitate în plan);
 satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
TE
Pentru satisfacerea cerinţelor menționate anterior, densitatea de goluri „ρ” va fi limitată,
conform valorilor din tabelul 1.4. (P100 - 2013)
Tab. 1.4. Raportul dintre ariile în plan ale golurilor de uși și ferestre și ariile plinurilor de zidărie
U
„ρ” (P100 - 2013)
Accelerația de proiectare
0,10g 0,15g; 0,20g 0,25g; 0,30g 0,35g; 0,40g
a terenului „ag”
PR
nniv ≤ 3 nniv ≤ 3
ρ ≤ 1,5 ρ ≤ 1,25
Perete exterior ρ ≤ 1,00 ρ ≤ 0,80
nniv = 4;5 nniv = 4
ρ ≤ 1,25 ρ ≤ 1,00
nniv ≤ 3 nniv ≤ 3
ρ ≤ 0,55 ρ ≤ 0,45
Perete interior ρ ≤ 0,35 ρ ≤ 0,25
N
nniv = 4;5 nniv = 4

ρ ≤ 0,45 ρ ≤ 0,35
RIA
MA
Fig. 1.14. Dispunerea golurilor de uși și ferestre. Dimensiunile utilizate la stabilirea lungimilor
minime de șpaleți
Lungimea minimă (lmin) a spaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează, în
funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t), după
cum urmează:
U
 pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
 spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
 spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0,4 hgol ≥ 0,80 m
AN
d. Stabilirea grosimii pereților activi
Grosimea pereţilor exteriori şi interiori prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare valoare
rezultată din calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinţe:

TE
siguranţă structurală;
 izolare termică/economie de energie;
 izolare fonică;
 protecţie la foc.
U
Grosimea de calcul a pereţilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite.
Grosimea minimă a pereţilor pentru cerinţa de siguranţă structurală, indiferent de materialul
elementelor din care este executată zidăria (argilă arsă sau BCA) şi de grupa acestora (1, 2 sau
PR
2S), va fi 240 mm.
Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenţă, raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea
peretelui structural (t), pentru zidărie confinată (ZC), trebuie să satisfacă condiţia:
het /t ≤ 15.
N
Prevederi specifice panourilor de zidărie
Pentru proiectarea pereţilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor se vor

RIA
respecta regulile generale de alcătuire precizate şi regulile specifice date în continuare.
Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la capătul
peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în proiect.
Condiţia de mai sus este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din argilă arsă din
MA
grupa 2S; în acest caz, pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor, se vor folosi
numai elemente speciale, cu lungimea egală cu un submultiplu al lungimii nominală, din
sortimentele respective. Dacă nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile
stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc. În
cazul zidăriilor cu înălţimea de referinţă a rândului ≥ 200 mm, înălţimea panoului de zidărie,

între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălţimii asizei (înălţimea elementului +
grosimea stratului de mortar de circa 10, 12 mm).
Prevederi specifice elementelor de confinare din beton armat
U
Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat
AN
Secţiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele condiţii:
 aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2 ;
 latura minimă ≥ 25 cm.
Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiţii minime:
TE
 procentul de armare longitudinală:
o ≥ 1.0% pentru zonele seismice ag ≥ 0,30g;
o ≥ 0.8% pentru zonele seismice ag = 0.20g şi ag = 0,25g.
o ≥ 0.6 % pentru zonele seismice ag ≤ 0.15g
U
 diametrul barelor longitudinale ≥ 15 mm;
 armare transversală:
PR
o etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm;
o distanţa între etrieri: ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a
barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu centurile (peste şi sub
centură).
Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului
N
nivel conform cerinţelor din SR EN 1992-1-1.

RIA
Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere, fără cârlige, pe o
lungime ≥ 50 Φ; în secţiunea de la bază (secţiunea de încastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăţile din socluri sau din pereţii de subsol
se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.
MA
Prevederi constructive referitoare la centuri

Centurile vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise. Centurile de
la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre
cu excepţia următoarelor situații:
 centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se prevadă:
o stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului;

o o centură-buiandrug, la podestul intermediar, legată de cei doi stâlpişori;
 centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să se prevadă:
o stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armăturile
U
longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior;
o o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.
AN
Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării, să fie prevăzută numai pentru clădirile
din zonele cu ag ≤ 0.20g.
Secţiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiţii:

 aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2, cu respectarea următoarelor dimensiuni:
TE
 lăţimea ≥ 25 cm, dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui;
 înălţimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereţii interiori şi ≥ decât dublul
acesteia pentru pereţii de pe conturul clădirii şi de la casa scării.
U
Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiţii minime:
 procentul de armare longitudinală:
PR
o ≥ 1.0% pentru zonele seismice ag ≥ 0,30g;
o ≥ 0.8% pentru zonele seismice ag = 0.20g şi ag = 0,25g.
o ≥ 0.6 % pentru zonele seismice ag ≤ 0.15g
 diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;
 armare transversală:
N
o etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm;

o distanţa între etrieri: ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a
RIA
barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu stâlpişorii.
Înnădirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe o lungime de ≥
60Φ. Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin 1,00 m; într-o secţiune se vor
înnădi cel mult 50% din barele centurii.
MA
La colţuri, intersecţii şi ramificaţii se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele

două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor
longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥ 60 Φ. În cazul șlițurilor verticale
realizate prin zidire, continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare
suplimentare având o secţiune cu cel puţin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte.

În cazul clădirilor cu şarpantă, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice
pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei.
Prevederi referitoare la buiandrugi, rigle de cuplare (centură - buiandrug) şi elemente
U
auxiliare
În clădirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planşeului, iar lungimea de
AN
rezemare a riglelor de cuplare pe pereţii de zidărie va fi ≥ 40 cm. Lăţimea riglelor de cuplare va
fi egală cu grosimea peretelui. Pentru pereţii de faţadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru
aplicarea protecţiei termice.
Pentru armarea riglelor de cuplare se impun următoarele condiţii minime:
TE
 la partea superioară, armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare;
 la partea inferioară procentul de armare va fi ≥ 0.1% raportat la întreaga secţiune;
 pentru elementele cu înălţime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1;
U
 capacitate de rezistenţă la forţă tăietoare va fi superioară cu cel puţin 25% celei
corespunzătoare momentelor ultime ale elementului calculate ţinând seama de supra-
rezistenţa armăturilor.
PR
Dacă buiandrugul prevăzut nu este legat cu centura planşeului, armarea acestuia se va determina
numai pentru încărcările verticale aferente (Conform SR EN 1992-1-1) pentru elemente
neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. Acesta va fi realizat din beton armat.
Prevederi constructive privind armarea zidăriei în rosturile orizontale

N
Pentru clădirile din ZC, la clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0.15g, rosturile orizontale ale
zidăriei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru următoarele elemente:
RIA
 spaleţii între ferestre sau uşi care au raportul înălţime / lăţime ≥ 2.5, dacă nu sunt întăriţi
cu stâlpişori din beton armat la extremităţi;
 zonele de legătură între pereţii perpendiculari (intersecţii, colţuri şi ramificaţii);
 parapeţii de sub ferestre.
MA
La intersecţii, colţuri şi ramificaţii armăturile vor depăşi marginea intersecţiei, pe toate direcţiile,
cu cel puţin 0,50 m.
Armăturile din rosturile orizontale vor satisface următoarele condiţii:

 distanţa între rosturile orizontale armate va fi:
o ≤ 2 asize în cazul în care se utilizează elemente cu înălţime între 188 ÷ 240 mm;

o ≤ 3 asize în cazul în care se utilizează elemente cu înălţime < 188 mm;
 aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1.0 cm² (2Φ8 mm);
 acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi adoptată astfel:
U
o tipul şi marca minimă a mortarului vor fi:
 mortar de ciment-var M5 - pentru încăperi cu umiditate relativă interioară
permanentă a aerului ≤ 60%;
AN
 mortar de ciment cu adaos de plastifianţi M10 - pentru încăperi cu
umiditate relativă interioară permanentă a aerului > 60%;
o acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi:
 ≥ 20 mm la pereţii care se tencuiesc ulterior şi ≥ 35 mm la pereţii care
TE
rămân netencuiţi; grosimea stratului de protecţie va fi sporită până la 45
mm în cazul pereţilor care trebuie să rămână netencuiţi (zidărie aparentă
sau de placaj), în condiţiile de expunere MX4 şi MX5;
o zidăria va fi tencuită cu mortar ≥ M2.5.
U
Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie, dincolo
PR
de marginea opusă a stâlpişorului, pentru a se realiza o lungime totală de ancoraj de cel puțin
60Ø. Barele se vor fasona fără cârlige.
Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe o lungime de ≥ 60Φ.
Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin 1.00 m; într-o secţiune se vor înnădi
cel mult 1/3 din bare.
N
Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare

RIA
Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcţie de intensitatea

eforturilor din încărcările verticale şi seismice, clasa minimă pentru betonul din elementele de
confinare la ZC fiind C12/15. Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi ≤ 20 mm.
Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor, consistenţa betonului proaspăt, definită prin
Clase de tasare conform NE 012/1-2007, tab.3, se va lua după cum urmează:
MA
 pentru stâlpişorii cu secţiune ≤ 750 cm2: S4;

 pentru stâlpişorii cu secţiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea
secţiunii transversale: S3;
Rezistenţele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele

de confinare la ZC se vor lua din tabelul 1.5.

Tab. 1.5 Proprietăţile mecanice ale betoanelor pentru elemente de confinare (P100 - 2013) -
valori de proiectare
Valori de proiectare Înălțime de Clasa betonului / grout-ului
(N/mm2) turnare C12/15 C16/20
U
Rezistența la întindere ≥150 cm 0,55 0,65
(γM = 1,50) < 150 cm 0,65 0,75
Rezistența la compresiune ≥150 cm 5,8 7,7
AN
(γM = 1,35) < 150 cm 6,7 8,9
Rezistența la forfecare ≥150 cm 0,115 0,140
(γM = 1,50) < 150 cm 0,135 0,165
Modulul de elasticitate Oricare 24000 27000
În structurile din zidărie confinată (ZC), betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate cu
TE
centurile va avea aceeaşi clasă ca şi betonul din planşee. Betonul din stâlpişori poate avea o altă
clasă decât cel din planşee sau centuri.
Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:

 beton simplu: C4/5 ;
U
 beton slab armat (pardoseli pe umplutură, la clădiri fără subsol, de ex.): C8/10;
PR
 beton armat monolit: C12/15.
Prevederi specifice pentru oțel utilizat pentru armături
Cerinţele privind proprietăţile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în zidăria
întărită. Pe şantier, sau în timpul fasonării, nu se vor executa operaţii care pot modifica
N
proprietăţile materialului.
Armăturile folosite pentru pereţii de ZC, inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat, în
RIA
cazul pereţilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau, în cazul oţelurilor din import, vor fi
echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenţă şi
deformabilitate şi vor fi sudabile.
Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee, scări,
MA
infrastructură) folosirea oţelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1.
Rezistenţele caracteristice şi de proiectare ale oţelurilor pentru beton armat fabricate în România
(tip OB 37, PC 52, STNB) se vor lua din tab.3.8. Pentru oţelurile din import rezistenţele se vor
lua conform specificaţiilor distribuitorului.

Tab. 1.6 Proprietăţile mecanice ale oţelurilor pentru armarea elementelor de confinare
Rezistența Rezistența de Rezistența de
Diametrul nominal
Tipul caracteristică proiectare proiectare
oțelului
Φ (mm) fy (N/mm2) fyd (N/mm2) Ea (N/mm2)
U
≤ 14 355 300
PC 52 2,1·105
≥ 16 345
AN
≤ 12 255 210
OB 37 2,1·105
≥ 14 235
≤4 490 370
STNB 4,5 ÷ 7,1 440 2·105
≥8 390 325
TE
1.2.3 Planșeele
Planșeele reprezintă elementele orizontale de rezistență. Planşeele se clasifică, din punct de
vedere al rigidităţii, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziţiile
golurilor mari, în două categorii:
 planşee rigide în plan orizontal;
U
 planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.
PR
La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie de toate tipurile se va
urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal. Planşeul este considerat rigid
în plan orizontal dacă, atunci când este modelat cu flexibilitatea sa reală în plan, deplasările
orizontale calculate în situaţia de proiectare seismică nu depăşesc nicăieri cu mai mult de 10 %
din deplasarea orizontală absolută corespunzătoare deplasările rezultate din ipoteza de diafragmă
N
rigidă.
Dacă nu sunt slăbite semnificativ de goluri, vor fi considerate rigide în plan orizontal, fără
RIA
verificarea menționată anterior, planşeele care au următoarele alcătuiri:

 planşee din beton armat monolit sau din pre-dale cu supra-betonare continuă cu grosime
≥ 60 mm, armată cu plasă de oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m
 planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur
prin piese metalice sudate, bucle de oţel beton şi beton de monolitizare;
MA
 planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie", cu bucle sau cu bare de
legătură la extremităţi şi cu supra-betonare continuă cu grosime ≥ 60 mm, armată cu
plasă din oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m (≥ 5Φ8/m).
Următoarele categorii de planşee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativă, în plan

orizontal:

 planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la
extremităţi, fără suprabetonare armată;
 planşee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri ceramice,
U
fără supra-betonare armată cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm sau cu suprabetonare
armată continuă cu grosimea de 60 mm;
 planşee din lemn;
AN
 planșee din grinzi metalice și elemente de umplutură.
Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile. Acest tip
de planşeu va fi utilizat la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0.30g.
TE
Grosimea plăcilor planşeelor de beton armat va fi stabilită prin calcul ţinând seama de cerinţele
de:
 rezistenţă şi rigiditate;
 izolare fonică.
U
Grosimea minimă a plăcii va fi 13 cm. Faţa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceiaşi
PR
cotă de nivel pe toată suprafaţa construcţiei. În mod excepţional, pot fi acceptate decalări ale
feţei superioare a planşeului mai mici decât înălţimea curentă a centurilor (15÷20 cm).
1.2.4. Infrastructura
Clădirea analizată în cadrul proiectului va avea subsol. Regimul de înălțime al construcției este S
+ P + 2E. Cu scopul de a considera cota de încastrare a elementelor verticale de rezistență în
N
dreptul cotei ±0,00, pereții de la subsol vor fi realizați din beton armat cu grosimea minimă de 14
cm. Fundațiile vor fi continue sub ziduri. Infrastructura se va considera o cutie rigidă.
RIA
MA

ETAPA 1 – Conformarea preliminară a clădirii
Pentru clădirea din figura 1.14 se va verifica respectarea cerințelor de conformare preliminară.
Clădirea va fi amplasată în municipiul Bacău, accelerația de proiectare a terenului este ag =
U
0,35g, iar perioada de colț a spectrului de răspuns TC = 0,7sec. Valoarea caracteristică a încărcării
din zăpadă, măsurată la nivelul solului este s0k = 2,00 kN/m2. Regimul de înălțime impus de
AN
arhitect, la cererea beneficiarului, este S + P + 2E.
Se alege pentru pereții activi zidăria confinată din cărămidă plină, rezultând o grosime a zidului
de 24 cm. Golurile de uși și ferestre sunt astfel alese pentru a satisface toate cele trei exigențe
TE
(funcționale, de plastică a fațadelor, structurale). Astfel, golurile de ferestre de la băi vor fi de 60
x 60 cm, de la bucătării vor fi de 120 x 120 cm, cele de la dormitoarele principale vor fi de 150 x
120 cm, iar cele de la dormitoarele secundare 120 x 120 cm. Clădirea este prevăzută cu balcoane,
poziționate în dreptul camerelor de zi. Golurile de uși de acces către balcoane vor fi de 80 x 210
U
cm, iar golurile de ferestre de 120 x 120 cm. Golurile de uși interioare au dimensiunile de 70 x
210 cm pentru băile secundare, 80 x 210 cm pentru băile principale, bucătării și dormitoare
PR
secundare și 90 x 210 cm pentru ușile de acces în apartamente, de la dormitoarele principale și
de la camerele de zi.
Se observă că sunt respectate dimensiunile minime ale șpaleților atât a celor de capăt, cât și a
celor intermediari.
N
Dispunerea stâlpișorilor a urmărit ordinea prevăzută. În acest fel, au fost dispuși stâlpișori la
colțuri și la pereții de la casa scării. Apoi au fost bordate golurile de uși și ferestre cu suprafața
mai mare de 1,5 m2, accelerația de proiectare a terenului „ag” fiind mai mare de 0,30g. În lungul
RIA
pereților transversali s-au dispus stâlpișori astfel încât distanța între centrele de greutate ale
acestora să nu depășească 5 m, clădirea fiind cu pereți deși (tip fagure). Au fost dispuși stâlpișori
și în intersecțiile dintre pereți, clădirea fiind conformată corespunzător, nu a existat nici un
stâlpișor în apropierea intersecțiilor care să restricționeze acest proces.
MA
În această fază de lucru, conformarea pereților structurali fiind încheiată, este necesară
efectuarea a două verificări, pentru a stabili compatibilitatea dintre condițiile seismice ale
amplasamentului și soluția tehnică aleasă, și anume:
 Verificarea densității pereților activi pe cele două direcții principale;
 Verificarea densității golurilor pe fiecare perete în parte.

U
AN
U TE
N PR
RIA
MA
Fig. 1.15 Plan etaj curent

VERIFICAREA DENSITĂȚII PEREȚILOR ACTIVI
Densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile principale ale
clădirii, este definită prin aria netă totală a pereţilor structurali din zidărie ocupată în plan (Az,net)
U
de pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv:
Az,net (transv .long .)

𝑝%(transv .; long .) = ∙ 100 [%]
AN
Apl
Pentru clădirea analizată, se vor nota cu Tjk pereții structurali transversali („j” ia valori de la 1 la
6, iar „k” reprezintă din nou numărul de șpaleți din alcătuirea peretelui transversal) fig. 1.16, iar
cu Ljk pereții de pe direcție longitudinală („j” ia valori de la A la C, „k” reprezintă numărul de
TE
șpaleți din alcătuirea peretelui) fig. 1.17.
Calculul densității pereților activi pe direcție transversală

U
N PR
RIA
MA
Fig. 1.16 Schiță cu pereții activi transversali ai clădirii analizate
Az,net transv . = AT 1 + AT 2 + AT 3 + AT 4 + AT 5 + AT 6 = 15,84 m2
AT 1 = AT 11 + AT 12 = lT 11 ∙ t + lT 12 ∙ t = t ∙ lT 11 + lT 12 = 0,24 ∙ 4,35 + 7,30 = 2,796 m2

AT 2 = AT 21 + AT 22 + AT 23 = t ∙ lT 21 + lT 22 + lT 23 = 0,24 ∙ 4,35 + 1,75 + 4,35 = 2,508 m2

AT 3 = AT 31 + AT 32 = t ∙ lT 31 + lT 32 = 0,24 ∙ 4,35 + 7,00 = 2,724 m2
U
AN
AT 1 = AT 61 + AT 62 = t ∙ lT 61 + lT 62 = 0,24 ∙ 4,35 + 7,30 = 2,796 m2
Aria planșeului Apl reprezintă suprafața construită și se calculează cu expresia:

Apl = lungimea planșeului · lățimea planșeului = 18,85 · 12,25 = 230,91 m2
Rezultă:
TE
Az,net (transv .) 15,84
𝑝% (transv .) = ∙ 100 = ∙ 100 = 6,86 [%]
Apl 230,91
Acest calcul se poate face și tabelar (tabelul 1.7):

U
Tab.1.7. Determinarea densității pereților activi pe direcție transversală
PR Lungime șpaleți
șpaleți/montanți
Arie șpaleți
Grosime Densitatea
Indicativ
Arie Arie netă Arie

Direcție Indicativ perete pereților
(m)
(m)
perete de zidărie planșeu

pereți pereți „t” activi
(m2) (m2) (m2)
(m) %
T11 0,24 4,35 1,044 2,796

T1
T22 0,24 7,3 1,752
N
T21 0,24 4,35 1,044

T2 T22 0,24 1,75 0,42 2,508
T23 0,24 4,35 1,044
RIA
TRANSVERSALĂ
T31 0,24 4,35 1,044 2,724

T3
T32 0,24 7 1,68
T41 0,24 4,35 1,044 15,84 230,91 6,86
T4 T42 0,24 1,75 0,42 2,508
T43 0,24 4,35 1,044
T51 0,24 4,35 1,044
T5 T52 0,24 1,75 0,42 2,508
MA
T53 0,24 4,35 1,044

T61 0,24 4,35 1,044 2,796
T6
T62 0,24 7,3 1,752
Calculul densității pereților activi pe direcție longitudinală

Az,net transv . = AL A + AL B + AL C = 14,568 m2

AL A = AL A1 + AL A2 + AL A3 + AL A4 + AL A5 + AL A6 = t ∙ lL A1 + lL A2 + lL A3 + lL A4 + lL A5 + lL A6
= 0,24 ∙ 1,50 + 2,45 + 2,15 + 1,90 + 2,60 + 1,65 = 2,94 m2
AL B = AL B1 + AL B2 + AL B3 + AL B4 + AL B5 + AL B6 = t ∙ lL B1 + lL B2 + lL B3 + lL B4 + lL B5 + lL B6
U
= 0,24 ∙ 2,65 + 1,75 + 2,05 + 1,75 + 175 + 2,95 = 3,096 m2
AL C = AL C1 + AL C2 + AL C3 = t ∙ lL C1 + lL C2 + lL C3 = 0,24 ∙ 5,20 + 6,35 + 5,50 = 4,092 m2
AN
AL C′ = AL C′ 1 + AL C′ 2 + AL C′ 3 + AL C′ 4 = t ∙ lL C′ 1 + lL C′ 2 + lL C′ 3 + lL C′ 4
= 0,24 ∙ 1,00 + 3,90 + 1,65 + 1,00 = 1,81 m2
AL D = AL D1 + AL D2 + AL D3 + AL D4 + AL D5 + AL D6 = t ∙ lL D1 + lL D2 + lL D3 + lL D4 + lL D5 + lL D6
TE
= 0,24 ∙ 1,20 + 2,25 + 1,85 + 1,90 + 2,55 + 1,20 = 2,628 m2
U
N PR
RIA
Fig. 1.17. Schiță cu pereții activi longitudinali ai clădirii analizate

MA
Rezultă:
Az,net (long .) 14,568

𝑝% (long .) = ∙ 100 = ∙ 100 = 6,30 [%]
Apl 230,91

Tab.1.8. Determinarea densității pereților activi pe direcție longitudinală
Lungime șpaleți
șpaleți/montanți
Arie șpaleți
Grosime Densitatea
Indicativ
Arie Arie netă Arie
Direcție Indicativ perete pereților
(m)
(m)
perete de zidărie planșeu
pereți pereți „t” activi
U
(m2) (m2) (m2)
(m) %
LA1 0,24 1,5 0,36
AN
LA2 0,24 2,45 0,588
LA3 0,24 2,15 0,516 2,94
LA
LA4 0,24 1,9 0,456
LA5 0,24 2,6 0,624
LA6 0,24 1,65 0,396
LB1 0,24 2,65 0,636
TE
LB2 0,24 1,75 0,42
LB3 0,24 2,05 0,492 3,096
LB
LB4 0,24 1,75 0,42
TRANSVERSALĂ
LB5 0,24 1,75 0,42

LB6 0,24 2,95 0,708
14,568 230,91 6,31
LC1 0,24 5,2 1,248
4,092
LC LC2 0,24 U 9,35 2,244
LC3 0,24 5,5 1,32
LC’1 0,24 1 0,24
LC’2 0,24 3,9 0,936 1,812
LC’
PR
LC’3 0,24 1,65 0,396
LC’4 0,24 1 0,24
LD1 0,24 1,2 0,288
LD2 0,24 2,25 0,54
LD3 0,24 1,85 0,444 2,628
LD
LD4 0,24 1,9 0,456
LD5 0,24 2,55 0,612
LD6 0,24 1,2 0,288
N
Odată calculate densității pereților activi pe cele două direcții principale, valoare minimă dintre
cele două trebuie comparată cu valoarea minimă admisibilă, ținând cont că accelerația de
RIA
proiectare a terenului este 0,28g. În tabelul 1.7 sunt prezentate valorile minime admisibile ale lui
„p%” în funcție de accelerația de proiectare a terenului și numărul de niveluri peste cota de
încastrare al clădirii.
p% = min (p%(transv.); p%(long.)) = 6,31% > p% min adm = 6%
MA
nniv = 3(P+2E); ag = 0,28g → p% min adm = 6%
OBSERVAȚIE!
În cazul proiectului didactic, studentul trebuie să modifice funcționalul primit astfel încât, pentru un
amplasament și un regim de înălțime dat, valoarea minimă a densității pereților activi pe cele două direcții
principale să fie mai mare decât valoarea minimă admisiblă pentru amplasamentul și regimul de înălțime
primit.
Tab. 1.9. Numărul de niveluri de încastrare și densitatea minimă a pereților structurali pentru
clădiri din zidărie armată
Accelerația de proiectare a terenului „ag”
0,10g…0,15g 0,20g; 0,25g 0,30g…0,40g
Argilă arsă Argilă arsă Argilă
U
nniv
Argilă arsă Argilă arsă Argilă arsă
gr.2S și gr.2S și arsă gr.1
gr.1 și 2 gr.1 și 2 gr.2S și BCA
BCA BCA și 2
AN
1(P) ≥ 3,0% ≥ 4,0% ≥ 4,0% ≥ 5,5%
≥ 3,0% ≥ 4,0%
2(P+1E) ≥ 3,5% ≥ 4,5*% ≥ 5,0% ≥ 6,0%
3(P+2E) ≥ 4,0% ≥ 5,0% ≥ 5,0*% ≥ 6,0% ≥ 6,5%
≥ 4,0%
4(P+3E) ≥ 5,0*% ≥ 6,0*% ≥ 6,0*% ≥ 6,5*% Cu restricții
5(P+4E) ≥ 5,0*% ≥ 5,5*% Cu restricții NA
* Se vor folosi obligatoriu doar pereți structurali cu alcătuirile ZC + AR sau ZIA
NA – nu se acceptă folosirea pereților activi din zidărie nearmată
TE
VERIFICAREA DENSITĂȚII DE GOLURI PE FIECARE PERETE ÎN PARTE
Densitatea de goluri pe fiecare perete în parte „ρ”este definită prin raportul dintre ariile în plan
U
ale golurilor de uși și ferestre (Agol) și ariile plinurilor de zidărie (Aplin), respectiv:
𝐀𝐠𝐨𝐥
𝛒=
PR
𝐀𝐩𝐥𝐢𝐧
Valorile obținute trebuie să se situeze sub valoarea maximă admisibilă stabilită în funcție de
poziția peretelui (interior/exterior), accelerația de proiectare a terenului și de numărul de niveluri
(tab.1.4).
Astfel, pentru clădirea analizată valorile densității de gol pe fiecare perete în parte sunt:
N
Agol ,T 1 t ∙ lgol lgol 0,60

ρT 1 = = = = = 0,05 < 0,80 (𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟; ag = 0,35g; nniv = 3)
RIA
Aplin ,T 1 t ∙ lplin lplin 4,35 + 7,30
Agol ,T 2 lgol 2 ∙ 0,90

ρT 2 = = = = 0,17 < 0,25 (interior; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,T 2 lplin 4,35 ∙ 2 + 1,75
A3 lgol 0,90
Aplin ,T 3 lplin 4,35 + 7,00
MA
Agol ,T 4 lgol 2 ∙ 0,90

Aplin ,T 4 lplin 4,35 ∙ 2 + 1,75
Agol ,T 5 lgol 2 ∙ 0,90

Aplin ,T 5 lplin 4,35 ∙ 2 + 1,75

Agol ,T 6 lgol 0,60

ρT 6 = = = = 0,05 < 0,80 (𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,T 6 lplin 4,35 + 7,30
Agol ,L A t ∙ lgol lgol 2 ∙ 1,50 + 3 ∙ 1,20
U
ρL A = = = = = 0,538
Aplin ,L A t ∙ lplin lplin 1,50 + 2,45 + 2,15 + 1,90 + 2,60 + 1,65
< 0,80 (𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟; ag = 0,35g; nniv = 3)
AN
Agol ,L B 1 lgol 2 ∙ 0,80
ρL B 1 = = = = 0,248 < 0,25 (interior; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,L B 1 lplin 2,65 + 1,75 + 2,05
Agol ,L B 2 lgo l 2 ∙ 0,80
TE
ρL B 1 = = = = 0,248 < 0,25 (interior; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,L B 2 lplin 1,75 + 1,75 + 2,95
Agol ,L C lgol 2 ∙ 0,90

ρL C = = = = 0,106 < 0,25 (interior; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,L C lplin 5,2 + 6,35 + 5,5
ρL C′ =
Agol ,L C′
=
lgol
=
U
2 ∙ 0,90 + 0,80
= 0,344 > 0,25 (interior; ag = 0,35g; nniv = 3)
Aplin ,L C′ lplin 2 ∙ 1 + 3,9 + 1,65
PR
Agol ,L D lgol 2 ∙ 2,00 + 1,50 + 2 ∙ 1,20
ρL D = = = = 0,72 < 0,80 (𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟; ag
Aplin ,L D lplin 1,20 ∙ 2 + 2,25 + 1,85 + 1,90 + 2,55
= 0,35g; nniv = 3)
Se observă că peretele longitudinal de pe axa C’ nu satisface cerințe structurale. Datorită diferenței reduse
N
între valoarea densității de goluri și valoarea minimă admisibilă, se acceptă ca variantă finală de
conformare situația existentă urmând a se atribui o atenție sporită la verificarea capacității de rezistență a
RIA
acestui perete.
MA

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR 2014
CAPITOLUL 2
U
EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
AN
2.1. Considerații teoretice
Încărcarea este reprezentarea unei acțiuni, utilizată în calculul structurilor, care apar ca:
 sisteme de forțe;
TE
 sisteme de deplasări;
 sisteme de deformație impuse etc.;
având precizați următorii parametri:
 punctul de aplicație; U
 orientarea;
 intensitatea;
PR
 amplitudinea;
 frecvența, etc.
Încărcările sunt reprezentate grafic prin scheme de încărcare.
Clasificarea încărcărilor
N
În funcție de frecvența de apariție în exploatarea construcțiilor și de intensitatea cu care se

manifestă, încărcările se împart în permanente, temporare și accidentale.
RIA
 PERMANENTE (G)
o Se aplică în mod continuu, cu intensitate practic constantă în raport cu timpul;
o Exemple:
 greutatea proprie a elementelor structurale și de închidere;
 greutatea proprie a elementelor de izolare, egalizare și finisare;
MA
 greutatea proprie și împingerea pământului și a umpluturilor;

 forța de precomprimare
 TEMPORARE (T)
o Se aplică în mod intermitent sau cu o intensitate variabilă în raport cu timpul;
o Se împart în:
 CVASIPERMANENTE (C)

 Se aplică cu intensități ridicate pe durate lungi sau în mod frecvent;
 Exemple:
o pereți despărțitori;
U
o utilaje fixe (mașini unelte, motoare, rezervoare, conducte
cu armături etc.;
o conținutul rezervoarelor și conductelor;
AN
o presiunea gazelor, lichidelor sau pulberilor;
o încărcări pe planșee în încăperi de depozit;
o greutatea prafului industrial;
o variația temperaturii tehnologice;
TE
o tasări și deplasări neuniforme.
 VARIABILE (Q)
 Se aplică cu intensități variabile, sensibil în raport cu timpul sau
încărcările pot lipsi total pe intervale lungi de timp;

U
Exemple:
o încărcări din oameni și mobilier (distribuite sau
PR
concentrate);
o încărcări din execuție, montaj sau punere în funcțiune;
o pod rulant;
o vânt;
o zăpadă;
N
o chiciură;
o variația temperaturii exterioare;
RIA
 ACCIDENTALE (A)
o Intervin foarte rar, cu intensități semnificative, pe durata de exploatare a unei
construcții;
o Exemple:
 Seism (AE);
MA
 întreruperi bruște ale procesului tehnologic;

 cedarea unor elemente de construcție;
 ciocniri de autovehicule, explozii;
 alunecări de teren;
 cedări de reazeme;
 inundații catastrofale;
 vânt (regim de rezonanță);
 zăpadă (Cz > 2);
În calculele efectuate după metoda stărilor limită, acțiunile se folosesc cu valoarea lor de calcul
U
(Fd) care este valoare obținută prin multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient parțial
de siguranță, γf ce ia în considerație incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra
AN
siguranței structurale, ce caracterizează acțiunea.
Gruparea încărcărilor. Coeficienții încărcărilor. Coeficienți parțiali de siguranță

Pentru calculul structurilor de rezistență este necesar să se ia în considerare combinațiile de
încărcări cele mai defavorabile a căror acțiune simultană este realizabilă. Grupările de încărcări
TE
diferă în funcție de starea limită la care se face calculul. De asemenea, în funcție de tipul
încărcărilor care se grupează există două tipuri de grupări de încărcări:
 grupări fundamentale, alcătuite din încărcări permanente, cvasipermanente și variabile;

U
În acest fel, la stări limită ultime elementele structurale ale clădirii împreună cu terenul de
fundare vor fi proiectate astfel încât efectele acțiunilor de calcul în secțiune, luate conform
PR
următoarelor combinații factorizate:
𝑛 𝑚
1,35 ∙ 𝐺𝑘,𝑗 + 1,5 ∙ 𝑄𝑘,𝑙 + 1,5 ∙ 𝜓0,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝑗 =1 𝑖=2
N
să fie mai mici decât rezistențele de calcul în secțiune.

În relația de mai sus:
RIA
 „+” – „în combinație cu” sau „efectul combinat al”;

 Gk,i – efectul pe structură al acțiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică;
 Qk,i – efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică;
 Qk,l – efectul pe structură al acțiunii variabile ce are ponderea predominantă între
acțiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică;
MA
 Ψ0,i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile i

(i = 2,3,…m) luate cu valorile lor caracteristice, având valoare 0,7, cu excepția
încărcărilor din depozite și a acțiunilor provenind din împingerea pământului, a
materialelor pulverulente și a fluidelor/apei unde are valoare 1,0.
 grupări speciale, alcătuite din încărcări permanente, cvasipermanente, variabile și

accidentale.
În cazul considerării acțiunii seismice, gruparea se numește seismică iar relația de grupare pentru
verificare la stări limită ultime se scrie:
𝑛 𝑚
𝐺𝑘𝑗 + 𝛾𝐼 ∙ 𝐴𝐸𝑘 + 𝜓2,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖
U
𝑗 =1 𝑖=1
unde:
AN
 AEk – valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurență IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani în P100 - 2011);
 Ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile Qi,
având valorile recomandate în tab. 2.1;
TE
 γI – factor de importanță a construcției/structurii având valorile din tab. 2.2.
Tab. 2.1 Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a

acțiunii variabile ca fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii
U Tipul acțiunii Ψ2,i
Acțiuni din vânt și Acțiuni din variații de temperatură 0
Acțiuni din zăpadă și Acțiuni datorate exploatării 0,4
Încărcări în depozite 0,8
PR
Tab. 2.2 Factor de importanță- expunere al construcției
Clasa de importanță a
Ψ2,i
construcției/structurii
I Clădiri și structuri esențiale pentru societate 1,4
II Clădiri și structuri ce pot provoca în caz de 1,2
avariere un pericol major pentru viața oamenilor
N
III Toate celelalte construcții și structuri cu excepția 1,0

celor din clasele 1, 2 și 4
IV Clădiri și structuri temporare 0,8
RIA
2.1.1 Evaluarea încărcărilor permanente (G)

În cazul clădirii analizate încărcările permanente provin din greutatea proprie a elementelor de
construcție. Acestea sunt, în cele mai multe cazuri, alcătuite din mai multe straturi atât cu rol de
rezistență cât și cu rol de protecție sau finisaj. Astfel, încărcarea din greutate proprie a
MA
elementului de construcție reprezintă suma încărcărilor provenite din greutatea proprie a fiecărui
strat din componența elementului. Ținând cont de faptul că elementele din alcătuirea clădirii sunt
elemente de suprafață, caracterizate de uniformitate a grosimilor de straturi, se va calcula o
încărcare unitară din greutate proprie care va fi înmulțită cu suprafața elementelor, calcul ce se
va face tabelar într-un tabel asemănător cu tab. 2.3.

Tab. 2.3 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie a
elementelor de construcție
Grosimea stratului de Greutatea tehnică a d·γ
Nr. Denumirea stratului de
material „d” elementelor de construcție [kg/m2]
crt. material
[m] „γ” [kg/m3][daN/m3] [daN/m2]
U
0 1 2 3 4 = 3·2
1.
AN
2.
3.
Total
2.1.2 Evaluarea încărcărilor temporare
TE
2.1.2.1 Încărcările utile (SR EN 1991-1-1-2006)
Sunt acțiuni temporare ce apar datorită procesului de exploatare al clădirilor. Valorile sarcinilor
utile sunt în general rezultatul experienței și interpretării inginerești. Valorile recomandate în
standarde sunt cele minime. U
Tab. 2.4 Valori normate ale încărcărilor tehnologice verticale (utile)
Valoarea
PR
Nr.crt. Definiția suprafeței încărcate normală a
încărcării,
[kN/m2]
1. Acoperișuri și terase necirculabile, cu panta:
a. > 1 : 20 0,50
b.  1 : 20 0,75
2. Terase circulabile:
N
a. utilizate pentru odihnă, distracție etc., fără posibilitatea 2,0

unor aglomerări mari de oameni
b. cu acces din săli de spectacole, producție etc., sau 4,0
RIA
utilizate pentru vizionări, cu posibilitatea unor

aglomerări mari de oameni
3. Poduri de clădiri
a. necirculabile 0,75
b. circulabile 1,50
4. Încăperi din interiorul apartamentelor, dormitoare și similare (în 1,5
hoteluri, creșe, grădinițe de copii, internate, case de odihnă,
spitale, sanatorii și similare)
MA
5. Birouri și alte încăperi de lucru (în clădirile instituțiilor și 2,0

organizațiilor (administrative, de cercetare, și proiectare, de
învățământ și similare), săli de lectură, săli de clasă și similare,
în care nu se depozitează utilaj sau materiale grele
6. a. Laboratoare și cabinete (în clădirile instituțiilor
medicale, de cercetare, de învățământ, industriale și
similare), centre de calcul, fabrici de preparat mâncare 2,0
(în localurile publice), etaje și poduri tehnice în care

este posibilă depozitarea de utilaj sau materiale grele
b. Vestiare și dușuri în anexe sociale în intreprinderi
industriale, băi publice și spălătorii
7. Auditorii, aule, săli de mese (în restaurante, cantine, cafenele și 3,0
similare)
U
8. a. Săli de festivități, de spectacole, de concert, de expoziție
și similare (în clădirile instituțiilor, teatrelor,
cinematografelor, cluburilor, muzeelor și similare),
AN
spații pentru prezentarea și desfacerea cu amănuntul a 4,0
mărfurilor (săli comerciale ale magazinelor), săli de
gimnastică și sport
b. Depozite sau zone de depozitare pentru piese, materiale
și alimente
c. Săli de așteptare și peroane în stații de cale ferată și
TE
metrou
9. Săli de dans, scene, depozite de cărți, arhive, librării 5,0
10. Tribune pentru spectatori:
a. cu locuri fixe 4,0
b. fără locuri fixe 5,0
11. Balcoane: cea mai defavorabilă dintre ipotezele:
U
a. încărcare distribuită pe o bandă de lățime 0,8 m în
lungul balustradei 4,0
b. încărcare distribuită pe toată suprafața balconului 2,0
PR
12. Încăperi de producție cu suprafețe ocupate de utilaje,
echipamente, instalații, depozite intermediare de piese sau
materiale, sau destinate circulației mijloacelor de transport și
manipulare 3,0
13. Garaje, rampe, pasaje și curți carosabile 4,0
14. Adăposturi pentru animale
a. păsări 1,5
b. ovine 2,0
N
c. animale mici, până la 1,5 kN greutate proprie (porcine,

viței) 4,0
d. animale mari, peste 1,5 kN greutate proprie (cabaline,
RIA
bovine) 5,0
15. Coridoare, scări, podeste
a. în cazurile: 2a, 3b, 4, 5, 6a, 6b, 14a,14b 2,0
b. în cazurile: 2b, 7, 8a, 8b, 8c, 9, 12, 13, 14c 4,0
c. în cazurile: 10 a, 10 b, 14 d 5,0
2.1.2.2 Încărcarea din zăpadă (Cod CR 1-1-3 – 2005, actualizat în 2011)

MA
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă

în funcţie de forma acoperişului şi de redistribuţia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
La proiectarea acoperişurilor se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă:

 încărcarea din zăpadă neaglomerată;
 încărcarea din zăpadă aglomerată.

Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţie orizontală (m2) și se
evaluează cu relația:
𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠0,𝑘
U
unde:
 Sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş (daN/m2);
AN
 μi – coeficient de formă (aglomerare) pentru încărcarea din zăpadă, în zona
considerată de pe clădire, datorită formei acoperişului;
 Ce – coeficient prin care se ţine seama de condiţiile de expunere ale amplasamentului
construcţiei;
 Ct – coeficient termic prin care se ţine seama de topirea zăpezii datorită pierderilor de
TE
căldură prin acoperiș (Ct = 1);
 so,k – valoarea caracteristică (numită şi greutate de referinţă) a încărcării din zăpadă pe
sol, conform hărţii de zonare din Fig. 2.1 (daN/m2).
U
Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş
PR
Acoperişuri cu o singură pantă
Valorile coeficienţilor de formă, μi în tabelul 2.5, în funcţie de panta acoperişului, α [º]. Dacă la
marginea mai joasă a acoperişului este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea
zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
Tab. 2.5 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două
N
pante
Panta acoperişului,
0    30 30    60   60
 
RIA
60  
1 0.8 0.8  0.0
30
0.8  
2 0.8  1.6 –
30
Dacă la streașina acoperişului este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică
MA
alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici
de 0,8.
Acoperişuri cu două pante

Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu
două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
 pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din figura 2.1, cazul (i).
 pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din figura 2.1, cazul (ii) şi
cazul (iii).
Distribuţiile coeficienţilor de formă μ1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două
U
pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt cele din
figura 2.1. Valorile coeficienţilor μ1 sunt date în tabelul 2.5 şi figura 2.1, în funcţie de unghiul
AN
acoperişului, α [º].
U TE
PR
Fig. 2.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperişuri cu două pante
Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la streașina
acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai
N
încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
Coeficientul de expunere „Ce” al amplasamentului construcţiei este funcţie de condiţiile de

RIA
expunere ale construcţiei, în momentul proiectării şi ulterior, valorile sale fiind recomandate în
tabelul 2.6..
Tab. 2.6 Valorile coeficientului de expunere „Ce”

Tipul expunerii Ce
MA
Completă 0.8
Parţială 1.0
Redusă 1.2
Coeficientul termic „Ct” poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale
când transmitanţa termică a acoperişurilor este ridicată şi conduce la topirea zăpezii. În aceste
cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de

autoritatea naţională competentă. Pentru acoperişuri cu termoizolaţii uzuale coeficientul termic
„Ct” este considerat 1,00.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol
U
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol „s0,k” în România este recomandată în harta
de zonare. Valorile de pe hartă sunt valabile pentru altitudini sub A<1000m. Valoarea
AN
caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea A ≥ 1000m se
determină cu următoarele relaţii, tabelul 2.7.:
𝐬𝟎,𝐤 𝐀 ≥ 𝟏𝟎𝟎𝟎𝐦 = 𝟐, 𝟎 + 𝟎, 𝟎𝟎𝟓𝟔 ∙ 𝐀 − 𝟏𝟎𝟎𝟎 , pentru s0,k A<1000 𝑚 = 2,0kN/m2
TE
𝐬𝟎,𝐤 𝐀 ≥ 𝟏𝟎𝟎𝟎𝐦 = 𝟏, 𝟓 + 𝟎, 𝟎𝟎𝟔𝟎𝟐 ∙ 𝐀 − 𝟏𝟎𝟎𝟎 , pentru s0,k A<1000 𝑚 = 1,5kN/m2
unde s0,k sunt valorile din harta de zonare, din figura 2.2.
Tab. 2.7 Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în zonele de munte, (A ≥ 1000m)
U
Altitudinea „A” s0,k(A ≥1000m),[kN/m2]
PR
[m] s0,k = 1,5 kN/m2 s0,k = 2,0 kN/m2
1000 1.5 2.0
1100 2.1 2.6
1200 2.7 3.1
1300 3.3 3.7
1400 3.9 4.2
1500 4.5 4.8
N
1600 5.1 5.4

1700 5.7 5.9
1800 6.3 6.5
RIA
1900 6.9 7.0

2000 7.5 7.6
Valoarea de calcul a efectului structural al încărcării din zăpadă

Valoarea de calcul a efectului structural al încărcării din zăpadă se determină utilizând
coeficienţii parţiali de siguranţă din cap. 4: „VERIFICĂRI PRIN METODA COEFICIENŢILOR
MA
PARŢIALI DE SIGURANŢĂ din CODUL DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII

STRUCTU-RILOR ÎN CONSTRUCŢII”. Coeficienţii parţiali de siguranţă se aplică efectului
structural al încărcării caracteristice din zăpadă pe acoperiş.
Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol „s0k” se pot extrage și din CR1-1-3-2005
(2012), Anexa A.

U
AN
U TE
PR
Fig. 2.2 Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s0k, kN/m2, pentru altitudini A ≤
1000 m
2.1.2.3 Acţiunea vântului (NP – 082 – 2004; CR1-1-4-2012)

Viteza de referinţă a vântului, υb, (CR1-1-4-2012, ANEXA A, tabel A1)
N
Valoarea de referință a vitezei vântului este viteza caracteristică a vântului mediată pe o durată de
10 minute, determinată la o înălţime de 10 m, independent de direcția vântului, în câmp deschis
RIA
(teren de categoria II cu lungimea de rugozitate convenţională, z0 = 0,05 m) şi având o

probabilitate de depăşire într-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori având intervalul
mediu de recurenţă de IMR = 50 ani).
Medierea vitezei vântului pe o durată de 10 minute conduce la o definiţie stabilă a vitezei

vântului pe o suprafaţă mai mare decât cea a construcţiei şi pe o perioadă de timp suficientă
MA
pentru dezvoltarea integrală a răspunsului dinamic al structurii.
Presiunea de referinţă qb,

Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă:
1
𝑞𝑏 = ∙ 𝜌 ∙ 𝜈2𝑏
2

în care „ρ” este densitatea aerului, care variază în funcţie de altitudine, temperatură, latitudine şi
anotimp.
U
AN
U TE
PR
Fig. 2.3 Zonarea valorilor de referinţă ale presiunii dinamice a vântului, qb în kPa, având IMR =
50 ani
NOTĂ: Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vântului se corectează cu relaţia (A.1) din Anexa
A
N
Pentru aerul standard,   1.25kg m3 , şi presiunea de referinţă, exprimată în Pascali, este dată de
relaţia:
RIA
𝑞𝑏 𝑃𝑎 = 0,625 ∙ 𝜈 2 𝑏 [𝑚/𝑠 2 ]
Presiunea de referinţă a vântului în România, determinată din viteza de referinţă mediată pe 10

minute şi având 50 ani intervalul mediu de recurenţă, este indicată în Harta de zonare şi în
Tabelul din anexa A. Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din hărţile şi tabelul
MA
din anexa A, (în special zonele de munte), se recomandă consultarea INMH pentru obţinerea de
date primare şi a instituţiilor de specialitate din domeniul construcţiilor pentru analiza acestor
date.
Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei și presiunii dinamice a vântului

Rugozitatea suprafeţei terenului este modelată aerodinamic de lungimea de rugozitate, z0,
exprimată în metri. Aceasta reprezintă o măsura convenţională a mărimii vârtejurilor vântului
turbulent la suprafaţa terenului. În Tabelul 2.8 se prezintă clasificarea categoriilor de teren în
funcţie de valoarea lungimii de rugozitate, z0.
Tab. 2.8 Lungimea de rugozitate, z0, în metri, pentru diverse categorii de teren
U
Categoria z 0, zmin,
Descrierea terenului
de teren [m] [m]
Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind dinspre mare
AN
0 0,003 1
I Lacuri sau terenuri plate şi orizontale cu vegetaţie neglijabilă şi fără
0,01 1
obstacole
II Câmp deschis-terenuri cu iarbă şi/sau cu obstacole izolate (copaci,
clădiri) aflate la distanţe de cel puţin de 20 de ori înălţimea 0,05 2
obstacolului
III Zone acoperite uniform cu vegetatie, sau cu clădiri, sau cu
TE
obstacole izolate aflate la distanţe de cel mult de 20 de ori înăltimea 0,3 5
obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, păduri)
IV Zone în care cel putin 15% din suprafaţă este acoperită cu
1,0 10
construcţii având mai mult de 15 m înălţime (de ex., zone urbane)
1) Valori mai mici ale lungimii de rugozitate z0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vântului
2) Categoriile
U
de teren 0, I, II, III, IV sunt ilustrate la Comentarii
3) Pentru încadrarea în categoriile de teren III şi IV, terenurile respective trebuie să se dezvolte pe o distanţă de cel
puţin 500 m şi respectiv 800 m în vecinătatea construcţiei.
Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului produsă de rugozitatea

PR
suprafeţei este reprezentată printr-un profil logaritmic. Viteza medie a vântului, vm(z) la o
înălţime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului şi de viteza de referinţă a vântului,
vb (fără a lua în considerare orografia amplasamentului):
𝜈𝑚 𝑧 = 𝑐𝑟 (𝑧) ∙ 𝜈𝑏
N
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului. Calculul factorului de rugozitate este
RIA
prezentat în normativ.
Presiunea vântului pe suprafeţe „w(e)”

Presiunea vântului la înălţimea „z” deasupra terenului, pe suprafeţe rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determină cu relaţia:
𝑤𝑒 = 𝛾𝐼𝑤 ∙ 𝑐𝑝𝑒 ∙ 𝑞𝑝 (𝑧𝑒 )
MA
unde:
o qp(ze) – este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;
o ze – este înălțimea de referință pentru presiunea exterioară;
o cpe – este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe
exterioare;
o γIw – este factorul de importanță – expunere.
Presiunea totală a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate către
suprafaţă) şi a sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele două feţe ale elementului.
Presiunea este considerată cu semnul (+), iar sucţiunea cu semnul (-)(figura 2.4).
U
AN
U TE
Fig. 2.4 Presiuni/sucțiuni pe suprafețe
PR
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înălțime z deasupra terenului,
produsă de rafalele vântului, se determină cu relația:
𝑞𝑝 𝑧 = 𝑐𝑝𝑞 (𝑧) ∙ 𝑞𝑚 (𝑧)

N
unde:
 cpq(z) – factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului;

RIA
 qm(z) – valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la o înălțime z deasupra

terenului depinde de rugozitatea terenului și de valoarea de referință a presiunii dinamice
a vântului, qb și se determină cu relația:
𝑞𝑚 𝑧 = 𝑐𝑟2 (𝑧) ∙ 𝑞𝑏
MA
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului, cpq(z) la înălțimea z deasupra
terenului se definește ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului (produsă
de rafalele vântului) și valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înălțimea z, respectiv:
𝑐𝑝𝑞 𝑧 = 1 + 2𝑔 ∙ 𝐼𝑣 𝑧 = 1 + 7 ∙ 𝐼𝑣 (𝑧)

Intensitatea turbulenţei vântului, Iv caracterizează fluctuaţiile vitezei instantanee a vântului în
jurul vitezei medii. Intensitatea turbulenţei la înălţimea z deasupra terenului se defineşte ca
raportul între abaterea standard σv a fluctuaţiilor vitezei instantanee a vântului, v(z,t) şi viteza
U
medie a vântului la înălţimea z, vm(z):
𝜎𝜈
𝐼𝑣 𝑧 =
𝜈𝑚 (𝑧)
AN
Intensitatea turbulenței la înălțimea z se determină cu relația:
𝛽
𝑧 zmin < z < zmax = 200 m
Iv(z) =
{ 2,5 ∙ ln 𝑧
0 pentru
TE
Iv(z = zmin) z ≤ zmin
Valorile factorului de proporționalitate β variază cu rugozitatea suprafeței terenului (z0,m) și pot

fi considerate, simplificat, independente de înălțimea z deasupra terenului:
U
4,5 ≤ β = 4,5 – 0,856 · ln(z0) ≤ 7,5
PR
În tabelul 2.9 sunt date valorile 𝛽 pentru a fi utilizate în relația intensității turbulenței.
Tab. 2.9 Valori ale lui 𝛽în funcție de categoria de teren

Categoria de teren 0 I II III IV
𝛽 2,74 2,74 2,66 2,35 2,12
N
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înălțime z deasupra terenului se

poate exprima sintetic în funcție de factorul de expunere, ce(z) și de valoarea de referință a
presiunii dinamice a vântului, qb:
RIA
qp(z) = ce(z) · qb
Factorul de expunere „ce(z)”

Factorul de expunere sau combinat „ce(z)” este produsul dintre factorul de rafală şi factorul de
rugozitate:
MA
ce(z) = cpq(z) · cr2(z)

şi, după caz, şi factorul topografic:
ce(z) = c02(z) · cpq(z) · cr2(z)
Variația factorului de expunere este reprezentată, pentru diferite categorii de teren, în figura 2.5.

U
AN
U TE
Fig. 2.5 Factorul de expunere, ce(z)
PR
Coeficienţii aerodinamici de presiune „cp” şi de forţă „cf”
Coeficienţii aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară, cpe, pentru clădiri şi părţi individuale
din clădiri depind de mărimea ariei expuse - A. Aceştia sunt daţi în tabele, pentru arii expuse – A
de 1 m2 şi 10 m2, pentru configuraţii tipice de clădiri, sub notaţiile cpe,1 pentru coeficienţi locali,
respectiv cpe,10 pentru coeficienţi globali.
N
În figura 2.6. este reprezentată variaţia coeficientului de presiune în raport cu dimensiunile ariei
RIA
expuse vântului „A”.

MA
Fig. 2.6 Variaţia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A

Notă:
cpe = cpe,1, dacă A ≤ 1m2;
cpe = cpe,1 + (cpe,10 – cpe,1) · log10A, dacă 1m2 < A < 10m2;
cpe = cpe,10, dacă A ≥ 10m2.
U
AN
U TE
Fig. 2.7 Notaţii pentru acoperişuri cu patru pante
Valorile cpe,10 şi cpe,1 din tabelul 2.7 sunt date pentru direcţiile ortogonale ale vântului de 0º, 90º și
PR
180º, dar reprezintă cele mai mari valori obţinute într-o marjă direcţională a vântului de θ = ±45º
faţă de direcţia ortogonală relevantă a vântului.
Valorile sunt aplicabile numai pentru clădiri.

 acoperişuri cu patru pante;
 Acoperişul va fi divizat în zone conform figurii 2.7;
N
 Înălţimea de referinţă, ze , va fi considerată ca fiind h ;

 Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în tabelul 2.10.
RIA
Tab. 2.10. Coeficienţii de presiune pentru acoperişuri cu patru pante

Unghiul Zone pentru direcția vântului θ = 0º și θ = 90º
de pantă
α0 pentru F G H I J K L M N
θ = 0º și
α90 pentru
θ = 90º cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
+5º -1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3 -0,6 -0,6 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,4
MA
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3

+15º -0,5 -1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
+30º -0,4 -0,7 -1,2 -0,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
+0,5 +0,7 +0,4
+45º +0,7 +0,7 +0,6 -0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
+60º +0,7 +0,7 +0,7 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
+75º +0,8 +0,8 +0,8 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
Notă: Pentru   0 , pe panta expusă vântului, valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit e
  15  30 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.
2.1.3 Acţiunea seismică (P100 – 2006, actualizat în 2013)
Forțele seismice au un caracter dinamic, intensitatea lor variază rapid în timp, fiind de natură
aleatorie. La proiectarea structurilor de rezistență a clădirilor, fenomenul seismic se va
U
schematiza considerând forțele seismice ca efecte statice. La proiectarea clădirilor în zone
seismice, se vor lua în considerație numai componentele orizontale ce acționează după axele
principale ale structurii; acestea vor servi ca direcții forțelor principale. Proiectarea la cutremur
AN
urmărește satisfacerea, cu un grad adecvat de siguranță, a următoarelor cerințe fundamentale
(niveluri de performanță)
 cerința de siguranță a vieții
TE
Structura va fi proiectată pentru a răspunde acțiunii seismice cu valoarea de proiectare, stabilită
conform capitolului 3, cu o marjă suficientă de siguranță față de nivelul de deformare la care
intervine prăbușirea locală sau generală, astfel încât viețile oamenilor să fie protejate. Pentru
construcțiile de importanță deosebită, având funcțiuni esențiale, și clădirile cu regim foarte mare
U
de înălțime sau care adăpostesc aglomerări foarte mari de persoane nivelul valorii de proiectare a
forțelor seismice, stabilit conform prevederilor Capitolului 3, corespunde unui cutremur cu
PR
intervalul mediu de recurența de referința de 475 de ani. Pentru restul construcțiilor nivelul
valorii de proiectare a forțelor seismice corespunde unui cutremur cu intervalul mediu de
recurență de referință de 225 ani.
 cerința de limitare a degradărilor

Structura va fi proiectată pentru a răspunde acțiunii seismice având o probabilitate mai mare de
N
apariție decât acțiunea seismică de proiectare, fără degradări sau scoateri din uz, ale căror costuri
sa fie exagerat de mari în comparație cu costul structurii. Pentru construcțiile de importanță
RIA
deosebită, având funcțiuni esențiale, și clădirile cu regim foarte mare de înălțime sau care
adăpostesc aglomerări foarte mari de persoane acțiunea seismica considerată pentru cerința de
limitare a degradărilor corespunde unui interval mediu de recurență de referință de 50 de ani.
Pentru restul construcțiilor acțiunea seismică considerată pentru cerința de limitare a degradărilor
corespunde unui interval mediu de recurența de referința de 30 de ani.
MA
Pentru determinarea forței seismice se pot utiliza două metode diferite după cum urmează:
a. Conform P100/1 - 2013

𝛽0 ∙ 𝑎𝑔
𝐹𝑏 = 𝛾𝐼𝑒 ∙ ∙ 𝑚 ∙ 𝜆 ∙ 𝜂 = 𝑐𝑠 · 𝐺 [𝑑𝑎𝑁]
𝑞

unde:
 γIe – factorul de importanţă-expunere al construcţiei (vezi Etapa nr. 1, tab.1.2);
Pentru clasa de importanță III factorul de importanță expunere al clădirii se consideră 1.
U
 β0 este ordonata maximă a spectrului elastic;
β0 = 2,75 pentru cutremurele intermediare din Vrancea
β0 = 3,00 pentru cutremurele intermediare din Banat
AN
 η = 0,88 factorul de reducere care ține seama de amortizarea zidăriei ξ = 8%;
 q – factor de comportare (vezi tab. 2.10. și 2.11.);
 m – masa totală a clădirii, calculată ca sumă a maselor de nivel mi (mi = Gi / g, g = 9,81
m/s2);
TE
 λ – factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia:
 λ = 0,85 pentru clădirile ≥ P + 2E;
 λ = 1,0 în celelalte cazuri.
U
 cs – coeficient seismic, calculat cu relația:
𝛽0 ∙ 𝑎𝑔
PR
𝑐𝑠 = 𝛾𝐼𝑒 ∙ ∙𝜆∙𝜂
𝑞∙𝑔
 G – greutatea totală a clădirii.
Clădirile cu pereți activi din zidărie se clasifică în grupe de regularitate conform tabelului 2.11.
Tab. 2. 11 Grupele de regularitate structurală
N
Grupa de regularitate Tipul structurii Regularitate

Plan Elevație
Clădiri cu regularitate 1.1 DA DA
RIA
Tip 1
1.2 NU DA
Clădiri fără regularitate 2.1 DA NU
Tip 2
2.2 NU NU
Factorul de supra-rezistență αu/ αi = 1,25 (clădiri cu pereți activi din zidărie confinată);
 αu – reprezintă 90% din forța seismică orizontală pentru care, dacă efectele celorlalte
acțiuni rămân constante, structura atinge valoarea maximă a forței laterale capabile;
MA
 α1 - reprezintă forța seismică orizontală pentru care, dacă efectele celorlalte acțiuni rămân
constante, primul element structural atinge rezistența ultimă (la încovoiere cu forța axială
sau la forfecare);

Factorul de comportare „q” pentru clădiri cu pereți structurali din zidărie se extrage din tabelul
2.12.
Tab. 2.12 Valorile factorului de comportare
U
Regularitate Tip Factorul de comportare q pentru tipul zidăriei
Plan Elevație structură ZNA ZC ZC + AR ZIA
AN
DA DA
Tip 1 1,75 αu/ αi 2,25 αu/ αi 2,50 αu/ αi 2,75 αu/ αi
NU DA
DA NU
NU NU
U TE
N PR
RIA
Fig. 2.8 Harta de zonare seismică pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR =
MA
225 ani.
Distribuția forței seismice de bază pe nivel

Încărcarea seismică orizontală la nivelul i se determină cu următoarea relație:
𝒎𝒊 ∙ 𝒛𝒊
𝑭𝒊 = 𝑭𝒃 ∙ 𝒏
𝒊=𝟏 𝒎𝒊 ∙ 𝒛𝒊
unde:
 mi – masele de nivel (figura 2.9.);
 zi – distanțele dintre punctele de aplicare ale forței seismice de bază și forțelor seismice
de nivel (figura 2.10.).
U
Observație!:
Relația de mai sus poate fi exprimată și utilizând greutățile de nivel, expresia având următoarea
AN
formă:
𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊
𝒊=𝟏 𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊
U TE
PR
Fig. 2.9 Concentrarea maselor în dreptul planșeelor

N
RIA
MA
Fig. 2.10 Distanțele dintre cota de încastrare și cotele de concentrare a maselor

ETAPA 2 – Evaluarea încărcărilor
Etapele care trebuie parcurse pentru evaluarea tuturor încărcărilor ce acționează asupra clădirii
sunt următoarele:
U
1. Determinarea încărcărilor unitare din greutate proprie ale elementelor de
AN
construcție
2. Stabilirea valorilor caracteristice ale încărcărilor din sarcini utile
3. Determinarea încărcărilor totale permanente pe un nivel
4. Stabilirea încărcărilor totale utile ce acționează la nivelul tuturor planșeelor
TE
5. Evaluarea încărcării totale din acțiunea zăpezii
6. Calculul greutății totale a clădirii „Gt”
7. Evaluarea încărcării provenită din acțiunea seismică ce acționează în dreptul cotei
de încastrare
8.
U
Distribuția forței seismice de bază pe nivel
1. Determinarea valorilor caracteristice ale încărcărilor unitare din greutate proprie

PR
Elementele clădirii analizate sunt de cele mai multe ori elemente de suprafață astfel, se va
calcula o încărcare unitară din greutate proprie care va fi înmulțită cu suprafața elementelor, iar
calculul se va face tabelar. Greutățile specifice ale materialelor se vor extrage din SR EN 1991-1-
1/2004 sau din „ANEXA A” a acestei etape.
N
Valoarea caracteristică a încărcării din greutate proprie raportată la unitatea de suprafață se

calculează tabelar, utilizând următoarea expresie:
𝑛
RIA
𝑔𝑛 = 𝑑𝑗 ∙ 𝛾𝑗 ; [𝑘𝑔/𝑚2 ]
𝑗 =1
În care:
 dj – grosimea straturilor de material din alcătuirea elementelor de construcție;
 γj – greutatea specifică a materialelor din alcătuirea elementelor;
MA
Încărcarea din greutate proprie distribuită la unitatea de suprafață se măsoară în unitate de

greutate forță raportată la unitate de suprafață sau, prin echivalare, în unitate de forță raportată la
unitate de suprafață. Nu este corectă utilizarea kilogramului ca unitate de măsură pentru greutate
sau pentru forțe în general. Greutățile și implicit forțele se măsoară în newton (N).

Echivalarea se realizează ținând seama că pentru măsurarea forțelor se folosește unitatea de
măsură numită kilogram – forță, notată „kgf”, egală cu greutatea unui corp cu masa de 1 kg la
suprafața Pământului.
U
Se consideră:
1 kgf ≈ 9,8 N ≈ 1 daN.
AN
Peretele structural exterior
U TE
PR
Fig. 2.11 Perete exterior din zidărie de cărămidă plină

1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă; 3 - izolație termică; 4 - tencuială
minerală armată.
N
RIA
MA
Fig. 2.12 Perete exterior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale

1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă GVP; 3 - izolație termică; 4 -
tencuială minerală armată.

Tab. 2.13 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
peretele activ exterior
Greutatea
Nr. Grosime d· γ
Denumire strat de material tehnică
crt. d [m] [kg/m2]
U
γ [kg/m3]
0. 1 2 3 4=3·2
Tencuială interioară (M5 – mortar din var și
1. 0,02 1900 38
AN
ciment)
2. Zidărie de cărămidă plină/cu goluri verticale 0,24/0,29 1800/1450 432/420,5
3. Izolație termică (vată minerală rigidă) 0,15 80 12
4. Tencuială minerală armată 0,005 2100 10,5
Total 492,5/481
TE
 Peretele activ interior;
U
PR
Fig. 2.13 Perete activ interior din zidărie de cărămidă plină

N
1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă; 3 - tencuială interioară din mortar
M5.
RIA
MA
Fig. 2.14 Perete activ interior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale
1 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă cu goluri verticale; 3 - tencuială
interioară din mortar M5.

peretele activ interior
Nr. Grosime Greutatea d·γ
crt. Denumire strat de material d [m] tehnică [kg/m2]
γ [kg/m3]
U
0. 1 2 3 4=3·2
1. Tencuială interioară (M5 – mortar din var și ciment) 0,02 1900 38
AN
2. Zidărie de cărămidă plină/GVP 0,24/0,29 1800/1450 432/420,5
3. Tencuială interioară (M5 – mortar din var și ciment) 0,02 1900 38
Total 508/496,5
 Peretele nestructural interior;
U TE
PR
Fig. 2.15 Perete exterior din zidărie de cărămidă plină
1, 3 - tencuială interioară din mortar M5; 2 - zidărie de cărămidă;
peretele interior despărțitor
N
Greutate
Nr. Grosime d·γ
Denumire strat de material a tehnică
crt. d [m] [kg/m2]
γ [kg/m3]
0 1 2 3 4=3·2
RIA
1 Tencuială interioară (M5 – mortar de var și ciment) 0,02 1900 38

2 Zidărie de cărămidă plină 0,125 1800 225
4 Tencuială interioară (M5 – mortar de var și ciment) 0,02 1900 38
Total 301
 Planșeu cu pardoseală rece;

MA
Fig. 2.16 Planșeu cu pardoseală rece

planșeul cu pardoseală rece
Greutatea
Nr. Grosime d·γ
crt. d [m] 3 [kg/m2]
γ [kg/m ]
U
0. 1 2 3 4=3·2
1. Tencuială tavan (M5 – mortar de var și ciment) 0,01 1900 19
AN
2. Planșeu de beton armat 0,13 2500 325
3. Șapă de egalizare (M10 – mortar de ciment și nisip) 0,03 2100 63
4. Strat de adeziv 0,005 2100 10,5
5. Gresie (plăci ceramice) 0,01 2100 21
Total 438,5
 Planșeu cu pardoseală caldă;
U TE
PR
Fig. 2.17 Planșeu cu pardoseală caldă
planșeul cu pardoseală caldă
Greutatea
Nr. Grosime d·γ
γ [kg/m ]
N
0. 1 2 3 4=3·2
RIA

4. Strat fonoabsorbant (polistiren extrudat) 0,005 45 0,225
5. Parchet laminat 0,01 600 6
Total 413,225
 Planșeu superior sub pod neîncălzit;

MA
Fig. 2.18 Planșeu superior sub pod neîncălzit

planșeul superior sub pod neîncălzit
Greutatea
Nr. Grosime d·γ
γ [kg/m ]
U
0. 1 2 3 4=3·2
AN
3. Barieră de vapori - - 5
4. Izolație termică (vată minerală) 0,30 80 24
5. Podină de lemn (dulapi de rășinoase) 0,04 600 24
Total 397
 Rampă;
U TE
PR
Fig. 2.19. Rampă

N
rampă
Greutatea
RIA
Nr. Grosime d·γ

crt. d [m] [kg/m2]
γ [kg/m3]
0. 1 2 3 4=3·2
3. Trepte din beton simplu 0,0755 2400 181,2
MA
4. Finisaj (Mozaic) 0,03 2400 75

Total 600,2
Încărcarea provenită din greutatea treptei realizată din beton simplu se calculează luând în
considerare un strat cu o grosime medie de 0,0755m, grosime determinată astfel încât ceea ce se
decupează să completeze spațiile goale (figura 2.19. dreapta). Se consideră că în casa scării
stratul de uzură al pardoselii să fie realizat din mozaic.

 Planșeu cu pardoseală rece în casa scării;
U
AN
Fig. 2.20 Planșeu cu pardoseală rece
planșeul cu pardoseală rece în casa scării
Greutatea
Nr. Grosime d·γ
tehnică
TE
Denumire strat de material 2
crt. d [m] [kg/m ]
γ [kg/m3]
0. 1 2 3 4=3·2
3. Strat de uzură al pardoseli (mozaic)
U 0,03 2400 72
Total 416
 balcon;
N PR
Fig. 2.21 Planșeu de balcon

RIA
planșeul în consolă al balconului
Greutatea
Nr. Grosime d·γ
crt. d [m] [kg/m2]
γ [kg/m3]
0. 1 2 3 4=3·2
MA
1. Planșeu din beton armat 0,13 2500 325

2. Izolație termică (polistiren extrudat) 0,05 45 2,25
4. Strat de adeziv 0,005 2100 10,5
5. Strat de finisaj (plăci ceramice) 0,01 2100 21
6. Izolație termică (vată minerală) 0,1 80 8
7. Tencuială minerală armată 0,005 2100 10,5
Total 440,25

Cu scopul de a elimina efectul punți termice reprezentată de îmbinarea dintre planșeul curent și
peretele exterior, în dreptul balconului, se dispun două straturi de izolație termică, 5 cm de
polistiren extrudat peste planșeul de beton armat și un strat de 10 cm din vată minerală la
U
intradosul planșeului.
 Valoarea caracteristică a încărcării din greutatea proprie pentru acoperiș se consideră în
AN
calcul ca fiind distribuită planșeului superior după cum urmează:
 încărcarea provenită din greutatea proprie a șarpantei: 80 – 100 daN/m2
Încărcarea provenită din șarpantă se consideră în funcție de învelitoare. Dacă se alege o
învelitoare cu o greutate mai mare, cum este țigla ceramică, atunci este necesară o densitate mai
TE
mare a elementelor de rezistență ale acoperișului pentru a prelua încărcarea mare transmisă de
învelitoare, ceea ce conduce la o valoare mai mare a încărcării transmise planșeului superior. În
cazul în care se utilizează o învelitoare mai ușoară, densitatea elementelor structurale ale
acoperișului scade ceea ce conduce la o valoare mai mică a încărcării.
U
 Încărcarea provenită din greutatea proprie a învelitorii:
 85 daN/m2 – învelitoare din țiglă ceramică;
PR
 15 - 20 daN/m2 – alte tipuri de învelitori;
Greutățile tehnice ale materialelor de construcție se vor extrage din ANEXA A al acestei etape de
calcul.
2. Stabilirea încărcărilor caracteristice provenite din sarcini utile

În tabelul 2.4 sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcărilor tehnologice verticale. Astfel,
N
se va considera încărcarea provenită din depozitarea și circulația pe planșeul superior;

depozitarea și circulația pe placa în consolă a balconului; din mobilier, utilizatori pe planșeul din
RIA
interiorul apartamentelor; din circulația locatarilor pe planșeul din interiorul casei scărilor.
În tabelul 2.21. se prezintă centralizat valorile caracteristice ale încărcărilor unitare din greutate
proprie pentru elementele de construcție și, acolo unde este cazul, valorile caracteristice ale
încărcărilor utile.
MA
La nivelul acoperișului se consideră că valoarea caracteristică a încărcării utile ce provine din

greutatea unui meșter împreună cu lada sa de unelte acționează sub forma unei forțe concentrate,
a cărei valoare este de 75 daN.

Tab. 2.22. Valorile caracteristice ale încărcărilor unitare ale elementelor de construcție și
încărcările provenite din sarcini utile
Tip de încărcare
Nr. Unitate de Încărcare din Încărcare
Element
utilă
U
crt. măsură greutate proprie
Valoare
1. Pereți activi exteriori (d = 25 cm) [daN/m2] 492,5 -
AN
2. Pereți activi exteriori (d = 30 cm) [daN/m2] 481 -
3. Pereți activi interiori (d = 25 cm) [daN/m2] 508 -
4. Pereți activi interiori (d = 30 cm) [daN/m2] 496,5 -
Pereți nestructurali interiori cărămidă
5. [daN/m2] 301 -
plină (d = 12,5 cm)
6. Planșeu cu pardoseală caldă [daN/m2] 413,225 150
TE
7. Planșeu cu pardoseală rece [daN/m2] 438,5 150
8. Planșeu sub pod [daN/m2] 397 150
9. Rampă [daN/m2] 600,2 200
10. Șarpantă fără învelitoare [daN/m2] 80-100 -
11. Șarpantă cu învelitoare din țiglă [daN/m2] ...+ 30 -
12. Șarpantă cu învelitoare din...U [daN/m2] ..+... -
13. Casa scării [daN/m2] 416 200
14. Balcon [daN/m2] 440,25 200
PR
3. Determinarea încărcărilor totale permanente de nivel
Pentru a determina greutatea totală a clădirii „GT” se propune o metodă de lucru, utilizată destul
de intens, care presupune determinarea încărcărilor de nivel provenite din greutatea elementelor
de construcție, la care se vor adăuga încărcările provenite din sarcini utile și acțiuni temporare.
Determinarea încărcărilor totale din greutatea proprie a pereților pe un nivel

N
Se face tabelar în tabelul 2.23. În coloana 0 a tabelului fiecare perete va primi un indicativ, în
funcție de poziția sa pe funcțional și de natura lui, după cum urmează:
RIA
 pereții exteriori vor primi indicativul „Ei” unde „i” ia valori de la 1 la câți pereți exteriori
se pot identifica. Așa cum se poate observa, în penultima coloană a tabelului se trece
numărul de elemente asemenea, așadar în cazul în care se găsesc pereți identici pe
funcțional, acestora i se vor atribui o singură linie, valoarea încărcării provenită dintr-un
singur perete fiind multiplicată cu numărul de pereți asemenea;
MA
 pereții interiori vor primi indicativul „Ii”;

 pereții despărțitori nestructurali vor primi indicativul „Di”.
Apoi, trebuie calculate pentru fiecare perete în parte suprafața totală și suprafața de gol de
tâmplărie „Sgol”(figura 2.22). Aceste valori vor fi trecute în coloana 1 (suprafața totală) și
coloana 3 (suprafața de gol). În coloana 2 se va trece suprafața de plin „Splin” ca fiind diferența
dintre suprafața totală și suprafața de gol. Pentru calculul ariei totale a peretelui se consideră
înălțimea peretelui egală cu înălțimea etajului (2,80 m). Metoda nu își propune să ofere valoarea
exactă a greutății totale a clădirii ci o valoare acoperitoare, apropiată de valoarea exactă și
sensibil mai mare.
U
AN
Fig. 2.22 Dimensiunile peretelui E2 și a golurilor aferente
TE
În coloana 4 se trece valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a suprafeței
de plin (gperete) calculată anterior, iar în coloana 5 se trece valoarea caracteristică a încărcării
unitare din greutate proprie a tâmplăriei (gtâmp. = 55 daN/m2).
U
În coloanele 6 și 7 se vor înmulți valorile din coloanele 2 și 3 cu cele din coloanele 4 și 6, după
care rezultatele se vor aduna în coloana 8, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării
PR
provenite dintr-un singur perete pe un nivel.
Așa cum s-a menționat anterior, în coloana 9 se va trece numărul de elemente identice pe
funcțional. Așa cum se poate observa, peretele E1 se repetă de două ori fiind peretele transversal
marginal (axa 1 și axa 6), a căror suprafețe de plin și de gol sunt aceleași. În coloana 10 se
înmulțesc valorile din coloanele 8 și 9, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării din
N
greutate proprie pentru un tip de perete pe nivel.
Tab. 2.23 Valoarea caracteristică a încărcării totale din greutate proprie provenită din pereți pe
RIA
nivel
Suprafața [m2] Total Nr. de Total pentru
Tip de gperete gtâmp. gperete gtâmp.
pentru un pereți un tip de
perete Total Plin Tâmp. [daN/m2] [daN/m2] ·Splin · Sgol
perete asemenea perete
0 1 2=1-3 3 4 5 6=2·4 7=3·5 8=7+6 9 10=9·8
E1(T1) 34,3 33,94 0,36 481 55 16325,14 19,8 16344,94 2 32689,88
E2(LA) 52,78 45,22 7,56 481 55 21750,82 415,8 22166,62 1 22166,62
E3(LD) 52,78 41,86 10,92 481 55 20134,66 600,6 20735,26 1 20735,26
MA
I1(T2) 34,3 30,52 3,78 481 55 14680,12 207,9 14888,02 3 44664,06

I2(T3) 34,3 32,41 1,89 496,5 55 16091,565 103,95 16195,52 1 16195,515
I3(LB) 22,54 19,18 3,36 496,5 55 9522,87 184,8 9707,67 2 19415,34
I4(TC) 52,78 49 3,78 496,5 55 24328,5 207,9 24536,40 1 24536,4
I5(TC’) 28,42 23,17 5,25 496,5 55 11503,905 288,75 11792,66 1 11792,655
D1 6,72 5,04 1,68 301 55 1517,04 92,4 1609,44 2 3218,88
D2 4,62 2,94 1,68 301 55 884,94 92,4 977,34 2 1954,68
TOTAL [daN] 197369,29

În final, valorile din coloana 10 se vor suma, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării
totale din greutate proprie provenită din pereți pe nivel.
Determinarea încărcărilor totale din greutatea proprie a planșeelor pe nivel
U
Pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijină pe elemente de
rezistență consecutive.
AN
În mod asemănător evaluării încărcării totale din pereți pe nivel, fiecărui planșeu i se va atribui
un indicativ „Pi” care se trece în coloana 0 al tabelului 2.23. În figura 2.23 se prezintă notarea
planșeelor clădirii analizate, cu indicarea suprafețelor și a tipului de pardoseală.
U TE
N PR
RIA
Fig. 2.23 Notarea planșeelor aferente clădirii

MA
În cazul clădirii analizate, datorită necesității unei densități mai mari de pereți activi, majoritatea
pereților au rol structural astfel că nu se întâlnește situația când pe un planșeu să existe spații cu
tipuri de pardoseli diferite. În cazul în care acest lucru se întâmplă (figura 2.24) se va proceda
astfel:
 se calculează suprafața totală de planșeu;

 suprafața totală a planșeului P1 se va considera cuprinsă între limita plăcii și axa B, pe
direcție longitudinală și limita plăcii și axa 2 pe direcție transversală
ST = 6,125 · 4,325 = 26,49 m2
U
 se calculează suprafața de planșeu cu pardoseală caldă „Spl.p.caldă”;
 suprafața de planșeu cu pardoseală caldă este egală cu suprafața utilă a dormitorului
de 14,6 m2;
AN
 se calculează suprafața de planșeu cu pardoseală rece „Spl.p.rece”;
 suprafața de planșeu cu pardoseală rece se consideră a fi diferența dintre suprafața
totală a planșeului și suprafața de planșeu cu pardoseală caldă;
Spl.p.rece = ST – Spl.p.caldă = 26,49 – 14,6 = 11,89 m2
U TE
N PR
RIA
Fig. 2.24 Tip de planșeu pe care sunt dispuse spații cu tipuri de pardoseli diferite
În cazul planșeului delimitat de pereții de la casa scării (figura 2.25) se pot utiliza două metode
MA
de evaluare a încărcării sale:

a. În prima metodă de calcul se evaluează separat greutatea rampelor și greutatea
podestelor. Se va proceda astfel:
 Se vor stabilii dimensiunile podestelor și ale rampelor, ținând cont că se vor lua în
calcul lungimile efective ale rampelor și nu lungimea proiecțiilor rampelor în plan
orizontal (figura 2.26), și se vor calcula suprafețele acestor elemente;

Spodest int. = 3,00 · 1,12 = 3,32 m2
Spodest de plecare = 3,00 · 2,575 = 7,725 m2
Srampă = 1,20 · 2,43 / sin 30º = 1,20 · 2,43 / 0,5 = 5,832 m2
U
 Se vor înmulți suprafețele obținute cu valorile caracteristice ale încărcărilor
unitare pentru fiecare element în parte, obținându-se astfel valorile caracteristice
ale greutăților fiecărui element în parte;
AN
Gpodest int. = Spodest int. · g pl.c.sc. = 3,32 · 416 = 1381,12 daN
Gpodest de plecare = Spodest de plecare · g pl.c.sc. = 7,725 · 416 = 3213,6 daN
Grampă= Srampă· grampă = 5,832 · 600,1 = 3499,78 daN
 Se calculează valoarea caracteristică a greutății planșeului din casa scării pe un
TE
nivel sumând valorile obținute anterior și ținând cont că sunt două rampe;
Gpl.c.sc. = Gpodest int. + Gpodest de plecare + 2 · Grampă = 1381,12 + 3213,6 +2 · 3499,78 = 8094,5 daN
U
N PR
RIA
Fig. 2.25 Planșeul din casa scării cu indicarea celor două metode de calcul
MA
Fig. 2.26 Secțiune prin rampă cu indicarea lungimii reale a rampei

b. În cea de a doua metodă propusă se proiectează rampele în orizontal și întreaga suprafață
de planșeu se înmulțește cu valoarea caracteristică a încărcării din greutate proprie pentru
rampă, obținându-se astfel valoarea caracteristică a greutății planșeului din casa scării:
U
Spl.c.sc. = Spodest int. + Spodest de plecare + 2 · Srampă = 3,32 + 7,725 + 2 · 1,2 · 2,43 = 16,877 m2
Gpl.c.sc. = Spl.c.sc. · grampă = 16,877 · 600,1 = 10127,88 daN
AN
Se observă că valoarea obținută prin cea de a doua metodă este mai mare decât valoarea obținută
utilizând prima metodă, deci acoperitoare. Rămâne la alegerea studentului care dintre cele două
metode să fie folosită, în acest îndrumar în calcul s-a folosit metoda a doua.
Tab. 2.24 Valoarea caracteristică a încărcării totale din greutate proprie provenită din planșee pe nivel
TE
Suprafața [m2] Total Total pentru
Nr. de
Tip de Spl cu Spl cu gpl.p.caldă gpl.p.rece gpl.p.caldă gpl.p.rece pentru un un tip de
planșee
planșeu Total pard. pard. [daN/m2] [daN/m2] ·Spl.p.caldă · Spl.p.rece planșeu planșeu
asemenea
caldă rece [daN] [daN]
0 1 2=1-3 3 4 5 6=2·4 7=3·5 8=7+6 9 10=9·8
P1 14,81 0 14,81 438,5
U 413,23 0,00 6119,86 6119,86 1 6119,86
P2 12,33 12,33 0 438,5 413,23 5406,71 0,00 5406,71 1 5406,71
P3 16,88 16,88 0 600,1 413,23 10127,9 0,00 10127,89 1 10127,89
P4 11,3 11,3 0 438,5 413,23 4955,05 0,00 4955,05 1 4955,05
P5 15,84 0 15,84 438,5 413,23 0,00 6545,48 6545,48 1 6545,48
PR
P6 11,68 11,68 0 438,5 413,23 5121,68 0,00 5121,68 1 5121,68
P7 9,72 9,72 0 438,5 413,23 4262,22 0,00 4262,22 1 4262,22
P8 8,91 8,91 0 438,5 413,23 3907,04 0,00 3907,04 1 3907,04
P9 12,49 12,49 0 438,5 413,23 5476,87 0,00 5476,87 1 5476,87
P10 26,5 0 26,5 438,5 413,23 0,00 10950,46 10950,46 1 10950,46
P11 7,41 7,41 0 438,5 413,23 3249,29 0,00 3249,29 1 3249,29
P12 5,7 5,7 0 438,5 413,23 2499,45 0,00 2499,45 1 2499,45
P13 6,27 6,27 0 438,5 413,23 2749,40 0,00 2749,40 1 2749,40
P14 15,21 0 15,21 438,5 413,23 0,00 6285,15 6285,15 1 6285,15
N
P15 12,68 0 12,68 438,5 413,23 0,00 5239,69 5239,69 1 5239,69

P16 13,94 0 13,94 438,5 413,23 0,00 5760,36 5760,36 1 5760,36
P17 28,33 0 28,33 438,5 413,23 0,00 11706,66 11706,66 1 11706,66
P18 5,3 5,3 0 440,25 2333,33 0,00 2333,33 2 4666,65
RIA
TOTAL [daN] 105029,9
4. Stabilirea încărcărilor utile totale ce acționează la nivelul planșeelor

În același mod în care s-a procedat pentru determinarea încărcărilor totale din planșee pe nivel și
pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijină pe elemente de
rezistență consecutive. Calculul se va conduce tabelar în tabelul 2.25, valorile caracteristice ale
MA
sarcinilor utile unitare pe fiecare tip de planșeu fiind preluate din tabelul 2.4. sau tabelul 2.22.
Evaluarea încărcării din sarcini utile aferente casei scării se va efectua în același mod în care s-a
evaluat încărcarea din greutate proprie a planșeului, utilizând una dintre cele două metode
prezentate în etapa precedentă. În tabelul 2.25 s-a utilizat cea de a doua metodă și anume
suprafața obținută prin însumarea suprafețelor podestelor și a proiecției rampelor în plan
orizontal s-a înmulțit cu valoarea caracteristică a încărcării utile de pe casa scării.

Tab.2.25 Valoarea caracteristică a încărcării totale din sarcini utile pe nivel
Total pentru Nr. de Total pentru un
Tip de Suprafață totală upl.
un planșeu planșee tip de planșeu
planșeu de planșeu [m2] [daN/m2]
[daN] asemenea [daN]
U
0 1 2 3=1·2 4 5=3·4
P1 14,81 150 2221,5 1 6119,86
P2 12,33 150 1849,5 1 5406,71
AN
P3 16,877 200 3375,4 1 10127,89
P4 11,3 150 1695 1 4955,05
P5 15,84 150 2376 1 6545,48
P6 11,68 150 1752 1 5121,68
P7 9,72 150 1458 1 4262,22
P8 8,91 150 1336,5 1 3907,04
TE
P9 12,49 150 1873,5 1 5476,87
P10 26,5 150 3975 1 10950,46
P11 7,41 150 1111,5 1 3249,29
P12 5,7 150 855 1 2499,45
P13 6,27 150 940,5 1 2749,40
P14 15,21 U 150 2281,5 1 6285,15
P15 12,68 150 1902 1 5239,69
P16 13,94 150 2091 1 5760,36
P17 28,33 150 4249,5 1 11706,66
PR
P18 5,3 200 1060 2 4666,65
TOTAL [daN] 37463,4
5. Evaluarea încărcării totale din acțiunea zăpezii

Încărcarea provenită din greutatea zăpezii depusă pe acoperiș se consideră distribuită la planșeul
superior prin intermediul acoperișului. Astfel, se va calcula încărcarea din acțiunea zăpezii la
N
nivelul acoperișului, iar apoi se va distribui planșeului ținând cont de diferența între suprafața
învelitorii și cea a planșeului.
RIA
Determinarea valorii caracteristice a încărcării din acțiunea zăpezii la nivelul acoperișului

𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠0,𝑘 = 0,8 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 2,5 = 2,0 𝑘𝑁/𝑚2
 μi – coeficient de formă;
Se consideră coeficientul de formă μi = 0,8 corespunzător acoperișurilor cu două pante, pentru un
MA
unghi de înclinare a acoperișului α ≤ 30º. Se ține cont de faptul că nu există elemente care să
blocheze alunecarea zăpezii de pe acoperiș care să favorizeze aglomerarea zăpezii. Nu se ia în
considerare posibilele aglomerări din zăpadă cauzate de acțiunea vântului;
 Ce – coeficient de expunere;
Se consideră coeficientul de expunere Ce = 1 corespunzător expunerii parțiale a acoperișului.
ținând cont de regimul de înălțime relativ redus al clădirii P +1E, clădirea poate fi înconjurată de
clădiri cu regim de înălțime mai mare sau chiar de arbori înalți ceea ce conduce la o expunere
parțială la acțiunea vântului a acoperișului. În funcție de clasa de expunere a acoperișului, vântul
poate spulbera zăpada depusă pe învelitoare, ceea ce conduce la o diminuare a încărcării din
U
zăpadă evaluată la nivelul acoperișului.
 Ct – coeficientul termic;
AN
Se consideră coeficientul termic Ct = 1, deoarece izolația termică este dispusă pe planșeul
superior, acoperișul fiind un acoperiș rece, iar datorită acestei măsuri temperatura la nivelul
învelitorii fiind aproximativ egală cu temperatura exterioară. În acest fel nu se poate crea un strat
de zăpadă topită care să faciliteze alunecarea acesteia de pe acoperiș.
TE
 s0,k – valoarea caracteristică (numită şi greutate de referinţă) a încărcării din zăpadă pe
sol;
Conform hărţii de zonare din Cod CR 1-1-3 – 2005 prezentată în Fig. 2.1, pentru localitatea
Bacău, s0,k = 2,5 kN/m2.
U
Determinarea valorii caracteristice a încărcării din acțiunea zăpezii la nivelul planșeului
PR
superior
Suprafața învelitorii acoperișului pe care se așterne zăpadă este mai mare decât suprafața
planșeului superior, acest lucru conducând la utilizarea în calcul a unei valori mai mari a
încărcării unitare din zăpadă ce acționează la nivelul ultimului planșeu.
gzăpadă = Sk · Aînvelitoare / Apl.sup.
N
𝐴î𝑛𝑣𝑒𝑙𝑖𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 258,3
𝑔𝑧ă𝑝𝑎𝑑 ă = 𝑆𝑘 ∙ =2∙ = 2,24 𝑘𝑁/𝑚2
𝐴𝑝𝑙 .𝑠𝑢𝑝 . 230,91
RIA
6. Evaluarea încărcării totale din acţiunea vântului

Datorită regimului de înălțime redus al clădirii (S + P + 2E), cota la creastă a clădirii se situează
în jurul valorii de +12 m. Astfel, acțiunea vântului atât ca încărcare orizontală pe peretele
vertical, cât și ca încărcare vertical transmisă prin intermediul elementelor șarpantei planșeului
MA
superior se neglijează.
7. Calculul greutății totale a clădirii „Gt”

Greutatea clădirii se va calcula ca sumă de greutăți de nivel, în care vor fi cuprinse toate
încărcările gravitaționale.
Gt = G1 + G2 + G3 kN
G1 = G2
Încărcări totale din pereți Încărcări totale din planșee
G1 = 1 ∙ nivel + nivel + 0,4
∙ Încărcări totale utile nivel [kN]
U
G1 = G2 = 𝟏𝟗𝟕𝟑, 𝟕 + 𝟏𝟎𝟓𝟎, 𝟑 + 𝟎, 𝟒 ∙ 𝟑𝟕𝟒, 𝟔𝟑 = 𝟑𝟏𝟕𝟑, 𝟖𝟓 kN
1 Încărcări totale din pereți
AN
G3 = 1 ∙ ∙ nivel + Spl .sup . ∙ (g pl .sup . + g ac . ) + 0,4 ∙⁡Spl .sup .
2
∙ (g zăpadă + upl .sup . ) kN
unde:
- Spl.sup.- suprafața construită a planșeului superior;
TE
- gpl.sup. – valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a planșeului
superior;
- gpl.sup. – valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a acoperișului,
transmisă planșeului superior; U
- gzăpadă – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul planșeului superior;
- upl.sup. – sarcină utilă la nivelul planșeului superior, datorată obiectelor depozitate în pod.
PR
1
G3 = ∙ 𝟏𝟗𝟕𝟑, 𝟕 + 𝟐𝟑𝟎, 𝟗𝟏 ∙ (𝟑, 𝟗𝟕 + 𝟏, 𝟑𝟎) + 𝟎, 𝟒 ∙ 𝟐𝟑𝟎, 𝟗𝟏 ∙ 𝟐, 𝟐𝟒 + 𝟎, 𝟕𝟓 = 𝟐𝟐𝟎𝟑, 𝟕𝟒 kN
2
Gt = G1 + G2 + G3 = 3173,85·2 + 2203,74 = 8551,45 kN

N
8. Evaluarea încărcării provenită din acțiunea seismică ce acționează în dreptul cotei de

încastrare
RIA
Conform P100 – 2013:

𝜷𝟎 ∙ 𝒂𝒈 𝟐, 𝟕𝟓 ∙ 𝟎, 𝟑𝟓 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏
𝑭𝒃 = 𝜸𝒍 ∙ ∙𝒎∙𝝀∙𝜼=𝟏∙ ∙ 𝟖𝟕𝟏, 𝟕𝟏 ∙ 𝟎, 𝟖𝟓 ∙ 𝟎, 𝟖𝟖 = 𝟐𝟏𝟖𝟕, 𝟎𝟖𝒌𝑵
𝒒 𝟐, 𝟖𝟏𝟓
unde:
 γℓ – factorul de importanţă-expunere al construcţiei (vezi Etapa nr. 1, tab.1.2);
MA
Pentru clasa de importanță III factorul de importanță expunere al clădirii se consideră 1.

 β0 este ordonata maximă a spectrului elastic;
β0 = 2,75 pentru cutremurele intermediare din Vrancea
β0 = 3,00 pentru cutremurele intermediare din Banat
 η = 0,88 factorul de reducere care ține seama de amortizarea zidăriei ξ = 8%;

 q – factor de comportare (vezi tab. 2. 9 și 2.10);
Clădirile cu pereți activi din zidărie se clasifică în grupe de regularitate conform tabelului 2.26.
Tab. 2.26 Grupele de regularitate
Grupa de regularitate Tipul structurii Regularitate
Plan Elevație
U
Clădiri cu regularitate 1.1 DA DA
Tip 1
1.2 NU DA
Clădiri fără regularitate 2.1 DA NU
AN
Tip 2
2.2 NU NU
Factorul de supra-rezistență αu/ αi = 1,25 (clădiri cu pereți activi din zidărie confinată);
Factorul de comportare „q” pentru clădiri cu pereți structurali din zidărie se extrage din tabelul
2.27.
TE
Tab. 2.27 Valorile factorului de comportare
Regularitate Tip Factorul de comportare q pentru tipul zidăriei
Plan Elevație structură ZNA ZC ZC + AR ZIA
DA DA
NU DA U
DA NU
Tip 2 1,50αu/ αi 2,00 αu/ αi 2,25 αu/ αi 2,50 αu/ αi
NU NU
PR
 m – masa totală a clădirii, calculată ca sumă a maselor de nivel mi (mi = Gi / g, g = 9,81
m/s2);
m = Gt / 9,81= 8551,45 / 9,81 = 871,71 kN
 λ – factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia:
N
 λ = 0,85 pentru clădirile ≥ P + 2E;

 λ = 1,0 în celelalte cazuri.
RIA
8. DISTRIBUȚIA FORȚEI SEISMICE DE BAZĂ PE NIVEL

Încărcarea seismică orizontală la nivelul i se determină cu următoarea relație:
𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊
𝒊=𝟏 𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊
MA
 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 1;

𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏
𝑭𝟏 = 𝑭𝒃 ∙ =
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑
𝟑𝟏𝟕𝟑, 𝟖𝟓 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎
= 𝟐𝟏𝟖𝟕, 𝟎𝟖 ∙
𝟑𝟏𝟕𝟑, 𝟖𝟓 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎 + 𝟑𝟏𝟕𝟑, 𝟖𝟓 ∙ 𝟓, 𝟔𝟎 + 𝟐𝟐𝟎𝟑, 𝟕𝟒 ∙ 𝟖, 𝟒𝟎
𝑭𝟏 = 𝟒𝟑𝟎, 𝟐𝟔 𝒌𝑵

𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 𝟑𝟏𝟕𝟑, 𝟖𝟓 ∙ 𝟓, 𝟔𝟎
𝑭𝟐 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟐𝟏𝟖𝟕, 𝟎𝟖 ∙ = 𝟖𝟔𝟎, 𝟓𝟑𝒌𝑵
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 𝟒𝟓𝟏𝟕𝟏, 𝟕𝟔
U
𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 𝟐𝟐𝟎𝟑, 𝟕𝟒 ∙ 𝟖, 𝟒𝟎
𝑭𝟑 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟐𝟏𝟖𝟕, 𝟎𝟖 ∙ = 𝟖𝟗𝟔, 𝟐𝟔 𝒌𝑵
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 𝟒𝟓𝟏𝟕𝟏, 𝟕𝟔
AN
U TE
PR
Fig. 2.27 Concentrarea maselor în dreptul planșeelor

N
RIA
MA
Fig. 2.28 Distanțele dintre cota de încastrare și cotele de concentrare a maselor

DETERMINAREA FORȚELOR ORIZONTALE DISTRIBUITE PE ȘPALEȚI 2014
CAPITOLUL 3
U
DETERMINAREA FORȚELOR ORIZONTALE DISTRIBUITE PE
AN
ȘPALEȚI
Este necesară parcurgerea următoarelor etape:

1. Alegerea modelului structural plan
2. Alegerea metodei de calcul la forțe orizontale
TE
3. Distribuția forței seismice de bază pe șpaleți, utilizând „Calculul cu forțe seismice static
echivalente”
3.1. Calculul rigidității laterale și al centrului de rigiditate
3.2. Calculul rigidității la torsiune
U
3.3. Distribuția forței tăietoare de bază
4. Distribuția forței seismice de bază pe șpaleți, utilizând „Calculul modal cu spectre de
PR
răspuns”
3.1 Alegerea modelului structural plan
Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direcţiile

principale, constituite din pereţi plini sau cu goluri, legate prin planşee orizontale (placă şi rigle
N
de cuplare).
RIA
Secţiunea de încastrare a ansamblului pereţilor structurali pentru calculul la forţe orizontale (în
raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va adopta:
 la nivelul superior al soclurilor, pentru clădirile fără subsol;
 la planşeul peste subsol, pentru clădirile cu pereţi deşi (sistem fagure) şi pentru clădirile
cu pereţi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereţi suplimentari în subsol conform
MA
următoarelor recomandări:
o numărul şi dimensiunile golurilor în pereţii subsolului vor fi reduse la strictul
necesar din punct de vedere funcţional;
o golurile de uşi şi ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziţii
decalate faţă de golurile de la parter ; în clădirile din zone seismice cu ag ≥0.30g

amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj
de cel puţin 1,0 m faţă de poziţia golurilor de la parter.
o dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secţiunea
U
plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;
o în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de uşi şi ferestre din pereţii
AN
exteriori vor fi mai mici cu cel puţin 25% faţă de cele de la parter.
o în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraţia
seismică de proiectare ag 0.30g, se recomandă sporirea rigidităţii subsolului prin
introducerea unor pereţi suplimentari, în limita posibilităţilor rezultate din cerinţele
funcţionale.
TE
 peste nivelul fundaţiilor pentru clădirile cu pereţi rari, dacă nu s-au prevăzut pereţi
suplimentari în subsol conform recomandărilor de mai sus.
Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente:

U
 alcătuirea generală structurii:
o geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale;
PR
o legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele
o fiecărui subansamblu;
o proprietăţile mecanice relevante ale materialelor;
 distribuţia maselor de nivel, în plan şi pe înălţimea clădirii;
 caracteristicile de rigiditate ale elementelor stabilite conform (8) sau (9) şi capacitatea de
N
amortizare.
Clădirile cu regularitate structurală, tipul 1 din tabelul 3.1, se vor calcula cu două modele plane
RIA
constituite, fiecare, din totalitatea pereţilor structurali de pe fiecare din direcţiile principale.
Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel
(deplasare de translaţie în planul pereţilor).
Tab. 3.1 Clasificarea clădirilor cu pereți structurali din zidărie în grupe de regularitate structurală
Regularitate
MA
Grupa de regularitate a clădirii Tipul structurii

Plan Elevație
Clădiri cu regularitate 1.1 Da Da
Tip 1
structurală 1.2 Nu Da
Clădiri fără regularitate 2.1 Da Nu
Tip 2
structurală 2.2 Nu Nu

În cazul clădirilor la care pereţii nu sunt dispuşi pe două direcţii ortogonale, forţele seismice vor
fi aplicate în calcul pe direcţiile principale ale sistemului real de pereţi.
Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaţie, tipul 2 din tabelul 3.1, vor fi
U
modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaţii orizontale şi o
rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. Rigiditatea elastică a elementelor va fi calculată
AN
considerând deformaţiile din încovoiere şi din forfecare ale zidăriei nefisurate.
Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie care
nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac următoarele condiţii de alcătuire:
TE
 clădirea are planşee rigide în plan orizontal la toate nivelurile;
 clădirea se încadrează în clasele de importanţă - expunere 1 şi 2;
 înălţimea clădirii este ≤ 10.0 m (P+2E, în cazul clădirilor curente);
 raportul dimensiunilor clădirii în plan, lungime /lăţime este ≤ 2.5;
U
 sunt satisfăcute relaţiile:
o rx2 > lpl2 + e0x2
PR
o ry2 > lpl2 + e0y2
în care
 lpl este raza de giraţie a planşeului;
 rx şi ry sunt razele de torsiune;
 e0x şi e0y sunt distanţele între centrul de masă şi centrul de rigiditate
N
măsurate pe direcţiile „x” şi respectiv „y”
În cazul în care condiţiile speciale de mai sus sunt îndeplinite cu excepţia relaţiilor prezentate, se
RIA
acceptă folosirea calculului cu două modele plane dar toate valorile efectelor acţiunii seismice
care se obţin vor fi majorate 25%.
Mărimile din relaţiile prezentate sunt definite astfel:
 Raza de giraţie a planşeului se calculează cu relaţia

MA
𝐼𝑝,𝑝𝑙
𝑙𝑝𝑙 =
𝐴𝑝𝑙
unde
o Apl este aria planşeului

o Ip,pl este momentul polar al suprafeţei planşeului calculat cu relaţia:
Ip,pl = Ix (pl) + Iy (pl)

în care
U
 Ix(pl) şi Iy(pl) sunt momentele de inerţie ale ariei planşeului în raport cu un
sistem de axe paralel cu axele Oxy, care are originea în centrul maselor
AN
(centrul de greutate al suprafeţei planşeului).
 Razele de torsiune ale structurii se calculează cu relaţiile
𝐾𝐽𝑅 𝐾𝐽𝑅
𝑟0𝑥 = ; 𝑟0𝑦 =
𝐾𝑥 𝐾𝑦
TE
unde:
o KJR este rigiditatea la torsiune a structurii;
o ΣKx şi ΣKy sunt rigidităţile relative de nivel ale structurii pe direcţiile principale.
U
Rezultate mai exacte se obţin folosind rigiditatea zidăriei fisurate pentru zidăria confinată (ZC)
şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA):
PR
 caracteristicile geometrice ale secţiunii întregi nefisurate (zidărie şi beton);
 ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurtă durată,
EZC(ZIA) calculat cu relaţia:
Ez ∙ Iz + Eb ∙ Ib
N
EZC (ZIA ) =
Iz + Ib
unde:
RIA
o Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;

o Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton, calculate în
raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.
 ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent GZC(ZIA) calculat cu
relaţia:
MA
GZC(ZIA) = 0,40 · EZC(ZIA)
Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite pentru
calculul clădirilor cu pereţi structurali din beton armat (a se vedea Codul CR2).

3.2 Alegerea metodei de calcul la forțe orizontale
Pentru proiectarea clădirilor cu pereți structurali din zidărie în vederea satisfacerii cerințelor
fundamentale de siguranța vieții si de limitare a degradărilor efectele acțiunii seismice și ale
U
altor acțiuni incluse în situația seismică de proiectare se determină pe baza comportării liniar-
elastice a structurii, iar în funcție de caracteristicile de regularitate ale clădirii se va utiliza unul
AN
dintre următoarele tipuri de calcul liniar elastic:
a) Calculul cu forțe seismice static echivalente

Calculul cu forțe seismice static echivalente se folosește pentru toate clădirile cu pereți
structurali din zidărie care îndeplinesc condițiile de regularitate în plan si în elevație prevăzute în
TE
tabelul 3.1. De asemenea, calculul cu modele plane poate fi folosit în cazul clădirilor cu pereți
structurali din zidărie cu înălțime ≤ P+2E ≤ 10 m, din clasele de importanță – expunere I si II,
care nu au regularitate în plan dar au regularitate în elevație, dacă sunt îndeplinite condițiile
suplimentare de alcătuire menționate anterior. În condițiile de mai sus, calculul se va face
U
folosind două modele plane constituite fiecare din pereții structurali dispuși pe direcțiile
principale ale clădirii.
PR
b) Calculul modal cu spectru de răspuns.
Pentru clădirile care nu satisfac condițiile de regularitate în elevație se va folosi calculul modal
cu spectrul de răspuns, cu modele plane sau spațiale conform tabelului 3.2.
Tab. 3.2. Modul de considerare a regularității asupra proiectării seismice

N
Regularitate Simplificare de calcul admisă Factor de comportare

Caz
În plan În elevație Model Calcul elastic liniar Calcul elastic liniar
RIA
*Forța laterală
1 Da Da Plan Valoarea de referință
echivalentă
2 Da Nu Plan Modal Valoare redusă
3 Nu Da Spațial Modal Valoarea de referință
4 Nu Nu Spațial Modal Valoare redusă
* Numai dacă construcția are o înălțime până la 30 m și o perioadă a oscilațiilor proprii T < 1,50s
3.3. Distribuția forței seismice de bază pe șpaleți, utilizând „Calculul cu forțe

MA
seismice static echivalente”
În cazul în care structura îndeplinește condițiile de regularitate din tabelele 3.1 și 3.2, atunci
pentru determinarea încărcărilor orizontale aferente șpaleților se poate folosi „Calculul cu forțe
seismice static echivalente”. Forţa seismică de bază se va distribui pereţilor structurali conform
modelului de calcul.
În cazul pereţilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, plinurile orizontale din zidărie vor fi considerate
ca grinzi de cuplare numai dacă sunt ţesute efectiv cu montanţii alăturaţi şi dacă sunt legate atât
cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este
U
separat de centura planşeului).
Dacă sunt îndeplinite condiţiile de la mai sus, sau dacă riglele de cuplare sunt integral din beton
AN
armat, se va folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acţiunilor verticale şi
seismice în montanţi şi în rigle.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prezentate anterior pereţii se vor considera console
independente, legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj. Pentru
TE
construcţiile cu planşee rigide în plan orizontal, forţa tăietoare seismică de bază se distribuie
pereţilor structurali proporţional cu rigiditatea laterală a fiecăruia.
Pentru determinarea încărcărilor orizontale aferente șpaleților, se propune parcurgerea

U
următoarelor etape:
o Calculul rigidității laterale și al centrului de rigiditate
PR
o Calculul rigidității la torsiune
o Distribuția forței tăietoare de bază
3.3.1 Calculul rigidității laterale și al centrului de rigiditate

 Se calculează rigiditatea relativă de nivel a peretelui
Rigiditatea laterală a șpaleților de zidărie depinde de geometria panoului, condițiile statice la
N
extremități (dublu încastrat, în consolă, sau situații apreciate de proiectant ca intermediare) și de

proprietățile de deformabilitate ale zidăriei (modulii de elasticitate longitudinal și transversal).
RIA
Pereții structurali din zidărie se consideră în calcul în situația cea mai defavorabilă, în care
secțiunea se consideră dreptunghiulară, fără a ține seama de conlucrările din zonele de talpă.
De asemenea, schema statică a șpaleților de zidărie care participă la preluarea forței seismice s-a
stabilit a fi consolă verticală încastrată în dreptul cotei ±0,00.
MA
În condițiile menționate, rigiditatea laterală a șpaleților se va calcula cu expresia:

EZC ∙ t
Rp =
λp ∙ (3 + 4 ∙ λ2p )
unde:
o λp – factorul de formă (pentru un nivel);

𝐻
𝜆𝑝 =
𝑙𝑤
o t – grosimea peretelui;
U
o H – înălțimea totală a șpaleților;
o lw – lungimea șpaleților.
 determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție longitudinală:
AN
𝑥𝑖 ∙ 𝑅𝑝 (𝑇)
𝑥𝐶𝑅 =
𝑅𝑝 (𝑇)
Unde:
o xi – coordonatele centrului de greutate al peretelui în raport cu sistemul de axe
TE
(figura 3.1.);
o Rp(T) – rigiditățile laterale ale pereților pe direcție transversală.
Poziția centrului de rigiditate pe direcție longitudinală se poate determina tabelar, utilizând un

U
tabel de forma tabelului 3.3.
Tab. 3.3 Determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție longitudinală
PR
EZC t lw Rp(T) xi xi · Rp
Elem. λp
(kN/m2) (m) (mm) (kN/m) (m) (kN)
T1
T2
T3
T4
…
N
…
…
Tn
RIA
Suma rigidităților relative de nivel ΣRp(T) = …

Suma produselor Σxi · Rp(T) = …
𝒙𝒊 ∙ 𝑹𝒑 (𝑻)
Poziția centrului de rigiditate pe direcție longitudinală 𝒙𝑪𝑹 =
𝑹𝒑 (𝑻)
 determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție transversală:

MA
𝑦𝑖 ∙ 𝑅𝑝 (𝐿)
𝑦𝐶𝑅 =
𝑅𝑝 (𝐿)
Unde:
o yi – coordonatele centrului de greutate al peretelui în raport cu sistemul de axe
(figura 3.1.);
o Rp(L) – rigiditățile laterale ale pereților pe direcție longitudinală.
Tab. 3.4 Determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție transversală

EZC T lw Rp(L) yi yi · Rp
Elem. λp
(kN/m2) (m) (m) (kN/m) (m) (kN)
U
L1
L2
L3
AN
L4
…
…
…
Ln
Suma rigidităților relative de nivel ΣRp(L) = …
TE
Suma produselor Σyi · Rp(L) = …
𝒚𝒊 ∙ 𝑹𝒑 (𝑳)
Poziția centrului de rigiditate pe direcție longitudinală 𝒚𝑪𝑹 =
𝑹𝒑 (𝑳)
U
N PR
RIA
MA
Fig. 3.1 Notații pentru determinarea centrului de rigiditate
3.3.2 Calculul rigidității la torsiune

Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relația:
𝑛 𝑚
𝑅𝐽𝑅 = 𝑅𝑝𝑖 𝑇 ∙ (𝑥𝐶𝑅 − 𝑥𝑖 )2 + 𝑅𝑔𝑖 𝐿 ∙ (𝑦𝐶𝑅 − 𝑦𝑖 )2

1 1

Tab. 3.5 Determinarea rigidității la torsiune
Rp(T)· Rp(L)·
Elem.
Elem.
Rp(T) xi (xCR–xi) Rp(L) yi (yCR–yi)
(xCR–xi)2 (yCR–yi)2
kN/m m m kNm kN/m m m kNm
U
T1 L1
T2 L2
T3 L3
AN
T4 L4
… …
… …
… …
Tn Lm
Suma produselor Σ1 = … Suma produselor Σ2 = …
TE
RJR = Σ1 + Σ2
3.3.3 Distribuția forței tăietoare de bază

Distribuția forței tăietoare de bază depinde de poziția centrului de rigiditate al structurii (CR) față
U
de poziția centrului de greutate al planșeului (CG).
A. Dacă,
 rx2 ≤ lpl2 + e0x2
PR
 ry2 ≤ lpl2 + e0y2
atunci clădirea se consideră fără regularitate în plan, pentru distribuția forței seismice de bază pe
șpaleți se ia în calcul atât efectul translației, cât și efectele de torsiune.
Calculul forțelor seismice distribuite pe șpaleți, ținând cont doar de efectul translației
N
Modelele plane consideră aceeași poziție pentru centrele de rigiditate și centrele maselor la
fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiune produse de pozițiile diferite ale acestora,
RIA
precum si efectul unor excentricități accidentale, calculul pe modelul plan trebuie corectat prin
determinarea forțelor seismice de nivel suplimentare care revin subsistemelor plane care
alcătuiesc modelul.
Forțele seismice de nivel obținute pentru modelele plane asociate la două direcții principale
MA
ortogonale se distribuie subsistemelor plane componente din fiecare direcție conform relației:
 pentru direcția x de acțiune seismică:
𝑗 𝑗
𝑗 𝑅𝑖𝑥 𝑅𝑖𝑥 ∙ 𝑦𝑗
𝐹𝑖𝑥 = 𝑝 𝑗
∙ 𝐹𝑖𝑥 + 𝑝 𝑗 𝑗
∙ 𝐹𝑖𝑥 ∙ 𝑒𝑖𝑦
𝑗 =1 𝑅𝑖𝑥 𝑗 =1 𝑅𝑖𝑥 ∙ 𝑦𝑗2 + 𝑅𝑖𝑦 ∙ 𝑥𝑗2
 pentru direcția y de acțiune seismică:

𝑗 𝑗
𝑗
𝑅𝑖𝑦 𝑅𝑖𝑦 ∙ 𝑥𝑗
𝐹𝑖𝑦 = 𝑝 𝑗
∙ 𝐹𝑖𝑦 + 𝑝 𝑗 𝑗
∙ 𝐹𝑖𝑦 ∙ 𝑒𝑖𝑥
𝑗 =1 𝑅𝑖𝑦 𝑗 =1 𝑅𝑖𝑥 ∙ 𝑦𝑗2 + 𝑅𝑖𝑦 ∙ 𝑥𝑗2
în care:
U
 Fixj, Fiyj – forțele seismice la nivelul “i” pe direcția x, respectiv y, pentru subsistemul plan
j;
AN
 Fix , Fiy – forțele seismice la nivelul “i” pe direcția x, respectiv y, pentru modelul plan
general;
 Rixj, Riyj – rigiditățile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intră în
componența subsistemului plan j asociate direcției x, respectiv y, calculate considerând
TE
numai deplasările de translație ale planșeului indeformabil;
 xj, yj – distanțele pe direcția x, respectiv y, care definesc poziția subsistemului plan în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul “i”;
 eix, eiy – distanțele pe direcția x, respectiv y, care definesc pozițiile excentrice ale forțelor
U
seismice fără de centrul de rigiditate:
eix = e0ix ± e1ix
PR
eiy = e0iy ± e1iy
unde:
o e0ix, e0iy – distanțele în direcția x, respectiv y, dintre centrele de masă și de
rigiditate la nivelul „i”;
o e1ix, e1iy – excentricitățile accidentale în direcția x, respectiv y, la nivelul “i”,
N
calculate după cum urmează:

e1ix = ± 0,05 · Lx
RIA
e1iy = ± 0,05 · Ly
unde:
 Lx , Ly – lungimile planșeului perpendiculare pe direcția acțiunii seismice.
În relațiile de mai sus s-au neglijat rigiditățile axiale și de torsiune ale elementelor de rezistență
verticale.
MA
B. Dacă,
 rx2 > lpl2 + e0x2
 ry2 > lpl2 + e0y2
atunci clădirea se consideră cu regularitate în plan, pentru distribuția forței seismice de bază pe
șpaleți se ia în calcul doar efectul translației.

Calculul forțelor seismice distribuite pe șpaleți, ținând cont doar de efectul translației
Forța seismică de bază, sau cele de nivel, se distribuie pe fiecare șpalet în parte ținând cont doar
de efectul translației, în funcție de rigiditatea laterală a acestuia.
U
Astfel:
R pjk
Fijk = Fi ∙ kN
R pjk
AN
unde:
 Fijk - forța orizontală ce acționează la nivelul „i” pe șpaletul „k” al peretelui „j”;
 Fi – forța orizontală ce acționează la nivelul „i” asupra întregii clădiri;
 Rpjk – rigiditatea laterală a spaletului „k”, din componența peretelui „j”;
TE
Σ Rpjk – reprezintă suma rigidităților laterale ale tuturor șpaleților pe o direcție (transversală sau
longitudinală).
3.4 Distribuția forței seismice de bază pe șpaleți, utilizând „Calculul modal cu

U
spectre de răspuns”
PR
În metoda de calcul modal, acțiunea seismica se evaluează pe baza spectrelor de răspuns
corespunzătoare mișcărilor de translație unidirecționale ale terenului descrise prin
accelerograme. Acțiunea seismică orizontală este descrisă prin două componente orizontale
evaluate pe baza aceluiași spectru de răspuns de proiectare. Componenta verticală a acțiunii
seismice este caracterizată prin spectrul de răspuns vertical. Această metodă de calcul se aplică
clădirilor care nu îndeplinesc condițiile specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu forțe
N
laterale static echivalente.

RIA
La utilizarea unui model spațial, acțiunea seismică se va aplica pe direcțiile orizontale relevante
și pe direcțiile principale ortogonale. Pentru clădirile cu elemente de rezistență amplasate pe
două direcții perpendiculare, acestea pot fi considerate ca direcții relevante. În general, direcțiile
principale corespund direcției forței tăietoare de bază asociată modului fundamental de vibrație
de translație și normalei pe această direcție. Structurile cu comportare liniară sunt caracterizate
MA
de modurile proprii de vibrație (perioade proprii, forme proprii de vibrație, mase modale
efective, factori de participare a maselor modale efective). Acestea se determină prin metode de
calcul dinamic, utilizând caracteristicile dinamice inerțiale și de deformabilitate ale sistemelor
structurale rezistente la acțiunea seismică. În calcul se vor considera modurile proprii cu o
contribuție semnificativă la răspunsul seismic total. Condiția din paragraful de mai sus este
îndeplinită dacă:

 suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel puțin
90% din masa totală a structurii;
 au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masa modală efectiva mai mare de
U
5% din masa totală.
Forța tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcția de acțiune a mișcării seismice în modul propriu de
AN
vibrație k este:
Fb,k = γ1 · Sd · (Tk) · mk
în care:
 mk - masa modală efectivă asociată modului propriu de vibrație k și se determină cu
TE
relația:
𝑛 2
𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ 𝑆𝑖,𝑘
𝑚𝑘 = 𝑛 2
U 𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ 𝑆𝑖,𝑘
unde:
o mi - masa de nivel;
PR
o Tk – perioada proprie în modul propriu de vibrație k;
o Si,k – componenta vectorului propriu în modul de vibrație k pe direcția gradului de
libertate dinamică de translație la nivelul “i”
Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direcțiile principală și toate modurile de
N
vibrație) este egală cu masa structurii. În cazul modelelor spațiale, condiția de mai sus se va
verifica pentru fiecare direcție de calcul.
RIA
În cazul în care condițiile paragrafului prezentate anterior nu pot fi satisfăcute (spre exemplu, la
clădirile cu o contribuție semnificativă a modurilor de torsiune), numărul minim r de moduri
proprii ce trebuie incluse într-un calcul spațial trebuie să satisfacă următoarele condiții:
𝑟 ≥3∙ 𝑛
MA
Tr ≤ 0,05 · Tc
unde:
 r – numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate;
 n – numărul de niveluri deasupra secțiunii de încastrare considerată pentru suprastructură;
 Tr – perioada proprie de vibrație a ultimului mod de vibrație considerat r.

Răspunsurile modale pentru două moduri proprii de vibrație consecutive, k și k+1 sunt
considerate independente daca perioadele proprii de vibrație Tk si Tk+1 (în care Tk+1 ≤ Tk ) satisfac
următoarea condiție:
U
Tk+1 ≤ 0,9 · Tk
Pentru răspunsurile modale maxime, independente între ele, efectul total maxim se obține cu
AN
relația de compunere modală:
2
𝐸𝐸 = 𝐸𝐸,𝑘
în care:
TE
 EE efectul acțiunii seismice (efort în secțiune, deplasare);
 EE,k efectul acțiunii seismice în modul k de vibrație.
U
În cazul în care Tk+1 > 0,9 · Tk, se vor considera alte reguli de suprapunere a maximelor modale
(spre exemplu, combinarea pătratică completă, sumarea algebrică a răspunsurilor modale
succesive etc.). (0)
PR
În cazul în care pentru obținerea răspunsului seismic se utilizează un model spațial, efectul de
torsiune produs de o excentricitate accidentală se poate considera prin introducerea la fiecare
nivel a unui moment de torsiune:
Mai = Fi · eai(0)
N
în care:
 Mai – moment de torsiune aplicat la nivelul “i” în jurul axei sale verticale
RIA
 eai – excentricitate accidentala a masei de la nivelul “i” conform relației

 Fi – forța seismică static echivalentă orizontală aplicată la nivelul “i”.
Momentul de torsiune se va calcula pentru toate direcțiile și sensurile considerate în calcul.

MA

ETAPA 3 – Determinarea forțelor orizontale distribuite pe șpaleți
1. ALEGEREA MODELULUI STRUCTURAL PLAN
U
Clădirea are regularitate atât în plan cât și în elevație, așadar este o clădire cu regularitate
structurală de tipul 1. Se aleg două modele plane constituite din totalitatea pereților structurali de
AN
pe direcțiile principale, transversale și longitudinale. Fiecare model plan constituie un sistem
elastic cu un grad de libertate dinamică la fiecare nivel (deplasarea de translație în planul
pereților).
Secțiunea de încastrare a ansamblurilor pereților structurali pentru calculul la forțe orizontale se
TE
va lua în dreptul cotei ±0,00 a clădirii, conformarea structurală a infrastructurii recomandând
acest lucru.
2. ALEGEREA METODEI DE CALCUL LA FORȚE ORIZONTALE

U
Conform tabelului 3.2. pentru clădirile cu regularitate în plan și în elevație se poate utiliza
„Calculul cu forțe seismice static echivalente”.
PR
3. DISTRIBUȚIA FORȚEI SEISMICE DE BAZĂ PE ȘPALEȚI, UTILIZÂND
„CALCULUL CU FORȚE SEISMICE STATIC ECHIVALENTE”
3.1. Calculul rigidității laterale și al centrului de rigiditate
Centrul de greutate al planșeului este prezentat în figura 3.2.

N
RIA
MA
Fig. 3.2 Poziția centrului de greutate al planșeului

Coordonatele centrului de greutate al planșeului fiind:
 XCR = 9,425 m
 YCR = 6,125 m
U
 determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție transversală:
Tab. 3.6 Determinarea poziției centrului de rigiditate pe direcție transversală
AN
EZC/103 t lw Rp(L)/103 yi yi · Rp/103
Elem. λp
(kN/m2) (m) (m) (kN/m) (m) (kN)
LA1 8671,00 1,50 5,60 2,89 12,125 35,08
LA2 7377,01 2,45 3,43 10,32 12,125 125,17
LA3 5268,79 2,15 3,91 5,05 12,125 61,26
TE
LA4 5214,58 1,90 4,42 3,49 12,125 42,28
LA5 7239,85 2,60 3,23 12,02 12,125 145,72
LA6 8125,92 1,65 5,09 3,59 12,125 43,54
LB1 7381,61 2,65 3,17 12,94 8,825 114,20
LB2 14169,52 1,75 4,80 7,45 8,825 65,70
LB3
LB4
7237,74
7843,34
U2,05
1,75
4,10
4,80
6,04
4,12
8,825
8,825
53,32
36,37
LB5 14169,52 1,75 4,80 7,45 8,825 65,70
LB6
PR
6382,87 2,95 2,85 15,18 8,825 133,99
LC1 6322,73 0,24 5,20 1,62 69,91 6,125 428,17
LC2 7889,07 6,35 1,32 143,14 6,125 876,71
LC3 6228,76 5,50 1,53 79,38 6,125 486,22
LC’1 13142,82 1,00 8,40 1,32 4,225 5,56
LC’2 8034,03 3,90 2,15 41,53 4,225 175,46
LC’3 8125,92 1,65 5,09 3,59 4,225 15,17
LC’4 13142,82 1,00 8,40 1,32 4,225 5,56
N
LD1 10560,98 1,20 7,00 1,82 0,125 0,23

LD2 11366,29 2,25 3,73 12,44 0,125 1,55
LD3 8281,78 1,85 4,54 5,12 0,125 0,64
RIA
LD4 5214,58 1,90 4,42 3,49 0,125 0,44

LD5 12132,87 2,55 3,29 19,05 0,125 2,38
LD6 15820,78 1,20 7,00 2,73 0,125 0,34
Suma rigidităților relative de nivel ΣRp(L) = 475,361
Suma produselor Σxi · Rp(L) = 2920,784
Poziția centrului de rigiditate pe direcție transversală 𝒚𝒊 ∙ 𝑹𝒑 (𝑳)

MA
𝒚𝑪𝑹 = = 𝟔, 𝟏𝟒𝟒𝟑
𝑹𝒈 (𝑳)
Modulul de elasticitate longitudinal pentru șpaleții transversali se va calcula în tabelul

3.8, iar pentru șpaleții longitudinali în 3.9. Pentru exemplificare, se prezintă calculul modulului
de elasticitate longitudinal al șpaletului LA1. În figura 3.3 se prezintă conformarea acestui șpalet.

Se observă că acesta are în alcătuire trei panouri de zidărie (Z1, Z2, Z3) cu lungimile 1,45 m,
2,75 m, respectiv 1,15 m și patru stâlpișori din beton armat cu dimensiunile 24 x 24 m.
U
AN
𝐸𝑍𝐶 =
𝐼𝑧 + 𝐼𝑏
U
=
TE
Fig. 3.3 Conformarea structurală a șpaletului LC2
Modulul de elasticitate longitudinal al șpaletului din zidărie confinată se calculează cu relația:
𝐸𝑍 ∙ 𝐼𝑧 + 𝐸𝑏 ∙ 𝐼𝑏 5150 ∙ 3,73 + 27000 ∙ 1,334
3,73 + 1,334
= 10905,9 𝑁/𝑚𝑚2
PR
în care:
 EZ – modulul de elasticitate longitudinal al panoului de zidărie nearmată;
EZ = 1000 · fk = 1000 · 5,15 = 5150 N/mm2
 fk – rezistența unitară caracteristică la compresiune a zidăriei nearmate, se extrage din

N
tabelul 3.7 (CR 6 – 13);

Tab. 3.7 Rezistența caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline
din argilă arsă din grupa 1 și mortar pentru utilizare generală
RIA
Rezistența standardizată a Rezistența mortarului (N/mm2)

elementului fb (N/mm) M15 M12,5 M10 M7,5 M5 M2,5
15,0 6,6 6,25 5,85 5,35 4,75 3,85
12,5 5,8 5,50 5,15 4,70 4,20 3,40
10,0 4,95 4,70 4,40 4,05 3,55 2,90
7,5 4,05 3,85 3,60 3,30 2,90 2,35
MA
5,0 N.A. 2,70 2,50 2,20 NPS
 IZ – momentul de inerție al părții de zidărie;

Se menționează faptul că momentul de inerție se calculează pentru fiecare panou de zidărie în
parte, ținând cont de variația centrului de greutate al secțiunii acestora față de centrul de greutate
al șpaletului în ansamblu.

IZ (LC2) = I1 + I2 + I3 = 1,745 + 0,43 + 1,555 = 3,73 m4
în care,
 I1 – momentul de inerție al panoului de zidărie Z1, raportat la centrul de greutate al
U
șpaletului:
I1 = IZ (Z1) + A(Z1) · (yZ1)2 = 0,24 · 1,453/12 + 0,24 · 1,45 · 2,22 = 1,745 m4
AN
șpaletului:
I2 = IZ (Z2) + A(Z2) · (yZ2)2 = 0,24 · 2,753/12 + 0,24 · 2,75 · 0,152 = 0,43 m4
șpaletului:
TE
I3 = IZ (Z3) + A(Z3) · (yZ3)2 = 0,24 · 1,153/12 + 0,24 · 1,15 · 2,352 = 1,555 m4
 EZ – modulul de elasticitate longitudinal al betonului, pentru C16/20 se consideră 27000

N/mm2; U
 Ib – momentul de inerție al secțiunii de beton;
În mod asemănător momentului de inerție al părții de zidărie, se ține cont de variația centrului de
PR
greutate al stâlpișorului față de centrul de greutate al șpaletului în ansamblu.
Ib (LC2) = Ist1 + Ist2 + Ist3 + Ist4 = 0,536 + 0,105 + 0,157 + 0,536 = 1,334 m4
în care,
 Ist1 – momentul de inerție al stâlpișorului st1, raportat la centrul de greutate al
șpaletului:
N
Ist1 = Ib (st1) + A(st1) · (yst1)2 = 0,24 · 0,243/12 + 0,242 · 3,052 = 0,536 m4

 Ișp2 – momentul de inerție al stâlpișorului st2, raportat la centrul de greutate al
RIA
șpaletului:
Ist2 = Ib (st2) + A(st2) · (yst2)2 = 0,24 · 0,243/12 + 0,242 · 1,352 = 0,105 m4
șpaletului:
Ișp3 = Ib (st3) + A(st3) · (yst3)2 = 0,24 · 0,243/12 + 0,242 · 1,652 = 0,157 m4
MA

șpaletului:
Ișp4 = Ib (st4) + A(st4) · (yst4)2 = 0,24 · 0,243/12 + 0,242 · 3,052 = 0,536 m4

Tab. 3.8 Determinarea modulului de elasticitate longitudinal al șpaleților de pe direcția
transversală
Indicativ fk Ez Eb Iz Ib Modulul de elasticitate
șpalet (N/mm2) (N/mm2) (N/mm2) (m4) (m4) longitudinal al zidăriei EZC
(N/mm2)
U
T11 5,15 5150,00 27000,00 7,94 0,34 6048,64
T22 5,15 5150,00 27000,00 20,44 1,09 6254,74
T21 5,15 5150,00 27000,00 7,62 0,58 6701,65
AN
T22 5,15 5150,00 27000,00 0,09 0,07 14169,52
T23 5,15 5150,00 27000,00 13,70 0,49 5897,63
T31 5,15 5150,00 27000,00 7,62 0,58 6701,65
T32 5,15 5150,00 27000,00 18,62 1,74 7018,05
T41 5,15 5150,00 27000,00 7,62 0,58 6701,65
T42 5,15 5150,00 27000,00 0,09 0,07 14169,52
TE
T43 5,15 5150,00 27000,00 13,70 0,49 5897,63
T51 5,15 5150,00 27000,00 7,62 0,58 6701,65
T52 5,15 5150,00 27000,00 0,09 0,07 14169,52
T53 5,15 5150,00 27000,00 13,70 0,49 5897,63
T61 5,15 5150,00 27000,00 7,94 0,34 6048,64
T62 5,15 5150,00 U27000,00 20,44 1,09 6254,74
Tab. 3.9 Determinarea modulului de elasticitate longitudinal al șpaleților de pe direcția

longitudinală
PR
Indicativ fk Ez Eb Iz Ib Modulul de elasticitate
șpalet (N/mm2) (N/mm2) (N/mm2) (m4) (m4) longitudinal al zidăriei EZC
(N/mm2)
LA1 5,15 5150,00 27000,00 0,24 0,05 8671,00
LA2 5,15 5150,00 27000,00 0,63 0,07 7377,01
LA3 5,15 5150,00 27000,00 0,62 0,00 5268,79
LA4 5,15 5150,00 27000,00 0,38 0,00 5214,58
LA5 5,15 5150,00 27000,00 0,78 0,08 7239,85
N
LA6 5,15 5150,00 27000,00 0,37 0,06 8125,92

LB1 5,15 5150,00 27000,00 2,39 0,27 7381,61
LB2 5,15 5150,00 27000,00 0,09 0,07 14169,52
RIA
LB3 5,15 5150,00 27000,00 0,89 0,09 7237,74

LB4 5,15 5150,00 27000,00 0,47 0,07 7843,34
LB5 5,15 5150,00 27000,00 0,09 0,07 14169,52
LB6 5,15 5150,00 27000,00 3,53 0,21 6382,87
LC1 5,15 5150,00 27000,00 15,48 0,88 6322,73
LC2 5,15 5150,00 27000,00 9,31 1,33 7889,07
LC3 5,15 5150,00 27000,00 19,20 1,00 6228,76
LC’1 5,15 5150,00 27000,00 0,03 0,02 13142,82
MA
LC’2 5,15 5150,00 27000,00 2,54 0,39 8034,03

LC’3 5,15 5150,00 27000,00 0,37 0,06 8125,92
LC’4 5,15 5150,00 27000,00 0,03 0,02 13142,82
LD1 5,15 5150,00 27000,00 0,08 0,03 10560,98
LD2 5,15 5150,00 27000,00 0,29 0,12 11366,29
LD3 5,15 5150,00 27000,00 0,23 0,04 8281,78
LD4 5,15 5150,00 27000,00 0,38 0,00 5214,58
LD5 5,15 5150,00 27000,00 0,72 0,34 12132,87
LD6 5,15 5150,00 27000,00 0,08 0,08 15820,78

 Determinarea poziției centrului de greutate pe direcție longitudinală
Tab. 3.10 Determinarea poziției centrului de greutate pe direcție longitudinală
EZC/103 t lw Rp(T) /103 xi xi · Rp/103
Elem. λp
(kN/m2) (m) (m) (kN/m) (m) (kN)
U
T11 6048,64 4,35 1,93 41,96 0,125 5,25
T12 6254,74 7,30 1,15 157,25 0,125 19,66
T21 6701,65 4,35 1,93 46,49 4,325 201,08
AN
T22 14169,52 1,75 4,80 7,45 4,325 32,20
T23 5897,63 4,35 1,93 40,91 4,325 176,95
T31 6701,65 4,35 1,93 46,49 7,925 368,44
T32 7018,05 7,00 1,20 160,23 7,925 1269,82
0,24
T41 6701,65 4,35 1,93 46,49 10,925 507,92
T42 14169,52 1,75 4,80 7,45 10,925 81,34
TE
T43 5897,63 4,35 1,93 40,91 10,925 446,98
T51 6701,65 4,35 1,93 46,49 14,225 661,34
T52 14169,52 1,75 4,80 7,45 14,225 105,91
T53 5897,63 4,35 1,93 40,91 14,225 582,00
T61 6048,64 4,35 1,93 41,96 18,725 785,72
T62 6254,74 U 7,30 1,15 157,25 18,725 2944,43
Suma rigidităților relative de nivel ΣRp(T) = 889,685
Suma produselor Σxi · Rp(T) = 8189,023
Poziția centrului de greutate pe direcție longitudinală 𝒙𝒊 ∙ 𝑲𝒈 (𝑻)

PR
𝒙𝑪𝑹 = = 𝟗, 𝟐𝟎𝟒 𝒎
𝑲𝒈 (𝑻)
Coordonatele centrului de rigiditate sunt: XCR = 9,186 m și YCR = 6,067 m

N
RIA
MA
Fig. 3.4 Poziția centrului de greutate al planșeului și a centrului de rigiditate

3.2. Calculul rigidității la torsiune
Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relația:
𝑛 𝑚
2
𝑅𝐽𝑅 = 𝑅𝑝𝑖 𝑇 ∙ (𝑥𝐶𝑅 − 𝑥𝑖 ) + 𝑅𝑝𝑖 𝐿 ∙ (𝑦𝐶𝑅 − 𝑦𝑖 )2
U
1 1
Tab. 3.11 Determinarea rigidității la torsiune
AN
Rp(T)· Rp(L)·
Elem.
Elem.
Rp(T) xi (xCR–xi) Rp(L) yi (yCR–yi)
(xCR–xi)2 (yCR–yi)2
kN/m m m kNm kN/m m m kNm
T11 41,96 0,125 9,079 3459,10 LA1 2,89 12,125 -5,981 103,49
T12 157,25 0,125 9,079 12962,66 LA2 10,32 12,125 -5,981 369,26
T21 46,49 4,325 4,879 1106,89 LA3 5,05 12,125 -5,981 180,72
TE
T22 7,45 4,325 4,879 177,26 LA4 3,49 12,125 -5,981 124,72
T23 40,91 4,325 4,879 974,10 LA5 12,02 12,125 -5,981 429,86
T31 46,49 7,925 1,279 76,10 LA6 3,59 12,125 -5,981 128,45
T32 160,23 7,925 1,279 262,28 LB1 12,94 8,825 -2,681 92,99
T41 46,49 10,925 -1,721 137,64 LB2 7,45 8,825 -2,681 53,50
T42 7,45 10,925 -1,721 U 22,04 LB3 6,04 8,825 -2,681 43,42
T43 40,91 10,925 -1,721 121,12 LB4 4,12 8,825 -2,681 29,61
T51 46,49 14,225 -5,021 1171,88 LB5 7,45 8,825 -2,681 53,50
T52 7,45 14,225 -5,021 187,66 LB6 15,18 8,825 -2,681 109,11
PR
T53 40,91 14,225 -5,021 1031,28 LC1 69,91 6,125 0,019 0,03
T61 41,96 18,725 -9,521 3803,44 LC2 143,14 6,125 0,019 0,05
T62 157,25 18,725 -9,521 14253,04 LC3 79,38 6,125 0,019 0,03
LC’1 1,32 4,225 1,919 4,85
LC’2 41,53 4,225 1,919 152,99
LC’3 3,59 4,225 1,919 13,23
LC’4 1,32 4,225 1,919 4,85
LD1 1,82 0,125 6,019 65,93
N
LD2 12,44 0,125 6,019 450,63

LD3 5,12 0,125 6,019 185,58
LD4 3,49 0,125 6,019 126,34
RIA
LD5 19,05 0,125 6,019 690,19

LD6 2,73 0,125 6,019 98,76
Suma produselor [kNm] Σ1 = 39746,48 Suma produselor [kNm] Σ2 = 3512,08
RJR = Σ1 + Σ2 = 43258,56[kNm]
3.3. Distribuția forței tăietoare de bază

 Calculul razei de girație a planșeului:
MA
𝐼𝑝,𝑝𝑙 9724,976
𝑙𝑝𝑙 = = = 6,489 𝑚
𝐴𝑝𝑙 230,9125
 Calculul momentului polar al suprafeței planșeului:

Ip,pl = Ix (pl) + Iy (pl) = L * l3/12 + L3 * l/12 = 18,85 * 12,253/12 + 18,853 * 12,25/12 =
9724,976 m4

 Calculul suprafeței planșeului:
Apl = L * l = 18,85 * 12,25 = 230,9125 m2
 Calculul razelor de torsiune a structurii:
U
𝑅𝐽𝑅 43258,56 𝑅𝐽𝑅 43258,56
𝑟𝑥 = = = 9,54 𝑚 𝑟𝑦 = = = 6,97 𝑚
𝑅𝑝𝑥 713,23 𝑅𝑝𝑦 907,94
AN
 Calculul distanțelor între centrul de masă și centrul de rigiditate:
e0x = XCG – XCR = 9,425 – 9,204 = 0,221 m
e0y = YCG – YCR = 6,125 – 6,144 = - 0,019 m
Pentru că,
TE
rx2 > lpl2 + e0x2
9,542 > 6,492 + 0,2212 → 91,001 > 42,164
ry2 > lpl2 + e0y2
6,972 > 6,492 + (-0,019)2 → 48,622> 42,116
U
clădirea se consideră cu regularitate în plan, iar pentru distribuția forței seismice de bază pe
șpaleți se ia în calcul doar efectul translației.
PR
 Calculul forțelor seismice distribuite pe șpaleți, ținând cont doar de efectul translației
Forța seismică de bază și cele de nivel se distribuie pe șpaleți în funcție de rigiditățile laterale ale
acestora. Rigiditățile laterale ale șpaleților au fost calculate anterior. Calculul se va face în
tabelul 3.12 și tabelul 3.13.
N
Tab. 3.12 Determinarea forțelor de nivel ce acționează pe fiecare șpalet pe direcție transversală
Rigiditatea Total PRIMUL PLANȘEU PLANȘEUL AL DOILEA PLANȘEUL AL TREILEA
laterală [m2] F1 F1jk F2 F2jk F3 F3jk
RIA
[kN/m] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]

41,961 20,293 40,586 42,271
157,246 76,046 152,093 158,408
46,491 22,484 44,968 46,835
7,445 3,601 7,201 7,500
40,914 19,786 39,573 41,216
46,491 22,484 44,968 46,835
160,230 77,488 154,979 161,414
MA
46,491 889,685 430,260 22,484 860,53 44,968 896,26 46,835

7,445 3,601 7,201 7,500
40,914 19,786 39,573 41,216
46,491 22,484 44,968 46,835
7,445 3,601 7,201 7,500
40,914 19,786 39,573 41,216
41,961 20,293 40,586 42,271
157,246 76,046 152,093 158,408

Tab. 3.13 Determinarea forțelor de nivel ce acționează pe fiecare șpalet pe direcție longitudinală
Rigiditatea Total PRIMUL PLANȘEU PLANȘEUL AL DOILEA PLANȘEUL AL TREILEA
laterală [m2] F1 F1jk F2 F2jk F3 F3jk
[kN/m] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
2,893 2,619 5,238 5,455
U
10,324 9,344 18,688 19,464
5,053 4,573 9,146 9,526
3,487 3,156 6,312 6,574
AN
12,018 10,878 21,756 22,659
3,591 3,251 6,501 6,771
12,940 11,712 23,425 24,398
7,445 6,739 13,478 14,037
6,042 5,469 10,938 11,392
4,121 3,730 7,460 7,770
7,445 6,739 13,478 14,037
TE
15,184 13,743 27,486 28,628
69,905 475,361 430,26 63,273 860,53 126,547 896,26 131,801
143,137 129,556 259,115 269,874
79,382 71,851 143,703 149,670
1,316 1,192 2,383 2,482
41,530 U 37,589 75,180 78,301
3,591 3,251 6,501 6,771
1,316 1,192 2,383 2,482
1,820 1,647 3,294 3,431
PR
12,437 11,257 22,514 23,449
5,122 4,636 9,272 9,657
3,487 3,156 6,312 6,574
19,049 17,242 34,484 35,916
2,726 2,467 4,934 5,139
N
RIA
MA

CALCULUL EFORTURILOR SECȚIONALE DE PROIECTARE NED, VED, MED 2014
CAPITOLUL 4
U
CALCULUL EFORTURILOR SECȚIONALE DE PROIECTARE
AN
NED, VED, MED
Verificarea secțiunii șpaleților se va face în dreptul cotei zero și la limita superioară a panoului
de zidărie de la parter, în secțiunea de sub centură. La acest nivel solicitările vor fi:
 NEd – efort secțional de proiectare din forță axială, datorat de încărcările gravitaționale
TE
(verticale);
 MEd – efort secțional de proiectare din moment încovoietor, datorat de încărcările
orizontale (seism);
U
 VEd – efort secțional de proiectare din forță tăietoare, datorat de încărcările orizontale
(seism).
PR
Rezistențele de proiectare la eforturi secționale (capacitatea portantă a secțiunii) vor fi:
 NRd – rezistență de proiectare la efort axial;

 MRd – rezistență de proiectare la încovoiere;
 VRd – rezistență de proiectare la lunecare în rost orizontal.
N
Pentru ca secțiunile șpaleților să se verifice este necesar ca valorile rezistențelor de

proiectare să depășească valorile eforturilor secționale de proiectare. Astfel:
RIA
NRd >NEd
MRd >MEd
VRd >VEd
MA
4.1 Calculul eforturilor secționale provenite din încărcări gravitaționale
Pentru a determina eforturile secționale de proiectare este necesară determinarea suprafeței de

planșeu aferente fiecărui șpalet în parte. Astfel, utilizând „Metoda bisectoarei”, se vor trasa
bisectoarele unghiurilor create de laturile suprafețelor tuturor planșeelor (fig. 4.1). Fiecare șpalet
va preluat încărcarea din greutate proprie la care se vor adăuga încărcările transmise de planșeele

intermediare și cel superior (fig. 4.2). Forța rezultantă transmisă de planșee acționează excentric,
punctul de aplicare al acesteia fiind situat la o treime de baza triunghiului format. Această
excentricitate nu va fi considerată în calculul structural.
U
Expresiile forțelor verticale ce acționează asupra peretelui vor fi:
𝑝𝑙 .𝑠𝑢𝑝 . 𝑝𝑙 .𝑠𝑢𝑝 .
𝑁𝐸𝑑 3−2 = 𝑆𝑎𝑓 ∙ 𝑔𝑎𝑐 + 𝑔𝑝𝑙 .𝑠𝑢𝑝 . + 0,4 ∙ 𝑆𝑎𝑓 ∙⁡
(𝑢𝑝𝑙 .𝑠𝑢𝑝 + 𝑔𝑧ă𝑝𝑎𝑑 ă )
AN
𝑁𝐸𝑑 2−3 = 𝑁3−2 + 𝑙𝑤 ∙ 𝑕𝑒𝑡 ∙ 𝑔𝑝.𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 .
𝑝𝑙 . 𝑝𝑙 .
𝑁𝐸𝑑 2−1 = 𝑁2−3 + 𝑆𝑎𝑓 ∙ 𝑔𝑝𝑙 + 0,4 ∙ 𝑢𝑝𝑙 + î𝑛𝑐. 𝑝. 𝑑𝑒𝑠𝑝./𝑆𝑎𝑓
TE
𝑝𝑙 . 𝑝𝑙 .
𝑁𝐸𝑑 1−0 = 𝑁1−2 + 𝑆𝑎𝑓 ∙ 𝑔𝑝𝑙 + 0,4 ∙ 𝑢𝑝𝑙 + î𝑛𝑐. 𝑝. 𝑑𝑒𝑠𝑝./𝑆𝑎𝑓

U
unde:
PR
pl .sup .
o Saf = suprafața de planșeu superior aferentă șpaletului verificat;
Suprafața aferentă unui șpalet se determină utilizând metoda bisectoarei. În această

metodă, se construiesc bisectoarele colțurilor planșeelor care sprijină pe perete. Apoi se
construiesc perpendiculare pe direcția peretelui, prin centrele golurilor care împart peretele în
N
șpaleți. Suprafețele aferente șpaleților sunt delimitate de bisectoare, de dreptele care unesc
punctele de intersecție a bisectoarelor și de perpendicularele ce trec prin centrele golurilor, așa
RIA
cum se observă în figura 4.1.
o g ac = încărcarea unitară din greutate proprie transmisă planșeului superior de către

acoperiș;
o g pl .sup . = încărcarea unitară din greutate proprie a planșeului superior;
o gzăpadă – încărcarea din zăpadă transmisă planșeului superior;
MA
o upl.sup. – sarcină utilă la nivelul planșeului superior;

o lw = lungimea șpaletului verificat;
o het = înălțimea etajului;
o gp.activ. = încărcarea din greutate proprie a peretelui activ (interior sau exterior);
 gpl = încărcarea unitară din greutate proprie a planșeului curent;
 upl = sarcină utilă la nivelul planșeului curent;
pl .
 înc. p. desp./Saf = reprezintă încărcarea provenită din greutatea pereților despărțitori ce
sprijină pe suprafața aferentă. Pentru calculul acestei încărcări se va utiliza înălțimea utilă
a etajului, pereții despărțitori fiind așezați între două planșee.
U
AN
U TE
N PR
RIA
MA
Fig. 4.1 Reprezentarea suprafețelor aferente fiecărui șpalet

U
AN
U TE
Fig.4.2 Reprezentarea forțelor provenite din încărcări gravitaționale ce acționează asupra
PR
peretelui
Diagrama de efort axial se va trasa ca în figura 4.3.
N
RIA
MA
Fig. 4.3 Diagrama de efort axial

4.2 Calculul eforturilor secționale provenite din încărcări orizontale
4.2.1 Calculul momentelor încovoietoare și trasarea diagramelor de eforturi

Momentele încovoietoare se calculează utilizând forțele orizontale de nivel ce acționează asupra
U
șpaletului.
MEd3 = 0 [kN·m]
AN
MEd2 = F3 · het [kN·m]
MEd1 = F3 · 2het + F2 · het [kN·m]
MEd0 = F3 · 3het + F2 · 2het + F1 · het [kN·m]
U TE
N PR
RIA
Fig. 4.4 Diagrama de moment încovoietor Fig. 4.5 Diagrama de forță tăietoare
4.2.2 Calculul forțelor tăietoare și trasarea diagramelor de eforturi

MA
Forțele tăietoare se calculează utilizând forțele orizontale de nivel ce acționează asupra

șpaletului.
VEd3 = F3 [kN]
VEd2 = F3 + F2 [kN]
VEd1 = F3 + F2 + F1 [kN]

ETAPA 4 – Calculul eforturilor secționale de proiectare NED, VED, MED
1. Calculul eforturilor secționale provenite din încărcări gravitaționale
DIRECȚIA TRANSVERSALĂ
U
Pentru exemplificare se prezintă calculul eforturilor axiale în secțiunile de verificare pentru
șpaleții T11 și T12 din alcătuirea diafragmei T1. În figura 6 se prezintă suprafețele aferente tuturor
AN
șpaleților pe direcție transversală.
DIAFRAGMA T1
 ȘPALETUL T11
TE
pl .sup .
o Saf = 3,47 m2
o g ac = 1,30 kN/m2
o g pl .sup . = 3,97 kN/m2
o gzăpadă = 2,24 kN/m2 U
o upl.sup. = 0,75 kN/m2
o lw = 4,35 m
PR
o het = 2,8 m
o gp.activ. = 4,81 kN/m2
 gpl = 4,13 kN/m2
 upl = 1,5 kN/m2
pl .
 înc. p. desp./Saf = 0
N
NEd 3−2 = 3,47 ∙ 1,30 + 3,97 + 0,4 ∙ 3,47 ∙ 0,75 + 2,24 = 𝟐𝟐, 𝟒𝟑𝟕 𝐤𝐍
RIA
NEd 2−3 = 22,437 + 4,35 ∙ 2,80 ∙ 4,81 = 𝟖𝟏, 𝟎𝟐 𝐤𝐍

NEd 2−1 = 81,02 + 3,47 ∙ 4,13 + 0,4 ∙ 1,5 + 0 = 𝟗𝟕, 𝟒𝟒 𝐤𝐍
NEd 1−2 = 97,44 + 4,35 ∙ 2,80 ∙ 4,81 = 𝟏𝟓𝟔, 𝟎𝟐 𝐤𝐍
NEd 1−0 = 156,02 + 3,47 ∙ 4,13 + 0,4 ∙ 1,5 + 0 = 𝟏𝟕𝟐, 𝟒𝟑 𝐤𝐍
NEd 0−1 = 172,43 + 4,35 ∙ 2,8 ∙ 4,81 = 𝟐𝟑𝟏, 𝟎𝟐 𝐤𝐍
MA
 ȘPALETUL T12
pl .sup .
o Saf = 9,26 m2
o g ac = 1,30 kN/m2
o g pl .sup . = 3,97 kN/m2
o gzăpadă = 2,24 kN/m2

o lw = 7,3 m
o het = 2,8 m
U
 gpl = 4,13 kN/m2
 upl = 1,5 kN/m2
AN
pl .
 înc. p. desp./Saf = 0
NEd 3−2 = 9,26 ∙ 1,30 + 3,97 + 0,4 ∙ 9,26 ∙ 0,75 + 2,24 = 𝟓𝟗, 𝟖𝟕𝟓 𝐤𝐍
NEd 2−3 = 59,875 + 7,3 ∙ 2,80 ∙ 4,81 = 𝟏𝟓𝟖, 𝟏𝟗 𝐤𝐍
TE
NEd 2−1 = 158,19 + 9,26 ∙ 4,13 + 0,4 ∙ 1,5 + 0 = 𝟐𝟎𝟏, 𝟗𝟗 𝐤𝐍
NEd 1−2 = 201,99 + 7,3 ∙ 2,80 ∙ 4,81 = 𝟑𝟎𝟎, 𝟑𝟏 𝐤𝐍
NEd 1−0 = 300,31 + 9,26 ∙ 4,13 + 0,4 ∙ 1,5 + 0 = 𝟑𝟒𝟒, 𝟏𝟏 𝐤𝐍
U
NEd 0−1 = 344,11 + 7,3 ∙ 2,8 ∙ 4,81 = 𝟒𝟒𝟐, 𝟒𝟐 𝐤𝐍
N PR
RIA
MA
Fig. 4.6 Suprafețele aferente șpaleților pe direcție transversală

U
AN
U TE
Fig. 4.7 Diagrama de efort axial pentru șpaleții LT1 și LT2
PR
Tab. 4.1 Determinarea eforturilor secționale axiale în șpaleții pe direcție transversală, NEd
Indicativ Lungimea Suprafața NEd 3-2 NEd 2-3 NEd 2-1 NEd 1-2 NEd 1-0 NEd 0-1
șpalet șpaletului aferentă
[m] [m2] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
T11 4,35 3,47 22,44 81,02 97,44 156,02 172,43 231,02
T12 7,3 9,26 59,88 158,19 201,99 300,31 344,11 442,42
N
T21 4,35 7,33 47,40 107,87 142,54 203,01 237,68 298,16

T22 1,75 3,37 21,79 46,12 62,06 86,39 102,33 126,66
T23 4,35 11,61 75,07 135,54 190,46 250,93 305,85 366,32
RIA
T31 4,35 9,54 61,69 122,16 171,62 232,10 281,56 342,04

T32 7 11,6 75,01 172,32 230,15 327,46 385,29 482,60
T41 4,35 9,54 61,69 122,16 171,62 232,10 281,56 342,04
T42 1,75 3,23 20,89 45,21 61,32 85,64 101,75 126,07
T43 4,35 8,27 53,47 113,95 153,06 213,54 252,66 313,13
T51 4,35 7,33 47,40 107,87 142,54 203,01 237,68 298,16
T52 1,75 3,37 21,79 46,12 62,06 86,39 102,33 126,66
T53 4,35 11,77 76,10 136,58 192,25 252,72 308,40 368,87
MA
T61 4,35 3,47 22,44 81,02 97,44 156,02 172,43 231,02

T62 7,3 9,51 61,49 159,81 204,79 303,11 348,09 446,41
Se menționează faptul că pentru șpaleți care delimitează casa scării se vor utiliza în calcul
valorile încărcărilor unitare pentru planșee și valorile sarcinii utile aferente situației cele mai
defavorabile, respectiv gpl. = 4,385 kN/m2, iar sarcina utilă 2kN/m2.

DIRECȚIA LONGITUDINALĂ
În figura 4.8. se prezintă suprafețele aferente tuturor șpaleților pe direcție transversală.
U
AN
U TE
PR
Fig. 4.8 Suprafețele aferente șpaleților pe direcție transversală
Pentru exemplificare se prezintă calculul eforturilor axiale în secțiunile de verificare pentru

șpaleții LB1 din alcătuirea diafragmei LB și LC3 din alcătuirea diafragmei LC.
DIAFRAGMA LB
N
 ȘPALETUL LB1
pl .sup .
o Saf = 6,43 m2
RIA
o g ac = 1,30 kN/m2
o g pl .sup . = 3,97 kN/m2
o lw = 2,65 m
MA
o het = 2,8 m
 gpl = 4,385 kN/m2

Se observă că suprafața aferentă acestui șpalet este compusă atât din suprafață de planșeu cu
pardoseală caldă (sub dormitor), cât și suprafață de planșeu cu pardoseală rece (sub baie). Așa
cum s-a procedat anterior, cu scopul de a ușura calculul și de a încărca șpaletul în situația cea mai
defavorabilă, se utilizează pentru întreaga suprafață valoarea caracteristică a încărcării unitare
din greutate proprie a planșeului cu pardoseală rece 4,385kN/m2.
 upl = 1,5 kN/m2
U
pl .
 înc. p. desp./Saf = 9,84 kN
Se observă că pe suprafața de planșeu ce descarcă pe șpaletul analizat reazemă un perete
AN
nestructural despărțitor. Încărcarea gravitațională provenită din greutatea acestuia se calculează
după cum urmează:
pl .
înc. p. desp./Saf = Splin ∙ g p.desp .nestruct . + Sgol ∙ g tâmp . = 9,84 + 0 = 9,84 kN
TE
NEd 3−2 = 6,43 ∙ 1,30 + 3,97 + 0,4 ∙ 6,43 ∙ 0,75 + 2,24 = 𝟒𝟏, 𝟓𝟖𝐤𝐍
NEd 2−3 = 41,58 + 2,65 ∙ 2,80 ∙ 4,965 = 𝟕𝟖, 𝟒𝟐 𝐤𝐍
NEd 2−1 = 78,42 + 6,43 ∙ 4,385 + 0,4 ∙ 1,5 + 9,84 = 𝟏𝟐𝟎, 𝟑𝟏 𝐤𝐍
NEd 1−2 = 120,31 + 2,65 ∙ 2,80 ∙ 4,965 = 𝟏𝟓𝟕, 𝟏𝟓 𝐤𝐍
U
NEd 1−0 = 157,15 + 6,43 ∙ 4,385 + 0,4 ∙ 1,5 + 9,84 = 𝟏𝟗𝟗, 𝟎𝟒 𝐤𝐍
NEd 0−1 = 199,04 + 2,65 ∙ 2,8 ∙ 4,965 = 𝟐𝟑𝟓, 𝟖𝟖 𝐤𝐍
N PR
RIA
MA
Fig. 4.9 Diagrama de efort axial pentru șpaleții LB1 și LC3

DIAFRAGMA LC
 ȘPALETUL LC3
pl .sup .
o Saf = 10,95 m2
U
o g ac = 1,30 kN/m2
o g pl .sup . = 3,97 kN/m2
AN
o lw = 5,5 m
o het = 2,8 m
TE
 gpl = 4,385 kN/m2
 upl = 2,0 kN/m2
pl .
 înc. p. desp./Saf = 0 U
Tab. 4.2 Determinarea eforturilor secționale axiale în șpaleții pe direcție longitudinală, NEd
Indicativ Lungimea Suprafața NEd 3-2 NEd 2-3 NEd 2-1 NEd 1-2 NEd 1-0 NEd 0-1
PR
șpalet șpaletului aferentă
[m] [m2] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
LA1 1,5 2,145 13,87 34,07 44,22 64,42 74,57 94,77
LA2 2,45 3,55 22,95 55,95 72,74 105,74 122,53 155,53
LA3 2,15 2,86 18,49 47,45 62,28 91,23 106,06 135,02
LA4 1,9 2,38 15,39 40,98 53,32 78,91 91,25 116,84
2,6 3,79 24,51 59,52 77,45 112,47 130,39 165,41
N
LA5
LA6 1,65 2,39 15,45 37,68 48,98 71,20 82,51 104,73
LB1 2,65 6,43 41,58 78,42 120,31 157,15 199,04 235,88
LB2 1,75 3,38 21,86 46,18 63,03 87,36 104,21 128,54
RIA
LB3 2,05 4,5 29,10 57,60 80,03 108,53 130,96 159,46

LB4 1,75 3,85 24,89 49,22 68,41 92,74 111,94 136,26
LB5 1,75 3,26 21,08 45,41 61,66 85,99 102,24 126,57
LB6 2,95 7,2 46,56 87,57 133,30 174,31 220,04 261,05
LC1 5,2 9,94 64,27 136,56 191,82 264,11 319,37 391,67
LC2 6,35 11,25 72,74 161,02 227,70 315,98 382,66 470,94
LC3 5,5 10,95 70,80 147,26 207,56 284,02 344,32 420,78
LC’1 1 1,69 10,93 24,83 33,25 47,16 55,58 69,48
MA
LC’2 3,9 7,97 51,53 105,75 156,16 210,38 260,79 315,01

LC’3 1,65 3,57 23,08 46,02 63,82 86,76 104,55 127,49
LC’4 1 1,69 10,93 24,83 33,59 47,49 56,26 70,16
LD1 1,2 5,03 32,52 48,69 74,77 90,93 117,01 133,17
LD2 2,25 6,98 45,13 75,44 110,23 140,53 175,33 205,63
LD3 1,85 2,58 16,68 41,60 53,80 78,72 90,92 115,84
LD4 1,9 2,4 15,52 41,11 52,46 78,05 89,40 114,99
LD5 2,55 7,22 46,68 81,03 118,46 152,81 190,24 224,59
LD6 1,2 5,05 32,65 48,81 75,00 91,16 117,35 133,51

Încărcarea gravitațională provenită din greutatea peretelui despărțitor ce descarcă pe suprafața
aferentă șpaletului LC3 se calculează după cum urmează:
pl .
înc. p. desp./Saf = Splin ∙ g p.desp .nestruct . + Sgol ∙ g tâmp . = 5,71 kN
U
NEd 3−2 = 10,95 ∙ 1,30 + 3,97 + 0,4 ∙ 10,95 ∙ 0,75 + 2,24 = 𝟕𝟎, 𝟖𝟎𝐤𝐍
NEd 2−3 = 70,80 + 5,5 ∙ 2,80 ∙ 4,965 = 𝟏𝟒𝟕, 𝟐𝟔 𝐤𝐍
AN
NEd 2−1 = 147,26 + 10,95 ∙ 4,385 + 0,4 ∙ 2,0 + 5,71 = 𝟐𝟎𝟕, 𝟓𝟔 𝐤𝐍
NEd 1−2 = 207,56 + 5,5 ∙ 2,80 ∙ 4,965 = 𝟐𝟖𝟒, 𝟎𝟐 𝐤𝐍
NEd 1−0 = 284,02 + 10,95 ∙ 4,385 + 0,4 ∙ 2 + 5,71 = 𝟑𝟒𝟒, 𝟑𝟐 𝐤𝐍
NEd 0−1 = 344,32 + 5,5 ∙ 2,8 ∙ 4,965 = 𝟒𝟐𝟎, 𝟕𝟖 𝐤𝐍
TE
2. Calculul eforturilor secționale provenite din încărcări orizontale
2.1. Calculul momentelor încovoietoare și trasarea diagramelor de eforturi
Pentru exemplificare, se prezintă calculul momentelor și diagramele de momente pentru șpaleții

U
T11 și T12 ai diafragmei T1. Calculul momentelor pentru restul șpaleților se va realiza tabelar în
tabelul 4.3.
PR
DIAFRAGMA T1
- ȘPALETUL T11
 F111 = 20,29 kN;
 F211 = 40,59 kN;
N
 F311 = 42,27 kN;

RIA
MA
Fig. 4.10 Diagrama de moment încovoietor pentru șpaletul T11

MEd3 = 0 [kN·m]
MEd2 = 42,27 · 2,80 = 118,36 [kN·m]
U
MEd1 = 42,27 · 5,60 + 40,59 · 2,80 = 350,36 [kN·m]
MEd0 = 42,27 · 8,4 + 40,59 · 5,60 + 20,29 · 2,80 = 639,18 [kN·m]
AN
- ȘPALETUL T12
 F112 = 76,05 kN;
 F212 = 152,09 kN;
 F312 = 158,41 kN;
TE
MEd3 = 0 [kN·m]
MEd2 = 158,41 · 2,80 = 443,54 [kN·m]

U
MEd1 = 158,41 · 5,60 + 152,09 · 2,80 = 1312,94 [kN·m]
MEd0 = 158,41 · 8,4 + 152,09 · 5,60 + 76,05 · 2,80 = 2395,27 [kN·m]

N PR
RIA
MA
Fig. 4.11 Diagrama de moment încovoietor pentru șpaletul T11

Tab.4.3 Determinarea momentelor încovoietoare secționale în șpaleții pe direcție transversală,
MEd
Indicativ F1jk F2jk F2jk MEd 0 MEd 1 MEd 2 MEd 3
șpalet [kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
U
0 1 2 3 4 7 8
T11 20,29 40,59 42,27 639,18 350,36 118,36 0
T22 76,05 152,09 158,41 2395,27 1312,94 443,54 0
AN
T21 22,48 44,97 46,83 708,19 388,19 131,14 0
T22 3,60 7,20 7,50 113,41 62,16 21,00 0
T23 19,79 39,57 41,22 623,22 341,61 115,40 0
T31 22,48 44,97 46,83 708,19 388,19 131,14 0
T32 77,49 154,98 161,41 2440,72 1337,86 451,96 0
T41 22,48 44,97 46,83 708,19 388,19 131,14 0
T42 3,60 7,20 7,50 113,41 62,16 21,00 0
TE
T43 19,79 39,57 41,22 623,22 341,61 115,40 0
T51 22,48 44,97 46,83 708,19 388,19 131,14 0
T52 3,60 7,20 7,50 113,41 62,16 21,00 0
T53 19,79 39,57 41,22 623,22 341,61 115,40 0
T61 20,29 40,59 42,27 639,18 350,36 118,36 0
T62 76,05 152,09 158,41U 2395,27 1312,94 443,54 0
Tab.4.4 Determinarea momentelor încovoietoare secționale în șpaleții pe direcție transversală,

MEd
PR
Indicativ F1jk F2jk F2jk MEd 0 MEd 1 MEd 2 MEd 3
șpalet [kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
0 1 2 3 4 7 8
LA1 2,62 5,24 5,46 82,49 45,21 15,27 0
LA2 9,34 18,69 19,46 294,32 161,33 54,50 0
LA3 4,57 9,15 9,53 144,04 78,96 26,67 0
LA4 3,16 6,31 6,57 99,41 54,49 18,41 0
N
LA5 10,88 21,76 22,66 342,62 187,81 63,44 0

LA6 3,25 6,50 6,77 102,39 56,12 18,96 0
LB1 11,71 23,43 24,40 368,92 202,22 68,31 0
LB2 6,74 13,48 14,04 212,26 116,35 39,30 0
RIA
LB3 5,47 10,94 11,39 172,26 94,42 31,90 0

LB4 3,73 7,46 7,77 117,49 64,40 21,76 0
LB5 6,74 13,48 14,04 212,26 116,35 39,30 0
LB6 13,74 27,49 28,63 432,87 237,28 80,16 0
LC1 63,27 126,55 131,80 1992,96 1092,42 369,04 0
LC2 129,56 259,12 269,87 4080,74 2236,82 755,65 0
LC3 71,85 143,70 149,67 2263,15 1240,52 419,08 0
MA
LC’1 1,19 2,38 2,48 37,53 20,57 6,95 0

LC’2 37,59 75,18 78,30 1183,99 648,99 219,24 0
LC’3 3,25 6,50 6,77 102,39 56,12 18,96 0
LC’4 1,19 2,38 2,48 37,53 20,57 6,95 0
LD1 1,65 3,29 3,43 51,87 28,43 9,61 0
LD2 11,26 22,51 23,45 354,57 194,36 65,66 0
LD3 4,64 9,27 9,66 146,02 80,04 27,04 0
LD4 3,16 6,31 6,57 99,41 54,49 18,41 0
LD5 17,24 34,48 35,92 543,08 297,68 100,56 0
LD6 2,47 4,93 5,14 77,71 42,60 14,39 0

Calculul forțelor tăietoare și trasarea diagramelor de eforturi
Pentru exemplificare, se prezintă calculul forțelor tăietoare și diagramele de forță tăietoare pentru
șpaletul T12 al diafragmei T1. Calculul forțelor tăietoare pentru restul șpaleților se va realiza
U
tabelar în tabelele 4.5. și 4.6.
DIAFRAGMA T1
AN
- ȘPALETUL T12
 F112 = 76,05 kN;
 F212 = 152,09 kN;
 F312 = 158,41 kN;
TE
VEd3 = 158,41 [kN]
VEd2 = 158,41 + 152,09 = 310,50 [kN]

U
VEd1 = 158,41 + 152,09 + 76,05 = 386,55 [kN]
N PR
RIA
MA
Fig. 4.12 Diagrama de forță tăietoare pentru șpaletul T12

Tab.4.5 Determinarea forțelor tăietoare secționale în șpaleții pe direcție transversală, VEd
Indicativ F1jk F2jk F2jk VEd 0-1 VEd 1-2 VEd 2-3
șpalet [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
0 1 2 3 7 8
U
T11 20,29 40,59 42,27 103,15 82,86 42,27
T22 76,05 152,09 158,41 386,55 310,50 158,41
T21 22,48 44,97 46,83 114,29 91,80 46,83
AN
T22 3,60 7,20 7,50 18,30 14,70 7,50
T23 19,79 39,57 41,22 100,58 80,79 41,22
T31 22,48 44,97 46,83 114,29 91,80 46,83
T32 77,49 154,98 161,41 393,88 316,39 161,41
T41 22,48 44,97 46,83 114,29 91,80 46,83
T42 3,60 7,20 7,50 18,30 14,70 7,50
T43 19,79 39,57 41,22 100,58 80,79 41,22
TE
T51 22,48 44,97 46,83 114,29 91,80 46,83
T52 3,60 7,20 7,50 18,30 14,70 7,50
T53 19,79 39,57 41,22 100,58 80,79 41,22
T61 20,29 40,59 42,27 103,15 82,86 42,27
T62 76,05 152,09 158,41 386,55 310,50 158,41
U
Tab.4.6 Determinarea forțelor tăietoare secționale în șpaleții pe direcție longitudinală, VEd
Indicativ F1jk F2jk F2jk VEd 0-1 VEd 1-2 VEd 2-3
PR
șpalet [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
0 1 2 3 7 8
LA1 2,62 5,24 5,46 13,31 10,69 5,46
LA2 9,34 18,69 19,46 47,50 38,15 19,46
LA3 4,57 9,15 9,53 23,25 18,67 9,53
LA4 3,16 6,31 6,57 16,04 12,89 6,57
LA5 10,88 21,76 22,66 55,29 44,41 22,66
LA6 3,25 6,50 6,77 16,52 13,27 6,77
N
LB1 11,71 23,43 24,40 59,54 47,82 24,40

LB2 6,74 13,48 14,04 34,25 27,51 14,04
LB3 5,47 10,94 11,39 27,80 22,33 11,39
RIA
LB4 3,73 7,46 7,77 18,96 15,23 7,77

LB5 6,74 13,48 14,04 34,25 27,51 14,04
LB6 13,74 27,49 28,63 69,86 56,11 28,63
LC1 63,27 126,55 131,80 321,62 258,35 131,80
LC2 129,56 259,12 269,87 658,55 528,99 269,87
LC3 71,85 143,70 149,67 365,22 293,37 149,67
LC’1 1,19 2,38 2,48 6,06 4,87 2,48
LC’2 37,59 75,18 78,30 191,07 153,48 78,30
MA
LC’3 3,25 6,50 6,77 16,52 13,27 6,77

LC’4 1,19 2,38 2,48 6,06 4,87 2,48
LD1 1,65 3,29 3,43 8,37 6,72 3,43
LD2 11,26 22,51 23,45 57,22 45,96 23,45
LD3 4,64 9,27 9,66 23,57 18,93 9,66
LD4 3,16 6,31 6,57 16,04 12,89 6,57
LD5 17,24 34,48 35,92 87,64 70,40 35,92
LD6 2,47 4,93 5,14 12,54 10,07 5,14

CALCULUL REZISTENȚELOR DE PROIECTARE LA EFORTURI SECȚIONALE
2014
NRD, VRD, MRD
CAPITOLUL 5
U
CALCULUL REZISTENȚELOR DE PROIECTARE LA EFORTURI
SECȚIONALE NRD, VRD, MRD
AN
Verificarea secțiunii șpaleților se va face în dreptul cotei zero și la limita superioară a panoului
de zidărie de la parter, în secțiunea de sub centură. La acest nivel solicitările vor fi:
 NEd – efort secțional de proiectare din forță axială, datorat de încărcările gravitaționale
TE
(verticale);
 MEd – efort secțional de proiectare din moment încovoietor, datorat de încărcările
orizontale (seism);
 VEd – efort secțional de proiectare din forță tăietoare, datorat de încărcările orizontale
U
(seism).
Rezistențele de proiectare la eforturi secționale (capacitatea portantă a secțiunii) vor fi:

PR
 NRd – rezistență de proiectare la efort axial;
 MRd – rezistență de proiectare la încovoiere;
 VRd – rezistență de proiectare la forfecare.
Pentru ca secțiunile șpaleților să se verifice este necesar ca valorile rezistențelor de proiectare să

N
depășească valorile eforturilor secționale de proiectare. Astfel:

RIA
NRd >NEd
MRd >MEd
VRd >VEd
5.1 Calculul rezistenței de proiectare la efort axial

MA
Rezistența de proiectare la efort axial a pereților din zidărie confinată se va calcula prin
transformarea secțiunii mixte într-o secțiune ideală de zidărie folosind coeficientul de
echivalență dat de relația:
𝑓𝑐𝑑
𝑛=
𝑓𝑑

2014
NRD, VRD, MRD
unde:
 fcd - rezistența de proiectare la compresiune a betonului din stâlpișori, pentru înălțimi de
turnare mai mari de 150 cm (etapa 1 sau CR6 – 11/ pag. 35);
U
 fd - rezistența de proiectare la compresiune a zidăriei.
𝑓𝑘
𝑓𝑑 = [𝑁/𝑚𝑚2 ]
AN
𝛾𝑀
în care:
 γM – coeficient de siguranță pentru zidărie (etapa 1 sau CR6 - 11/ pag. 24)
Contribuția armăturilor din stâlpișori la preluarea eforturilor de compresiune se va neglija.
TE
Expresia rezistenței de proiectare la efort axial a zidăriei confinate este:
𝑁𝑅𝑑 = ∅𝑖(𝑚 ) ∙ 𝐴𝑖 ∙ 𝑓𝑑 [𝑘𝑁]

unde:
U
 Φi(m) = 0,8 - constanta de reducere a rezistenței datorată efectului zvelteții elementului și
ale excentricității de aplicare a încărcărilor (CR6 - 13)
PR
Se vor considera în calcul pentru secțiunile de la capetele panoului de zidărie de la parter,
valorile:
 Φi= 0,6 – în secțiunea 0 – 1
 Φi = 0,8 – în secțiunea 1 – 0
N
 Ai – aria secțiunii ideale din zidărie nearmată a șpaletului

RIA
Ai = Așp + (n - 1)·Abeton [m2]
5.2 Calculul rezistenței de proiectare la încovoiere
Rezistența de proiectare la încovoiere a zidăriei confinate „MRd”, asociată forței axiale de

proiectare „NEd”, poate fi calculată prin însumarea rezistenței de proiectare la încovoiere a
MA
secțiunii ideale de zidărie nearmată „MRd(zna,i)” cu rezistența de proiectare la încovoiere

corespunzătoare armăturilor din stâlpișorii de la extremități „MRd(As)” calculate după cum
urmează:
MRd = MRd(zna,i) + MRd(As) [kN · m]

2014
NRD, VRD, MRD
Ca și în cazul rezistenței de proiectare la forță axială și rezistența de proiectare la încovoiere a
secțiunii ideale de zidărie se calculează în următoarele ipoteze:
 Este valabilă ipoteza secțiunilor plan;
U
 Aria de beton armat a stâlpișorilor comprimați poate fi înlocuită cu o arie echivalentă de
zidărie; coeficientul de echivalență „n” se va calcula în mod asemănător;
AN
 Blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară, cu valoarea maximă egală
cu 0,80 · fd;
 Adâncimea maximă a zonei comprimate va fi x ≤ x max = 0,30 · lw unde lw este lungimea
șpaletului.
TE
Cu aceste ipoteze rezultă:
 Aria secțiunii ideale de zidărie comprimată (Azci):
U NEd
Azci = [m2 ]
0,8 ∙ fd
 Rezistența de proiectare la încovoiere a secțiunii ideale de zidărie:
PR
MRd zna, i = NEd ∙ yzci [kN ∙ m]
unde:
 yzci – distanța de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei
comprimate a secțiunii ideale de zidărie.
N
RIA
MA
Fig. 5.1 Reprezentarea zonei comprimate a șpaletului și a distanței yzci
Rezistența de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpișorilor MRd(As) se calculează cu

relația:
MRd(As) = ls · As · fyd

2014
NRD, VRD, MRD
unde:
 ls – distanța dintre centrele de greutate ale celor doi stâlpișori de la extremități;
 As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpișori;
U
 fyd – rezistența de calcul a armăturii din stâlpișori.
AN
TE
Fig. 5.2 Reprezentarea distanței dintre centrele de greutate ale stâlpișorilor de la extremități
U
5.3 Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie confinată
Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților structurali din zidărie nearmată se va lua
PR
egală cu cea mai mică dintre valorile rezistențelor de proiectare:
a. La lunecare în rost orizontal;
b. La cedare pe secțiune înclinată.
Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereților de zidărie confinată, VRd, se

N
va calcula prin însumarea rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de

zidărie nearmată „VRd1*”, a rezistenței de proiectare la forfecare datorată armăturii din stâlpișorul
RIA
de la extremitatea comprimată a peretelui „VRd2” și a rezistenței de proiectare la forfecare a

stâlpișorului comprimat (VRsc).
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc [kN]

Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de zidărie nearmată se
va calcula cu relația:
MA
1 ∗
VRd 1 = ∙f ∙ t ∙ lad + 0,4 ∙ NEd [kN]
γM vk 0
unde:
 γM – coeficient de siguranță pentru material (etapa 1 sau CR6 - 13), γM = 2,2;
 fvk0 – rezistența caracteristică inițială la forfecare fără efort unitar de compresiune, tabelul
1, (etapa 1 sau CR6 – 13);
2014
NRD, VRD, MRD
Tab. 5.1 Rezistența caracteristică inițială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2
Mortar (G) de rețetă
Elemente pentru zidărie
M10 M5; M2,5
U
Ceramice 0,30 0,20
Beton celular autoclavizat - 0,15
 NEd* - efortul secțional axial corectat;
AN
∗
hpan
NEd = NEd + 0,8 ∙ VEd ∙ [kN]
lpan
unde:
 hpan și lpan sunt dimensiunile panoului de zidărie confinată (Htot și lw);
TE
 valoarea efortului VEd se va limita după cum urmează:
VEd ≤ lpan · t · fvd0 [kN]
unde:

U
fvd0 este rezistența unitară de proiectare pentru lunecare în rost
orizontal sub efort de compresiune egal cu zero (aderența la
PR
forfecare).
𝑓𝑣𝑘0
𝑓𝑣𝑑0 = [𝑁/𝑚𝑚2 ]
𝛾𝑀
 lad – lungimea pe care aderența este activă pe întreaga durată a încărcării (acțiunea
seismică);
N
RIA
MA
Fig. 5.4 Reprezentarea lungimii de aderență
lad = (2,35 · Sd – 1) · lw [m]

unde:
 Sd – raportul între efortul unitar de compresiune (σd) și rezistența la compresiune
(fd);
2014
NRD, VRD, MRD
NEd
Sd =
lw ∙ t ∙ fd
 t – grosimea peretelui.
U
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul comprimat, prin
efectul de dorn „VRd2” se va calcula cu relația:
AN
VRd2 = λc · Aasc · fyd [kN]
unde:
 Aasc – aria armăturii din stâlpișorul de la extremitatea comprimată;
 fyd – rezistența de proiectare a armăturii din stâlpișorul comprimat;
TE
 λc – factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn.
Tab. 5.2 Valorile factorului λc pentru calculul rezistenței la forfecare a armăturii verticale din
stâlpișorii de confinare
Oțel
Etrieri
Φ
U Armături verticale în stâlpișori
Categoria de rezistență 1 Categoria de rezistență 2
Φ12 Φ14 Φ16 Φ12 Φ14 Φ16
PR
Φ6 0,250 0,200 0,150 0,200 0,150 0,100
Categoria de rezistență 1 Φ8 0,400 0,350 0,250 0,300 0,250 0,200
Φ10 0,400 0,300
Φ6 0,250 0,200 0,150
Categoria de rezistență 2 Φ8 Nu se utilizează 0,400 0,350 0,250
Φ10 0,400
N
Rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat se calculează cu

relația:
VRsc = Absc · fcvd [kN]
RIA
Unde:
 Absc - aria betonului din stâlpișorul de la extremitatea comprimată;
 fcvd – rezistența unitară de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat.
𝑓𝑐𝑣𝑘
MA
𝑓𝑐𝑣𝑑 = [𝑁/𝑚𝑚2 ]
𝛾𝑀
Tab. 5.3 Rezistenţa caracteristică la forfecare a betonului din stâlpișori
C25/30, sau
Clasa de rezistență a betonului C12/15 C16/20 C20/25
mai mare
fck [N/mm2] 12 16 20 25
fcvk [N/mm2] 0,27 0,33 0,39 0,45

2014
NRD, VRD, MRD
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a pereților de zidărie confinată, VRd, se
va calcula prin însumarea următoarelor valori:
 rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a panoului de zidărie nearmată,
U
corectată pentru a ține seama de efectul elementelor de confinare, VRdi*;
 rezistența de proiectare la forfecare datorată armăturii din stâlpișorul de la extremitatea
AN
comprimată a peretelui, VRd2;
 rezistența de proiectare la forfecare a stâlpișorului comprimat (VRsc).
VRd = VRdi* + VRd2 + VRsc [kN]
TE
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a panoului din zidărie nearmată, pentru
solicitări seismice, se va calcula cu expresia:
∗
Aw
VRdi = ∙ f [kN]
U b vd ,i
unde:
 fvd,i – rezistența unitară de proiectare la forfecare, pentru mecanismul de cedare prin
PR
rupere pe secțiuni înclinate;
fvk ,i
fvd ,i = [N/mm2 ]
γM
unde:
 fvk,i – rezistența unitară caracteristică la forfecare, pentru mecanismul de cedare
N
prin rupere pe secțiuni înclinate, pentru elemente din argilă arsă din grupele 1, 2 și
2S;
RIA
σ∗0d
fvk ,i = 0,22 ∙ fbt ∙ 1 + 5 ∙ [N/mm2 ]
fbt
în care:
 fbt – rezistența caracteristică la întindere a elementelor pentru
MA
zidărie;
fbt = 0,035· fb [N/mm2]
 fb – rezistența standardizată la compresiune a elementului;
 σ0d* - efort unitar, calculat cu relația:

∗
NEd
σ∗0d = [N/mm2 ]
Aw
2014
NRD, VRD, MRD
 NEd* - efortul secțional axial corectat, calculat anterior.
 γM – coeficient de siguranță pentru material;
 Aw – aria șpaletului;
U
 b – coeficient de corecție care ține seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie
cu valorile:
AN
 b = 1,5 pentru Htot / lw ≥ 1,5;
 b = 1,0 pentru Htot / lw < 1,0;
 b = Htot / lw pentru 1,0 ≤ Htot / lw < 1,5.
U TE
N PR
RIA
MA

2014
NRD, VRD, MRD
ETAPA 5 – Calculul rezistențelor de proiectare la eforturi secționale NRD, VRD,
MRD
U
1. CALCULUL REZISTENȚEI DE PROIECTARE LA EFORT AXIAL
În mod similar calculului eforturilor secționale, se prezintă pentru exemplificare calculul
AN
rezistenței de proiectare la eforturi axiale pentru șpaleții T11(figura 5) și T12(figura 6) ai
diafragmei T1. Calculul presupune 3 etape:
a. Determinarea secțiunii ideale de zidărie nearmată
TE
Ai = Așp + (n - 1) · Ab = 0,24 · 4,35 + (2,124 – 1) · 2 · 0,242 = 1,173[m2]
U
PR
Fig. 5.5 Șpaletul T11

 Așp (aria șpaletului) = 4,35 · 0,24 = 1,044 m2;
N
 Coeficientul de echivalență:
fcd 7,7
n= = = 3,289
fd 2,341
RIA
unde:
 fcd - rezistența de proiectare la compresiune a betonului din stâlpișori, pentru clasa
C12/15 și înălțimi de turnare mai mari de 150 cm este 7,7 N/mm2 (lucrarea 4 sau
CR6 – 13);
 fd - rezistența de proiectare la compresiune a zidăriei este 2,341 N/mm2, pentru
MA
coeficientul condițiilor de lucru γM = 2,2.

 Abeton(aria părții de beton) = 2 · 0,242 = 0,1152 m2
b. Determinarea rezistenței de proiectare la efort axial

Se vor calcula rezistențele de proiectare la efort axial în secțiunile cele mai încărcate și anume la
extremitățile panoului de zidărie de la parter.

2014
NRD, VRD, MRD
NRd 0−1 = ∅i ∙ Ai ∙ fd = 0,8 ∙ 1,308 ∙ 2,341 · 103 = 𝟐𝟒𝟒𝟖, 𝟗𝟓 [kN]
NRd 1−0 = ∅i ∙ Ai ∙ fd = 0,6 ∙ 1,308 ∙ 2,341 ∙ 103 = 𝟏𝟖𝟑𝟔, 𝟕𝟏 [kN]
U
Unde:
 Φi(0-1) = 0,8 - coeficient de reducere a rezistenței datorită efectului zvelteții elementului și
AN
ale excentricității de aplicare a încărcărilor (CR6 - 13);
 Φi(1-0) = 0,6 - coeficient de reducere a rezistenței datorită efectului zvelteții elementului și
ale excentricității de aplicare a încărcărilor (CR6 - 13);
Calculul rezistențelor de proiectare la eforturi axiale pentru restul șpaleților se va face tabelar în
TE
tabelul 5.6 pe direcție longitudinală și tabelul 5.7 pe direcție transversală. Ariile secțiunilor ideale
de zidărie nearmată se vor lua din tabele 5.4 și 5.5.
Tab. 5.4. Determinarea ariilor ideale ale șpaleților pe direcție longitudinală, Ai

U
Indicativ Grosimea Lungimea Aria Aria de Coeficientul Aria secțiunii ideale
șpalet peretelui șpaletului șpaletului, Așp beton, Ab de Ai
[m2] [m2] [m2] [m2] echivalență [m2]
PR
0 1 2 3=1·2 4 5 6 = 3 + 4 · (5 – cifra 1)
LA1 0,24 1,50 0,360 0,115 3,289 0,624
LA2 0,24 2,45 0,588 0,115 3,289 0,852
LA3 0,24 2,15 0,516 0,058 3,289 0,648
LA4 0,24 1,90 0,456 0,058 3,289 0,588
LA5 0,24 2,60 0,624 0,115 3,289 0,888
LA6 0,24 1,65 0,396 0,115 3,289 0,660
N
LB1 0,24 2,65 0,636 0,115 3,289 0,900

LB2 0,24 1,75 0,420 0,173 3,289 0,816
LB3 0,24 2,05 0,492 0,115 3,289 0,756
LB4 0,24 1,75 0,420 0,115 3,289 0,684
RIA
LB5 0,24 1,75 0,420 0,173 3,289 0,816

LB6 0,24 2,95 0,708 0,115 3,289 0,972
LC1 0,24 5,20 1,248 0,173 3,289 1,644
LC2 0,24 6,35 1,524 0,230 3,289 2,051
LC3 0,24 5,50 1,320 0,173 3,289 1,716
LC’1 0,24 1,00 0,240 0,115 3,289 0,504
LC’2 0,24 3,90 0,936 0,173 3,289 1,332
LC’3 0,24 1,65 0,396 0,115 3,289 0,660
MA
LC’4 0,24 1,00 0,240 0,115 3,289 0,504

LD1 0,24 1,20 0,288 0,115 3,289 0,552
LD2 0,24 2,25 0,540 0,173 3,289 0,936
LD3 0,24 1,85 0,444 0,115 3,289 0,708
LD4 0,24 1,90 0,456 0,058 3,289 0,588
LD5 0,24 2,55 0,612 0,115 3,289 0,876
LD6 0,24 1,20 0,288 0,115 3,289 0,552

2014
NRD, VRD, MRD
Tab. 5.5 Determinarea ariilor ideale ale șpaleților pe direcție transversală, Ai
Indicativ Grosimea Lungimea Aria Aria de Coeficientul Aria secțiunii ideale,
șpalet peretelui șpaletului șpaletului, Așp beton, Ab de Ai
[m2] [m2] [m2] [m2] echivalență [m2]
U
0 1 2 3=1·2 4 5 6 = 3 + 4 · (5 – cifra1)
T11 0,24 4,35 1,044 0,115 3,289 1,308
T22 0,24 7,3 1,752 0,173 3,289 2,148
AN
T21 0,24 4,35 1,044 0,173 3,289 1,440
T22 0,24 1,75 0,420 0,173 3,289 0,816
T23 0,24 4,35 1,044 0,115 3,289 1,308
T31 0,24 4,35 1,044 0,173 3,289 1,440
T32 0,24 7 1,680 0,230 3,289 2,207
T41 0,24 4,35 1,044 0,173 3,289 1,440
T42 0,24 1,75 0,420 0,173 3,289 0,816
TE
T43 0,24 4,35 1,044 0,115 3,289 1,308
T51 0,24 4,35 1,044 0,173 3,289 1,440
T52 0,24 1,75 0,420 0,173 3,289 0,816
T53 0,24 4,35 1,044 0,115 3,289 1,308
T61 0,24 4,35 1,044 0,115 3,289 1,308
T62 0,24 7,3 U 1,752 0,173 3,289 2,148
Tab.5.6 Determinarea rezistențelor de proiectare la efort axial ale șpaleților pe direcție

longitudinală, NRd
PR
Indicativ Aria secțiunii ideale fd NRd 0-1 NRd 1-0
șpalet [m2] [N/mm2] [kN] [kN]
0 1 2 3 4
LA1 0,624 1168,01 876,00
LA2 0,852 1594,99 1196,24
LA3 0,648 1213,24 909,93
LA4 0,588 1100,88 825,66
N
LA5 0,888 1662,41 1246,80

LA6 0,660 1235,42 926,57
LB1 0,900 1684,88 1263,66
LB2 0,816 1527,28 1145,46
RIA
LB3 0,756 1415,21 1061,40

LB4 0,684 1280,37 960,28
LB5 0,816 1527,28 1145,46
LB6 0,972 1819,72 1364,79
LC1 1,644 2,341 3077,90 2308,43
LC2 2,051 3841,69 2881,26
LC3 1,716 3212,74 2409,55
LC’1 0,504 943,28 707,46
MA
LC’2 1,332 2493,61 1870,21

LC’3 0,660 1235,42 926,57
LC’4 0,504 943,28 707,46
LD1 0,552 1033,17 774,88
LD2 0,936 1752,01 1314,01
LD3 0,708 1325,32 993,99
LD4 0,588 1100,88 825,66
LD5 0,876 1639,93 1229,95
LD6 0,552 1033,17 774,88

2014
NRD, VRD, MRD
Tab.5.7 Determinarea rezistențelor de proiectare la efort axial ale șpaleților pe direcție
transversală, NRd
Indicativ Aria secțiunii ideale, Ai fd NRd 0-1 NRd 1-0
șpalet [m2] [N/mm2] [kN] [kN]
U
0 1 2 3 4
T11 1,308 2448,95 1836,71
T22 2,148 4021,76 3016,32
AN
T21 1,440 2695,86 2021,90
T22 0,816 1527,28 1145,46
T23 1,308 2448,95 1836,71
T31 1,440 2695,86 2021,90
T32 2,207 4133,83 3100,37
T41 1,440 2,341 2695,86 2021,90
T42
TE
0,816 1527,28 1145,46
T43 1,308 2448,95 1836,71
T51 1,440 2695,86 2021,90
T52 0,816 1527,28 1145,46
T53 1,308 2448,95 1836,71
T61 1,308 2448,95 1836,71
T62 2,148
U
2. CALCULUL REZISTENȚEI DE PROIECTARE LA ÎNCOVOIERE
4021,76 3016,32
PR
Pentru exemplificare se prezintă calculul rezistenței de proiectare la încovoiere pentru șpaleții
T11, LA2 și LC3.
ȘPALETUL T11
N
RIA
Fig. 5.6 Secțiunea ideală de zidărie comprimată

MA
Rezistența de proiectare la încovoiere a șpaletului
MRd0-1 = MRd(zna,i) + MRd(As) = 356,46 + 8067,86 = 1164,32 kN · m

Rezistența de proiectare la încovoiere a secțiunii ideale de zidărie

MRd 0−1 zna, i = NEd 0−1 ∙ yzci = 231,02 ∙ 1,543 = 356,46 kN ∙ m

2014
NRD, VRD, MRD
MRd 1−0 zna, i = NEd 1−0 ∙ yzci = 172,43 · 1,608 = 277,31 kN ∙ m
- yzci – distanța de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei
comprimate a secțiunii ideale de zidărie se calculează cu următoarea expresie:
U
𝑙𝑤 𝑙𝑐 𝑙𝑤 𝐴𝑧𝑐𝑖 3,6 0,123
𝑦𝑧𝑐𝑖 0−1 = − = − = − = 1,543 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,24
AN
𝑦𝑧𝑐𝑖 1−0 = − = − = − = 1,608 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,24
 lw = 4,35 m
 Aria secțiunii ideale de zidărie comprimată a șpaletului T11 în secțiunea 0-1:
NEd 0−1 231,02
= 0,123 [m2 ]
TE
Azci 0−1 = =
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,341 ∙ 1000
NEd 1−0 172,43
Azci 0−1 = = = 0,092 [m2 ]
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,341 ∙ 1000
 Rezistența unitară de proiectare la compresiune a șpaletului:
U
fd = 2,341 N/mm2 = 2,341 · 103 kN/m2

PR
relația
MRd 0-1(As) = MRd 0-1(As) = ls · As · fyd = 3,35 · 8,03 · 10-4 · 3 · 105 = 807,86 kN m
unde:
 ls – distanța dintre centrele de greutate ale celor doi stâlpișori de la extremități = 4,10 m;
N
RIA
 As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpișori:
As = 4 · 3,14 · 82 = 803,84 mm2 = 8,03 · 10-4 m2
MA
Se armează utilizând procentul minim de armare de 1% pentru stâlpișori (vezi lucrarea 1). Astfel,
aria de armarea trebuie să fie mai mare de 1% din aria stâlpișorului, respectiv mai mare de 625
mm2. Se alege o armare a stâlpișorului cu 4 bare de Φ 16 din PC 52. Armătura transversală va fi
realizată din etrieri închişi cu Φ = 8 mm. Distanţa între etrieri este de 15 cm în câmp curent şi de
10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu centurile
(peste şi sub centură).
2014
NRD, VRD, MRD
fyd = 300 N/mm2 = 3 · 105 kN/m2
U
ȘPALETUL LA2
AN
U TE

PR
MRd0-1 = MRd(zna,i) + MRd(As) = 163,61 + 0 = 163,61 kN · m
MRd1-0 = MRd(zna,i) + MRd(As) = 133,40 + 0 = 133,40 kN · m

N

RIA
comprimate a secțiunii ideale de zidărie se calculează cu următoarea expresie:

𝑦𝑧𝑐𝑖 0−1 = − = − = − = 1,052 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,25
𝑦𝑧𝑐𝑖 1−0 = − = − = − = 1,089 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,25
MA
 lw = 4,35 m
NEd 0−1 155,53
Azci 0−1 = = = 0,083 [m2 ]
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,341 ∙ 1000
NEd 1−0 122,53
Azci 0−1 = = = 0,065 [m2 ]
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,341 ∙ 1000
2014
NRD, VRD, MRD
fd = 2,73 N/mm2 = 2,341 · 103 kN/m2
U
relația
MRd 0-1(As) = MRd 0-1(As) = ls · As · fyd = 0 kN m
AN
unde:
 ls – distanța dintre centrele de greutate ale celor doi stâlpișori de la extremități = 0 m;
U TE
Șpaletul LA2 are în componență 2 stâlpișori, dintre care doar unul singur este așezat în
PR
extremitatea șpaletului. Armătura din stâlpișorul intermediar nu se consideră în calcul la
preluarea momentului încovoietor, fiind apropae de axa neutră ce trece prin centrul de greutate al
șpaletului și împarte secțiunea acestuia în zonă întinsă și zonă comprimată. Datorită încărcării
ciclice provenită din seism extremitatea întinsă a șpaletului alternează, iar pentru cazul în care în
zona întinsă a șpaletului nu există armătură care să preia efortul de întindere, atunci rezistența de
N
proiectare la încovoiere a întregului șpalet este dată de secțiunea ideală de zidărie nearmată.
Așadar, lipsa stâlpișorului de la una dintre extremitățile șpaletului, anulează aportul de rezistență
RIA
la încovoiere adus de armătura din stâlpișorul existent la extremitatea opusă, fiind foarte greu în
calcul aproximarea acestui aport. Drept urmare lungimea „ls” se consideră a fi egală cu 0.
As = 4 · 3,14 · 82 = 803,84 mm2 = 8,03 · 10-4 m2
MA
Se armează utilizând procentul minim de armare de 1% pentru stâlpișori (vezi capitolul 1).
Astfel, aria de armarea trebuie să fie mai mare de 1% din aria stâlpișorului, respectiv mai mare
de 625 mm2. Se alege o armare a stâlpișorului cu 4 bare de Φ 16 din PC 52. Armătura
transversală va fi realizată din etrieri închişi cu Φ = 8 mm. Distanţa între etrieri este de 15 cm în
câmp curent şi de 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la
intersecţiile cu centurile (peste şi sub centură).

2014
NRD, VRD, MRD
fyd = 300 N/mm2 = 3 · 105 kN/m2
U
ȘPALETUL LC3
AN
TE

U
PR
N
comprimate a secțiunii ideale de zidărie se calculează cu următoarele expresii:

𝑦𝑧𝑐 𝑖 0−1 = − = − = − = 2,283 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,25
RIA

𝑦𝑧𝑐𝑖 1−0 = − = − = − = 2,368 𝑚
2 2 2 2∙𝑡 2 2 ∙ 0,25
 lw = 4,35 m
NEd 0−1 420,78
Azci 0−1 = = = 0,224 [m2 ]
MA
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,431 ∙ 1000

NEd 1−0 344,32
Azci 0−1 = = = 0,183 [m2 ]
0,8 ∙ fd 0,8 ∙ 2,431 ∙ 1000
fd = 2,73 N/mm2 = 2,431 · 103 kN/m2

2014
NRD, VRD, MRD

relația
U
MRd 0-1(As) = MRd 0-1(As) = ls · As · fyd = 5,25 · 8,03 · 10-4 · 3 · 105 = 1264,725 kN m
unde:
AN
 ls – distanța dintre centrele de greutate ale celor doi stâlpișori de la extremități = 5,25 m;
TE
Șpaletul LA2 are în componență 3 stâlpișori, dintre care unul este așezat intermediar. Așa cum s-a
U
precizat anterior armătura acestui stâlpișor nu se consideră în calcul la preluarea momentului
încovoietor, fiind aproape de axa neutră ce trece prin centrul de greutate al șpaletului și împarte
PR
secțiunea acestuia în zonă întinsă și zonă comprimată. În calcul, la preluarea efortului de
încovoiere vor fi considerate doar armăturile din stâlpișorii marginali, drept urmare lungimea „ls”
se consideră a fi egală cu distanța dintre centrele de greutate ale acestor stâlpișori.
As = 4 · 3,14 · 82 = 803,84 mm2 = 8,03 · 10-4 m2
N
Se armează utilizând procentul minim de armare de 1% pentru stâlpișori (vezi capitolul 1).
Astfel, aria de armarea trebuie să fie mai mare de 1% din aria stâlpișorului, respectiv mai mare
RIA
de 625 mm2. Se alege o armare a stâlpișorului cu 4 bare de Φ 16 din PC 52. Armătura

transversală va fi realizată din etrieri închişi cu Φ = 8 mm. Distanţa între etrieri este de 15 cm în
câmp curent şi de 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la
intersecţiile cu centurile (peste şi sub centură).
MA
fyd = 300 N/mm2 = 3 · 105 kN/m2
Calculul rezistențelor de proiectare la încovoiere pentru restul șpaleților se face tabelar în

tabelele 5.8 și 5.9.

2014
NRD, VRD, MRD
Tab.5.8 Determinarea rezistențelor de proiectare la încovoiere ale șpaleților pe direcție

transversală, MRd
MRd 0-1 MRd 1-0
U
Ind. Azci 0-1 Azci 1-0 yzci 0-1 yzci 1-0 ls MRd (As) MRd 0-1 MRd 1-0
(zna,i) (zna,i)
șp. [m2] [m2] [m] [m] [m] [kNm] [kNm] [kNm]
[kNm] [kNm]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9=6+8 10=7+8
AN
T11 0,123 0,092 1,543 1,608 3,35 356,46 277,31 807,86 1164,32 1085,16
T22 0,236 0,184 3,158 3,267 6 1397,10 1124,27 1446,91 2844,01 2571,18
T21 0,159 0,127 1,843 1,911 4,1 549,60 454,12 988,72 1538,32 1442,84
T22 0,068 0,055 0,734 0,761 1,5 92,98 77,89 361,73 454,71 439,62
T23 0,196 0,163 1,767 1,835 4,1 647,47 561,16 988,72 1636,19 1549,88
T31 0,183 0,150 1,794 1,862 4,1 613,78 524,21 988,72 1602,51 1512,93
T32 0,258 0,206 2,963 3,071 6,75 1430,00 1183,36 1627,78 3057,78 2811,14
T41 0,183 0,150 1,794 1,862 4,1 613,78 524,21 988,72 1602,51 1512,93
TE
T42 0,067 0,054 0,735 0,762 1,5 92,63 77,51 361,73 454,36 439,24
T43 0,167 0,135 1,827 1,894 4,1 571,98 478,51 988,72 1560,70 1467,24
T51 0,159 0,127 1,843 1,911 4,1 549,60 454,12 988,72 1538,32 1442,84
T52 0,068 0,055 0,734 0,761 1,5 92,98 77,89 361,73 454,71 439,62
T53 0,197 0,165 1,765 1,832 4,1 650,93 564,96 988,72 1639,65 1553,68
T61 0,123 0,092 1,543 1,608 U 3,35 356,46 277,31 807,86 1164,32 1085,16
T62 0,238 0,186 3,153 3,263 6 1407,69 1135,73 1446,91 2854,60 2582,64
Tab.5.9 Determinarea rezistențelor de proiectare la încovoiere ale șpaleților pe direcție

transversală, MRd
PR
Azci 0- MRd 0-1 MRd 1-0
Ind. Azci 1-0 yzci 0-1 yzci 1-0 ls MRd (As) MRd 0-1 MRd 1-0
(zna,i) (zna,i)
șp. 1
2 [m2] [m] [m] [m] [kNm] [kNm] [kNm]
[m ] [kNm] [kNm]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9=6+8 10=7+8
LA1 0,051 0,040 0,645 0,667 1,25 61,08 49,74 301,44 362,52 351,18
LA2 0,083 0,065 1,052 1,089 0,00 163,61 133,40 0,00 163,61 133,40
LA3 0,072 0,057 0,925 0,957 0,00 124,87 101,50 0,00 124,87 101,50
LA4 0,062 0,049 0,820 0,848 0,00 95,81 77,42 0,00 95,81 77,42
N
LA5 0,088 0,070 1,116 1,155 0,00 184,60 150,60 0,00 184,60 150,60
LA6 0,056 0,044 0,708 0,733 1,40 74,20 60,50 337,61 411,81 398,11
LB1 0,126 0,106 1,063 1,104 2,40 250,08 219,03 578,76 828,85 797,80
RIA
LB2 0,068 0,055 0,732 0,759 1,50 93,87 78,86 361,73 455,60 440,59
LB3 0,085 0,070 0,848 0,880 1,80 134,83 114,79 434,07 568,90 548,87
LB4 0,073 0,060 0,724 0,751 1,50 98,33 83,74 361,73 460,06 445,47
LB5 0,067 0,054 0,735 0,762 1,50 92,71 77,60 361,73 454,44 439,33
LB6 0,139 0,117 1,185 1,231 2,70 308,53 269,92 651,11 959,64 921,03
LC1 0,214 0,175 2,155 2,235 4,95 862,09 732,66 1193,70 2055,79 1926,37
LC2 0,251 0,204 2,651 2,749 6,10 1248,50 1052,05 1471,03 2719,53 2523,08
LC3 0,224 0,183 2,283 2,368 5,25 957,98 812,58 1266,05 2224,02 2078,63
LC’1 0,037 0,030 0,423 0,438 0,75 29,31 24,28 180,86 210,17 205,15
MA
LC’2 0,168 0,139 1,601 1,661 3,65 502,81 431,72 880,20 1383,02 1311,92
LC’3 0,068 0,056 0,684 0,709 1,40 86,89 73,86 337,61 424,50 411,48
LC’4 0,037 0,030 0,422 0,437 0,75 29,60 24,61 180,86 210,47 205,47
LD1 0,071 0,062 0,452 0,470 0,95 60,17 54,97 229,09 289,27 284,07
LD2 0,109 0,093 0,897 0,931 2,00 183,78 162,48 482,30 666,09 644,79
LD3 0,062 0,049 0,796 0,824 0,00 92,22 74,91 0,00 92,22 74,91
LD4 0,061 0,048 0,822 0,851 0,00 94,53 76,04 0,00 94,53 76,04
LD5 0,120 0,102 1,025 1,063 0,00 230,24 202,30 0,00 230,24 202,30
LD6 0,071 0,063 0,451 0,469 0,95 60,28 55,09 229,09 289,37 284,18

2014
NRD, VRD, MRD
3. CALCULUL REZISTENȚEI DE PROIECTARE LA FORFECARE A PEREȚILOR DIN
ZIDĂRIE CONFINATĂ
Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților structurali din zidărie nearmată se va lua
U
egală cu cea mai mică dintre valorile rezistențelor de proiectare:
a. La lunecare în rost orizontal;
AN
b. La cedare pe secțiune înclinat.
Pentru exemplificare se prezintă calculul rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal

pentru aceeași șpaleți T11 și LA2.
TE
ȘPALETUL T11
3.1. Calculul rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,

Se va efectua prin însumarea rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de
U
PR
betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
VRd 0-1 = VRd1* (0-1) + VRd2 (0-1) + VRsc (0-1) = 169,43 + 96,46 + 8,64 = 274,53 [kN]
Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de zidărie nearmată VRd1
1 ∗
VRd 1 (0−1) = ∙ fvk 0 ∙ t ∙ lad (0−1) + 0,4 ∙ NEd (0−1) [kN]
γM
N
1
VRd 1 (0−1) = ∙ 0,3 ∙ 0,24 ∙ 0 + 0,4 ∙ 423,568 = 169,43 [kN]
2,2
RIA
unde:
 fvk0 – rezistența caracteristică inițială la forfecare fără efort unitar de compresiune = 0,30
N/mm2;
MA
∗
hpan 8,4
NEd = NEd + 0,8 ∙ VEd ∙ = 231,02 + 0,8 ∙ 103,15 ∙ = 423,568 [kN]
lpan 3,6
unde:
 NEd = 231,02 kN și VEd = 103,15 kN < VEd(lim) = 142,363 kN, se vor lua
din etapele precedente;
2014
NRD, VRD, MRD
 hpan și lpan sunt dimensiunile panoului de zidărie confinată (Htot = 8,4 m și
lw = 3,6 m);
U
VEd(lim) ≤ lpan · t · fvd0 = 3,6 · 0,24 · 0,136 · 103 = 142,363 [kN]
unde:
AN
 fvd0 este rezistența unitară de proiectare pentru lunecare în rost
forfecare).
𝑓𝑣𝑘0 0,30
𝑓𝑣𝑑0 = = = 0,1363 [𝑁/𝑚𝑚2 ]
𝛾𝑀 2,2
TE
seismică);
U
lad = (2,35 · Sd – 1) · lw = (2,35 · 0,114 – 1) · 3,6 = - 2,634 [m]
unde:
PR
(fd);
NEd 231,02
Sd = = = 0,114
lw ∙ t ∙ fd 3,6 ∙ 0,24 ∙ 2,341 ∙ 103
 t – grosimea peretelui = 0,24 m.
N
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul comprimat,

prin efectul de dorn „VRd2” se va calcula cu relația:
RIA
VRd2 = λc · Aasc · fyd = 0,400 · 8,03 · 10-4 · 3 · 105 = 96,46 [kN]
Unde:
 λc – factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn.
Pentru armături verticale cu diametrul de 16 mm și etrieri cu diametrul de 10 mm λc se consideră
MA
0,400, conform tabelului 5.2.

 Aasc – aria armăturii din stâlpișorul de la extremitatea comprimată;
As = 4 · 3,14 · 82 = 803,84 mm2 = 8,03 · 10-4 m2
 fyd – rezistența de proiectare a armăturii din stâlpișorul comprimat.

fyd = 300 N/mm2 = 3 · 105 kN/m2

2014
NRD, VRD, MRD
Rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat se calculează cu
relația:
VRsc = Absc · fcvd = 0,0576 · 150 = 8,64 [kN]
U
Unde:
 Absc - aria betonului din stâlpișorul de la extremitatea comprimată, Absc = 0,242 = 0,0576
AN
m2 ;
 fcvd – rezistența unitară de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat.
𝑓𝑐𝑣𝑘 0,33 𝑁
𝑓𝑐𝑣𝑑 = = = 0,15 = 150 𝑘𝑁/𝑚2
𝛾𝑀 2,2 𝑚𝑚2
TE
3.2 REZISTENȚA DE PROIECTARE LA CEDARE PE SECȚIUNE ÎNCLINATĂ A
PEREȚILOR DE ZIDĂRIE CONFINATĂ, VRd, se va calcula prin însumarea următoarelor
valori:
U
PR
 rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
VRd (0-1) = VRdi (0-1)* + VRd2 (0-1) + VRsc (0-1) = 72 + 96,46 + 8,64 = 177,1[kN]
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a panoului din zidărie nearmată,

pentru solicitări seismice, se va calcula cu expresia:
N
∗ Aw 0,864
VRdi = ∙ fvd ,i = ∙ 125 = 72,00 [kN]
b 1,5
RIA
unde:
fvk ,i 0,275 N
fvd ,i = = = 0,125 = 125 kN/m2
γM 2,2 mm2
MA
unde:
2S;
∗
σ0d 0,490
fvk ,i = 0,22 ∙ fbt ∙ 1 + 5 ∙ = 0,22 ∙ 0,525 ∙ 1 + 5 ∙ = 0,275 [N/mm2 ]
fbt 0,525

2014
NRD, VRD, MRD
în care:
zidărie;
U
fbt = 0,035· 15 = 0,525 [N/mm2]
 fb – rezistența standardizată la compresiune a elementului =
AN
15 N/mm2;
∗
NEd 423,568
σ∗0d = = = 0,490[N/mm2 ]
Aw 0,864
TE
U Aw = 0,24 · 3,6 = 0,864 m2
 b – coeficient de corecție care ține seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie;
PR
Htot / lw = 8,4/3,6 = 2,33 > 1,5 → b = 1,5
 b = 1,5 pentru Htot / lw ≥ 1,5;

 b = 1,0 pentru Htot / lw < 1,0;
 b = Htot / lw pentru 1,0 ≤ Htot / lw < 1,5.
N
3.3. Rezistența de proiectare la forfecare a șpaletului T11

RIA
VRd =MIN (VRd (lunecare în rost orizontal); VRd (cedare pe secțiune înclinată))
= MIN (274,53 kN ;177,1 kN ) = 177,1 kN
ȘPALETUL LA2
3.1. Calculul rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,

MA
va calcula prin însumarea rezistenței de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de

betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
VRd 0-1 = VRd1* (0-1) + VRd2 (0-1) + VRsc (0-1) = 114,32 + 0 + 0 = 114,32 [kN]

2014
NRD, VRD, MRD
Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului de zidărie nearmată VRd1
1 ∗
VRd 1 (0−1) = ∙f ∙ t ∙ lad (0−1) + 0,4 ∙ NEd (0−1) [kN]
γM vk 0
U
1
VRd 1 (0−1) = ∙ 0,3 ∙ 0,24 ∙ 0 + 0,4 ∙ 285,805 = 114,32 [kN]
2,2
AN
unde:
 fvk0 – rezistența caracteristică inițială la forfecare fără efort unitar de compresiune = 0,30
N/mm2;
TE
∗
hpan 8,4
NEd = NEd + 0,8 ∙ VEd ∙ = 155,53 + 0,8 ∙ 47,50 ∙ = 285,805 [kN]
lpan 2,45
unde:

U
NEd = 155,53 kN și VEd = 47,50 kN < VEd(lim) = 80,18 kN, se vor lua din
PR
etapele precedente;
 hpan și lpan sunt dimensiunile panoului de zidărie confinată (Htot = 8,4 m și
lw = 2,45 m);
VEd(lim) ≤ lpan · t · fvd0 = 2,45 · 0,24 · 0,136 · 103 = 80,18 [kN]
N
unde:
 fvd0 este rezistența unitară de proiectare pentru lunecare în rost
RIA
forfecare).
𝑓𝑣𝑘0 0,30
𝑓𝑣𝑑0 = = = 0,1363 [𝑁/𝑚𝑚2 ]
𝛾𝑀 2,2
MA
seismică);
lad = (2,35 · Sd – 1) · lw = (2,35 · 0,1129 – 1) · 2,45 = - 1,7995 [m]

unde:
(fd);

2014
NRD, VRD, MRD
NEd 155,53
Sd = = = 0,1129
lw ∙ t ∙ fd 2,45 ∙ 0,24 ∙ 2,341 ∙ 103
 t – grosimea peretelui = 0,24 m.
U
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul comprimat, prin
efectul de dorn „VRd2” se va ignora datorită lipsei stâlpișorului de la una dintre extremități.
AN
Rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat se va ignora
datorită lipsei stâlpișorului de la una dintre extremități.
3.2. Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a pereților de zidărie confinată,
TE
VRd, se va calcula prin însumarea următoarelor valori:
U
 rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
PR
VRd (0-1) = VRdi (0-1)* + VRd2 (0-1) + VRsc (0-1) = 48,828 + 0 + 0 = 48,828[kN]
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată a panoului din zidărie nearmată,

pentru solicitări seismice, se va calcula cu expresia:
Aw 0,588
N
∗
VRdi = ∙ fvd ,i = ∙ 125 = 48,828 [kN]
b 1,5
unde:
RIA

fvk ,i 0,274 N
fvd ,i = = = 0,125 = 125 kN/m2
γM 2,2 mm2
unde:
MA

2S;
∗
σ0d 0,486
fvk ,i = 0,22 ∙ fbt ∙ 1 + 5 ∙ = 0,22 ∙ 0,525 ∙ 1 + 5 ∙ = 0,274 [N/mm2 ]
fbt 0,525
în care:
2014
NRD, VRD, MRD
zidărie;
fbt = 0,035· 15 = 0,525 [N/mm2]
 fb – rezistența standardizată la compresiune a elementului =
U
15 N/mm2;
AN
∗
∗ NEd 285,805
σ0d = = = 0,486 [N/mm2 ]
Aw 0,588
TE
Aw = 0,24 · 2,45 = 0,588 m2
 b – coeficient de corecție care ține seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie;
Htot / lw = 8,4/2,45 = 3,428 > 1,5 → b = 1,5
U
3.3. Rezistența de proiectare la forfecare a șpaletului T11
PR
VRd =MIN (VRd (lunecare în rost orizontal); VRd (cedare pe secțiune înclinată))
= MIN (114,32 kN ; 48,828 kN ) = 48,828 kN
Calculul rezistențelor la forfecare ale celorlalți șpaleți se realizează în tabelele 5.10 – 5.13,
pentru șpaleții de pe direcție transversală și 5.14 – 5.17 pentru șpaleții de pe direcție
longitudinală.
N
Tab. 5.10 Determinarea efortului secțional axial corectat pentru șpaleții de pe direcție transversală în
secțiunea 0 – 1
RIA
Ind. NEd VEd Htot lw VEd (lim) N*Ed

șp [kN] [kN] [m] [m] [kN] [kN]
T11 231,02 103,15 8,4 3,6 117,818 423,568
T22 442,42 386,55 8,4 7,3 238,909 662,351
T21 298,16 114,29 8,4 4,35 142,364 474,711
T22 126,66 18,30 8,4 1,75 57,273 196,935
T23 366,32 100,58 8,4 4,35 142,364 521,693
MA
T31 342,04 114,29 8,4 4,35 142,364 518,589

T32 482,60 393,88 8,4 7 229,091 702,527
T41 342,04 114,29 8,4 4,35 142,364 518,589
T42 126,07 18,30 8,4 1,75 57,273 196,353
T43 313,13 100,58 8,4 4,35 142,364 468,500
T51 298,16 114,29 8,4 4,35 142,364 474,711
T52 126,66 18,30 8,4 1,75 57,273 196,935
T53 368,87 100,58 8,4 4,35 142,364 524,241
T61 231,02 103,15 8,4 3,6 117,818 423,568
T62 446,41 386,55 8,4 7,3 238,909 666,333
2014
NRD, VRD, MRD
Tab. 5.11 Determinarea lungimii de aderență pentru șpaleții de pe direcție transversală în secțiunea 0-1
Ind. NEd lw fd Sd lad
șp [kN] [m] [N/mm2] [N/mm2] [m]
U
T11 231,02 3,6 2,341 0,114 -2,634
T22 442,42 7,3 2,341 0,108 -5,449
T21 298,16 4,35 2,341 0,122 -3,103
T22 126,66 1,75 2,341 0,129 -1,220
AN
T23 366,32 4,35 2,341 0,150 -2,818
T31 342,04 4,35 2,341 0,140 -2,919
T32 482,60 7 2,341 0,123 -4,981
T41 342,04 4,35 2,341 0,140 -2,919
T42 126,07 1,75 2,341 0,128 -1,223
T43 313,13 4,35 2,341 0,128 -3,040
TE
T51 298,16 4,35 2,341 0,122 -3,103
T52 126,66 1,75 2,341 0,129 -1,220
T53 368,87 4,35 2,341 0,151 -2,807
T61 231,02 3,6 2,341 0,114 -2,634
T62 446,41 7,3 2,341 0,109 -5,433
Atunci când lungimea de aderență reiese din calcul cu semn negativ, se va considera egală cu
zero, lad = 0.
U
Tab. 5.12 Determinarea rezistenței de proiectare la cedare pe secțiune înclinată pentru șpaleții de pe
PR
direcție transversală în secțiunea 0-1, VRd
Ind. Aw N*Ed σ*0d fbt fvk,i fvd,i Vrdi
șp. [m2] [kN] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [kN]
T11 0,864 423,568 0,490 0,525 0,275 0,125 72,000
T22 1,752 662,351 0,378 0,525 0,248 0,113 171,451
T21 1,044 474,711 0,455 0,525 0,267 0,121 84,363
T22 0,420 196,935 0,469 0,525 0,270 0,123 34,367
N
T23 1,044 521,693 0,500 0,525 0,277 0,126 87,689

T31 1,044 518,589 0,497 0,525 0,276 0,126 87,473
T32 1,680 702,527 0,418 0,525 0,258 0,117 164,064
RIA
T41 1,044 518,589 0,497 0,525 0,276 0,126 87,473

T42 0,420 196,353 0,468 0,525 0,270 0,123 34,325
T43 1,044 468,500 0,449 0,525 0,265 0,121 83,914
T51 1,044 474,711 0,455 0,525 0,267 0,121 84,363
T52 0,420 196,935 0,469 0,525 0,270 0,123 34,367
T53 1,044 524,241 0,502 0,525 0,278 0,126 87,866
T61 0,864 423,568 0,490 0,525 0,275 0,125 72,000
T62 1,752 666,333 0,380 0,525 0,248 0,113 171,854
MA
Pentru determinarea rezistenței de proiectare la forfecare se va considera în calcul valoarea

minimă între rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal și rezistența la cedare pe
secțiune înclinată ale zidăriei nearmate, la care se vor suma, atunci când este cazul (șpaletul are
în componență stâlpișori la ambele extremități), rezistența de proiectare la forfecare datorată
armăturii din stâlpișorul de la extremitatea comprimată a peretelui, VRd2 și rezistența de
proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
2014
NRD, VRD, MRD
Tab. 5.13 Determinarea rezistenței la forfecare pentru șpaleții de pe direcție transversală în secțiunea 0-1
Ind. VRd1 VRdi VRd2 VRsc VRd
șp [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
U
T11 78,04 156,15 96,46 8,64 183,14
T22 171,45 264,94 96,46 8,64 276,55
T21 84,36 189,88 96,46 8,64 189,46
T22 34,37 78,77 96,46 8,64 139,47
AN
T23 87,69 208,68 96,46 8,64 192,79
T31 87,47 207,44 96,46 8,64 192,57
T32 164,06 281,01 96,46 8,64 269,17
T41 87,47 207,44 96,46 8,64 192,57
T42 34,33 78,54 96,46 8,64 139,43
T43 83,91 187,40 96,46 8,64 189,01
TE
T51 84,36 189,88 96,46 8,64 189,46
T52 34,37 78,77 96,46 8,64 139,47
T53 87,87 209,70 96,46 8,64 192,97
T61 78,04 156,15 96,46 8,64 183,14
T62 171,85 266,53 96,46 8,64 276,95
Tab. 5.14 Determinarea efortului secțional axial corectat pentru șpaleții de pe direcție longitudinală în
secțiunea 0 – 1, NEd
U
Ind. NEd VEd Htot lw VEd (lim) N*Ed
șp
PR
[kN] [kN] [m] [m] [kN] [kN]
LA1 94,77 13,31 8,4 1,50 49,091 154,403
LA2 155,53 47,50 8,4 2,45 80,182 285,805
LA3 135,02 23,25 8,4 2,15 70,364 207,676
LA4 116,84 16,04 8,4 1,90 62,182 173,578
LA5 165,41 55,29 8,4 2,60 85,091 308,319
LA6 104,73 16,52 8,4 1,65 54,000 172,023
LB1 235,18 59,54 8,4 2,65 86,727 386,149
N
LB2 128,17 34,25 8,4 1,75 57,273 259,701

LB3 158,96 27,80 8,4 2,05 67,091 250,092
LB4 135,84 18,96 8,4 1,75 57,273 208,649
RIA
LB5 126,21 34,25 8,4 1,75 57,273 257,742

LB6 260,26 69,86 8,4 2,95 96,545 419,391
LC1 400,05 321,62 8,4 5,20 170,182 619,976
LC2 470,94 658,55 8,4 6,35 207,818 690,865
LC3 419,57 365,22 8,4 5,50 180,000 639,494
LC’1 69,30 6,06 8,4 1,00 32,727 109,999
LC’2 314,16 191,07 8,4 3,90 127,636 534,086
LC’3 127,10 16,52 8,4 1,65 54,000 194,392
MA
LC’4 70,16 6,06 8,4 1,00 32,727 110,861

LD1 133,17 8,37 8,4 1,20 39,273 180,050
LD2 204,86 57,22 8,4 2,25 73,636 375,763
LD3 115,84 23,57 8,4 1,85 60,545 201,435
LD4 114,99 16,04 8,4 1,90 62,182 171,730
LD5 224,59 87,64 8,4 2,55 83,455 444,513
LD6 133,51 12,54 8,4 1,20 39,273 203,735
LA1 94,77 13,31 8,4 1,50 49,091 154,403

2014
NRD, VRD, MRD
Tab. 5.15 Determinarea lungimii de aderență pentru șpaleții de pe direcție longitudinală în secțiunea 0-1
Ind. NEd lw fd Sd lad
șp [kN] [m] [N/mm2] [N/mm2] [m]
U
LA1 94,77 1,50 2,341 0,112 -1,104
LA2 155,53 2,45 2,341 0,113 -1,799
LA3 135,02 2,15 2,341 0,112 -1,585
LA4 116,84 1,90 2,341 0,109 -1,411
AN
LA5 165,41 2,60 2,341 0,113 -1,908
LA6 104,73 1,65 2,341 0,113 -1,212
LB1 235,18 2,65 2,341 0,158 -1,666
LB2 128,17 1,75 2,341 0,130 -1,214
LB3 158,96 2,05 2,341 0,138 -1,385
LB4 135,84 1,75 2,341 0,138 -1,182
TE
LB5 126,21 1,75 2,341 0,128 -1,222
LB6 260,26 2,95 2,341 0,157 -1,861
LC1 400,05 5,20 2,341 0,137 -3,527
LC2 470,94 6,35 2,341 0,132 -4,380
LC3 419,57 5,50 2,341 0,136 -3,745
LC’1 69,30 1,00 2,341 0,123 -0,710
LC’2 314,16
U 3,90 2,341 0,143 -2,586
LC’3 127,10 1,65 2,341 0,137 -1,118
LC’4 70,16 1,00 2,341 0,125 -0,707
LD1 133,17 1,20 2,341 0,198 -0,643
PR
LD2 204,86 2,25 2,341 0,162 -1,393
LD3 115,84 1,85 2,341 0,111 -1,365
LD4 114,99 1,90 2,341 0,108 -1,419
LD5 224,59 2,55 2,341 0,157 -1,611
LD6 133,51 1,20 2,341 0,198 -0,642
Atunci când lungimea de aderență reiese din calcul cu semn negativ, se va considera egală cu
zero, lad = 0.
N
Tab. 5.16 Determinarea rezistenței de proiectare la cedare pe secțiune înclinată pentru șpaleții de pe
direcție longitudinală în secțiunea 0-1, VRdi
RIA
Ind. Aw N*Ed σ*0d fbt fvk,i fvd,i Vrdi

șp. [m2] [kN] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [kN]
LA1 0,360 154,403 0,429 0,525 0,260 0,118 28,412
LA2 0,588 285,805 0,486 0,525 0,274 0,125 48,828
LA3 0,516 207,676 0,402 0,525 0,254 0,115 39,704
LA4 0,456 173,578 0,381 0,525 0,248 0,113 34,324
LA5 0,624 308,319 0,494 0,525 0,276 0,125 52,168
MA
LA6 0,396 172,023 0,434 0,525 0,262 0,119 31,414

LB1 0,636 386,149 0,607 0,525 0,301 0,137 57,972
LB2 0,420 259,701 0,618 0,525 0,303 0,138 38,583
LB3 0,492 250,092 0,508 0,525 0,279 0,127 41,618
LB4 0,420 208,649 0,497 0,525 0,277 0,126 35,192
LB5 0,420 257,742 0,614 0,525 0,302 0,137 38,458
LB6 0,708 419,391 0,592 0,525 0,298 0,135 63,861
LC1 1,248 619,976 0,497 0,525 0,277 0,126 104,570
LC2 1,524 690,865 0,453 0,525 0,266 0,121 139,472
LC3 1,320 639,494 0,484 0,525 0,274 0,124 109,465
2014
NRD, VRD, MRD
LC’1 0,240 109,999 0,458 0,525 0,268 0,122 19,457
LC’2 0,936 534,086 0,571 0,525 0,293 0,133 83,099
LC’3 0,396 194,392 0,491 0,525 0,275 0,125 33,018
LC’4 0,240 110,861 0,462 0,525 0,268 0,122 19,518
U
LD1 0,288 180,050 0,625 0,525 0,305 0,138 26,581
LD2 0,540 375,763 0,696 0,525 0,319 0,145 52,197
LD3 0,444 201,435 0,454 0,525 0,266 0,121 35,846
LD4 0,456 171,730 0,377 0,525 0,247 0,112 34,181
AN
LD5 0,612 444,513 0,726 0,525 0,325 0,148 60,271
LD6 0,288 203,735 0,707 0,525 0,321 0,146 28,038
Pentru determinarea rezistenței de proiectare la forfecare se va considera în calcul valoarea

minimă între rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal și rezistența la cedare pe
TE
secțiune înclinată ale zidăriei nearmate, la care se vor suma, atunci când este cazul (șpaletul are
în componență stâlpișori la ambele extremități), rezistența de proiectare la forfecare datorată
armăturii din stâlpișorul de la extremitatea comprimată a peretelui, VRd2 și rezistența de
proiectare la forfecare a betonului din stâlpișorul comprimat (VRsc).
U
Tab. 5.17 Determinarea rezistenței la forfecare pentru șpaleții de pe direcție longitudinală în secțiunea 0-1,
VRd
PR
Ind. VRd1 VRdi VRd2 VRsc VRd
șp [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
LA1 28,41 61,76 96,46 8,64 133,51
LA2 48,83 114,32 0,00 0,00 48,83
LA3 39,70 83,07 0,00 0,00 39,70
LA4 34,32 69,43 0,00 0,00 34,32
LA5 52,17 123,33 0,00 0,00 52,17
N
LA6 31,41 68,81 96,46 8,64 136,51

LB1 57,97 154,46 96,46 8,64 163,07
LB2 38,58 103,88 96,46 8,64 143,68
LB3 41,62 100,04 96,46 8,64 146,72
RIA
LB4 35,19 83,46 96,46 8,64 140,29

LB5 38,46 103,10 96,46 8,64 143,56
LB6 63,86 167,76 96,46 8,64 168,96
LC1 104,57 247,99 96,46 8,64 209,67
LC2 139,47 276,35 96,46 8,64 244,57
LC3 109,47 255,80 96,46 8,64 214,57
LC’1 19,46 44,00 96,46 8,64 124,56
LC’2 83,10 213,63 96,46 8,64 188,20
MA
LC’3 33,02 77,76 96,46 8,64 138,12

LC’4 19,52 44,34 96,46 8,64 124,62
LD1 26,58 72,02 96,46 8,64 131,68
LD2 52,20 150,31 96,46 8,64 157,30
LD3 35,85 80,57 0,00 0,00 35,85
LD4 34,18 68,69 0,00 0,00 34,18
LD5 60,27 177,81 0,00 0,00 60,27
LD6 28,04 81,49 96,46 8,64 133,14

VERIFICAREA CAPACITĂȚIILOR DE REZISTENȚĂ A ȘPALEȚILOR DIN ZIDĂRIE 2014
CAPITOLUL 6
U
VERIFICAREA CAPACITĂȚIILOR DE REZISTENȚĂ A ȘPALEȚILOR
DIN ZIDĂRIE
AN
Verificarea secțiunii șpaleților se va face pentru secțiunile cele mai încărcate și anume în dreptul
cotei zero, cotă de rezemare a pereților din zidărie pe cutia rigidă realizată din diafragmele de la
parter, fundații și planșeul de peste subsol. La acest nivel solicitările vor fi:
TE
 NEd(0-1) – efort secțional de proiectare din forță axială, datorat de încărcările
gravitaționale (verticale);
 MEd(0-1) – efort secțional de proiectare din moment încovoietor, datorat de încărcările
orizontale (seism); U
 VEd(0-1) – efort secțional de proiectare din forță tăietoare, datorat de încărcările orizontale
(seism).
PR
Rezistențele de proiectare la eforturi secționale (capacitatea de rezistență a secțiunii) vor
fi:
 NRd(0-1) – rezistență de proiectare la efort axial;

 MRd(0-1) – rezistență de proiectare la încovoiere;
N
 VRd(0-1) – rezistență de proiectare la forfecare, respectiv.
Pentru ca secțiunile șpaleților să se verifice este necesar ca valorile rezistențelor de proiectare să

RIA
depășească valorile eforturilor secționale de proiectare. Astfel:
NRd(0-1) >NEd(0-1)
MRd(0-1) >MEd(0-1)
MA
VRd(0-1) >VEd(0-1)
Verificarea șpaleților se va realiza pentru secțiunea de calcul 0 – 1 în tabelele 6.1 și 6.2, valorile
eforturilor secționale precum și ale rezistențelor de proiectare se vor lua din etapele precedente.
În tabel șpaleții ale căror rezistențe de proiectare depășesc eforturile secționale se vor colora cu
verde, în timp ce șpaleții ale căror capacități de rezistență nu sunt suficiente se vor colora cu
roșu.
Tab. 6.1 Verificarea capacităților de rezistență ale șpaleților pe direcție transversală, în secțiunea 0 – 1
N Ed 0-1 NRd 0-1 MEd 0-1 MRd 0-1 VEd 0-1 VRd 0-1
Indicativ
șp. [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
0 1 2 3 4 5 6=4+5
U
T11 231,02 2448,95 639,18 1250,96 103,15 183,14
T22 442,42 4021,76 2395,27 2844,01 386,55 276,55
AN
T21 298,16 2695,86 708,19 1538,32 114,29 189,46
T22 126,66 1527,28 113,41 454,71 18,30 139,47
T23 366,32 2448,95 623,22 1636,19 100,58 192,79
T31 342,04 2695,86 708,19 1602,51 114,29 192,57
T32 482,60 4133,83 2440,72 3057,78 393,88 269,17
T41 342,04 2695,86 708,19 1602,51 114,29 192,57
T42 126,07 1527,28 113,41 454,36 18,30 139,43
T43 313,13 2448,95 623,22 1560,70 100,58 189,01
TE
T51 298,16 2695,86 708,19 1538,32 114,29 189,46
T52 126,66 1527,28 113,41 454,71 18,30 139,47
T53 368,87 2448,95 623,22 1639,65 100,58 192,97
T61 231,02 2448,95 639,18 1250,96 103,15 183,14
T62 446,41 4021,76 2395,27 2854,60 386,55 276,95
Indicativ
N Ed 0-1 NRd 0-1
U
Tab. 6.2 Verificarea capacităților de rezistență ale șpaleților pe direcție longitudinală, în secțiunea 0 – 1
MEd 0-1 MRd 0-1 VEd 0-1 VRd 0-1
PR
0 1 2 3 4 5 6=4+5
LA1 94,77 1168,01 82,49 362,52 13,31 133,51

LA2 155,53 1594,99 294,32 163,61 47,50 48,83
LA3 135,02 1213,24 144,04 124,87 23,25 39,70
LA4 116,84 1100,88 99,41 95,81 16,04 34,32
LA5 165,41 1662,41 342,62 184,60 55,29 52,17
LA6 104,73 1235,42 102,39 411,81 16,52 136,51
N
LB1 235,18 1684,88 368,92 828,85 59,54 163,07

LB2 128,17 1527,28 212,26 455,60 34,25 143,68
LB3 158,96 1415,21 172,26 568,90 27,80 146,72
LB4 135,84 1280,37 117,49 460,06 18,96 140,29
RIA
LB5 126,21 1527,28 212,26 454,44 34,25 143,56

LB6 260,26 1819,72 432,87 959,64 69,86 168,96
LC1 400,05 3077,90 1992,96 2055,79 321,62 209,67
LC2 470,94 3841,69 4080,74 2719,53 658,55 244,57
LC3 419,57 3212,74 2263,15 2224,02 365,22 214,57
LC’1 69,30 943,28 37,53 210,17 6,06 124,56
LC’2 314,16 2493,61 1183,99 1383,02 191,07 188,20
LC’3 127,10 1235,42 102,39 424,50 16,52 138,12
LC’4 70,16 943,28 37,53 210,47 6,06 124,62
MA
LD1 133,17 1033,17 51,87 289,27 8,37 131,68

LD2 204,86 1752,01 354,57 666,09 57,22 157,30
LD3 115,84 1325,32 146,02 92,22 23,57 35,85
LD4 114,99 1100,88 99,41 94,53 16,04 34,18
LD5 224,59 1639,93 543,08 230,24 87,64 60,27
LD6 133,51 1033,17 77,71 289,37 12,54 133,14
Se observă în tabelele prezentate că pe direcție transversală șpaleții au capacitatea de rezistență

la efort axial și moment încovoietor necesară, în schimb, la forfecare, șpaleții cei mai rigizi T12,
T12 și T12 cedează sub acțiunea încărcărilor orizontale. Pe direcție longitudinală se întâlnește
aproximativ aceeași situație, eforturile generate de tendința de lunecare în rost orizontal a
șpaleților neputând fi împiedicată de aceștia. Așadar, soluția de zidărie confinată, aleasă pentru
U
clădirea analizată nu este suficientă, din cauza încărcărilor orizontale foarte mari, caracteristice
zonei seismice a amplasamentului. Se recomandă alegerea soluției de „Zidărie confinată +
armare în rosturile orizontale” și refacerea calculului.
AN
Calculul rezistențelor de proiectare la eforturi secționale pentru zidăria confinată, armată în
rosturile orizontale, face obiectul proiectului aferent disciplinei Structuri pentru clădiri din
zidărie din programele de masterat. Cu toate acestea, pentru a arăta creșterea rezistențelor de
TE
proiectare adoptând armarea în rosturile orizontale, autorii acestui îndrumar au calculat
rezistențele de proiectare, rezultatele fiind așezate în tabelele 6.3 și 6.4.
Pentru clădirile din ZC+AR secţiunea armăturilor dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei va fi
U
determinată prin calcul sau se impune.
La clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0.15 g, rosturile orizontale ale zidăriei vor fi armate,
PR
indiferent de rezultatele calculului, pentru următoarele elemente:
 spaleţii între ferestre sau uşi care au raportul înălţime / lăţime ≤ 2.5, dacă nu sunt întăriţi
cu stâlpişori din beton armat la extremităţi;
 zonele de legătură între pereţii perpendiculari (intersecţii, colţuri şi ramificaţii);
 parapeţii de sub ferestre.
N
Armăturile din rosturile orizontale vor satisface următoarele condiţii:

 distanţa între rosturile orizontale armate va fi
RIA
 ≤ 2 asize în cazul în care se utilizează elemente cu înălţime între 188 ÷ 240 mm;
 ≤ 3 asize în cazul în care se utilizează elemente cu înălţime < 188 mm.
 aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1.0 cm² (2Φ8 mm);
 acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4.3.3.3 (5).
MA
Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie, dincolo
de marginea opusă a stâlpişorului, pentru a se realiza o lungime totală de ancoraj de cel puțin
60Ø. Barele se vor fasona fără cârlige. Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere,
fără cârlige, pe o lungime de ≥ 60Ø. Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin
1.00 m; într-o secţiune se vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui.Așadar, se impune o

armare continuă în rosturile orizontale cu două bare de Ø8 din OB 37 dispuse la fiecare trei
asize.
Tab. 6.3 Determinarea rezistențelor de proiectare la lunecare în rost orizontal ale șpaleților din ZC + AR
de pe direcție transversală, în secțiunea 0 – 1
U
Indicativ N Ed 0-1 NRd 0-1 MEd 0-1 MRd 0-1 VEd 0-1 VRd 0-1
0 1 2 3 4 5 6=4+5
AN
T11 231,02 2561,83 687,94 1335,507 111,02 170,589
T22 442,42 4250,06 1140,95 2845,904 184,13 334,043
T21 298,16 2703,79 725,89 1452,920 117,14 170,589
T22 126,66 1340,98 360,09 441,298 58,11 97,425
T23 366,32 2561,83 687,94 1567,248 111,02 237,193
T31 342,04 2703,79 725,89 1527,491 117,14 232,777
T32 482,60 4234,78 1136,70 2838,636 183,44 332,905
TE
T41 342,04 2703,79 725,89 1527,491 117,14 232,777
T42 126,07 1340,98 360,09 440,897 58,11 97,425
T43 313,13 2561,83 687,94 1478,759 111,02 170,589
T51 298,16 2703,79 725,89 1452,920 117,14 170,589
T52 126,66 1340,98 360,09 441,298 58,11 97,425
T53 368,87 2561,83 687,94 1571,357 111,02 237,656
T61
T62
231,02
446,41
2561,83
4250,06
U 687,94
1140,95
1335,507
2857,912
111,02
184,13
170,589
253,602
Tab. 6.4 Determinarea rezistențelor de proiectare la lunecare în rost orizontal ale șpaleților din ZC + AR
PR
de pe direcție longitudinală, în secțiunea 0 – 1
Indicativ N Ed 0-1 NRd 0-1 MEd 0-1 MRd 0-1 VEd 0-1 VRd 0-1
0 1 2 3 4 5 6=4+5
LA1 94,77 1067,98 281,54 351,957 45,43 90,390
LA2 155,53 1565,93 412,67 666,331 66,60 68,943
LA3 135,02 1268,90 334,03 561,426 53,91 60,501
LA4 116,84 1137,86 299,77 476,546 48,38 53,466
N
LA5 165,41 1644,55 433,38 720,056 69,94 73,164

LA6 104,73 1146,60 302,24 399,095 48,78 94,611
LB1 235,88 1670,76 440,28 805,613 71,05 122,751
RIA
LB2 128,54 1340,98 353,28 442,589 57,01 97,425

LB3 159,46 1356,26 357,46 552,149 57,69 105,867
LB4 136,26 1199,02 316,04 447,820 51,00 97,425
LB5 126,57 1340,98 353,28 441,237 57,01 97,425
LB6 261,05 1828,01 481,69 930,652 77,74 131,193
LC1 391,67 3149,33 829,52 1929,422 133,87 265,720
LC2 470,94 5466,55 1439,62 2550,344 232,32 312,494
LC3 420,78 3306,58 870,94 2103,029 140,55 279,455
LC’1 69,48 805,90 212,51 205,636 34,30 76,320
MA
LC’2 315,01 2467,92 650,07 1325,545 104,91 157,926

LC’3 127,49 1146,60 302,24 413,506 48,78 94,611
LC’4 70,16 805,90 212,51 205,905 34,30 76,320
LD1 133,17 910,73 240,12 286,522 38,75 81,948
LD2 205,63 1603,06 422,30 650,895 68,15 111,495
LD3 115,84 1251,43 329,85 461,972 53,23 52,059
LD4 114,99 1137,86 299,77 475,097 48,38 53,466
LD5 224,59 1618,34 426,47 763,486 68,82 71,757
LD6 94,77 910,73 240,12 286,652 38,75 81,948

Se observă că adoptarea soluției de ZC + AR conduce la creșterea capacității de rezistență la
lunecare în rost orizontal a șpaleților astfel încât atât șpaleții pe direcție transversală, cât și cei de
pe direcție longitudinală pot prelua eforturile de forță tăietoare provenite din încărcarea seismică.
U
Datorită faptului că șpaleții LC’1 și LC’4 nu au capacitatea de rezistență la eforturi de încovoiere
necesară, se recomandă următoarele:
AN
 se poate mări numărul de bare de armătură în stâlpișorii ce confinează acești șpaleți sau
clasa betonului din elementele de confinare;
 se poate crește sensibil lungimea șpaleților, șpaleții LC’2 și LC’3 având rezistențe suficient
de mari astfel încât lungimea lor să poată fi redusă;
TE
 se pot elimina acești șpaleți, mutând golul de ușă lângă peretele transversal, considerând
marginea golului ca fiind capăt liber de perete.
În urma activităților curente de proiectare ale clădirilor cu structură de rezistență din pereți de
U
zidărie de cărămidă, plină sau cu goluri verticale, s-a constatat faptul că prin conformarea
arhitecturală a clădirilor, structurile se dezechilibrează, în alcătuirea acestora apar șpaleți cu
PR
lungimi mult mai mari decât a celorlalți. În acest fel, rigiditățile șpaleților scurți au valoarea mai
mică decât o treime din rigiditatea celor mai lungi și drept urmare, sunt considerați că nu iau
parte la preluarea încărcărilor orizontale, ceea ce conduce la încărcarea excesivă a șpaleților
lungi.
În conformarea structurală preliminară, se recomandă echilibrarea structurilor prin stabilirea unor

N
lungimi apropiate ale șpaleților. Astfel se obțin rigidități comparabile, iar șpaleții participă într-o
pondere mai mare la preluarea încărcărilor orizontale. Acest lucru se poate realiza prin
RIA
amplasarea unor goluri de uși sau ferestre sau prin separarea șpaleților lungi în doi mai scurți cu
ajutorul unor panouri de zidărie cu rezistențe reduse, nelegate de stâlpișori (fig. 6.1).
MA
Fig. 6.1 Separarea în șpaleți scurți a șpaleților LC1, LC2 și LC3

Zidăria utilizată poate fi realizată din B.C.A. sau din cărămidă de cărămidă cu goluri verticale
din clase de rezistență inferioare (fig.6.2). Așadar, șpaleții LC1, LC2 și LC3 sunt se parați în
șpaleții LC1-1și LC1-2, LC2-1 și LC2-2, LC3-1 și LC3-2.
U
AN
U TE
Fig. 6.2 Amplasarea panourilor de zidărie nelegată
N PR
RIA
MA

Indrumar Zidarie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Zidarie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONFORMAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRII 2014

1.1 Note introductive

i. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi elevaţie.

În procesul de proiectare preliminară, alegerea configuraţiei de ansamblu a clădirii este atribuţia

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare structurală,

 elemente verticale: pereţi structurali;

143 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

1.2 Alegerea sistemului constructiv

1.2.2 Pereții construcției analizate pot fi:

preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia.

144 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

1.2.2.1 Alegerea materialelor utilizate la realizarea pereților

 Probabilitatea de a nu atinge rezistența medie sau caracteristică la compresiune declarată:

nu atinge rezistenţa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≈ 5%.

 Elementele pentru zidărie se grupează în funcție de valorile următorilor parametri

geometrici (SR EN 1996-1-1):

Volumul fiecărui gol (% Fiecare din golurile multiple ≤ 2%

interiori și exteriori (mm) ≥5 ≥ 10 ≥8 ≥ 12

Conform Anexei Naţionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în grupe

146 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

 Densitatea aparentă în stare uscată (SREN 771-1):

aparentă în stare uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) folosite la zidărie protejată;

 elemente structurale și panouri înrămate la clădiri din clasele de importanță expunere

147 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

(h) Clădiri cu regim foarte mare de înălțime, având înălțimea totală

IV Clădiri de tip curent, care nu aparțin celorlalte categorii 0,8

148 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

 anexe gospodărești și construcții provizorii, în toate zonele seismice.

149 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Fig. 1.5 Elemente ceramice pentru pereți structurali din zidărie

a. blocuri ceramice cu goluri verticale; b. cărămizi ceramice cu goluri verticale; c. cărămizi

150 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Tab. 1.3 Compoziția mortarelor pentru utilizare generală

elemente de confinare, centuri, stâlpișori, buiandrugi:

151 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Fig. 1.8. Centură și buiandrug din beton armat

152 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

i. La toate colțurile exterioare și intrânde de pe conturul clădirii

Fig. 1.10. Amplasarea stâlpișorilor în colțurile intrânde și exterioare

ii. La capetele libere ale fiecărui perete

153 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Fig. 1.11. Amplasarea stâlpișorilor la capetele libere ale pereților

 4, 0 m în cazul structurilor cu pereți rari (sistem celular);

154 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Fig. 1.12. Amplasarea stâlpișorilor cu rol de bordare a golurilor de uși și ferestre

155 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

156 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

vi. În toți șpaleții care nu au lungimea minimă prevăzută.

c. Stabilirea dimensiunilor golurilor de uși și ferestre și lungimilor minime de șpaleți

157 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

nniv = 4;5 nniv = 4

Prevederi specifice panourilor de zidărie

Pentru proiectarea pereţilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor se vor

respecta regulile generale de alcătuire precizate şi regulile specifice date în continuare.

159 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Prevederi specifice elementelor de confinare din beton armat

Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiţii minime:

nivel conform cerinţelor din SR EN 1992-1-1.

Prevederi constructive referitoare la centuri

160 Marian Pruteanu și Maricica Vasilache

Secţiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiţii:

o etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm;

barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu stâlpişorii.