Biblioteca de Spete Achizitii Publice 25.09.2018 (ANAP)

1.
Planificarea achizițiilor publice
1.1 Planificarea/pregătirea realizării achiziției publice: referate de necesitate, strategia de contractare,

strategia anuală de achiziție publică, PAAP, consultarea pieței, împărțirea pe loturi
Speta 770. Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de administrare imobil constând
în servicii de curățenie și colectare selectivă a deșeurilor, asigurarea serviciilor de deszăpezire a căilor de
acces auto și pietonale, servicii de întreținere instalații electrice, servicii de întreținere instalație și centrală
termică, servicii de intreținere instalații sanitare, servicii pentru exploatarea centralei telefonice și servicii
de dezinsecție și deratizare prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni. Având în vedere
că, în opinia autorității contractante, serviciile necesar a fi achiziționate au caracter unitar, se solicită
confirmarea sau, după caz, infirmarea obligativității autorității contractante de a împărți achizițiile în cauză
pe loturi.
Ultima actualizare: 11 sept. 2018, 16:57:56
Raspuns:
Referitor la împărțirea pe loturi, precizăm că aceasta este permisă de legiuitor, conform prevederilor art. 141
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, fiind descrisă ca un drept de care autoritățile contractante pot uza, în condițiile
legii. Astfel, potrivit prevederilor alin. (2) ale articolului în discuție, în cazul împărțirii pe loturi autoritatea
contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale
astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în
conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale
mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale
proiectului. De asemenea, în vederea stabilirii/înțelegerii sensului de „lot”, autoritatea contractantă va avea în
vedere faptul că lotul este definit, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) lit. dd) din Legea nr. 98/2016, ca fiind
„fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care este divizat pentru a adapta
dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii
contractante […]”. Conform dispozițiilor alin. (3) ale aceluiași articol sus invocat, în situația în care autoritatea
contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu
atribui contractul pe loturi. În vederea motivării deciziei privind neîmpărțirea pe loturi, autoritatea contractantă
se va raporta la o necesitate obiectivă, inclusiv în ceea ce privește capacitatea de a gestiona eficient procesul de
atribuire a contractelor. Decizia de a nu lotiza trebuie să aibă în vedere cel puțin: • gradul de interdependență
între obiectele loturilor, • realizarea pe loturi face executarea contractului dificilă din punct de vedere tehnic
și/sau sau costisitoare în raport de avantajele potențiale ale lotizării, • activitatea de coordonare a
contractanților, funcție de loturile atribuite, să fie de natură a afecta gestionarea respectivelor contracte de
către autoritatea contractantă. Așadar, din analiza prevederilor legale sus-menționate, rezultă că, deși legislația
achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o
obligă în schimb să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în
cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea în acest sens de a analiza oportunitatea împărțirii
contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel
încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Revenind la speța
dată, menționăm în primul rând că, în temeiul prevederilor legale referitoare la regulile de estimare,
specificul/natura serviciilor enumerate în speța în discuție, cum ar fi: • serviciile de curățenie și colectare
selectivă a deșeurilor, • serviciile de deszăpezire a căilor de acces auto și pietonale, • serviciile de întreținere
instalații electrice, • serviciile de întreținere instalație și centrală termică, • serviciile de intreținere instalații
sanitare, • serviciile pentru exploatarea centralei telefonice • serviciile de dezinsecție și deratizare conduc la
concluzia că serviciile în cauză nu prezintă un caracter unitar, astfel încât aceste servicii să poată face obiectul
unui singur contract/acord-cadru. Cu atât mai mult, întrucât intenția autorității contractante este de a atribui
serviciile în cauză „prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 luni”, precizăm că acest demers ar fi de
natură a aduce atingere dispozițiilor art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora „autoritatea
contractantă nu are dreptul de a utiliza abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să
restrângă sau să distorsioneze concurența”, precum și dispozițiilor alin. (2) lit. c) ale aceluiași articol din
hotărârea de Guvern ante-menționată, care reglementează interdicția autorității contractante de a atribui
contracte subsecvente aferente unui acord-cadru, de tipuri sau natură diferite unele față de altele. Prin urmare,
având în vedere tipurile de servicii necesar a fi achizitionate, precum și specificațiile tehnice diferite ale
acestora, recomandăm autoritătii contractante să analizeze oportunitatea organizării uneia sau a mai multor
proceduri de atribuire împărțite pe loturi (prin raportare la prevederile legale amintite anterior), iar în cazul în
care achizițiile nu pot fi realizate prin împărțirea pe loturi, autoritatea contractantă va achiziționa serviciile
respective în baza aplicării unor modalități distincte de atribuire (procedură sau achiziție directă, după caz)
stabilite în funcție de valoarea estimată a fiecărui tip de serviciu determinată conform regulilor prevăzute de
legislația în materie.
Speta 717. Autoritatea contractantă are calitatea de partener în cadrul unui proiect complex realizat în
consorții CDI (PNCDI). Proiectele complexe sunt elaborate în cadrul domeniilor Strategiei Naționale de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2017-2020, sunt realizate în consorții CDI, formate din organizații publice
de cercetare și propun o Agendă Comună de Cercetare Dezvoltare și Inovare. Perioada de derulare a
proiectului complex în discuție este 2018-2020, în cadrul proiectului urmând a se derula un număr de 5
(cinci) proiecte (fiecare cu denumire, obiective, livrabile), în cadrul fiecăruia dintre cele 5 proiecte
derulându-se subproiecte atât de către instituția coordonatoare cât și de parteneri. Astfel, o autoritate
contractantă participă în cadrul proiectului complex, cu subproiecte, în unul sau mai multe din cele 5
proiecte, fiecare autoritate având alocat un buget pentru fiecare subproiect. În acest context, se solicită
consiliere metodologica cu privire la următoarele aspecte: 1. În vederea aplicării prevederilor art. 13 din
H.G. nr. 395/2016, pentru întocmirea Programul Anual al Achizițiilor Publice (PAAP), autoritatea
contractantă se va raporta la proiectul complex, la fiecare din cele 5 proiecte sau la subproiecte? 2. În
situația ipotetică în care nu se cunosc necesitățile de produse și servicii pentru toate autoritățile semnatare
ale Acordului ferm de colaborare, pentru toată perioada de desfășurare a proiectului complex, care este
modalitatea în care se va întocmi PAAP-ul?
Ultima actualizare: 3 aug. 2018, 12:20:30
Raspuns:
Având în vedere că proiectul complex cuprinde un număr de 5 (cinci) proiecte (fiecare cu denumire, obiective,
livrabile), iar fiecare dintre cele 5 proiecte conține subproiecte care se vor derula atât de către instituția
coordonatoare cât și de parteneri, precum și faptul că prin acordul ferm de colaborare sunt stabilite obiectivele
specifice ale parteneriatului, fiecare dintre parteneri urmând a realiza prin cele 5 proiecte și subproiecte ale
acestora, o parte/părți din respectivele obiective, ce contribuie la realizarea obiectivului general al proiectului
complex, apreciem că prevederile art. 13 din H.G. nr. 395/2016 se vor aplica prin raportare la proiectul complex
și nu la nivelul fiecăruia din cele 5 proiecte cu subproiectele aferente. Referitor la situația ipotetică în care nu se
cunosc necesitățile de produse și servicii pentru toate autoritățile semnatare ale Acordului ferm de colaborare,
pentru toată perioada de desfășurare a proiectului complex, precizăm că printre informațiile solicitate în
vederea determinării eligibilității la finanțare, se regăsește și bugetul, buget ce conține toate cheltuielile
estimate pentru implementarea proiectului, defalcate pe activități și categorii de cheltuieli. Astfel, la nivelul
bugetului proiectului se regăsesc cuantificate necesitățile identificate de solicitant pentru implementarea
proiectului, necesități ce vor fi transpuse și la nivelul PAAP-ului aferent proiectului. În acest sens, facem
precizarea că, potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor
publice cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează
să le atribuie în decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de
necesitățile de produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate precum și anticipărilor cu privire la resursele de
finanțare ce urmează a fi identificate. Ca urmare, în situația în care ulterior întocmirii PAAP-ului apar noi
necesități de produse/servicii/lucrări, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice, potrivit art. 12 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 708. Autoritatea contractantă a demarat proceduri pentru atribuirea contractelor având ca obiect
furnizarea și distribuția produselor lactate și a produselor de panificație pentru elevi, în conformitate cu
prevederile Ordinului nr. 19/37/2018, dar documentaţiile de atribuire nu au fost validate invocându-se
faptul că nu a fost încheiat un acord-cadru. Astfel se solicită consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea atribuirii unor contracte de achiziţie publică în temeiul Ordinului nr. 19/37/2018.
Raspuns:
Prin publicarea Ordinului comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018 a fost aprobat un model de documentație
standardizată prin intermediul căruia se dorește a se veni în sprijinul autorităților contractante, care au în
vedere inițierea unor proceduri de atribuire pentru achiziționarea unor categorii de produse. În acest sens,
precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 24/2000, ordinele sunt acte normative date în
executarea unui alt act normativ și se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor
Guvernului. Totodată, conform prevederilor art. 8 alin. (2) din legea menționată anterior, prin modul de
exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. Astfel, prin Anexa nr. 1,
parte integrantă a ordinului menționat anterior și care face obiectul adresei dumneavoastră, la Secțiunea II.1.3),
se indică faptul că procedura de atribuire având ca obiect „Furnizarea fructelor, legumelor şi produselor lactate
şi produselor de panificaţie în cadrul Programului pentru şcoli al României” se va finaliza cu încheierea unui
acord-cadru și nu prin altă modalitate, în speță contract de achiziție publică. Finalizarea procedurii de atribuire
în discuție prin încheierea unui acord-cadru este justificată și de faptul că, pe parcursul derulării unui acord-
cadru, informaţiile referitoare la cantităţi trebuie privite ca repere ce se bucură de un grad ridicat de
flexibilitate, întrucât acordul-cadru reprezintă o înţelegere de principiu, potrivit căreia autoritatea contractantă
nu garantează operatorilor economici semnatari, sub aspect cantitativ, cererea de produse/ servicii/ lucrări ce
fac obiectul acordului-cadru, ci doar faptul că aceştia reprezintă furnizori/ prestatori/ executanţi ce vor fi părţi
ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea contractantă, în raport cu necesităţile definite prin
documentaţia de atribuire. Prin urmare, subliniem că încheierea unui acord-cadru nu obligă autoritatea
contractantă să achiziționeze efectiv produsele/ serviciile/ lucrările ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă dreptul
de a încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile (exemplu: produse de
panificație, produse lactate, etc.), fără a mai organiza altă procedură de atribuire. Acest lucru, precum și
caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt,
principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru. Astfel, plecând de la cele arătate
mai sus, autoritatea contractantă va încheia contractele subsecvente în baza acordului-cadru în vigoare în
momentul în care va avea la dispoziție fondurile necesare pentru perfectarea acestor angajamente bugetare, cu
respectarea prevederilor legale incidente, inclusiv a celor ce țin de specificul obiectului acordului-cadru în speță
(cum ar fi, de exemplu, art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 640/2017).
Speta 694. Pentru satisfacerea unei necesități, autoritatea contractantă divizează obiectul achiziției pe 2
loturi separate. Unul dintre loturi îndeplinește condițiile de la art. 19 din Legea nr. 98/2016 pentru a putea
fi atribuit prin achiziție directă, pentru celălat autoritatea are obligația aplicării unei proceduri de
achiziție.În completarea documentației de atribuire în SEAP pentru al doilea lot autoritatea va avea în
vedere la Cap.II 1.6)-Împărțirea în loturi bifarea opțiunii „Da” în condițiile în care procedura este pentru
atribuirea unui singur contract?
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:23:45
Raspuns:
În situația în care autoritatea contractantă atribuie, în condițiile art. 19 din Legea nr. 98/2016, un lot prin
achiziție directă și celălalt lot printr-o procedură de atribuire, în vederea completării documentației de atribuire
în SICAP, autoritatea contractantă nu va bifa opțiunea “DA” la cap. II.1.6) “Împărțire în loturi”, având în vedere
că procedura respectivă este inițiată pentru atribuirea unui singur contract.
Speta 693. Având în vedere modificările aduse art. 187 din Legea nr.98/2016 prin O.U.G. nr. 45/2018,
precum și Notificarea ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire în cazul procedurilor de
atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor acorduri-cadru, în cazul
organizării procedurii de atribuire pe loturi, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la
valoarea estimată a fiecărui lot sau la valoarea estimată a întregii proceduri? În cazul atribuirii unui acord-
cadru, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la valoarea estimată a celui mai mare
contract subsecvent, astfel încât dacă valoarea acestuia este sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire poate fi prețul cel mai scăzut?
Raspuns:
După cum se prevede și în cuprinsul Notificării ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire în
cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor
acorduri-cadru, “având în vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea
contractantă urmărește încheierea de contracte individuale de achiziție publică pentru fiecare lot în parte,
modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot și nu la valoarea
întregii proceduri de atribuire”, astfel încât fiecare lot poate avea un criteriu de atribuire diferit față de alt lot.
De asemenea, potrivit aceleiași Notificări, având în vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de
atribuire a unui acord-cadru, autoritatea contractantă stabilește doar termenii și condițiile care vor guverna
contractele subsecvente ce se vor atribui ulterior, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la
valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, astfel încât, în cazul în care valoarea celui mai mare
contract subsecvent este sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire
poate fi prețul cel mai scăzut.
Speta 692. Consiliere metodologică privind impactul modificărilor din H.G. nr. 395/2016, aduse prin H.G. nr.
419/2018, privind obligația elaborării strategiei anuale de achiziții publice de către autoritatea contractantă
doar în situația identificării de necesități care implică cheltuieli de capital cu valoare mai mare de 125
milioane de lei într-un an bugetar. Dacă pe parcursul anului se suplimentează fondurile bugetare aferente
cheltuielilor de capital, depășindu-se pragul de 125 milioane lei autoritatea are obligația de a întocmi și
aproba strategia anuală de achiziții publice la momentul identificării sumelor în bugetul aprobat?
Raspuns:
Autoritatea contractantă are obligația de a elabora strategia anuală de achiziție publică în situația în care
procesele de achiziție publică planificate a fi lansate pe parcursul unui an bugetar cuprind cheltuieli de capital
mai mari de 125.000.000 de lei la nivelul anului bugetar respectiv. Având în vedere că, astfel cum se prevede la
art. 11 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Totalitatea proceselor de achiziţie publică (...) care cuprind
cheltuieli de capital mai mari de 125 milioane de lei, fac obiectul unei strategii anuale de achiziţie publică (...)”,
rezultă că doar acestea se vor include în strategia anuală a achiziției. În cazul în care autoritatea contractantă nu
are prevăzută în buget o valoare totală a cheltuielilor de capital, alocate proceselor de achiziție publică, de
peste 125.000.000 de lei, aceasta nu are obligația de a elabora strategia anuală de achiziție publică. Deși art. 11
alin. (4) și (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 se referă la dreptul autorității contractante de a opera modificări
sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale de achiziţie publică (fapt ce implică existența unei strategii
anuale care va suporta modificări/completări), apreciem că și în situația în care depășirea pragului de
125.000.000 de lei pentru fondurile alocate proceselor de achiziție publică are loc pe parcursul anului bugetar în
care urmează a fi lansate procesele de achiziție publică aferente acestora, ca urmare a suplimentării fondurilor
bugetare aferente cheltuielilor de capital, autoritatea contractantă va avea obligația să elaboreze, la acel
moment, strategia anuală de achiziție publică.
Speta 686. Pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru modernizarea unor străzi
din oraș, autoritatea contractantă și-a prevăzut suma necesară în PAAP 2018. Pe parcursul anului a
identificat oportunitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru proiecte integrate în care poate include
și modernizarea străzilor din oraș. Având în vedere că autoritatea contractantă nu dispune în acest moment
de sume pentru execuția lucrărilor de modernizare iar neincluderea străzilor în proiectul integrat ar
conduce la neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate se solicită un punct de vedere cu privire la întocmirea
programului achizițiilor publice aferent proiectului.
Raspuns:
Potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice (PAAP)
cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând
cont de necesitățile de produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la
resursele de finanțare ce urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să
actualizeze PAAP nu numai în situația în care identifică noi necesități de produse/servicii/lucrări, ulterior
elaborării referatelor de necesitate, sau când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare pentru
contractele care urmează să fie atribuite, ci și atunci când sunt identificate surse de finanțare nerambursabile
pentru contractele de achiziții publice prevăzute PAAP. În această din urmă situație, „în cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice
aferent proiectului respectiv, după semnarea contractului de finanțare/cofinanțare aferent”, conform
prevederilor art. 13 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Astfel, raportat la această speță, precizăm că autoritatea
contractantă va modifica PAAP 2018 în sensul eliminării contractelor de servicii de proiectare tehnică pentru
modernizarea străzilor din oraș care pot fi incluse în proiectul integrat cu finanțare nerambursabilă, aceste
contracte urmând a fi evidențiate, după semnarea contractului de finanțare, în programul achizițiilor publice
aferent proiectului respectiv.
Speta 648. Consiliere metodologică privind sensul noțiunii de “actualizat” din cuprinsul art. 2 alin (5) lit. c)
din Anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv privind obligația autorității contractante de a elabora/completa un
alt referat de necesitate în scopul lansării/demarării unui proces de achiziție care a fost deja prevăzut în
Strategia anuală și în PAAP, în baza unui referat de necesitate elaborat în cursul ultimului trimestru al anului
în curs pentru anul viitor, chiar dacă nu se impune actualizarea prețului unitar/total al necesităților
identificate prin referatul inițial.
Raspuns:
Referitor la întocmirea a două referate de necesitate diferite pentru aceeași necesitate, chiar și în situația în
care nu apar circumstanțe care să impună actualizarea referatului inițial, precizăm că legislația privind achizițiile
publice nu prevede obligativitatea întocmirii a două referate de necesitate diferite pentru aceeași nevoie
identificată la nivelul autorității contractante. Pe de altă parte, actualizarea/modificarea referatului de
necesitate inițial este posibilă în condițiile art. 2 alin. (5) lit. c) și al art. 3 alin. (3) din Anexa la H.G. nr.
395/2016. Totodată, având în vedere că Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare
compartiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, precum
și faptul că Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea
necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii
contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport,
precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă, apreciem că procesul de achiziție publică se
consideră inițiat la momentul întocmirii referatului de necesitate și, implicit, la momentul întocmirii SAAP și al
PAAP, astfel încât nu se mai justifică întocmirea unui nou referat de necesitate la un moment ulterior.
Speta 598. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi
elaborare a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare (PT + DTAD) a construcţiilor
existente pe amplasamentul unui obiectiv de investiţii finanţat din bugetul instituţiei. Fondurile necesare
lucrărilor de desfiinţare (demolare) sunt cuprinse în devizul general al investiţiei pentru care a fost deja
eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind posibilitatea
derulării unei singure proceduri simplificate pe loturi respectiv: Lot 1 servicii de proiectare (PT + DTAD) şi
Lot 2 lucrări de execuţie obiectiv investiţie. De asemenea, se solicită un punct de vedere privind
posibilitatea ca achiziţia serviciilor de proiectare (PT + DTAD) să fie realizată prin achiziţie directă, conform
art. 19 din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 15 mai 2018, 15:55:11
Raspuns:
În ceea ce priveşte atribuirea contractelor de lucrări pe loturi facem precizarea că, în cazul în care un contract
de lucrări are ca obiect atât proiectare cât și execuție lucrări, nu puteţi forma loturi pe tipuri diferite de
contracte (un lot/loturi pentru un contract/contracte de servicii de proiectare şi un lot/loturi pentru contracte
de execuţie lucrări), în acest caz lotizarea putându-se realiza doar prin divizarea obiectului în mai multe
contracte care includ atât proiectare cât și execuție. Astfel, în cazul atribuirii contractelor prin organizarea unei
singure proceduri de atribuire exista posibilitatea de lotizare în două sau mai multe contracte care cuprind atât
servicii de proiectare cât şi lucrări (spre exemplu Lot 1: PT + DTAD + lucrări demolare şi Lot 2: PT + DTAC + AT
proiectant + lucrări de intervenţie la construcţiile existente). Or, din informaţiile prezentate pentru lucrările de
intervenţii la construcţiile existente a fost eliberată autorizaţia de construire şi ca urmare nu mai este necesară
achiziţionarea serviciilor de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice de autorizare a executării
lucrărilor de intervenţii (PT+ DTAC), aceste servicii fiind deja prestate. Ca urmare, în acest caz dacă se optează
pentru organizarea unei singure proceduri de atribuire aceasta nu mai poate fi lotizată. În această situaţie
menţionăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a atribui contractele prin organizarea a două sau mai
multe proceduri de atribuire - spre exemplu o procedură pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare
pentru lucrările de demolare (PT + DTAD) şi una sau mai multe proceduri de atribuire a contractului/contractelor
de execuţie lucrări în funcţie de obiectele definite de proiectant pentru obiectivul de investiţii (demolări/lucrări
de intervenţii). Subliniem că aceste contracte atribuite separat nu constituie loturi în accepțiunea art. 3 alin (1)
lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o etapizare a investiției şi la atribuirea acestor contracte se vor
respecta dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că, potrivit
menţiunilor anterioare, serviciile de proiectare pentru lucrările de demolare nu pot constitui un lot individual
suntem de opinie că în acest caz nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 98/2016.
Speta 573. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării printr-un acord-cadru a unei
aparaturi medicale, în condițiile în care se intenționează de fapt achiziționarea unei singure bucăți respectiv
dacă în cazul unui acord-cadru cantitatea minimă estimată poate fi egală cu cea maximă estimată
Ultima actualizare: 24 apr. 2018, 12:20:23
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, acordul-cadru reprezintă “acordul încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-
o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”. Astfel,
acordul-cadru este un instrument specific de atribuire prin care pot fi realizate achizițiile cu caracter de
regularitate și care comportă anumite reguli și măsuri de utilizare, așa cum acestea sunt reglementate în
cuprinsul Capitolului III, Secțiunea a 2- a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, precum și în cadrul Capitolului III,
Secțiunea a 7- a, Paragraful 1 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Cu privire la cantitățile minime și maxime care pot
fi solicitate pe durata întregului acord-cadru regăsim referiri în cuprinsul art. 20 alin. (8) lit. f) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, în sensul în care “în cazul acordului-cadru, fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină şi un set
minim de informaţii specifice referitoare la (...) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi
solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face
obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru”. Din
prevederile legale menționate mai sus reiese faptul că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea
contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale
unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi
achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de
necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre estimări, pe
parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce se bucură de
un grad ridicat de flexibilitate. Astfel, deși legislația privind achizițiile publice nu conține referiri sau interdicții
exprese cu privire la cantitatea minimă sau maximă care poate fi stabilită printr-un acord-cadru, având în vedere
că specificul acordului-cadru îl constituie caracterul de regularitate al achizițiilor care fac obiectul acestuia, se
poate desprinde concluzia potrivit căreia cantitatea maximă pe care autoritatea contractantă o stabilește inițial
în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru ca și estimare a unor cantități maxime care ar putea fi
solicitate pe durata întregului acord-cadru nu poate fi de o singură bucată. Prin urmare, în situația în care
autoritatea contractantă apreciază că necesitatea acesteia privind echipamentul medical respectiv poate fi
satisfăcută prin achiziționarea unei singure bucăți/unități, considerăm că nu se justifică atribuirea unui acord-
cadru, utilizarea acestuia într-o astfel de situație fiind improprie scopului și specificului acestuia. În acest sens
amintim și prevederile art. 107 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora “autoritatea contractantă
nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă
sau să distorsioneze concurenţa”.
Speta 520. Autoritatea contractanta a semnat, în calitate de beneficiar, un număr de 7 contracte de

finanţare având ca obiect modernizarea a 7 tronsoane de drumuri judeţene în cadrul Programului naţional
de dezvoltare locală 2017-2020 (P.N.D.L. 2017-2020). În acest sens, se solicită consiliere metodologică cu
privire interpretarea prevederilor art. 13 din anexa la H.G. nr. 395/2016 respectiv daca autoritatea va
elabora un program anual al achiziţiilor publice distinct pentru fiecare contract de finanţare în parte sau va
elabora un singur program anual al achiziţiilor publice pentru toate cele 7 contracte de finanţare.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:30:10
Raspuns:
În cadrul art. 13 din anexa H.G. nr. 395/2016 este prevăzut expres că, în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, aceasta are obligaţia de a elabora distinct pentru
fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv. Ca urmare, în situaţia
prezentată, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora câte un program de achiziţii publice distinct
pentru fiecare contract de finanţare încheiat în cadrul P.N.D.L. 2017-2020 şi un program anual de achiziţii
publice pentru totalitatea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru finanţate de la buget pe care
autoritatea urmează să le atribuie la nivelul anului 2018.
Speta 519. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a serviciilor privind derularea
procedurilor de achiziție publică unei terțe părți.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „În vederea realizării achiziţiilor publice,
autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor,
format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum
şi specializări în domeniul achiziţiilor”. De asemenea, alin. (6) al art. 2 din H.G. nr. 395/2016 prevede că „În
aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona
servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii
compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru
implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de
la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la
executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu
activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor”. Totodată, precizăm că, în situaţia în care
autoritatea contractantă întenționează să achiziţioneze serviciile de consultanță mai sus menționate, aceasta are
obligaţia să atribuie contractul de achiziţie publică având ca obiect respectivele servicii numai în urma derulării
unei proceduri de atribuire reglementate de legea achiziţiilor publice. Astfel, autoritatea contractantă va estima
valoarea acestor servicii, calculată la nivelul unui an bugetar, în conformitate cu regulile descrise la Cap. I,
Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și, în funcție de această valoare estimată va alege procedura
de atribuire, raportându-se la prevederile art. 7 din același act normativ.
Speta 514. Consiliere metodologică cu privire la obligația autorității contractante de a actualiza programul
anual al achizițiilor publice, în funcție de fondurile alocate, după aprobarea bugetului pentru anul 2018.
Raspuns:
Potrivit art. 12 alin. (2) și alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice cuprinde
totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează să le atribuie în
decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de necesitățile de
produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la resursele de finanțare ce
urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice în situația în care anumite necesități de produse/servicii/lucrări sunt identificate ulterior
elaborării referatelor de necesitate sau este necesară modificarea referatelor de necesitate, conform art. 3 alin.
(2) și alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, precum și atunci când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare
pentru contractele care urmează să fie atribuite, potrivit art. 12 alin. (4) din același act normativ.
Speta 494. Consiliere metodologică cu privire la includerea în programul anual al achizițiilor publice a unui
contract încheiat în anul 2018, în baza unei proceduri de atribuire inițiate în anul 2017.
Raspuns:
În conformitate cu art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează
pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităților contractante şi cuprinde totalitatea
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie
în decursul anului”. De asemenea, art. 12 alin. (4) din același act normativ prevede că „După aprobarea
bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul anual al achiziţiilor publice
în funcţie de fondurile aprobate”. Totodată, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Programul anual al achiziţiilor
publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la: a) obiectul contractului sectorial/acordului-cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV); c) valoarea estimată a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei,
fără TVA; d) sursa de finanţare; e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie; f) data estimată
pentru iniţierea procedurii; g) data estimată pentru atribuirea contractului de achiziție publică /acordului-cadru;
h) modalitatea de derulare a procesului de achiziţie, respectiv online sau offline”. În cazul în care procedura de
atribuire este inițiată într-un an bugetar, fiind deci cuprinsă în PAAP-ul respectivului an, dar aceasta se
prelungește și autoritatea contractantă se regăsește în situația de a atribui contractul în anul următor, suntem de
opinie că respectivul contract se va trece și în PAAP-ul anului în care se va atribui din următoarele considerente:
Art. 17 din H.G. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție, printre altele, în
funcție valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori
care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În cazul de față, în anul în
care se va atribui în final contractul în cauză și deci în anul în care trebuie să se asigure sursa de finanțare la
semnarea acestuia, este posibil ca autoritatea să prevadă și alte achiziții „cu același obiect sau destinate
utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-
o piață de profil relevantă”. Astfel, valoarea contractului în discuție trebuie luată în considerare inclusiv în
vederea determinării modalităților de atribuire a celorlalte achiziții considerate similare. În caz contrar, din
bugetul respectivului an, s-ar finanța achiziții similare care ar putea fi atribuite prin proceduri diferite, unele
dintre ele inferioare, caz în care s-ar încălca prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, pentru a se
evita o astfel de situație și în vederea realizării unei planificări corecte şi unei monitorizări eficiente a
portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, contractul a cărei procedură a fost
demarată în anul anterior va fi trecut și în PAAP-ul anului în care se atribuie.
Speta 461. Consiliere metodologică privind sprijinul acordat, conform legii, de către celelalte compartimente
interne din cadrul autorității/entității contractante, compartimentului intern specializat în domeniul
achiziţiilor publice/sectoriale, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.
Ultima actualizare: 13 feb. 2018, 13:46:34
Raspuns:
Scopul esențial al legislației în materia achizițiilor publice/sectoriale este acela de a reglementa modul de
realizare, de către autoritățile/entităţile contractante, a achiziţiilor publice/sectoriale, procedurile de atribuire
a contractelor de achiziții publice/sectoriale, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru
atribuirea contractelor respective precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor în
discuție. Având în vedere, în principal, condițiile de transpunere a unor directive europene în domeniile sus
citate, precum și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor
normative, cu modificările și completările ulterioare, legislația în materia achizițiilor publice/sectoriale nu a
reglementat prevederi care să constituie un paralelism legislativ vizavi de modul de organizare și funcționare a
autorităților/entităților contractante, mod care este reglementat prin prevederi din diverse acte normative, în
funcție de tipul de autoritate/entitate contractantă ( Ex. – în cazul autorităților contractante locale – Legea
administraţiei publice locale, în cazul autorităților contractante centrale – Hotărâri de Guvern, în cazul
întreprinderilor publice sau altor entități aflate în subordinea ministerelor – Legi, Hotărâri de Guvern, Ordine
etc.) Cu toate acestea, prevederile legislației în materia achizițiilor publice/sectoriale, inclusiv prevederile
referitoare la activitatea compartimentului intern de achiziții publice/sectoriale sau la suportul oferit acestor
structuri de către celelalte compartimente interne, reprezintă o normă specială în raport cu normele care
reglementează modul de organizare și funcționare a autorităților/entităților contractante, și, ca o Lex specialis,
prevalează asupra acestora din urmă. Astfel, regulamentele de organizare și funcționare, procedurile de sistem
sau cele operaționale precum și normele sau orice alte reguli interne, stabilite de către autoritățile/entitățile
contractante obligatoriu în baza acestor regulamente și proceduri, trebuie să respecte în special prevederile în
materia achizițiilor publice/sectoriale, inclusiv prevederile referitoare la activitatea compartimentului intern de
achiziții publice/sectoriale precum și la suportul oferit acestor structuri de către celelalte compartimente
interne, prevederi care prevalează în acest sens în fața prevederilor actelor normative enumerate anterior. Pe
cale de consecință, inclusiv emiterea de documente care au un circuit intern sau extern în cadrul unei
autorități/entități contractante și care sunt în legătură cu procesul de realizare a achizițiilor publice/sectoriale
trebuie realizată cu respectarea normelor speciale anterior precizate și cu respectarea prevederilor privind
controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv la entitățile publice (Ex. – semnarea contractelor de
achiziții publice/sectoriale de către ordonatorii de credite, care sunt de regulă conducătorii respectivelor
autorități sau persoane delegate în acest sens, acești ordonatori fiind răspunzători pentru dispunerea şi
aprobarea de operaţiuni, în condițiile legii). În cele ce urmează, deși ne vom axa în argumentație pe precizarea
prevederilor aferente din HG nr. 394/2016, pentru economia textului, subliniem că aceeași argumentație subzistă
și vizavi de aplicarea prevederilor similare din HG nr. 395/2016, care reglementează activitatea
compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice precum și sprijinul acordat în activitatea
acestuia de către celelalte compartimente ale autorităţii contractante. Astfel, potrivit prevederilor art. 2 alin.
(1)-(5) din HG nr. 394/2016, ,,(1) În vederea realizării achiziţiilor sectoriale, entitatea contractantă înfiinţează în
condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, format, de regulă, din
minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în
domeniul achiziţiilor. (2) În măsura în care structura organizatorică a entităţii contractante nu permite
înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, obligaţia prevăzută la alin. (1)
se îndeplineşte pe cale de act administrativ al conducătorului entităţii contractante prin care una sau, după caz,
mai multe persoane din cadrul respectivei entităţi contractante sunt însărcinate cu ducerea la îndeplinire a
principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale. (3) În aplicarea
prezentelor norme metodologice, entitatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul
achiziţiilor sectoriale, are următoarele atribuţii principale: a) întreprinde demersurile necesare pentru
înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării entităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului
digital, dacă este cazul; b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte
compartimente ale entităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor sectoriale; c)
elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire sau, în cazul
organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de
compartimentele de specialitate; d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea
prevăzute de Lege; e) aplică şi finalizează procedurile; f) realizează achiziţiile directe; g) constituie şi păstrează
dosarul achiziţiei sectoriale. (4) Celelalte compartimente ale entităţii contractante au obligaţia de a sprijini
activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, în funcţie de specificul şi
complexitatea obiectului achiziţiei. (5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern
specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează: a)
transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată
a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei
de contractare a respectivelor contracte sectoriale/acorduri-cadru (prin intermediul căreia se documentează
tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia precum și mecanismele de plată în cadrul
contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor
pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale – art. 9 alin. (4) lit. c) și d) din HG
nr. 394/2016 – n.n.); b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la
art. 165 din Lege; c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit.
a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei
cercetări a pieţei sau pe bază istorică; d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie,
precum şi poziţia bugetară a acestora; e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în
execuţia contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor
propuse; f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.” În
primul rând este de subliniat faptul că scopul compartimentului intern specializat nu este de a se substitui în
atribuții altor compartimente din cadrul entității contractante și nici de a dubla activitatea acestora. Scopul
acestui compartiment intern specializat este acela de realiza procesul de achiziție sectorială în condiții optime
(art. 2 alin. (1) din HG nr. 394/2016), având la baza și consolidând toate informațiile transmise de către celelalte
compartimente, în special conform art. 2 alin. (5) din HG nr. 394/2016, specialiștii acestui compartiment intern
specializat având atribuții din punct de vedere procedural vizavi de realizarea achizițiilor sectoriale (art. 2 alin.
(3) din HG nr. 394/2016) respectiv responsabilitatea asigurării respectării prevederilor legislației privind
achizițiile sectoriale în derularea procesului de achiziție sectorială. Așadar, sprijinul dat în mod obligatoriu,
conform legii, compartimentului intern specializat, de către celelalte compartimente interne ale entității
contractante, constă în mod real, fără a se limita la acestea, în documente asumate, care conțin aspectele
precizate la art. 2 alin. (5) din HG nr. 394/2016, necesare respectivului compartiment intern specializat pentru a-
și îndeplini atribuțiile reglementate tot prin norme speciale cuprinse la alin. (3) al aceluiași articol citat în
paragraf. În al doilea rând, în cele ce urmează, vom detalia, vizavi de transmiterea anumitor documente
esențiale din circuitul intern și/sau extern al entității contractante, aferente unui proces de achiziție sectorială,
modul de aplicare al prevederilor alin. (4) și alin. (5) din HG nr. 394/2016. Referatul de necesitate care se
transmite căre compartimentul intern specializat conform art. 2 alin. (5) lit. a) din HG nr. 394/2016, este un
document intern emis de fiecare compartiment (compartiment de specialitate beneficiar – n.n.) din cadrul
entităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de
produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. De asemenea,
compartimentul de specialitate beneficiar care a transmis acest referat va notifica în timp util compartimentul
intern specializat, ori de câte ori referatul de necesitate va suporta modificări în mod necesar, cu privire la
respectivele notificări, astfel încât compartimentul intern specializat să poată întreprinde toate diligenţele
necesare realizării achiziţiei (art. 3 alin. (3) din HG nr. 394/2016 – n.n.). Totodată, în vederea elaborării sau,
după caz, în vederea coordonării elaborării caietului de sarcini/documentului descriptiv, compartimentul intern
specializat va fi sprijinit de către compartimentul beneficiar, în baza art. 2 alin. (3) lit. c) și alin. (5) lit. a) și b)
din HG nr. 394/2016. În exercitatea acestui sprijin se vor utiliza date de intrare care provin din următoarele
documente transmise de compartimentul beneficiar al achiziției, dar fără a se limita la: - referatul de necesitate
sau ulterior transmiterii acestuia, cu scopul planificării portofoliului de achiziții sectoriale și care pot lua inclusiv
forma caietului de sarcini/documentului descriptiv; - referatul de necesitate, sub formă de informații privind
parametrii cerinţelor care trebuie incluşi în caietul de sarcini/documentaţia descriptivă care urmează să fie
elaborată; Este evident că una din responsabilitățile compartimentului de specialitate beneficiar este ca, ulterior
semnării contractului de achiziție sectorială, care are la anexe și caietul de sarcini/documentul descriptiv, este
aceea de a monitoriza execuția contractelor respective și ulterior, ca o consecință, să transmită către
compartimentul intern specializat, în baza art. 2 alin. (5) lit. e) și f) din HG nr. 394/2016, informarea justificată
cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, care
cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse precum și documentul constatator privind modul
de îndeplinire a clauzelor contractuale. Un alt aspect important de clarificat este cel legat de suportul acordat
pentru compartimentul intern specializat, de către compartimentul de specialitate juridic. Astfel, în baza art. 2
alin. (3) lit. b) și c), alin. (5) lit. a) și art. 9 alin. (4) lit. c) și d) din HG 394/2016, transmiterea, și, implicit,
asumarea modelului de contract, către compartimentul intern specializat ar trebui să se facă de către
compartimentul de specialitate juridic, rolul primului compartiment fiind cel de elaborare sau, după caz, de
coordonare a activității de elaborare a documentaţiei de atribuire, cu sprijinul de specialitate al celorlalte
compartimente interne, având în vedere specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. Foarte importatnt de
subliniat este faptul că, potrivit art. 9 alin. (1) din HG nr. 394/2016, ,,(1) Etapa de planificare/pregătire a unui
proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se
încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, şi, după caz, a strategiei de contractare pentru
procedura respectivă.” În ceea ce privește semnarea contractului de achiziție sectorială, este evident că aceasta
nu este atribuția compartimentului intern specializat, care are alte atribuții reglementate de lege, după cum
precizam anterior, și nici a membrilor comisiei de evaluare, care, conform art. 133 alin. (1) din HG nr. 394/2016
au alte atribuții (ultima fiind înaintarea raportului procedurii spre aprobare – n.n.), asumarea semnării acestui
act juridic fiind în sarcina ordonatorului de credite, în baza raportului procedurii de atribuire care îi este
transmis, după cum precizam anterior, spre aprobare (art. 133 alin. (2) din HG nr. 394/2016 – n.n.), acesta fiind
răspunzător pentru dispunerea şi aprobarea de operaţiuni, în condițiile legii. În aceste condiții, ar trebui ca actul
juridic care se va semna de către ordonatorul de credite, să aibă și avizul de specialitate al compartimentului
juridic, acesta fiind tot un sprijin pentru compartimentul intern specializat, în sensul prevederilor art. 2 alin. (4)
și alin. (5) din HG nr. 394/2016, în vederea constituirii şi păstrării dosarului achiziţiei sectoriale (art. 2 alin. (3)
lit. g) din HG 394/2016 – n.n.), dat fiind că, potrivit art. 154 lit. p) din cadrul aceluiași act normativ - ,,Dosarul
achiziţiei sectoriale trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de entitatea contractantă în cadrul
procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele: ... p) contractul sectorial/acordul-cadru,
semnate, şi, după caz, actele adiţionale; ...”.
Speta 433. Consiliere metodologică cu privire la persoana responsabilă cu întocmirea referatului de
necesitate și informațiile pe care acesta trebuie să le cuprindă. Totodată, având în vedere că o parte din
structurile autorității contractante au comunicat compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor
publice că nu au capacitatea și pregătirea specifică în domeniul achizițiilor publice pentru a estima valoarea
dintr-un referat de necesitate, obligația determinării valorii estimate revine compartimentului intern
specializat în domeniul achizițiilor publice sau compartimentului autorității contractante, emitent al
referatului de necesitate, care a identificat necesitatea și oportunitatea achiziției ?
Ultima actualizare: 29 ian. 2018, 11:39:39
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează modul de realizare a achizițiilor publice, procedurile de
atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile
specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și anumite aspecte
specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică. În conformitate cu art. 2 din H.G. nr.
395/2016, autoritățile contractante au obligația de a realiza toate achizițiile publice (prin proceduri de atribuire
și achiziții directe) prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice, care trebuie să fie
sprijinit în activitatea sa de către celelalte compartimente ale autorității contractante aferente. Același articol
reglementează componența și atribuțiile acestui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor publice
și modalitatea concretă prin care celelalte compartimente îi pot sprijini activitatea. Totodată conform
prevederilor alin. (2) al aceluiași articol menționat anterior, „în măsura în care structura organizatorică a
autorității contractante nu permite înființarea unui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor
distinct, principalele atribuții ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din
cadrul respectivei autorități contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului
autorității contractante.” Unul dintre motivele acestei reglementări este alegerea corectă a modalității de
achiziție (procedură de atribuire sau achiziție directă), care se realizează prin compararea valorii estimate a
achiziției cu pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Compartimentul intern specializat în domeniul
achizițiilor publice (sau persoana/persoanele desemnate cu atribuții în vederea realizării achizițiilor publice) este
responsabil cu centralizarea tuturor necesităților de la nivelul întregii autorități contractante și, prin aplicarea
regulilor de calcul a valorii estimate, acesta va alege modalitatea corectă de achiziție, astfel încât să nu se
încalce obligațiile instituite în raport cu pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Astfel, în
conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „autoritatea contractantă, prin
compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice, are următoarele atribuții principale: a)
întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorității
contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul; b) elaborează și, după caz,
actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante, strategia
de contractare și programul anual al achizițiilor publice; c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de
elaborare a documentației de atribuire și a documentelor suport, în cazul organizării unui concurs de soluții, a
documentației de concurs, pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate; d) îndeplinește
obligațiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege; e) aplică și finalizează
procedurile de atribuire; f) realizează achizițiile directe; g) constituie și păstrează dosarul achiziției publice.” În
concluzie, legislația specifică achizițiilor publice prevede în mod expres faptul că, la nivelul unei autorități
contractante, numai compartimentul intern specializat în acest domeniu (sau persoana/persanele desemnată/e
în acest sens) aplică și finalizează procedurile de atribuire și realizează achizițiile directe. Totodată, conform
prevederilor art. 2 alin. (4) și (5) din H.G. nr. 395/2016, celelalte compartimente ale autorității contractante au
obligația de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat prin realizarea, dar fără a se limita la
acestea, a următoarelor activități: a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de
produse, servicii și lucrări, valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun, potrivit
competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice așa cum sunt acestea prevăzute la art.155 din Lege; c)
în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de
informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al respectivelor necesități, în urma unei cercetări a pieței
sau pe bază istorică; d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și poziția
bugetară a acestora; e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuția
contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și oportunitatea modificărilor propuse; f)
transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale. În sensul
prevederilor de mai sus, în speță prevederile lit. a) și lit. c) rezultă că indiferent de obiectul achiziției ce
urmează a se efectua, celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea
compartimentului intern specializat, inclusiv prin indicarea la nivelul referatului de necesitate a valorii estimate
a necesităților de produse, servicii și lucrări, urmând ca în funcție de natura și complexitatea respectivelor
necesități, compartimentele implicate să indice valoarea estimată în baza istoricului sau dacă acesta nu există
sau nu mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Astfel, o identificare corectă, reală
și coerentă a necesităților autorității contractante va determina identificarea obstacolelor tehnice sau legale
care îngreunează satisfacerea necesității, obstacole care întotdeauna sunt cuantificabile financiar. În acest sens,
competențele compartimentului intern specializat de a verifica/completa/modifica/amenda/interpreta
informațiile de care dispune pentru elaborarea strategiei de contractare și/sau a specificațiilor tehnice -
informații emise și transmise de compartimentele autorității contractante care identifică necesitatea - au în
vedere identificarea la nivelul pieței a caracteristicilor tehnice solicitate, a disponibilității respectivelor
produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare (transport, montaj și punere în funcțiune, piese de
schimb, instruire personal, etc). Prin urmare, rămâne la latitudinea autorității contractante să decidă, prin acte
proprii, modul în care celelalte compartimente ale sale vor sprijini activitatea compartimentului intern
specializat, fără, în mod evident, a se diminua în vreun fel răspunderea autorității contractante pentru deciziile
luate în atribuirea contractelor de achiziție publică.
Speta 413. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea cuprinderii în Programul anual al achizițiilor
sectoriale a achizițiilor realizate în temeiul excepțiilor de la lege, precum și a contractelor subsecvente
aferente acordurilor-cadru.
Raspuns:
În conformitate cu art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, „Programul anual al achizițiilor sectoriale se
elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele entităților contractante și cuprinde
totalitatea contractelor sectoriale/acordurilor-cadru pe care entitatea contractantă intenționează să le atribuie
în decursul anului”. De asemenea, art. 13 alin. (4) din același act normativ prevede că „După aprobarea
bugetului propriu, entitatea contractantă are obligația de a-și actualiza programul anual al achizițiilor sectoriale
în funcție de fondurile aprobate”. Totodată, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Programul anual al achizițiilor
sectoriale trebuie să cuprindă cel puțin informații referitoare la: a) obiectul contractului sectorial/acordului-
cadru; b) codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV); c) valoarea estimată a contractului
sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziție, exprimată în
lei, fără TVA; d) sursa de finanțare; e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție; f) data
estimată pentru inițierea procedurii; g) data estimată pentru atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru; h)
modalitatea de derulare a procesului de achiziție, respectiv online sau offline”. Astfel, acordul-cadru se
introduce o singură dată în programul anual aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se
încheie respectivul acord, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea maximă estimată pe durata acestuia. Prin
urmare, contractele subsecvente vor fi introduse în programul anual al achizițiilor sectoriale al anului în care se
atribuie, cu mențiunea că ele sunt aferente acordului-cadru respectiv, însă valorile acestora nu se vor cumula cu
valorile contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în cursul respectivului an bugetar. În ceea ce
privește excepțiile de la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 99/2016, facem precizarea că acestea sunt prevăzute
expres la art. 34 - 40 din acest act normativ. Prin urmare, în măsura în care acestea reprezintă contracte
sectoriale ce au obiect furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuția de lucrări, ele vor fi cuprinse în
programul anual al achizițiilor publice, acesta fiind instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de entitate contractantă, așa cum prevede art. 13
alin. (1) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 385. Consiliere metodologică privind clarificarea faptului dacă operaţiunea întocmirii Referatului de
necesitate se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:28:32
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 395/2016, atribuirea contractului de achiziţie
publică este rezultatul unui proces care se derulează în 3 etape succesive respectiv: „etapa de
planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”, „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea
contractului/acordului-cadru”, ”etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru”. Potrivit art. 9 alin. (1), „Etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate”
şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru
procedura respectivă”. De asemenea, aşa cum reiese şi din prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016,
referatul de necesitate se întocmeşte în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor cuprinzând
necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor, informaţii
necesare întocmirii strategiei anuale de achiziţie publică, a programului anual de achiziţie publică parte a
acesteia, precum şi a documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, conform prevederilor aferente.
Ca urmare, potrivit prevederilor sus-menţionate, întocmirea referatului de necesitate se realizează, înainte de
elaborarea documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, în etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică, etapă premergătoare etapei de organizare a procedurii şi atribuire a
contractului/acordului-cadru. De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 9 alin. (1) mai sus menţionat, dar
şi a definiţiilor enunţate la art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016, întocmirea documentaţiei de atribuire şi
a documentelor-suport se încadrează tot în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. În
ceea ce priveşte „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru”, în conformitate
cu prevederile art. 10 din H.G. nr.395/2016, această etapă începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire
în SEAP şi se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Potrivit
art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire
numai după ce au fost elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele-suport respectiv:
declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante/cele cu putere de
reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei şi strategia de contractare. Astfel, având în
vedere că referatul de necesitate este document premergător documentaţiei de atribuire, iar procedura de
atribuire nu se poate iniţia decât după elaborarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire şi a documentelor-
suport, se poate concluziona că referatul de necesitate nu se poate situa în interiorul procedurii de atribuire. În
ceea ce priveşte procedurile de atribuire, acestea sunt reglementate în cadrul Capitolului III „Modalităţi de
atribuire”, secţiunea 1 „Procedurile de atribuire” din Legea nr. 98/2016 şi respectiv în cadrul Capitolului III
„Realizarea achiziţiei publice”, secţiunea a 5-a „Derularea procedurilor de atribuire” din H.G. nr. 395/2016, în
care sunt tratate toate procedurile de atribuire cu condiţiile de aplicare şi etapele de derulare aferente. Astfel,
procedurile de atribuire, aşa cum au fost expres şi limitativ enumerate în cadrul art. 68 din Legea nr. 98/2016, se
iniţiază prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/anunţului de concurs/invitaţiei de
participare/anunţului de participare simplificat aferent şi se finalizează prin încheierea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru sau anularea procedurii de atribuire, după caz. Ca urmare, din analiza condiţiilor de
iniţiere a procedurilor de atribuire şi a etapelor de derulare ale procedurilor se poate constata că referatul de
necesitate nu reprezintă o activitate aferentă derulării procedurilor de atribuire, aparţinând, conform celor
prezentate mai sus, etapei de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. De altfel, este necesar să se
facă distincţie între procesul de achiziţie publică, cu etapele şi întinderea acestora, şi procedura de atribuire a
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, parte a procesului de achiziţie publică. Faţă de considerentele
de mai sus şi prevederile legale aplicabile sus-menţionate, precizăm că operaţiunea întocmirii Referatului de
necesitate nu se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică, întocmirea acestui document intern
realizându-se de compartimentele din cadrul autorităţii contractante în etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică.
Speta 363. Care sunt criteriile obiective si nediscriminatorii ce se vor aplica pentru stabilirea loturilor ce vor
fi atribuite aceluiași ofertant? Exemplu practic (Legea 98 – art. 141, alin. (7))
Raspuns:
Un exemplu în acest sens este cel legat de abordarea autorității/entității contractante orientată spre a găsi un
echilibru între motivul pentru care a utilizat opțiunea de a limita numărul de loturi atribuite unui ofertant (spre
exemplu motive strategice legate de contextul în care se încadrează obiectele tuturor loturilor, respectiv
necesitatea de a diminua riscul de a depinde de capacitatea unui singur contractor pentru a implementa întreg
proiectul în discuție) și criteriile de eficiență legate de atingerea rezultatelor la un preț sustenabil. În acest sens,
următorul exemplu orientat pe selectarea loturilor care sunt atribuite în funcție de costul cel mai redus pe care îl
incumbă aplicarea acestei opțiuni pentru AC: ”Pentru prezenta procedură de atribuire, împărțită pe 10 loturi,
ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, însă numărul maxim de loturi pe care le poate câștiga un
ofertant este de 3. În ceea ce privește criteriile care vor sta la baza deciziei cu privire la numărul maxim de
loturi care pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul loc (în clasamentul intermediar al ofertelor admisibile
rezultat pe fiecare lot după aplicarea criteriului de atribuire), acestea sunt: 1) În funcție de diferența cea mai
mare dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-lea si prețul ofertei clasate pe locul întâi, se vor alege cele 3
loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant (respectiv loturile în cazul cărora acesta va fi clasat pe primul
loc); 2) Dacă pe un lot oferta depusă este singura admisibilă, acesta va fi unul din loturile care îi vor fi atribuite
ofertantului în cauză, urmând a fi aplicată regula de la pct.1 pentru următoarele loturi la care este clasat pe
primul loc, dar pentru care nu este singur ofertant; 3) Pentru loturile la care este depusă o singura oferta
admisibilă, numărul de 3 loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se va stabili prin raportare la valoarea
estimată, respectiv cele pentru care diferența dintre valoarea estimată și prețul ofertei admisibile este cea mai
mare.”
Speta 348. Ce presupune strategia de contractare pentru acele achiziții care depășesc pragul achiziției
directe și de ce face referire la procedurile de atribuire din Legea nr. 99/2016 ținând cont de prevederile
art. 12 alin. (1) care prevede aplicarea procedurile de atribuire doar pentru acele achiziții ale căror valoare
este mai mare decât pragurile de la art. 12 alin. (1)?
Raspuns:
Potrivit art. 9 din H.G. nr. 394/2016, Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare
estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016. Astfel,
numai în cazul entităţilor contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 ,
realizarea Strategiei în discuție este obligatorie în cazul fiecărei proceduri de achiziții enumerate la art. 82 alin.
(1) din Legea nr. 99/2016, prin care se regăsește și procedura simplificată prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 99/2016 (fără procedura simplificată proprie prevăzută la art. 106 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, în acest
caz realizarea Strategiei de contractare fiind de asemenea opțională). Art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016
dezvoltă ceea ce presupune strategia de contractare, a cărei realizare este obligatorie doar în cazurile
menționate anterior.
Speta 347. Între prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, respectiv atribuirea contractelor cu
valori mai mici decât cele prevăzute la art. 12 alin. (1) din aceeași lege și prevederile art. 9 alin. (2)-(4) din
H.G. nr. 394/2016 există o discrepanță de reglementare, care poate conduce la interpretări în contradicție
cu spiritul legii, în sensul că entitățile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c) ar trebui să aplice, la rândul
lor, procedurile prevăzute de lege și nu procedurile interne proprii. Astfel, legea prevede că entitățile în
discuție pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale a căror valoare estimată este
mai mică decât pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu respectarea principilor
prevăzute la art. 2 alin. (2). Pe de altă parte, art. 9 din H.G. nr. 394/2016 impune obligația întocmirii
strategiei de contractare, document supus evaluării ANAP, fără a mai face distincția între pragurile
prevăzute la art. 12 alin. (1) și (3) din Lege. Considerăm că se impun coroborate cele 2 prevederi și clarificat
inclusiv prin norme că achizițiile realizate conform art. 12 alin. (3) din lege se supun procedurilor proprii, nu
celor prevăzute de lege pentru achizițiile peste pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1).
Raspuns:
Subiectul evaluării A.N.A.P. îl constituie, conform art. 25 din H.G. nr. 394/2016, în anumite circumstanțe,
conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor sectoriale a documentaţiilor de atribuire aferente
contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de
participare/simplificat/de concurs de către entităţile contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din
Legea nr. 99/2016. Astfel, strategia de contractare menționată la art. 9 alin. (2) – (4) din H.G. nr. 394/2016,
document al fiecărei achiziţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art.
12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 și care este subiect de evaluare a A.N.A.P., împreună cu documentaţia de
atribuire, în circumstanțele art. 25 din respectiva hotărâre de guvern, se va elabora doar de către entităţile
contractante precizate la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016. Subliniem încă odată faptul că
entităţile contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 pot, conform prevederile art.
12 alin. (3) din respective lege ,,organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-
cadru și concursurilor de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât
pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (2) cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).” Astfel,
în cazul entităţilor contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, realizarea strategiei
de contractare menționată la art. 9 alin. (2) – (4) din H.G. nr. 394/2016 este la latitudinea acestor entități atunci
când își organizează propriile proceduri de atribuire astfel cum este menționat la art. 12 alin. (3) din Legea nr.
99/2016.
Speta 345. Cum se face împărțirea pe loturi a unui contract de execuție de lucrări ?
Raspuns:
Prevederile art.17 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art.141 alin. (2) din Legea nr.98/2016,
stabilesc reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate contractantă atunci când ia decizia atribuirii pe
loturi a unui contract de lucrări.: Art. 17 (1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea
estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor; (2) În cazul
în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute
la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot,
indiferent de valoarea estimată a acestuia. Art.141 alin. (2) din Legea nr.98/2016 „În sensul art.141 alin. (1) din
Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând
dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici şi
mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta
conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate
cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.” Astfel, se observă că autoritatea contractantă poate acționa din
două sensuri, odată ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu realizarea/reabilitarea unor obiective de
investiții, respectiv: 1. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze accesul IMM-
urilor, în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care
se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de exemplu, în cazul construcțiilor/ reabilitărilor
de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.; funcționalitatea/complexitatea obiectului
fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot pentru reabilitarea unei clădiri
administrative cu 5 etaje, etc. 2. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în
realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază utilizarea unor metode de
producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi de exemplu un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și
finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a energiilor neconvenționale.
Speta 336. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea actualizării datelor estimate pentru inițierea
procedurii de atribuire și a datelor estimate pentru finalizarea procedurii prevăzute la nivelul Programului
anual al achizițiilor publice (PAAP), având în vedere că există situații în care procedurile de atribuire sunt
reluate sau alte situații în care datele nu sunt actuale la prezentarea pentru viza CFPP.
Raspuns:
Potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice cuprinde
totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează să le atribuie în
decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de necesitățile de
produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la resursele de finanțare ce
urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice în situația în care anumite necesități de produse/servicii/lucrări sunt identificate ulterior
elaborării referatelor de necesitate sau este necesară modificarea referatelor de necesitate, conform art. 3 alin.
(2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, precum și atunci când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare
pentru contractele care urmează să fie atribuite, potrivit art. 12 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016. În ceea
ce privește conținutul programului anual al achizițiilor publice, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (5) lit. f) și g)
din anexa la H.G. nr. 395/2016, acesta trebuie să cuprindă informații referitoare la „data estimată pentru
inițierea procedurii” și „data estimată pentru atribuirea contractului”, prevederi care se regăsesc și în cadrul
formularului programului anual al achizițiilor publice aprobat ca anexa 1 la Ordinul ANAP nr. 281/2016. Având în
vedere că data inițierii, respectiv data finalizării procedurii de atribuire nu sunt date cunoscute de autoritatea
contractantă la data elaborării documentației de atribuire și a proiectului de contract de achiziție publică/acord-
cadru, parte a acesteia, suntem de opinie că nu se justifică revizuirea programului anual al achizițiilor publice în
sensul actualizării acestor date estimative. În concluzie, legislația în domeniul achizițiilor publice nu prevede
obligativitatea actualizării datelor pentru inițierea procedurii de atribuire și a datelor pentru finalizarea
procedurii prevăzute la nivelul programului anual al achizițiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetul
de stat/proiect finanțat din fonduri nerambursabile/proiect de cercetare/dezvoltare), la data întocmirii
documentației de atribuire și a proiectului de contract de achiziție publică/acord-cadru.
Speta 298. Având în vedere faptul că legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu impune ca la momentul
iniţierii procedurilor să se facă dovada existenţei bugetului aferent contractului respectiv, se solicită opinia
dacă la momentul întocmirii strategiilor de contractare pentru achiziţii publice/concesiune de lucrări sau
servicii, a modelului de contract de achiziţie publică/acord-cadru inclus în documentaţia de atribuire este
suficientă, în vederea respectării prevederilor legale, inclusiv a Ordinului MFP nr. 2332/30.08.2017,
„existenţa doar a posibilităţii disponibilizării de fonduri bugetare”, în acelaşi timp cu „introducerea în cadrul
Documentaţiei de atribuire a unei clauze suspensive care să prevadă că încheierea contractului poate fi
făcută numai în măsura în care fondurile necesare achiziţiei vor fi asigurate”.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:30:23
Raspuns:
În ceea ce priveşte prevederile Ordinului MFP nr. 2332/30.08.2017, considerăm că aspectele referitoare la
elementele care definesc atât „Strategia anuală de achiziţii publice/sectoriale” cât şi „Strategia de contractare a
achiziţiilor publice/sectoriale/a concesiunii”, cea din urmă făcând obiectul verificării controlului financiar
preventiv propriu, trebuie adaptate şi interpretate prin prisma normelor de organizare şi funcţionare a
instituţiilor/companiilor de stat cărora li se aplică legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere că
reglementările în domeniul finanţelor publice, în special cele privind condiţiile de legalitate şi regularitate
aferente operaţiunilor de execuţie bugetară, se aplică în mod diferit companiilor cu capital majoritar de stat faţă
de autorităţile publice centrale/regionale/locale. De asemenea, precizăm că, din punct de vedere al legislației în
materie, iniţierea şi derularea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea fondurilor,
autoritatea contractantă urmând a avea în vedere înainte de încheierea contractului respectarea dispoziţiilor
referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intra sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice,
respectiv Legea nr. 500/2002 şi Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002. Potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire după elaborarea şi aprobarea
documentaţiei de atribuire precum şi a documentaţiei suport respectiv: declaraţia privind funcţiile de decizie în
cadrul autorităţii contractante/reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei şi strategia de
contractare. Mai mult, majoritatea documentelor întocmite în etapa de planificare/pregătire a procesului de
achiziţie publică se elaborează înainte de aprobarea bugetului instituţiei, în baza bugetului previzionat, respectiv
a anticipărilor cu privire la resursele de finanţare care pot fi alocate/identificate. Astfel, Referatul de
necesitate, documentul care cuprinde necesităţile de produse/servicii/lucrări şi preţul unitar/total al acestora,
se elaborează, ca regulă generală, conform art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în ultimul trimestru al anului în
curs pentru anul viitor. De asemenea, Strategia anuală de achiziţie publică se realizează, conform art. 11 alin. (3)
din norme, tot în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică
cuprinse în acesta. Programul anual al achiziţiilor publice, parte a strategiei anuale de achiziţie publică, se
elaborează, conform art. 12 alin. (3) şi (4) din norme, în baza „anticipărilor cu privire la resursele de finanţare ce
urmează a fi identificate” şi se actualizează în funcţie de fondurile aprobate. De asemenea, Strategia de
contractare face trimitere la Programul anual al achiziţiilor publice - varianta iniţială/modificată. În ceea ce
priveşte documentaţia de atribuire şi anunţul prin care este iniţiată o procedură de atribuire, se poate constata
că în cadrul acestora trebuie precizate „Principalele modalităţi de finanţare şi plată şi/sau trimitere la
dispoziţiile relevante”, care permite indicarea generală a sursei de finanţare previzionate, fără indicarea
documentelor relevante privind aprobarea fondurilor care vor fi alocate execuţiei contractului de achiziţie.
Facem menţiunea că interdicţia pentru autorităţile contractante de a încheia un angajament legal fără existenţa
certă a surselor de finanţare necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv
rezultă din prevederile legale privind finanţele publice. Astfel, în ceea ce priveşte semnarea contractelor de
achiziţie publică, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta dispoziţiile referitoare la angajarea
cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice, potrivit căreia angajarea
cheltuielilor de către ordonatorul de credite cu depăşirea limitelor creditelor bugetare aprobate sau fără să
existe prevăzut creditul bugetar este interzisă şi constituie infracţiune. De asemenea, normele metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin Ordinului MFP nr. 1792/2002, dispun în
mod clar „Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că au fost
rezervate şi fondurile publice necesare plăţii acestora în exerciţiul bugetar”. Totodată, aducem în discuție nota
introdusă la nivelul capitolului III.1.4 din cadrul modelului de Fişa de date, publicată prin Notificarea nr.
258/2017, prin intermediul căreia s-a urmărit atenţionarea autorităţilor contractante în raport cu: - utilizarea
dreptului de suspendare a încheierii contractului de achiziţie publică, în condiţii care nu au corespondent în
legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, şi care, în contextul prevederilor art. 143 coroborat cu art. 145 din
H.G. nr. 395/2016, pot afecta indirect nivelul competiţiei şi/sau pot conduce la denaturarea în mod artificial a
rezultatului procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică; - utilizarea în mod eronat/impropriu a
unei clauze suspensive, având în vedere faptul că aceasta nu operează în derularea contractului de achiziţie
publică drept o condiţie în vederea îndeplinirii unei obligaţii, şi în raport cu care ambele părţi şi-au exprimat
voinţa, ci într-un sens în care numai autoritatea contractantă poate face recurs la aceasta. În concluzie, deşi
legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu condiţionează iniţierea şi derularea unei proceduri de atribuire de
asigurarea fondurilor necesare derularii contractului şi nu interzice expres încheierea unui contract de achiziţie
publică cu clauză suspensivă (suspendarea execuţiei contractului) sau introducerea în cadrul documentaţiei de
atribuire a unei condiţii suspensive (suspendarea încheierii contractului), suntem de opinie că prevederea
nejustificată, pentru toate procedurile de atribuire, a unei astfel de clauze/condiţii, poate fi considerată o
încalcare a prevederilor art. 143 coroborat cu art. 145 din H.G. nr. 395/2016 şi/sau a prevederilor legislaţiei
privind finanţele publice.
Speta 287. Consiliere metodologică privind competențele compartimentului intern specializat de a verifica /
completa / modifica / amenda / interpreta informațiile de care dispun pentru elaborarea strategiei de
contractare și/sau specificațiile tehnice, care însoțesc referatele de necesitate aprobate de către
ordonatorul de credite, emise de compartimentele autorității contractante care identifică necesitatea și care
este singura în măsură să dețină toate informațiile privind caracteristicile produselor / serviciilor / lucrărilor
solicitate, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) lit. c) din H.G. 395/2016 coroborat cu art. 154 și art.
155 din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de
atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă,
corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului şi modul de desfășurare a procedurii de
atribuire. Totodată, art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016 definește documentația de atribuire ca fiind
documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale
achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice
ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către
candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. În ceea ce privește specificațiile tehnice,
acestea reprezintă, potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, cerințe, prescripții, caracteristici de
natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră
corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante. Astfel, din prevederile legale redate mai sus,
precum și din cuprinsul art. 83 și al art. 155 din Legea nr. 98/2016, respectiv al art. 20 alin. (2) din H.G. nr.
395/2016, se desprinde obligația autorității contractante de a se asigura, la momentul inițierii procesului de
achiziție publică, că documentele achiziției reflectă necesitatea reală, completă, corectă și actuală a acesteia,
pentru acoperirea căreia se impune achiziționarea produsului/serviciului sau lucrării în cauză. În acest sens
considerăm că elaborarea documentației de atribuire trebuie să aibă la bază documente actualizate la momentul
inițierii procesului de achiziție publică. Astfel, o identificare corectă, reală și coerentă a necesităților autorității
contractante va determina identificarea obstacolelor tehnice sau legale care îngreunează satisfacerea necesității,
obstacole care întotdeauna sunt cuantificabile financiar. În acest sens, competențele compartimentului intern
specializat de a verifica/completa/modifica/amenda/interpreta informațiile de care dispune pentru elaborarea
strategiei de contractare și/sau a specificațiilor tehnice - informații emise și transmise de compartimentele
autorității contractante care identifică necesitatea - au în vedere identificarea la nivelul pieței a caracteristicilor
tehnice solicitate, a disponibilității respectivelor produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare
(transport, montaj și punere în funcțiune, piese de schimb, instruire personal, etc).
Speta 279. În cazul unui proiect cu finanțare nerambursabilă, beneficiarul este un parteneriat mixt (format
autorități/instituții publice și entități juridice private) ce are calitate de autoritate contractantă - conform
art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, iar fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul
proiectului – conform O.U.G. nr. 40/2015. Având în vedere că Programul achizițiilor publice se elaborează la
nivel de proiect, independent de portofoliul proceselor de achiziție de la nivelul autorității contractante, se
solicită punct de vedere cu privire la partenerul din cadrul proiectului implementat în parteneriat mixt
(liderul sau oricare dintre parteneri) căruia îi revine obligația îndeplinirii prevederilor art. 13 din H.G. nr.
395/2016.
Raspuns:
Având în vedere că legislația în domeniul achizițiilor publice nu distinge asupra căruia dintre partenerii unui
proiect finanțat din fonduri europene, implementat în parteneriat mixt (liderul sau oricare dintre parteneri), îi
revine obligația îndeplinirii prevederilor art. 13 din H.G. nr. 395/2016 referitoare la întocmirea Programului
achizițiilor publice aferent respectivului proiect, apreciem că această obligație face obiectul înțelegerii dintre
membrii parteneriatului prin care aceștia și-au exprimat acordul de asociere în vederea implementării
proiectului.
Speta 269. Conform art. 12 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractanta are obligatia publicarii in
SEAP extrase din PAAP. Ce se intelege prin extrase? Doar acele pozitii la care se aplica Legea nr. 98/2016
sau intreg PAAP-ul, inclusiv achizitiile directe anexa la PAAP?
Raspuns:
In primul rand precizam ca în Monitorul Oficial Partea I cu nr. 487/30.06.2016, a fost publicat Ordinul nr.
281/2016 al presedintelui A.N.A.P. privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achizitiilor
publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale. In ceea ce priveste obligatia aplicarii prevederilor art. 12
alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, astfel cum este reglementat prin lege, precizam ca autoritatea contractanta
publica in SEAP extrase ale PAAP-ului pentru toate contractele/ acordurile–cadru de produse si/sau servicii a
caror valoare estimata este mai mare sau egala cu pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Lege, precum si
pentru toate contractele/acordurile-cadru de lucrari a caror valoare estimata este mai mare sau egala cu
pragurile prevazute la art. 7 alin. (5) din Lege.
Speta 268. In cazul fiecarui proiect finantat din fonduri europene se intocmeste un program anual al
achizitiilor publice sau un program al achizitiilor pentru toata perioada de derulare a proiectului?
Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 395/2016, „prin exceptie de la art. 12 alin. (1), in cazul in
care autoritatea contractanta implementeaza proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau proiecte de
cercetare – dezvoltare, are obligatia de a elabora distinct pentru fiecare proiect in parte un program al
achizitiilor publice aferent proiectului respectiv.” Totodata, conform art. 17 alin. (3) din acelasi act normativ in
cazul in care autoritatea contractanta implementeaza proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau
proiecte de cercetare – dezvoltare, prevederile alin. (1) privind estimarea se aplica prin raportare la fiecare
proiect in parte. Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus, precizam ca PAAP -ul se va realiza pentru fiecare
proiect in parte, procedurile de atribuire aplicate pentru fiecare achizitie fiind stabilite in functie de valoarea
estimata a acestora pe intreaga perioada de desfasurare a proiectului.
Speta 236. Ce ar trebui sa includa strategia anuala de achizitii, in afara de programul anual al achizitiilor
publice, care este anexa si achizitiile directe, si cine elaboreaza (cum ar trebui sa fie formalizata ca
document)?
Raspuns:
Conținutul „Strategiei anuale de achiziție publică” este stabilit de prevederile art.11 din H.G. nr. 395/2016.
Strategia anuala de achiziție publică va indeplini dublu rol: (1) Instrument managerial complementar al bugetului
de la nivelul autoritatii contractante, evidentiind intr-un mod transparent si coerent viitoarea executie bugetara
pentru achizitiile publice; (2) Instrument de prioritizare si monitorizare a cheltuielilor aferente obiectivelor de
investitii (investitii in continuare, investitii noi sau alte tipuri de investitii) sau a celor necesare asigurarii
cheltuielilor curente care vor fi efectuate la nivelul autoritatii contractante, asigurandu-se astfel o
predictibilitate fata de potentialii ofertanti de pe piata. La nivelul acestui document AC va avea obligatia de a
stabili calendarul procedurilor de atribuire in functie de gradul de executie a obiectivului de investitie, asigurand
o coerenta ce urmareste eficientizarea realizarii acesteia, astfel (exemple): (1) Servicii de consultanta in
elaborarea documentatiei de atribuire pentru contractele de supervizare a lucrarilor ce includ proiectare si
constructie; (2) Servicii de supervizare pentru contractele de proiectare si executie; (3) Servicii de proiectare
pentru obiectivul de investitii xx; (4) Lucrari de executie si dotare pentru obiectivul de investitii; (5) Servicii de
operare si mentenanta pentru obiectul de investitii. Strategia anuala de achizitie publica poate fi modificata in
situatia in care apar noi necesitati sau noi obiective de investitii pentru a caror introducere in strategie este
necesarea identificarea surselor de finantare, modificari ce vor fi aprobate de conducatorul autoritatii
contractante.
Speta 235. Care este diferenta dintre strategia anuala de achizitiei publica si strategia de contractare?
Strategia de contractare trebuie sa fie elaborata la momentul planificarii pentru fiecare obiectiv din
programul de achizitii sau aceasta trebuie sa fie intocmita la momentul demararii obiectivelor de achizitii?
Raspuns:
Potrivit art. 11 alin. (2) din HG nr. 395/2016, strategia anuala de achizitie publica reprezinta acel document
intocmit de autoritatea contractanta care cuprinde totalitatea proceselor de achizitie publica (procedurilor)
planificate a fi lansate de o autoritate contractanta pe parcursul unui an bugetar. informatiile care trebuie
inserate in strategia anuala de achizitie publica sunt prevazute in cuprinsul alineatului (6) al aceluiasi articol. in
baza dispozitiilor art. 9 alin. (1) din HG nr. 395/2016, strategia de contractare este un document aferent etapei
de planificare/pregatire a unui proces de achizitie publica, respectiv a unei proceduri de atribuire/modalitate
speciala de atribuire si cuprinde informatiile prevazute la alineatului (3) ale articolului in discutie. acest
document va fi incarcat in seap odata cu documentatia de atribuire si reprezinta obiect de evaluare a a.n.a.p., in
conditiile stabilite la art. 23 din HG nr. 395/2016, referitor la aspectele prevazute la art. 9 alin. (3) lit. b) si f)
din hotararea de guvern in discutie.
Speta 234. Se va elabora programul anual al achizitiilor publice separat pentru orice fel de finantari
nerambursabile?
Raspuns:
În conformitate cu art. 13 din H.G. nr. 395/2016, in cazul in care autoritatea contractanta implementeaza
proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau proiecte de cercetare – dezvoltare, are obligatia de a
elabora distinct pentru fiecare proiect in parte un program al achizitiilor publice aferent proiectului respectiv.
Precizam ca intocmirea unor programe anuale de achizitii publice distincte este fundamentata pe modalitatea de
finantare a achizitiei, respectiv fonduri proprii ale autoritatii contractante (care, in cazul institutiilor publice,
provin de la bugetul de stat) sau fonduri nerambursabile (in principal, fonduri europene nerambursabile, precum
si alte fonduri fonduri nerambursabile (ex. programe de finantare nerambursabila de la Guvern). Prin urmare, in
aplicarea art. 13 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractanta va elabora PAAP separat numai in cazul in cazul
proiectelor finantate din fonduri nerambursabile prin programe europene/alte programe, achizitiile realizate in
cadrul unui astfel de proiect avand un buget propriu.
Speta 233. Având in vedere prevederile art. 139 din Legea 98/2016 si prevederile art. 8 din HG 395/2016, va
rugam sa ne comunicati daca este sau nu obligatorie consultarea pietei in cadrul fiecarui proces de achizitie
publica.
Raspuns:
Art.139 alin.1 din Legea nr. 98/2016 prevede dreptul autoritatii de a organiza consultari ale pietei in vederea
pregatirii achizitiei. Acelasi articol la alin. (4) face trimitere la normele de aplicare a legii, respectiv H.G.
nr.395/2016, in ceea ce priveste modalitatile, conditiile si procedura de desfasurare a consultarilor prevazute la
alin. (1). Prin urmare, autoritatea se va raporta in ceea ce priveste modalitati, conditii si procedura la H.G.
nr.395/2016 la art. 8, care stipuleza obligatia autoritatii contractante de a parcurge obligatoriu etapa de
planificare/pregatire, consultarea pietei regasindu-se numai in aceasta etapa. Avand in vedere cele mentionate
anterior, precum si dreptul invocat prin lege, consultarea pietii este un drept si nu o obligatie a autoritatii
contractante.
Speta 167. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de întreținere și reparații aparate de
aer condiționat în codul CPV 50800000-3.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:47:22
Raspuns:
În conformitate cu art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor
lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise
pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. În urma analizei nomenclatorului CPV, nu am
identificat un alt cod CPV care să descrie mai în detaliu serviciile în discuție și prin urmare, în situația în care
scopul principal al contractului ce urmează a fi atribuit este întreținerea și repararea aparatelor de aer
condiționat, apreciem că alegerea codului CPV 50800000-3 – „Diverse servicii de întreținere și de reparare” este
potrivită.
Speta 152. O autoritate contractantă urmărește inițierea unei proceduri de atribuire pe loturi, în
conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, existând, din punctul de vedere al
acesteia, „riscul” ca cele două loturi să fie atribuite aceluiași ofertant, iar acesta să nu aibă capacitatea de a
executa întreaga cantitate de lucrări. Din acest motiv, autoritatea contractantă dorește limitarea numărului
de loturi care pot fi atribuite unui singur operator economic, fără a preciza însă în cadrul documentației de
atribuire criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care
vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în care în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de
evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim
admis. Astfel, la nivelul strategiei de contractare autoritatea contractantă a specificat că limitarea numărului
de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant este justificată prin experiența anterioara a autorității
contractante în situații similare, în sensul că IMM-urile nu au capacitatea fizică de a termina două lucrări
simultan, fapt care a condus, în trecut, la rezilierea contractului și reluarea procedurii de atribuire.
Documentația de atribuire elaborată conform celor descrise mai sus, transmisă către ANAP, în baza art. 23
din H.G. 395/2016, a fost respinsă în mai multe rânduri, observațiile formulate fiind următoarele: nu există
justificare la nivelul Strategiei de contractare cu privire la limitarea atribuirii numărului de loturi unui singur
operator economic, pe de o parte, iar în cazul în care se va menține această limitare, însă justificată, se vor
preciza criterii de limitare clare/obiective care să acopere toate situațiile posibile, inclusiv situația,
prezumtivă, ca un ofertant să aibă singura ofertă admisibilă la cele două loturi, sau situația ca un ofertant să
aibă singura ofertă admisibilă la un lot, iar la celălalt lot, pe lângă oferta acestuia, să mai existe și alte oferte
admisibile.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, „(…) autoritatea contractantă va stabili obiectul
fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai
bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și
specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele
specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”. Potrivit art. 141 alin.
(4) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă este cea care stabilește, în funcție de necesitățile sale, dacă
ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. Alin. (5) din cadrul articolului sus-
menționat prevede faptul că „autoritatea contractantă are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte
pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant”
- situație în care autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot
fi atribuite unui ofertant, cu respectarea prevederilor art. 141 alin. (7) – (10) din Legea nr. 98/2016; Totodată,
potrivit dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, „orice operator economic are dreptul de a participa la
procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici,
inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire,
subcontractant propus sau terț susținător, în condițiile prevăzute de prezenta lege”. Constatăm, așadar, că
autoritatea contractantă are la îndemână instrumentele necesare, materializate în acest caz particular prin
dispozițiile legale indicate mai sus, cu ajutorul cărora să poată gestiona cu succes riscul amintit anterior. Astfel,
riscul privind atribuirea ambelor loturi unui singur ofertant care nu are capacitatea de a executa întreaga
cantitate de lucrări poate fi preîntâmpinat de către autoritatea contractantă, pe de-o parte prin adaptarea
dimensiunii acestor loturi astfel încât să corespundă mai bine capacității operatorilor economici, în conformitate
cu dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar pe de altă parte prin aplicarea prevederilor art. 141
alin. (4) și (5) din aceeași lege. În opinia noastră, dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, alături de
cele ale art. 53 din același act normativ, pot conduce la diminuarea riscului privind lipsa capacității de a executa
întreaga cantitate de lucrări de către un singur operator economic. Ceea ce trebuie reținut însă este că, prin art.
53 din Legea nr. 98/2016, i se recunoaște dreptul oricărui operator economic de a participa la procedura de
atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, ceea ce
înseamnă că autoritatea contractantă nu va restricționa acest drept decât în condițiile expres prevăzute de lege.
În continuare cu privire la dreptul autorității contractante de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite
aceluiași ofertant, raportându-ne la valoarea estimată a procedurii, inclusiv la valoarea/lot, apreciem că o astfel
de rațiune nu justifică limitarea numărului de loturi care pot fi atribuite unui singur operator și, cu atât mai
mult, limitarea depunerii de oferte pentru „un singur lot”. Totodată, precizăm că potrivit dispozițiilor Secțiunii
II.1.8 din Notificarea nr. 256/2016 -Fișa de date, autoritatea contractantă poate justifica limitarea numărului de
loturi atribuite unui singur operator prin motivații legate de specificul obiectului contractului, precum și al pieței
de profil a operatorilor economici potențiali ofertanți, întrucât aceste premise conduc la un risc crescut în
implementarea contractului/acordului cadru, în cazul în care s-ar permite unui ofertant să câștige toate loturile.
În ceea ce privește criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii ce se vor aplica pentru stabilirea loturilor
care vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în care, în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de
evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis, și
pe care autoritatea contractantă are obligația de a le indica în documentele achiziției, acestea sunt de regulă
cele care urmăresc aducerea unor avantaje/economii autorității contractante. Tocmai din acest temei subiectiv,
autoritatea contractantă este singura în măsura să stabilească normele pe baza cărora se va decide atribuirea
loturilor unui anumit ofertant, în situația în care a rezultat un număr mai mare de loturi, a fi atribuite, decât
numărul maxim admis. Relevante, în acest sens sunt, exemplele din Notificarea nr. 256/2016-Fișa de date -
Secțiunea II.1.8. În același timp, autoritatea contractantă va avea în vedere, la stabilirea criteriilor și regulilor
obiective și nediscriminatorii ce le va aplica pentru selecția loturilor care vor fi atribuite aceluiași ofertant, ca
acestea să acopere toate situațiile posibile care se pot ivi în atribuirea loturilor în cauză.
Speta 76. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la modificarea programului anual al achizițiilor
publice (PAAP), în condiţiile în care autoritatea contractantă are prevăzut în PAAP servicii de consultanță în
management cu o valoare estimată de 130000 lei, din care a achiziționat direct aceste servicii în cuantum de
100000 lei, ulterior achiziționând aceleași servicii în valoare de 30000 lei, încadrându-se în pragul
reglementat la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În accepțiunea art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, Programul anual al achizițiilor publice este un instrument
managerial elaborat în cadrul Strategiei anuale de achiziție publică, utilizat pentru planificarea și monitorizarea
portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare
derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, prin urmare, înțelegem că acesta poate suporta modificări sau
completări, în funcţie de necesităţile ulterioare de achiziţii ce pot apărea pe parcursul anului, fiind în strânsă
corelaţie cu existenţa surselor de finanţare. Astfel, având în vedere necesitatea optimizării activității de
elaborare a programelor anuale de achiziții publice/sectoriale, prin responsabilizarea autorităților
contractante/entităților contractante în legătură cu formatul și conținutul acestora, a fost emis Ordinul
Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016 , prin care se aprobă formularul Programului anual al achizițiilor publice. În
scopul de a facilita conformarea autorității contractante la obligația de a ține evidența achizițiilor directe de
produse, servicii și lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziții publice (art. 14 din Anexa la H.G. nr.
395/2016), formularul Programului anual al achizițiilor publice, astfel cum a fost aprobat prin ordinul sus-
menționat, conține o anexă denumită generic „Anexă privind achizițiile directe”. Prin urmare, luând în
considerare prevederile art. 7 și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv, ale art. 1 alin. (4), art. 16 și
art. 17 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate opera modificări sau completări ale PAAP
în funcţie de necesităţile ulterioare de achiziţii ce pot apărea pe parcursul anului; or, în situația în speță, în care
autoritatea contractantă are prevăzut în PAAP servicii de consultanță în management cu o valoare estimată de
130000 lei (sub pragul achiziței directe), aceasta încadrându-se în acest prag - în aceste condiții, apreciem că nu
mai este necesară modificarea Programului anual al achizițiilor publice (în sensul modificării valorii estimate),
însă, autoritatea contractantă va completa fiecare achiziție cu o valoare estimată mai mică decât pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 în Anexa privind achizițiile directe la Programul anual al
achizițiilor publice, în conformitate cu art. 14 din Anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 18. Consiliere metodologică privind lotizarea unei achiziții publice din cadrul unui proiect derulat în
asociere, respectiv câte un lot pe partener.
Raspuns:
Lotizarea unui contract se realizează prin divizarea obiectului acestuia pentru a adapta dimensiunea obiectului
contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și
capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și
specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele
specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului (conform definiției
prevăzute la art. 3 alin (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016). După ce stabilește tipul de procedură aplicabilă,
autoritatea contractantă poate opta pentru realizarea achiziției pe loturi, având posibilitatea fie să atribuie
toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin
lansarea mai multor proceduri, dar de același tip cu cea determinată conform valorii estimate globale a tuturor
loturilor. Chiar dacă legislația actuală încurajează lotizarea prin introducerea obligației autorității contractante
de a justifica alegerea de a nu lotiza (art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016), menționăm că oportunitatea de a
lotiza depinde în mod direct de posibilitatea împărțirii contractului pe segmente ce pot fi realizate independent,
de operatori economici diferiți. Precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a lotiza achiziția și
poate atribui toate loturile în același timp (printr-o singură procedură) sau separat (prin mai multe proceduri, dar
de același tip cu cea identificată conform valorii globale a tuturor loturilor). Pe cale de consecință, având în
vedere posibilitatea de a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate prin divizarea acestuia
pe loturi, astfel încât să corespundă mai bine necesității asocierii în speță sau fazelor ulterioare ale proiectului,
apreciem că lotizarea se poate realiza pentru fiecare partener (câte un lot pe partener).
1.2 Estimarea valorii contractului de achiziție publică/acordului-cadru
Speta 738. Precizări cu privire la modul de aplicare a art. 17 din HG nr. 395/2016, modificată și completată
de HG nr. 419/2018 și a art. 18 din HG nr. 394/2016, modificată și completată de HG nr. 419/2018
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 17 din HG nr. 395/2016, modificată și completată de HG nr. 419/2018: ,,(1) Autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a achiziţiei; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condiţiilor specifice de
aplicare a anumitor proceduri de atribuire. (2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are
obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi
lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1). (3) În cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea,
prevederile prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanţare/proiect. (4) Fără a
afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziţie publică de lucrări sau de
servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie
asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele
considerente: a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului
de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea
drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată
cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau
se atribuie contracte diferite; c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte,
expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică
şi altele, care necesită specialişti certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a
fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare
serviciu, se va stabili modalitatea de achiziţie corespunzătoare.” În cele ce urmează se impune clarificarea
modului de aplicare a prevederilor anterior citate astfel: Vizavi de interpretarea prevederilor art. 17 alin. (1) și
alin. (2) HG nr. 395/2016, este de subliniat că: - aspectele precizate la lit. b) și c) de la art. 17 alin. (1) în
discuție sunt aspecte secundare de analizat, circumstanțiale, dar - aspectul determinant este cel precizat la lit.
a) al aceluiași alineat respectiv „valoarea estimată a achiziţiei”, valoare care, în corelare cu tipul de contract de
achiziție publică stabilit anterior estimării respective (caracteristicile tipului de achiziție, în special ale
obiectului principal al contractului, sunt determinante pentru stabilirea, de către autoritatea contractantă, a
valorii estimate a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, luând în considerare orice
eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei*),
respectiv furnizare de produse, prestări de servicii sau execuție de lucrări, conduce la alegerea procedurii de
atribuire. În ceea ce privește termenul „achiziţie”, folosit în cadrul art. 17 alin. (1) lit. a) din HG nr. 395/2016,
trebuie avut în vedere că acesta nu vizează un contract de produse, servicii sau lucrări atribuit într-un anumit
moment, ci reprezintă un concept care se raportează la/include produsele, serviciile și lucrările considerate
similare, astfel cum este menționat la alin. (2) al art. 17 în speță. Astfel, raportat la cele precizate anterior,
autoritatea contractantă va lua în considerare, pentru calculul valorii estimate a achiziției** (în vederea alegerii
procedurii de atribuire, conform art. 17 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016) scopul pentru care va efectua
achiziția (de produse, de servicii sau de lucrări), respectiv necesitatea pe care urmează să o acopere efectuarea
acestei achizitii la nivelul unui an bugetar***, achiziție care poate include fie un produs, serviciu sau lucrare fie
două sau multe produse, servicii sau lucrări. Pe cale de consecință, estimarea se face raportat la achiziție, care
la rândul ei corespunde unei necesități, raportat la nivelul unui an bugetar, și nu pe cod/coduri CPV a căror
utilizare asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, neavând legătură directă cu estimarea
valorii achiziţiei publice şi nefiind determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi lucrărilor similare. În
urma stabilirii valorii estimate a achiziţiei, conform celor menționate anterior, autoritatea contractantă va alege
procedura de atribuire sau modalitatea de achiziționare raportat, după caz, la pragurile valorice de la art. 7 alin.
(1), (2) sau alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În vederea stabilirii similarității produselor, serviciilor şi lucrărilor -
etapă necesară pentru estimarea valorii achiziției, care conduce la alegerea procedurii de atribuire - conform
celor anterior precizate, autoritatea contractantă se va raportat în primul rând la conceptul reglementat în acest
sens de Directiva 2014/24/EU, concept care este transpus de prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și
anume ,,(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în
mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama
normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în
sectorul respectiv.” Respectarea acestor condiții este consecința aplicării regulii generale reglementate de art.
11 din Legea nr. 98/2016 (art. 5 para. 3 din Directiva 2014/24/EU) și anume: ,,(1) Autoritatea contractantă nu
are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege.” Astfel, având în vedere că prevederile art.
11 din Legea nr. 98/2016 vizează evitarea divizării artificiale a contractelor de achizitii publice și sunt aplicabile
atât în cazul achiziției de produse cât și în cazul achiziției de servicii sau de lucrări, condițiile reglementate de
art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 se raporteazăîn mod corespunzător și la stabilirea similarității serviciilor
sau a lucrărilor. Mai mult, referitor la criteriile/elementele de verificat în contextul divizării artificiale, trebuie
avute în vedere următoarele aspecte: - divizarea artificială se analizează doar la nivel de autoritate contractantă
distinctă și nu se referă la achiziții similare efectuate, separat, de mai multe autorități contractante; - analiza
privind divizarea artificială vizează, în primul rând, îndeplinirea de către achiziția respectivă a aceleiași funcții
tehnice și economice; aspectele geografice și temporale ale achiziției sunt secundare în analiză; - ca moment de
timp relevant pentru stabilirea orizontului temporal, este considerată data lansării procedurii de atribuire, și nu
data semnării contractului de achiziție; - elementul esențial în analiza cazurilor este identificarea și justificarea
necesității de către autoritatea contractantă la momentul lansării procedurilor de achizitii publice, analizarea
cazurilor de acest tip necesitând o analiză complexă a contextului. În situația particulară reglementată de art. 17
alin. (3) din HG nr. 395/2016, care nu vizează efectuarea de achizitii necesare, în mod direct sau indirect,
desfășurării activității curente a autorității contractante, ci achizitii necesare pentru implementarea de proiecte
finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, regulile de estimare
precizate anterior se vor aplica prin raportare la durata contractului de finanţare/proiectului. În cazul în care
autoritatea contractantă stabilește că anumite achiziții îndeplinesc aceeași funcție tehnico-economică și/sau se
realizează în același orizont geografic sau de timp, atunci aceasta va avea în vedere să nu divizeze în mod
artificial contractele de achiziție publică prin împărțirea lor în două categorii („pentru activitatea curentă”,
respectiv „pentru implementarea unui proiect/unor proiecte”), în funcție de sursa de finanțare. Ulterior, în
măsura în care necesitățile se stabilesc ca aferente, în mod distinct, fie 1) activității curente fie 2) unui
proiect/unor proiecte, în prima situație sunt aplicabile prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016 și
în al doilea caz sunt aplicabile prevederile sart. 17 alin. (1), (2) și (3) din cadrul aceluiași act normativ raportat la
durata fiecărui contract de finanţare/proiect. Prin excepție de la cele precizate mai sus și fără a afecta aplicarea
prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) și, după caz, alin. (3) din HG nr. 395/2016, pentru serviciile și lucrările
precizate expres și distinct, la literele a), b) și c) de la alin. (4) al art. 17 din HG nr. 395/2016, mai precis: -
pentru contractele de achiziţie publică de lucrări (contractele care are ca obiect fie exclusiv execuţia, fie atât
proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr.
98/2016, conform definiției de la art. 3 alin. (1) lit. m) din cadrul aceluiași act normativ) sau - pentru contractele
de achiziție publică de de servicii (altele decât serviciile de proiectare) al căror obiect vizează realizarea
obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire raportat strict la: - valoarea estimată a contractului având ca obiect
prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă
contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor, în situația de la art. 17 alin. (4)
lit. a) din HG nr. 395/2016; - valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare
tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a
lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se
atribuie contracte diferite, în situația de la art. 17 alin. (4) lit. b) din HG nr. 395/2016; - pentru serviciile
specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra
mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti
certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare
obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea
de achiziţie corespunzătoare, în situația de la art. 17 alin. (4) lit. c) din HG nr. 395/2016. Subliniem că regulile
precizate mai sus se vor aplica corespunzător și vizavi de aplicarea prevederilor similare din HG nr. 394/2016,
mai precis prevederile art. 18 din respectivul act normativ, articol care nu vizează și proiecte finanţate din
fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea. ---------------------------------- *Mai precis,
valoarea estimată se fundamentează pornind de la cerințele din Caietul de sarcini/Documentul descriptiv și
clauzele contractuale care guvernează viitoarea relație contractuală și cu utilizarea de informații obținute din: a.
analiza şi cercetarea pieței, inclusiv contextul macro şi micro-economic, b. datele istorice existente la nivel de
Autoritate Contractantă şi cele disponibile ca urmare a schimbului de informații cu alte autorități contractante,
c. analiza riscurilor. **Cu respectarea prevederilor Paragrafului 3 - Modul de calcul al valorii estimate a achiziției
– din Secțiunea a 4-a a Capitolului I din Legea nr. 98/2016. ***Dispozițiile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 se
interpretează prin coroborare cu principiile și regulile bugetare stabilite prin Legea nr. 500/2002 (a se vedea
principiul anualității reglementat la art. 11 din Legea nr. 500/2002, precum și dispozițiile art. 4 alin. (6) din
Legea nr. 500/2002, potrivit căruia „în vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite
încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar
respectiv”). !!! Important: Interpretarea din cadrul prezentei spețe consolidează/unifică interpretările care se
regăseau anterior în cadrul spețelor nr. 697, 706, 710 și 718.
Speta 707. Consiliere metodologică privind modalitatea de calcul a valorii estimate în cazul achizițiilor de
produse, în contextul modificărilor legislative aduse H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018
Raspuns:
Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act
normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții
de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii
reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii. Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2)
din H.G. nr. 395/2016, în aplicarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea
contractantă de a nu diviza contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică
și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de
a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la
alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor similare. În acest sens,
aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care definește produsele similare ca fiind
„acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice
sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori
economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. În continuare, atragem atenția asupra prevederile art.
16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, în vederea estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare
scopul urmărit prin realizarea respectivei achiziții. Revenind la eficiența economică și socială, subliniem că
aceasta se obține în cazul realizării unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr
cât mai mare de candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați
să ofere o calitate crescută la un preț mai avantajos. Astfel, în cadrul unei proceduri, se poate obține un număr
mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării,
recunoașterii reciproce și proporționalității, cât și prin modul de configurare a cererii pe care autoritatea
contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin cumularea sau nu a anumitor achiziții. Prin
urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții de produse în
vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre scopul achiziției și similaritate va fi realizată astfel
încât să atragă un număr cât mai mare de ofertanți/candidați, în vederea generării unei concurențe crescute.
Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate opta pentru realizarea
achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să
se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri dar de același tip cu cea
determinată conform valorii estimate globale a tuturor loturilor.
Speta 695. În vederea alegerii modalității de atribuire, autoritatea contractantă cumulează valoarea
serviciilor de asigurare obligatorie RCA cu cea a serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO?
Raspuns:
Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. Astfel, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă trebuie să stabilească obiectul
achiziţiei plecând de la scopul atribuirii contractului şi de la necesităţile identificate la nivelul autorității
contractante pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziţii. Prin urmare, în cazul în care este
necesară achiziționarea mai multor servicii care răspund aceleiaşi necesităţi a autorității contractante, valoarea
estimată se calculează prin însumarea valorilor tuturor serviciilor în cauză, iar în situaţia în care serviciile ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea achiziţiei se va face separat, în funcție de
necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri în funcție de
valoarea estimată. Având în vedere cele menționate anterior, apreciem că serviciile de asigurare obligatorie RCA
și serviciile de asigurare facultativă tip CASCO se atribuie pentru a acoperi aceeaşi necesitate a autorității
contractante, respectiv asigurarea autovehiculelor din parcul auto al autorității contractante și sunt, în opinia
noastră, similare. Ca atare, calcularea valorii estimate a achiziţiei, în funcţie de care autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziţie, se realizează prin cumularea valorii serviciilor de asigurare obligatorie RCA, a
serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO şi a celorlalte achiziții considerate similare (dacă este cazul) pe
care autoritatea contractantă le-a atribuit și a celor pe care intenţionează să le atribuie în cursul anului bugetar,
urmând ca, în vederea stabilirii modalității de atribuire, valoarea astfel obținută să fie raportată la pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Speta 685. Autoritatea contractantă intenționează să depună două proiecte pentru obținerea finanțării
nerambursabile şi solicită clarificări cu privire la modul de calcul a valorii estimate a contractului de servicii
de consultanță pentru întocmirea și pregătirea dosarului cererii de finanțare și depunerea on-line a cererii
de finanțare respectiv dacă se însumează valorile estimate pentru contractele de consultanță aferente celor
două proiecte, având în vedere că sunt servicii similare.
Raspuns:
Având în vedere situația prezentată din care rezultă că autoritatea contractantă dorește să achiziționeze servicii
de consultanță pentru întocmirea și pregătirea dosarului cererii de finanțare și depunerea on-line a cererii de
finanțare, precizăm că alegerea modalității de achiziție a acestor servicii se realizează în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la valoarea estimată
cumulată a serviciilor considerate similare, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le
atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că respectivele servicii vizează proiecte distincte.
Speta 636. În Programul Anual de Achiziții Sectoriale (PAAS) au fost introduse la poziții distincte următoarele
elemente, grupate astfel: 1. „Servicii de reuniuni și conferințe organizate la hotel organizate de entitatea
contractantă cu diferite tematici, inclusiv Adunările generale ale Acționarilor entității contractante”, cod
CPV 55120000-7, valoare estimată de 130.000 lei și „Servicii de catering pentru ședințele AGA, evenimente
organizate de entitatea contractantă (conferințe, work-shop-uri, mese rotunde etc.), cod CPV 55520000-1,
valoare estimată de 130.000 lei; 2. „Servicii de publicitate”, cod CPV 79341000-6, valoare estimată de
123.000 lei și „Servicii de promovare”, cod CPV 79342200-5, valoare estimată de 132.518 lei; 3. „Asigurări
CASCO parc auto”, cod CPV 66514110-0, valoare estimată de 64.510 lei și Asigurări RCA parc auto”, cod CPV
66516100-1, valoare estimată de 74.000 lei. În acest context, având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și
(2), art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016 și art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016, se
solicită să se precizeze dacă valoarea estimată a achiziției publice sectoriale, având în vedere obiectul
acesteia, precum și activitatea care caracterizează scopul principal al contractului sectorial, se va calcula
prin însumarea celor două tipuri de servicii sau dacă fiecare dintre tipurile de servicii menționate pot fi
considerate distincte din punct de vedere al obiectului și al activității care caracterizează scopul principal al
contractului sectorial și poate fi calculată o valoare estimată pentru fiecare tip de serviciu în parte.
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 12:34:11
Raspuns:
Pentru început, constatăm că informațiile prezentate privind elementele (contractele de servicii) înregistrate în
Programul Anual de Achiziții Sectoriale sunt contradictorii, respectiv se menționează că acestea sunt introduse la
poziții distincte, din care înțelegem că fiecare serviciu face obiectul unui contract distinct, dar și faptul că sunt
grupate, din care rezultă că mai multe servicii fac obiectul aceluiași contract, deși pentru fiecare serviciu în
parte este menționată o valoarea estimată distinctă. Totodată, menționăm că deși se solicită un punct de vedere
privind calcularea valorii estimate a achiziției sectoriale având în vedere obiectul dar și activitatea care
caracterizează scopul principal al contractului sectorial, informațiile furnizate se referă exclusiv la obiectul
contractului (denumire, cod CPV și valoare estimată), precizări care nu sunt întotdeauna relevante pentru
determinarea activității pentru care entitatea contractantă achiziționează respectivele servicii (Ex: „Servicii de
publicitate” și „Servicii de promovare” care pot fi achiziționate sau nu în același scop). Pentru corecta
interpretare a prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, care stipulează că estimarea
valorii unei achiziții sectoriale se realizează având în vedere obiectul acesteia, precizăm că pentru calcularea
valorii estimate entitatea contractantă trebuie să stabilească obiectul achiziției plecând de la scopul atribuirii
contractului și necesitățile identificate la nivelul entității contractante pe care urmează să le acopere efectuarea
acelei achiziții. Astfel, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor servicii care răspund aceleiași
necesități a entității contractante, valoarea estimată se calculează prin însumarea valorilor tuturor serviciilor în
cauză, iar în situația în care serviciile ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea
achiziției se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai
multe tipuri de proceduri în funcție de valoarea estimată. Ca urmare, pentru a determina modalitatea corectă de
calculare a valorii estimate în cazul achizițiilor menționate, trebuie stabilit în primul rând dacă acestea răspund
aceleiași necesități a entității contractante, fiind achiziționate în același scop. În ceea ce privește interpretarea
art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, facem precizarea că aceste prevederi reglementează
aspectele care trebuie luate în considerare de entitatea contractantă la alegerea modalității în care se va derula
procesul de atribuire a contractului sectorial respectiv. Potrivit acestor dispoziții, entitatea contractantă are
obligația ca la alegerea modalității de achiziție să se raporteze la valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu
același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă pe care entitatea contractantă intenționează să le
atribuie în cursul unui an bugetar. În aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, care interzic
entității contractante să divizeze contractul sectorial în mai multe contracte de valoare mai mică sau să utilizeze
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului sectorial, conform art. 18
alin. (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016 entitatea contractantă are obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor/serviciilor/lucrărilor considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) sus-menționat.
Având în vedere prevederilor legale sus-menționate, pentru alegerea modalității de achiziție este necesar să se
determine valoarea estimată a tuturor serviciilor care sunt considerate similare pe care entitatea contractantă
intenționează să le atribuie pentru aceeași necesitate a entității contractante. Atragem atenția că serviciile care
se regăsesc în aceeași grupă/clasă/categorie CPV pot răspunde unor necesități diferite, codificarea CPV nefiind
relevantă pentru determinarea valorii estimate sau pentru stabilirea serviciilor similare în vederea alegerii
modalității de atribuire a contractului sectorial. În ceea ce privește serviciile prevăzute la punctul nr. 1,
precizăm următoarele: Din analiza denumirii înregistrate în PAAS pentru obiectul contractului, se poate considera
că serviciile sunt achiziționate pentru aceeași necesitate a entității contractante, respectiv pentru organizarea
de evenimente de către entitatea contractantă. În ceea ce privește similaritatea serviciilor, se va analiza dacă
serviciile care fac parte din pachetul „servicii de reuniuni și conferințe organizate la hotel” (ex: pachet cazare și
închiriere sală conferințe sau pachet închiriere sală conferințe, echipamente de sonorizare și catering sau pachet
cazare, închiriere sală conferințe, servicii restaurant etc.) sunt considerate similare în sensul art. 18 alin. (1) lit.
a) din anexa la H.G. nr. 394/2016 cu „serviciile de catering”, respectiv au același obiect (servicii
restaurant/catering), sunt destinate utilizării identice ori similare sau sunt adresate operatorilor economici care
operează pe aceeași piață de profil. Se va avea în vedere că serviciile de catering pot fi achiziționate de
entitatea contractantă și pentru un alt scop decât organizarea de evenimente la hotel, fiind necesară
achiziționarea doar a acestor servicii pentru diferite locații, situație în care acestea pot fi furnizate de prestatori
specializați ai acestui tip de serviciu (firme de catering) distincți de cei care asigură servicii de reuniuni și
conferințe organizate la hotel (unități cazare, firme organizare evenimente etc.). Ca urmare, în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și ale art. 18 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, în măsura în care
„serviciile de reuniuni și conferințe organizate la hotel” și „serviciile de catering” sunt achiziționate pentru
aceeași necesitate a entității contractante și sunt considerate similare în sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa
la H.G. nr. 394/2016, calcularea valorii estimate a achiziției, în funcție de care entitatea contractantă alege
modalitatea de achiziție, se realizează prin cumularea valorii serviciilor menționate și a celorlalte servicii
similare (dacă este cazul) pe care entitatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar.
La alegerea modalității de achiziție și determinarea procedurii de atribuire aplicabile se va avea în vedere că
„serviciile de reuniuni și conferințe organizate la hotel” și „serviciile de catering” care se încadrează la codurile
CPV menționate sunt servicii din categoria „Servicii sociale și alte servicii specifice” prevăzute în anexa 2 la
Legea nr. 99/2016. Referitor la serviciile prevăzute la punctul nr. 2, precizăm că denumirea dată obiectului
contractului (în fapt denumirea codului CPV) nu oferă indicii cu privire la activitatea pentru care entitatea
contractantă achiziționează respectivele servicii, respectiv necesitatea care trebuie acoperită prin realizarea
achiziției. De asemenea, având în vedere că nu se aduc precizări cu privire la tipul de servicii de publicitate și
respectiv de promovare care se achiziționează, nu poate fi stabilit dacă serviciile pot fi considerate similare în
sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, pentru determinarea valorii estimate a achiziției în
funcție de care entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție. În ceea ce privește serviciile prevăzute la
punctul nr. 3, suntem de opinie că serviciile achiziționate se atribuie pentru a acoperi aceeași necesitate a
entității contractante respectiv asigurarea autovehiculelor din parcul auto al companiei și pot fi considerate
similare în sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, serviciile de asigurare auto putând fi
prestate de operatori economici care operează pe aceeași piață de profil. Ca urmare, în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și ale art. 18 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, calcularea valorii
estimate a achiziției, în funcție de care entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție, se realizează prin
cumularea valorii serviciilor menționate și a celorlalte servicii similare (dacă este cazul) pe care entitatea
contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În subsidiar, precizăm că stabilirea corectă a
valorii estimate în cazul achizițiilor menționate nu poate fi realizată în lipsa unor informații concrete cu privire la
necesitățile entității contractante care trebuie acoperite prin realizarea achizițiilor în cauză.
Speta 632. Consiliere metodologică cu privire la modul de calculare a valorii estimate a achiziției de energie
electrică în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, în vederea stabilirii modalității de atribuire.
Întrebarea care se pune este dacă se ia în calcul valoarea de contract (care include valorile reglementate)
cumulată cu valoarea de furnizare (care este variabilă) sau dacă valoarea estimată se determină doar pe
baza valorii de furnizare, aceasta fiind cea care face diferențierea și asigură competitivitatea pe piața
energetică.
Raspuns:
Estimarea valorii unui contract de achiziție publică se face în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea
a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cu cele ale Capitolului II, Secțiunea a 2 - a din Anexa la
H.G. nr. 395/2016. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu
cele ale art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, valoarea estimată a unei achiziții
publice se calculează de către autoritatea contractantă având în vedere obiectul achiziției și valoarea totală de
plată în scopul îndeplinirii acestui obiect, pentru întregul an bugetar, fără TVA, luând în considerare orice
eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.
Prin urmare, la determinarea valorii estimate a achiziției de energie electrică în conformitate cu prevederile
Legii nr. 123/2012, se vor lua în calcul toate elementele [atât cele fixe (impuse/reglementate), cât și cele
variabile] care compun prețul total de plată al contractului. În ceea ce privește alegerea modalității de achiziție,
se vor avea în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și, după caz, ale art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr.
395/2016, urmând ca valoarea estimată conform celor de mai sus să se raporteze la pragurile prevăzute la art. 7
din Legea nr. 98/2016.
Speta 630. În cadrul unei autorități, la nivelul structurii beneficiare de resort auto, în vederea asigurării
mentenanței autovehiculelor din dotarea unității, s-a identificat un set de necesități. Autoritatea
contractantă a procedat la gruparea componentelor auto în funcție de categoria acestora, astfel: • Sistem de
propulsie (bujii, bobină, inducție etc.); • Sistem de frânare (plăcuțe frână, tambur, etc.); • Sistem de
transmisie (kit ambreiaj, cardan, etc.); • Sistem de evacuare (tobă de evacuare, catalizator, etc.); • Sistem
electric (bloc de lumini, siguranțe auto, etc.); • Sistem de ungere (uleiuri de motor, uleiuri de transmisie,
etc.); • Sistem de climatizare (refrigerant auto, compresor, etc.); • Sistem de rulare (rulmenți roată,
anvelope, etc.); • Sistem de direcție (capete de bară, casete direcție etc.). În acest sens, se solicită
consiliere metodologică cu privire la corectitudinea grupării acestor componente auto pe necesitățile
enumerate mai sus, pentru a stabili valoarea estimată în vederea alegerii modalității de achiziție, dat fiind
faptul că reperele menționate sunt diferențiate substanțial atât din punct de vedere al destinației și scopului
lor, cât și din punct de vedere al caracteristicilor acestora.
Raspuns:
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, (…) cu îndeplinirea cumulativă a
condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra
ca și similare, produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate
utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama
sectorul respectiv. Subliniem că prin teza a 2-a a Recitalului (19) din Directiva 2014/24/UE se stabilește că
noțiunea de „produse similare” trebuie înțeleasă „ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau
similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod
normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte
din gama sa normală de produse.” Astfel, în acest context, apreciem că produsele din categoriile precizate în
prezentarea situației de fapt sunt similare, în sensul că acestea deservesc aceluiași scop, în speță repararea și
implicit asigurarea funcționalității din punct de vedere tehnic al autovehiculelor din dotarea autorității
contractante, adresându-se, totodată, operatorilor economici care desfășoară activități pe aceeași piață
relevantă. Totodată, având în vedere categoriile de produse necesar a fi achiziționate, autoritatea contractantă
va avea în vedere și prevederile art. 18 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care fac trimitere la regulile de
estimare si aplicare a modalității de achiziție în cazul în care aceasta intenționează să achiziționeze produse
similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi.
Speta 626. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziţiei şi alegerea
procedurii de atribuire în cazul serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate pe domenii distincte, cu
cedarea drepturilor de autor.
Raspuns:
În cazul în care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de
fezabilitate nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional
sau local, autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (4) lit. a) din anexa la
H.G. nr. 395/2016, conform cărora valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
elaborare a studiului de fezabilitate se calculează pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul
prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor. În situația în care obiectivele de investiții
pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate fac parte dintr-un proiect
sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, autoritatea contractantă va
aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 prin raportare la
proiect/strategie şi ca urmare valoarea estimată va fi stabilită luând în calcul toate serviciile similare aferente
obiectivelor de investiții care fac parte din aceeași strategie. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă
poate achiziționa direct serviciile menționate numai dacă valoarea estimată a acestora, calculată conform
regulilor de mai sus este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în caz
contrar fiind obligată să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege. Atragem atenţia
că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Totodată, facem precizarea că dacă este
necesară în fapt achiziţionarea mai multor studii de fezabilitate pentru obiective de investiţii distincte care
presupun categorii de lucrări diferite, în cazurile mai sus prezentate, serviciile considerate similare în sensul art.
17 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016 pot fi achiziţionate prin atribuirea contractelor pe loturi
separate, în funcţie de sectorul/categoria de lucrări, cu respectarea art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016.
În subsidiar precizăm că, în cadrul capitolului II.1.8) “Împarţire în loturi” din modelul de Fişă de date – versiunea
decembrie 2016 (actualizată cu erata din 18 mai 2017), publicată pe website-ul A.N.A.P., sunt prezentate
instrucţiuni şi exemple de bună practică privind atribuirea pe loturi în care se regăsesc modalitățile de atribuire
pe loturi a contractelor de servicii care au ca obiect realizarea de studii de fezabilitate în funcţie de
sectorul/categoria de lucrări pentru care sunt achiziţionate serviciile în cauză.
Speta 618. Se solicită consiliere cu privire la următoarea situație apărută în cadrul unor proiecte finanțate
prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POCU), la care parteneriatul
este format dintr-o asociere între o autoritatea contractantă și parteneri privați, caz în care trebuie aplicată
Legea nr. 98/2016 pentru achizițiile prevăzute în proiect: - leasingul operațional pentru 2 autovehicule din
care unul folosit în proiect pentru transportul experților angajați pe proiect, iar al doilea folosit pentru
transportul grupului țintă la școală, fiecare autovehicul având o valoare de 120.000 lei. Mai precis, se
solicită confirmarea faptului că pentru stabilirea tipului de procedură aplicabilă valorile pot fi estimate
separat având în vedere utilizarea/scopurile diferite, sau dimpotrivă se calculează valoarea estimată totală la
nivel de proiect, iar în acest caz, valoarea fiind mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016, se poate aplica procedură simplificată.
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 98/2016 prin „contract de achiziție publică de produse” se înțelege
„contractul de achiziție publică care are ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate,
închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora
autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra
acestora (...)”. Ca urmare, în situația prezentată, achiziționarea celor 2 autovehicule prin leasing operațional se
va realiza prin atribuirea unui contract de achiziție publică de produse, și nu a unui contract de achiziție publică
de servicii, iar pentru analiza similarității produselor se vor avea în vedere dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea
nr. 98/2016. În ceea ce privește alegerea modalității de atribuire, având în vedere că achizițiile sunt realizate
după semnarea contractului de finanțare, respectiv în implementarea proiectului, în speță sunt aplicabile regulile
de estimare prevăzute la art. 17 alin. (3), coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol din anexa la H.G. nr.
395/2016. Referitor la obiectul contractului, precizăm că, din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2)
din anexa la HG nr. 395/2016, reiese că pentru calcularea valorii estimate, autoritatea contractantă trebuie să
stabilească obiectul achiziției plecând de la scopul atribuirii contractului și necesitățile identificate la nivelul
autorității contractante, care vor fi acoperite prin realizarea achiziției. Ca urmare, pentru situația prezentată,
trebuie să se analizeze dacă cele două autovehicule care se vor achiziționa în cadrul proiectului răspund aceleiași
necesități a autorității contractante, fiind achiziționate în același scop. Având în vedere că, potrivit informațiilor
prezentate, un autovehicul este utilizat pentru transportul experților angajați pe proiect și cel de-al doilea
pentru transportul grupului țintă la școală, se poate interpreta că autovehiculele au fost prevăzute pentru
asigurarea transportului de persoane în cadrul proiectului și răspund în fapt aceleiași necesități a autorității
contractante, contribuind la îndeplinirea unui scop comun. În această situație, pentru a determina modalitatea
corectă de alegere a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va calcula valoarea estimată a achiziției
prin cumularea valorilor estimate ale celor două autovehicule și a celorlalte produse similare prevăzute pentru
același scop (dacă este cazul), care vor fi achiziționate pe întreaga durată de implementare a proiectului.

eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind obligativitatea
cumulării serviciilor de proiectare pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare cu valoarea totală a execuţiei
lucrărilor, rezultând necesitatea aplicării unei proceduri simplificate, sau cumularea acestora doar cu
valoarea cheltuielilor de demolare, în această situaţie serviciile de proiectare putând fi achiziţionate direct.
Raspuns:
În conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016, în cazul contractelor
aferente lucrărilor de intervenţie, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată
la nivel naţional/regional/local, valoarea estimată a contractului se calculează prin raportare la fiecare obiectiv
de investiţii în parte prin cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului
cu valoarea execuţiei lucrărilor, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte
diferite. Ca urmare, pentru determinarea corectă a valorii estimate a achiziţiei în conformitate cu prevederile
art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016 trebuie avută în vedere definiţia „obiectivului de investiții”
prevăzută de legislaţia de specialitate. Astfel, prin „obiectiv de investiții”, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr.
907/2016, se înțelege „rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau
mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea
cerințelor formulate de beneficiarul investiției și de investitor; în sintagma "obiectiv de investiții" se cuprinde,
după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenție la construcție existentă”. De
asemenea, potrivit lit. b) al aceluiaşi articol, “obiectul de investiţii” este “parte a obiectivului de investiţii, cu
funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia, care constă în lucrări de construcţii pentru realizarea
unor obiecte noi de investiţii sau în lucrări de intervenţii la construcţii existente”. În cazul prezentat, pentru
realizarea obiectivului de investiţii sunt necesare lucrări de pregătire a amplasamentului, respectiv demolări
cuprinse la pct. 1.2 „Amenajarea terenului” din devizul general, precum şi serviciile aferente de elaborare a
proiectului şi a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a construcţiilor aflate pe
amplasamant. Astfel, obiectivul de investiţii în cauză este rezultatul realizării mai multor obiecte de investiţii
care la rândul lor presupun atât lucrări de intervenţii la construcţii existente dar şi demolarea unor construcţii
existente. Ca urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016 şi
definiţia „obiectivului de investiții” prevăzută de legislaţia de specialitate, valoarea estimată a achiziţiei se va
calcula prin cumularea valorii tuturor serviciilor de proiectare necesare pentru realizarea obiectivului de
investiţii, respectiv serviciile de elaborare a proiectului şi a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei
de desfiinţare (PT + DTAD), serviciile de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice de autorizare a
executării lucrărilor de intervenţii (PT+ DTAC) şi serviciile de asistenţă din partea proiectantului (AT proiectant),
cu valoarea totală a execuţiei lucrărilor respectiv a lucrărilor de demolare a construcţiilor de pe amplasamant şi
a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente. În concluzie, alegerea procedurii de atribuire se va realiza în
funcţie de valoarea estimată totală a serviciilor de proiectare şi a lucrărilor de execuţie necesare pentru
realizarea obiectivului de investiţii (indiferent dacă se dorește atribuirea unui singur contract sau a mai multor
contracte) prin compararea valorii estimate estimate rezultate cu pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a)
Speta 542. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a unor produse alimentare
împărțite pe loturi, având în vedere că valoare aprobată prin bugetul pe 2018 acoperă necesarul doar pe 6
luni, în aceste condiții existând posibilitatea de completare a sumei la prima rectificare de buget.
Raspuns:
Din perspectiva legislației în domeniul achizițiilor publice, la alegerea modalității de achiziție, autoritatea
contractantă decide în funcție de aspectele prevăzute la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, la
alegerea procedurii, autoritatea contractantă, în funcție de scopul și obiectul achiziției: - fie va cumula
achizițiile cu același obiect, - fie va cumula achizițiile destinate utilizării identice sau similare, - fie va cumula
achizițiile care se adresează unei piețe de profil relevante, pe care autoritatea contractantă intenționează să le
atribuie în cursul unui an bugetar. Prin urmare, indiferent de aspectele de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr.
395/2016 în funcție de care autoritatea contractantă decide să cumuleze în vederea stabilirii modalității de
atribuire, raportarea se va face la nivelul unui întreg an bugetar, cu excepția contractelor aferente unor
programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un
an (acţiuni multianuale) şi care au fost aprobate conform legislaţiei privind finanţele publice. Astfel, estimarea
valorii unei achiziții în vederea stabilirii modalității de atribuire a contractelor de achiziție publică nu este
condiționată de aprobarea fondurilor bugetare, respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele
publice impunându-se doar la momentul angajării cheltuielilor din fondurile publice. Prin urmare, precizăm că în
speța dată la alegerea procedurii de atribuire pentru achiziția de produse alimentare, autoritatea contractantă
va avea în vedere toate necesitățile obiective identificate la nivelul anului bugetar. Relevante pentru alegerea
modalității de achiziție sunt și prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic autorității
contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică sau
să utilizeze metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție
publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Având în vedere
că valoarea estimată reprezintă un criteriu pentru alegerea procedurii de achiziţie publică, precizăm că stabilirea
circumstanţelor privind încadrarea procedurii intră în responsabilitatea exclusivă a autorităţii contractante, în
conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut de art. 1 alin. (4) din H.G.nr. 395/2016. Totodată,
ținând cont de faptul că achiziționarea produselor alimentare în discuție are caracter de regularitate, pentru
cumpărarea acestora recomandăm utilizarea acordului-cadru.
Speta 527. Consiliere metodologică privind stabilirea similarității produselor, și implicit, în raport de
aceasta, stabilirea modalității de achiziție din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor
sectoriale.
Raspuns:
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor sectoriale, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, cu îndeplinirea cumulativă a
condițiilor prevăzute la art. 23 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, potrivit cărora: „(3) În sensul dispozițiilor alin.
(1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a)
sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt
furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. În ceea ce
privește alegerea modalității de achiziție, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din anexa la H.G. nr.
394/2016: „(1) Entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte: a)
valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare ori care se
adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care
entitatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea contractului
sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire”. În concluzie, precizăm că încadrarea produselor în grupe de produse similare/non-
similare este responsabilitatea entității contractante, singura în măsură să cunoască toate aspectele legate de
achizițiile în cauză, ținând cont și de faptul că aceasta dispune de specialiști în domeniu care pot să asigure o
informare corectă referitoare la categoriile de produse ce deservesc necesității/necesităților entității
contractante.
Speta 488. Consiliere metodologică cu privire la estimarea și alegerea modalității de atribuire în cazul
achiziționării unor servicii de proiectare faza DALI pentru un obiectiv de investiții, având în vedere că pe
parcursul anului 2018 autoritatea contractantă intenționează achiziția de servicii similare pentru care la
momentul actual nu se cunoaște valoarea globală estimată.
Raspuns:
În primul rând, precizăm că autoritatea contractantă are obligația elaborării P.A.A.P.-ului în conformitate cu
prevederile art. 12 din H.G. nr. 395/2016, luând în calcul toate procesele de achiziție pe care intenționează sa le
realizeze la nivelul anului următor. În acest sens, precizăm că, așa cum este reglementat în cuprinsul alineatului
(5) al articolului susmenționat, precum și în formularul standard de întocmire al Programului anual al achiziţiilor
publice, aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016, programul anual al achizițiilor publice trebuie
să cuprindă informații specifice și relevante, necesare aplicării în mod corespunzător a legislației în materie, cum
ar fi îndeosebi valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum și procedura
stabilită pentru derularea procesului de achiziție. Astfel, precizăm că programul anual al achizițiilor publice
reprezintă un instrument managerial de planificare și organizare pentru autoritățile contractante, o modalitate
de programare eficientă a achizițiilor publice prin identificarea corectă a procedurii aplicabile pentru atribuirea
fiecărui contract/acord-cadru, acesta putând suporta totodată modificări sau completări, în funcție de
necesitățile ulterioare de achiziții ce pot apărea pe parcursul anului, fiind în stransă corelație cu existența
surselor de finanțare. Prin urmare, apreciem că în vederea elaborării P.A.A.P.- ului, respectiv a determinării
valorii estimate și implicit a stabilirii corecte a modalității de atribuire a contractului/acordului-cadru,
autoritatea contractantă trebuie să țină cont de tot necesarul de servicii/produse/lucrări pe care aceasta dorește
sau este posibil să îl achiziționeze în anul ce urmează. Pentru o estimare cât mai corectă și apropiată de realitate
în cadrul P.A.A.P.-ului a necesarului de servicii/produse/lucrări de la nivelul autorității contractante,
recomandăm a se avea în vedere consultări de piață, istoricul achizițiilor, orice alte aspecte ce țin de activitatea
autorității contractante și care pot avea impact în stabilirea corectă a valorii estimate, cât și a modalității de
atribuire ce trebuie aplicată. Referitor la cazul în speță, înțelegem că autoritatea contractantă intenționează
aplicarea achiziției directe pentru achiziționarea unor servicii de elaborare a documentației tehnico-economice,
faza DALI pentru obiectivul de investiții „Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport”, în
condițiile în care pe parcursul anului 2018 aceasta are în vedere și alte achiziții de servicii similare. Totodată, în
cazul în speță nu cunoaștem dacă obiectivul de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de
elaborare DALI face sau nu parte dintr-o strategie de dezvoltare locală/regională/națională sau, după caz, dintr-
un proiect. Astfel, în vederea achiziționării serviciilor de elaborare DALI pentru realizarea obiectivului de
investiții „Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport”, autoritatea contractantă va stabili
modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată globală a serviciilor în cauză determinată prin raportare
la specificul achiziției, respectiv: - fie la nivel de obiectiv de investiții singular, în conformitate cu art. 17 alin.
(4) din H.G. nr. 395/2016 (atunci când obiectivul nu face parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată); - fie la
nivel de strategie, prin aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 (atunci când obiectivul
face parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată); - sau, după caz, atunci când serviciile de elaborare DALI
pentru realizarea obiectivului de investiții sunt necesare implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă
(în sensul art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016), tot prin aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din H.G.
nr. 395/2016, având în vedere că serviciile de elaborare DALI sunt achiziționate (de obicei) în etapa anterioară
implementării proiectului, chiar dacă urmează a fi rambursate din bugetul acestuia. În această ordine de idei,
subliniem că numai autoritatea contractantă poate să cunoască situația concretă și să stabilească dacă obiectivul
de investiții face parte sau nu dintr--un proiect, respectiv dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel
național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective de investiții și, în consecință, să
stabilească modalitatea de atribuire a serviciilor necesar a fi achiziționate.
Speta 486. Consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate şi alegerea procedurii de
atribuire în cazul achiziției serviciilor de proiectare și de lucrări necesare pentru implementarea mai multor
proiecte cu finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat
Raspuns:
Serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția
executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt,
împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3
alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia
că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor
pentru care sunt destinate. Din cele enunțate mai sus, rezultă cu evidență existența unei relații de
interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și asistența tehnică din partea
proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a acestora se realizează în
funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie
contracte diferite. Așadar, în cadrul unui proiect cu finanțare nerambursabilă, modalitatea de atribuire a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului se
stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor aferente proiectului în
cauză (pe toată durata acestuia), care sunt considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G.
nr. 395/2016. Prin urmare, stabilirea modalității/modalităților de achiziționare a serviciilor de proiectare și de
lucrări în vederea implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat se va realiza în
condițiile legale menționate anterior, pe fiecare proiect în parte, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016.
Speta 483. Consiliere metodologică privind determinarea valorii estimate și alegerea modalității de atribuire
în cazul realizării unor achiziții care vizează atât activități premergătoare obținerii finanțării unui proiect
din fonduri nerambursabilă, cât și activități necesare derulării și implementării propriu-zise a proiectului.
Raspuns:
Precizăm că în vederea realizării achizițiilor necesare obținerii finanțării proiectului, precum și a celor necesare
implementării propriu-zise a proiectului, autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea achizițiilor
în conformitate cu prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cu
respectarea dispozițiilor Cap II, secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Astfel, în ceea ce privește achizițiile
aferente activităților care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare, precizăm că autoritatea
contractantă are obligația de a aplica o modalitate de achiziție determinată în funcție de valoarea estimată a
achizițiilor realizată în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la
anul bugetar, și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul
proiectului). Spre exemplu, în situația serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare,
autoritatea contractantă trebuie să aplice o modalitate de achiziție (procedură sau achiziție directă) stabilită
prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le
atribuie pe parcursul întregului an bugetar. În cazul serviciilor de întocmire a documentației tehnice necesare
depunerii acestora în vederea obținerii finanțării (ex. serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI)/studiu de fezabilitate), apreciem că estimarea valorii acestora la nivelul întregului
an bugetar se face separat de cea a serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aceste
tipuri de servicii nefiind similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât diferă activitatea
ce caracterizează scopul principal al contractului. Precizăm că în această etapă premergătoare obținerii
finanțării nerambursabile a proiectului, în vederea estimării valorii achizițiilor necesar a fi realizate și a alegerii
modalității de atribuire cu respectarea prevederilor legale sus-menționate, nu se ia în calcul nici valoarea
proiectării și asistenței tehnice din partea proiectantului și nici cea a execuției, întrucât acestea se cumulează
pentru calcularea valorii estimate a achiziţiei în cazul contractelor de lucrări, astfel cum reiese atât din cuprinsul
art. 16 din Legea nr. 98/2016, cât și din cel al art. 17 alin. (4) din. nr. 395/2016. În această ordine de idei,
pentru achizițiile aferente activităților care au loc ulterior aprobării cererii de finanțare, estimarea valorii se
face conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având obligația aplicării
prevederilor art. 17 alin. (1) prin raportare la întreaga durată a proiectului respectiv. Ca atare, în această etapă,
aferentă implementării proiectului, modalitatea de atribuire a lucrărilor de execuție precum și a serviciilor de
proiectare și asistența tehnică din partea proiectantului se stabilește în funcție de valorile lor estimate cumulate
la nivelul proiectului, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite
(așa cum reiese din interpetarea art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995, respectiv art. 3 alin. (1) lit. m) și o) din
Legea nr. 98/2016). De asemenea, în ceea ce privește achiziția serviciilor de consultanță în vederea organizării
procedurilor de atribuire pentru realizarea achiziților din cadrul proiectului, autoritatea contractantă trebuie să
aplice o modalitate de atribuire (procedură sau achiziție directă) stabilită prin raportare la valoarea estimată
cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016,
pe care autoritatea contractantă le atribuie la nivelul proiectului.
Speta 470. Consiliere metodologică referitoare la modalitatea de estimare a contractelor la momentul

întocmirii Programului Anual al Achizițiilor Publice, având în vedere că la momentul trecerii achizițiilor în
acest program acestea nu depășesc pragul de cumpărare directă, dar pe parcursul anului se poate întâmpla
ca acest prag să fie depășit.
Raspuns:
Precizăm că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse/servicii/lucrări numai dacă valoarea
estimată a acestora, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin.
(5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât
132.519 lei (pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o
valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din
aceeași lege. În acest sens, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, „autoritatea
contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a
contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de
prezenta lege”. Prin urmare, dacă autoritatea contractantă preconizează că ar putea exista posibilitatea
depășirii pragului 132.519 lei, fără TVA, la nivelul anului bugetar, pentru contractele pe care dorește să le
atribuie, va aplica de la început una din procedurile de achiziție publică prevăzute de art. 68 din Legea nr.
98/2016. De asemenea, precizăm că, deși art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevede că „Programul anual al
achizițiilor publice se elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităților
contractante și cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor”, potrivit art. 12 alin. (4) din același act
normativ, „După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul
anual al achizițiilor publice în funcţie de fondurile aprobate”.
Speta 427. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea în care pot fi achiziționate: - serviciile de
reparații (service), în condițiile în care valoarea estimată depășește pragul achiziției directe, iar necesarul
de ore de manoperă este dificil de estimat, deoarece societatea deține o flotă auto mare și diversificată pe
tipuri/mărci (tip utilaje MAN, Mercedes, Iveco, Ford,BMC, Scania etc.), iar utilajele au o vechime de peste 10
ani; - furnizarea de piese pentru utilajele societății, în condițiile în care valoarea estimată depășește pragul
achiziției directe, iar necesarul de ore de manoperă este dificil de estimat, din aceleași motive expuse
anterior.
Raspuns:
În temeiul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, alegerea modalității/ modalităților de achiziție se realizează în
funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate
o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an
bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (2) din același act
normativ, „În aplicarea art. 11 alin. (2) din lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea
modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la
valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la
alin. (1) lit. a)”. Având în vedere speța de față, este necesar să precizăm că, dată fiind necesitatea autorității
contractante de a achiziționa atât servicii de reparații, cât și piese pentru aceleași utilaje ale societății,
considerăm că furnizarea pieselor de schimb are caracter accesoriu, necesitatea autorității contractante fiind în
fapt realizarea reparațiilor și întreținerii utilajelor pe care societatea le deține de către un operator economic,
prin urmare avem de-a face cu o achiziție de servicii. Astfel, precizăm că, date fiind preverile legale ale art. 17
alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 mai sus citate, autoritatea contractantă va cumula valorile estimate ale
serviciilor de reparații utilaje cu cele ale pieselor de schimb, stabilind tipul de contract și ulterior alegând
procedura de atribuire în funcție de această valoare cumulată și de tipul achiziției, iar apoi atribuind contractele
pe loturi separate. De asemenea, având în vedere că invocați varietatea tipurilor de piese de schimb, precum și
serviciilor de reparații în funcție de varietatea flotei auto, în opinia noastră acest aspect poate fi depășit tot prin
lotizare, de altfel autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a
justifica în strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016.
Referitor la dificultatea anticipării pieselor de schimb ce trebuie înlocuite pe parcursul anului, întrucât înțelegem
că achiziția de servicii de reparații și întreținere auto sau de piese de schimb are caracter repetitiv la nivelul
autorității contractante, atragem atenția asupra posibilității utilizării acordului-cadru. Subliniem că încheierea
unui acord-cadru nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv produsele ce fac obiectul acestuia,
ci îi conferă dreptul de a încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile
(piese necesare la momentul respectiv, cantități exacte, etc), fără a mai organiza altă procedură de atribuire.
Acest lucru, precum și caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele
subsecvente reprezintă, de fapt, principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru.
Speta 408. La determinarea valorii estimate aferente necesităților identificate la nivelul anului 2017 se ține
cont de valoarea contractului/contractelor subsecvente încheiate în 2017 dar care sunt aferente unui acord-
cadru atribuit în 2016?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant
activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul
unui an bugetar. Din coroborarea prevederilor alin. (1) și alin. (2) ale art. 12 din actul normativ precizat anterior,
rezultă că valoarea estimată a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care o autoritate
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor sunt evidențiate prin programul anual al
achizițiilor publice (P.A.A.P.) care reprezintă un instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea
resurselor necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil. În ceea ce privește acordul-cadru, acesta se
introduce o singură dată în P.A.A.P.-ul aferent anului în care se organizează procedura de atribuire a
respectivului acord-cadru, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea estimată/maximă estimată pe întreaga
durată a acestuia (ce include și valorile contractelor subsecvente ce urmează a fi încheiate în baza acordului-
cadru). Astfel, alegerea procedurilor de achiziții publice ce vor fi demarate în cursul unui an bugetar se
raportează la valoarea estimată cumulată a contractelor/acordurilor-cadru prevăzute și aprobate în P.A.A.P.-ul
valabil pentru respectivul an, care au același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se
adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă. Din
prevederile legale și considerentele mai sus-menționate, rezultă cu evidență că valoarea contractului de achiziție
publică/contractelor subsecvente încheiate în cursul unui an bugetar, în baza unui acord-cadru atribuit în cursul
unui an anterior, nu se cumulează cu valoarea contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în cursul
respectivului an bugetar. În subsidiar, precizăm că în cazul unui acord-cadru, autoritatea contractantă va avea în
vedere prevederile art. 108 din H.G. nr. 395/2016, care reglementează obligația autorității contractante de a nu
încheia un contract cu un alt operator economic, având același obiect cu cel al acordului-cadru aflat în derulare,
în situația în care operatorul economic semnatar are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante.
Speta 371. Comuna X are încheiate 5 contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală –
PNDL cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru reabilitarea grădinițelor și școlilor
de pe raza comunei. Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, se solicită
consiliere metodologică cu privire la posibilitatea organizării de proceduri de atribuire, a contractelor de
lucrări, pentru fiecare dintre cele 5 contracte de finanțare, luând în considerare valoarea lucrărilor pentru
fiecare obiectiv în parte/respectiv obiectivul aferent fiecărui contract de finanțare.
Raspuns:
În situația în care autoritatea contractantă derulează proiecte care beneficiază de finanțare din fonduri
nerambursabile, cum este și cazul prezentat, din prevederile art. 13 și cele ale art. 17 alin. (1) și alin. (3) din
H.G. nr. 395/2016 reiese că autoritatea contractantă are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în
parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv, precum și de a alege modalitatea de
achiziție tot prin raportare la fiecare proiect în parte, ca atare și valoarea estimată se va determina la nivelul
fiecărui proiect în parte.
Speta 343. Valoarea estimată a achiziției de lucrări cuprinde valoarea aferenta cheltuielilor diverse și
neprevăzute estimată de proiectant în devizul general (conform HG 28)? Se evidențiază separat? Se ia în
calcul doar pentru alegerea tipului de procedură? Se ofertează? (cum? in valoare absolută sau procent?)
Exemplu practic comparativ cu devizul de lucrări estimat de proiectant (HG 28); (Legea 98 - art. 9, art. 16)
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art.9 alin. (1) din Legea nr.98/2016, respectiv prevederile art.14 alin. (1) din
Legea nr.99/2016, „autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere
valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale
forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției”. Se va avea
în vedere faptul că formele de opțiuni sunt cele reglementate prin art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 și art.
165 din H.G. nr. 395/2016. Eliminarea sintagmei „cheltuieli diverse și neprevăzute”, așa cum era inclus în cadrul
prevederilor art.29 alin. (21) din OUG nr.34/2006, abrogată în prezent, a fost reglementată atât prin
Instrucțiunea nr.1/2016 privind modificările contractuale, precum și prin prevederile art.221 alin. (1) lit. e)/lit.
f) „Modificările contractuale” din Legea nr.98/2016. Dacă analizăm prevederile Capitolul nr.5 „Alte Cheltuieli”
din Anexa nr.4 din HG nr. 28/2008, coroborat cu Anexa nr.5 „Devizul General privind cheltuielile necesare…….”,
din același act normativ, se observă că această noțiune („cheltuieli diverse și neprevăzute”) se referă la o
categorie de cheltuieli pe proiect, și nu pe obiect de contract. De asemenea, dacă analizăm structura devizului
general alături de capitolul „alte cheltuieli”, există incluse și cheltuieli pentru organizare procedură, asistență
tehnică și supervizare care se referă la diverse servicii aferente implementării proiectului de realizare a unui
obiectiv de investiții. Luând în considerare aspectele mai sus menționate, sumele reprezentând „cheltuieli
diverse și neprevăzute” (ce reprezintă, în fapt, un provizion la dispoziția autorității contractante) nu au fost
incluse în calculul valorii estimate și, implicit, nu se vor cuprinde la nivelul ofertei depuse, deoarece acestea sunt
cheltuieli incidente proiectului și nu valorii estimate unui contract de lucrări/servicii atribuit printr-o procedură
de atribuire prevăzută de legislația în domeniul achizițiilor. Prin urmare, scopul acestor sume îl reprezintă
asigurarea resurselor financiare necesare în vederea implementării modificărilor nesubstanțiale efectuate cu
respectarea prevederilor art.221 din Legea nr.98/2016. Această abordare vine ca urmare a prevederilor
referitoare la modificările contractuale din cadrul noii legislații în domeniul achizițiilor, având în vedere că,
printr-o eventuală introducere a „cheltuielilor diverse si neprevăzute” în valoarea estimată, se poate ajunge la
situația dublării sumelor cheltuite, deoarece se va consuma mai întâi cuantumul sumele incluse în contracte sub
această titulatură („cheltuielilor diverse si neprevăzute”) și, ulterior, se vor aplica și modificările contractuale
(modificări nesubstanțiale; modificări sub regula de minimis - 10% pentru servicii/15% pentru lucrări dar sub
plafoanele de publicare a anunțului de participare în JOUE) care se aplică la valoarea contractului (care conține
deja cheltuielile diverse si neprevăzute), fapt susceptibil a conduce la corecții financiare pe proiectele finanțate
din fonduri europene.
Speta 342. Cum se estimează valoarea care se are in vedere pentru alegerea procedurii, in cadrul unor
contracte de finanțare din cadrul unui program?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 13 din HG nr.395/2016, în situația în care autoritatea contractantă

implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, aceasta
are obligația de a elabora distinct, pentru fiecare contract de finanțare în parte, un program al achizițiilor
publice, respectiv planul de achiziții aferent contractului de finanțare în cauză pentru perioada de
implementare, cum ar fi de exemplu proiectele finanțate din fonduri europene pentru perioada de programare
2014-2020. De asemenea, prevederile art. 12 din HG nr.395/2016 specifică modul de întocmire, aprobare și
publicare a Programului Anual de Achiziții Publice (PAAP), care este specific contractelor de achiziții publice care
se vor derula la nivelul unui an bugetar, așa cum este definit de Legea nr.500/2002, în raport cu un contract de
finanțare semnat între o autoritate de management și un beneficiar (public/privat), finanțat din fonduri
europene, a cărui perioadă bugetată nu se raportează la nivelul fiecărui an bugetar, ci la perioada de derulare a
contractului de finanțare. Astfel, în situația unui „finanțator” care gestionează fonduri nerambursabile aferente
unei perioade de programare, având delimitat în mod clar execuția bugetară pe anumite linii bugetare, dar fără a
cunoaște în detaliu necesitățile pe care le are pe întreaga perioadă, valoarea estimată a unui contract de
achiziție publică se realizează în funcție de oportunitatea existentă la momentul realizării achiziției și de faptul
că nevoile în cauză să poată fi descrise cantitativ și valoric pentru o perioadă de referință, nefiind necesar ca
aceasta din urmă să fie aceeași cu întreaga perioadă de programare. Astfel, autoritatea contractantă va alege
tipul procedurii de atribuire luând în considerare prevederile art.7 alin.(1), coroborate cu cele ale art.69 alin.(1)
din Legea nr.98/2016, care conduc la aplicarea procedurilor de atribuire ce reprezintă regula generală,
urmărindu-se respectarea prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.98/2016, astfel încât să nu se eludeze
interesului transfrontalier prin atribuirea unui contract de achiziție publică fără publicarea în JOUE a unui anunț
de participare. Pe de altă parte, în situația în care un beneficiar a semnat un contract de finanțare care are o
perioadă de implementare mai mare de 1 an, considerăm că autoritatea contractantă are obligația ca, la
alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze
la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare prin raportare
la fiecare proiect în parte pe întreaga perioadă de implementare.
Speta 341. Potrivit art. 17 si 18 din Legea nr. 98/2016 atribuirea poate fi realizată pe loturi separate,
aplicând pentru fiecare lot procedura corespunzătoare valorii globale estimate a tuturor loturilor, cu
excepția reglementată de art. 19 din aceeași lege. Cum se face atribuirea loturilor pentru care se
îndeplinesc condițiile la art. 19, respectiv cum se face selecția contractantului?
Raspuns:
Chiar dacă textul art. 19 din Legea nr.98/2016 nu reglementează această situație de excepție, în mod similar cu
prevederile art. 24 din Legea nr.99/2016, fiind o omisiune ce urmează să fie corectată, până la remedierea
textului de la art. 19 în discuție, se va recomanda autorităților contractante ca la atribuirea contractelor pe
loturi individuale pentru care se îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute mai sus, să se aplice procedura
simplificată sau achiziția directă în condițiile art. 7 alin. (5), și nu o procedură proprie, exceptată de la aplicarea
legislației în materie, astfel cum reiese din contextul actual.
Speta 339. Autoritatea contractantă urmează să achiziţioneze „servicii de consultanță în scriere și depunere
aplicație de finanțare” pentru un proiect cu finanţare nerambursabilă, care vizează consolidarea și
reabilitarea unui imobil cu destinația cămin studențesc, şi solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de estimare a valorii achiziției publice şi de stabilire a procedurii de atribuire aplicabile,
respectiv dacă: a) se va cumula valoarea serviciilor de consultanță aferente tuturor proiectelor/obiectivelor
de investiție la nivel de autoritate contractantă, pe un an bugetar; b) se va cumula valoarea serviciilor
respective cu valoarea serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI)
necesare pentru acoperirea aceleiași necesități a autorității contractante, precum și cu valoarea proiectării
și execuției pe întreaga durată de derulare a obiectivului de investiții.
Raspuns:
Astfel cum se prevede la art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se
realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3
din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl
descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. În vederea alegerii modalității de achiziție se are în vedere valoarea estimată a tuturor achiziţiilor
cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să
le atribuie în cursul unui an bugetar, raportându-se astfel la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor
şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile menționate anterior. În același timp, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Prin urmare, în ceea ce privește achizițiile
aferente activităților care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare, printre care se numără și
serviciile de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, precizăm că alegerea modalității de
achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din
bugetul proiectului). În situația serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aferente
unor proiecte distincte, modalitatea de achiziție se stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a
tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016,
pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că
respectivele servicii vizează proiecte distincte. În ceea ce privește serviciile de întocmire a documentației de
avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), apreciem că estimarea valorii acestora se face separat de cea a
serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aceste două tipuri de servicii nefiind
similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, întrucât diferă activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului. Totodată, la estimarea valorii contractelor serviciilor de
consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare nu se ia în calcul nici valoarea proiectării, nici cea a
execuției, întrucât acestea se cumulează în vederea calculării valoarii estimate a achiziţiei în cazul contractelor
de lucrări, astfel cum reiese atât din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 98/2016, cât și din cel al art. 17 alin. (4) din
Anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 333. Consiliere metodologică cu privire la estimarea și alegerea modalității de atribuire a unor
categorii de produse cum ar fi laptopuri, licențe de funcționare, multifuncționale, videoproiectoare, diverse
articole sportive, aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă, proiect implementat de către
autoritatea contractantă X în colaborare cu alte 3 entități.
Raspuns:
În temeiul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, coroborat cu alin. (3) din cadrul aceluiași articol de lege,
alegerea modalității/ modalităților de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte: - valoarea
estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează
operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea
contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; - complexitatea contractului/acordului-cadru
ce urmează a fi atribuit; - îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire, prin
raportare la întreg proiectul în cauză. Prin urmare, raportându-ne la categoriile de produse necesar a fi
achiziționate, apreciem că, în vederea implementării proiectului respectiv, alegerea modalității/modalităților în
care se va derula procesul de atribuire a contractului/contractelor de achiziție publică se raportează la valoarea
estimată cumulată a produselor considerate similare în sensul prevederilor legale sus invocate, pe care
autoritatea contractantă intenționeze să le atribuie în cadrul proiectului. Totodată, având în vedere categoriile
de produse necesar a fi achiziționate, autoritatea contractantă va ține cont și de prevederile art. 18 alin. (1) -
alin. (3) din Legea nr. 98/2016 care fac trimitere la regulile de estimare si aplicare a modalității de achiziție în
cazul în care aceasta intenționează să achiziționeze produse similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi,
stipulându-se în mod clar faptul că autoritatea contractantă va alege procedura aferentă în funcție de valoarea
estimată globală a tuturor loturilor de produse care îndeplinesc în mod cumulativ condițiile de la lit. a) și b) ale
alin. (3) ale articolului în discuție. În aceste condiții, în speța dată, menționăm că autoritatea contractantă poate
achiziționa direct produse similare dacă valoarea respectivelor produse estimată la nivelul proiectului este
situată sub pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei. Pe de altă parte, în cazul în care valoarea estimată a
produselor similare la nivelul proiectului este mai mare sau egală decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016, achiziția acestora se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre
procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege. În susținerea și aplicarea dispozițiilor legale
anterior precizate, aducem în discuție de asemenea dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit
cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege”. Pe cale de consecință, ținând cont de aspectele enunțate mai sus, subliniem că,
potrivit art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de
atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor
dispoziţiilor legale aplicabile (implicit cu privire la încadrarea categoriilor de produse ca fiind similare, cât și cu
privire la defalcarea produselor și gruparea acestora pe loturi).
Speta 307. Consiliere metodologică cu privire la determinarea valorii estimate a mai multor contracte de
servicii (cuprinzând servicii de formare, închiriere spațiu pentru comercializarea produselor, organizare
evenimente și servicii de promovare) aferente unui program finanțat din fonduri nerambursabile.
Raspuns:
Potrivit art. 16 din H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere
obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact,
relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel, subliniem
că, deşi utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au
legătură directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor,
serviciilor şi lucrărilor similare. Prin urmare, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă ia în
considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei
achiziții la nivelul unui an bugetar, şi nu încadrarea în codurile CPV. În acest sens, dispozițiile art. 17 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016 prevăd că „autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele
aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare,
ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire”. Totodată, conform art. 17 alin. (3) din actul normativ invocat mai sus, în cazul în care
autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) al aceluiași articol se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Prin urmare, raportându-ne la categoriile de servicii ce urmează a fi achiziționate, apreciem că, în vederea
implementării proiectului respectiv, alegerea modalității/modalităților de atribuire a contractului/contractelor
de achiziție publică se va realiza în funcție de valoarea estimată cumulată a serviciilor considerate similare în
sensul prevederilor legale sus invocate, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cadrul
proiectului. De asemenea, autoritatea contractantă va ține cont și de prevederile art. 17 din Legea nr. 98/2016,
care fac trimitere la regulile de estimare si aplicare a modalității de achiziție în cazul în care aceasta
intenționează să achiziționeze servicii similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi, stipulându-se în mod clar
faptul că autoritatea contractantă va alege procedura aferentă în funcție de valoarea estimată globală a tuturor
loturilor de servicii. În aceste condiții, în speța dată, menționăm că autoritatea contractantă poate achiziționa
direct servicii similare doar dacă valoarea respectivelor servicii, estimată la nivelul proiectului, este situată sub
pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției,
fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei. Pe de altă parte, în cazul în care valoarea estimată a serviciilor
similare la nivelul proiectului este mai mare sau egală decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, achiziția acestora se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de
atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege.
Speta 289. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare și alegere a procedurii în cazul
achiziției serviciilor de elaborare/actualizare DALI și a serviciilor de întocmire cereri de finanțare, în
condițiile în care autoritatea contractantă are introduse în PAAP atât achiziții de servicii de elaborare DALI
pentru proiectele pentru care autoritatea intenționează să acceseze fonduri nerambursabile, cât și achiziții
de servicii de elaborare DALI pentru alte investiții.
Raspuns:
Referitor la serviciile de elaborare DALI, precizăm că potrivit art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, documentația
de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) este documentația tehnico-economică, similară studiului de
fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcţiei/construcţiilor existente şi, după caz, a studiilor,
auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiţiei, prin urmare, DALI este asimilat
modalității de estimare aferente studiului de fezabilitate. Astfel, în situația în care obiectivele de investiții
pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare DALI/actualizare DALI fac parte dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, se vor respecta întocmai prevederile art. 11 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 și, prin urmare, valoarea estimată se
stabilește luând în calcul toate obiectivele de investiții similare care fac parte din aceeași strategie. În cazul în
care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare DALI nu fac parte dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, se vor aplica regulile de estimare prevăzute
la art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, ce reprezintă excepție de la aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și
alin. (2) din același act normativ. În acest context, subliniem că numai autoritatea contractantă poate să
cunoască situația concretă și să stabilească dacă aceste obiective de investiții fac parte sau nu dintr-o strategie
de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective
de investiții din cadrul aceleiasi strategii și, în consecință, să stabilească modalitatea de achiziție. Totodată,
subliniem că prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 se aplică doar proiectelor finanțate din fonduri
nerambursabile aflate în implementare, iar din informațiile prezentate reiese că serviciile pentru elaborarea DALI
și cele pentru elaborarea cererilor de finanțare sunt necesare pentru obținerea de proiecte cu fonduri
nerambursabile, prin urmare, întelegem că acestea se vor finanța din bugetul autorității contractante nefiind
încă semnate contractele de finanțare. Astfel, estimarea valorii și alegerea procedurii serviciilor sus-menționate
nu se poate realiza pentru fiecare proiect în parte, chiar dacă acestea sunt necesare pentru scopul proiectului,
având în vedere că art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 nu este aplicabil în situația prezentată, proiectele
nefiind încă în implementare. În ceea ce privește modalitatea de determinare a valorii estimate și a modalității
de achiziție a serviciilor de elaborare a cererilor de finanțare, precizăm că incidente în acest caz sunt
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, situație în care apreciem că valoarea estimată necesară
stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor
serviciilor pentru scrierea cererilor de finanțare pentru toate proiectele pe care autoritatea contractantă
intenționează să le depună, la nivelul întregului an bugetar.
Speta 273. Modalitatea de estimare a valorii tichetelor de vacanță, respectiv dacă pentru estimarea valorii se
va lua în calcul atât valoarea serviciilor de editare, tipărire, livrare și gestionare a tichetelor, cât și valoarea
nominală înscrisă pe acestea.
Raspuns:
Potrivit legislației speciale ce stabilește regimul juridic al tichetelor de masă, tichete cadou, tichete de creșă,
tichete de vacanță sau tichete sociale, aceste tichete sunt bilete de valoare/bonuri de valoare și nu constituie
produse în sensul Legii nr. 98/2016. În acest caz, achiziția realizată de o autoritate contractantă vizează, practic,
obținerea serviciilor ce constau în emiterea tichetelor și asigurarea transportului acestora în condiții de
siguranță. Prin urmare, în vederea stabilirii valorii estimate a unui astfel de contract de servicii se vor lua în
considerare numai costurile necesare desfășurării acestor activități, fără a fi luată în calcul și valoarea nominală
a acestor tichete. De asemenea, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, valoarea estimată a
unei achiziții publice se calculează de către autoritatea contractantă având în vedere obiectul achiziției și
valoarea totală de plată în scopul îndeplinirii acestui obiect, pentru întregul an bugetar, fără TVA.
Speta 272. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de determinare a valorii estimate și de stabilire
a procedurii de achiziție publică aplicate pentru restul rămas de executat în cazul rezilierii unui contract de
lucrări, în vederea finalizării unui obiectiv de investiție.
Raspuns:
Contractul de achiziție publică este un acord de voință realizat între autoritatea contractantă şi contractant, un
contract sinalagmatic în care părțile stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligațiilor pe care şi le asumă,
cu respectarea atât a limitelor impuse de legislație, cât şi a cerințelor prevăzute în documentația de atribuire. În
conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul părților se manifestă atât la momentul încheierii
contractului, cât şi în momentul modificării sau desfacerii acestuia. Având în vedere faptul că un contract de
achiziție publică (în speță de lucrări) se derulează în conformitate cu clauzele sale, apreciem că și rezilierea
acestuia se circumscrie clauzelor exprese privind incidența unei astfel de situații, prevăzute de respectivul
contract . Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui contract,
precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se
impune în primă fază efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, realizarea de
calcule si verificări concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de
specialitate pentru identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor
contractuale, cât și a celor ramase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare.
Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și valoarea lucrărilor care
au ramas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se
atribui cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Autoritatea contractantă va aplica în acest sens regulile de
estimare prevăzute la Cap. I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele
de aplicare ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2 - a din H.G. nr. 395/2016. În ceea ce privește
stabilirea procedurii de atribuire aplicate pentru atribuirea lucrărilor rămase de executat, apreciem că
autoritatea contractantă va lua în considerare atât valoarea estimată inițial pentru întreaga lucrare, cât și
valoarea estimată a celui de-al doilea contract, rezultată în urma realizării expertizei de specialitate. Așadar,
valoarea estimată astfel calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din Legea nr. 98/2016.
Speta 271. Aplicarea regulilor de estimare a valorii unui contract de achiziții publice şi posibilitatea
achiziționării de la un singur operator economic a mai multor produse similare.
Raspuns:
La stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziții publice, în vederea alegerii modalității de achiziție,
autoritatea contractantă nu va avea în vedere codurile CPV, aspectele avute în vedere fiind cele reglementate de
art. 17 din H.G. nr. 395/2016. Astfel, pentru calculul valorii estimate se va lua în considerare scopul atribuirii
contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an
calendaristic, urmând ca, în functie de valoarea estimată, autoritatea contractantă să determine procedura de
atribuire a contractului de achiziție publică corespunzătoare prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la
art. 7 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse care
au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar necesitatea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează
scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor
acestor produse. Pe de altă parte, în situația în care produsele având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea valorii contractelor se va realiza separat, în
funcție de necesitățile ce au impus includerea achiziției în cauză în programul anual al achizițiilor publice,
autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor
produse, în funcție de valoarea estimată. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice,
similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante / scopul
achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra, ca fiind similare, produsele pe care este
necesar a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare,
dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt
furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată,
conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de
produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, în situația în care atribuirea
contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea
estimată a tuturor loturilor. Referitor la achiziționarea de la un singur operator economic a mai multor articole,
deși acestea sunt similare în sensul achizițiilor publice, apreciem că o astfel de situație se depășește prin
lotizare, de altfel autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a
justifica în strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr.395/2016.
Prin art. 19 din Legea nr.98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte
pentru loturi individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade
de derulare mai mari (licitație deschisă). Legea nu impune anumite motive pentru care autoritatea contractantă
decide să uzeze de dreptul acordat prin art.19, ci doar să respecte cele doua condiții stabilite la acest articol.
Astfel, dacă valoarea estimată a lotului/loturilor pentru care se aplică prevederile art. 19 este sub pragurile de la
art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 achiziția produselor/serviciilor/lucrărilor respective se poate realiza prin
cumpărare direct în loc de licitație deschisă. În cazul în care valorile estimate ale lotului/loturilor se încadrează
în plaja de valori 132.519 ÷ 355.632 lei pentru produse și servicii și 441.730 ÷ 4.445.400 lei pentru lucrări, se
organizează procedura simplificată în loc de licitație deschisă. În orice caz din cele mai sus menționate, valoarea
cumulată a loturilor care au fost, sunt sau vor fi atribuite în anul bugetar respectiv, in temeiul art. 19 din Legea
nr. 98/2016, nu trebuie să depășească 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
construcția avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere.
Speta 260. Care sunt reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate contractantă atunci când ia decizia
atribuirii pe loturi a unui contract de lucrări? Conform prevederilor art. 17 alin. (1) În cazul în care
autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor
poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare
valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Raspuns:
La alin. (2) al art. 17 din Legea 98/2016, în cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de
prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia. „În sensul
art.141 alin. (1) din Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze
cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității
întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări
implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale
IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.” Astfel, se observă că autoritatea
contractantă poate acționa din două sensuri, odată ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu
realizarea/reabilitarea unor obiective de investiții, respectiv: I. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în
așa fel încât să faciliteze accesul IMM-urilor, în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens
criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de
exemplu, în cazul construcțiilor/ reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.;
funcționalitatea/complexitatea obiectului fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot
pentru reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc. II. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de
specializările/meseriile implicate în realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la
bază utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi de exemplu un lot pentru
lucrările de structură, arhitectură și finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de
producere a energiilor neconvenționale.
Speta 259. Avand in vedere necesitatea incheierii unui contract de proiectare pentru un obiectiv de
investitie, cum se face estimarea valorii si determinarea procedurii in vederea achizitionarii serviciilor de
verificare tehnica a proiectarii?
Raspuns:
Estimarea valorii contractului de achizitie publica se face in conformitate cu prevederile Capitolului I, Sectiunea
a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice urmand ca, in functie de valoarea estimata,
sa se aleaga procedura de atribuire. In acest sens, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea
contractanta calculeaza valoarea estimata a unei achizitii avand in vedere valoarea totala de plata, fara tva,
estimata de autoritatea contractanta, luand in considerare orice eventuale forme de optiuni si prelungiri ale
contractului mentionate in mod explicit in documentele achizitiei”. În situația prezentată, având în vedere că
serviciile de verificare tehnică a proiectului presupun participarea unor specialişti cu grade diferite de
autorizare, conform legislaţiei în vigoare, contractele având ca obiect serviciile respective intervenind ca
necesare în etape diferite ale realizării obiectivului respectiv, estimarea valorii acestora se poate realiza separat
de celelalte servicii de proiectare. Prin urmare, procedurile de atribuire a respectivelor contracte se vor stabili în
funcţie de valorile astfel estimate, prin comparare cu pragurile valorice prevăzute de art.7 din Legea nr.
98/2016.
Speta 201. Posibilitatea extinderii principiilor din definiția existentă în legislația națională și Directiva
24/2014/UE pentru produsele similare la serviciile similare, având în vedere că acestea nu sunt definite, și
modalitatea de calculare a valorii estimate pentru achiziția serviciilor de realizare a unei pagini web,
realizare film publicitar și campanie de publicitate.
Raspuns:
Având în vedere că legiuitorul a înțeles să definească în mod expres doar produsele similare prin dispozițiile art.
18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 precizăm că această definiție nu poate fi extinsă și la serviciile similare. Prin
urmare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, atunci când alege modalitatea de
achiziție, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de următoarele aspecte: - „valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; - complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a
fi atribuit; - îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Totodată, conform
dispozițiilor alineatului (2) al aceluiași articol, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității
în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) sus-
enunțat. Astfel, la alegerea procedurii, autoritatea contractantă, în funcție de scopul și obiectul achiziției: fie va
cumula achizițiile cu același obiect, fie va cumula achizițiile destinate utilizării identice sau similare, fie va
cumula achizițiile care se adresează unei pieței de profil relevante.Există situații în care o autoritate
contractantă necesită anumite achiziții care, în cazul ei, servesc unui scop comun și deci sunt destinate utilizării
identice sau similare și, prin urmare, trebuie cumulate, chiar dacă nu se adresează aceleiași piețe de profil
relevante. Este de menționat că legiuitorul a separat cele trei posibilități, întrucât există situații în care fiecare
posibilitate le exclude pe celelalte două. Cu toate acestea, alegerea procedurii luând în considerare oricare
dintre cele trei posibilități, trebuie corelată întotdeauna cu scopul achiziției. Având în vedere cele menționate
mai sus și luând în considerare că, scopul este realizarea campaniei de publicitate, apreciem că toate achizițiile
necesare realizării acestei campanii se vor cumula în vederea determinării modalității de achiziție, respectiv
procedurii aplicabile, relevantă în această situație fiind varianta a doua de la art. 17 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, cumulându-se astfel toate achizițiile care sunt destinate utilizării identice ori similare.
Speta 163. În cazul în care autoritatea contractantă achiziționează bunuri sau servicii, în cadrul unei asocieri
de autorități contractante, fără a avea calitatea de lider de asociere, iar în cursul aceluiași an bugetar apare
necesitatea efectuării unor achiziții având același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, dar
care nu fac obiectul asocierii, autoritatea contractantă va trebui să ia în considerare, la alegerea modalității
de atribuire a contractelor pe care le încheie în nume propriu și sumele estimate aferente achiziției derulate
în cadrul asocierii? Care sunt sumele ce vor fi luate în considerare în cazul în care autoritatea contractantă
este liderul asocierii, doar valoarea acoperirii necesității proprii sau a întregii asocieri?
Raspuns:
Art. 44 din Legea nr. 98/2016, reglementează situația achiziționării în comun, de către două sau mai multe
autorități contractante, a unor produse/servicii/lucrări, specifice unei/unor necesității comune a autorităților
contractante parte la achiziția respectivă. Responsabilitatea autorităților contractante parte la achiziția
efectuată în comun, este reglementată prin prevederile alineatelor (2)-(5) ale articolului sus-menționat.
Precizăm că prevederile art. 44 din Legea 98/2016 reprezintă transpunerea în legislația națională a dispozițiilor
art. 38 și a recitalului 71 ale Directivei 2014/24/UE, potrivit cărora achiziția comună poate lua diferite forme, de
la achiziții publice coordonate prin elaborarea de specificații tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii
care vor fi achiziționate de o serie de autorități contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziții
publice, la situații în care autoritățile contractante în cauză derulează în comun o procedură de achiziție, fie
acționând împreună, fie încredințând unei autorități contractante gestionarea procedurii de achiziție în numele
tuturor autorităților contractante. În cazul în care mai multe autorități contractante derulează în comun o
procedură de achiziții, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligațiilor care le
revin în temeiul directivei sus-menționate. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părți din procedura
de achiziții sunt derulate în comun de către autoritățile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se
aplice numai acelor părți ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare autoritate contractantă ar trebui
să fie unicul responsabil în ceea ce privește procedurile sau părțile procedurilor pe care le derulează pe cont
propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de
achiziții, reluarea competiției în cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-
cadru care îndeplinesc o anumită sarcină. Totodată, precizăm că în situația achiziționării în comun a unor
produse/servicii/lucrări, specifice unei/unor necesității comune a autorităților contractante parte la achiziția
respectivă, condițiile referitoare la încheierea contractului/acordului-cadru, derularea/executarea acestora,
precum și partea de contribuție și responsabilitate ce revine fiecărei autorități contractante, trebuie stabilite cel
puțin prin documentația de atribuire. Față de cele menționate, raportat la speța de față, precizăm că, pentru
alegerea procedurii de atribuire a unui contract de furnizare bunuri sau prestări servicii de către o autoritate
contractantă care, în cursul aceluiași an bugetar, a achiziționat bunuri sau servicii având același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, în comun cu alte autorități contractante, este necesară cumularea valorii
estimate a acestor bunuri sau servicii ce le va achiziționa în nume propriu cu valoarea estimată aferentă părții
care îi revine din contractul de achiziție efectuat în comun cu alte autorități contractante, astfel cum reiese
aceasta din documentația de atribuire și respectivul contract.
Speta 147. O autoritate contractantă dorește achiziționarea următoarelor produse: banderole pentru bani,
cartoane protecție cupiuri și cartoane saci bani, motiv pentru care înainte de stabilirea modalității de
achiziție trebuie clarificat dacă aceste produse sunt similare cu alte produse imprimate la comandă (cum ar
fi registre, fișe, etc.) folosite în derularea mai multor tipuri de activități.
Raspuns:
Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I,
secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției se pune în corespondență cu
scopul principal al contractului (potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 395/2016). Avantajul principal al
utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul
contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii
Europene. De altfel, trebuie punctat faptul că deși utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a
obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea. Astfel, pentru calculul valorii estimate se va
lua în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea
acelei achiziții la nivelul unui an calendaristic, urmând ca, în funcție de valoarea estimată, autoritatea
contractantă să determine procedura de atribuire a contractului de achiziție publică corespunzătoare prin
comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care
este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii//lucrări care au același cod CPV sau cod CPV diferit,
dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului,
valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acestor produse/servicii/lucrări. Pe
de altă parte, în situația în care produsele/serviciile/lucrările având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor se va face separat, în funcție de
necesitățile ce au impus includerea achiziției în cauză în programul anual al achizițiilor publice, autoritatea
contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor
produse/servicii/lucrări, în funcție de valoarea estimată. Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii
Române, termenul “similar” are următoarea semnificație: de același fel, de aceeași natură, asemănător, analog.
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante / scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu
îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o
autoritate contractantă va încadra ca și similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui
scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de
profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori
economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată, prin dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr.
98/2016 se instituie regula conform căreia, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de
produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, iar atribuirea contractelor poate fi
realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea estimată a tuturor
loturilor. Relevante în acest caz sunt prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora
„autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
reglementate de prezenta lege”.
Speta 143. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea diminuării cantității de servicii de internet
până la pragul de achiziție directă în vederea asigurării necesarului doar până la sfârșitul anului curent, cu
riscul de a rămâne fără servicii de internet la începutul anului următor, până la aprobarea bugetului.
Raspuns:
Realizarea estimării valorii contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de internet în
limitele anului bugetar, nu conduce la încălcarea vreunei prevederi legale în domeniul achizițiilor publice. Cu
toate acestea, având în vedere că autoritatea contractantă are cunoștință, pe de-o parte, despre necesitatea
asigurării continuității serviciilor de internet datorită specificului activității instituției și pe de altă parte, de
probabilitatea crescută de a rămâne fără sursă de finanțare la începutul anului următor (din cauza modului de
aprobare a bugetului anual al instituțiilor publice), precizăm că eventualitatea imposibilității asigurării serviciilor
de internet până la momentul obținerii finanțării în anul următor va fi exclusiv culpa autorității contractante, din
pricina neincluderii în valoarea estimată a costului aferent prelungirii contractului în condițiile art. 165 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016.
Speta 96. AC, în vederea achiziționării alimentelor destinate preparării hranei pentru bolnavii internați, a
defalcat, în cadrul programului anual al achizițiilor publice Titlul 02 art. 03 alin. 01 „Hrană”, alimentele
necesare în grupe, clase și categorii, procedând la achiziționarea produselor de la pozițiile 90-106 prin
achiziție directă, considerând că produsele lactate nu sunt similare cu produsele de panificație, legumele,
carnea de pasăre, etc., întrucât au coduri CPV diferite. În acest context autoritatea contractantă solicită
consiliere metodologică cu privire la conformitatea achiziției efectuate cu prevederile Legii nr. 98/2016 și
H.G. 395/2016, incidente în situația descrisă.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 „Obiectul achiziției publice se pune în
corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului.”. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea
barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt
accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. Trebuie precizat că deşi
utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură
directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi
lucrărilor similare. Astfel, pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul
atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul
unui an bugetar, şi nu încadrarea în codurile CPV. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai
multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde
aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se
stabileşte prin cumularea valorilor tuturor acestor produse/servicii/lucrări. De asemenea, trebuie precizat că nu
toate produsele/serviciile/lucrările care se regasesc în aceeaşi grupă/clasă/categorie CPV pot raspunde aceleiaşi
necesităţi. Astfel, în situația în care produsele/serviciile/lucrările având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor se va face separat, în funcție de
necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru
achiziționarea acestor produse/servicii/lucrări, în funcție de valoarea estimată. În conformitate cu prevederile
art. 18 din legea anterior menționată: „(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.(...) (3) În sensul
dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de
produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul
respectiv”. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se
stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am
arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-
citat. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra ca și similare, produsele pe care necesită a le achiziționa
pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează
aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către
operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. În aceste condiții, remarcăm faptul că
autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare, în sensul dispozițiilor art. 18 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016, sau produse care se adresează aceleiași piețe de profil, – numai dacă valoarea estimată a
respectivelor produse, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin.
(5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât
132.519 lei (pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o
valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
aceeași lege. Relevante în acest caz sunt dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora
„autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
reglementate de prezenta lege”. Din informațiile prezentate de AC înțelegem că aceasta dorește să achiziționeze
produse alimentare. În cele ce urmează vom analiza cu titlu exemplificativ produsele alimentare, în vederea
determinării valorii estimate precum și a procedurii de atribuire aplicabile ca urmare a grupării pe criteriu de
similaritate ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă. Astfel, în ceea ce privește achiziționarea de alimente necesare pentru asigurarea hranei pacienților,
acestea pot fi grupate pe următoarele categorii de produse: carne; produse din carne; lactate; legume; fructe și
conserve din legume; produse de băcănie; pâine și produse de panificație. Prin urmare, având în vedere că în
speța în cauză achiziția de produse alimentare răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, respectiv asigurarea hranei pentru pacienți, apreciem că încadrarea categoriilor de produse în
grupe de produse similare este posibilă. În subsidiar, dorim să precizăm că, în cazul contractelor de furnizare ce
conțin produse similare, de regulă, acestea se pot defalca pe loturi a căror achiziționare se realizează prin
atribuirea mai multor contracte distincte (de exemplu: lot 1 – carne, lot 2 - produse din carne, lot 3 - lactate, lot
4 - legume, fructe, lot 5 - conserve din legume și fructe, lot 6 - produse de băcănie, lot 7 - pâine și produse de
panificație, pentru a căror valoare estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor.
Speta 71. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate în cazul achiziției
serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice, fazele expertiză tehnică și DALI, pentru un
proiect care face parte din strategia de dezvoltare locală a municipiului X ce se dorește a fi depus la
finanțare prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Y. Totodată, suntem întrebați dacă se
pot aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare și
prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Raspuns:
Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu
prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în
caracterizează scopul principal al contractului. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în
cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau
proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În
ipoteza sa, textul de lege citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care
autoritatea contractantă trebuie să o adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea
a implementării proiectului. În această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților
planificate a se realiza în cadrul proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de
următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice
ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de
aplicare a anumitor modalități de atribuire. Cât privește achizițiile aferente unor activități care au loc până la
momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare, precizăm că alegerea modalității
de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului. Pe cale de consecință, art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
nu este aplicabil în situația de față, astfel, în situația în care serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI) sunt aferente unor investiții care fac parte din cadrul unei strategii de dezvoltare
integrată, apreciem că valoarea estimată necesară stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va
stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor
de intervenții, incidente în acest caz fiind prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar,
cu privire la stabilirea valorii estimate și a modalității de achiziție a serviciilor de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului, pe care urmează să le achiziționați într-o etapă ulterioară (posibil tot înainte de
depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare pentru realizarea proiectului în cauză), facem
următoarele precizări: Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru
executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii,
reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din
același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Prin urmare, din cele enunțate mai sus, rezultă
cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași
contract sau se atribuie contracte diferite. Așadar, prin excepție de la regula enunțată în cuprinsul prezentei
adrese - potrivit căreia prevederile legale aplicabile pentru calculul valorii estimate și stabilirea modalității de
realizare a achizițiilor aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă diferă în funcție de momentul la care au
loc respectivele achiziții (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare) -
modalitatea de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din
partea proiectantului, se stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor
aferente proiectului în cauză (pe toată durata acestuia, conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016),
indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare).
Speta 63. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea achizițiilor de autovehicule/vehicule

utilitare/macarale în grupe de produse similare/non-similare în vederea determinării valorii estimate și a
alegerii procedurii de atribuire.
Raspuns:
În temeiul art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, produsele, serviciile și lucrările care fac obiectul contractelor
de achiziție publică se pun în corespondență cu sistemul de grupare și codificare utilizat în Vocabularul comun al
achizițiilor publice (CPV - Common Procurement Vocabulary) ce îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Precizăm că, deşi utilizarea codurilor
CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea
valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi lucrărilor similare.
Astfel, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului,
respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar, şi nu
încadrarea în codurile CPV. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse care au
același cod CPV sau cod CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează
scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se stabileşte prin cumularea valorilor tuturor
acestor produse. De asemenea, trebuie precizat că nu toate produsele care se regasesc în aceeşi
grupă/clasă/categorie CPV pot raspunde aceleiaşi necesităţi. Astfel, în situația în care produsele având același
cod CPV sau cod CPV diferit ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor
se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri
de proceduri pentru achiziționarea acestor produse, în funcție de valoarea estimată. În ceea ce priveşte
produsele similare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii de atribuire să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor similare pe care intenţioneză să le atribuie în cursul unui an bugetar. Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 98/2016 achiziția de produse similare poate fi realizată pe loturi, iar în acest
caz modalitatea de atribuire aplicabilă va fi cea stabilită prin cumularea valorică a tuturor loturilor identificate
în cadrul achiziției. În acest sens, dispozițiile alin. (3) al articolului sus invocat vin să clarifice noțiunea de
„produse similare” înțelegându-se acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: - sunt
destinate unor utilizări identice sau similare; - fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate /
comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Ca atare, din punct de
vedere al legislației în materie, similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale
autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor
prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-citat. Așadar, autoritatea contractantă va încadra ca și
similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate
utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama
sectorul respectiv. Având în vedere considerentele expuse mai sus, apreciem că încadrarea unui autovehicul cu
utilizare specială, a unei macarale, precum și a celorlalte vehicule utilitare în grupe de produse similare/non-
similare nu este posibilă în lipsa unor informații concrete cu privire la necesitățile autorității contractante și, în
orice caz, acest demers excedează competențelor A.N.A.P, singura în măsură să cunoască toate aspectele legate
de achiziția în cauză fiind autoritatea, ținând cont și de faptul că aceasta dispune de specialiști în domeniul
tehnic care să asigure o informare corectă referitoare la categoriile de produse ce deservesc
necesității/necesităților, după caz, ale autorității contractante.
Speta 44. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a achizițiilor realizate înainte de
momentul contractării proiectului, achiziții ce sunt efectuate pentru activitățile ce trebuie realizate in
interiorul proiectului pentru a asigura eligibilitatea acestora, avand in vedere prevederile art. 17 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
aplicare a anumitor modalități de atribuire. În ceea ce privește achizițiile aferente activităților care au loc până
la momentul depunerii cererii de finanțare (spre exemplu: serviciile de consultanță în elaborarea proiectelor sau
studiile de fezabilitate aferente obiectivelor din cadrul proiectului), precizăm că alegerea modalității de achiziție
se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul
bugetar și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul
proiectului). În subsidiar, menționăm cu titlu de exemplu că modalitatea de achiziție a serviciilor de elaborare
cereri de finanțare, aferente unor proiecte distincte, se stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a
serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că
respectivele servicii vizează proiecte distincte.
Speta 6. Consiliere metodologică cu privire la modalitate de achiziție a serviciilor de audit statutar de către
o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care are obligația de a respecta prevederile art.
48 din O.U.G. nr. 109/2011, respectiv de a contracta serviciile auditorului statutar în conformitate cu
prevederile legislației în materia achizițiilor publice.
Raspuns:
Pentru achiziționarea serviciilor de audit statutar, procedura de atribuire a contractului va fi determinată în

funcție de valoarea estimată calculată în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3
din Legea nr. 98/2016. Astfel, din punctul de vedere al legislației achizițiilor publice, valoarea estimată a
achiziției serviciilor de audit statutar, calculată conform prevederilor legale sus-menționate, se raportează la
pragurile valorice instituite prin prevederile art. 7 din Legea nr. 98/2016, în vederea stabilirii modalității de
realizare a achiziției publice. În acest context, atragem atenția asupra dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, care prevăd că divizarea contractului de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică,
pentru a evita aplicarea procedurilor de atribuire legiferate în cuprinsul art. 68 din aceeași lege, este strict
interzisă. Prin urmare, în cazul în care valoarea estimată a respectivelor servicii este situată sub pragul valoric
stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA,
calculată la nivelul unui an bugetar, este mai mică decât 132.519 lei, entitatea juridică fără calitate de
autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa direct serviciile de audit statutar, cu respectarea
prevederilor art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016. În situația în care valoarea estimată la nivelul unui an bugetar a
respectivelor servicii este egală sau mai mare decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, dar mai mică decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din același act normativ, entitatea juridică
fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa prin procedură simplificată serviciile de
audit statutar (conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016), cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2) din aceeași lege. În împrejurările în care valoarea estimată a respectivelor servicii, fără TVA, calculată la
nivelul unui an bugetar, este egală sau situată peste pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa serviciile de
audit statutar prin procedurile prevăzute în cadrul art. 68 lit. a)-h) din Legea nr 98/2016. În același timp, ținând
cont de faptul că achiziționarea acestor servicii are caracter de regularitate pe o perioadă de 3 ani, pentru
cumpărarea acestora recomandăm, utilizarea acordului-cadru, care este o modalitate specială de atribuire a
contractului de achiziție publică și care are un grad sporit de flexibilitate, derulându-se pe o perioadă de
maximum 4 ani (astfel încât va exista un interes crescut al prestatorilor de a participa la procedură), cu
respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016.
1.3 Alegerea modalității de atribuire: procedura de achiziție publică; achiziția directă
Speta 773. În scopul implementării Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, ca
urmare a intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 533/12.07.2018, prin care a fost aprobat bugetul de
implementare a Programului în cauză, autoritatea contractantă a întocmit documentația de atribuire
aferentă procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare de fructe și legume,
de banane și de lapte. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă se află în imposibilitatea finalizării
procedurii de atribuire în vederea furnizării produselor începând cu data de 10.09.2018 (data începerii
anului școlar) se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere
fără publicare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 până la atribuirea contractelor prin
licitație publică deschisă.
Raspuns:
În situaţia prezentată, autoritatea contractantă se află în al doilea an școlar de implementare a Programului

pentru școli în perioada 2017-2023 aprobat prin H.G. nr. 640/2017, act normativ care reglementează în anexa nr.
1, la modul general, categoriile de produse alimentare care pot fi distribuite în școli, în limita bugetului aferent
fiecărui an școlar stabilit, prin hotărâre de guvern. De asemenea, după cum reiese din informațiile furnizate, în
speţă se achiziţionează produse alimentare a căror furnizare are caracter repetitiv și care pot avea un grad sporit
de flexibilitate în ceea ce privește distribuția lor în funcție de necesități și bugetul alocat, prin urmare apreciem
că într-o astfel de situație, pentru achiziționarea produselor respective, se pretează utilizarea acordului-cadru. În
acest sens, pentru a veni în sprijinul autorităților contractante în vederea implementării Programului pentru școli
al României, a fost emis Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 119 în
data de 7 februarie 2018, prin care a fost aprobat un model de documentație standardizată privind atribuirea
acordurilor-cadru (conform Anexa nr.1 a ordinului) care vizează achiziționarea categoriilor de produse alimentare
prevăzute în cadrul Programului respectiv. Precizăm că prin aplicarea acestui instrument specific de atribuire și
implicit semnarea acordului-cadru, nu este garantat operatorului/operatorilor economic(i) semnatar(i) cererea
de produse ce fac obiectul acestuia sub aspect cantitativ, ci doar faptul că aceștia reprezintă furnizori ce vor fi
părți ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea contractantă, pe baza regulilor și condițiilor
prevăzute în respectivul acord. Așadar, cantitățile minime și maxime pe care autoritatea contractantă le
stabilește inițial în documentele achiziției și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care
ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea
din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale
autorității contractante. Totodată, încheierea acordului-cadru nu este condiționată de existența fondurilor
disponibilizate pentru execuția acordului-cadru, acestea fiind asigurate doar la încheierea contractelor
subsecvente care se atribuie în funcție de necesitățile reale ale autorității contractante. Valoarea estimată a
unui astfel de acord-cadru poate fi stabilită în baza istoricului achizițiilor necesar a fi realizate (pe care în cazul
de față considerăm că autoritatea contractantă îl are la dispoziție), sau, dacă acesta nu mai corespunde
realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Pe de altă parte, conform prevederilor art. 3 alin. (1) – (5)
din H.G. nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru
stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 – 2018, este stabilit doar pentru anul
școlar 2017-2018 limita valorică zilnică/preșcolar/elev, produsele care se pot distribui preșcolarilor și elevilor și
gramajele porțiilor. În data de 20 iulie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al României H.G. nr. 533/2018
care precizează, la art. II pct. 2, faptul că prevederile alin. (1) - (5) din H.G. nr. 640/2017 se aplică și pentru
perioada 2018 - 2023. Așadar, având în vedere cele de mai sus, se poate trage concluzia că autoritatea
contractantă nu dispunea de toate informațiile necesare până la data de 20 iulie 2018 în vederea inițierii
procedurii de atribuire a acordului-cadru de furnizare de fructe și legume, de banane și de lapte. Plecând de la
aceste informații, și luând în considerare faptul că anul școlar începe la data de 10 septembrie 2018, autoritatea
contractantă a întreprins etapele necesare demarării procedurii de atribuire a acordului-cadru de furnizare de
fructe și legume, de banane și de lapte, procedură care se află în faza de validare a documentației de atribuire.
Revenind la obiectul solicitării, precizăm că pentru a uza de dreptul de a organiza o procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea achiziționării produselor alimentare necesare
distribuirii în școli începând cu data de 10.09.2018, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze, pe de-o
parte, extrema urgență și imprevizibilitatea necesității, iar de altă parte că imposibilitatea aplicării unei
proceduri competitive nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Pe
cale de consecință, în speţa prezentată, înțelegem situația de extremă urgență cu care se confruntă autoritatea
contractantă, având în vedere considerentele de mai sus (cu privire la posibilitatea organizării din timp a unei
proceduri competitive în vederea atribuirii unui acord-cadru), iar adoptarea H.G. nr. 533/2018 cu întârziere
poate constitui un caracter imprevizibil și care nu rezultă din acțiunea sau inacțiunea autorității contractante,
apreciem că sunt întrunite condițiile de aplicare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare conform prevederilor 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 pentru perioada necesară
până la atribuirea acordului-cadru.
Speta 769. Autoritatea contractantă a atribuit în anul 2017, prin procedură simplificată, un contract de
lucrări având ca obiect „Execuția lucrări de drumuri strada X” . În cadrul respectivei proceduri, valoarea
estimată s-a determinat prin luarea în considerare de noi lucrări ce pot fi achiziționate ulterior iar în
documentele achiziției a fost prevăzută posibilitatea de a achiziționa ulterior noi lucrări de la ofertantul
declarat câștigător. În prezent autoritatea contractantă dorește să atribuie un contract de lucrări privind
„Execuția lucrări de drumuri strada Y” a cărui valoare estimată adunată cu valoarea estimată a contractului
inițial se încadrează în valoarea estimată precizată în anunțul de participare aferent procedurii simplificate
prin care s-a atribuit contractul inițial. În acest context,, se solicită consiliere metodologică privind
posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare în temeiul art. 104
alin. (8) din Legea nr. 98/2016 pentru .atribuirea contractului de lucrări privind „Execuția lucrări de drumuri
strada Y”.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când, ulterior
atribuirii unui contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă intenţionează să
achiziţioneze lucrări sau servicii noi şi numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a)
atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii constau în repetarea unor
lucrări sau servicii similare prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în
documentele achiziţiei elaborate cu ocazia atribuirii contractului iniţial; b) valoarea estimată a contractului
iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor noi care
pot fi achiziţionate ulterior; c) în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului
iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de
noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul
procedurii respective; d) procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este
aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la încheierea contractului iniţial”. În speța dată, înțelegem
că în cadrul procedurii simplificate organizate de autoritatea contractantă în anul 2017, având ca obiect
„Execuția lucrări de drumuri strada X”, a fost prevăzută posibilitatea de achiziționare ulterioară de noi lucrări de
la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare, astfel încât condiția de la lit. c) a art. 104
alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. De asemenea, așa cum se precizează, în cadrul procedurii
simplificate de atribuire a contractului în discuție autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimată prin
luarea în considerare inclusiv a lucrărilor noi care pot fi achiziționate ulterior, prin urmare și condiția de la lit. b)
a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. Având în vedere că respectivul contract a fost atribuit
în anul 2017 reiese că autoritatea contractantă s-ar încadra în intervalul de până la 3 ani de la încheierea
contractului iniţial în vederea achiziționării noilor lucrări, astfel încât și condiția de la lit. d) a articolului în
discuție să fie îndeplinită. În ceea ce privește îndeplinirea condiției de la lit. a) a art. 104 alin. (8) din Legea nr.
98/2016, este important ca „aceleași tipuri de lucrări”, pe care autoritatea intenționează să le
achiziționeze/execute, să fie conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei elaborate cu ocazia
atribuirii contractului inițial. Prin urmare, în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra că sunt
îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la lit. a) – d) ale art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, aceasta se
poate prevala de excepția instituită prin respectivul articol în vederea atribuirii, prin procedură de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a unor lucrări noi, care nu au fost incluse în contractul
inițial, având în vedere, totodată, ca valoarea noilor lucrări să nu depășească valoarea stabilită pentru acestea în
documentația de atribuire a contractului inițial.
Speta 763. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziționeze servicii necesare organizării a cinci
evenimente în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, servicii în valoare totală de
aprox. 170.000 lei fără TVA din care 45.000 lei fără TVA valoarea materialelor promoționale. Totodată, se
precizează faptul că, în cadrul evenimentului de lansare, valoarea materialelor promoționale este de 12.000
lei, nefiind necesară și achiziția serviciilor de organizare evenimente. În programul achizițiilor din proiect,
pentru achiziționarea serviciilor aferente evenimentelor menționate precum şi a materialelor promoționale
necesare, a fost stabilită organizarea unei proceduri simplificate. Față de cele prezentate, ținând cont de
modificările stabilite prin prevederile O.U.G. nr. 45/2016, se solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de achiziție a serviciilor de organizare de evenimente, inclusiv a materialelor promoționale,
respectiv cu privire la obligația aplicării procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 98/2016 la art. 68
alin. (1) lit. i) sau la posibilitatea aplicării unei proceduri simplificate proprii în baza art. 68 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) şi alin. (2) din Legea 98/2016, “(1) Contractele care au ca obiect cel puţin
două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică
dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de
achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză. (2) În cazul contractelor mixte care au ca
obiect atât servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cât şi alte servicii, precum şi în
cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, obiectul principal se determină în funcţie
de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective.” Totodată, potrivit art. 68
alin. 2) lit. b) din Legea 98/2016, „Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii
specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai
mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).” Astfel, având în vedere că valoarea serviciilor de
organizare de evenimente la nivelul proiectului este mai mică decât pragul de la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea
nr. 98/2016, obligația autorității contractante este de a aplica o procedură proprie, așa cum reiese din
interpretarea prevederilor art. 68 alin. (2) lit. b) citat anterior. În acest context, facem precizarea că autoritatea
contractantă are liberul arbitru în ceea ce privește stabilirea regulilor și modalității de desfășurare/derulare a
unei proceduri proprii pentru achiziția de servicii sociale și alte servici specifice. În ceea ce privește achiziția
materialelor promoționale necesare pentru primul eveniment, respectiv lansarea proiectului, pentru care nu sunt
necesare și serviciile de organizare de evenimente incluse în anexa 2 din Legea nr. 98/2016, având în vedere
valoarea estimată cumulată a produselor promoționale necesare pentru toate evenimentele organizate în cadrul
proiectului (conferința de lansare + celelalte reuniuni pentru care este necesară achiziția serviciilor de organizare
evenimente), considerăm că achiziția acestora se poate realiza prin cumpărare directă, potrivit art. 7 alin. (5)
Speta 747. Consiliere metodologică cu privire la utilizarea achiziției directe sau a procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în vederea achiziționării de „servicii de verificare și
întreținere a sistemelor de supraveghere, protecție și alarmare la efracție și incendiu”, în valoare de 72.000
lei fără TVA, având în vedere totodată că, din punct de vedere tehnic, prestarea respectivelor servicii de
către alt operator decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor, poate genera inconveniente majore
în funcționarea și exploatarea sistemelor de securitate datorită necunoașterii configurațiilor acestora.
Raspuns:
Dorim să precizăm că achiziția directă este un drept al autorității contractante legiferat prin prevederile art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și reprezintă o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a
căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an bugetar, nu depășește un anumit prag valoric, respectiv
135.060 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii și 450.200 lei pentru fiecare achiziție de lucrări, ce
urmează a se realiza în conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. Pe de altă parte, având în
vedere că, astfel cum rezultă din prezentarea situației de fapt, prestarea respectivelor servicii de către alt
operator decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor poate genera inconveniente majore în funcționarea
și exploatarea sistemelor de securitate, din cauza necunoașterii configurațiilor acestora, autoritatea contractantă
va avea în vedere încadrarea în una dintre excepțiile de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire, ce
sunt reglementate expres de legislația în domeniul achizițiilor publice, în speță în cuprinsul art. 104 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ
de participare în situaţia în care lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit
operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2). Astfel, având în vedere situația descrisă,
precum și faptul că achiziția directă este un drept al autorității contractante, permițând astfel și aplicarea unei
proceduri de atribuire, chiar dacă valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, apreciem că autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicare
prealabilă a unui anunț de participare în baza art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, numai în măsura în
care aceasta poate demonstra și justifica condițiile prevăzute pentru aplicarea unei astfel de proceduri de
excepție.
Speta 743. Autoritatea contractantă a inițiat, prin publicarea unui anunț de participare, procedura de
atribuire (licitație deschisă) având ca obiect furnizare dotări în cadrul proiectului „X”, finanțat prin PNDR
2014-2020, valoarea estimată a achiziției fiind de 921.280,00 lei, fără T.V.A, defalcată astfel:  LOT 1 -
instrumente muzicale 174.360.00 lei, fără TVA;  LOT 2 - sisteme sonorizare si iluminat 746.920.00 lei, fără
TVA. Având în vedere că în urma organizării procedurii de atribuire în discuție a fost atribuit un singur lot,
respectiv lotul 1, autoritatea contractantă intenționează să inițieze o nouă procedură de atribuire pentru
achiziția sistemelor de sonorizare și iluminat (produse aferente lotului 2, care a fost anulat). Prin urmare, se
solicită consiliere metodologică privind procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea produselor
aferente lotului anulat (sisteme de sonorizare și iluminat), prin raportare la prevederile art. 7 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 98/2016 (astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 45/2018), în condițiile în care valoarea
estimată a respectivelor produse este de 746.920 lei, fără TVA.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire
inițiate după data intrării sale în vigoare”, ceea ce presupune că alegerea procedurii de atribuire se realizează
prin raportare la pragurile valorice în vigoare la data inițierii respectivei proceduri. În conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2. din
O.U.G. nr. 45/2018, „(1) Autoritatea contractantă are obligația publicării unui anunț de participare și/sau de
atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a
căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: […]; c) 994.942
lei, pentru contractele de achiziții publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de consiliul
județean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului București, precum și de instituțiile publice aflate în
subordinea acestora; […]”. Precizăm că dispozițiile legale citate la paragraful anterior reprezintă transpunerea
prevederilor art. 4 lit. c) din Directiva 2014/24/UE, conform cărora „Prezenta directivă se aplică achizițiilor
publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât
următoarele praguri: […]; c) 207 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii
atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste
autorități; pragul respectiv se aplică, de asemenea, contractelor de achiziții publice de produse atribuite de
autoritățile guvernamentale centrale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, în cazul în care
respectivele contracte se referă la produse care nu sunt menționate în anexa III; […]”. În acest punct dorim să
menționăm că „autorități contractante regionale sau locale”, în sensul art. 2 alin. (1) punctul 3 din Directiva
2014/24/UE, înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale. Față de
cele arătate mai sus și având în vedere valoarea estimată a achiziției, respectiv 921.280,00 lei, fără T.V.A,
apreciem că autoritatea contractantă locală are dreptul de a se raporta la pragul valoric art. 7 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016 - stabilit exclusiv pentru autorități contractante regionale sau locale – în vederea alegerii
procedurii de atribuire a lotului 2 aferent achiziției în discuție, aplicând în acest sens procedura simplificată.
Speta 741. Consiliere metodologică cu privire la procedura aplicabilă pentru achiziţionarea serviciilor de
mentenanţă şi suport tehnic pentru un sistem informatic financiar contabil utilizat pe bază de licenţă.
Sistemul informatic este deţinut de un operator economic „pentru care are drept de autor (marcă
înregistrată)” şi prin urmare achiziţia acestor servicii nu se poate realiza decât de la acest operator
economic. Având în vedere că valoarea achiziţiei nu depăşeşte pregul valoric pentru cumpărare directă
prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în conformitate cu
prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. c) coroborat cu art. 69 alin. (4) din lege.
Raspuns:
Menţionăm că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare are efecte
negative asupra concurenței, iar autoritatea contractantă ar trebuie să utilizeze această procedură de atribuire
doar în circumstanțe excepționale. Aşa cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 69 alin. (1) şi (4) din Legea
nr. 98/2016, procedura de negociere fără publicare prealabilă se poate aplica doar ca excepţie de la aplicarea
procedurilor prevăzute ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de achiziţie publică (licitaţia deschisă şi
licitaţia restrânsă), exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 104 din lege. În ceea ce priveşte încadrarea
în condiţiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 subliniem că,
în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016, obligaţia de a verifica întrunirea acestor
condiţii cade în sarcina autorităţii contractante care trebuie să fie în măsură să justifice încadrarea în situaţiile
respective. Se va avea în vedere că aplicarea acestui tip de procedură în cazul enunțat mai sus este condiționată
de circumstanţele specifice expres prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege respectiv: - atunci când nu există o
soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă (cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe
teritoriul României ori în afara acestuia, sau achiziția unor lucrări/produse/servicii comparabile din punct de
vedere functional), - atunci când protecția drepturilor exclusive nu reprezintă rezultatul unei restrângeri
artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire.
Astfel, având în vedere că obiectul achiziţiei este prestarea unor servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru
un sistem informatic financiar contabil utilizat pe bază de licenţă, şi nu a unui sistem informatic special dezvoltat
pentru a răspunde nevoilor autorităţii contractante, în acest caz, se va verifica dacă serviciile de mentenanţă şi
suport tehnic pot fi prestate numai de către un singur operator economic, respectiv doar de operatorul care
deţine sistemul informatic. Spre exemplu pot exista furnizori autorizaţi de către producătorul/autorul sistemului
informatic să presteze servicii de mentenanţă şi/sau asistenţă tehnică pentru sistemul informatic în cauză. De
asemenea, în condiţiile în care serviciile de mentenanţă şi asistenţă tehnică nu au fost achiziţionate odată cu
licenţa aferentă sistemului informatic financiar contabil, este necesar ca dreptul exclusiv al operatorului
economic să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenţei prin prevederea acestuia în cadrul
achiziţiei iniţiale. Spre exemplu în cadrul documentaţiei de atribuire/contractului de achiziţie a fost prevăzut
dreptul exclusiv al operatorului economic de a furniza serviciile de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistemul
informatic pe toată durata de utilizare a licenţei. În ceea ce priveşte aplicarea procedurii de negociere fără
publicare prealabilă a unui anunţ de participare în condiţiile în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte pregul
valoric pentru cumpărare directă, atragem atenţia că, la calcularea valorii estimate a achiziţiei trebuie avute în
vedere atât regulile generale de estimare din cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr.
98/2016 dar şi noile reguli de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2-a
din anexa la H.G. nr. 395/2016. De asemenea, facem precizarea că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 instituie
un drept, şi nu o obligaţie a autorităţii contractante, de a achiziţiona direct produse/servicii/lucrări dacă
valoarea estimată se încadrează sub pragurile valorice expres reglementate în cadrul acestui articol. Astfel, în
măsura în care valoarea estimată a fost calculată corect conform regulilor menţionate mai sus, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare chiar dacă valoarea achiziţiei se încadrează sub pragul valoric prevăzut pentru cumpărare directă.
Față de cele de mai sus, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru achiziţionarea serviciilor de mentenanţă şi suport
tehnic pentru sistemul informatic financiar contabil în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, cu valoare estimată sub pragul valoric prevăzut pentru servicii la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, în situaţia în care autoritatea contractantă este în măsură să demonstreze că serviciile pot fi
prestate în mod exclusiv numai de către un operator economic, în temeiul dreptului de proprietate intelectuală
asupra sistemului informatic, şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege.
Speta 709. Entitatea contractantă a iniţiat procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare în vederea încheierii unui contract care are ca obiect prestarea serviciilor de
salubrizare dar prestatorul de servicii a refuzat participarea la procedură motivat de faptul că are un drept
exclusiv de prestare a acestui serviciu obținut în urma participării la procedura de atribuire a contractului
de delegare de gestiune prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deșeurilor municipale, nefiind
astfel necesară participarea la altă procedură de atribuire. În acest context entitatea contractantă solicită să
se precizeze dacă pentru achiziționarea serviciilor de salubrizare ce sunt prestate de un operator economic
ce are exclusivitate, trebuie parcursă procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare prevăzută de art. 117 din Legea nr. 99/2016 sau se poate încheia direct contractul
de salubritate în baza legislației specifice.
Raspuns:
Legea nr. 99/2016 reglementează modul de realizare de către entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale,
procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi
tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum şi anumite aspecte
specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale (conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). Având
în vedere prevederile legale mai sus menționate, calitatea și obligațiile pe care le are entitatea contractantă în
conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că în vederea achiziționării serviciilor de salubrizare
entitatea contractantă are obligația de a aplica una din procedurile prevăzute de art. 82 din actul legislativ mai
sus menționat, în cazul supus analizei, existând premisele încadrării situației descrise în prevederile art. 117 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale art. 117 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 99/2016, în măsura
în care se confirmă acest drept exclusiv. Subliniem faptul că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 99/2016,
drepturile exclusive sau speciale sunt acele drepturi acordate de o entitate competentă prin orice act legislativ
sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe
entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate. Conform art.
4 alin. (2) al aceleiași legi precizate anterior, ,,(2) Prin excepţie de la alin. (1) lit. c), nu constituie drepturi
exclusive sau speciale în sensul art. 3 alin. (1) lit. t), drepturile acordate prin proceduri în care s-a asigurat o
publicitate adecvată şi în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi: a)
proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de concesionare, prevăzute de legea privind
achiziţiile publice, legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi
securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, sau de prezenta lege; b) proceduri prin
care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru acordarea de autorizaţii pe baza unor criterii
obiective, prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi
completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, sau Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie
2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului; c) orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin
care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă şi pentru care s-a asigurat publicitatea
corespunzătoare.”.
Speta 701. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru achiziționarea de la producătorul echipamentului
(Turbina de Gaz) a unor piese de schimb destinate înlocuirii celor existente din componența Turbinei cu Gaz
din cadrul Ciclului Combinat al entității contractante, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele
prevăzute la art. 117 alin. (2) lit. b) sau c) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă fiind în
imposibilitatea de a elabora specificații tehnice corecte și complete, în lipsa unor detalii tehnice de la
fabricant.
Raspuns:
Raportând situația dată la prevederile art. 117 alin. (1) lit. c) coroborat cu prevederile art. 117 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 99/2016, apreciem că acestea ar putea fi invocate pentru atribuirea contractului având ca obiect
furnizarea pieselor de schimb aferente Turbinei cu gaz din cadrul entității contractante, în condițiile în care, pe
baza argumentelor de ordin tehnic, entitatea contractantă apreciază și justifică faptul că acestea pot fi furnizate
doar de către producătorul Turbinei cu gaz căreia îi sunt destinate piesele de schimb. Dacă însă piesele de
schimb în cauză nu pot fi furnizate decât de către producătorul Turbinei cu gaz căreia îi sunt destinate acestea,
ca urmare a unor drepturi exclusive sau de proprietate intelectuală pe care acesta le deține cu privire la
fabricarea pieselor de schimb respective, atunci aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare se va putea face în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 117
alin. (2) lit. c) din Legea nr. 99/2016. În subsidiar recomandăm ca, în cazul în care, în urma analizării condițiilor
legale de aplicare a procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare,
prin prisma precizărilor anterioare, entitatea contractantă apreciază că în speța de față nu este aplicabilă
niciuna dintre ipotezele analizate mai sus, să se aibă în vedere și situația reglementată la art. 117 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 99/2016. Astfel, se va analiza, în funcție și de obiectul contractului încheiat cu
furnizorul/producătorul echipamentelor pentru care se impune înlocuirea pieselor de schimb, dacă în speța de
față se poate considera că este necesară de fapt achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale a produselor sau a instalaţiilor existente şi dacă schimbarea
contractantului iniţial ar pune entitatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de
utilizare şi întreţinere
Speta 691. Consiliere metodologică privind posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în baza art. 117 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016
pentru atribuirea unui contract de achiziție sectorială ce presupune proiectarea, dezvoltarea de noi
produse/dispozitive ce nu sunt existente pe piața liberă și ulterior, dacă prototipul este conform cu ceea ce
se dorește, achiziționarea acestor produse dezvoltate.
Raspuns:
Art. 117 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016 transpune prevederile art. 50 lit. (b) din Directiva 2014/25/UE
potrivit căruia „Entitățile contractante pot utiliza o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare în următoarele situații: b) dacă un contract este făcut doar în scop de
cercetare, experiment, studiu sau dezvoltare și nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu
cercetarea și dezvoltarea și în măsura în care atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere atribuirii
competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective”. Atragem atenția de asemenea
asupra recitalului (61) din aceeași Directivă care prevede că „Având în vedere efectele negative asupra
concurenței, procedurile de negociere fără invitarea prealabilă la o procedură concurențială de ofertare ar trebui
utilizate doar în circumstanțe excepționale.” Astfel, excepția reglementată de articolul din directivă și implicit
cea reglementată de articolul din Legea nr. 99/2016 poate fi aplicată numai în cazul în care entitatea
contractantă este măsură să demonstreze că scopul exclusiv al atribuirii contractului în cauză este cercetarea
științifică, experimentală, de studiu sau de dezvoltare, și nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării
costurilor cu cercetarea și dezvoltarea, precum și faptul că atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere
atribuirii competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective. În speța dată,
înțelegem că entitatea contractantă dorește să achiziționeze/dezvolte produse/dispozitive ce nu sunt existente
pe piața liberă, ci ele sunt proiectate, dezvoltate și ulterior, dacă prototipul este conform cu ceea ce se dorește,
achiziționate într-o cantitate mare. Prin urmare, în situația prezentată, raportat la necesitățile și constrângerile
entității contractante, considerăm că procedura de atribuire ce răspunde cel mai bine nevoilor entității
contractante este parteneriatul pentru inovare care, potrivit definiției de la art. 3 alin. (1) lit. kk) din Legea nr.
99/2016 este „procedura de atribuire utilizată de entitatea contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia
ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condiţiile în care soluţiile disponibile pe piaţă
la un anumit moment nu satisfac necesităţile entităţii contractante.” Astfel, parteneriatul pentru inovare
permite entității contractate să aleagă, într-un mod competitiv, parteneri cărora să le încredințeze sarcina de a
dezvolta o soluție inovatoare și adaptată nevoilor lor, urmând următoarele etape: - etapa competitivă, care
presupune selectarea partenerului sau partenerilor care corespund cel mai bine din punct de vedere al
competențelor, aptitudinilor și prețului, criteriilor stabilite de entitatea contractantă în documentația de
atribuire; - etapa de cercetare și dezvoltare, în care partenerul sau partenerii dezvoltă noua soluție în funcție de
nevoile exprimate, în colaborare cu autoritatea contractantă; această etapă de cercetare și dezvoltare poate fi
împărțită în mai multe etape, pe parcursul cărora numărul partenerilor poate fi redus treptat, în funcție de
satisfacerea criteriilor definite în prealabil; - etapa comercială, în care partenerul furnizează soluția finală, cu
condiția ca aceasta să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite. Pe cale de
consecință, având în vedere cele de mai sus și specificul acestui tip de procedură, precum și necesitățile entității
contractante, recomandăm entității contractante aplicarea procedurii de parteneriat pentru inovare în vederea
dezvoltării de noi produse/dispozitive ce urmează a fi utilizate în activitatea de distribuție a energiei.
Speta 690. Consiliere metologică referitoare la posibilitatea autorității contractante de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prin intermediul Bursei Române de Mărfuri,
pentru achiziționarea de energie electrică
Raspuns:
În ceea ce privește achiziționarea de energie electrică prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, facem următoarele precizări: În
conformitate cu prevederile art. 104 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care transpun întocmai dispozițiile
art. 32 alin (3) lit. c) din Directiva 2014/24/UE, „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii
publice de produse pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri”. De asemenea, Recitalul 50
ultimul paragraf din Directiva 2014/24/UE detaliază scopul reglementării de la art. 32 alin. (3) lit. c) din
directivă, astfel: „În cele din urmă, o procedură de achiziții nu este utilă în cazul în care produsele sunt
achiziționate direct de pe o piață de mărfuri, inclusiv de pe platforme de tranzacționare pentru mărfuri, cum ar
fi produsele agricole, materiile prime și bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de
tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței.” Prin urmare, o
autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa energie prin aplicarea procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare de la orice bursă de energie, în temeiul art. 104 alin. (5) lit. c)
din Legea nr. 98/2016 (al cărui scop este explicitat în ultimul paragraf al Recitalului 50 din Directiva 2014/24/UE)
și cu respectarea condițiilor cumulative enumerate în scrisoarea Comisiei Europene Ares(2015)60200087 din
23.12.2015: 1. Bunurile trebuie să fie sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de materii
prime. Considerentul 50 al Directivei 2014/24/UE oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate în
mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se
tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. Astfel, potrivit Comisiei Europene, materii prime de
bază precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe
aceste piețe. 2. Prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor.
Pe plan național, această condiție poate fi considerată îndeplinită numai în măsura în care se poate demonstra că
există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină, păcură etc, care să garanteze formarea
prețurilor în condiții de concurență deplină, 3. Prețurile se formează independent de necesitățile în materie de
achiziții ale guvernelor naționale sau ale autorităților contractante, întrucât, în general piețele au un caracter
internațional și nu există riscul dicriminării. În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică printr-o
procedură competitivă prevăzută de legislația în domeniu, prețul/prețurile ofertat/ofertate se formează
condiționat de necesitatea de la acel moment a autorității contractante și nu independent de această necesitate.
Speta 681. Precipitațiile abundente din ultima perioadă au determinat producerea de inundații și alunecări
de teren în zona X, afectând infrastructura locală și județeană de transport și cauzând pagube semnificative
în cazul unui număr mare de gospodării. În vederea înlăturării efectelor calamităților și producerii în viitor a
unor astfel de evenimente, autoritatea contractantă a identificat necesitatea realizării următoarelor
achiziții: 1. închiriere de utilaje pentru înlăturarea materialelor aduse de ape pe drumurile publice
(aluviuni, material lemnos, etc.) în vederea utilizării provizorii a acestora; 2. închiriere de utilaje pentru
înlăturarea apei și a materialelor aduse de ape în gospodăriile afectate de inundații; 3. servicii de proiectare
(expertiza tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări de aducere la starea inițială a obiectivelor de
investiții (drumuri asfaltate calamitate, poduri și podețe distruse de ape); 4.servicii de proiectare (expertiza
tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări de refacere și modernizare a obiectivelor calamitate; 5.
servicii de proiectare (expertiza tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări noi „amenajarea
torenților și alunecări de teren”. Conform celor declarate de autoritatea contractantă „toate lucrările
menționate sunt absolut necesare a se efectua cât mai rapid având în vedere că în acest moment alunecările
de teren pun în pericol gospodăriile din zonă, iar distrugerea drumurilor și podețelor face o parte din
locuitorii comunei practic izolați”. Astfel, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea realizării
achizițiilor menționate la punctele 3-5 prin aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare, în baza art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și cu privire la
modalitatea concretă de derulare a procedurii în discuție (transmiterea invitației, informațiile minime pe
care trebuie să le conțină invitația respectivă, în ce constă negocierea, valoarea contractului, durata
contractului).
Raspuns:
Privitor la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu titlu general, dorim
să evidențiem că aplicarea acesteia are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar
trebuie să utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Astfel, pentru a evita
utilizarea abuzivă a acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016 a fost instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor
prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De
aceea, trebuie reținut că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile
(art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Revenind la situația de
față, menționăm că potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență,
determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante. În situații în care se impune intervenția imediată, autoritatea contractantă are dreptul
de a realiza achiziția publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare. Astfel, chiar și în situațiile în care se impune intervenția imediată (cum este cazul de față),
pentru a putea iniția o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul
art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze următoarele: 
extrema urgență;  imprevizibilitatea evenimentelor care au determinat apariția situației de extremă urgență; 
faptul că apariția situației de extremă urgență nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante. Raportat la afirmațiile autorității contractante, potrivit cărora „în acest moment
alunecările de teren pun în pericol gospodăriile din zonă, iar distrugerea drumurilor și podețelor face o parte din
locuitorii comunei practic izolați”, iar „în perioada următoare sunt anunțate noi precipitații și există riscul ca
executarea unor lucrări provizorii să nu asigure siguranța circulației pe drumurile publice”, apreciem că existența
situației de extremă urgență se confirmă. În ceea ce privește imprevizibilitatea evenimentelor, în opinia noastră,
inundațiile, alunecările de teren și căderile de versanți pot constitui elemente imprevizibile doar în condițiile în
care acestea reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă, pentru o anumită perioadă a
anului sau în ceea ce privește modul de manifestare și de acțiune a acestora, neexistând în acest sens
motive/indicii care să anticipeze producerea sau modul de manifestare a acestora. Ca atare, și în cazul de față,
pentru a putea invoca dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie
să demonstreze imprevizibilitatea inundațiilor și alunecărilor de teren care au avut loc prin raportare la statistica
frecvenței evenimentelor hidrologice în baza înregistrărilor istorice. Cu privire la modalitatea concretă de
derulare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, precizăm următoarele:
Legislația în domeniul achizițiilor publice stabilește doar condițiile excepționale în care se poate aplica acest tip
de procedură, în speță procedura de negociere fără publicare prealabilă, nu și modul propriu-zis de aplicare sau
anumite termene care trebuie să fie respectate în legătură cu aceasta. Pe de altă parte, fiind vorba despre
atribuirea unui contract de achiziție publică, apreciem că autoritatea contractantă are obligația de a se
documenta și de a parcurge cele 3 (trei) etape distincte prevăzute la art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În
acest caz, principalele elemente ale etapei de planificare/pregătire sunt reprezentate de identificarea
necesității și elaborarea referatului de necesitate, urmate de verificarea întrunirii condițiilor prevăzute la art.
104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, prin raportare la statistica frecvenței evenimentelor hidrologice în
baza înregistrărilor istorice, așa cum am arătat mai sus. În cazul procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, cea de doua etapă a procesului de achiziție publică, respectiv cea privind organizarea procedurii și
atribuirea contractului începe prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri, însoțită de
documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulți operatori economici (art.
94 din H.G. nr. 395/2016) și se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru. Referitor la durata contractului atribuit prin aplicarea unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016,
precizăm că autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare
decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Prin urmare, indiferent de valoarea estimată a
contractului ce urmează a fi atribuit, modul de organizare a unei proceduri de negociere fără publicare
prealabilă, rămâne la latitudinea fiecărei autorități contractante, cu luarea în considerare a prevederilor unor
acte normative specifice și/sau a unor informații provenind din alte surse, în funcție de obiectul contractului, pe
care autoritatea contractantă are obligația de a le identifica prin mijloace proprii. Concluzionând, precizăm că
autoritatea contractată se poate prevala de dreptul reglementat prin art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016 în situația în care se confirmă că inundațiile și alunecările de teren care au avut loc în ultima perioadă în
zona X reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă, pentru această perioadă a anului sau
în ceea ce privește modul în care s-au manifestat și au acționat acestea, autoritatea contractantă neavând
motive/indicii care să permită anticiparea producerii de inundații și alunecări de teren.
Speta 677. Autoritatea contractantă dorește să achiziționeze servicii de verificare tehnică a proiectului
pentru obiectivul de investiții X, a căror valoare estimată este de 5.472 lei, fără TVA. Conform P.A.A.P.-ului
întocmit de autoritatea contractantă, valoarea cumulată a tuturor serviciilor similare cu cele care fac
obiectul contractului ce urmează a fi atribuit depășește pragul valoric de la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016, respectiv cel de 994.942 lei fără TVA, fapt pentru care autoritatea contractantă a aplicat deja
de două ori procedura de licitație deschisă, procedura ce a fost anulată întrucât nu s-a depus nicio ofertă. În
acest caz, în contextul noilor modificări legislative, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea
autorității contractante de a aplica după caz, achiziția directă pentru atribuirea contractului în discuție sau
procedura de negociere fără publicare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Pornind de la premisa că, serviciile de verificare tehnică de calitate a proiectului pentru obiectivul de investiție X
se finanțează din sume alocate anual (deci nu fac parte dintr-un proiect cu finanțare nerambursabilă), în vederea
estimării și alegerii corecte a procedurii de atribuire aplicabile se vor avea în vedere dispozițiile art. 17 alin. (1)
și (2) din H.G. nr. 395/2016 (modificate prin H.G. nr. 419/2018). Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016 alegerea procedurii de atribuire se realizează în funcție de următoarele aspecte: „a) valoarea estimată
a achiziției; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.” Conform alin. (2) al aceluiași articol, în aplicarea
prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a nu diviza
contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode
de calcul care să conducă la subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de
atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor și lucrărilor similare. În acest sens, pentru
a determina modalitatea corectă de calculare a valorii estimate și alegere a procedurii de atribuire în cazul
achiziției menționate trebuie avute în vedere toate serviciile similare care răspund aceleiași necesități de la
nivelul autorității contractante. Subliniem că dispozițiile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 se vor
interpreta prin coroborarea acestora cu regulile bugetare prevăzute de Legea nr. 500/2002, respectiv cu
dispozițiile art. 11 care reglementează „principiul anualității”, dar și cu prevederile art. 4 alin. (6) din lege care
stipulează „în vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente
legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”. În ceea ce
privește prevederile art. 17 alin. (4) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora: în cazul obiectivelor de
investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, pentru serviciile specifice aferente
unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu
la incendiu, consultanță, asistență tehnică și altele, care necesită specialiști certificați/atestați pentru realizarea
acestora, autoritatea contractantă stabilește valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de
investiții în parte și în funcție de valoarea obținută, pentru fiecare serviciu alege modalitatea de achiziție
corespunzătoare, precizăm că acestea se aplică fără a afecta celelalte prevederi ale articolului în discuție,
respectiv atunci când nu devin incidente dispozițiile legale anterior menționate cu privire la identificarea altor
tipuri de servicii considerate similare și gruparea acestora în vederea estimării și alegerii corecte a procedurii.
Or, în cazul de față, autoritatea contractantă a identificat la nivelul anului bugetar (în P.A.A.P.), pe lângă
serviciile de verificare tehnică a proiectului pentru obiectivul de investiții X în valoare de 5.472 fără TVA, și alte
tipuri de servicii similare necesare a fi achiziționate, a căror valoare per total depășește pragul de 994.942 lei
fără TVA. Prin urmare, având în vedere prevederile legale sus-citate, apreciem că în speța dată autoritatea
contractantă nu poate achiziționa direct serviciile în discuție, aceasta având obligația de a alege procedura de
atribuire aplicabilă prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare pe care
le-a atribuit sau intenționează să le atribuie în cursul întregului an bugetar. De altfel, în situația de față,
autoritatea contractantă a aplicat deja, de două ori procedura de licitație deschisă, în vederea achiziționării
serviciilor de verificare tehnică a proiectului pentru realizarea obiectivul de investiții anterior menționat,
procedură care a fost anulată întrucât nu a fost depusă nicio ofertă. În acest context, precizăm că dispozițiile
art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 dau dreptul autorității contractante de a aplica o procedură de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii dacă în cadrul unei proceduri de licitație
deschisă, licitație restrânsă ori procedură simplificată organizate pentru achiziția produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neadecvate, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Pe cale de consecință,
autoritatea contractantă se poate prevala de aplicarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016
în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect serviciile de verificare tehnică de calitate a
proiectului pentru obiectivul de investiție X.
Speta 667. Consiliere metodologică privind aplicarea dispozițiilor art. 17 din H.G. nr. 395/2016, astfel cum
au fost modificate prin H.G. nr. 419/2018, sau ale art. 20 din Legea nr. 98/2016 în vederea estimării valorii
și alegerii modalității achiziție a serviciilor de cadastru necesare în cursului anului 2018, în condițiile în care
în anul precedent, respectiv 2017, autoritatea contractantă a atribuit direct două contracte de achiziție
publică având același obiect (prestarea serviciilor de cadastru), cu o valoare de aproximativ 131.000 lei, fără
TVA, a căror durată se întinde până la 30.12.2018.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 98/2016, „în cazul contractelor de achiziție publică de produse sau de
servicii cu caracter de regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade,
valoarea estimată a achiziției se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor
contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde
este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative și valorice care pot surveni într-un interval de 12
luni de la data contractului inițial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-
un interval de 12 luni de la prima livrare”. Or, art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, prevede că „autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a achiziției; b)
aplicare a anumitor proceduri de atribuire”. Constatăm, așadar, că art. 20 din Legea nr. 98/2016 reglementează
modul de calcul a valorii estimate a contractelor de achiziție publică de produse sau de servicii cu caracter de
regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, în vreme ce art. 17 din
H.G. nr. 395/2016 stabilește aspectele în funcție de care autoritatea contractantă alege procedura de atribuire,
astfel încât dispozițiile celor două articole de lege nu se exclud reciproc. De aceea, în situația în care, în raport
cu activitatea curentă a autorității contractante, serviciile de cadastru au caracter de regularitate (aspect despre
care nu avem cunoștință), ori în cazul în care contractele având acest obiect urmează să fie reînnoite în cursul
unei anumite perioade, estimarea valorii serviciilor în discuție se realizează cu respectarea art. 20 din Legea nr.
98/2016. În schimb, alegerea procedurii de atribuire, operațiune distinctă față de estimarea valorii achiziției, se
realizează în funcție de valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate
similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. În acest punct, dorim să menționăm că
dispozițiile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 se vor interpreta sistematic, respectiv prin coroborarea lor cu
principiile și regulile bugetare stabilite prin Legea nr. 500/2002 (a se vedea principiul anualității reglementat la
art. 11 din Legea nr. 500/2002, precum și dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, potrivit căruia „în
vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita
creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”). Prin urmare, întrucât în cazul de
față este vorba despre servicii de cadastru aferente unor ani bugetari distincți, modalitatea de achiziție se
stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar 2018, fără
cumularea valorii contractelor având același obiect, dar atribuite în anul precedent. Totuși, în ipoteza în care
serviciile despre care se face vorbire (servicii de cadastru) fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri
nerambursabile implementat de autoritatea contractantă (aspect despre care nu avem cunoștință), procedura de
atribuire se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 655. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 98/2016, în cazul achiziționării serviciilor de exploatare forestieră, în vederea asigurării
aprovizionării populației locale cu lemne de lucru și de foc
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea
contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură strict
necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere
competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de
evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității
contractante. Raportat la informațiile transmise, precizăm că nu au fost identificate evenimentele cu caracter
imprevizibil și care nu se datorează sub nicio formă acțiunii sau inacțiunii autorității contractante, întrucât din
informațiile prezentate reiese că serviciile în discuție sunt necesare periodic, precum și faptul că noul
amenajament silvic a fost aprobat de ministerul de resort încă din luna februarie 2018, motiv pentru care
apreciem că, în acest caz particular, autoritatea contractantă nu se poate prevala de dispozițiile art. 104 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, având în vedere tipul și natura serviciilor pe care intenționați
să le achiziționați, recomandăm autorității contractante a avea în vedere că legislația în domeniul achizițiilor
publice oferă posibilitatea autorităților contractante de a utiliza acordul-cadru, care este un instrument specific
de atribuire a contractului de achiziție publică ce se încheie în urma aplicării uneia dintre procedurile de
atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016. Așadar, menționăm că, pe parcursul derulării unui acord-
cadru, informațiile privitoare la cantitățile prevăzute in cadrul acestuia inițial trebuie privite ca repere ce se
bucură de un grad ridicat de flexibilitate, întrucât potrivit definiției conferite prin prevederile art. 3 alin.(1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă un acord „încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități
contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care
guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”. Prin urmare, autoritatea contractantă, prin acordul-
cadru încheiat, nu garantează operatorului/operatorilor economic(i) semnatar(i) cererea de
produse/servicii/lucrări ce fac obiectul acestuia sub aspect cantitativ, ci doar faptul că aceştia reprezintă
furnizori/prestatori/executanţi ce vor fi părţi ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea
contractantă, pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord. Subliniem faptul că acele cantităţi
minime şi maxime pe care autoritatea contractantă le stabileşte iniţial în documentele achiziției şi ulterior în
acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru şi
nu cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii contractante. Autoritatea contractantă poate
determina valoarea estimată a unui astfel de acord-cadru în baza istoricului sau, dacă acesta nu există sau nu
mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Corelativ, autoritatea contractantă va avea
în vedere, totodată, respectarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora durata unui
acord-cadru nu poate depăși 4 ani, cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea contractantă le
justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv. Prin urmare, în măsura în care achiziția
serviciilor necesare autorității contractante (servicii de exploatare forestieră) se pretează atribuirii prin
utilizarea unui acord-cadru, în condițiile în care acesta poate fi utilizat exclusiv pentru achizițiile de produse,
servicii sau lucrări care au caracter repetitiv și în condițiile respectării totodată a prevederilor art. 20 alin. (8)
lit. f) și lit. g) și art. 107 alin. (2) lit. b) și lit. c) din H.G. nr. 395/2016, atunci autoritatea poate decide
realizarea achizițiilor în cauză prin acest instrument specific de atribuire.
Speta 651. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în raport cu o licitație deschisă organizată pe mai multe loturi, pentru atribuirea unui acord-cadru
Raspuns:
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Prin art. 19 din
Legea nr. 98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte pentru loturi
individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade de derulare
mai mari (licitație deschisă). Astfel, în sensul articolului de lege amintit mai sus, prin excepţie de la prevederile
art. 17 şi 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 7 alin. (5),
achiziţia directă pentru atribuirea contractelor pentru loturi individuale în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziţiei de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare ori serviciile avute în vedere. Prin urmare, astfel cum
rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea contractantă are dreptul să aplice procedura
simplificată/achiziția directă pentru atribuirea lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, în cazul acordului-cadru, „Contractele
care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea
contractantă/autorităţile contractante menţionate în anunţul de participare prin care a fost iniţiată procedura de
atribuire a acordului-cadru şi operatorul economic/operatorii economici care sunt parte a acordului respectiv”,
astfel cum prevede art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, având în vedere prevederile art. 107 alin.
(2) lit. d), coroborate cu cele ale art. 108 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația să
atribuie contractele subsecvente acordului-cadru numai operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari ai acestuia ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care
au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia,
precum și să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect
achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu excepția situației
în care operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a
răspunde solicitărilor autorităţii contractante. Astfel, acordul-cadru încheindu-se printr-o singură procedură de
atribuire, chiar dacă ulterior contractele subsecvente vor fi atribuite pe loturi diferite, în documentația de
atribuire realizată la momentul inițierii acelei proceduri vor fi prevăzute toate categoriile de
produse/servicii/lucrări ce care vor face obiectul acordului-cadru respectiv, încât autoritatea contractantă va
achiziționa, cu respectarea prevederilor art. 107 și 108 din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, respectivele
produse/servicii/lucrări în baza acordului-cadru existent, fără a fi necesară și nici permisă achiziționarea unui
nou lot, astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. În condițiile în care
produsele/serviciile/lucrările pentru achiziționarea cărora se dorește aplicarea art. 19 din lege, după încheierea
acordului-cadru inițial, nu sunt cuprinse în acordul-cadru respectiv, dar sunt destinate pentru utilizării identice
sau similare, acestea nu vor putea fi achiziționate în temeiul aceluiași acord-cadru, nici măcar ca lot distinct al
acestuia, deoarece se crează premisele încălcării prevederilor art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și
cele ale art. 107 alin. (2) lit. b), c) și d) din H.G. nr. 395/2016. În situația în care, după semnarea unui acord-
cadru, apare necesitatea achiziționării de produse/servicii/lucrări care nu intră în obiectul acordului-cadru
respectiv, dar sunt destinate utilizării identice sau similare cu cele cuprinse în acordul-cadru, autoritatea
contractantă va putea analiza posibilitatea incidenței prevederilor art. 19 din lege, aplicând procedura
simplificată sau achiziția directă, după caz, cu respectarea condițiilor acestui articol.
Speta 650. Consiliere metodologică cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în cazul unui lot (lot 1) a cărui valoare estimată este de 32.600 lei, fără TVA, din cadrul unei
proceduri simplificate pentru atribuirea unui contract de servicii împărțit pe două loturi, care are valoarea
estimată totală de 163.600 lei, fără TVA
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016, „Prin excepție de la prevederile art. 17 și 18,
autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7 alin. (5), achiziția directă,
pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei, în cazul
achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere.” Având în vedere că, în
situația supusă atenției noastre, sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile citate mai sus (Ve lot 1 este 32.600
lei, fără TVA, reprezentând 19,93% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită achiziția
serviciilor avute în vedere) și ținând cont de următoarele aspecte: - prin intermediul art. 19 din Legea nr.
98/2016 este instituită o excepție de la aplicarea regulilor de estimare prevăzute la art. 17 și art. 18 din
respectiva lege, - achiziția directă nu este o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016 (procedurile de
atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016 sunt cele menționate la art. 68 din actul normativ menționat
anterior), apreciem că autoritatea contractantă poate achiziționa direct serviciile aferente lotului 1 în baza
prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016.
Speta 643. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în cazul unei licitații deschise online (urmate de o etapă finală de licitație electronică), organizate
pe mai multe loturi, pentru achiziționarea de echipamente IT, licențe, procedură ce se va finaliza printr-un
acord-cadru.
Raspuns:
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Prin art. 19 din
Legea nr. 98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte pe loturi
individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade de derulare
mai mari (licitație deschisă). Astfel, în sensul articolului de lege amintit mai sus, prin excepție de la prevederile
art. 17 și 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7 alin. (5),
achiziția directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere. Prin urmare, astfel cum
rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea contractantă are dreptul să aplice procedura
simplificată/achiziția directă pentru atribuirea lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, în cazul acordului-cadru, „Contractele
care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea
contractantă/autoritățile contractante menționate în anunțul de participare prin care a fost inițiată procedura de
atribuire a acordului-cadru și operatorul economic/operatorii economici care sunt parte a acordului respectiv”,
astfel cum prevede art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, având în vedere prevederile art. 107 alin.
(2) lit. d), coroborate cu cele ale art. 108 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă obligația să atribuie
contractele subsecvente acordului-cadru numai operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari ai acestuia ori de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care
au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia,
precum și să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect
achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, în situația în care
cantitățile maxime estimate nu au fost consumate sau o eventuală depășire a acestora nu reprezintă o modificare
substanțială în condițiile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016. Astfel, acordul-cadru încheindu-se printr-o
singură procedură de atribuire, chiar dacă ulterior contractele subsecvente vor fi atribuite pe loturi diferite, în
documentația de atribuire realizată la momentul inițierii acelei proceduri vor fi prevăzute toate categoriile de
produse care vor face obiectul acordului-cadru respectiv, încât autoritatea contractantă va achiziționa, cu
respectarea prevederilor art. 107 și 108 din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, respectivele produse în baza
acordului-cadru existent, fără a fi necesară și, de altfel, nici permisă achiziționarea unui nou lot de produse,
astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. În condițiile în care produsele pentru
achiziționarea cărora se dorește aplicarea art. 19 din lege, după încheierea acordului-cadru inițial, nu sunt
cuprinse în acordul-cadru respectiv, dar sunt destinate utilizării identice sau similare, acestea nu vor putea fi
achiziționate în temeiul aceluiași acord-cadru, nici măcar ca lot distinct al acestuia, deoarece se creează
premisele încălcării prevederilor art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 107 alin. (2) lit.
b), c) și d) din H.G. nr. 395/2016. În situația în care, după semnarea unui acord-cadru, apare necesitatea
achiziționării de produse care nu intră în obiectul acordului-cadru respectiv, dar sunt destinate utilizării identice
sau similare cu cele cuprinse în acordul-cadru, autoritatea contractantă va putea analiza posibilitatea incidenței
prevederilor art. 19 din lege, aplicând procedura simplificată sau achiziția directă, după caz, cu respectarea
condițiilor acestui articol. Referitor la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare în temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, facem precizarea
că, potrivit articolului menționat, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură de atribuire
doar în circumstanțele expres și limitativ prevăzute de lege, și anume ca o măsură strict necesară, atunci când
perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau
procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente
imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante.
Raportat la situația de fapt expusă, menționăm că nu identificăm niciun motiv de extremă urgență determinat de
vreun eveniment imprevizibil și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității
contractante, astfel încât considerăm că nu întrunite condițiile cerute de lege pentru ca autoritatea contractantă
să poată aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în situația de față.
Speta 627. Autoritatea contractantă a avut în derulare până la data de 01.05.2018 un contract care avea ca
obiect prestarea serviciilor de curățenie, contract care a fost reziliat de către autoritatea contractantă.
Măsura rezilierii a fost adoptată de către autoritatea contractantă având în vedere : pronunțarea deciziei
Tribunalului București prin care autoritatea contractantă este obligată la plata unei sumei restante
reprezentând un debit conform facturilor neachitate emise în temeiul contractului de prestări servicii de
curățenie, fapt care a condus la micșorarea bugetului alocat pentru prestarea serviciilor în cauză;
imposibilitatea de a asigura continuitatea prestării serviciilor de curățenie cu același contractant, întrucât
prin stabilirea debitului de către Tribunal, autoritatea contractantă nu mai poate plăti tariful, așa cum
solicită prestatorul. În acest context se solicită consiliere metodologică privire la posibilitatea de a
achiziționa serviciile de curățenie prin aplicarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare conform art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, având în vedere și faptul
că autoritatea contractantă a depus diligențele care se impun pentru inițierea, în timp util, a unei proceduri
de atribuire pentru a asigura continuitatea prestării serviciilor, însă a întâmpinat dificultății în încărcarea
documentelor pe noua platformă SEAP – SICAP.
Raspuns:
Cu titlu general, dorim să evidențiem că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar trebuie să
utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Pentru a evita utilizarea abuzivă a
acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr. 395/2016, a fost
instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104
din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De aceea, trebuie reținut
că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile (art. 1
alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Cu privire la speța
dată, menționăm că, potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență,
autorității contractante. Astfel, apreciem că în cazul în speță nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile mai
sus amintite, deoarece necesitatea atribuirii contractului de prestări servicii de curățenie nu este generată de un
eveniment imprevizibil, independent de acţiunea sau inacţiunea autorităţii contractante. Argumentăm în acest
sens că nici rezilierea contractului la solicitarea autorității contractante, nici perioada scurtă avută la dispoziție
pentru inițierea și finalizarea unei noi proceduri de atribuire și nici dificultățile întâmpinate în utilizarea noii
platforme SEAP nu pot constitui motive imprevizibile care să nu se fi datorat sub nicio formă unei acțiuni sau
inacțiuni a autorității contractante. În ceea ce privește pronunțarea deciziei Tribunalului București, care aduce
autoritatea contractantă în imposibilitatea de a onora plățile aferente serviciilor de curățenie, precizăm că, în
fapt, stabilirea debitului autorității contractante are la baza demersuri ce se întind pe o anumită perioadă,
anterioară datei pronunțării deciziei, care ar fi permis unei autorități contractante diligente luarea unor măsuri
de evitare a unei astfel de situații. Prin urmare, în speța dată, nu reiese existența unei circumstanțe
imprevizibile, care să creeze premisele aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, în temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2018. În concluzie, opinăm că se
impune aplicarea unei proceduri competitive de atribuire a contractului care are ca obiect prestarea serviciilor
de curățenie pentru acoperirea autorității contractante. Totodată, în vederea asigurării necesarului de servicii de
curățenie până la atribuirea unui nou contract ce va face obiectul respectivei proceduri competitive,
recomandăm autorității contractante analizarea incidenței prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016, care
instituie o excepție de la prevederile art. 17 din Legea nr. 98/2016, în sensul că autoritatea contractantă poate
aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 7 alin. (5), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor
pentru loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea
estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.1601 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru
care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol
nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită lucrarea avută în vedere,
achiziţia de produse similare ori serviciile avute în vedere.
Speta 619. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziției și alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de elaborare studiu/studii de fezabilitate aferent/e unui proiect care va
fi depus spre finanțare în cadrul Axei 13 a P.O.R. 2014-2020, în perioada 30.04.2018 - 30.08.2018, ținând
cont că în cadrul axei respective pot fi depuse numai proiecte care propun o abordare integrată (respectiv
îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale, culturale, recreative la nivel urban și îmbunătățirea calității
spațiilor publice urbane, precum infrastructura rutieră, spații verzi, utilități etc.), ceea ce presupune că este
necesară achiziționarea și realizarea unui studiu de fezabilitate pentru categorii diferite de lucrări respectiv
construcții civile și construcția de drumuri.
Raspuns:
Având în vedere că achiziția serviciilor de elaborare a studiului/studiilor de fezabilitate va fi realizată până la

momentul depunerii cererii de finanțare, respectiv înainte de semnarea contractului de finanțare, precizăm că,
în situația prezentată, nu sunt incidente prevederile art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016 și, ca
urmare, autoritatea contractantă nu are obligația de a calcula valoarea estimată a achiziției prin raportare la
serviciile similare care se achiziționează pe durata proiectului, chiar dacă valoarea serviciilor achiziționate va fi
decontată/rambursată ulterior din bugetul proiectului. Astfel, în cazul în care obiectivele de investiții pentru
care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate nu fac parte dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare
prevăzute la art. 17 alin. (4) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016, conform cărora valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate se calculează pentru
fiecare obiectiv de investiții în parte dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale
de autor. În situația în care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a
studiilor de fezabilitate fac parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local,
autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016 prin raportare la strategie și, ca urmare, valoarea estimată va fi stabilită luând în calcul toate serviciile
similare aferente obiectivelor de investiții care fac parte din aceeași strategie. Ca urmare, autoritatea
contractantă poate achiziționa direct serviciile menționate numai dacă valoarea estimată a acestora, calculată
conform regulilor de mai sus, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în
caz contrar fiind obligată să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege. Atragem
atenția că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de
a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu
scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Referitor la necesitatea
achiziționării unui studiu de fezabilitate pentru categorii diferite de lucrări (construcții civile și construcții
drumuri), autoritatea contractantă va avea în vedere faptul că studiul de fezabilitate se întocmește pentru
realizarea unui singur obiectiv de investiții, conform art. 7 din H.G. nr. 907/2016, iar dacă este necesară în fapt
achiziționarea mai multor studii de fezabilitate pentru obiective de investiții distincte, care presupun categorii
de lucrări diferite, în cazurile mai sus prezentate, serviciile considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a)
din anexa la H.G. nr. 395/2016 pot fi achiziționate prin atribuirea contractelor pe loturi separate, în funcție de
sectorul/categoria de lucrări, cu respectarea art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016.
Speta 612. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016,
până la soluționarea contestației depuse de un ofertant exclus din procedură ca urmare a considerării ofertei
depuse ca neadecvată, ţinând cont de necesitatea prestării serviciilor de salubrizare ce fac obiectul
procedurii și de caracterul de continuitate al acestora
Raspuns:
Precizăm că, în situația dată, autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea deciziei instanței de
judecată, decizie pe care o va pune în aplicare, fiind obligatorie pentru părțile cauzei. Totodată, subliniem că,
planificarea defectuoasă a achiziției nu intră în categoria situațiilor de extremă urgență prevăzute de art. 117
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, nefiind determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează
sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Astfel, entitatea contractantă, atunci când
iși planifică procesul de achiziție, trebuie să inițieze procedura de atribuire într-o perioadă care să-i permită
atribuirea contractului la data estimată de aceasta, luând în considerare constrângerile de orice natură -
perioadă care trebuie să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii contractului, inclusiv perioada
legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestații. Pe cale de consecință, în situația dată, apreciem că
entitatea contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, întrucât factorul de imprevizibilitate nu
poate fi demonstrat. În vederea asigurării necesarului de servicii de salubrizare, până la atribuirea contractului
ce face obiectul procedurii de licitație deschisă aflată în derulare, recomandăm entității contractante analiza
incidenței prevederilor art. 24 din Legea nr. 99/2016, care instituie o excepție de la prevederile art. 22 din Legea
nr. 99/2016, în sensul că entitatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 12 alin.
(4), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare sau serviciile avute în vedere. Pe de altă parte, în măsura
în care procedura de licitație deschisă, aflată în prezent în derulare, va fi în final anulată pe motiv că au fost
depuse numai oferte neadecvate, entitatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, cu
condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale achiziției sectoriale.
Speta 609. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziţiei şi alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de proiectare – faza proiect tehnic, a căror valoare, calculată conform
art. 24 din Legea nr. 98/2016, nu depăşeşte pragul valoric prevăzut pentru achiziţia directă de servicii,
având în vedere că în speța dată nu cunoaștem dacă autoritatea contractantă are în implementare un proiect
cu finanțare nerambursabilă, dacă obiectivul de investiţii/lucrările de intervenţie pentru care se
achiziţionează serviciile de proiectare fac parte/nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, local şi dacă în cadrul proiectului/strategiei/bugetului
instituţiei a fost prevăzută achiziţionarea unor servicii similare.
Raspuns:
În vederea calculării corecte a valorii estimate a achiziţiei şi alegerea procedurii de atribuire aplicabile se va
avea în vedere că regulile generale privind calcularea valorii estimate sunt prevăzute în cadrul Capitolului I,
Sectiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 iar în Capitolul II Secţiunea a 2-a din anexa la H.G. nr.
395/2016 se regăsesc regulile de aplicare a normelor generale din lege privind estimarea valorii achiziţiei dar şi
cele privind alegerea modalităţii de atribuire. Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă,
fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a
contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv
art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Astfel, rezultă cu
evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, corelat cu obiectul achiziției per ansamblu -
respectiv lucrări, astfel cum sunt acestea definite conform celor de mai sus, indiferent dacă acestea fac obiectul
aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite. În ceea ce priveşte alegerea modalităţii de atribuire,
precizăm că art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 reglementează regulile generale aplicabile
pentru alegerea modalităţii de atribuire iar la alin. (3) și (4) ale aceluiași articol regulile aplicabile în două
situaţii specifice. Astfel, conform regulei generale, prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016, în aplicarea art. 11 alin.(2) din lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii
de derulare a procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor considerate similare, respectiv la valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare ori care se adresează operatorilor
economici ce desfasoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În situaţia specifică în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (3) ale aceluiași
articol, conform căruia alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie
publică se raportează la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor, considerate similare în
sensul alin. (1) al aceluiaşi articol, pe care autoritatea contractantă intenţioneză să le atribuie în cadrul
proiectului. Referitor la aplicabilitatea prevederilor alin. (3) în situaţia menţionată, facem precizarea că
dispoziţiile acestui alineat sunt aplicabile indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului (înainte sau după semnarea contractului de finanțare),
relevant în acest caz fiind faptul că obiectivul de investiţii/lucrările de intervenţie pentru care sunt achiziţionate
serviciile vor fi realizate în cadrul unui proiect cu finanţare din fonduri nerambursabile. În ceea ce priveşte
dispoziţiile alin. (4), acestea sunt aplicabile în situația specifică în care autoritatea contractantă dorește să
atribuie contracte aferente unor obiective de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor
existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, pentru
contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor
existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de: „valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite”. După cum se poate
constata la analiza textului de lege, regulile sunt aplicabile la alegerea procedurii de atribuire, atât în cazul
contractelor care au ca obiect atât prestarea serviciilor de proiectare tehnică, asistență din partea proiectantului
şi execuţia de lucrări cât şi în cazul contractelor cu obiect distinct, respectiv a contractelor care au ca obiect
serviciile de proiectare tehnică și asistența din partea proiectantului sau execuţia de lucrări, fiind contracte
atribuite distinct. Astfel, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a
lucrărilor de intervenție asupra celor existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, alegerea procedurii de atribuire a serviciilor de
proiectare tehnică aferente acestor lucrări, achiziționate împreună cu execuția de lucrări sau separat de aceasta,
în cadrul unui contract distinct, se va face, pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, prin raportare la
valoarea estimată a contractului calculată prin cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică, a serviciilor de
asistență din partea proiectantului şi a execuţiei lucrărilor aferente obiectivului de investiții. Menționăm că, în
situația în care investițiile fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel
național, regional, sau local, autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii de derulare a
procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică să se raporteze la valoarea estimată calculată prin
cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea execuţiei
lucrărilor pentru toate obiectivele de investiții care fac parte din respectivul proiect/strategie integrată,
conform regulilor generale prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016. În concluzie,
precizăm că determinarea modalității de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică se realizează, indiferent dacă serviciile se atribuie împreună cu execuţia lucrărilor sau separat
de acestea, în cadrul unui contract distinct (proiectarea tehnică și execuția fiind parte a aceleiași investiții care
se realizează etapizat), în funcţie de valoarea estimată a contractului, calculată prin cumularea valorii estimate
a serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea lucrărilor, considerate
similare în sensul art. 17 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016: • la nivel de strategie, conform art. 17 alin. (1)
și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, pentru obiectivele de investiții/lucrările de intervenţie care fac parte
dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, sau, după caz,
• la nivel de proiect, conform art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, pentru obiectivele de
investiții/lucrările de intervenţie care fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri nerambursabile, sau, după
caz, • pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, conform art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016, în
cazul obiectivelor de investiții/lucrărilor de intervenţie care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, raportată la pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1)
lit. a) din Legea 98/2016. Referitor la posibilitatea de achiziţionare directă a serviciilor de proiectare tehnică,
atragem atenţia că prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile numai în situaţia în care,
ulterior aplicării regulilor mai sus prezentate privind calcularea valorii estimate a achiziţiei coroborate cu cele
privind alegerea modalităţii de atribuire, valoarea contractului se situează sub pragul reglementat la acest articol
pentru achiziţia de lucrări. Ca urmare, autoritatea contractantă poate achiziționa direct serviciile menționate
numai dacă valoarea estimată a contractului, calculată conform regulilor de mai sus este situată sub pragul
valoric pentru achiziția de lucrări stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în caz contrar fiind obligată
să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege.
Speta 606. Consiliere metodologică privind posibilitatea entității contractante de a achiziționa materiale,
piese de schimb și utilaje aferente utilajelor miniere de la operatorul economic X, în temeiul art. 117 alin.
(1) lit. h) din Legea nr. 99/2016, precum și referitor la participarea entități contractante în discuție, în
calitate de ofertant la o viitoare procedură de achiziție organizată de operatorul economic X (care are și
calitate de entitate contractantă).
Raspuns:
Potrivit art. 117 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 99/2016, „Entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura
de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor
sectoriale: (…) h) atunci când este posibilă achiziționarea de produse la un preț considerabil mai scăzut decât
prețurile practicate în mod normal pe piață, ca urmare a apariției unei ocazii deosebit de avantajoase,
disponibile doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp”. În ceea ce privește existența unor criterii legale și/sau
economice pentru definirea prețului ofertei “considerabil mai scăzut”, facem precizarea că Legea nr. 99/2016 nu
conține prevederi legate de o anume cuantificare privind un preț al produsului care să fie apreciat ca fiind
“considerabil mai scăzut” decât prețurile produselor similare existente la un moment dat pe piață, această
apreciere rămânând, în opinia noastră, la latitudinea entității contractante. Prin urmare, entitatea contractantă
se poate prevala de prevederile art. 117 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 99/2016 pentru achiziționarea materialelor,
pieselor de schimb și a utilajelor aferente utilajelor miniere de la operatorul economic X, stabilirea și justificarea
circumstanțelor de încadrare prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă
la o procedură concurențială de ofertare intrând exclusiv în responsabilitatea entității contractante, așa cum
prevede și art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016. În ceea ce privește posibilitatea ca entitatea contractantă să
participe, în calitate de ofertant, la eventuale viitoare proceduri de atribuire inițiate de operatorul economic X
(la care facem referire mai sus), facem precizarea că, potrivit art. 66 din Legea nr. 99/2016, „Orice operator
economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori
în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la
procedura de atribuire, în condițiile prevăzute de prezenta lege”, cu respectarea tuturor prevederilor legale în
vigoare privind achizițiile sectoriale.
Speta 596. consiliere metodologică cu privire la corectitudinea alegerii ca modalitate de achiziție publică a
procedurii simplificate în vederea atribuirii unui acord-cadru încheiat în anul 2017 cu durata de un an,
pentru perioada 19.09.2017-18.09.2018, având în vedere că, înainte de încheierea respectivului acord-
cadru, autoritatea contractantă a avut în derulare un alt acord-cadru atribuit/încheiat în anul 2016 valabil în
perioada 19.09.2016-18.09.2017
Raspuns:
Potrivit prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice, acordul-cadru se introduce o singură dată în
programul anual aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se încheie respectivul acord, iar
contractele subsecvente aferente acordului-cadru vor fi introduse în programul anual al achizițiilor publice al
anului în care se atribuie, cu mențiunea că valorile contractelor subsecvente încheiate în anul/anii următor(i)
atribuirii acordului-cadru nu se vor cumula cu valorile contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în
cursul respectivului(lor) an(i) bugetar(i). Așadar, având în vedere cele sus-menționate, apreciem că atribuirea în
anul 2017 a acordului-cadru de prestări servicii a cărui valoare estimată a fost de 600.000 lei fără TVA, prin
aplicarea procedurii simplificate, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie, ținând cont de faptul
că autoritatea contractantă a avut în vedere pentru stabilirea procedurii de atribuire valoarea serviciilor ce
urmau a fi achiziționate pe perioada de valabilitate a respectivului acord-cadru (începând cu data de
19.09.2017), după expirarea acordului-cadru anterior (respectiv în data de 18.09.2017), iar, la momentul inițierii
procedurii, pragul valoric de la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, la care autoritatea trebuia să se
raporteze, era de 600.129 lei pentru contractele/acordurile-cadru de servicii.
Speta 593. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de licitaţie deschisă pentru atribuirea unui
acord-cadru de delegare de gestiune de servicii în cadrul căreia au fost depuse contestaţii spre soluţionare la
CNSC. În acest context şi ţinând cont de necesitatea prestării serviciilor în cel mai scurt timp, se solicită
consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorităţii contractante de a derula o procedură de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016) cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă contestate, precum și cu privire la
posibilitatea încheierii acordului-cadru în situația în care CNSC respinge contestațiile formulate și menține
deciziile autorităţii contractante.
Raspuns:
Precizăm că, în situația dată, autoritatea contractantă are dreptul de a încheia acordul-cadru numai după
comunicarea deciziei CNSC privind soluţionarea contestațiilor și cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut
pentru încheierea lui, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în
conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași articol, acordul-cadru încheiat cu nerespectarea prevederilor
alin. (4) este lovit de nulitate absolută. Prin urmare, autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea
deciziei CNSC, decizie pe care o va pune în aplicare, fiind obligatorie pentru părțile cauzei, conform art. 28 alin.
(1) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în vederea asigurării necesarului de servicii până la atribuirea acordului-
cadru ce face obiectul procedurii de licitație deschisă aflată în derulare, recomandăm autorității contractante
analiza incidenței prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016, care instituie o excepție de la prevederile art. 17
din Legea nr. 98/2016, în sensul că autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile
art. 7 alin. (5), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor pentru loturi individuale, în cazul în care sunt
îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai
mică de 360.160 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi
care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor
loturilor în care a fost împărţită lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare ori serviciile avute în
vedere.
Speta 592. Societatea X, care are calitatea de autoritate contractantă, conform Legii nr. 98/2016, este parte
a unui contract de delegare de gestiune încheiat cu consiliul local. În executarea contractului de delegare de
gestiune, pentru mașinile din patrimoniul societăţii, este necesară achiziționarea de combustibil. Având în
vedere faptul că vechiul contract de achiziție publică/acord-cadru, prin care se asigura combustibilul
necesar în executarea contractului de delegare de gestiune, a expirat în data de 30.03.2018 și derularea
unei proceduri de atribuire a unui nou contract de furnizare combustibil necesită timp, se solicită consiliere
metodologică cu privire la modalitatea de asigurare a combustibililor până la încheierea unui nou contract.
Raspuns:
Conform art. 1 alin. (4) din H.G.nr. 395/2016 și prin prisma principiilor de la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, menționăm că autoritatea contractantă este responsabilă cu privire la realizarea achizițiilor publice în
conformitate cu prevederile legale, aceasta având obligația de a lua toate măsurile necesare ce se impun pentru
a evita situațiile care conduc la o încălcare a legislației. Prin raportare la datele furnizate, precizăm că în
situația în care autoritatea contractantă s-a aflat în imposibilitatea de a anticipa prelungirea contractului de
delegare de gestiune, care, la rândul său, a generat necesitatea achiziționării în continuare a carburantului auto
pentru mașinile din patrimoniul Societăţii X, aceasta trebuia să aibă în vedere realizarea unei modificări (cu
respectarea condițiilor impuse de prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016), în sensul prelungirii termenului
sau creșterii cantității, după caz, a contractului de furnizare carburant, în interiorul perioadei sale de
valabilitate, în vederea acoperirii necesității autorității contractante în perioada imediat următoare, până la
atribuirea unui nou contract de achiziții publice. Cu toate acestea, având în vedere că la ora actuală perioada de
valabilitate a contractului de furnizare a expirat precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a stabili
modalitatea de atribuire a unui nou contract în conformitate cu prevederile Secțiunii a 2-a -Estimarea valorii
achiziţiei publice şi alegerea modalităţii de atribuire- din H.G. nr. 395/2016. Este de menționat că legislația în
materia achizițiilor publice reglementează, ca excepție, situațiile în care „perioadele de aplicare a procedurilor
de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din
motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă
unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante”. Astfel, apreciem că în cazul prezentat nu sunt îndeplinite în
mod cumulativ condiţiile mai sus amintite, deoarece necesitatea atribuirii contractului de furnizare nu este
generată de un eveniment imprevizibil, independent de acţiunea sau inacţiunea autorităţii contractante.
Argumentăm, în acest sens, că prelungirea contractului de delegare de gestiune pe o perioadă de 5 ani are la
baza demersuri ce se întind pe o anumită perioadă de timp, anterioară momentului prelungirii propriu-zise, care
ar fi permis unei autorități contractante diligente derularea și finalizarea unei proceduri competitive de atribuire
a unui nou contract de achiziție publică, pentru asigurarea combustibilului necesar desfășurării activității, sau cel
puțin întreprinderea demersurilor necesare pentru modificarea contractului aflat în derulare, după cum am
arătat mai sus. Prin urmare, din informațiile furnizate, nu reiese existența unei circumstanţe imprevizibile, care
să creeze premisele aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în
temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2018. În concluzie, dacă valoarea estimată a
contractului care va fi atribuit este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) sau alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, care impun unele obligații ale autorității contractante în ceea ce privește alegerea procedurii
de atribuire, subliniem că se impune aplicarea unei proceduri competitive de atribuire a contractului de furnizare
combustibil, în vederea acoperirii necesităţii autorității contractante. În subsidiar, în cazul în care se justifică
realizarea unei împărțiri pe loturi a cantității previzionate de combustibil, în conformitate cu prevederile art. 18
alin. (3) din Legea nr. 98/2016, se vor avea în vedere prevederile art. 19 din același act normativ, care instituie o
excepție de la aplicarea prevederilor art. 18 ante-menționat.
Speta 587. Autoritate contractantă a încheiat în anul 2014 un acord-cadru de servicii, valabil până la data de
12.03.2018, care a avut ca obiect servicii de arhivare (fizică şi electronică) şi servicii conexe celor de
arhivare. Soluţia software curentă a fost dezvoltată de Societatea X în urma încheierii a două acorduri-cadru
prin care autoritatea contractantă a achiziţionat licenţele software, infrastructura hardware şi dreptul de
utilizare perpetuă a dezvoltărilor proiectului, însă Societatea X deţine drepturile de proprietate intelectuală
asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă. Având în vedere că autoritatea contractantă intenţionează
să încheie în continuare un contract de achiziţie publică cu Societatea X, cu o durată de 7 luni şi o valoare
estimată de peste 4.000.000 lei fără TVA pentru prestarea serviciilor de arhivare fizică şi electronică, a
serviciilor conexe celor de arhivare, a unor servicii de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem
informatic precum şi achiziţionarea codului-sursă şi a drepturilor intelectuale de proprietate de la prestator,
se solicită consiliere metodologică cu privire la procedura de atribuire aplicabilă.
Raspuns:
La analiza obiectului contractului de achiziţie publică pe care autoritatea contractantă intenţionează să îl încheie
cu Societatea X s-a constatat că obiectul contractului este complex, pe lângă serviciile de arhivare fizică,
arhivare electronică (conversie) şi serviciile de transport documente aferente, urmând a fi achiziţionate servicii
de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem informatic precum şi codul-sursă şi a drepturilor
intelectuale de proprietate de la prestator. Or, în speța dată înţelegem că tocmai faptul că Societatea X deţine
drepturile de proprietate intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă ar susţine necesitatea
contractării celorlalte servicii: serviciile de arhivare (fizică, electronică şi transport documente), precum şi cele
de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem informatic de la acelaşi prestator. Ca urmare, dacă
există posibilitatea/premisele obţinerii de către autoritatea contractantă a drepturilor de proprietate
intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă de la Societatea X, iar această preluare va permite
autorității contractante „să îşi achiziţioneze servicii de administrare şi dezvoltare a propriului sistem informatic
cu orice prestator de servicii de programare de pe piaţă”, atunci în acest caz nu se mai justifică contractarea
celorlalte servicii de la Societatea X fără organizarea unei proceduri de atribuire concurențiale. Pe de altă parte,
din interogarea SEAP se constată că procedura aleasă pentru atribuirea acordului–cadru, lansată la nivelul anului
2013, care a avut un obiect similar, respectiv „Servicii de arhivare si servicii conexe” a fost licitaţie deschisă,
deşi acordul-cadru anterior acestuia, încheiat tot cu Societatea X., a avut ca obiect achiziţionarea unui „Sistem
informatic pentru managementul electronic al documentelor, servicii de arhivare electronica, hosting Portal si
servicii asociate”. Astfel, constatăm că inclusiv la data lansării procedurii de atribuire anterioare, cu acelaşi
obiect, era dezvoltat sistemul informatic pentru managementul electronic al documentelor şi al arhivei
electronice, fiind deja achiziţionate licenţele software şi infrastructura hardware aferentă, ca urmare,
complexitatea sistemului dezvoltat, riscul preluării administrării şi operării sistemului de un alt prestator şi
termenul scurt pentru adaptarea prestatorului la sistem nu au constituit la acea dată un impediment pentru
lansarea unei proceduri concurenţiale de atribuire. De asemenea, deși autoritatea contractantă susține
necesitatea achiziţionării de la acelaşi prestator atât a serviciilor de arhivare electronică, dar şi a serviciilor de
arhivare fizică, din interogarea S.E.A.P., rezultă că, aceasta a lansat la nivelul anului 2012 o procedură distinctă
pentru atribuire unui acord-cadru având ca obiect servicii de „arhivare fizică”, procedură anulată ulterior.
Aşadar, având în vedere valoarea estimată a contactului de servicii care urmează să fie atribuit, facem
menţiunea că potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de
achiziție publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile
valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”.
Referitor la posibilitatea de atribuire a contractului către Societatea X, subliniem faptul că valoarea estimată nu
permite achiziţionarea directă potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, iar procedura de negociere fără
publicare prealabilă este o procedură excepţională, aplicabilă doar în situaţiile şi condiţiile expres reglementate
la art. 104 din Legea nr. 98/2016, pentru care autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să justifice
motivele care au făcut imposibilă aplicarea unei proceduri concurențiale de atribuire cu publicare, respectiv
aplicarea procedurilor de atribuire menţionate anterior ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de
achiziţie publică. Având în vedere invocarea faptului că „Societatea X deţine drepturile de proprietate
intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă”, precum şi faptul că „o eventuală înlocuire a
prestatorului ar induce riscuri în ceea ce priveşte buna funcţionare a întregului sistem”, pentru susţinerea
atribuirii viitorului contract către acelaşi prestator, menţionăm că pentru încadrarea în situaţia reglementată la
art. 104 alin. (1) lit. b), motivele pentru care serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit prestator
(precum lipsa concurenţei din motive tehnice sau protecţia unor drepturi de proprietate intelectuală) trebuie să
fie obiective şi să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției iniţiale în vederea viitoarei
proceduri de atribuire. În acest sens, dorim să aducem în discuție prevederile art. 104 alin. (3) din Legea nr.
98/2016, conform cărora „autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu motivele
prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea
unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări,
produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire”. În subsidiar, semnalăm faptul că, în scopul
evitării situațiilor în care protecția drepturilor de autor este rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenței
(în sensul art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016), de la data intrării în viogare a O.U.G. nr. 41/2016 a fost
reglementată obligația autorității contractante de a prevedea explicit în caietele de sarcini și în contractele
aferente procedurilor de achiziție publică, care includ dezvoltări de programe informatice, faptul că toate
drepturile patrimoniale de autor asupra tuturor operelor create de către contractant sau membrii asocierii,
aferente produsului sau serviciului livrat, se transferă către autoritatea contractantă. Față de cele de mai sus,
apreciem că analiza considerentelor de ordin tehnic prezentate, care stau la baza concluziei că înlocuirea
prestatorului ar induce riscuri în ceea ce priveşte buna funcţionare a întregului sistem şi a condiţiilor în care
drepturile de proprietate intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă deţinute de prestator se
pot încadra în motivele prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016
care ar justifica aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cade în
sarcina autorităţii contractante în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016. Se va avea
în vedere că argumentele prezentate au subzistat și la atribuirea acordului - cadru de servicii anterior, cu acelaşi
obiect, şi la acea dată nu au constituit un impediment pentru organizarea unei proceduri concurenţiale de
atribuire. În ceea ce priveşte invocarea faptului că etapa de adaptare a unui prestator de servicii de conversie la
realităţile proiectului în cauză va necesita o durată mult mai mare şi faptul că vârful de activitate, în ceea ce
priveşte depunerea documentelor necesar a fi arhivate este mai-iunie, pentru susţinerea atribuirii viitorului
contract către acelaşi prestator, precizăm că aceste motive nu se pot încadra în motivele de extremă urgenţă
„determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante” care să conducă la imposibilitatea de a respecta termenele de aplicare a procedurilor
de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedură simplificată şi, ca urmare, în acest
caz nu poate fi invocată aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, faţă de considerentele şi prevederile
legale mai sus menţionate, apreciem că în speța dată motivele invocate pentru justificarea intenţiei de atribuire
a contractului de achiziţie publică, având ca obiect servicii de arhivare şi servicii conexe, către Societatea X nu
susţin posibilitatea atribuirii directe a serviciilor potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sau organizarea
unei proceduri de negociere fără publicare prealabilă potrivit art. 104 din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă având obligaţia în această situaţie de a organiza pentru atribuirea contractului o procedură
concurențială de atribuire cu publicare.
Speta 575. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a serviciilor de reproiectare și

asistență tehnică din partea proiectantului în vederea implementării unui proiect finanțat prin PNDL, în
condițiile în care proiectul tehnic inițial, care include și asistența tehnică din partea proiectantului, a fost
achiziționat la nivelul anului 2011 de către o altă autoritate contractantă (autoritatea contractantă Y),
proiect care a fost predat autorității contractante beneficiare pentru a fi implementat, fără a i se aduce la
cunoștință acesteia însă detalii cu privire la achiziția proiectului, condițiile de transfer, respectiv dacă au
fost sau nu cedate drepturile de autor asupra proiectului în cauză, etc.
Raspuns:
Având în vedere că situația de față se referă la contractarea serviciilor de actualizare a proiectului tehnic și
asistență tehnică din partea proiectantului pentru implementarea unui proiect cu finanțare nerambursabilă prin
PNDL, în vederea determinării valorii estimate și alegerii procedurii aferente, autoritatea contractantă va ține
cont: - în primul rând de prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 coroborate cu prevederile art. 17
alineatele (1), (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016, și prin urmare valoarea estimată se stabilește prin cumularea
valorii serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea de execuție a lucrărilor
la nivelul întregului proiect, - precum și de valoarea serviciilor achiziționate inițial. Procedurile de atribuire
reglementate de legislația în materie de achiziții publice aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziție
publică sunt prevăzute la art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, legislația în materie dă dreptul
autorității contractante de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 (așa cum rezultă din prevederile art.
69 alin. (4) din aceeași lege). Astfel, în conformitate cu art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) al aceluiași
articol din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de
către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele expres prevăzute de lege, și anume: - scopul
achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei reprezentații artistice unice; - concurența
lipsește din motive tehnice; - protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. Prin
urmare, în speța dată, dacă respectivul proiect tehnic este protejat de drepturi de autor (și în contractul inițial
nu au fost prevăzute clauze privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor - aspecte pe care doar părțile
implicate le cunosc), autoritatea contractantă poate aplica pentru achiziționarea serviciilor de actualizare a
acestora procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile art. 104
alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În această ordine de idei, aducem în discuție și
precizările aduse prin alin. (3) al aceluiași articol, care stipulează că: „Autoritatea contractantă poate aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b)
numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau
înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în
afara acestuia sau achiziția unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar
absența concurenței sau protecția drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către
autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. […]”. În cazul în
care nu sunt întrunite condițiile sus invocate în baza cărora să poată fi aplicată procedura de negociere fără
publicare, atunci autoritatea contractantă are obligația de a utiliza una dintre procedurile competitive prevăzute
de legislația în materie, stabilită în funcție de valoarea estimată determinată conform mențiunilor făcute
anterior, procedură aleasă prin comparare cu pragurile valorice de la art. 7 din același act normativ.
Speta 571. Autoritatea contractantă a achiziţionat în anul 2017, prin achiziţie directă, o licenţă informatică
necesară pentru activitatea de întocmire, verificare și raportare a situațiilor financiar-contabile. Având în
vedere necesitatea extinderii sistemului informatic prin achiziţionarea a 15 licențe suplimentare, cu o
valoare estimată de 1.890.000 lei, fără TVA, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea
demarării unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art.
104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Privitor la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu titlu general, dorim
să evidențiem că aplicarea acesteia are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar
trebuie să utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Astfel, pentru a evita
utilizarea abuzivă a acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016 a fost instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor
prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De
aceea, trebuie reținut că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile
(art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Menționăm că potrivit
dispozițiilor art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de
achiziții publice de produse atunci când este necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor cantități
suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii produselor sau instalațiilor existente și numai
dacă schimbarea contractantului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse cu
caracteristici tehnice diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți
tehnice disproporționate de utilizare și întreținere. Conform precizărilor autorităţii contractante succesul privind
informatizarea și gestionarea electronică a datelor și formularelor specifice întocmirii, verificării și raportării
situațiilor financiare-contabile poate fi asigurat doar prin implementarea unui sistem informatic unic (utilizarea
de programe informatice diferite, cu caracteristici tehnice diferite determină incompatibilități tehnice de
structură și format a datelor, de procesare automată a acestora, de transmitere, preluare, verificare și
centralizare automată, de operare și întreținere). De asemenea, pentru a justifica eventuala încadrare în situația
reglementată la art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 se menţionează că pentru a face față cerințelor
privind elaborarea situațiilor financiar contabile și de buget, se impune achiziționarea de la furnizorul inițial a
unor cantități suplimentare de produse destinate extinderii produselor livrate anterior, deoarece schimbarea
furnizorului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate de
utilizare și întreținere. Raportat la situaţia prezentată dorim să ne exprimăm convingerea că o planificare
corespunzătoare a procesului de achiziție publică ar fi preîntâmpinat această situație, întrucât din informațiile
furnizate rezultă că necesitatea autorității contractante era de fapt una complexă, dar care nu a fost stabilită în
mod corespunzător. Astfel, am sesizat că în mai puțin de 3 luni de la realizarea achiziției directe, autoritatea
contractantă intenționează să achiziționeze cantități suplimentare de produse destinate extinderii produsului
livrat anterior, cu o valoare estimată de 1.890.000 lei, fără TVA. Având în vedere că se susţine necesitatea
implementării unui sistem informatic unic şi luând în considerare valoarea estimată a achiziției (valoare care
depășește pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016) este necesar să se analizeze şi
modalitatea în care a fost realizată prima achiziție care a generat constrângerile amintite de autoritatea
contractantă (incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere). Astfel, suntem
de părere că autoritatea contractantă putea anticipa necesitatea implementării unui sistem informatic unic, iar
decizia de a achiziționa direct o singură licență a fost una nejustificată. Totodată, fiind vorba despre un sistem
informativ unic, se desprinde concluzia că obiectul contractului de achiziție publică a fost divizat, favorizând
realizarea unei achiziții directe și ulterior aplicarea unei proceduri necompetitive, ceea ce contravine legislației
în domeniul achizițiilor publice. În opinia noastră, circumstanțele specifice aplicării procedurii de atribuire
prevăzute la art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 au fost create în mod artificial de către autoritatea
contractantă prin achiziționarea unei singure licențe, cu toate că aceasta cunoștea că programele informatice
diferite sunt incompatibile prin definiție iar această achiziție directă avea să restrângă parametrii următoarei
achiziții publice de acest gen. Prin urmare, considerăm că nu este oportună aplicarea unei proceduri de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea realizării achiziției în discuție, motiv
pentru care recomandăm reanalizarea circumstanțelor care au condus la apariția situației prezentate şi alegerea,
în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, unei proceduri de atribuire menționate la art. 68 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016.
Speta 570. Consiliere metodologică privind incidența prevederilor art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 în
cazul serviciilor de dirigenție de șantier aferente unor lucrări de reabilitare termică a imobilelor (blocuri de
locuințe) în condițiile în care:  serviciile de dirigenție de șantier sunt aferente unor lucrări de intervenție
asupra unor obiective de investiții existente, aceste lucrări fiind executate în cadrul unui acord-cadru; 
fiecare construcție existentă (bloc) reprezintă un obiectiv de investiții distinct conform prevederilor art. 2
lit. a) din H.G. nr. 907/2016;  pe parcursul derulării acordului-cadru, în funcție de sumele alocate cu
această destinație în buget, autoritatea contractantă a atribuit contracte subsecvente care au avut ca obiect
realizarea lucrărilor de reabilitare termică pentru mai multe blocuri în același timp, respectiv pentru mai
multe obiective de investiție concomitent;  fiecare obiectiv de investiții (bloc) beneficiază de propria
lucrare de reabilitare termică, având asigurată garanție individual a intervenției realizate, chiar dacă, în
anumite cazuri, un contract subsecvent a presupus lucrări de reabilitare la mai multe blocuri;  autoritatea
contractantă are obligația legală de a contracta servicii de dirigenție de șantier pentru fiecare lucrare
executată în parte;  lucrările de reabilitare termică a blocurilor nu sunt înscrise într-un proiect sau
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local.
Raspuns:
Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I,
secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016). În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai
multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de aceeași lege. În aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă va respecta, de regulă, dispozițiile art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, care instituie în sarcina
acesteia obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție
publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate
similare în condițiile art. 17 alin. (1) lit. a) din același act normativ, respectiv „valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar” . Cu toate acestea, în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege,
normele de aplicare (legislația secundară) reglementează și excepții de la regula mai sus enunțată, care se aplică
în anumite circumstanțe expres și limitativ prevăzute de lege. Astfel, prin excepție de la prevederile art. 17 alin.
(2) din H.G. nr. 395/2016, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (4) din același act normativ: „(4) În aplicarea art. 11
alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de
intervenție asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de
următoarele considerente, cu condiția ca respectivele investiții să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local: a) valoarea estimată a contractului având
ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite; c) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenție de șantier pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte”. Așadar, din analiza efectuată pe baza datelor și informațiilor puse la dispoziție apreciem că, în cazul de
față, există premisele aplicării dispozițiilor art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 în ceea ce privește alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de dirigenție de șantier aferente lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor
(blocuri de locuințe). Totodată, referitor la contractele subsecvente având ca obiect realizarea lucrărilor de
reabilitare termică pentru mai multe obiective de investiție concomitent, privind strict din prisma art. 17 alin.
(4) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, nu există un impediment în privința contractării serviciilor de dirigenție de
șantier „pentru fiecare obiectiv de investiții în parte”.
Speta 564. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării directe, în mod
individual, pe categorii, a următoarelor produse: Combinezon vara, bocanc cu inserție de oțel, vestă
multifuncțională, mănușă piele cu întăritură antitraumă, coarda dinamică/statică, complet apărători coate și
genunchi.
Raspuns:
Autoritatea contractantă poate achiziționa direct produsele menționate numai dacă valoarea estimată a
acestora, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din
același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei
(pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o valoare
estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
aceeași lege. În acest sens, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, “autoritatea
prezenta lege”. Astfel, potrivit art. 16 din H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se
realizează având în vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl
descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea
contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și
lucrărilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. Prin urmare, precizăm că, date fiind prevederile legale ale
art. 17 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, autoritatea contractantă va cumula
valorile estimate ale produselor menționate, alegând modalitatea de achiziție în funcție de această valoare
cumulată, iar apoi având posibilitatea atribuirii contractelor respective pe loturi separate.
Speta 559. Autoritatea contractantă este nevoită să achiziționeze pentru persoanele care beneficiază de
măsura de protecție specială a plasamentului medicamente ce vor fi achiziționate în urma eliberării de
rețete de către medicii de familie sau de medici cu diferite specializări, rețete care au diferite grade de
compensare din partea sistemului de asigurări de sănătate sau medicamente care nu sunt compensate.
Valoarea medicamentelor însumate la nivelul anului bugetar, atât cu prețul integral cât și cu coplata unor
medicamente, depășește pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, iar la procedura de atribuire ce
ar trebui organizată nu se pot prezenta producători sau distribuitori de medicamente, ci doar societăți
comerciale care dețin farmacii care practică decontarea medicamentelor în baza rețetelor prin programul
CNAS. În acest context, se solicită consiliere metodologică privind modalitatea de achiziționare a
medicamentelor în cauză, având în vedere totodată imprevizibilitatea cantităților și tipurilor de
medicamente ce urmează a fi achiziționate, fluctuațiile dese ale prețurilor medicamentelor.
Raspuns:
Ținând cont în speța dată de constrângerile autorității contractante, în ceea ce privește achiziționarea
medicamentelor în cauză, precum și faptul că achiziționarea acestora are caracter de regularitate, recomandăm
utilizarea acordului-cadru – modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică ce a apărut din
nevoia de a acoperi situaţiile specifice pe care le întâmpină autorităţile contractante. Cu titlu de exemplu
enumerăm: din cauza obiectului contractului, autoritatea se află în imposibilitatea estimării cantităţilor totale ce
urmează a fi achiziţionate; atunci când utilizarea produselor respective are caracter de regularitate în
desfăşurarea activităţii autorităţii contractante sau/şi nu poate fi identificată incidenţa acestora etc. Astfel,
acordul-cadru este o modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică, încheiat în urma
aplicării uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, și care are un grad de
flexibilitate mai mare decât contractul de achiziție „clasic”, derulându-se pe o perioadă de maximum 4 ani, cu
respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful 1 din legea anterior menționată. Acest instrument
specific de atribuire, spre deosebire de un contract de achiziție publică, este un acord încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici, care are ca obiect
stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică subsecvente ce urmează a fi
atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.
Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în
documentația de atribuire aferentă procedurii (conform art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016) și ulterior în
acordul-cadru, reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și
nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Prin urmare, chiar dacă
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a previziona cantitățile exacte și tipurile medicamentelor
ce vor fi necesare pe parcursul anului bugetar, utilizarea acordului-cadru permite o flexibilitate crescută în ceea
ce privește aceste aspecte, autoritatea contractantă urmând a introduce în documentele achiziției doar estimări
ale cantităților care ar putea fi solicitate, precum și o listă extinsă a medicamentelor ce ar putea fi necesare pe
parcursul anului bugetar stabilită pe baza istoricului din anii precedenți. De asemenea, precizăm că autoritatea
contractantă trebuie să introducă în documentele achiziției și în acordul-cadru toate regulile, cerințele și
informațiile privind modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente. În acest sens, autoritatea contractantă
va putea preciza, de exemplu, că atribuirea contractelor se va face pe bază de comandă și/sau rețetă prescrisă
de medicul de familie/medicul specialist, că furnizorul va livra medicamentele prescrise într-un anumit termen
ce poate fi stabilit de autoritatea contractantă, că responsabilitatea decontării cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate aparține furnizorului, autoritatea suportând doar diferența necompensată a contravalorii
medicamentelor ș.a.m.d. În ceea ce privește argumentul conform căruia există fluctuații dese ale prețurilor
medicamentelor, precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a introduce în documentele achiziției
și totodată în acordul-cadru ce urmează a se încheia o clauză de ajustare a prețului în baza art. 28 din H.G. nr.
395/2016. Subliniem că prețurile de achiziție ofertate inițial trebuie să rămână ferme pe toată perioada de
derulare a contractului/acordului-cadru, neputându-se modifica ca urmare a fluctuațiilor de preț datorate de
politica de preț sau de vânzări a furnizorului, cazurile în care este posibilă ajustarea prețului contractului fiind
reglementate expres și limitativ în cuprinsul art. 28 menționat anterior, acestea putând fi modificări legislative
sau modificări ale indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei al căror efect se reflectă în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Pe cale de consecință,
având în vedere considerentele expuse anterior, apreciem că achiziția medicamentelor în cauză se pretează
atribuirii prin utilizarea unui acord-cadru.
Speta 557. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, în vederea achiziționării serviciilor de proiectare aferente reînnoirii autorizației
de construire de lucrări (necesare construirii unui imobil) și a documentației necesare pentru organizarea
procedurii de achiziție publică a lucrărilor de construire de la proiectantul inițial.
Raspuns:
În ceea ce privește posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare în vederea achiziționării serviciilor de proiectare aferente reînnoirii autorizației de construire de
lucrări și a documentației necesare pentru organizarea procedurii de achiziție publică a lucrărilor de construire
de la proiectantul inițial facem următoarele mențiuni: Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare este o excepție, așa cum rezultă din prevederile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă având dreptul de a aplica această procedură exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute
la art. 104 din același act normativ. În acest sens, precizăm, în primul rând, că autoritatea contractantă are
obligația, înainte de inițierea procedurii în discuție, de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 din
Legea nr. 98/2016, precum și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective (art. 93 din H.G. nr.
395/2016). Astfel, din interpretarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. b) coroborate cu cele ale alin. (2) și ale
alin. (3) ale aceluiași articol din Legea nr. 98/2016 rezultă că, în cazul incidenței unei situații legate de protecția
unor drepturi exclusive, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de lucrări, de produse
sau de servicii, întrucât lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic. Conform prevederilor alin. (3) ale art. 104 din același act normativ invocat anterior, aplicarea acestui
tip de procedură în cazul enunțat mai sus este condiționată însă de anumite circumstanțe specifice, respectiv : -
atunci când nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă (cum ar fi utilizarea unor canale de
distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia; sau achiziția unor lucrări/produse/servicii
comparabile din punct de vedere functional), - atunci când protecția drepturilor exclusive nu reprezintă
rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea
viitoarei proceduri de atribuire. În speța dată reiese că în vederea obținerii autorizației de construire a lucrărilor
rămase de executat este necesară utilizarea întregii documentații ce a stat la baza emiterii autorizației inițiale
(avize, acorduri, documentații, etc), precum și a proiectului tehnic întocmit de către S.C. X S.R.L., asupra căruia
acest operator economic deține toate drepturile de proprietate intelectuală până la finalizarea lucrărilor . Prin
urmare, necesitatea achiziționării serviciilor de elaborare a documentației pentru emiterea autorizației de
construire a lucrărilor rămase de executat de la operatorul economic S.C. X S.R.L. derivă din faptul că acest
operator economic este în continuare deținătorul drepturilor de autor asupra proiectului inițial, iar în vederea
finalizării investiției se impune utilizarea acestui proiect, S.C. X S.R.L asumându-și prin contractul de proiectare
încheiat cedarea tuturor drepturilor patrimoniale către beneficiarul lucrării „De îndată ce toate plățile conform
valorii totale a contractului sunt realizate și proiectul este respectat întocmai la recepția finală de terminare a
lucrărilor de execuție a imobilului în fapt”. Totodată, în ipoteza în care s-ar renunța la execuția restului de
lucrări în baza proiectului existent, autoritatea contractantă ar fi constrânsă de situația de a întocmi noi
documentații, cu parcurgerea tuturor fazelor de proiectare impuse de legislația de specialitate pentru obținerea
autorizației de construire, or acest lucru ar avea un impact economic semnificativ asupra investiției, cât și asupra
respectării termenelor de finalizare. Cu atât mai mult, înțelegem că implementarea proiectului inițial realizat în
șantier se află într-un stadiu avansat de execuție al lucrărilor, operatorul economic care a întocmit proiectul
respectiv având în acest sens cea mai bună reprezentare din punct de vedere tehnic a situației de fapt în ceea ce
privește întocmirea documentației necesare pentru emiterea autorizației de construire și continuarea restului de
lucrări rămase de executat. Astfel, întocmirea documentației în vederea obținerii autorizației de construire a
lucrărilor rămase de executat de către operatorul economic care a realizat proiectul tehnic inițial reprezintă cea
mai rezonabilă soluție identificată de autoritatea contractantă în vederea finalizării lucrărilor. De asemenea,
având în vedere situația dată, apreciem că intenția de a atribui proiectantului inițial activitatea de obținere a
noii autorizații de construire, nu se poate considera o restrângere artificială de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției, atât timp cât pentru emiterea autorizației de construire este necesară utilizarea
proiectului în cauză, proiect care stă la baza realizării întregii investiții, cu respectarea întocmai a tuturor
prevederilor acestuia, pe care proiectantul și le-a asumat până la finalizarea lucrărilor prin contractul de
proiectare incheiat. Pe cale de consecință, în lumina tuturor aspectelor și prevederilor legale enunțate anterior,
având în vedere că proiectul tehnic necesar obținerii autorizații de construire a restului de lucrări rămas de
executat este protejat de drepturi de autor, iar în contractul de proiectare au fost prevăzute clauze privind
cedarea drepturilor patrimoniale de autor „la recepția finală de terminare a lucrărilor de execuție a imobilului în
fapt”, apreciem că autoritatea contractantă poate aplica pentru achiziționarea serviciilor în discuție în vederea
finalizării investiției procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile
art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016.
Speta 548. Autoritatea contractantă a reluat o procedura de atribuire – licitație deschisă organizată pe loturi
modificând caietul de sarcini aferent primei proceduri de același tip și cu același obiect, anulate întrucât în
cadrul acesteia au fost depuse numai oferte neconforme. Având în vedere că cea de-a doua procedură a fost,
de asemenea, anulată deoarece ofertele depuse au fost declarate neconforme și inacceptabile, prin raportul
procedurii de atribuire elaborat de comisia de evaluare ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 107/2017, se
solicită consiliere metodologică privind aplicabilitatea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
98/2016
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare „dacă în cadrul unei
proceduri de licitație deschisă, licitație restrânsă ori procedură simplificată organizate pentru achiziția
produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost
depuse numai oferte/solicitări de participare neadecvate, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial
condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport”. Astfel
cum rezultă din prevederile art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, oferta este considerată „neadecvată” dacă
este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări
substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. În măsura în
care toate ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire (cea de-a doua organizată de autoritatea
contractantă) sunt lipsite de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără
modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției,
aspect care poate fi stabilit exclusiv de către autoritatea contractantă (prin comisia de evaluare), aceasta se
poate prevala de prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Referitor la propunerea privind
definirea mai clară a noțiunii „ofertă neadecvată” în completare/prin comparație cu oferta
neconformă/inacceptabilă, similar definiției aferente „solicitării de participare neadecvate”, prevăzute la art.
215 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, dorim să subliniem că ambele definiții introduse de curând în legislația
națională, prin O.U.G. nr. 107/2017, reprezintă transpunerea dispozițiilor art. 32 alin. (2) lit. a) paragraful 2 din
Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora: „O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță
pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor
autorității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată
în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 57 sau nu
îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în temeiul articolului 58”.
Speta 540. La ce se referă scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din H.G. nr. 395/2016 raportat la
calculul valorii estimate și alegerea modalității de achiziție în cadrul unui proiect: la scopul întregului
proiect sau la scopul unei activități din cadrul proiectului?
Raspuns:
Scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din H.G. nr. 395/2016 este scopul principal al contractului din
cadrul proiectului pentru care s-a realizat estimarea și nu scopul întregului proiect.
Speta 539. În vederea determinării modalităților de achiziție în cadrul unui proiect, valoarea estimată a
tuturor achizițiilor necesare unei activități din cadrul proiectului se cumulează având în vedere că răspund
unei necesități comune, respectiv îndeplinirea rezultatului aferent activității, chiar dacă nu pot fi
considerate produse sau servicii similare?
Raspuns:
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, activitatea din proiect în cadrul căreia se
realizează achiziția nu are neapărat un rol în determinarea modalității de atribuire, relevantă fiind analiza care
ia în considerare pe de-o parte, care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun în cadrul
proiectului, respectiv care conduc împreună la satisfacerea unei singure necesități din cadrul proiectului, și, pe
de altă parte, care dintre variantele de cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016
determină realizarea celei mai eficiente achiziții din punct de vedere economic și social. În același timp,
subliniem că anumite achiziții pot fi considerate similare inclusiv dacă sunt destinate utilizării identice ori
similare, ori dacă se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă (art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). Astfel, autoritatea contractantă poate fi
nevoită să cumuleze, conform regulilor de estimare, produse și servicii considerate similare în sensul arătat mai
sus și în cazul în care organizează o singură procedură de atribuire, tipul de contract se va determina conform
art. 34 și art. 35 din Legea nr. 98/2016, sau are opțiunea de a atribui contracte separate, dar utilizând același tip
de procedură determinat conform valorii cumulate.
Speta 538. În cadrul unui proiect derulat în parteneriat din care fac parte atât beneficiari privați cât și
instituții publice, ce tip de procedură aplică partenerii beneficiari privați și ce tip de procedură aplică
partenerii instituții publice?
Raspuns:
Conform Legii nr. 98/2016, obligația aplicării reglementărilor în domeniul achizițiilor publice revine oricărei
entități sau asocieri care are calitatea de autoritate contractantă. Astfel, dacă parteneriatul are în componența
sa cel puțin o autoritate contractantă, acesta are și el calitatea de autoritate contractantă în temeiul art. 4 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și, în concordanță inclusiv cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 6712/890/2017,
trebuie să achiziționeze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor respectivei legi.
Atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții din cadrul unui proiect
finanțat din fonduri nerambursabile în vederea alegerii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va
analiza, pe de-o parte, care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun în cadrul proiectului,
respectiv care conduc împreună la satisfacerea unei singure necesități din cadrul proiectului, și, pe de altă parte,
care dintre variantele de cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 determină
realizarea celei mai eficiente achiziții din punct de vedere economic și social. Subliniem că analiza realizată în
vederea determinării modalităților de achiziție, va lua în considerare întregul proiect, indiferent de modul de
împărțire a activităților între parteneri și, odată aleasă modalitatea de atribuire a unui anumit tip de achiziție,
oricare dintre parteneri ar realiza achiziția va fi obligat să utilizeze respectiva modalitate de achiziție. Astfel,
ulterior alegerii modalităților de atribuire, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 6712/890/2017, se va opta pentru una
dintre următoarele modalități de organizare a procesului/proceselor de achiziție: a) fiecare dintre membrii
parteneriatului va derula achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul
proiectului/contractului de finanțare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre membrii parteneriatului,
autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, va derula toate achizițiile
publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare.
Speta 537. Consiliere metodologică privind modalitatea de achiziție a serviciilor de elaborare documentații
tehnico-economice (studii de fezabilitate - SF) aferente unor obiective de investiții publice noi, în condițiile
în care: - studiile de fezabilitate sunt aferente unor obiective de investiții publice diferite; - respectivele
investiții nu fac parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local; - în
contract va fi prevăzută o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă nu are dreptul
de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu
scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Potrivit dispozițiilor art. 17
alin. (4) din H.G. nr. 395/2016: „(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente
obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele considerente, cu condiția ca respectivele
investiții să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local: a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a
studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul prevede o clauză privind
cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea
serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent dacă acestea fac obiectul
aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite; c) valoarea estimată a contractului având ca obiect
prestarea serviciilor de dirigenție de șantier pentru fiecare obiectiv de investiții în parte”. În opinia noastră,
interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 trebuie fie una sistematică, respectiv
ținându-se cont de definiția obiectivului de investiții, reglementată prin art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016. Prin
„obiectiv de investiții”, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016, se înțelege „rezultatul scontat la investirea
de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un
amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de beneficiarul investiției și de
investitor; în sintagma "obiectiv de investiții" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt
de investiții sau intervenție la construcție existentă”. Având în vedere că serviciile de elaborare documentații
tehnico-economice în discuție sunt aferente unor obiective de investiții publice diferite (care nu fac parte dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local), iar în contract va fi prevăzută o clauză
privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor, suntem de opinie că în cazul de față autoritatea contractantă
va alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a serviciilor menționate anterior pentru fiecare
obiectiv de investiții în parte, conform dispozițiilor art. 17 alin (4) lit. a) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 534. Se poate aplica procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare,
când perioada de aplicare a procedurii simplificate nu poate fi respectată din motive de extremă urgență,
autorității contractante?
Raspuns:
Conform prevederilor art. 1 pct. 12 din O.U.G. nr. 107/2017, la articolul 104 din Legea nr. 98/2006, alineatul (1),
litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de
aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedură simplificată
nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se
datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante”. Astfel, așa cum rezultă din
modificările aduse Legii nr. 98/2016 prin prevederile O.U.G. nr. 107/2017, menționate anterior, autoritatea
contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza
prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) și în cazul procedurii simplificate.
Speta 522. Autoritatea contractantă a achiziționat prin achiziție directă, din catalogul S.E.A.P., servicii de
înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, servicii finanţate în cadrul Programului
național de cadastru și carte funciară. La momentul încheierii contractului, dintr-o eroare, a fost trecută în
contract o cantitate mai mare de servicii decât cea achiziționată în S.E.A.P. fiind depăşite astfel sumele
bugetate. Finanţatorul refuză acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare, motivând faptul că s-
a depășit pragul prevăzut în Legea nr. 98/2016 pentru realizarea unei achiziții directe. Deşi autoritatea
contractantă a încheiat un act adițional la contract prin care a redus cantitatea și, implicit, prețul
contractului inițial, astfel încât acestea să coincidă cu cele înregistrate în mod real în S.E.A.P., finanţatorul
refuză în continuare acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare.
Raspuns:
Singura condiție impusă de legislație în vederea realizării unei achiziții directe este cea determinată de
estimarea valorii; astfel, în măsura în care valoarea estimată a achiziției, stabilită în conformitate cu prevederile
Secţiunii a 4-a a Capitolului I al Legii nr. 98/2016, este mai mică decât pragul valoric de la art. 7 alin. (5) din
Legea ante-menționată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări,
în conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. În speţă, la nivelul S.E.A.P. autoritatea
contractantă a realizat achiziția directă conform prevederilor legale, fără a depăși pragul de la art. 7 alin. (5)
care impune anumite obligații ale autorității în ceea ce privește alegerea procedurii de atribuire. Având în vedere
că achiziția directă în urma căreia s-a încheiat contractul în discuție s-a derulat și finalizat în S.E.A.P. prin
transmiterea unei oferte ferme de către operatorul economic și acceptarea respectivei oferte de către
autoritatea contractantă și ținând cont de prevederile art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, facem precizarea
că angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe (contract de achiziție
publică, factură etc.) trebuie să conțină același preț (fără T.V.A.) care se regăsește în cadrul ofertei acceptate.
În legătură cu acest aspect, întrucât prestatorul nu este plătitor de TVA., precizăm că, potrivit art. 41 din H.G.
nr. 395/2016, „Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea prețurilor prevăzute în
propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără T.V.A.” Așadar, în orice situație, evaluarea
ofertelor financiare se face fără a se ține cont de calitatea de plătitor/neplătitor de T.V.A. a ofertantului. Mai
mult decât atât, în cazul de față, având în vedere calitatea de neplătitor de T.V.A. a pretatorului, prețul
contractului ar fi trebuit să fie același cu prețul ofertei sale, selectate în S.E.A.P. Totodată, subliniem că, în
nicio situație, încheierea contractului, ca urmare a realizării achiziției directe în S.E.A.P. nu poate fi posibilă la o
valoare mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru achiziția de produse și
servicii (respectiv 132.519 lei), întrucât această depășire, conform prevederilor legale, ar fi impus organizarea
uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește
posibilitatea încheierii unui act adițional la un contract încheiat ca urmare a aplicării unei achiziții directe,
menționăm că derularea acestuia se poate realiza conform clauzelor prevăzute în contract, prin stabilirea unor
termeni și condiții clare și precise care trebuie respectate de către părțile semnatare ale contractului în cauză,
legislația aplicabilă în acest caz fiind cea prevăzută de dreptul comun.
Speta 513. Autoritatea contractantă intenționează să demareze o procedură în vederea atribuirii unui
contract/acord-cadru având ca obiect „Lucrări de reabilitare, modernizare, extindere și schimbare
destinație imobil birouri”. Structura centrală a dat acordul prealabil pentru fonduri, solicitând încheierea
unui acord-cadru, lucrările în cauză urmând a se desfășura pe o perioadă de doi ani. În acest context, se
solicită consiliere metodologică privind încheierea unui acord-cadru sau a unui contract care să vizeze
întreaga perioadă de derulare a lucrărilor, respectiv doi ani, în condițiile în care nu există certitudinea
existenței finanțării necesare pentru anul următor.
Raspuns:
În primul rând, subliniem că perioada de execuție a lucrărilor sau perioada de derulare a unui contract nu
reprezintă un criteriu în alegerea procedurii sau a modalității specifice de atribuire a unui contract de achiziție
publică. Având în vedere prevederile legale care reglementează modalitatea de alegere a procedurii de atribuire,
rezultă că autoritatea contractantă, în vederea alegerii modalității de achiziție, va estima valoarea conform
dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (2) sau, după caz, ale art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că în
speța dată finanțarea cheltuielilor de investiții pentru obiectivul în cauză se va face, în principal, din bugetul
propriu al autorității, atunci când autoritatea contractantă nu implementează proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare,se va avea în vedere valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar și, prin raportarea valorii obținute la pragurile valorice de la
art. 7 din Legea nr. 98/2016, se va stabili modalitatea/procedura de achiziție aplicabilă. Așadar, în acest context
și prin raportare la faptul că lucrările în discuție, necesare realizării respectivului obiectiv, se vor derula pe
parcursul mai multor ani bugetari, estimarea se va face la nivelul fiecărui an bugetar pentru lucrările pe care
intenționează să le achiziționeze în anul respectiv. Totodată, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor
publice nu reglementează o durată maximă pentru care se poate încheia un contract de achiziție publică (doar
durata maximă a unui acord-cadru fiind reglementată de legislația în domeniul achizițiilor publice). Astfel, având
în vedere cele descrise în adresa dumneavoastră, conform cărora achiziția lucrărilor în cauză implică în fapt o
achiziție multianuală, facem precizarea că, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, nu pot fi angajate cheltuieli, deci nu pot fi încheiate contracte, decât în limita sumelor aprobate prin
buget pentru anul bugetar respectiv, autoritatea contractantă având posibilitatea de a atribui contracte de
achiziție publică cu o durată de executare mai mare de un an (multianuale) numai în situația în care au fost
prevăzute în buget acțiuni multianuale, cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice și asigurarea
fondurilor necesare derulării acestora. Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, apreciem ca
durata unui contract nu poate depăși durata unui an bugetar, cu excepția contractelor aferente unor programe,
proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an (acțiuni
multianuale) și care au fost aprobate conform legislației privind finanțele publice. Prin urmare, precizăm că
interdicția pentru autoritățile contractante de a încheia un angajament legal, așa cum este un contract de
achiziție publică, pe o perioadă mai mare de un an, rezultă din prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare. În altă ordine de idei, legislația în domeniul achizițiilor
publice oferă posibilitatea autorităților contractante de a utiliza acordul-cadru, care este un instrument specific
de atribuire a contractului de achiziție publică ce se încheie în urma aplicării uneia dintre procedurile de
atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016. Acest instrument specific de atribuire, spre deosebire de un
contract de achiziție publică, este doar o înţelegere scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi
contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, care reprezintă o bază legală pentru angajarea de
fonduri publice prin încheierea de contracte subsecvente acestuia. Angajarea acestor fonduri se realizează
progresiv, pe măsură ce aceste contracte subsecvente se atribuie într-o perioadă dată a acordului-cadru.
Precizăm că, în cazul acordului-cadru, nu este obligatorie dovedirea existenţei sumelor necesare efectuării
plăţilor aferente la momentul încheierii acestei înţelegeri scrise, aşa cum se solicită în cazul unei proceduri care
se finalizează cu încheierea unui contract de achiziţie publică, ci doar la momentul încheierii de contracte
subsecvente. Totodată, datorită caracterului flexibil al acestei modalităţi speciale de atribuire, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a încheia mai multe contracte subsecvente până la sfârşitul perioadei de
derulare a acordului-cadru, în funcţie de necesităţile acesteia şi de fondurile existente. Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod
abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. În
acest sens, trebuie subliniat că autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza
cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele (art. 107 alin. (2) lit.
c) din H.G. nr. 395/2016). După cum se poate observa, acordul-cadru poate fi utilizat exclusiv pentru achizițiile
care au caracter repetitiv, fie că discutăm despre produse, servicii sau lucrări. Astfel, având în vedere că nu
toate categoriile de servicii sau lucrări pot avea caracter repetitiv, rezultă cu evidență că acordul-cadru nu se
pretează pentru orice tip de servicii sau de lucrări. Prin urmare, având în vedere că lucrările în cazul în speță
sunt lucrări aferente unui obiectiv de investiții, acestea neavând caracter repetitiv, apreciem că în această
situație nu se justifică încheierea unui acord-cadru.
Speta 485. Consiliere metodologică cu privire la similaritatea serviciilor de auditare privind calitatea și
mediul respectiv a serviciilor de certificare a Sistemului de Management al Calității şi a serviciilor de
certificare a Sistemului de Management de Mediu
Raspuns:
În cele ce urmează se va analiza, cu titlu exemplificativ, încadrarea serviciilor de auditare, în cauză, în cele trei
posibilități expuse la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Cu privire la primul aspect de care trebuie să țină
cont autoritatea contractantă atunci când alege modalitatea de achiziție, respectiv „valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect”, apreciem că obiectele sunt diferite, întrucât certificările sistemelor de
management supuse auditării sunt diferite (servicii de audit în vederea certificării diferitelor sisteme de
management, de mediu, al securității și sănătății, al securității informației, anti-mită). Referitor la cea de a doua
posibilitate pe care a avut-o în vedere legiuitorul, respectiv aceea ca achizițiile să fie „destinate utilizării
identice ori similare”, reiterăm faptul că din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice,
similaritatea se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției.
Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra, ca fiind similare, serviciile care sunt necesare a fi
achiziționate pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare. Având în
vedere faptul că prin procesul de auditare, indiferent de aspectul vizat, scopul este același, respectiv
examinarea profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport
cu un anumit standard, totodată urmărindu-se identificarea problemelor cu care se confruntă organizația și
găsirea soluțiilor, inclusiv monitorizarea măsurilor propuse până când acestea sunt implementate, obiectivul final
urmărit fiind acela de a ajuta organizaţia de a-și atinge obiectivele propuse. În cele din urmă, putem afirma că
serviciile de auditare le identificăm în interiorul aceluiași perimetru al categoriei relevante, și prin urmare
achiziția „se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă”.
În concluzie, având în vedere faptul că, din analizarea situației reiese că serviciile de auditare se încadrează în
două din cele trei posibilități indicate de legiuitor în cuprinsul art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G.nr. 395/2016,
apreciem că, în vederea alegerii procedurii de atribuire a serviciilor în cauză, se vor cumula valorile estimate ale
tuturor serviciilor de certificare a sistemelor de management pe care autoritatea contractantă intenționează să
le achiziționeze în cursul anului bugetar. Relevante în acest caz sunt prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în
mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
atribuire reglementate de prezenta lege”.
Speta 484. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării achiziției directe în temeiul art. 19 din
Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului având ca obiect „Elaborare Proiectare Tehnică și a
detaliilor de execuție”, având în vedere că valoarea estimată a serviciilor este sub pragul de la art. 7 alin.
(5) din actul normativ anterior menționat, iar valoarea de execuție a lucrărilor de construcții este de
3.700.000 lei, fără TVA.
Raspuns:
La stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziții publice, în vederea alegerii modalității de achiziție,
autoritatea contractantă va avea în vedere aspectele reglementate de art. 17 din H.G. nr. 395/2016. Astfel,
prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevăd regulile de cumulare valabile la modul
general, pentru toate tipurile de achiziții, iar alin. (3) și (4) ale aceluiași articol reglementează în mod expres
două situații specifice. Astfel, alin. (3) stabilește cum se aplică regulile de la alin. (1) în situația specifică în care
autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare, iar alin. (4) stabilește cum se alege procedura de atribuire în situația specifică în care
autoritatea contractantă dorește să atribuie contracte de lucrări aferente unor obiective de investiții publice noi
sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local. Menționăm că, în situația în care investițiile fac parte
dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local se vor aplica
regulile generale prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. Totodată, art. 17 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, prevede că „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție
sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se
determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Conform definiției prevăzute la
art. 3 alin (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016, lotizarea unui contract se realizează prin divizarea obiectului
acestuia pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai
bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze
calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor
individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze
ulterioare ale proiectului. Totodată, potrivit literei m) al aceluiași articol, contractul de achiziție publică de
lucrări „are ca obiect: fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări în legătură cu una
dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei
construcții; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcții care corespunde cerințelor stabilite de
autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcției”.
Așadar, în cazul în care un contract de lucrări are ca obiect atât proiectare, cât și execuție, lotizarea acestuia se
poate realiza doar prin divizarea obiectului acestuia în mai multe contracte care includ atât proiectare cât și
execuție, lotizarea nefiind posibilă în acest caz pe tipuri diferite de contracte, respectiv loturi de contracte de
servicii de proiectare și loturi de contracte de execuție. Menționăm că autoritatea contractantă are posibilitatea,
în cadrul unui obiectiv de investiții (care este un contract de achiziție publică de lucrări), de a atribui pe rând
contractul de servicii de proiectare și contractul de execuție de lucrări, dar aceste contracte atribuite separat, în
opinia noastră, nu constituie loturi în accepțiunea art. 3 alin (1) lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o
etapizare a investiției. Astfel, întrucât nici proiectul tehnic, nici execuția lucrării, nu pot constitui loturi
individuale în cadrul unui obiectiv de investiții, apreciem că excepția prevăzută la art. 19 din Legea nr. 98/2016
nu poate fi aplicată în speța dată. Atragem atenția totodată asupra prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, care interzic autorității contractante să utilizeze metode de calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate a contractului de achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege.
Speta 476. Entitatea contractantă a demarat în luna iunie 2012 procedura de licitație deschisă în vederea
atribuirii contractului de execuție lucrări având ca obiect reabilitare stație de tratare a apei, aferent unui
proiect finanțat din fonduri nerambursabile. Pe parcursul execuției lucrărilor a intervenit o situație de forță
majoră (așa cum reiese din Certificatul eliberat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură) dat fiind
faptul că a crescut concentrația de fier în apa brută, peste media multianuală avută în vedere ca valoare de
proiectare. În urma testelor de funcționalitate a reieșit ca imperios necesară modificarea coagulantului
clorură ferică cu unul bazat pe sulfat de aluminiu. În acest sens, entitatea contractantă a inițiat procedura
de atribuire negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ce urma să se finalizeze cu
încheierea unui act adițional la contractul de lucrări care să permită finalizarea obiectivului de investiții
folosind instalația deja executată cu noul coagulant. Însă pe parcursul execuției lucrărilor doi dintre cei trei
membrii ai asocierii câștigătoare a contractului de execuție lucrări mai sus menționat, au intrat în insolvență
și nu au putut prezenta garanția de bună execuție în condițiile impuse, astfel că entitatea contractantă a
fost nevoită să rezilieze contractul de lucrări în iulie 2017. Având în vedere cele de mai sus, se solicită
consiliere metodologică privind alegerea procedurii de atribuire a lucrărilor rămase de executat cu o valoare
estimată de 137.435 lei.
Raspuns:
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, „(1) Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei
achiziții sectoriale având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, luând
în considerare orice eventuale forme de opțiuni și orice eventuale prelungiri ale contractului, menționate în mod
explicit în documentele achiziției sectoriale.” Estimarea valorii unei achiziții sectoriale se realizează având în
vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I secțiunea a 5-a paragraful 3 din Legea nr. 99/2016, iar
obiectul achiziției sectoriale se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact,
relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului sectorial/acordului-
cadru (art. 17 din H.G. nr. 394/2016). Astfel, estimarea se analizează și se realizează, în funcție de scopul
atribuirii unui contract, respectiv în funcție de necesitățile autorității contractante pe care urmează să le
acopere efectuarea acelei achiziții. Având în vedere cele sus-menționate, în vederea alegerii procedurii pentru
atribuirea lucrărilor rămase de executat din cadrul proiectului în discuție, entitatea contractantă va lua în
considerare atât valoarea contractului inițial cât și valoarea estimată a contractului ce urmează a se atribui.
Speta 474. Având în vedere că autoritatea contractantă reprezintă o instituție de spectacol și de proiecte în
domeniul: operă, balet, muzică contemporană, activitate principală fiind producerea de spectacole, întrucât
fiecare spectacol în parte reprezintă un proiect cu scop bine determinat, se solicită consiliere metodologică
cu privire la achizițiile realizate pe fiecare astfel de proiect în parte, existând posibilitatea depășirii valorii
pragului de achiziție directă .
Raspuns:
În sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, noțiunea de proiect este definită ca fiind
„ansamblul de activităţi artistice, tehnice şi logistice concretizate în producţia artistică, a cărui perioadă de
realizare nu depăşeşte, de regulă, durata unei stagiuni.” În acest context, având în vedere prevederile legale
care reglementează instrumentul managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese
de achiziţie la nivel de autoritate contractantă și modalitatea de estimare în vederea alegerii procedurii de
atribuire sau, după caz, achiziționarea directă a produselor/serviciilor/lucrărilor, subliniem următoarele aspecte:
- autoritatea contractantă va analiza scopul pentru care se atribuie contractul de achiziție, ținând cont de
necesitatea ce se acoperă prin realizarea achiziției respective; - codurile CPV nu au o legătură directă cu
estimarea. Altfel spus, estimarea se analizează și se realizează, pentru fiecare caz în parte, în funcție de scopul
atribuirii unui contract, respectiv în functie de necesitățile autorității contractante pe care urmează să le
acopere efectuarea acelei achiziții. Așadar, estimarea se face pe achiziție, prin raportare la toate produsele,
serviciile și lucrările care alcătuiesc obiectul acesteia, iar în funcție de valoarea rezultată autoritatea
contractantă va aplica una din procedurile prevăzute de Legea nr. 98/2016 sau va achiziționa direct, după caz.
Totodată, dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 nu instituie o limitare în sensul organizării unei
singure proceduri pentru atribuirea tuturor produselor/serviciilor/lucrărilor, ci interzic divizarea unui contract de
achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege la art. 68 din
același act normativ. Astfel, autoritatea contractantă poate organiza o procedură unică sau proceduri succesive
în scopul achiziționării produselor/serviciilor/lucrărilor necesare, însă alegerea modalității de atribuire se va
realiza în baza valorii estimate cumulate a celor similare (indiferent dacă se dorește atribuirea unui singur
contract sau a mai multor contracte), prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr.
98/2016. Referitor la întocmirea PAAP și, implicit, la estimarea și alegerea modalității de achiziție aferente
necesităților în cauză, subliniem că autoritatea contractantă are posibilitatea de a calcula valoarea estimată a
achiziției ținând cont de istoricul cheltuielilor anterioare pentru fiecare tip de spectacol, determinând o valoare
estimată medie care va fi raportată la necesitățile actuale. Cumulativ acestor prevederi, autoritatea
contractantă va avea în vedere o serie de drepturi și obligații, atunci când atribuie contracte de achiziție
publică, reglementate în legislația în materie, cu privire la: - posibilitatea de a realiza o achiziție pe loturi și
excepția de la aplicarea prevederilor care reglementează obligația modalității de estimare a unei achiziții pe
loturi; - instrumentele şi tehnicile specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică, precum și situațiile
de excepție de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire. Menționăm importanța faptului că
prevederile care reglementează situațiile de excepție de la aplicarea procedurilor de atribuire, la care facem
referire în paragraful anterior, sunt de strictă interpretare. În ceea ce privește dreptul autorității contractante
de a nu aplica o procedură competitivă de atribuire, ne oprim asupra excepției de la art. 104 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016. Cu titlu de excepție, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice în
condițiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul
aceluiași articol de lege. Astfel, achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate creării unei reprezentații
artistice unice, care pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic, poate fi realizată prin
organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, indiferent de
valoarea estimată a achiziției. În acest sens, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea
condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul
aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația respectivă, întotdeauna înainte de inițierea
procedurii de negociere fără publicare prealabilă (conform dispozițiilor art. 93 din H.G. nr. 395/2016). Așadar,
pentru realizarea oricărei achiziții de produse/servicii/lucrări necesare desfășurării activității autorității
contractante, altele decât cele care se încadrează în situațiile exceptate, menționate mai sus, autoritatea
contractantă are obligația aplicării procedurilor competitive de atribuire prevăzute de legislația privind
achizițiile publice. Având în vedere că valoarea estimată reprezintă un criteriu pentru alegerea procedurii de
achiziţie publică, precizăm că stabilirea circumstanţelor privind încadrarea procedurii intră în responsabilitatea
exclusivă a autorităţii contractante, în conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut de art. 1 alin. (4)
din H.G.nr. 395/2016.
Speta 455. Interpretarea Comisiei Europene transmisă prin Scrisoarea Ref. Ares(2015)6020087 – 23/12/2015,
cu privire la modul de aplicare a art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC în cazul achiziționării de motorină,
benzină, păcură și gaze naturale.
Raspuns:
„Conform art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și conform art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU, este posibilă
folosirea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în cazul în care produsele
sunt cotate și achiziționate pe o „piață de mărfuri” („commodities market” în engleză, „bourse des matières
premèires” în franceză). Având în vedere că reprezintă o derogare de la principiul general al transparenței
consacrat de directivele din domeniul achizițiilor publice, această prevedere este de strictă interpretare,
excluzând orice extindere a sferei de aplicare a acesteia la alte categorii de bunuri care nu se încadrează, în mod
tradițional, în categoria bunurilor cotate și achiziționate pe o piață de materii prime. Pentru a permite achizițiile
pe o piață de materii prime, conform directivelor în vigoare în materia achizițiilor publice, trebuie îndeplinite, în
mod cumulativ, următoarele condiții: - bunurile sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de
materii prime; - prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor; -
prețurile se formează independent de necesitățile în materie de achiziții ale guvernelor naționale sau ale
autorităților contractante, întrucât, în general, piețele au un caracter internațional și nu există riscul
discriminării. Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU, deși nu are un echivalent în Directiva 2004/18/EU,
poate servi ca argument în cazul de față, având în vedere că prevederile privind posibilitatea achiziționării de
produse cotate și achiziționate pe o piață de materii prime, sunt similare în cadrul ambelor directive. În plus, în
cazul situațiilor menționate de dumneavoastră și supuse analizei Comisiei, vor fi incidente prevederile noilor
directive. Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate
în mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se
tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. În aceste cazuri, structura multilaterală de
tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței. Materii prime de bază
precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe aceste
piețe. în cazul în care există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină sau păcură care
garantează formarea prețurilor în condiții de concurență deplină, considerăm că autoritățile contractante ar
putea folosi aceste structuri pentru a-și procura necesarul de resurse, în conformitate cu directivele europene în
materia achizițiilor publice. Cu toate acestea, posibilitatea oferită de art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și de
art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU nu trebuie extinsă în mod artificial la alte categorii de bunuri în cazul
cărora prețurile nu sunt o rezultantă a dinamicii concurențiale a pieței, în ansamblul său (de exemplu, produsele
farmaceutice).”
Speta 444. Posibilitatea organizării unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, având în vedere că în cadrul unei
proceduri simplificate nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme.
Raspuns:
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractelor de achiziții
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii, doar dacă în cadrul unei proceduri de licitație
deschisă ori licitație restrânsă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Având în vedere că procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare reprezintă o excepție, aplicabilă doar anumitor
situații speciale, subliniem că aceste situații, expres prevăzute de lege, sunt de strictă interpretare și astfel
autoritatea contractantă nu poate aplica prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 dacă în urma
aplicării unei proceduri simplificate nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme.
Atenție! Răspuns valabil până la data de 21 decembrie 2017. A se vedea modificarea art. 104 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 prin OUG nr. 107/2017.
Speta 436. Autoritatea contractantă a încheiat în anul 2004, ca urmare a unei achiziţii directe, un contract
de achiziţie a unui soft legislativ în vederea consultării legislaţiei româneşti şi a unui abonament de
actualizare a bazei de date aferente. În anul 2006 (august) autoritatea contractantă a încheiat cu acelaşi
furnizor, tot prin achiziţie directă, un contract având ca obiect achiziţionarea serviciilor de actualizare soft
legislativ în vederea consultării legislaţiei europene. Contractele de achiziţie au fost încheiate pentru o
durată de 12 luni cu posibilitatea de prelungire implicită cu câte un an în condiţiile expres prevăzute în
contract. Autoritatea contractantă a optat an de an pentru prelungirea implicită a contractelor, aceste
contracte fiind în vigoare şi în prezent conform voinţei părţilor. Având în vedere modalitatea de
achiziţionare şi prelungirea implicită a contractelor de achiziţie se solicită un punct de vedere privind
respectarea reglementărilor legale privind achiziţia directă şi a principiilor care stau la baza atribuirii
contractelor de achiziţie publică.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziţie publică sunt
supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește „încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”. De asemenea, potrivit art. 298 din
O.U.G. nr. 34/2006, contractele în curs de executare la data intrării în vigoare a ordonanţei „se definitivează pe
baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora”. Ca urmare, legislaţia aplicabilă contractului de
achiziţie încheiat în anul 2004 este O.U.G. nr. 60/2001 şi normele de aplicare/interpretare ale acesteia iar
legislaţia aplicabilă contractului de achiziţie încheiat în august 2006 este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de
aplicare/interpretare aferente. O.U.G. nr. 60/2001 are drept scop, potrivit prevederilor art. 1, stabilirea
principiilor, cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, precum şi a
căilor de atac al actului sau deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a
contractului de achiziţie publică. În cadrul art. 2 au fost reglementate principiile care stau la baza atribuirii
contractului de achiziţie publică respectiv: libera concurenţă, eficienţa utilizării fondurilor publice, transparenţa,
tratamentul egal şi confidenţialitatea. De asemenea, O.U.G. nr. 34/2006 are drept scop, potrivit prevederilor
art. (2) alin. (1), promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și
nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică şi
asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, în cadrul alin. 2 al aceluiaşi articol fiind definite principiile
corespondente respectiv: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența,
proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice şi asumarea răspunderii. Facem menţiunea că, potrivit
Comunicării interpretative a Comisiei nr. 2006/C/179/02, normele şi principiile Tratatului CE, în special cu
privire la libera circulaţie a mărfurilor, dreptul de stabilire, libertatea de a presta servicii, nediscriminarea şi
tratamentul egal, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă, sunt aplicabile în egală măsură şi
contractelor de achiziţie publică care nu fac parte din sfera de aplicare a directivelor privind contractele de
achizițiile publice. Ca urmare, principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică respectiv
principiile Tratatului CE sunt aplicabile inclusiv pentru „încheierea, modificarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea” contractelor de achiziţie publică încheiate ca urmare a achiziţiei/cumpărării directe.
Totodată, precizăm că achiziția directă nu este o procedură de achiziție publică în sensul art. 9 din O.U.G. nr.
60/2001, precum nici în sensul art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006, reprezentând o modalitate simplă de a cumpăra
direct produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată, fără TVA, nu depășește un anumit prag valoric expres
reglementat. Astfel, art. 8 alin. (6) din O.U.G. nr. 60/2001, cu modificările şi completările în vigoare la data
încheierii contractului de achiziţie din 2004, prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a cumpăra direct
„în cazul în care achiziţionează produse, lucrări sau servicii a căror valoare, fără T.V.A., cumulată pe parcursul
unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 2.000 euro”. De asemenea, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cu
modificările şi completările în vigoare la data încheierii contractului de achiziţie din 2006, prevede că autoritatea
contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări „în măsura în care valoarea
achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a
5.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare”. În ceea ce priveşte modalitatea de
determinare a valorii estimate, potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 60/2001, autoritatea contractantă
are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică „prin luarea în considerare a duratei
contractului şi a tuturor costurilor implicate pentru îndeplinirea acestuia”. Menţionăm că regulile de estimare a
valorii contractului de achiziţie publică sunt reglementate în cadrul normelor de aplicare a ordonanţei de urgenţă
aprobate prin H.G. nr. 461/2001. Referitor la estimarea valorii contractului, conform art. 25 alin (1) din O.U.G.
nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică „pe
baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe
valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la
momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului”. Se va avea în vedere că
pentru calcularea valorii estimate, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare scopul atribuirii
contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an
bugetar, pentru serviciile aferente unui nou an bugetar urmând să se atribuie un nou contract. De asemenea, din
analiza prevederilor art. 8 alin. (6) din O.U.G. nr. 60/2001, respectiv ale art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 mai sus
citate, referitoare la dreptul autorităţii contractante de a cumpăra/achiziţiona direct produse/servicii/lucrări, şi
ţinând cont de regulile de elaborare a programului de achiziţie publică prevăzute în H.G. nr. 461/2001 şi în H.G.
nr. 925/2006, precum şi de dispoziţiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa
legislaţiei privind finanţele publice, suntem de opinie că un contract de achiziţie publică încheiat urmare
cumpărării/achiziţiei directe nu poate avea o durată care depăşeşte durata anului bugetar pentru care a fost
încheiat. Ca urmare, pentru determinarea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică trebuie avute în
vedere, pe de o parte, durata contractului - care nu trebuie să depăşească durata anului bugetar pentru care se
face estimarea şi programarea achiziţiilor publice, iar pe de altă parte, toate costurile implicate/sumele plătibile
pentru îndeplinirea contractului. Din prevederile contractelor de achiziţie încheiate reiese că obiectul
contractului a vizat atât achiziţionarea unei produs (licenţa pentru produsul informatic) cu drepturile aferente de
instalare şi folosire, a produselor conexe de instalare (kit instalare), cât şi a serviciilor de actualizare lunară a
bazei de date pentru respectivul produs (abonament lunar). Aşadar, în cazul ambelor contracte de achiziţie, ar fi
trebuit avute în vedere la estimarea valorii contractului atât valoarea produselor achiziţionate şi a serviciilor de
livrare şi instalare accesorii acestora, cât şi valoarea serviciilor de actualizare a bazei de date, calculate la
durata contractului. Din Referatul privind propunerea de achiziţionare a softului legislativ privind legislaţia
europeană rezultă că acesta tratează legislaţia europeană cu conexiunile din legislaţia românească venind în
completarea softului legislativ privind consultarea legislaţiei româneşti, pentru corelarea celor două aplicaţii
fiind necesară doar instalarea unui soft care este gratuit în condiţiile în care a a fost achiziţionat softul privind
consultarea legislaţiei româneşti. Astfel, având în vedere similaritățile și relația de interdependență din punct de
vedere tehnic dintre cele două produse informatice, suntem de opinie că, la determinarea valorii estimate a
serviciilor/produselor care urmau a fi achiziţionate începând cu data apariţiei necesităţii achiziţionării aplicaţiei
informatice privind legislaţia europeană, valoarea contractului de achiziţie trebuia determinată prin luarea în
considerare a valorii produselor şi serviciilor de acelaşi tip/similare care răspund aceleiaşi necesităţi, fiind
necesară cumularea valorii estimate a produselor şi/sau serviciilor pentru aplicaţia privind consultarea legislaţiei
româneşti cu valoarea estimată a produselor şi/sau serviciilor pentru aplicaţia privind legislaţia europeană.
Referitor la durata contractului şi condiţiile de modificare ale acestuia, s-a constatat că, în cazul ambelor
contracte de achiziţii, în cadrul dispoziţiilor finale este prevăzut că acestea se încheie pe o durată de 12 luni de
la data semnării, prelungindu-se implicit cu câte un an dacă părţile nu iau o altă decizie în condiţiile expres
prevăzute în contract. Facem menţiunea că părţile au libertatea de a stabili în cadrul contractului de achiziţie
publică durata şi modalitatea de prelungire a contractului, cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei în
vigoare de la data încheierii acestuia referitoare la modificarea contractului, dacă există prevederi exprese, şi
fără a aduce atingere prevederilor privind pragurile valorice conform cărora a fost stabilită procedura de
atribuire aplicabilă precum şi/sau a principiilor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie publică.
Având în vedere că un contract de achiziţie publică încheiat urmare cumpărării/achiziţiei directe nu poate avea o
durata care depăşeşte durata anului bugetar, suntem de opinie că prevederea contractuală privind prelungirea
implicită a contactului conform voinţei părţilor, cu câte un an, peste durata iniţială stabilită la 12 luni, este de
natură a denatura concurenţa, aducând atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie
publică. În aceeaşi măsură, prevederea în cadrul unui contract de achiziţie publică a posibilităţii prelungirii
„automate” pe perioadă nedeterminată a contractului prin voinţa părţilor aduce atingere principiilor care stau la
baza atribuirii contractului de achiziţie publică, o asemenea prevedere făcând imposibilă stabilirea corectă a
valorii estimate a contractului şi în consecintă a modalității/procedurii adecvate de atribuire a contractului. Faţă
de considerentele de mai sus şi raportat la prevederile legale aplicabile, suntem de opinie că valoarea estimată a
contractului de achiziţie şi durata acestuia trebuiau să se stabilească în funcţie de necesitățile autorităţii
contractante pe care urma să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul fiecărui an bugetar în parte,
modalitatea/procedura de atribuire fiind stabilită în funcţie de valoarea estimată rezultată din cumulul valorilor
tuturor produselor şi serviciilor de acelaşi tip/similare necesare anual şi în conformitate cu prevederile legale
aplicabile la data atribuirii contractului, respectiv O.U.G. nr. 60/2001, O.U.G. nr. 34/2006 sau Legea 98/2016 şi
normele de aplicare/interpretare aferente acestora, după caz.
Speta 426. Având în vedere că pe parcursul derulării unei proceduri de licitaţie deschisă au fost depuse
contestaţii spre soluţionare la instanţa judecătorescă competentă şi ţinând cont de necesitatea prestării
serviciilor ce fac obiectul procedurii în cauză în cel mai scurt timp, se solicită consiliere metodologică cu
privire la: 1. posibilitatea autorităţii contractante de a derula o procedură de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă contestate; 2.
dacă, în condiţiile în care se îndeplinesc condiţiile de la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, pot fi
invitaţi la negociere ofertanţii care au depus oferte în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, inclusiv cei
descalificaţi după etapa de evaluare DUAE şi au contestat decizia comisie.
Raspuns:
Având în vedere situaţia prezentată, considerăm că autoritatea contractantă nu are dreptul de a aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare întrucât nu sunt întrunite condiţiile
reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în speţă „necesitatea prestării serviciilor în
cel mai scurt timp” şi depunerea contestaţiilor pe cale judiciară în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă
aflate în desfăşurare nu reprezintă motive de extremă urgenţă „determinate de evenimente imprevizibile și care
nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante” care să conducă la
imposibilitatea de a respecta termenele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedură simplificată. Pe de altă parte, având în vedere că autoritatea contractantă
are în derulare o procedură de atribuire pentru care au fost formulate contestaţii pe cale judiciară reamintim că,
în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă are dreptul
de a încheia contractul numai după comunicarea hotărârii instanţei, cu respectarea termenului legal de
aşteptare, contractul încheiat fără respectarea acestei prevederi fiind lovit de nulitate absolută. Ca urmare,
luând în considerare că autoritatea contractantă nu are dreptul să încheie contractul de achiziţie publică în cazul
în care are în derulare o procedură de atribuire contestată pe cale judiciară suntem de opinie că aceasta nu are
dreptul nici să deruleze o nouă procedură de atribuire având acelaşi obiect. În concluzie, în cazul în care pe
parcursul derulării procedurii de licitaţie deschisă au fost depuse contestaţii spre soluţionare la instanţa
judecătorescă competentă autoritatea contractantă nu are dreptul de a derula o procedură de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă
contestate, nefiind îndeplinite condiţiile reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
Speta 422. Entitatea contractantă desfășoară lucrări planificate sau de intervenție la rețelele de utilități şi
solicită consiliere metodologică vizavi de dreptul entității contractante de a încheia contracte de lucrări
numai cu acei operatori economici care au în garanție/postgaranție (întreținere) străzile și trotuarele
afectate, sau care au în garanție/gestiune multianuală(întreținere) spațiile verzi, pentru readucerea acestora
la starea inițială, organizând, în acest sens, o procedură de negociere fără invitație prealabilă la procedura
concurențială de ofertare.
Raspuns:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 „Prezenta lege reglementează modul de realizare de către
entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare
a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale.” Totodată,
scopul legii în discuție îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială- (conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). De
asemenea, vă precizăm că potrivit art. 36 alin. (1) din DIRECTIVA 2014/25/UE „Entităţile contractante îi tratează
pe operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează într-un mod transparent şi proporţional.
Conceptul achiziţiei nu se face cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive
sau de restrângere artificială a concurenţei. Se consideră că se restrânge artificial concurenţa în cazul în care
conceptul achiziţiei este făcut cu intenţia favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori
economici”. Or, pentru a putea aplica negocierea fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de
ofertare, aveți obligația de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de a
justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective (conform art. 98 din Anexa la H.G. nr. 394/2016). Având
în vedere că din informațiile comunicate nu rezultă încadrarea într-unul din cazurile prevăzute la art. 117 din
actul legislativ mai înainte menționat vă comunicăm că, în vederea atribuirii de contracte de lucrări (necesare
pentru refacerea străzilor și/trotuarelor afectate precum și pentru readucerea spațiilor verzi la starea inițială)
aveți obligația de a aplica una din procedurile competitive reglementate de Legea nr. 99/2016.
Speta 417. În anul 2017, autoritatea contractantă a ales ca modalitate de atribuire a contractului de
achiziție publică de furnizare să fie procedura simplificată în urma raportării la valoarea estimată cumulată a
produselor care sunt considerate similare (conform art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016),
respectiv 350.000 lei fără TVA (în cadrul căreia achizițiile au fost lotizate conform art. 18 din Legea nr.
98/2016, în 5 loturi cu următoarele valori: Lotul 1= 53.000 lei; Lotul 2=78.000 lei; Lotul 3= 133.000 lei;
Lotul 4= 25.000 lei; Lotul 5= 61.000 lei). În contextul celor menționate mai sus, se solicită consiliere
metodologică vizavi de aplicabilitatea prevederilor pct. 6 din O.U.G nr. 107/2017, care modifică prevederile
art. 19 din Legea nr. 98/2016, respectiv cum se determină valoarea cumulată a loturilor și valoarea globală a
tuturor loturilor în care a fost împărțită achiziția de produse similare.
Raspuns:
Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 prevede că „Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de soluții care privesc achiziții publice a căror valoare
estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri
simplificate, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)”. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr.
98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea
contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în
considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Precizăm că, excepția prevăzută la art. 19 din același
act legislativ, vizează modul de atribuire a contractelor pe loturi individuale, respectiv „Prin excepție de la
prevederile art. 17 și 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7
alin. (5), achiziția directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în
mod cumulativ următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 355.632
lei, în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.445.400 lei, în cazul achiziției de lucrări; b)
valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost
atribuite în temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost
împărțită lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere”. Prin urmare,
având în vedere prevederile legale indicate anterior, precizăm că excepția menționată mai sus, vizează
posibilitatea aplicării achiziției directe, sau, după caz, a procedurii simplificate pentru atribuirea contractelor
aferente loturilor individuale care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 19 lit. a) și b) din Legea nr.
98/2016. Astfel, raportat la cuantumul valorii estimate/valorii globale estimate a loturilor în discuție, care a
condus la aplicarea procedurii simplificate, precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea efectuării de
achiziții directe, în baza art. 19 din Legea nr. 98/2016, numai pentru loturile care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la respectivul articol.
Speta 410. Având în vedere că autoritatea contractantă X intenționează să depună proiecte în cadrul
Programului Operațional Regional 2014-2020 (POR 2014-2020), proiecte care sunt prevăzute în cadrul
documentelor strategice: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă,
se solicită consiliere metodologică privind interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr.
395/2016.
Raspuns:
Așa cum se poate constata la analiza textului de lege, prevederile art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016
sunt aplicabile în cazurile în care autoritatea contractantă alege procedura de atribuire pentru contractele
aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente care nu fac
parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local. Or, în
speța de față, pentru investițiile propuse în cadrul documentelor strategice de la nivel local, autoritatea
contractantă X intenționează să depună proiecte în cadrul POR 2014-2020, nefiind astfel îndeplinită condiţia de
aplicabilitate a prevederilor art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Precizăm că, în cazul investițiilor
care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată, valoarea estimată se calculează
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, astfel cum este prevăzut expres în textul articolului citat, iar în
cazul investiţiilor care fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată, raportarea se face
la valorile estimate ale tuturor obiectivelor de investiții care fac parte din respectivul proiect/strategie
integrată. În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, se aplică
prevederile art. 17 alin. (1) prin raportare la fiecare proiect în parte. În ceea ce privește achizițiile aferente unor
activități care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare,
precizăm că alegerea modalității de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2)
din anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului.
Speta 404. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de aplicare a art. 117 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 99/2016 pentru achiziționarea serviciilor de întreținere a unor elemente noi, instalate în cadrul
sistemului de benzi de bagaje HBS 3, în contextul în care: - elementele noi sunt interconectate cu cele
existente, nu pot funcționa independent și sunt gestionate de același soft updatat pentru toate elementele
instalate, - nu se poate face o delimitare fizică în teren între elementele noi și cele existente, - comanda și
monitorizarea elementelor noi se face prin intermediul acelorași console SCADA și al aceluiași soft, aflat la
acest moment în responsabilitatea prestatorului din cadrul contractului ce include întreținerea elementelor
existente, - pentru 70% din elementele ce compun sistemul de benzi bagaje HBS3, serviciile de mentenanță
sunt contractate până la 12.02.2020 prin contractul X, - defectarea oricăruia dintre noile elemente poate
induce defecte în restul instalației.
Raspuns:
Potrivit art. 117 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, „Entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura
de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor
sectoriale […] dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2);”. Unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) al
aceluiași articol este cel de la lit. b) respectiv „concurența lipsește din motive tehnice” În continuare, alin. (4) al
aceluiași articol completează prevederile sus-menționate precizând că „Entitatea contractantă poate aplica
procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în cazul prevăzut la
alin. (1) lit. c) numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție
alternativă sau înlocuitoare rezonabilă din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către entitatea contractantă a parametrilor
achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de asemenea, de cerințe
specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor
sau serviciilor care urmează a fi achiziționate”. Astfel, prin excepție, o entitate contractantă are dreptul să
aplice procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în situația în care
poate demonstra că, din motive tehnice ce pot fi generate de cerințe specifice privind interoperabilitatea care
trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea serviciilor care urmează a fi achiziționate, concurența lipsește
și astfel, respectivele servicii pot fi prestate numai de către un anumit operator economic. Într-un astfel de caz,
absența concurenței nu trebuie să fie rezultatul unei restrângeri artificiale de către entitatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea aplicării procedurii de atribuire în discuție. În concluzie, legislația în domeniul
achizițiilor sectoriale permite aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare, doar prin excepție, în anumite circumstanțele excepționale, reglementate în mod
explicit, entitatea contractantă având obligația de a justifica temeinic respectivele circumstanțe și motivele care
au făcut imposibilă aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute ca regulă sau a unei alte proceduri
concurențiale de atribuire cu publicare. Subliniem că, după cum prevede și recitalul (61) din Directiva
25/2014/UE, „Având în vedere efectele negative asupra concurenței, procedurile de negociere fără invitarea
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare ar trebui utilizate doar în circumstanțe excepționale.
Excepțiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care […] există în mod obiectiv numai un singur operator
economic care poate executa contractul. […] Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar
utilizarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare poate fi
justificată numai de o situație de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către
entitatea contractantă însăși în vederea viitoarei proceduri de achiziție.” Din informațiile prezentate în
descrierea situației de fapt, reiese că există premisele încadrării situației descrise în prevederile art. 117 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale alin. (2) lit. b) și alin. (4) din cadrul aceluiași articol.
Speta 398. În cele trei sate care alcătuiesc comuna X se dorește întreținerea și repararea străzilor și
trotuarelor, lucrări care se execută anual, din bugetul local, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru
modernizarea și reabilitarea acestora. Autoritatea contractantă are în vedere, pe de o parte, varianta
atribuirii unor contracte de lucrări de întreținere pentru cele trei sate și, pe de altă parte, varianta atribuirii
prin achiziție directă a lucrărilor de întreținere pentru două dintre cele trei sate, pentru care valoarea
totală ar fi de 440.000 lei fără TVA, pentru cel de-al treilea sat având posibilitatea să execute lucrările de
reparații cu surse proprii (utilaje și personal), achiziționând în acest scop doar piatra spartă necesară, a
cărei valoare totală ar fi de aprox. 132.519 lei fără TVA, corespunzând achiziției directe. Pornind de la
informațiile prezentate mai sus, este solicitată consiliere metodologică privind modalitatea de calculare a
valorii estimate a achiziției pentru fiecare dintre cele două variante și, implicit, la procedura de atribuire
aplicabilă conform valorii estimate rezultate.
Raspuns:
Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai
exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel,
pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv
necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar. În acest sens, în
cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/ lucrări care au același cod CPV sau cod
CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se stabileşte prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Totodată, astfel cum se prevede la art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de valoarea estimată a tuturor
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, având obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare. În același timp, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Prin urmare, având în vedere prevederile
legale redate mai sus, precum și faptul că scopul principal atât al contractelor de lucrări, cât și al contractului de
achiziționare a pietrei sparte îl reprezintă întreținerea și repararea străzilor și a trotuarelor din cele trei sate
care alcătuiesc comuna X, considerăm că valoarea estimată a achiziției se va calcula astfel: I. Pentru varianta
atribuirii unui/unor contracte de lucrări de întreținere și reparare pentru cele trei sate - prin cumularea valorii
tuturor lucrărilor de întreținere și reparare aferente celor trei sate, indiferent dacă se va opta pentru atribuirea
unui singur contract de lucrări sau pentru atribuirea câte unui contract pentru fiecare sat. II. Pentru varianta
achiziționării lucrărilor de întreținere și reparare pentru două dintre cele trei sate și a pietrei sparte pentru cel
de-al treilea sat, urmând ca pentru acesta autoritatea contractantă să execute lucrările de întreținere și reparare
cu surse proprii (utilaje și personal) - prin cumularea valorii totale a lucrărilor de întreținere și reparare aferente
celor două sate cu valoarea pietrei sparte necesare pentru întreținerea și repararea străzilor și a trotuarelor din
cel de-al treilea sat. Cu privire la calcularea valorii estimate a achiziției în cazul contractelor de lucrări, amintim
și prevederile art. 16 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora, în acest caz se ia în considerare atât costul
lucrărilor, cât şi valoarea totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziţia contractantului de către
autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor. În vederea stabilirii procedurii de atribuire
aplicabile (în oricare dintre cele două variante), valoarea estimată a achiziției, calculată potrivit precizărilor de
mai sus, se va raporta la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016.
Speta 397. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la determinarea valorii estimate și, implicit, cu
privire la alegerea modalității de atribuire a contractelor având ca obiect achiziționarea, în cadrul unui
proiect cu finanțare europeană (PNDR 2014-2020), a unor tipuri diferite de produse (mobilier, IT, costume
populare, stingătoare PSI) încadrate la categoria „Dotări”.
Raspuns:
Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai
exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel,
pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv
necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar. În acest sens, în
cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod
CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se stabilește prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Totodată, astfel cum se prevede la art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcţie de valoarea estimată a tuturor
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, având obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare. În cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, potrivit art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, alegerea modalităţii în care se va derula
procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică se va face în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea
nr. 98/2016, prin raportare la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor, considerate
similare în sensul art. 17 alin. (1) din hotărârea de guvern anterior precizată, pe care autoritatea contractantă
intenţioneză să le atribuie în cadrul proiectului. Prin urmare, cu privire la speța dumneavoastră, având în vedere
că produsele pe care intenționați să le achiziționați sunt încadrate în categoria „Dotări” și sunt destinate
realizării activității principale care face obiectul proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile, cu
condiția ca acestea să fie destinate pentru uz identic sau similar, autoritatea contractantă va alege modalitatea
de achiziţie raportat la valoarea estimată cumulată a tuturor acestor produse și, dacă este cazul, a tuturor
serviciilor și lucrărilor destinate implementării proiectului, pe care intenţionează să le atribuie în scopul realizării
proiectului, indiferent dacă achiziționarea acestora se va face pe loturi și prin atribuirea unor contracte
distincte. Precizăm totodată că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
“autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
Speta 396. Primăria Comunei X beneficiază de finanțare prin PNDL 2017-2020 pentru următoarele investiții:
- realizare grup sanitar la unitatea de învățământ (…) – 112.828,33 lei; - reabilitare termică prin anvelopare
(…)- 828.452,36 lei; - extindere sistem de alimentare cu apă (…)- 1.397.300,65; - reabilitare termică prin
anvelopare (…)- 1.678.870,39; - extindere sistem de canalizare (…)- 8.152.852,74. Ultimul termen
comunicat pentru încheierea contractelor de finanțare dintre UAT și MDRAPFE este 30.10.2017. Procedura
simplificată pentru atribuirea contractelor, aferente celor 5 obiective de investiții, care au ca obiect
prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice faza Studiu de
fezabilitate/Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, a fost inițiată prin SEAP, însă până la data
de 06.10.2017 nu au fost depuse oferte. In acest context, se solicita consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea de a achiziționa direct serviciile în cauză.
Raspuns:
Referitor la faptul că Primăria comunei X intenționează să atribuie contractul/contractele care au ca obiect

prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice faza Studiu de fezabilitate/Documentație
de avizare a lucrărilor de intervenție, prin achiziție directă, justificând că perioadele de aplicare a procedurii
simplificate nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, menționăm că achiziția directă este un drept al
autorității contractante legiferat prin prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, respectiv „autoritatea
contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 441.730 lei.” Situațiile de extremă urgență sunt tratate ca excepții de
la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire, fiind reglementate expres în art. 104 din Legea nr. 98/2016,
aceste prevederi fiind de strictă interpretare. Referitor la aplicarea unei proceduri de negociere fără publicare
prealabilă, menționăm că în conformitate cu dispoziţiile art.104 alin. (1) lit. c) din Legea nr.98/2016, autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare în situaţia în care perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau
negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente
imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante.
Totodată, subliniem faptul că planificarea defectuoasă a lucrărilor/serviciilor nu intră în categoria situațiilor de
extremă urgență. În concluzie, având în vedere faptul că valoarea estimată a achiziției în speță este mai mică
decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, dar mai mare decât pragul valoric
prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, precizăm că această achiziție nu poate fi realizată nici prin
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile art.104 alin. (1) lit. c)
din Legea nr.98/2016 (cu atât mai mult cu cât nu identificăm evenimentele imprevizibile şi care nu se datorează
sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante care să fi determinat situația de extremă
urgență) și nici prin atribuire directă, în condițiile legii, autoritatea contractantă având obligația de a atribui
contractul/contractele pentru prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice prin
procedura simplificată, conform art. 113 din Legea nr. 98/2016.
Speta 395. Autoritatea contractanta are în derulare mai multe acorduri-cadru semnate cu mai mulți
operatori economici, atribuite în urma aplicării unei proceduri simplificate împărțite pe loturi (pentru
fiecare lot s-a încheiat cate un acord- cadru cu maxim 3 operatori economici) pentru acoperirea necesarului
de alimente aferent creșelor de pe raza municipiului X aflate în administrarea acestuia. În acest context se
solicită consiliere metodologică referitor la situația în care devine incidentă măsura rezilierii unuia/unor
dintre acordurile-cadru încheiate (întrucât furnizorii nu-și îndeplinesc obligațiile sau refuză aplicarea
clauzelor contractuale), care ar putea fi soluția optimă și legală ce ar putea fi aplicată de către autoritatea
contractantă în vederea acoperirii necesarului de alimente pe perioada de timp ce se scurge până la
finalizarea noii proceduri simplificate inițiate și derulate de autoritate.
Raspuns:
Referitor la speța dată, aducem în discuție în primul rând dispozițiile art. 111 alin. (2) lit. b) din H.G. nr.
395/2016 potrivit cărora, „În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări din
propria sa culpă, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru
achiziţionarea întregii cantităţi necesare, numai în cazul în care: a) acordul-cadru este încheiat doar cu
operatorul economic respectiv; sau b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia,
la rândul lor, nu au capacitatea de a răspunde solicitării respective”. Având în vedere că autoritatea contractantă
a ales încheierea unui acord-cadru cu maxim 3 operatori economici pentru fiecare lot în parte, reiese, în mod
evident, că în situația în care primul operator economic nu mai poate continua executarea contractului în
condițiile stabilite inițial, aceasta va solicita operatorului economic clasat pe locul 2 și chiar pe locul 3 (în
condițiile în care aceștia există) încheierea de noi contracte subsecvente care să conducă la acoperirea
necesităților ce fac obiectul acordului-cadru. Pe de altă parte, în situația în care devine incidentă rezilierea
unui/unora dintre acordurilor-cadru, întrucât nicunul dintre operatorii economici semnatari nu mai poate livra
produsele necesare, precizăm faptul că autoritatea contractantă nu se încadrează în niciuna dintre excepțile
prevăzute de legislația în materie pentru a aplica, după caz, fie o negociere fără publicare (art.104 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016), fie o achiziție directă (în temeiul art. 19 din aceeași lege) în vederea achiziționării
produselor care nu au fost livrate. În consecință, achiziția produselor în cauză se va realiza prin aplicarea
aceleiași proceduri stabilite inițial, respectiv procedura simplificată. Totodată, în vederea preîntâmpinării
cazurilor de reziliere a unora dintre acordurile-cadru atribuite și acoperirii în același timp a necesarului de
produse de către autoritatea contractantă cu riscuri minime, recomandarea este : - să aveți în vedere
posibilitatea încheierii acordurilor-cadru cu mai mulți operatori economici pentru a evita situațiile în care
livrarea produselor nu mai poate fi efectuată cu regularitate; - să combinați produsele pe tipuri de pachete ce
pot fi interschimbabile în cazul rezilierii unor loturi; - să divizați mai mult loturile cuprinse în procedură (ex.: în
loc de lotul "lactate" să aveți mai multe loturi "lapte", "iaurt", "brânză", "unt" sau eventual „lapte și iaurt” etc.)
iar, în caz de reziliere a unui lot, să aveți continuitate pentru celelalte loturi ramase.
Speta 368. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea atribuirii contractului de lucrări aferent
obiectivului „Modernizare strada X și strada Y din oraș Z, jud. W” în temeiul art. 19 din Legea nr. 98/2016,
prin aplicarea unei proceduri simplificate. Conform informaţiilor furnizate lucrările în cauză sunt aferente
unui obiectiv prevăzut în „Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Z pentru anii 2016-2020”, obiectiv care
urmează să fie finanţat din fonduri proprii (valoarea investiției este de 1.700.000,00 lei), fără a exista însă
menţiuni cu privire la prevederea în cadrul strategiei şi a altor obiective de investiţii/lucrări de intervenţie
similare.
Raspuns:
Prin art. 19 din Legea nr.98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte
pentru loturi individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade
de derulare mai mari (licitație deschisă). În sensul articolului de lege amintit mai sus, procedurile de atribuire
reglementate de Legea nr. 98/2016 nu se aplică la atribuirea contractelor pentru loturi individuale în cazul în
care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv
este mai mică de 4.445.400 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută
la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
construcţia avută în vedere. Prin urmare, astfel cum rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea
contractantă are dreptul să nu aplice procedurile de atribuire aplicabile contractelor a căror valoare estimată
este egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea
lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr.
98/2016. Cu toate acestea, subliniem că în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
„Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul
de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege”. De asemenea, reiterăm că, în cazul
contractelor aferente obiectivelor de investiții, regula generală este ca procedura de atribuire să se determine
prin cumularea valorii estimate a serviciilor de proiectare tehnică cu cea a lucrărilor. Întrucât, în speța dată,
întrebarea vizează un obiectiv de investiții (cu o valoare estimată de 1.700.000,00 lei) care face parte dintr-o
strategie de dezvoltare locală, dorim să atragem atenția cu privire la obligația cumulării valorilor estimate a
tuturor obiectivelor de investiții care fac parte din strategia de dezvoltare locală în vederea alegerii modalității
de achiziție (conform prevederilor legale în materie). Astfel, dacă respectiva strategie de dezvoltare locală
cuprinde și alte obiective de investiții similare ale căror valori estimate ar trebui adăugate (conform celor
arătate mai sus) la valoarea obiectivului în discuție de 1.700.000,00 lei, autoritatea contractantă are obligația de
a alege modalitatea de achiziție, inclusiv pentru acest obiectiv, prin raportarea la valoarea estimată cumulată pe
strategie. Astfel, apreciem că ar putea fi îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 19 din Legea nr. 98/2016
numai în măsura în care, pe lângă faptul că valoarea lotului în discuție (1.700.000 lei) este mai mică de 4.445.400
lei, se ajunge și la concluzia că acest lot cuantifică mai puțin de 20% din valoarea globală a loturilor în care a fost
împărțită achiziția, ca urmare a aplicarii corecte a prevederilor legale privind estimarea valorii, fără ca acest
calcul să fie doar o metodă prin care se urmărește evitarea aplicării procedurilor de atribuire prevăzute de
prezenta lege.
Speta 364. Modalitatea de estimare a valorii și alegere a procedurii de atribuire pentru un număr de X de
contracte de lucrări de întreținere și reparații, în condițiile în care valoarea cumulată a acestor contracte
depășește pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, dar fiecare contract, luat seperat,
nu depășește valoarea aferentă acestui prag.
Raspuns:
În cazul în care lucrările în discuție nu se încadrează în categoria obiectivelor de investiții astfel cum sunt
acestea definite în legislația specifică - art. 2 lit. a) și e) din H.G. nr. 907/2016 - și nici nu au fost înscrise ca
obiective de investiții distincte în Programul anual al investițiilor întocmit conform legii finanțelor publice,
estimarea și alegerea procedurii se face în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr.
395/2016. Astfel, în acest caz, autoritatea contractantă are obligația ca la alegerea modalității în care se va
derula procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică în cauză să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a tuturor lucrărilor care sunt considerate similare, indiferent dacă acestea se execută la construcții
diferite, situate pe amplasamente diferite. În cazul în care contractele de lucrări în discuție corespund unor
obiective de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, estimarea se face fie în
conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) sau art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 atunci când acestea
fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, fie în
conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 atunci când oviectivele nu fac parte dintr-un
proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local. În acest context, având
în vedere cele de mai sus, subliniem că numai autoritatea contractantă poate să cunoască situația concretă și să
stabilească dacă aceste lucrări se încadrează în categoria obiectivelor de investiții sau nu, și în situația în care
sunt încadrate ca obiective de investiții dacă aceastea fac parte dintr-un proiect/strategie de dezvoltare
integrată la nivel național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective de investiții din
cadrul aceleiași strategii și, în consecință, să stabilească modalitatea de achiziție.
Speta 362. Valoarea estimata a achiziției de lucrări cuprinde valoarea aferentă SF, PTH și dirigenție de
șantier? Se evidențiază separat? Se ia in calcul doar pentru alegerea tipului de procedura (Legea 98 – art. 16,
HG 395 – art. 17, alin. (4)? In valoarea estimata a achiziției de lucrări privind alegerea procedurii de
atribuire se ia in calcul si creșterea cu 50% a valorii contractului (Legea 98 - art. 221, alin. (1), litera b),
litera c)?
Raspuns:
Întâi de toate trebuie făcută o diferențiere clară între aspectele aferente modului de estimare a valorii
contractului, ce sunt prevăzute la art. 9 - art. 25 din Legea nr.98/2016, și cele ce fac obiectul prevederilor art.
17 alin. (1) - (4) din HG nr.395/2016 intitulat „alegerea modalității de atribuire a contractului”, acestea din urmă
reglementând elementele ce trebuie avute în vedere la alegerea tipului de procedură de atribuire. Pentru
contractele de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate, sau prestarea activităților de
supervizare/dirigenție de șantier, valoarea estimată se realizează în conformitate cu prevederile art. 24 din
Legea nr. 98/2016, evidențiindu-se în mod separat în funcție de obiectul contractului de achiziție publică, dar
aplicând prevederile art. 17 alin. (1) – (2) din HG nr. 395/2016, prin luarea în considerare de factori cum ar fi
sectorul în care se încadrează obiectul respectivului contract, pentru a evita apariția riscului de a eluda interesul
transfrontalier prin derularea procesului de atribuire fără publicarea în JOUE a unui anunț de participare. Cu titlu
de exemplu, se vor avea în vedere la stabilirea valorii estimate, respectiv la alegerea procedurii de atribuire (și
la efectuarea publicității la nivelul JOUE), toate contractele având ca obiect realizarea unor documentații
tehnico-economice aferente lucrărilor de intervenție pentru toate străzile din regiunea pentru care autoritatea
contractantă poartă responsabilitatea derulării procesului de achiziție publică aferent reabilitării acestora.
Pentru identificarea tipurilor de proceduri de atribuire aplicabile contractelor având ca obiect proiectarea,
respectiv execuția lucrărilor aferente realizării unui obiectiv de investiții, se vor aplica prevederile art. 17 alin.
(4) din HG nr. 395/2016, analizându-se valoarea estimată cumulată a serviciilor de proiectare cu lucrările
aferente, astfel: Exemplul 1 Valoare estimată servicii: 50.000 euro -> valoare de procedură simplificată Valoare
estimată lucrări: 2.000.000 euro -> valoare de procedură simplificată Procedură aplicabilă în cazul ambelor
achiziții -> Procedură simplificată Exemplul 2 Valoare estimată servicii: 100.000 euro -> valoare de licitație
deschisă Valoare estimată lucrări: 5.500.000 euro -> valoare de licitație deschisă Procedură aplicabilă în cazul
ambelor achiziții -> Licitație deschisă Exemplul 3 Valoare estimată servicii: 200.000 euro -> valoare de licitație
deschisă Valoare estimată lucrări: 4.000.000 euro -> valoare de procedură simplificată Procedură aplicabilă în
cazul ambelor achiziții -> Licitație deschisă Exemplul 4 Valoare estimată servicii: 100.000 euro -> valoare de
licitație deschisă Valoare estimată lucrări: 5.100.000 euro -> valoare de licitație deschisă Procedură aplicabilă în
cazul ambelor achiziții -> Licitație deschisă În exemplele 1, 2 și 4 alegerea tipului procedurii de achiziție publică
se raportează întotdeauna la pragul de lucrări definit de prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016,
indiferent dacă serviciile sunt în cadrul aceluiași contract (proiectare si execuție) sau separat, cu excepția
studiilor de fezabilitate sau DALI. În exemplul nr. 3 alegerea tipului de procedură se raportează individual la
pragul de servicii sau achiziție bunuri stipulat de prevederile art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
deoarece valoarea estimată a contractului de achiziții de servicii depășește valoarea de 600.129 lei fără TVA și se
aplică procedura superioară în vederea publicării anunțului de participare în JOUE. În ceea ce privește
prevederile art. 221 din Legea nr.98/2016, acestea se adresează modificărilor contractuale ce pot fi efectuate în
timpul derulării perioadei de execuție a unui contract de achiziție publică, iar o eventuală creștere cu 50% a
valorii respectivului contract, în baza prevederilor articolului de lege menționat în cadrul acestui paragraf nu
poate fi avută în vedere la calcularea valorii estimate a acestuia.
Speta 325. În urma derulării unei proceduri de licitație deschisă nu a fost depusă nicio ofertă până la data și
ora limită de depunere a ofertelor, drept care procedura de atribuire a fost anulată. Ulterior, autoritatea
contractantă a inițiat procedura de negociere fără publicare prealabilă în baza art. 104 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 98/2016, însă nici la această procedură nu a fost depusă nicio ofertă de către operatorii economici
invitați. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a iniția a doua
procedură de negociere fără publicare prealabilă, conform art. 104 alin. (1) lit. a) menționat anterior,
referitoare la aceeași procedură de licitație deschisă.
Raspuns:
Autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și de a justifica
încadrarea în situația respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 93 din H.G. nr. 395/2016. De asemenea,
trebuie avut în vedere un alt aspect important, și anume acela că, și în situația în care o autoritate contractantă
poate demonstra că sunt întrunite circumstanțele excepționale de aplicare a acestei proceduri de negociere fără
publicare prealabilă, autoritatea contractanta are dreptul, și nu obligația, să aplice respectiva procedură, astfel
cum este menționat la art. 104 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă
demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea condițiilor indicate la articolul anterior, atunci aceasta are
dreptul de a organiza o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul
art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în caz contrar autoritatea contractantă va aplica regula de la art.
69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cauză. Având în vedere că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu interzice în mod expres posibilitatea de reluare a procedurii de
negociere fără publicare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 în situația în care aceasta se
anulează, considerăm că autoritatea contractantă poate iniția o nouă procedură de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare, cu condiția de a nu se modifica substanțial condițiile inițiale ale achiziției,
referindu-ne în acest caz la licitația deschisă derulată inițial și pentru care nu a fost depusă nicio ofertă. În
subsidiar, precizăm că pentru evitarea situațiilor în care, datorită lipsei interesului operatorilor economici față
de procedurile de atribuire inițiate de autoritățile contractante, nu se reușește încheierea contractului, și în
scopul evitării unei noi decizii de anulare, recomandăm verificarea documentației de atribuire, respectiv dacă: -
obiectul și scopul contractului au fost suficient de clar descrise; - a fost aplicat corespunzător principiul
proporționalității la stabilirea criteriilor de calificare/selecție; - termenul stabilit între momentul transmiterii
anunțului de participare și data limită de depunere a ofertelor a fost adecvat și suficient pentru depunerea și
elaborarea ofertelor de către operatorii economici; - specificațiile tehnice au fost suficient de clar definite în
scopul satisfacerii necesității autorității sau au fost ambigue, restrictive ori excesiv de detaliate, astfel încât
acestea au condus la descurajarea operatorilor economici în a furniza/presta/executa soluții inovative, oferind
un mai bun raport calitate/preț; - autoritatea contractantă a calculat în mod rezonabil valoarea estimată a
contractului, astfel încât, prețurile ofertelor financiare ale operatorilor economici ofertanți să poată fi
comparate cu valoarea estimată.
Speta 322. La data de 21.07.2017, autoritatea contractantă a inițiat o procedură de licitație deschisă în
vederea încheierii unui acord-cadru pentru activitatea de dezăpezire a drumurilor județene, activitate care
trebuia demarată începând cu data de 01.11.2017. Documentația de atribuire a fost contestată la C.N.S.C.
care, prin decizia emisă în 29.09.2017, obligă autoritatea contractantă, în termen de 15 zile de la primirea
deciziei, să modifice/elimine anumite clauze contestate ale acordului-cadru şi ale contractului subsecvent
precum şi cerințele caietului de sarcini. Având în vedere termenele ce trebuiesc respectate, potrivit art. 26
alin. (5) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă consideră că este imposibil ca încheierea
acordului-cadru și a contractului de dezăpezire a drumurilor județene pentru anul 2017 să aibă loc până la
data de 01.11.2017 şi solicită consiliere metotologică cu privire la aplicabilitatea art. 104 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin
excepție, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă sau
negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente
imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Prin
urmare, pentru a fi permisă aplicarea acestui articol este necesar ca imposibilitatea de a respecta termenele de
aplicare a licitaţiei deschise să se datoreze unor motive de extremă urgenţă, prin aceasta înţelegându-se că
motivele respective au fost determinate de evenimente care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: să aibă
un caracter imprevizibil şi să nu fie consecinţa unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. În speţă
apariția situației de urgență a fost determinată de prelungirea perioadei de atribuire a contractului de servicii ca
urmare a contestațiilor formulate împotriva documentației de atribuire. Raportat la data de inițiere a procedurii
de atribuire, vă precizăm că, în opinia noastră, evenimentele care au condus la apariția situației de extremă
urgență puteau fi anticipate cu ușurință, acestea datorându-se într-o oarecare măsură unor acțiuni ale autorității
contractante, acțiuni care s-au raportat sau au constat în stabilirea unor clauze și specificații tehnice a căror
modificare/eliminare a fost dispusă de C.N.S.C. prin decizia emisă în cauză. Pe cale de consecință, deși perioada
de aplicare a procedurii de licitație deschisă nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, apreciem că
autoritatea contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât factorul de
imprevizibilitate nu poate fi demonstrat.
Speta 306. În perioada 01.01.2017-06.10.2017, o autoritate contractantă a efectuat achiziții publice de

produse alimentare, în valoare totală de 1.145.852,60 lei, fără TVA, necesare beneficierilor din cele 7
unități rezidențiale din subordinea acesteia, prin achiziție directă operată prin intermediul S.E.A.P.,
estimarea achiziției publice fiind făcută pe cod CPV (pe fiecare produs în parte). În perioada 01.11.2017-
31.12.2017 este necesar a se achiziționa produse alimentare la nivelul autorității contractante, în valoare
estimată de 407.598,97 lei, fără TVA, ceea ce impune demararea procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziții publice prevăzute de Legea nr. 98/2016. Având în vedere că autoritatea contractantă se confruntă
cu o structură de personal insuficient și fără specializare în domeniul achizițiilor publice și ținând cont de
faptul că durata de timp necesară demarării procedurilor de achiziție publică va depăși data de la care
această instituție publică trebuie să asigure beneficiarilor alimentele necesare (hrana este asigurată doar
până la data de 31.10.2017), se solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea legală de a
achiziționa aceste produse alimentare până la soluționarea situației de fapt.
Raspuns:
Având în vedere că achizițiile de produse alimentare efectuate de către autoritatea contractantă în perioada
01.01.2017-06.10.2017 s-au realizat prin cumpărare directă, estimarea achiziției publice fiind făcută pe cod CPV
(pe fiecare produs în parte), se impune, pentru început, clarificarea rațiunii utilizării codurilor CPV în cadrul unei
achiziții publice, prin evidențierea faptului că acestea din urmă nu influențează modalitatea de estimare a valorii
unei achiziții publice sau alegerea procedurii de atribuire/modalității de achiziție. În acest sens, subliniem că
vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) reprezintă un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor
publice, având scopul de a unifica referințele folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului
achiziției. În schimb, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în
conformitate cu prevederile Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale
Cap. II, Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016). Relevante în acest sens sunt și prevederile art. 11
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de
achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Astfel, raportat la situația de față, punctul de plecare
pentru alegerea modalității de achiziție a produselor alimentare necesare nu îl reprezenta/reprezentau
codul/codurile CPV selectate, ci valoarea estimată a tuturor achizițiilor de alimente cu același obiect sau
activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționa să le atribuie pe parcursul
întregului an bugetar, acestea putând fi grupate (lotizate) pe categorii de produse (ex.: carne și produse din
carne; lactate; legume, fructe și conserve din legume și fructe; produse de băcănie; pâine și produse de
patiserie, etc.). Principiul cumulării valorilor estimate ale mai multor tipuri de achiziții se aplică, în vederea
stabilirii procedurii de atribuire aplicabile, indiferent dacă respectivele achiziții se realizează prin intermediul
unui singur contract sau prin contracte separate. În funcție de această valoare estimată, autoritatea contractantă
ar fi trebuit să aleagă modalitatea corespunzătoare în care urma să se deruleze procesul de atribuire a
contractului de achiziție publică de produse alimentare care sunt considerate similare în condițiile de la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr.
98/2016. În concluzie, precizăm că reprezintă o încălcarea a legislației în domeniul achizițiilor publice faptul că,
la alegerea modalității de achiziție a respectivelor produse alimentare, autoritatea contractantă nu a ținut cont
de valoarea estimată cumulată a tuturor produselor alimentare ce răspund aceleiași necesități ce caracterizează
scopul principal al achiziției (ceea ce a făcut posibilă realizarea unor achiziții directe raportate la estimări pe cod
CPV – pe fiecare produs în parte, contrar prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016). În ceea ce privește achiziția
de către autoritatea contractantă a produselor alimentare necesare pentru asigurarea hranei beneficiarilor
pentru perioada următoare (01.11.2017-31.12.2017), având în vedere considerentele mai sus prezentate,
precizăm că, pentru alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție
publică, este aplicabil conceptul de similaritate (astfel cum prevede alin. (3) al art. 18 din Legea nr. 98/2016),
devenind astfel incidente prevederile art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar, reiterăm că, în cazul
contractelor de furnizare ce conțin produse similare, de regulă, acestea se pot defalca pe loturi a căror
achiziționare se realizează prin atribuirea mai multor contracte distincte (de exemplu: lot 1 - carne și produse
din carne, lot 2 - lactate, lot 3 - legume, fructe și conserve din legume și fructe, lot 4 - produse de băcănie, lot 5
- pâine și produse de patiserie, etc.), pentru a căror valoare estimată se consideră a fi valoarea cumulată a
tuturor loturilor. În același timp, ținând cont de faptul că achiziționarea produselor alimentare în discuție are
caracter de regularitate, pentru cumpărarea acestora recomandăm utilizarea acordului-cadru, care este o
modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică, încheiat în urma aplicării uneia dintre
procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, și care are un grad de flexibilitate mai mare
decât procedurile „clasice”, derulându-se pe o perioadă de maximum 4 ani (astfel încât va exista un interes
crescut al furnizorilor de a participa la procedură), cu respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful
1 din legea anterior menționată. Acest instrument specific de atribuire, spre deosebire de un contract de
achiziție publică, este un acord încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori
mai mulți operatori economici, care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele
de achiziție publică subsecvente ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește
prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Astfel, acele cantități minime și maxime pe care autoritatea
contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire aferentă procedurii organizate și ulterior în
acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și
nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante.
Speta 295. consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr.
99/2016
Raspuns:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, această lege reglementează modul de realizare de către entităţile
contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a
concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Totodată,
scopul legii în discuție îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială (art. 2 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). În cazul în
care activitatea societății este guvernată de Legea nr. 99/2016, vă comunicăm că în vederea achiziționării de
lucrări, produse sau servicii ce sunt destinate efectuării activităţii relevante pe care o desfășoară aceasta are
obligația de a aplica una din procedurile reglementate de această lege. În conformitate cu art. 117 alin. (1) lit. i)
din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără invitaţie
prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale pentru cumpărarea
de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de la un operator economic care încetează definitiv
activităţile comerciale sau care se află într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură
similară. Prin urmare, în cazul în care societatea, în calitate de entitate contractantă, dorește să achiziționeze
produse în condițiile articolului de lege sus-menționat, acest lucru se poate realiza doar prin inițierea de către
aceasta a unei proceduri de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare,
entitatea contractantă având obligația de a justifica încadrarea în situația prevăzută la art. 117 alin. (1) lit. i) din
Legea nr. 99/2016 (art. 98 din H.G. nr. 394/2016). Regulile și pașii de urmat în cazul derulării unei proceduri de
negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare se pot stabili de comun acord între
entitatea contractantă și lichidatorul judiciar având în vedere natura bunurilor achiziționate și situația în care se
încadrează. Având în vedere cele menționate mai sus, apreciem că entitatea contractantă se poate prevala de
dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016, în vederea achiziționării de bunuri de la un operator
economic aflat în faliment.
Speta 291. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare nerambursabilă pentru un proiect de

reabilitare a pieţei centrale a municipiului. Proiectul tehnic necesar pentru execuția lucrărilor a fost
elaborat în anul 2010, procedura de atribuire fiind licitație deschisă. Ulterior, pe parcursul implementării
proiectului au fost contractate serviciile de asistență tehnică din partea proiectantului prin achiziție directă
și execuția de lucrări prin licitație deschisă. Execuția lucrărilor nu s-a finalizat în termenul stabilit inițial
fiind necesară prelungirea contractului de lucrări. Proiectantul inițial nu a mai dorit continuarea colaborării
după expirarea duratei contractului şi ca urmare autoritatea contractantă a încheiat un nou contract de
asistență tehnică din partea proiectantului. Pe parcursul execuție lucrărilor s-a dispus realizarea unei
expertize tehnice privind influența excavațiilor adânci asupra clădirilor învecinate iar lucrările au fost
sistate. Conform rezultatului expertizei tehnice, în soluția prevăzută în proiect apar numeroase surse de risc
care trebuie diminuate/anulate recomandându-se schimbarea soluției de realizare a lucrărilor. Ca urmare,
autoritatea contractantă dorește încheierea unui nou contract de achiziție publică având ca obiect prestarea
serviciilor de proiectare tehnică necesare pentru finalizarea lucrărilor şi solicită consiliere metodologică cu
privire la alegerea modalității de achiziție în condițiile în care organizarea unei proceduri de atribuire va
conduce la depășirea termenului contractului de finanțare care nu mai poate fi modificat.
Raspuns:
Alegerea procedurii de atribuire a serviciilor de proiectare necesare pentru finalizarea lucrărilor din cadrul
proiectului se realizează prin raportare la valoarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului aferente proiectului atribuite până în prezent, cumulată cu cea a lucrărilor aferente proiectului și
cu valoarea estimată a serviciilor de proiectare pe care autoritatea contractantă dorește să le achiziționeze în
momentul de față. Întrucât în cazul de față nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute la art. 104 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare (având în vedere faptul că motivele de extremă urgență invocate, chiar dacă sunt determinate de
evenimente imprevizibile, nu fac parte din categoria celor care nu datorează sub nicio formă unei acțiuni sau
inacțiuni a autorității contractante), iar valoarea estimată a achiziției (rezultată conform regulii de estimare
enunțate mai sus) este mai mare decât pragul valoric instituit prin art. 7 alin. (1) lit. b) din legea menționată
anterior, apreciem că autoritatea contractantă trebuie să atribuie noul contract de achiziție publică având ca
obiect prestarea serviciilor de proiectare prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă,
în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din același act normativ.
Speta 277. Autoritatea contractantă a inițiat la începutul anului 2017, în baza Legii nr. 98/2016, procedura
de licitație deschisă pentru atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire.
Autoritatea a întreprins demersurile necesare atribuirii contractului în discuție încă din prima parte a anului
2016 dar documentația a fost respinsă în mod repetat de către ANAP. Urmare derulării procedurii de
atribuire autoritatea contractantă a întocmit raportul procedurii prin care a dispus anularea pe motiv că au
fost depuse numai oferte neconforme. Rezultatul procedurii a fost contestat de doi operatori economici
participanți la procedura de atribuire. Având în vedere situația prezentată autoritatea contractantă dorește
atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire prin aplicarea procedurii de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016.
Raspuns:
Din informațiile furnizate reiese că situația de extremă urgență ar putea fi demonstrată. În ceea ce privește
evenimentele care au condus la apariția situației de extremă urgență, înțelegem că aceasta a fost determinată
de prelungirea perioadei de atribuire a contractului de servicii, ca urmare a respingerii repetate a documentației
de atribuire de către ANAP și a depunerii de contestații în procedură. Totodată, observăm că perioadele scurse
între reîncărcările documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, ca urmare a respingerii
repetate a acesteia de către ANAP, sunt relativ lungi (3-6 luni). Astfel, în opinia noastră, evenimentele care au
condus la apariția situației de extremă urgență puteau fi anticipate cu ușurință, acestea datorându-se într-o
oarecare măsură unor inacțiuni ale autorității contractante. Pe cale de consecință, deși perioada de aplicare a
procedurii de licitație deschisă nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, apreciem că autoritatea
contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât factorul de imprevizibilitate nu
poate fi demonstrat. Pe de altă parte, în măsura în care procedura de atribuire de licitație deschisă, aflată în
prezent în derulare, va fi în final anulată pe motiv că au fost depuse numai oferte neconforme, autoritatea
contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu condiția să nu se modifice în mod
substanțial condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport.
Speta 276. O autoritate contractantă a încheiat un contract de finanțare privind înființarea unui sistem de
canalizare (rețea de canalizare și stație de epurare), la momentul când în vigoare era O.U.G. nr. 34/2006. În
cadrul acestui proiect, autoritatea contractantă a încheiat un contract/contracte de achiziție publică (nu se
cunosc datele la care au fost încheiate contractele respective) pentru care se urmărește, la momentul
actual, suplimentarea prin procedura necompetitivă de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de
participare.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, contractele de achiziție
publică/ acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor
legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea,
interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Astfel, în prezenta speță distingem două situații: 1. Pe
de o parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost
încheiat(e) anterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016),
suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e), în condițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr.
34/2006, se poate efectua prin aplicarea unei proceduri de negociere reglementată de articolul invocat și anume
art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în măsura în care serviciile suplimentare au devenit necesare pentru
îndeplinirea contractului în cauză. De asemenea, în situația în care se intenționează achiziționarea de lucrări
suplimentare în cadrul proiectului, lucrări care nu sunt aferente finalizării unor lucrări achiziționate anterior în
baza O.U.G. nr. 34/2006, considerăm că în această situație incidente sunt prevederile art. 236 alin. (1) și alin.
(3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte prevederile legale în vigoare. 2. Pe
de altă parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost
încheiat(e) ulterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016),
suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e) și/sau achiziția de lucrări suplimentare se
va supune prevederilor Legii nr. 98/2016 și a legislației incidente în vigoare la momentul realizării achiziție.
Speta 275. Activitatea unei autorității contractante constă în realizarea și prezentarea de producții artistice
de tip operetă, musical, teatru-dans, recitaluri și concerte – fiecare dintre acestea reprezintă producții
artistice originale, care sunt puse în scenă conform viziunii scenografului și regizorului, iar fiecare spectacol
realizat de autoritatea contractantă este o producție artistică originală vie, evocând perioade de timp
specifice. De la proiect (în sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și
companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu
modificările și completările ulterioare) la proiect, pe anumite categorii de cheltuieli (cum ar fi categoriile
„Costume” și „Decor”) valorile estimate depășesc pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016 privind achizițiile publice, dar se situează sub pragurile valorice prevăzute la alin. (1) din cadrul
aceluiași articol de lege. Raportat la cele precizate mai sus și ținând cont de faptul că anumite activități sunt
imposibil de previzionat și de estimat din punct de vedere valoric și că majoritatea produselor necesare
pentru realizarea unui spectacol sunt unicat și pot fi achiziționate doar de la anumiți furnizori (de cele mai
multe ori neînregistrați în SEAP), se impune lămurirea aspectelor în funcție de care se stabilește modalitatea
de realizare a achizițiilor publice necesare pentru punerea în scenă a producțiilor artistice.
Raspuns:
Referitor la produsele, serviciile sau lucrările a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și care nu pot fi identificate în cadrul catalogului
electronic publicat în SEAP, precizăm că autoritatea contractantă poate realiza achiziția acestora de la orice
operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016. Același drept se menține și în situația în care autoritatea contractantă constată că prețul
postat de operatorii economici pentru produsele, serviciile sau lucrările care îi pot satisface necesitatea este mai
mare decât prețul pieței, precum și în cazul în care nu este posibil accesul la catalogul electronic, din motive
tehnice imputabile SEAP. Pe de altă parte, achizițiile publice a căror valoare estimată este mai mică decât
pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se realizează prin aplicarea
procedurii simplificate reglementate prin art. 68 lit. i) din același act normativ, cu respectarea principiilor care
stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-
cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte
servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin.
(1) lit. c) din Lege, autoritățile contractante pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu
respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege. Cu titlu de excepție, autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice în condițiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege. Astfel, achiziția de produse, servicii sau lucrări
destinate creării unei reprezentații artistice unice, care pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic, poate fi realizată prin organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, indiferent de valoarea estimată a achiziției. În acest sens, autoritatea contractantă are obligația
de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin.
(2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația respectivă, întotdeauna înainte
de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă (conform dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016).
Speta 274. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a achiziționa, în cadrul unui contract de
lucrări atribuit prin licitație deschisă conform O.U.G. nr. 34/2006, lucrări suplimentare (care nu au fost
incluse în contractul inițial) prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă conform art. 104
alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care valoarea lucrărilor suplimentare
depășește 20% din valoarea contractului initial.
Raspuns:
În conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică încheiate înainte de
data intrării în vigoare a respectivei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost
încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea
acestora. Prin urmare, pentru modificarea contractului de lucrări supus atenției noastre vor fi aplicabile
dispozițiile legale în vigoare la data semnării respectivului contract, în speță O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr.
925/2006. Precizăm că prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 își găsesc corespondent în dispozițiile
art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 care reglementează una din situațiile în care contractele de
achiziție publică pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, iar prevederile art. 122 lit. b)
din O.U.G. nr. 34/2016 își găsesc corespondent în dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr.
98/2016 care reglementează una din situațiile în care poate fi aplicată procedura de negociere fără publicare
prealabilă. Așadar, conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, o autoritate contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când este necesară
achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar
care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză și
numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții: - atribuirea să fie făcută contractantului inițial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate
de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile
de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; - valoarea cumulată a contractelor
care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori
adiționale să nu depășească 20% din valoarea contractului inițial. Astfel, având în vedere că în speța prezentată,
valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări
suplimentare ori adiționale depășește 20% din valoarea contractului inițial, menționăm că în acest caz nu pot fi
aplicabile prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. Cât privește aplicarea prevederilor art. 104 alin. (1)
lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice lucrări,
de produse sau de servicii dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit
operator economic pentru unul dintre următoarele motive: scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei
opere de artă sau unei reprezentații artistice unice; concurența lipsește din motive tehnice; protecția unor
drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. Întrucât circumstanțele mai sus menționate sunt
extrem de limitative, acestea se pot aplica numai atunci când una sau mai multe dintre condițiile de execuție a
lucrărilor pot fi îndeplinite numai de un anumit operator economic, dată fiind incidența a cel puțin unuia dintre
motivele mai sus menționate. Totodată, precizăm că în situația reglementată prin art. 104 alin. (1) lit. b) și alin.
(2) din Legea nr. 98/2016 se are în vedere atribuirea unui contract nou, independent de alte contracte încheiate
anterior, neexistând în acest caz noțiunea de contract inițial. Având în vedere cele arătate mai sus, precizăm că
autoritatea contractantă are dreptul de a atribui un contract nou de achiziție de lucrări prin aplicarea procedurii
prevăzute art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 numai dacă, în legătură cu motivele
prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea
unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări,
produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de
asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea
lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Astfel, în măsura în care problemele de
ordin tehnic pot fi îndeplinite și de alți ofertanți, indiferent că aceștia operează pe piața românească, pe piața
oricărui alt stat membru UE sau pe întreaga piață europeană și indiferent de aprecierea autorității contractante
privind interesul operatorilor economici nerezidenți de a participa la o procedură de atribuire organizată la nivel
național, constrângerea de natură tehnică dispare. Totodată, atragem atenția că, astfel cum este stipulat și în
recitalul 50 din Directiva 2014/24/UE, în cazul în care situația de exclusivitate se datorează unor motive tehnice,
acestea trebuie să fie definite de către autoritatea contractantă în mod riguros și justificate de la caz la caz. În
acest sens, precizăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să justifice argumentele de ordin tehnic
potrivit cărora serviciile respective pot fi prestate de un singur operator economic, astfel încât să fie posibilă
aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, ANAP neavând competența de a analiza motivele de natură tehnică, artistică
sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate.
Speta 270. Posibilitatea atribuirii directe, în decursul unui an, a două sau mai multor contracte de lucrări cu
același cod CPV (respectiv lucrări pentru conducte de alimentare cu apă), pentru două sau mai multe
obiective de investiții separate, a căror valoare cumulată depășește pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, la momentul realizării primului obiectiv necunoscându-se despre existența celorlalte.
Raspuns:
Legislația actuală în domeniul achizițiilor publice pune un accent crescut pe planificare, autoritățile contractante
având obligația de a anticipa, pe cât posibil, achizițiile pe care le vor realiza în decursul unui an bugetar și de a
întocmi, în ultimul trimestru al anului curent, pentru anul următor, strategia anuală de achiziții publice. În ceea
ce privește achiziția directă, subliniem că aceasta depinde în mod direct de valoarea estimată, utilizarea acestei
modalități simple de a cumpăra produse, servicii sau lucrări fiind permisă numai pentru valori, fără TVA, estimate
la nivelul unui an bugetar, care nu depășesc un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru fiecare achiziție
de produse ori servicii, respectiv 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016). Pe de altă parte, codurile CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unei achiziții, acestea
fiind utilizate pentru o descriere cât mai exactă a obiectului contractului. Avantajul principal al utilizării
codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce
urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene.
Subliniem că, în vederea alegerii modalității de achiziție, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează
având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016
și în conformitate cu art. 16 și 17 din H.G. nr. 395/2016. Amintim de asemenea prevederile art. 11 din Legea nr.
98/2016, care interzic autorității contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate
a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire. În continuare, este
de menționat că legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează în mod expres modul de calcul al valorii
estimate în cazul obiectivelor de investiții, în vederea alegerii modalităților de atribuire (art. 17 alin. (4) din
H.G. nr. 395/2016). Astfel, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să anticipeze toate lucrările necesar
a fi realizate asupra conductelor de alimentare cu apă la nivelul unui an calendaristic, acestea constituind lucrări
de intervenție asupra unui obiectiv de investiție existent și necesitând, în conformitate cu prevederile H.G. nr.
907/2016, întocmirea în prealabil, a unei documentații tehnico-economice. Prin urmare, situația expusă poate fi
asimilată încălcării prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016, menționat mai sus.
Speta 258. Se poate alege procedura de atribuire a contractului de servicii/produse in baza art. 104 alin (1)
lit. c), până la finalizarea procedurii pentru atribuirea contractului de servicii/produse?
Raspuns:
Un prim aspect care trebuie punctat constă în faptul că efectuarea unei analize cu privire la oportunitatea
demarării unei proceduri de atribuire, nu intră în atribuțiile instituției noastre, astfel cum au fost stabilite prin
H.G. nr. 634/2015. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin (4) din H.G. nr. 395/2016 , „autoritatea contractantă
este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția
directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție
toate documentele și informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens”.
Strict din punct de vedere al legislației din domeniul achizițiilor publice, apreciem că până la finalizarea
procedurii aflata in derlare și intrarea în vigoare a respectivului contract, poate fi încheiat un contract de
achiziție publică, desigur numai în urma organizării unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr.
98/2016 , cu scopul de a asigura continuitatea furnizarii/prestarii. Astfel, menționăm că, potrivit art. 69 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru, în
cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin
aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin excepție, în conformitate cu prevederile
art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură strict necesară, atunci când
perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă sau negociere competitivă nu pot fi
respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub
nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Prin urmare, pentru a putea iniția o procedură
de negociere fără publicare prealabilă, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă trebuie să demonstreze următoarele: a) extrema urgență; b) că motivele de extremă urgență sunt
determinate de evenimente imprevizibile; c) că apariția situației de extremă urgență nu se datorează sub nicio
formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Este important de reținut că în acest caz (respectiv
cel prevăzut la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016), autoritatea contractantă nu are dreptul de a
stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență
care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Speta 257. Avand in vedere prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016 produsele care fac
obiectul achizitiei, daca sunt utilizate (nu doar fabricate) in scop de cercetare, pot fi achizitionate prin
negociere fara publicare?
Raspuns:
In cazul procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, legea prevede expres si
limitativ situatiile în care aceasta poate fi initiata, circumstantele ce permit aplicarea acesteia fiind de stricta
interpretare. Astfel, potrivit art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, initierea unei proceduri de negociere
fara publicarea prealabila a unui anunt de participare poate fi facuta în conditiile în care produsele ce urmeaza a
fi livrate SUNT fabricate exclusiv în scop de cercetare stiintiifica, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar
contractul de achizitie publica nu prevede productia în serie a unor cantitati ale produsului în vederea stabilirii
viabilitatii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare si dezvoltare, autoritatea contractanta
neputand achizitiona respectivele produse printr-o procedura competitiva, acestea nefiind prin urmare
manufacturate în ideea comercializarilor obisnuite. Aceasta prevedere acopera o situatie aparte, generata de
fabricarea exclusiva a unor produse în baza unei matrice, a unui sablon, a unei comenzi impuse de cercetarea,
experimentul specific respectiv. Prin urmare, achizitionarea de produse care sa fie utilizate in scop de cercetare,
dar a caror fabricare nu a avut ca scop domeniul de cercetare stiintifica/experiment/ studiu sau dezvoltare nu
poate fi realizata prin aplicarea prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016.
Speta 230. Exemple de produs/serviciu/lucrare ce se pot achizitona in cadrul procedurii parteneriatului

pentru inovare. Diferențe de concept intre negociere competitiva, dialog competitiv, parteneriat pentru
inovare?
Raspuns:
Diferențele între negocierea competitiva și dialogul competitiv sunt legate de numărul de etape în care se va
derula procedura. Negocierea competitiva presupune 2 etape, față de dialogul competitiv și parteneriatul pentru
inovare care presupune 3 etape. Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu
inovator sau a unor lucrări inovatoare și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate, cu
condiție ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritatea
contractantă și participanți. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.101 din Legea nr.98/2016,
parteneriatul pentru inovare presupune: (1) Parteneriatul pentru inovare se desfășoară în faze succesive, urmând
succesiunea stadiilor din procesul de cercetare și de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea
serviciilor sau finalizarea lucrărilor. (2) În cadrul parteneriatului pentru inovare se stabilesc obiective
intermediare care trebuie realizate de către parteneri, precum și plata prețului în tranșe corespunzătoare. (3) Pe
baza obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), autoritatea contractantă poate decide după fiecare fază să înceteze
parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulți parteneri, să
reducă numărul de parteneri prin încetarea anumitor contracte individuale, cu condiția ca autoritatea
contractantă să fi menționat în documentația de atribuire aceste posibilități, precum și condițiile aplicării
acestora. A se vedea exemplul achiziției pentru construcția infrastructurii de cercetare ELI-NP – infrastructură
avansată de cercetare care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia, fiind alcătuită dintr-
un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor
fascicul reglabil de raze gama. Autoritate contractantă: Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară
Horia Hulubei.
Speta 225. Procedura simplificata se aplica si pentru atribuirea acordurilor-cadru?

Raspuns:
Potrivit art. 114 din Legea nr. 98/2016[1] privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă atribuie
acordurile-cadru prin aplicarea procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 68 – 112”. Potrivit art. 68 din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile
pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o
valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele: a)licitaţia
deschisă; b) licitaţia restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e) parteneriatul pentru
inovare; f)negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluţii; h) procedura de atribuire aplicabilă în
cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; i) procedura simplificată”. Totodată potrivit art. 113 alin. (3)
din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de
depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele
specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient
pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin
documentele achiziţiei”. Din coroborarea articolelor mai sus menționate rezultă că autoritatea contractantă
poate atribui acordurile-cadru prin procedurile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice inclusiv prin procedura simplificată reglementată la art. 113 din legea menționată mai înainte.
Speta 204. Posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentare cu notele de renunțare în cadrul unui
contract de lucrări încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 și atribuirea unor lucrări suplimentare apărute pe
parcursul derulării respectivului contract prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, în baza art. 122 lit. b) sau a art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în condițiile în care
lucrările suplimentare sunt rezultate din modificarea soluției tehnice suplimentare.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a acesteia sunt supuse dispozițiilor legii în
vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea,
efectele, executarea și încetarea acestora. Prin urmare, având în vedere că respectivul contract de lucrări, care
se dorește a fi modificat, a fost încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, vor fi aplicabile în speță dispozițiile
acestei ordonanțe de urgență. Potrivit dispozițiilor art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de
exclusivitate, contractul de achiziție publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic. Din
informațiile cuprinse în speța ce face obiectul analizei noastre nu identificăm niciun motiv de exclusivitate
(tehnic, artistic sau legat de protecția unui drept de proprietate intelectuală) pentru care lucrările suplimentare
rezultate ca urmare a modificării soluției tehnice inițiale să poate fi achiziționate în temeiul art. 122 lit. b) din
O.U.G. nr. 34/2006. În ceea ce privește art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când
este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în
contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea
contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Prin
urmare, pentru a fi permisă aplicarea art. 122 lit. i) sus-menționat, este necesar ca lucrările
suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial şi care urmează a fi achiziționate de la
contractantul inițial, să fi devenit indispensabile pentru îndeplinirea contractului datorită unor circumstanțe
imprevizibile, definite ca fiind circumstanțe care depăşesc limitele normale ale vieții economice şi sociale şi care
sunt independente de acțiunile sau inacțiunile autorității contractante. În acelaşi timp, este necesar ca aceste
lucrări suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul
inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, în cazul în care pot fi
separate de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia. Menționăm că argumentele
de natură tehnică/economică trebuie să fie fundamentate la nivelul notei justificative privind alegerea procedurii
prin documente întocmite de persoane cu expertiză în domeniul ce face obiectul contractului. Totodată, atragem
atenția că valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiționale încheiate ca urmare
a aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în condițiile art. 122 lit.
i) din ordonanța de urgență precizată nu trebuie să depășească procentul de 20% din valoarea contractului
încheiat inițial. În ceea ce privește posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentare cu notele de
renunțare, subliniem că valoarea lucrărilor suplimentare, care nu trebuie să depășească pragul de 20% la care se
referă art. 122 lit. i) din ordonața de urgență, se raportează la valoarea contractului inițial, neputând fi luate în
considerare notele de renunțare, în sensul scăderii acestora din valoarea estimată a lucrărilor suplimentare,
formula de calcul corectă fiind: Note de comandă suplimentară (suplimentar cantitativ) + Note de comandă
suplimentară (articole neexistente în contractul inițial, adiționale) = maximum 20% din valoarea contractului
inițial (fără a se lua în calcul Notele de renunțare).
Speta 190. consiliere metodologică cu privire la obligativitatea contractării serviciului de furnizare energie
termică prin aplicarea uneia dintre procedurile de achiziție publică reglementate prin Legea nr. 98/2016, în
condițiile în care: - în prezent, autoritatea contractantă este racordată la sistemul de energie termică, având
ca furnizor Societatea X căreia i-a fost delegată, în cursul anului 2017, de către Municipiul Y, gestiunea
serviciului public de alimentare cu energie termică-producție, transport, distribuție și furnizare; - operatorul
serviciului public de termoficare din Municipiul Y, în speță Societatea X, deține exclusiv instalațiile,
echipamentele, elementele de îmbinare cu conductele aferente din amonte de punctul de delimitare, iar
cele din aval, aparțin autorității contractante; - Societatea X este unicul distribuitor și furnizor de energie
termică de pe raza Municipiului Y; - prețul și modul de calcul al prețului local al energiei termice pentru
utilizatorii serviciului public racordați la rețeaua de distribuție a fost stabilit prin hotărâre a consiliului local,
respectiv de către delegatar.
Raspuns:
Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de

soluții care privesc achiziții publice a căror valoare estimată: - este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație
restrânsă; - este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
prin aplicarea procedurii simplificate, iar atunci când valoarea estimată a achiziției este mai mică decât pragurile
corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, după caz. După cum se poate observa, cele trei situații prezentate
mai sus au în vedere exclusiv valoarea estimată a achiziției. Există însă și situații în care specificul achiziției
permite aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 69 alin. (2)-(5) din Legea nr. 98/2016. În
speța de față, având în vedere că Societatea X este unicul distribuitor și furnizor de energie termică de pe raza
Municipiului Y, acesta deținând „exclusiv instalațiile, echipamentele, elementele de îmbinare cu conductele
aferente din amonte de punctul de delimitare”, apreciem că autoritatea contractantă poate organiza o
procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. c) din cadrul aceluiași articol de lege, numai dacă se confirmă
că nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă în sensul art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În
acest sens, menționăm că înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea
contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu
alin. (2) lit. c), respectiv cu alin. (3) din cadrul aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația
respectivă.
Speta 180. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea legală de achiziționare a lădițelor pentru
ambalarea fructelor de pădure de către autoritatea contractantă X, a căror valoare estimată este de 15.000
lei, în cazul în care procedura aplicată inițial, în speță o procedură simplificată, stabilită în funcție de
valoarea estimată a achizițiilor cu același obiect de la nivelul tuturor unitățile operaționale din subordinea
autorității contractante Y, a fost anulată.
Raspuns:
În cazul anulării procedurilor de achiziție publică inițiate în temeiul Legii nr. 98/2016, situațiile de excepție de la
obligația aplicării aceleiași proceduri competitive de achiziție publică stabilite inițial în vederea realizării
achizițiilor de produse/servicii/lucrări sunt cele reglementate prin prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 98/2016, precum și cele de la art. 19 din cuprinsul legii în discuție. Întrucât în speța de față, autoritatea
contractantă X a organizat, în temeiul legii, pentru achiziția lădițelor de ambalare a fructelor de pădure în
valoare de 15.000 lei, o procedură simplificată, determinată prin luarea în considerare a necesităților tuturor
unităților operaționale din subordinea autorității contractante Y, procedură care a fost anulată ca urmare a
faptului că nu s-a depus nicio ofertă, apreciem că autoritatea contractantă X nu se încadrează în niciuna dintre
excepțiile enunțate anterior pentru a aplica, după caz, fie o negociere fără publicare, fie o achiziție directă în
vederea achiziționării în timp util a produselor identificate. În această ordine de idei, subliniem că modalitatea
legală de achiziționare a produselor în discuție de către autoritatea contractantă X, chiar și în ipoteza în care
prin aplicarea unei noi proceduri simplificate ar deveni incidentă anularea, implică necesitatea utilizării aceleiași
proceduri stabilite inițial cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziție publică. Astfel, pentru a
elimina pe cât posibil riscurile de nedepunere a niciunei oferte la procedura organizată, recomandăm
reanalizarea cerințelor/ documentelor care fac obiectul achiziției, cum ar fi, cu titlu exemplificativ, criteriile pe
care trebuie să le îndeplinească operatorii economici, specificațiile/caracteristicile prevăzute în caietul de
sarcini, extinderea ariei de acoperire a potențialilor ofertanți, etc. Totodată, în temeiul art. 139 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are posibilitatea realizării unei consultări a pieței în vederea
pregătirii achiziției prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit și pentru a
informa operatorii economici interesați cu privire la planurile de achiziție și cerințele avute în vedere în legătură
cu acestea, făcând cunoscut acest lucru prin intermediul S.E.A.P., precum și prin orice alte mijloace.
Speta 161. La alegerea modalității de achiziție a unor bunuri, servicii sau lucrări ce urmează a se atribui în
cursul unui an bugetar se va lua în considerare și valoarea contractelor subsecvente, având același obiect
sau destinate utilizării identice ori similare, atribuite în cursul anului bugetar curent, în baza unor acorduri-
cadru încheiate în ani bugetari anteriori? Spre exemplu: o autoritatea contractantă atribuie, în cursul unui
an bugetar, contracte subsecvente de furnizare imprimante de un anumit tip, iar, în cursul aceluiași an
bugetar sunt identificate necesități noi de imprimante de alt tip, pentru care nu pot fi încheiate contracte
subsecvente, întrucât nu au fost incluse în documentația de atribuire a acordului-cadru. În acest caz,
autoritatea contractantă va lua în calcul, la stabilirea tipului de procedură pentru achiziția noilor
imprimante de alt tip, valorile contractelor subsecvente ce se previzionează a fi încheiate în cursul aceluiași
an?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau
unui an bugetar. Din coroborarea prevederilor alin. (1) și alin. (2) ale art. 12 din actul normativ precizat anterior,
rezultă că valoarea estimată a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care o autoritate
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor sunt evidențiate prin programul anual al
achizițiilor publice (P.A.A.P.) care reprezintă un instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea
resurselor necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil. În ceea ce privește acordul-cadru, acesta se
introduce o singură dată în P.A.A.P.-ul aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se încheie
respectivul acord, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea maximă estimată pe întreaga durată a acestuia (ce
include și valorile contractelor subsecvente ce urmează a fi încheiate în baza lui). Astfel, alegerea procedurilor
de achiziții publice ce vor fi demarate în cursul unui an bugetar se raportează la valoarea estimată cumulată a
contractelor/acordurilor-cadru prevăzute și aprobate în P.A.A.P.-ul valabil pentru respectivul an, care au același
obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară
constant activități într-o piață de profil relevantă. Din prevederile legale și considerentele mai sus-menționate,
rezultă cu evidență că valoarea contractelor subsecvente încheiate în cursul unui an bugetar, în baza unui acord-
cadru atribuit în cursul unui an anterior, nu se cumulează cu valoarea contractelor/acordurilor-cadru ce urmează
a fi atribuite în cursul respectivului an bugetar.. Raportat la speța prezentată, cu titlu de exemplu, facem
precizarea că, în vederea achiziționării noilor tipuri de imprimantă (ce nu au fost prevăzute în acordul-cadru),
autoritatea contractantă va alege procedura de atribuire a contractului de furnizare în cauză conform art. 17
alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, fără a lua în calcul, la determinarea valorii estimate, sumele
contractelor subsecvente ce au fost sau urmează a fi încheiate în cursul respectivului an, în baza acordului-cadru
încheiat într-un an anterior.
Speta 159. Consiliere metodologică cu privire la alegerea modalității achiziție a unor servicii de proiectare și
reparații pentru un ponton dormitor și pentru o șalupă.
Raspuns:
Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act
normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții
de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii
reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii. Conform art. 16 din H.G. nr. 395/2016,
estimarea valorii unei achiziții publice se realizează în conformitate cu Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din
Legea nr. 98/2016, având în vedere obiectul acesteia, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care
îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. În continuare, art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, stabilește că autoritatea contractantă alege
modalitatea de achiziție în funcție de: „a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate
o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an
bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Așadar, art. 17 alin. (1) lit. a) sus-citat, oferă
posibilitatea autorității contractante de a alege între trei variante de cumulare a achizițiilor în vederea
determinării procedurii aplicabile, respectiv: 1. achizițiile care au același obiect sau 2. achizițiile care sunt
destinate utilizării identice ori similare, ori 3. achizițiile care se adresează operatorilor economici ce desfășoară
constant activități într-o piață de profil relevantă. Relevante pentru alegerea modalității de achiziție sunt și
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic autorității contractante să divizeze contractul de
achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică sau să utilizeze metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de respectiva lege. În aplicarea art. 11 alin. (2) sus-menționat, art. 17
alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în
care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) al
aceluiași articol 17. Din interpretarea prevederilor legale sus-menționate, rezultă că pentru alegerea procedurii
de atribuire, autoritatea contractantă va avea în vedere scopul principal al acelui contract, respectiv necesitatea
ce trebuie îndeplinită la nivelul autorității, atunci când alege una dintre cele trei variante prevăzute la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, astfel încât să nu încalce prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 și să
realizeze achiziția în condiții de eficiență economică și socială. Eficiența economică și socială se obține în cazul
realizării unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr cât mai mare de
candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați să ofere o
calitate crescută la un preț mai scăzut. Aducem în discuție totodată dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 395/2016,
conform cărora, în procesul de realizare a achizițiilor publice, orice situație pentru care nu există o reglementare
explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în
cadrul unei proceduri, se poate obține un număr mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea principiilor
transparenței, tratamentului egal, nediscriminării, recunoașterii reciproce și proporționalității, cât și prin modul
de configurare a cererii pe care autoritatea contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin
cumularea sau nu a anumitor achiziții. Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze
valorile mai multor achiziții în vederea alegerii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va analiza în
primul rând care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun, respectiv care conduc împreună la
satisfacerea unei singure necesități a autorității contractante, și în al doilea rând care dintre variantele de
cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 determină realizarea celei mai eficiente
achiziții din punct de vedere economic și social. Subliniem că odată determinat tipul de procedură aplicabilă,
dacă este oportun, autoritatea contractantă poate opta pentru realizarea achiziției pe loturi, având posibilitatea
fie să atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să atribuie separat unul sau mai
multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri, dar de același tip cu cea determinată conform valorii estimate
globale a tuturor loturilor. Revenind la speța de față, întrucât este vorba despre reparații asupra unor obiecte
utilizate pe apă, dar de naturi diferite, în sensul că unul dintre ele este folosit static, ca adăpost, nefiind
motorizat iar celălalt este o ambarcațiune motorizată, folosită pentru deplasarea pe apă, în eventualitatea în
care acestea se realizează de regulă de operatori economici cu specializări diferite pe piață, autoritatea
contractantă poate lua în considerare estimarea lor separată (pentru ponton și, respectiv, pentru șalupă) în
vederea determinării modalității de achiziție. Pe de altă parte, dacă cele două achiziții (pentru ponton și pentru
șalupă) se regăsesc de regulă, în oferta unui singur operator economic, crescând astfel șansele să se obțină un
preț mai avantajos, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare cumularea acestora în vederea
determinării modalității de achiziție. În ambele situații descrise mai sus, decizia de cumulare va depinde inclusiv
de modul în care autoritatea contractantă va utiliza cele două achiziții, respectiv pentru îndeplinirea unei singure
necesități sau pentru îndeplinirea unor necesități diferite.
Speta 148. Entitatea contractantă a inițiat în cursul lunii aprilie 2017 o procedură de atribuire (licitație
deschisă) a acordului-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de pază. În prezent, serviciile de pază sunt
prestate în baza unui contract subsecvent valabil până la data de 31.07.2017. Având în vedere întârzierea
semnificată în atribuirea acordului-cadru de servicii de pază (cauzată pe de-o parte de suspendarea
procedurii de atribuire dispusă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.) și de
prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor, iar pe de altă parte de necesitarea efectuării unor
verificări suplimentare în etapa de analiză a propunerilor financiare depuse de cei trei ofertanți cu privire la
nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse), entitatea contractantă dorește să achiziționeze servicii
de pază de la operator economic aflat în procedura generală a falimentului (același operator care asigură și
în prezent serviciile de pază), până la finalizarea procedurii de atribuire aflate în derulare. Astfel, entitatea
contractantă estimează că procedura de atribuire în discuție nu se va finaliza înainte de încetarea
contractului subsecvent (31.07.2017), motiv pentru care aceasta dorește aplicarea procedurii de negociere
fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în temeiul art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea
nr. 99/2016, în scopul asigurării serviciilor de pază până la finalizarea procedurii de atribuire respective.
Raspuns:
Prin cazurile care justifică recurgerea la procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare îl constituie cumpărarea de produse sau servicii în condiții speciale avantajoase de la
un operator economic care încetează definitiv activitățile comerciale sau care se află într-o procedură de
faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară (art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016).
Conform prevederilor art. 98 din H.G. nr. 394/2016, înainte de inițierea procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, entitatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea
condițiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și să justifice încadrarea în una dintre situațiile
respective. Așadar, pentru ca entitatea contractantă să se poată prevala de prevederile art. 117 alin. (1) lit. i)
din Legea nr. 99/2016 nu este suficient ca operatorul economic să se afle într-o procedură de faliment, ci este
necesar ca achiziția serviciilor respective să se realizeze în condiții speciale avantajoase.
Speta 142. Posibilitatea emiterii unei comenzi, în baza unei note justificative, prin invocarea imposibilității
atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de internet (întrucât în
cadrul procedurii de atribuire organizate de autoritatea contractantă - procedura simplificată – nu a fost
depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme) și a maximei urgențe, în condițiile în care:
a) asigurarea continuității serviciilor de internet este absolut necesară pentru realizarea activității curente a
autorității contractante; b) constrângerile ce țin de modul de aprobare a bugetului anual al instituțiilor
publice, au făcut ca valoarea estimată a contractului de achiziție publică să includă, pe lângă costul
serviciilor, până la sfârșitul anului, și costul aferent prelungirii contractului în condițiile art. 165 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016; c) valoarea estimată a respectivelor servicii depășește pragul valoric prevăzut la art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Motivele ce au la bază lipsa planificării sau planificarea defectuoasă a achizițiilor publice, atât anuală, cât și
pentru fiecare procedură în parte, nu pot constitui justificări pentru utilizarea anumitor excepții de la legislația
în materie. Legislația în domeniul achizițiilor publice permite utilizarea comenzii ca formă a angajamentului legal
prin care se angajează cheltuielile aferente unei achiziții numai în cazul achiziției directe. Subliniem că achiziția
directă nu reprezintă o procedură de achiziție publică, ci o modalitate simplă de cumpărare ce poate fi aplicată
numai în cazul în care valoarea, fără TVA, estimată la nivelul unui an calendaristic, nu depășește pragurile
valorice stabilite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că, datorită necesității asigurării
continuității serviciilor de internet în vederea realizării activității curente a autorității contractante și
constrângerilor ce țin de modul de aprobare a bugetului anual al instituțiilor publice, valoarea estimată include în
speța de față, pe lângă costul serviciilor, până la sfârșitul anului, și costul aferent prelungirii contractului în
condițiile art. 165 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, depășind astfel pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a aplica procedura simplificată și astfel, în acest caz, nu este
posibilă utilizarea comenzii ca formă a angajamentului legal.
Speta 137. consiliere metodologică cu privire la achiziţia pieselor de schimb necesare reparației și
întreținerii flotei auto a autorității contractante
Raspuns:
Este necesar să precizăm că, în situația în care furnizarea pieselor de schimb are caracter accesoriu, necesitatea
autorității contractante fiind în fapt realizarea reparațiilor și întreținerii autovehiculelor din flota de către un
operator economic, avem de-a face cu o achiziție de servicii. În cazul în care necesitatea autorității contractante
este furnizarea de piese de schimb, aceasta având capacitatea de a realiza pe cont propriu reparațiile, vorbim de
o achiziție de produse. În cazul în care autoritatea contractantă se confruntă cu ambele situații, estimarea se va
face separat, pe de-o parte pentru necesarul de servicii de reparații și întreținere auto (care va include și costul
pieselor de schimb aferente) și pe de altă parte pentru necesarul de produse (pentru care autoritatea
contractantă va realiza pe cont propriu reparațiile), prin aplicarea regulilor stabilite la art. 17 alin. (1) și (2) din
H.G.nr. 395/2016. Ulterior, după identificarea tipului de contract și a modalității de achiziție aplicabile, obiectul
achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în
acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului/acordului cadru (art. 16 alin. (2)
din H.G. nr. 395/2016). Având în vedere varietatea tipurilor de piese de schimb ce conduc la imposibilitatea
achiziționării de la un singur operator, în opinia noastră acest aspect poate fi depășit prin lotizare, de altfel
autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a justifica în
strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016. Referitor la
dificultatea anticipării pieselor de schimb ce trebuie înlocuite pe parcursul anului, întrucât achiziția de servicii
de reparații și întreținere auto sau de piese de schimb are caracter repetitiv la nivelul autorității contractante,
atragem atenția asupra posibilității utilizării acordului-cadru. Subliniem că încheierea unui acord-cadru nu obligă
autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă dreptul de a
încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile (piese necesare la momentul
respectiv, cantități exacte, etc), fără a mai organiza altă procedură de atribuire. Acest lucru, precum și
caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt,
principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru. Astfel, în acordul-cadru, pentru
contractele subsecvente ce urmează a fi atribuite pe durata acestuia, se stabilesc anumite condiții, ce privesc de
regulă : - caracteristicile tehnice - funcționale și de performanță - ale produselor care urmează să fie furnizate,
termenele de livrare, garanții acordate și orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de
analiză și evaluare a propunerilor tehnice; - preturile/tarifele unitare și alte angajamente financiare sau
comerciale, dacă este cazul; - condiții specifice, coeficienți de ajustare și formule de ajustare a prețurilor, dacă
este cazul; - orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare. În încheiere,
amintim de asemenea posibilitatea autorității contractante de a realiza un proces de consultare a pieței
(Capitolul IV, Secțiunea 1 din Legea nr. 98/2016) prin care aceasta poate obține informații de la operatorii
economici din piața relevantă cu privire la diferite aspecte necesare întocmirii documentației de atribuire
(modalitate optimă de lotizare, specificații tehnice, termene de livrare, condiții comerciale, etc).
Speta 130. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării serviciilor de elaborare a

documentațiile tehnico-economice prevăzute la art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 907/2016 și a execuției de lucrări
aferente de la un singur operator economic, prin organizarea unei singure proceduri de atribuire
Raspuns:
Cu toate că documentațiile tehnico-economice necesare pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de

investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la construcții existente și a altor lucrări de
investiții se elaborează de către operatori economici sau persoane fizice autorizate care prestează servicii de
proiectare în domeniu, realizarea acestora nu se face concomitent, ci în patru etape. Existența celor patru etape
succesive reprezintă un prim indiciu care ne conduce la ideea că din punct vedere practic documentațiile
tehnico-economice la care facem referire mai sus, prevăzute la art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 907/2016, nu pot face
obiectul unei singure proceduri de atribuire/modalități de achiziție. În continuare, în susținerea acestei ipoteze,
aducem în discuție următoarele articole de lege: - art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, conform căruia „studiul
de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele și
informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de prefezabilitate,
analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, recomandând,
justificat și documentat, scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de
investiții”; - art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, potrivit căruia „studiul de prefezabilitate este documentația
prin care, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, se
analizează, preliminar, necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții, se identifică
scenarii/opțiuni tehnico-economice posibile și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru
realizarea obiectivului de investiții”, dar și faptul că elaborarea proiectului tehnic de execuție este condiționată
de aprobarea prealabilă a indicatorilor tehnico-economici și emiterea autorizației de construire/desființare a
executării lucrărilor (a se vedea art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 907/2016). Astfel, din moment ce prin intermediul
studiului de prefezabilitate se analizează necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții, iar
studiul de fezabilitate analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice
diferite, este limpede că serviciile de elaborare a proiectului tehnic nu pot fi achiziționate în același timp sau
anterior realizării și aprobării studiului de fezabilitate. Din aceste motive și ținând cont de prevederile art. 17
alin. (4) lit. a) și b) din H.G. nr. 395/2016 (care tratează în mod distinct alegerea modalității de achiziție a
serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate de cea a serviciilor de proiectare tehnică și execuției de lucrări),
apreciem că în sfera de cuprindere a serviciilor de proiectare menționate la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr.
98/2016 – definiția contractului de achiziție publică de lucrări – intra doar serviciile de elaborare a proiectului
tehnic de execuție, nu și cele de elaborare studiu de fezabilitate și/sau studiu de prefezabilitate, după caz.
Speta 125. Referitor la achizițiile, care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, ale căror valori
estimate sunt mai mici decât cele prevăzute la art 12 alin. (1) lit. c) din Legea 99/2016: 1. Entitățile
contractante încadrate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea 99/2016 aplică procedura simplificată conform
acestei legi sau pot aplica norme procedurale interne? 2. În cazul în care se pot aplica norme procedurale
interne, prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 sunt aplicabile, în sensul în care se includ în
normele procedurale interne?
Raspuns:
Având în vedere că achizițiile au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată se
încadrează sub pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, precizăm că, în baza dispozițiilor
art. 106 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, toate categoriile de entități contractante prevăzute la art. 4 din Legea
nr. 99/2016 (deci inclusiv entitățile contractante prevăzute la lit. b) a acestui articol) pot realiza achiziția prin
aplicarea unei proceduri simplificate proprii, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
99/2016. În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a procedurii simplificate proprii, legislația în
materie nu impune alte obligații în afara aceleia de a respecta principiile care guvernează achizițiile sectoriale,
aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se ca atare în baza unor norme procedurale interne stabilite de
entitatea contractantă. Cu privire la prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, precizăm că acestea se
referă la achizițiile care au ca obiect serviciile sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este egală
sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, nefiind incidente procedurii
simplificate proprii. Prin urmare, pentru achiziționarea acestora se vor aplica regulile/criteriile de atribuire
stabilite de entitatea contractantă, cu respectarea principiilor în materie, prin normele procedurale interne.
Speta 121. consiliere metodologică cu privire la aplicarea art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016,
respectiv, art. 117 alin. (1) lit. h) și lit. i) din Legea nr. 99/2016, în condițiile în care durata de funcţionare a
unei societăţi cu răspundere limitată încetează potrivit actului constitutiv şi intenționează să își lichideze
stocurile la prețuri foarte avantajoase
Raspuns:
Pentru a putea aplica negocierea fără publicare prealabilă – în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016,
respectiv negocierea fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare – în conformitate cu
prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că, în temeiul art. 93 din Anexa la HG nr. 395/2016, respectiv al art. 98
din Anexa la H.G. nr. 394/2016, autoritatea contractantă/entitatea contractantă are obligația de a verifica
întrunirea condiţiilor prevăzute la art.104 din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de
a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. Având în vedere prevederile legislative invocate,
apreciem că, în situația în care operatorul economic își va înceta definitiv activitățile comerciale, sunt incidente
dispozițiile art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr.
99/2016. Pe cale de consecință, având în vedere cele mai sus precizate, precum și prevederile art. 94 din Anexa
la HG nr. 395/2016, respectiv art. 99 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, documentul în baza căruia autoritatea
contractantă/entitatea contractantă va transmite invitația la negocieri este nota justificativă din care să rezulte
starea de încetare a activităților comerciale în care se află operatorul economic.
Speta 99. Este solicitată consiliere metodologică în scopul obținerii unui punct de vedere cu privire la
similaritatea produselor precum și stabilirea procedurii în situația achiziționării: a) Gaz Cromatograf, cod
CPV 38432210-7, valoarea estimată 382.500 lei; b) Lichid Cromatograf, cod CPV 38432200-4, valoare
estimată 382.500 lei.
Raspuns:
În conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Totodată, precizăm că, în conformitate cu
prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, “autoritatea contractantă calculează
valoarea estimată a unei achiziții având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea
contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menționate în
mod explicit în documentele achiziției”. Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere
obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul
achiziției se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G.
nr. 395/2016). Astfel, pentru calculul valorii estimate se va lua în considerare scopul atribuirii contractului,
respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții, urmând ca, în funcție de
valoarea totală estimată, autoritatea contractantă să determine procedura de atribuire a contractului de
achiziție publică corespunzătoare prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016.
Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile
privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici
din spațiul Uniunii Europene. De altfel, trebuie punctat faptul că deși utilizarea codurilor CPV asigură descrierea
cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea. Prin urmare, în cazul în
care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod CPV
diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Conform dispozițiilor art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu cele ale alin.
(5) din cadrul aceluiași articol, Programul anual al achizițiilor publice cuprinde totalitatea contractelor de
achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în decursul
anului următor. Art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 face precizarea că, “în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege,
autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității prin care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achizitie publică, să se raporteze la valoarea estimată CUMULATĂ a produselor, serviciilor si
lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a)” al aceluiași articol. Precizăm că, în
cadrul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 este prevăzut în mod clar că autoritatea contractantă alege
MODALITATEA DE ACHIZIȚIE în funcție de următoarele aspecte: “a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu
același obiect, sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfasoară constant activități într-o piața de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să
le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c)
îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Prin excepție de la art. 12 alin.
(1) din H.G. Nr. 395/2016 regăsim prevederile art. 13 din același act normativ, care stipulează obligația
autorității contractante, ca, în cazul implementării de proiecte din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare (valoarea estimată urmând a fi calculată conform art. 17 alin. (3) din cadru aceluiași act
normativ) să elaboreze distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent
proiectului respectiv. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în cazul în care autoritatea
dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În ipoteza sa, textul de lege
citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte
de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care autoritatea contractantă trebuie să o
adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea a implementării proiectului. În
această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților planificate a se realiza în cadrul
proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea
contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire. În ceea ce privește produsele similare, art. 18 din Legea 98/2016 precizează că: „(1) În
cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor
poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea
globală estimată a tuturor loturilor. (2) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de
prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se
înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări
identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către
operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al
Limbii Române, termenul “similar” are următoarea semnificație: de același fel, de aceeași natură, asemănător,
analog. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește
prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus,
cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-citat. Dispozițiile
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 instituie regula conform căreia, în vederea determinării procedurii
aplicabile pentru achiziția de produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, iar
atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze
valoarea estimată a tuturor loturilor. Prin urmare, raportat la cele de mai sus, o autoritate care are
responsabilitatea luării unor astfel de decizii, referitoare la aspecte cum este cel în discutie, și care cunoaște
toate aspectele aferente respectivei achiziții, va ține cont, în luarea respectivei decizii, dacă produsele care-i
sunt necesare și pe care intentionează sa le achiziționeze îi servesc unui scop comun, respectiv sunt destinate
utilizării identice sau similare și, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală
de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul
respectiv.
Speta 86. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la alegerea modalității de achiziție a lucrărilor
prevăzute în planul de reparații curente (însemnând lucrări de mică amploare) și a celor incluse în planul de
investiții (adică lucrări de mare amploare). În prezent, planul de investiții al autorității contractante
cuprinde lucrări de reabilitare și modernizare amenajări interioare cu o valoare estimată per obiectiv
(agenție) cuprinsă între 17.000 lei, fără TVA și 64.000 lei, fără TVA. Pentru fiecare obiectiv în parte sunt
prevăzute aceleași categorii de lucrări, respectiv lucrări de arhitectură, lucrări de instalații termice, lucrări
de instalații sanitare și lucrări de instalații electrice, iar aceste tipuri de lucrări se regăsesc și în planul de
reparații curente. Întrucât există posibilitatea ca același tip de lucrare (căreia i se atribuie același cod CPV)
să se regăsească: • pentru o locație (un punct de lucru al rețelei) în cadrul planului de reparații curente, și
pe parcursul anului alte lucrări pentru această locație nu se vor mai efectua decât în situații de forță majoră;
• pentru altă locație, în cadrul planului de investiții, pe lângă alte tipuri de lucrări (alte coduri CPV), este
necesară identificarea reperelor în funcție de care autoritatea contractantă va alege modalitatea de
achiziție a respectivelor lucrări.
Raspuns:
Pentru început, vă vom prezenta rațiunea utilizării codurilor CPV, ceea ce va releva faptul că acestea din urmă
nu influențează modalitatea de estimare a valorii unei achiziții publice sau alegerea procedurii de
atribuire/modalității de achiziție. În acest sens, dorim să subliniem că vocabularul comun privind achizițiile
publice (CPV) reprezintă un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, având scopul de a unifica
referințele folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției. În schimb, estimarea
valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu prevederile cap.
I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale secțiunii a 2-a din H.G. nr.
395/2016. Astfel, punctul de plecare pentru alegerea modalității de achiziție nu îl reprezintă codul/codurile CPV
selectate, ci valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare,
ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie, de regulă, în cursul unui an bugetar. Nu întâmplător
legiuitorul a ales să utilizeze sintagma „de regulă” în vederea introducerii elementului temporal „an bugetar”, ci
pentru a scoate în evidență că anul bugetar reprezintă regula în ceea ce privește realizarea achizițiilor publice
(această regulă fiind corelată cu prevederile incidente din legislația în domeniul finanțelor publice). Desigur că
această regulă cunoaște și câteva excepții, cum ar fi cazul investițiilor multianuale finanțate de la bugetul de
stat (situație reglementată prin intermediul art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016) sau proiectelor finanțate din
fonduri nerambursabile/de cercetare-dezvoltare (caz prevăzut la art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016).
Particularizând cele arătate mai sus, la situația descrisă în speță, distingem următoarele scenarii: 1. Achiziția
lucrărilor prevăzute în planul de reparații curente – se realizează prin raportare la anul bugetar, adică ținând
cont de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori
care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul anului respectiv. Acest lucru presupune că
valoarea estimată care stabilește modalitatea de achiziție este cea a lucrărilor, cumulată cu cea a serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului, considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din
H.G. nr. 395/2016, la nivelul anului bugetar (indiferent dacă lucrările, serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie prin contracte diferite). 2. Achiziția
lucrărilor cuprinse în planul de investiții - se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din H.G.
nr. 395/2016, adică la nivel de obiectiv de investiție definit la art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016.
Speta 72. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate în cazul achiziției
serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice, fazele expertiză tehnică și DALI, pentru un
proiect care face parte din strategia de dezvoltare locală a municipiului X ce se dorește a fi depus la
finanțare prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Y. Totodată, suntem întrebați dacă se
pot aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare și
prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Raspuns:
aplicare a anumitor modalități de atribuire. Cât privește achizițiile aferente unor activități care au loc până la
momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare, precizăm că alegerea modalității
de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului. Pe cale de consecință, art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
nu este aplicabil în situația de față, astfel, în situația în care serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI) sunt aferente unor investiții care fac parte din cadrul unei strategii de dezvoltare
integrată, apreciem că valoarea estimată necesară stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va
stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor
de intervenții, incidente în acest caz fiind prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar,
cu privire la stabilirea valorii estimate și a modalității de achiziție a serviciilor de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului, pe care urmează să le achiziționați într-o etapă ulterioară (posibil tot înainte de
depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare pentru realizarea proiectului în cauză), facem
următoarele precizări: Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru
executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii,
reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din
același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Prin urmare, din cele enunțate mai sus, rezultă
cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași
contract sau se atribuie contracte diferite. Așadar, prin excepție de la regula enunțată în cuprinsul prezentei
adrese - potrivit căreia prevederile legale aplicabile pentru calculul valorii estimate și stabilirea modalității de
realizare a achizițiilor aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă diferă în funcție de momentul la care au
loc respectivele achiziții (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare) -
modalitatea de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din
partea proiectantului, se stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor
aferente proiectului în cauză (pe toată durata acestuia, conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016),
indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare).
Speta 60. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea unor contracte sectoriale având ca
obiect piese de schimb destinate înlocuirii celor uzate/defecte din componența echipamentelor din
sistemele tehnologice ale entitatii contractante ce desfasoara activitati relevante in domeniul energiei
electrice, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele prevăzute la art. 117 alin. (2) lit. b) sau c) din
Legea nr. 99/2016. În justificarea alegerii acestei proceduri de atribuire entitatea contractantă mentioneaza
faptul că în foarte multe situații piesele de schimb sunt identificate doar prin informații referitoare la codul
de fabricant și/sau un număr de poziție într-un desen de ansamblu al echipamentului, politica producătorilor
echipamentelor respective fiind de a furniza odată cu echipamentul doar desenul de ansamblu și parametrii
globali ai acestuia, fără a furniza și documentația de fabricație a subcomponentelor. Astfel, în lipsa unor
detalii tehnice de la fabricant, entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a elabora specificații
tehnice corecte și complete în vederea organizării unei proceduri de atribuire competitive.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a
atribui un contract sectorial prin aplicarea procedurii prevăzute art. 117 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr.
99/2016 numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluţie alternativă sau
înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuţie alternative pe teritoriul României ori în
afara acestuia sau achiziţia unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcţional, iar
absenţa concurenţei sau protecţia drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către
entitatea contractantă a parametrilor achiziţiei în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot
fi generate, de asemenea, de cerinţe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a
asigura funcţionarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Astfel, în măsura în
care cerințele de ordin tehnic pot fi îndeplinite și de alți ofertanți, indiferent că aceștia operează pe piața
românească, pe piața oricărui alt stat membru UE sau pe întreaga piață europeană, constrângerea de natură
tehnică dispare, cu excepția situațiilor în care o astfel de constrângere este determinată de o anumită
conjunctură care obligă entitatea contractantă să aleagă un anumit operator economic. Totodată, atragem
atenția că, astfel cum este stipulat și în recitalul 50 din Directiva 2014/24/UE [cu privire la art. 104 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, al cărui corespondent în Legea nr. 99/2016 este art. 117 alin. (2)], în cazul în care situația de
exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea trebuie să fie definite, în cazul de față, de către
entitatea contractantă în mod riguros și justificate de la caz la caz. În acest sens, precizăm că entitatea
contractantă este singura în măsură să justifice argumentele de ordin tehnic sau legate de protecția unor
drepturi de exclusivitate potrivit cărora produsele respective pot fi furnizate de un singur operator economic,
astfel încât să fie posibilă aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială
de ofertare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr.
99/2016. Menționăm de asemenea că art. 98 din Anexa la H.G nr. 394/2016 instituie în sarcina entității
contractante obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de a
justifica încadrarea în una dintre situaţiile respective, entitatea contractantă fiind responsabilă pentru modul de
realizare a achiziţiilor, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile, potrivit art. 1 alin. (4) din Anexa la
H.G. nr. 394/2016. În ceea ce privește constrângerea entității contractante potrivit căreia în lipsa unor detalii
tehnice de la fabricant, entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a elabora specificații tehnice corecte
și complete în vederea organizării unei proceduri de atribuire competitive, subliniem faptul că și în cazul
procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare entitatea contractantă
are obligația de a întocmi caietul de sarcini care să cuprindă specificațiile tehnice cu privire la produsele pe care
intenționează să le achiziționeze. În acest sens precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (3) din
Legea nr. 99/2016, pentru situațiile excepționale în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de
inteligibilă a obiectului contractului, este permisă stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea unui anumit
producător, a unei anumite origini sau a unui anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile
furnizate de un anumit operator economic sau prin referirea la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o
producţie specifică, sub condiția ca precizarea respectivă să fie însoţită de cuvintele "sau echivalent". De
asemenea amintim faptul că, potrivit art. 148 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, înainte de iniţierea procedurii de
atribuire a contractului sectorial, entitatea contractantă are dreptul de a organiza consultări ale pieţei în
vederea pregătirii achiziţiei sectoriale, prin raportare la obiectul contractului sectorial, şi pentru a informa
operatorii economici cu privire la planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând
cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace. Prin urmare, o astfel de
consultare poate fi utilă și în situația în care entitatea contractantă nu este în măsură să identifice cu exactitate
produsele care urmează să facă obiectul contractului.
Speta 46. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea atribuirii contractului de asistență tehnică din
partea proiectantului pentru lucrări de modernizare a Spitalului X, către proiectantul inițial ce a elaborat
proiectul tehnic în anul 2016 în baza unui contract de servicii ce a încetat a mai produce efecte la acest
moment, având în vedere obligațiile proiectantului ce rezultă din prevederile art. 23 din Legea nr. 10/1995.
Finanțarea lucrărilor de modernizare a Spitalului X este asigurată din fonduri de la Ministerul Sănătății și de
la Consiliul Local al Municipiului, această investiție nefăcând parte dintr-un proiect sau strategie de
dezvoltare integrată, iar valoarea estimată a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului pe
parcursul derulării lucrărilor de modernizare este de 112.868 lei, conform Devizului general.
Raspuns:
În general, contractele având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică includ și serviciile de asistență
tehnică din partea proiectantului, astfel cum este stabilit prin prevederile art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995. În
cazul în speță, când serviciile de asistență tehnică din partea proiectantului nu au fost cuprinse în contractul de
servicii de proiectare tehnică, dar autoritatea contractantă dorește atribuirea acestor servicii de asistență
tehnică către proiectantul tehnic inițial, înțelegem că aceasta dorește a uza de prevederile art. 104 alin. (1) lit.
b) coroborate cu prevederile art. 104 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin organizarea unei proceduri
neconcurențiale de negociere fără publicare prealabilă. Astfel, facem precizarea că organizarea unei proceduri
de negociere fără publicare prealabilă se poate realiza doar în condițiile prevăzute expres și limitativ la art. 104
alin. (3) din Legea nr. 98/2016, și anume: „(3) Autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu
motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi
utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor
lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de
asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea
lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate.” În cazul în care autoritatea contractantă nu
a introdus în contractul de servicii de proiectare tehnică o clauză referitoare la cedarea drepturilor de autor,
apreciem că acest aspect poate fi privit ca fiind de natură a restrânge artificial concurența pentru situația în care
aceasta dorește achiziționarea ulterioară a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului, astfel că,
cel puțin una dintre condițiile stipulate la art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu este îndeplinită. În situația
în care contractul de servicii de proiectare tehnică conține o clauză referitoare la cedarea drepturilor de autor,
apreciem că autoritatea contractantă are soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă pentru achiziționarea
ulterioară a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului, astfel că, nici în acest caz nu devin
aplicabile prevederile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, nefiind îndeplinită cel puțin una dintre condițiile
stipulate. Față de cele mai sus prezentate, rezultă că autoritatea contractantă nu poate atribui contractul de
asistență tehnică din partea proiectantului pentru lucrări de modernizare a Spitalului X către proiectantul inițial
ce a elaborat proiectul tehnic, prin organizarea unei proceduri neconcurențiale de negociere fără publicare
prealabilă. Astfel, luând în considerare prevederile art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 și ținând cont de
faptul că, în speța în cauză, respectiva investiție nu face parte dintr-un proiect integrat sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, precizăm că pentru determinarea procedurii aplicabile
atribuirii contractului de servicii de asistență tehnică din partea proiectantului autoritatea contractantă este
obligată să cumuleze valoarea estimată a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului cu valoarea
contractului de proiectare tehnică și cu valoarea contractului de execuție a lucrărilor (chiar dacă acestea au fost
deja atribuite), iar valoarea rezultată în urma acestei cumulări va fi raportată la pragurile stipulate la art. 7 din
Legea nr. 98/2016.
Speta 33. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor Secțiunii a 2-a, Subsecțiunea 1,
Paragraful 1 Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor sectoriale – acordul-cadru, respectiv
aplicarea prevederilor art. 127 și art. 128 din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă
nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă
sau să distorsioneze concurenţa și în acest sens, aceasta nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza
cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele. Totodată, precizăm
că autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru pentru lucrări fără caracter de
repetabilitate, deoarece astfel s-ar crea premisele unei utilizări abuzive a acestei metode speciale de atribuire,
ținând cont de obligațiile autorității contractante care decurg din încheierea acestuia și de prevederile art. 113,
art. 114, art. 115 din H.G. nr. 394/2016. Având în vedere că în cazul de față este vorba de contracte pentru
realizarea unor lucrări total diferite, iar executarea acestora nu are caracter repetitiv (unde prin „caracter
repetitiv” se înțelege că același tip de lucrare să fie executată în mod repetat), folosirea acordului-cadru este de
natură a încălca prevederile art. 113 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 27. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în
condițiile în care: - în urma procedurii de atribuire (licitație deschisă) inițiate în cursului anului 2017 în
vederea atribuirii acordului-cadru având ca obiect „prestarea de servicii auto” au fost atribuite 8 loturi din
cele 17 loturi în care a fost împărțită această procedură de atribuire; - ulterior, autoritatea contractantă reia
procedura de licitație deschisă în aceleași condiții de participare și cu aceleași specificații tehnice, pentru
cele 9 loturi anulate inițial; - în urma procesului de evaluare a ofertelor depuse în cadrul celei de-a doua
proceduri de atribuire au rămas neatribuite 3 loturi, respectiv: loturile 4 și 6 pentru care nu a fost depusă
nicio ofertă, respectiv lotul 7 în cadrul căruia au fost depuse numai oferte inacceptabile.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea
contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii dacă în cadrul unei
proceduri de licitație deschisă ori licitație restrânsă organizate pentru achiziția produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Ținând cont că procedura de
atribuire în discuție (cea de-a doua inițiată) este licitație deschisă și a fost organizată pentru atribuirea unor
servicii, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea loturilor 4 și 6, mai precis loturile în cadrul cărora nu a
fost depusă nicio ofertă. În schimb, în cazul lotului 7 în cadrul căruia au fost depuse numai oferte inacceptabile,
autoritatea contractantă are obligația de a organiza o nouă procedură de licitație deschisă, deoarece în acest caz
nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, în susținerea celor
afirmate mai sus, precizăm că la art. 32 alin. (2) lit. a) din Directiva 2014/24/UE este utilizată noțiunea de
„ofertă neadecvată”, definită în cadrul paragrafului 2, astfel: „O ofertă este considerată drept neadecvată dacă
este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale,
necesităților și cerințelor autorității contractante indicate în documentele achiziției”.
Speta 12. Consiliere metodologică cu privire la alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție
publică având ca obiect prestarea serviciilor de asistență și suport tehnic pentru aplicația informatică T, în
condițiile în care operatorul economic X este deținătorul drepturilor de proprietate asupra aplicației
informatice T (cu ajutorul căreia este gestionată activitatea financiar-contabilă a autorității contractante și a
structurilor teritoriale ale acesteia), iar autoritatea contractantă deține din anul 2013 un drept de utilizare
perpetuă, nelimitată și neexclusivă în baza unui certificat de licențiere.
Raspuns:
Potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin
excepție, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru dacă lucrările, produsele sau serviciile ce se doresc
a fi achiziționate pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele expres
prevăzute de lege, și anume: - scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei
reprezentații artistice unice; - concurența lipsește din motive tehnice; - protecția unor drepturi exclusive,
inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. În acest sens, dorim să aducem în discuție prevederile art. 104 alin.
(3) din Legea nr. 98/2016, conform cărora „autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu
motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi
utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor
lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire”. Față de cele de mai sus, apreciem că
autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 104 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea în situația respectivă (în conformitate cu dispozițiile art. 93 din
H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă demonstrează în mod corespunzător
îndeplinirea condițiilor indicate la paragrafele anterioare, atunci aceasta are dreptul de a organiza o procedură
de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. c) din cadrul aceluiași articol de lege, în scopul achiziționării serviciilor de
asistență și suport tehnic pentru aplicația informatică T, în caz contrar autoritatea contractantă va aplica regula
de la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru
având ca obiect prestarea serviciilor în cauză. În subsidiar, precizăm că în scopul evitării situațiilor în care
protecția drepturilor de autor este rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenței (în sensul art. 104 alin. (3)
din Legea nr. 98/2016), de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 41/2016 a fost reglementată obligația
autorității contractante de a prevedea explicit în caietele de sarcini și în contractele aferente procedurilor de
achiziție publică, care includ dezvoltări de programe informatice, faptul că toate drepturile patrimoniale de
autor asupra tuturor operelor create de către contractant sau membrii asocierii, aferente produsului sau
serviciului livrat, se transferă către autoritatea contractantă.
1.4 Alte aspecte privind planificarea achizițiilor publice
Speta 772. Autoritate contractantă derulează proiecte de cercetare-dezvoltare în care este coordonator sau
partener și, în acest sens, se solicită consiliere metodologică cu privire la: 1) cine va elabora planul de
achiziții aferent proiectului de cercetare-dezvoltare: coordonatorul centralizat pentru tot proiectul și pe
toată perioada de derulare a proiectului sau fiecare partener în parte pentru partea sa de proiect; 2) cum
vor fi stabilite procedurile de atribuire a contractelor de achiziții aferente proiectului: la nivelul
coordonatorului de proiect (coordonator care le va comunica celorlalți parteneri) sau la nivelul fiecărui
partener în parte.
Raspuns:
Referitor la punctul 1 Potrivit prevederilor art. 13 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 „Prin excepție de la art. 12
alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile
și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un
program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv, după semnarea contractului de
finanțare/cofinanțare aferent”, rezultă că, pentru proiectele de cercetare-dezvoltare în care autoritatea
contractantă este coordonator sau partener se va elabora, distinct, câte un singur PAAP aferent fiecărui proiect și
pentru toată perioada de derulare a fiecăruia dintre acestea. În ceea ce privește stabilirea căruia dintre
parteneri sau coordonator îi revine sarcina de a elabora PAAP-ul la nivelul întregului proiect, precizăm că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu distinge cum anume se împart atribuțiile între membrii unei
parteneriat/asocieri participanți la proiect, acest lucru stabilindu-se prin acordul de parteneriat de către
entitățile publice și/sau private care fac parte din respectiva asociere. Referitor la punctul 2 Precizăm că
modalitatea în care se va derula procesul de atribuire a contractului/contractelor de achiziție publică în cadrul
proiectului se raportează la modul de calcul a valorii estimate a achiziției, astfel cum este acesta reglementat de
prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3, din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Capitolului II,
Secțiunea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Așadar, în cazul în care un proiect se implementează în
parteneriat, în vederea identificării procedurii de atribuire aplicabile fiecărei achiziții, se vor cumula achizițiile
de produse/servicii/lucrări, considerate similare în condițiile de la alin. (1) al art. 17 din Anexa la H.G. nr.
395/2016, prin raportare la durata contractului de finanțare/proiect (art. 17 alin. (3) din Anexa la HG nr.
395/2016), indiferent dacă fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în
nume propriu achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în proiectul respectiv.
Speta 771. Entitatea contractantă „X” este implicată, în calitate de partener, într-un proiect cu finanțare
europeană alături de autoritatea contractantă „Y” - ce are calitatea de lider de proiect. Totodată, entitatea
contractantă „X” activează în domeniul activităților relevante de apă și canal, având obligația de a aplica
prevederile Legii nr. 99/2016. Conform prevederilor art. 4 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017,
„Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, dintre cele descrise la art. 3 lit. a) sau b),
parteneriatul are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului
de achiziție publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii estimate a achiziției astfel cum este acesta
reglementat de prevederile art. 9 - 25 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare.”,
astfel că, potrivit celor semnalate în adresa dumneavoastră, entitatea contractantă „X” trebuie să deruleze
achizițiile în baza Legii nr. 98/2016. În acest sensse solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea
derulării achizițiilor aferente proiectului, în baza Legii nr. 98/2016, având în vedere că entitatea
contractantă „X” funcționează în baza Legii nr. 99/2016.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 3 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017, „În aplicarea prevederilor art. 2, în cadrul
parteneriatului se va opta pentru una dintre următoarele modalități de organizare a procesului/proceselor de
achiziție: a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achizițiile publice aferente activităților pentru care
este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanțare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre
membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă,
va derula toate achizițiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare.” În speța dată înțelegem că
problema ridicată vizează modalitatea de organizare a procesului/proceselor de achiziție descrisă la lit. a) a art.
3 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017 sus-citat. Întrucât din informațiile furnizate nu reiese dacă achizițiile
ce trebuie efectuate de către entitatea contractantă „X”, aferente activităților ce revin acestei societăți în
cadrul proiectului cu finanțare europeană, au sau nu legătură cu activitățile relevante în domeniul apei
desfășurate de societatea în cauză, vom aborda în continuare situațiile posibile. Astfel, în situația în care
activitățile ce revin entității contractante „X”, în cadrul proiectului anterior menționat nu contribuie, direct sau
indirect, la realizarea/susținerea activităților relevante derulate de această entitate contractantă în baza Legii
nr. 99/2016, achizițiile aferente respectivelor activități din proiect vor fi realizate cu respectarea prevederilor
Legii nr. 98/2016, inclusiv cele referitoare la cumpărarea directă. În cazul în care achizițiile ce urmează a fi
derulate de entitatea contractantă „X” în cadrul proiectului vizează realizarea/susținerea unor activități
relevante, aceasta are obligația de a aplica prevederile legislației în domeniul achiziției sectoriale atunci când
atribuie contracte de achiziție sectorială destinate efectuării activităților relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016. În situația în care achizițiile ce urmează a fi derulate de entitatea contractantă „X” în cadrul
proiectului sunt achiziții mixte care implică aspecte de aplicare atât a achizițiilor clasice, cât și a achizițiilor
sectoriale, facem următoarele precizări: Potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 sau a
prevederilor art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016, în cazul unui contract mixt ale cărui părți sunt în mod
obiectiv separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte
pentru părțile separate și a atribui un singur contract. În cazul în care, în temeiul alin. (1), autoritatea/entitatea
contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru părțile separate, regimul juridic și actul normativ care
se aplica atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcție de caracteristicile
fiecărei părți avute în vedere. În concluzie, conform prevederilor legale menționate anterior, entitatea
contractantă „X” va aplica fie prevederile Legii nr. 98/2016, fie prevederile Legii nr. 99/2016, în funcție de
caracteristicile fiecărei părți (obiect al contractului) avute în vedere.
Speta 736. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G.
nr. 395/2016, în vederea detalierii structurii serviciilor de proiectare tehnică prevăzute la articolul
menționat anterior, în sensul includerii în respectivele servicii de proiectare a tuturor componentelor de
proiectare, respectiv studiu de fezabilitate, D.A.L.I. și proiectul tehnic.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 17 alin. (4) „Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru
contractele de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de
investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege
procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente: a) valoarea estimată a contractului având ca
obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte,
dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite; c) pentru serviciile
specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra
mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti
certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare
obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea
de achiziţie corespunzătoare.” Raportat la prevederile de mai sus, precizăm că, așa cum se cunoaște, serviciile
de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de
către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile
contractului de lucrări și a contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea
nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt
destinate. Astfel, rezultă cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și
serviciile de proiectare tehnică și asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna
alegerea modalității de achiziție a acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, corelat cu
obiectul achiziției per ansamblu - respectiv lucrări, astfel cum sunt acestea definite conform celor de mai sus,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite. Prin urmare, astfel cum
rezultă din cele menționate mai sus, precum și din prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, serviciile
de proiectare prevăzute la lit. b) al articolului în discuție vizează numai serviciile de proiectare tehnică, pe când
serviciile de proiectare ce vizează elaborarea studiului de fezabilitate (precum și D.A.L.I., în cazul lucrărilor de
intervenție asupra celor existente) sunt servicii ce se regăsesc reglementate la lit. a) a aceluiași articol.
Speta 687. Autoritatea contractantă solicită un punct de vedere cu privire la interpretarea Ordinului
MDRAPFE/ANAP nr. 6712/890/2017 respectiv dacă, raportat la prevederile art. 35 din Legea nr. 98/2016,
prevederile art. 7 din ordin sunt aplicabile doar în cazul contractelor de servicii care au ca obiect unic
servicii sociale sau se aplică și contractelor care au ca obiect principal servicii sociale.
Raspuns:
Precizăm că art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 reglementează modalitatea de încadrare a obiectului unui
contract într-un anumit tip de achiziție publică (lucrări, servicii sau produse), în situația în care obiectul
contractului vizează cel puțin două dintre aceste tipuri de achiziție publică. În acest sens, relevant este obiectul
principal al contractului, în funcție de acesta stabilindu-se atât tipul de achiziție publică cât și legislația
aplicabilă pentru atribuirea acestuia. Totodată, la art. 35 alin. (2) din legea menționată anterior se stabilește
modalitatea de determinare a obiectului principal în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii
sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cât şi alte servicii, precum şi în cazul contractelor
mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, respectiv în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate
ale serviciilor sau produselor respective. Prin urmare, în cazul în care, aplicând regulile redate mai sus, rezultă
că obiectul principal al contractului constă în servicii sociale/alte servicii specifice, contractului respectiv îi vor fi
aplicabile toate prevederile legale care vizează acest tip de contracte, inclusiv prevederile art. 7 din Anexa la
Ordinul comun MDRAPFE/ANAP nr. 6712/890/2017, coroborate cu prevederile art. 68 alin. (2) lit. b) din Legea nr.
98/2016.
Speta 663. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea efectuării unei achiziţii publice unice împărţită
pe loturi, pentru produse similare, prevăzute în planul de achiziţii a două proiecte distincte cu finanţare
distinctă. Se menţionează că produsele sunt similare şi sunt programate pentru a fi demarate în aceeaşi
perioadă de implementare a celor două proiecte.
Raspuns:
Precizăm că situaţia expusă trebuie raportată la noile reguli de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în
cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2 - a din anexa la H.G. nr. 395/2016, astfel cum au fost modificate prin H.G. nr.
419/2018. Astfel, în temeiul art. 17 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016 alegerea procedurii de atribuire se
realizează în funcţie de următoarele aspecte: „a) valoarea estimată a achiziţiei; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor
proceduri de atribuire.” Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, în aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată
a produselor, serviciilor şi lucrărilor similare. Ca urmare, în vederea alegerii procedurii de atribuire este necesară
estimarea valorii achiziţiei publice care, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016, se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu modul de calcul reglementat în
cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, relevantă fiind activitatea care
caracterizează scopul principal al contractului dar şi determinarea produselor similare care răspund aceleiaşi
necesităţi ale autorităţii contractante fiind achiziţionate în acelaşi scop. Subliniem că similaritatea produselor se
stabilește prin raportare la necesitatea obiectivă a autorității contractante care trebuie acoperită prin realizarea
achiziţiei cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Având în
vedere că în situaţia prezentată se menţionează că produsele similare sunt prevăzute în planul de achiziţii a două
proiecte cu surse de finanţare distinctă, în cazul în care unul/cele două proiecte sunt finanţate din fonduri
nerambursabile sau sunt proiecte de cercetare-dezvoltare în speţă devin incidente dispoziţiile art. 17 alin. (3) din
anexa la H.G. nr. 395/2016 care stipulează: „(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează
proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, prevederile
prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanțare/proiect.” Astfel, prin
interpretarea prezentei dispoziţii cu cele ale alin. (1) al aceluiaşi articol, prevederile privind alegerea procedurii
de atribuire, respectiv cele privind valoarea estimată a achiziţiei, se aplică prin raportare la durata contractului
de finanţare sau a proiectului, după caz. Ca urmare, în cazul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau
de cercetare-dezvoltare, alegerea procedurii de atribuire se realizează având în vedere valoarea estimată
cumulată a tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, prevăzute a
fi achiziţionate pe întreaga durată a contractului de finanţare/proiectului în cauză. În schimb, dacă produsele se
achiziţionează în cadrul altui tip de proiect decât cele cu finanţare nerambursabilă/de cercetare dezvoltare,
prevăzute expres la art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, alegerea procedurii de atribuire se va realiza
conform regulii generale prevăzute la alin. (1) şi (2) din cadrul aceluiaşi articol mai sus citat. Facem precizarea
că dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 se vor interpreta prin coroborarea acestora cu
principiile şi regulile bugetare prevăzute de Legea Legea nr. 500/2002, respectiv cu dispoziţiile art. 11 care
reglementează „principiul anualităţii” dar şi cu prevederile art. 4 alin. (6) din lege care stipulează „în vederea
realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor
de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”. Prin urmare, în cazul în care produsele nu se
achiziţionează în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau de cercetare-dezvoltare,
autoritatea contractantă are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenţionează să le atribuie în cursul întregului an bugetar. Referitor la
achiziţia pe loturi a produselor similare se va avea în vedere că potrivit art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
98/2016 în cazul în care autoritatea contractantă atribuie contracte pe loturi separate, valoare estimată a
achiziţiei în funcţie de care este aleasă procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea fiecarui lot, indiferent
de valoarea estimată a acestuia, se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Având în vedere că potrivit dispoziţiilor menţionate autoritatea contractantă are posibilitatea atribuirii mai
multor contracte de achiziţie (care pot avea finanţare dar şi durată diferită) iar alegerea procedurii de atribuire
se realizează prin luarea în considerare a valorii globale estimate a tuturor produselor din toate loturile suntem
de opinie că în situaţia în speță există posibilitatea efectuării unei achiziţii publice unice pentru produsele
similare prevăzute în proiecte cu finanţare distinctă. Atragem însă atenţia că la calcularea valorii estimate a
fiecărui lot trebuie avute în vedere atât regulile generale de determinare a valorii estimate dar şi prevederile
art. 17 alin. (1) - (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016 mai sus prezentate, iar alegerea procedurii de atribuire se
realizează prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor loturilor. Astfel, în cazul în care produsele
similare în discuţie sunt achiziţionate în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri nerambursabile sau de
cercetare-dezvoltare calcularea valorii estimate a fiecărui lot de produse alocat unui proiect se va realiza prin
cumularea valorii tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante,
prevăzute a fi achiziţionate pe întreaga durată a fiecărui contract de finanţare/proiect în cauză iar alegerea
procedurii de atribuire se realizează prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor loturilor. Pe de altă
parte, în cazul în care cel puţin unul dintre proiectele în cadrul cărora sunt prevăzute produsele similare în
discuţie nu este proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau de cercetare-dezvoltare autoritatea contractantă
va calcula valoarea estimată a lotului/loturilor în cauză prin luarea în considerare a valorii tuturor produselor
similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, pe care autoritatea contractantă le-a
atribuit sau intenţionează să le atribuie în cursul întregului an bugetar chiar dacă unele produse sunt finanţate în
afara proiectului/proiectelor în cauză iar alegerea procedurii de atribuire se realizează prin raportare la valoarea
estimată cumulată a tuturor loturilor. În concluzie, apreciem că există posibilitatea efectuării unei achiziţii
publice unice împărţită pe loturi, pentru produse similare indiferent de sursa de finanţare a acestora respectiv
chiar dacă aceste produse sunt prevăzute în cadrul unuia sau mai multor proiecte sau sunt finanţate de la bugetul
de stat/local/propriu al autorităţii contractante.
Speta 657. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de achiziție unor produse second-hand în
situația în care autoritatea contractantă nu a identificat pe piaţă produse cu caracteristicile necesare pentru
activitatea specifică pe care o desfăşoară.
Raspuns:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege reglementează modul de realizare a achizițiilor publice,
procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții,
instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică,
precum și anu mite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică.” În vederea
informării complete, exacte și explicite a ofertanților cu privire la modul de aplicare a unei proceduri de
atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice criteriu,
cerință, regulă pe care o solicită. Specificațiile tehnice definesc, printre altele, caracteristici referitoare la
nivelul calitativ, tehnic și de performanță, impactul asupra mediului înconjurător, siguranța în exploatare,
dimensiuni, simboluri, etc., conferind astfel fiecărui produs, serviciu sau lucrare o descriere obiectivă, în așa
manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante. În momentul în care stabilește specificațiile
tehnice, autoritatea contractantă trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de
atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei
concurențe efective între operatorii economici, potrivit prevederilor art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016.
Având în vedere cele mai sus menționate, raportat la situația prezentată, apreciem ca fiind oportun ca
autoritatea contractantă să definească în documentația de atribuire specificațiile tehnice pe care urmează să le
îndeplinească produsul solicitat, făcând totodată mențiunea că se acceptă și produse second-hand, fără a
restricționa competiția prin eliminarea din start a operatorilor economici ce furnizează produse noi. În acest fel,
îndeplinind cerințele tehnice și de performanță impuse, se pot prezenta la procedură în vederea atribuirii
contractului în cauză, atât operatori economici ce comercializează produse noi cât și cei cu produse second-
hand, desemnarea câștigătorului făcându-se în final în urma aplicării criteriului de atribuire stabilit inițial. Pe
cale de consecință, în speța dată, ținând cont de cele precizate anterior, vă comunicăm faptul că legislația în
materie de achiziții publice nu conține prevederi care să interzică autorităților contractante achiziționarea de
produse second-hand.
Speta 656. Asociația X este o entitate privată, înfiinţată de către persoane fizice în baza O.G. nr. 26/2000,
care nu are calitatea de autoritate contractantă, neîncadrându-se în niciuna din situaţiile prevăzute la art. 4
din Legea nr. 98/2016. Asociaţia are în implementare un proiect cu finanţare nerambursabilă şi solicită
precizări cu privire la următoarele aspecte: - dacă în cazul entităţilor private se aplică Ordinul MFE nr.
1284/2016 şi în cazul achiziţiilor directe de produse/servicii există obligaţia publicării unui anunţ la adresa
www.fonduri-ue.ro; - dacă există o altă anexă de verificare a achiziţiilor desfăşurate în baza Ordinului MFE
nr. 1284/2016 decât cele care sunt prevăzute în Secţiunile 4 şi 6 ale ordinului având în vedere că acestea
fac referire la autorităţile contractante şi se raportează la achiziţiile publice desfăşurate în baza Legii nr.
98/2016.
Raspuns:
Pentru început este necesar să facem precizarea că dispoziţiile legale obligatorii referitoare la atribuirea
contractelor de achiziţie publică sunt cele prevăzute în Legea nr. 98/2016, în normele metodologice de aplicare
aferente aprobate prin H.G. nr. 395/2016 şi precum şi normele de interpretare/aplicare prevăzute în cadrul
ordinelor şi instrucţiunilor emise de A.N.A.P. şi, ca urmare, prin prevederile Ordinului MFE nr. 1284/2016 nu pot
fi instituite reguli în domeniul achiziţiilor publice, suplimentare dispoziţiilor legale sus-menţionate. De altfel, la
analiza denumirii şi a dispoziţiilor acestui act normativ, se poate constata că prin Ordinul MFE nr. 1284/2016 sunt
reglementate regulile aplicabile solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare,
servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene, şi nu regulile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
În ceea ce priveşte obligaţia respectării prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, precizăm că
aceasta revine în primul rând autorităților contractante, astfel cum au fost acestea definite în cadrul art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 98/2016, inclusiv entităţilor private membre în cadrul asocierilor/parteneriatelor care au în
componenţa lor o autoritate contractantă (conform art. 4 alin. (1) lit c) din lege), precum şi entităților juridice
fără calitate de autoritate contractantă care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea nr. 98/2016. În
conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 98/2016, dispoziţiile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice se
aplică şi în cazul în care o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă atribuie un contract de
lucrări sau servicii dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: - contractul este
finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de către o autoritate
contractantă; - valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art.
7 alin. (1) lit. a) din lege, în cazul contractelor de lucrări și egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7
alin. (1) lit. c) din lege, în cazul contractelor de servicii; - în cazul contractelor de lucrări, contractul include una
dintre activităţile menţionate la art. 6 alin. (2) din lege, iar în cazul contractelor de servicii, contractul este în
legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6 alin. (1) din lege. Ca urmare, o entitate juridică
privată care nu are calitatea de autoritate contractantă şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea
nr. 98/2016 nu are obligaţia respectării prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, fiind obligată în
schimb să respecte prevederile/regulile impuse de finanţator în cadrul acordului/contractului de finanţare,
precum cele instituite prin Ordinul MFE nr. 1284/2016 în discuţie. Această delimitare între entităţile juridice
private care au obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi entităţile juridice
private care au obligaţia respectării prevederilor Ordinului MFE nr. 1284/2016 este reglementată expres şi în
cadrul capitolului I „Domeniu de aplicare” al ordinului menţionat. În concluzie, în măsura în care asociația nu are
calitatea de autoritate contractantă şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea nr. 98/2016,
pentru achiziţia produselor/serviciilor/lucrărilor necesare implementării proiectului asociaţia are obligaţia de a
respecta procedura competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi, aşa cum a fost aprobată prin
Ordinul MFE nr. 1284/2016, inclusiv regulile prevăzute în cadrul acestuia pentru achiziţia directă. Având în
vedere obiectul de reglementare al Ordinului MFE nr. 1284/2016, anexele prevăzute în secţiunile 4 şi 6 ale
ordinului pot să vizeze doar entităţile juridice şi procedurile reglementate în cadrul acestui act normativ, chiar
dacă, conform celor precizate, aşa cum au fost detaliate criteriile, acestea ar face referire la autorităţile
contractante şi s-ar raporta la achiziţiile publice desfăşurate în baza Legii nr. 98/2016. În ceea ce priveşte
interpretarea şi aplicarea Ordinului MFE nr. 1284/2016 precizăm că iniţiatorului actului normativ în cauză este
singurul în măsură să dispună asupra modalităţii de interpretare/aplicare a dispoziţiilor acestuia.
Speta 654. Consiliere metodologică privind modalitatea de realizare a achiziției de leasing operațional auto
necesar implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă care se derulează în parteneriat cu alte
autorități contractante/entități fără calitatea de autoritate contractantă
Raspuns:
În cazul în care pentru implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se formează o asociere/un
parteneriat de către una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi/sau
b) din Legea nr. 98/2016 împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate
contractantă, atunci asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante prevăzute la
art. 4 alin. (1) lit. c) din lege, toţi membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii
nr. 98/2016. Precizăm în acest sens că modalitatea în care se va derula procesul de atribuire a
contractului/contractelor de achiziţie publică se raportează la modul de calcul a valorii estimate a achiziţiei,
astfel cum este acesta reglementat de prevederile Capitolului I, Sectiunea a 4-a, Paragraful 3, din Legea nr.
98/2016, precum și cele ale Capitolului II, Sectiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Așadar, în cazul în care un
proiect se implementează în parteneriat, în vederea identificării procedurii de atribuire aplicabile fiecărei
achiziții, se vor cumula achizițiile de produse/servicii/lucrări, considerate similare prin raportare la durata
contractului de finanțare/proiect (art. 17 alin. (3) din HG nr. 395/2016), indiferent dacă fiecare partener dispune
de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în nume propriu achizițiile aferente activităților pentru
care este responsabil în proiectul respectiv. Prin urmare, având în vedere că, în cazul prezentat, o entitate
juridică fără calitate de autoritate contractantă derulează, în baza unui acord de parteneriat, împreună cu alte
autorități contractante și entități fără calitatea de autoritate contractantă un proiect cu finanțare
nerambursabilă precizăm că, pentru toate activitățile/achizițiile din cadrul proiectului de care este responsabilă
(conform prevederilor Acordului de parteneriat), societatea în discuție are obligaţia să aplice procedurile de
achiziţie publică sau, după caz, achiziția directă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie.
Menționăm, în acest context că, în vederea inițierii unei proceduri de atribuire și a întocmirii în prelabil a
documentației de atribuire, societatea trebuie să precizeze la nivelul strategiei de contractare (potrivit art. 9
alin. (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016) faptul că activitățile care fac obiectul achiziției sunt realizate în cadrul
unui proiect cu finanțare nerambursabilă desfășurat în parteneriat cu altă/alte autorități contractante, oferind
detalii în acest sens legate de numele instituțiilor implicate, detalii privind acordul de parteneriat etc. De
asemenea, obiectul achiziției prevăzut în documentația de atribuire trebuie să se regăsescă printre activitățile
obligatoriu de realizat de către societate în cadrul proiectului conform acordului de parteneriat sau a altor
documente care justifică obligația realizării achiziției de autoturisme în leasing operațional prevăzută în proiect
de către societatea în cauză.
Speta 652. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor medicale, de inginerie, formare
profesională, precum și de proiectare în categoria serviciilor intelectuale, precum și dacă pentru aceste
categorii de servicii poate fi utilizat criteriul de atribuire prețul cel mai scăzut
Raspuns:
Potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai
scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de achiziţie
publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi
cu nivel de complexitate ridicat. Totodată, la art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, se prevede că în cazul
contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică,
elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriile de
atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” se aplică în mod obligatoriu,
iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. Astfel, așa cum reiese din prevederile legale
sus-menționate, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criteriile de atribuire „cel mai bun raport
calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” în cazul atribuirii anumitor contracte de servicii atunci când
sunt îndeplinite cumulativ două condiții esențiale : - serviciile în cauză vizează realizarea unor activități cu
caracter intelectual, ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea unor soluții în domenii cum ar fi,
fără a se limita la: managementul proiectelor, proiectare urbanistică și peisagistică, arhitectură, inginerie, sau
tehnologia informațiilor și a comunicațiilor. - serviciile intelectuale de tipul celor identificate mai sus implică
activități de complexitate ridicată, care presupun un grad ridicat de particularizare și adaptare a acestora la
specificul necesităților autorității contractante, dificultate semnificativă în privința planificării procesului de
implementare a activităților raportat la specificul contractului/proiectului. Așadar, prin raportare la prevederile
legale redate mai sus și la exemplele prezentate în mod neexhaustiv la art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016,
apreciem că prestarea serviciilor medicale, respectiv cele de formare profesională, invocate de dumneavoastră în
adresa înaintată instituției noastre, nu se încadrează în categoria serviciilor intelectuale pentru atribuirea cărora
Legea nr. 98/2016 interzice utilizarea criteriului de atribuire costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut. În ceea
ce privește prestarea serviciilor de inginerie și proiectare, apreciem că aceste servicii se încadrează în categoria
serviciilor intelectuale, conform mențiunilor făcute anterior, autoritatea contractantă având însă
responsabilitatea de a stabili nivelul ridicat de complexitate al activităților pe care le presupun serviciile
intelectuale în discuție, prin personal calificat în domeniu (ingineri, arhitecți etc - care sunt în posesia anumitor
certificări/autorizări ce le conferă dreptul de a determina și motiva aspectul în cauză), în vederea luării deciziei
dacă se impune sau nu, raportat la prevederile legale invocate anterior, obligația aplicării unuia dintre criteriile
de atribuire cel mai bun raport calitate-preț /cel mai bun raport calitate-cost pentru atribuirea contractului. În
subsidiar, vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (31) din Legea nr.98/2016
(astfel cum a fost modificată prin prevederile O.U.G. nr. 45/2018), indiferent de obiectul achiziției, „Autoritatea
contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii
sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1)”.
Speta 638. S.C. „X” S.R.L. a depus notificare la contractul încheiat ca urmare a derulării procedurii
simplificate pentru atribuirea unui acord-cadru având ca obiect furnizarea de alimente. Notificarea se referă
la faptul că în procedura de atribuire nu au fost cuprinse, cu intenție, toate alimentele utilizate în
prepararea hrănii zilnice pentru perioada contractului (ex: produse de panificație, produse de patiserie cum
ar fi pâinea, ștrudelul și plăcinta), dar autoritatea contractantă face achiziții, în afara contractului, cu
diferite firme prin achiziție directă. S.C. „X” S.R.L. invocă faptul că în contractul încheiat cu autoritatea
contractantă există produse similare (respectiv: prăjitură echivalent Barni, napolitane, diverse, corn 7 days),
produse care nu sunt comandate de autoritatea contractantă. În acest context, se solicită consiliere
metodologică privind clarificarea faptului dacă: 1.autoritatea contractantă procedează corect necuprinzând
toate produsele în procedura desfășurată; 2.autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa prin
achiziții directe produse similare cu cele pentru care are un contract în desfășurare;
Raspuns:
1.Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în mai
multe etape. Prima etapă pe care trebuie să o parcurgă autoritatea contractantă în vederea atribuirii unui
contract de achiziție publică/acord-cadru este „etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”,
etapă care „se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu
aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de
atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă”
(conform art. 9 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016). Având în vedere prevederile legale menționate mai sus,
precizăm că singura în măsură să-și stabilească necesitățile și întinderea acestora este autoritatea contractantă.
2.Privitor la achiziționarea directă de produse similare cu cele pentru care există un contract de achiziție
publică/acord-cadru în desfășurare: Potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 „Prin
încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă îşi asumă faţă de operatorul/operatorii
economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv următoarele obligaţii principale: a) să nu încheie
cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziţionarea
produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, în situaţia în care cantităţile maxime
estimate nu au fost consumate sau o eventuală depăşire a acestora nu reprezintă o modificare substanţială în
condiţiile art. 221 alin. (7) din Lege; b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care au făcut
obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia”. În speța dată
se înțelege că produsele achiziționate direct de autoritatea contractantă nu fac obiectul acordului-cadru în
discuție, ci sunt similare cu cele prevăzute în acest acord-cadru. În raport de aceste informații precizăm
următoarele: Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede că „(1) În cazul în care autoritatea contractantă
intenţionează să achiziţioneze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate,
valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Potrivit alin. (2) al articolului mai sus menționat „În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai
mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate
de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot”. Precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice,
prin prisma prevederilor art. 19 constituie o excepție de la aplicarea prevederilor art. 18 mai sus menționat în
cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului
respectiv este mai mică de 360.160 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia
prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea
globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită achiziţia de produse similare. Având în vedere prevederile
legale mai sus menționate, precizăm că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare cu
cele ale acordului-cadru în discuție, cu invocarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016 numai în măsura
îndeplinirii condițiilor legale menționate anterior.
Speta 607. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare a lucrărilor de înregistrare sistematică, în

cadrul „Programului național de cadastru și carte funciară”, în valoare de 150.000 lei pentru anii 2017-2019
(în vederea achiziționării serviciilor în speță), din care 107.000 lei pentru anul 2017. Astfel, în data de
04.08.2017 autoritatea contractantă a achiziționat prin achiziție directă servicii de înregistrare sistematică a
imobilelor în sectoarele cadastrale, la prețul de 60 lei/imobil, în sumă totală de 150.000 lei fără TVA (2500 X
60 lei/buc fără TVA). Ca urmare, finanțatorul refuză acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare,
motivând faptul că s-a depășit pragul prevăzut în Legea nr. 98/2016 pentru realizarea unei achiziții directe.
În acest context, se solicită consiliere metodologică privind următoarele aspecte: I. Posibilitatea de a diviza
contractul de finanțare multianuală astfel încât să fie posibilă realizarea achiziției directe cu respectarea
pragului valoric de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016; II. Dacă era necesară, eficientă și obligatorie
derularea unei proceduri simplificate, în condițiile în care nu putea fi respectat termenul de 45 de zile
prevăzut în contractul de finanțare și având în vedere că prețul maximal plafonat la 60 de lei/imobil este
depășit în condițiile în care prețul format pe piața liberă pentru înregistrarea sistematică a unui singur
imobil este cuprins între 700-1.000 de lei.
Raspuns:
Pentru început, subliniem faptul că, în cazul de față, înregistrarea sistematica a imobilelor se realizează în
cadrul unui program național, finanțarea acestuia realizându-se din veniturile proprii ale Agenției Naționale de
Cadastru si Publicitate Imobiliara, în condițiile legii, în baza unor contracte de finanțare încheiate cu fiecare
beneficiar în parte. Așadar, pentru achiziția serviciilor cadastrale în discuție, în cadrul acestor proiecte cu
finanțare nerambursabilă, autoritatea contractantă are obligația de a aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G.
nr. 395/2016, conform căruia modalitatea de achiziție se alege calculând valoarea estimată conform prevederilor
art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la fiecare proiect în parte, pe întreaga perioadă de
derulare a acestuia (și nu la durata unui singur an bugetar). I. În contextul creat de tipul și proveniența
fondurilor, referitor la posibilitatea de divizare a contractului de finanțare multianuală cu scopul de a subevalua
valoarea estimată pentru a evita aplicarea procedurii simplificate, menționăm că, prin prevederile art. 11 din
Legea nr. 98/2016 se instituie obligația autorității contractante de a nu „diviza contractul de achiziție publică în
atribuire reglementate de prezenta lege.” Pe cale de consecință, apreciem că situația ipotetică prezentată se
încadrează în prevederile art. 11 mai sus citat, în sensul încălcării obligației impuse prin acest articol, în
exemplul dat fiind vorba de o divizare a contractului de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică, care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului, cu scopul de a evita
aplicarea unei proceduri concurențiale de atribuire (procedura simplificată). II. Referitor la necesitatea și
eficiența derulării unei proceduri simplificate în cazul de față, precizăm că introducerea acestui tip de procedură
caracterizată prin termene mai scurte și elemente procedurale mai facile, are ca scop tocmai diminuarea
exigențelor atribuirii contractelor de achiziție publică cu o valoare estimată sub pragurile valorice de la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și, totodată, apreciem că aceste decizii legislative au fundamente care iau în
considerație toate aspectele pieței economice, pe de o parte, și a necesităților care determină achiziția publică,
pe de altă parte. Cât privește obligația de a aplica procedura simplificată pentru achizițiile a căror valoare
estimată este mai mică decât pragul valoric de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dar în același timp mai
mare decât pragul stabilit de legiuitor pentru aplicarea achiziției directe, precizăm că legea are forță obligatorie
față de toți, chiar și față de cei care o ignoră sau față de cei care nu au depus suficiente diligențe pentru a
cunoaște corect conținutul sau înțelesul actului normativ, în același timp subliniind că legea trebuie interpretata
în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul neaplicarii ei, principiul de drept care derivă din dictonul latin
„Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”. În îndeplinirea obligațiilor, pentru a realiza
achizițiile publice în conformitate cu prevederile legale, autoritatea contractantă are în vedere și toate situațiile
de excepție, acestea reprezentând în fapt abateri îngăduite de lege pentru situațiile în care norma juridică este
dificil sau chiar imposibil de aplicat.
Speta 605. Consiliere metodologică privind modalitatea în care partenerii de drept privat, care nu au
calitatea de autoritate contractantă, trebuie să îşi desfăşoare procedurile de achiziţie publică atunci când
implementează proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul unui parteneriat din care fac parte atât
autorităţi contractante, cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă, în condiţiile
în care parteneriatul este condus (format) de o entitate privată fără calitatea de autoritate contractantă,
entitate privată care este beneficiarul principal al finanţării.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr.
107/2017, „au calitatea de autoritate contractantă asocierile formate de una sau mai multe autorităţi
contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)” . Astfel, asocierile/parteneriatele din care fac parte atât
autorităţi contractante, cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă, reprezintă în
speță asocieri/parteneriate care sunt formate (constituite) de către membrii săi pentru realizarea unui scop
comun, respectiv pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile. Astfel, finanţarea
nerambursabilă este obţinută pentru proiect de către asociere/parteneriat, (condusă/condus după caz de o
autoritate contractantă sau o entitate fără calitatea de autoritate contractantă), şi nu de către
liderul/beneficiarul principal al finanţării. De asemenea, obligaţia de derulare a activităţilor proiectului, precum
şi a achiziţiilor aferente necesare implementării acestuia, revine asocierii/parteneriatului, prin toţi membrii săi,
conform sarcinilor alocate în cadrul proiectului. Având în vedere că finanţarea proiectului a fost acordată
unei/unui asocieri/parteneriat care are responsabilitatea implementării întregului proiect, inclusiv achiziţionarea
produselor, serviciilor şi lucrărilor necesare proiectului, iar achiziţiile sunt realizate în scopul proiectului, chiar
dacă procedurile sunt derulate de căre lider sau oricare dintre membrii asocierii, suntem de opinie că, în situaţia
în care asocierea/parteneriatul are în componenţa sa una sau mai multe entităţi juridice care au calitatea de
autoritate contractantă, asocierea/parteneriatul trebuie să fie considerată/considerat ca având calitatea de
autoritate contractantă. Plecând de la aceste considerente, precizăm că atât o asociere care are lider/beneficiar
principal o autoritate contractantă, în sensul prevederilor de la art. 4 alin. (1) lit. a) sau b) din lege, cât și o
asociere din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi fără calitate de autoritate contractantă dar
care are ca lider/beneficiar principal o entitate privată, se consideră că au calitatea de autoritate contractantă.
În susținerea acestei interpretări aducem în discuție ipoteza în care asocierea/parteneriatul, din care fac parte
atât autorităţi contractante cât şi entităţi fără calitate de autoritate contractantă, care are ca lider o entitate
privată, nu ar avea calitatea de autoritate contractantă, iar toţi membrii acesteia nu ar avea obligaţia respectării
prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Or o asemenea consecinţă nu poate fi susţinută având în
vedere că membrii asocierii/parteneriatului care sunt autorităţi contractante au obligația de a respecta
prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice indiferent de asocierile/parteneriatele din care fac parte,
această obligație derivând din calitatea acestora de autoritate contractantă în temeiul art. 4 alin. (1) lit. a) sau
b) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, la analiza ambelor situaţii prezentate, respectiv asocierea/parteneriatul
care are ca lider/beneficiar principal o autoritate contractantă şi asocierea/parteneriatul care are ca
lider/beneficiar principal o entitate fără calitate de autoritate contractantă, se poate constata că în ambele
cazuri asocierea/parteneriatul are în componenţa sa una sau mai multe autorităţi contractante. Ca urmare,
ambele situaţii se încadrează în definiţia autorităţii contractante prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 107/2017, textul de lege nefăcând distincţie în funcţie de
conducerea asocierii/parteneriatului sau de beneficiarul principal al finanţării acordate aocierii/parteneriatului.
Ca urmare, precizăm că prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate
prin O.U.G. nr. 107/2017, trebuie interpretate în sensul că sunt considerate autorităţi contractante asocierile
care sunt constituite (formate) de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a)
și/sau b) cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă. Astfel, în cazul în
care pentru implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se constituie (formează) o
asociere/parteneriat de către una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit.
a) şi/sau b) din Legea nr. 98/2016 împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de
autoritate contractantă, atunci asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante
prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din lege, indiferent de modalitatea de conducere a acesteia/acestuia, toţi
membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii nr. 98/2016. În concluzie, în cazul
unei/unui asocieri/parteneriat constituite/constituit pentru implementarea unui proiect cu finanţare
nerambursabilă, din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de
autoritate contractantă, partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate contractantă, dar
desfășoară activități pentru scopul proiectului, au obligaţia să desfăşoare procedurile de achiziţie publică în
conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, indiferent dacă asocierea/parteneriatul
este condusă/condus de o entitate de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă sau de o autoritate
contractantă.
Speta 601. Clarificări cu privire la aplicarea art. 48 din O.U.G. nr. 109/2011 respectiv dacă prin acest articol
se instituie o obligație legală pentru toate întreprinderile publice de a aplica prevederile legislației privind
achizițiile publice sau numai pentru întreprinderile publice care au statutul de autoritate contractantă, așa
cum acesta este reglementat de legislația specifică
Raspuns:
Pentru început, vă aducem la cunoștință prevederile art. 238 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „La data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) orice alte prevederi contrare
cuprinse în orice alte acte normative.” Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, O.U.G. nr.
34/2006 a fost abrogată, precum și orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative. În ceea ce
privește obligația de a respecta prevederile legislației privind achizițiile publice, dar și prevederile legislației
privind achizițiile sectoriale, strict din punct de vedere al literaturii de specialitate și al legislației specifice în
domeniul achizițiilor, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016 și
art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016 contractul de achiziţie publică/sectorial este „contractul cu titlu
oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori
economici şi una sau mai multe autorități/entităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii (…)”. Din analiza prevederilor menţionate anterior, reiese că
obligația de a aplica legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale derivă din calitatea de
autoritate/entitate contractantă pe care o are entitatea juridică respectivă. Totodată, în actele normative
menționate mai sus se reglementează expres și situațiile când entitățile juridice care nu au calitatea de
autoritate/entitate contractantă au obligația de a respecta prevederile Legii nr. 98/2016 și a Legii nr. 99/2016,
după caz. Însă, prin prevederile Ordonanței privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice se instituie
obligația în sarcina întreprinderilor publice de a contracta serviciile de audit statutar în conformitate cu
prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice, totodată, acest act normativ definind întreprinderile
publice, la art. 2 pct. 2, după cum urmează: „a) regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-
teritorială; b) companii și societăți naționale, societăți la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este
acționar unic, majoritar sau la care deține controlul; c) societăți la care una sau mai multe întreprinderi publice
prevăzute la lit. a) și b) dețin o participație majoritară sau o participație care le asigură controlul;”. În acest
context, opinăm că întreprinderile publice care nu au calitatea de autoritate contractantă, în sensul legislatiei
privind achizițiile, dar care se încadrează în categoria întreprinderilor publice prevăzute la art. 2 pct. 2 din
O.U.G. nr. 109/2011 au obligația de a respecta prevederile art. 48 din O.U.G. nr. 109/2011, respectiv de a aplica
prevederile legislației privind achizițiile publice/sectoriale atunci când contractează serviciile auditorului
statutar.
Speta 589. Entitatea contractantă doreşte să deschidă unul sau mai multe conturi bancare de operaţiuni
curente pentru care nu poate estima numărul tranzacţiilor care se vor derula, având în vedere că aceste
conturi se deschid pentru perioade diferite de timp. În acest context se solicită să se comunice dacă
activitatea de deschidere a conturilor bancare pentru activităţi curente reprezintă o achiziţie sectorială
conform prevederilor Legii nr. 99/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, această lege reglementează modul de realizare de către entităţile
contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a
concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Prin „achiziţie
sectorială” se înțelege, conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, „achiziţia de lucrări, de produse sau
de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau mai multe entităţi contractante de la
operatori economici desemnaţi de către acestea, cu condiţia ca lucrările, produsele sau serviciile achiziţionate să
fie destinate efectuării uneia dintre activităţile relevante prevăzute la art. 5 – 11”. Prin urmare, în situaţia în
care o entitate contractantă achiziționează servicii destinate, în mod direct sau indirect, realizării activităţii sale
relevante, devin incidente prevederile Legii nr. 99/2016. Astfel, dacă deschiderea conturilor bancare de
operaţiuni curente este aferentă unei activităţi relevante entitatea contractantă are obligaţia să respecte
prevederile Legii nr. 99/2016 la achiziţionarea serviciilor bancare în cauză. Având în vedere că, din informaţiile
transmise, nu reiese cu claritate dacă toate serviciile bancare care vor fi achiziţionate sunt destinate realizării
activităţilor curente relevante sau unele servicii sunt destinate altor tipuri de activităţi desfăşurate de entitatea
contractantă precizăm că la art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 se stipulează următoarele: „Prezenta
lege nu este aplicabilă: a) contractelor pe care entitățile contractante le atribuie pentru desfășurarea altor
activități decât pentru desfășurarea activităților lor relevante”. În această situaţie, potrivit alin. (3) al aceluiaşi
articol, entitatea contractantă are obligaţia de a informa A.N.A.P. cu privire la categoriile de activități pe care le
consideră excluse. De asemenea, aducem în discuţie prevederile art. 33 alin. (1) - (6) din Legea nr. 99/2016, care
reglementează achiziţiile mixte, care cuprind mai multe activităţi. Conform acestor prevederi, în cazul
contractelor care acoperă mai multe activități, entitatea contractantă are dreptul de a alege fie atribuirea unor
contracte distincte pentru fiecare activitate în parte, fie atribuirea unui singur contract. În cazul atribuirii unor
contracte distincte, regimul juridic și actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte
sunt determinate în funcție de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere, iar în cazul atribuirii unui singur
contract, în funcție de activitatea principală. Atragem atenţia că, în cazul contractelor în privinţa cărora este în
mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală, dacă una dintre activităţi face obiectul
dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 98/2016, contractul se atribuie
conform dispoziţiilor legii privind achiziţiile publice. Ca urmare, conform prevederilor de mai sus, entitatea
contractantă va aplica prevederile Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 98/2016 (în măsura în care are şi calitatea de
autoritate contractantă în sensul art. 4 din lege) în funcţie de caracteristicile activităţii care face obiectului
contractului care va fi atribuit. În subsidiar, facem precizarea că, contractele de achiziție publică/contractele
sectoriale/acordurile-cadru care au ca obiect prestarea serviciilor bancare nu sunt prevăzute în Capitolul II
„Exceptări” din Legea nr. 99/2016 sau Capitolul I, Secţiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016 şi, ca
urmare, aceste contracte nu sunt exceptate de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În
condiţiile în care sunt întâmpinate dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea numărului concret al conturilor
bancare şi/sau al tranzacţiilor necesare pentru activitatea curentă, entitatea contractantă poate utiliza
instrumentele şi tehnicile specifice de atribuire a contractului sectorial/de achiziție publică – în speță acordul-
cadru, prevăzut în cadrul Capitolului IV, Sectiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 99/2016, respectiv din cadrul
Capitolului III, Sectiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, care va permite entităţii/autorității
contractante atribuirea de contracte subsecvente în funcţie de necesitățile concrete ale acesteia. În concluzie, în
măsura în care activitatea de deschidere a conturilor bancare pentru activităţi curente este necesară pentru
desfăşurarea unei activităţi relevante atunci achiziţia serviciilor bancare reprezintă o achiziţie sectorială şi
entitatea contractantă are obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 99/2016 la achiziţionarea acestor servicii
bancare.
Speta 582. Consiliere metodologică cu privire la compatibilitatea directorului economic al instituției X

(autoritate contractantă) de a aviza actele care se întocmesc în cadrul procedurilor de achiziție publică, în
special raportul achiziției ori un alt document echivalent, având în vedere cadrul normativ privind
organizarea și funcționarea respectivei instituției .
Raspuns:
Cu privire la raportul procedurii de atribuire, legislația privind achizițiile publice/sectoriale/concesiunile de

servicii/lucrări prevede doar aprobarea acestuia de către conducătorul autorității contractante, fără a impune
avizarea de către o altă structură/persoană din cadrul autorității contractante. O astfel de atribuție nu este
prevăzută nici în sarcina compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor (care, în speță, face parte
din departamentul economico-financiar și administrativ), astfel încât, în opinia noastră, avizarea raportului
procedurii sau a altui document echivalent de către directorul economic nu este obligatorie prin raportare la
legislația privind achizițiile publice/sectoriale/concesiunile de servicii/lucrări. În ceea ce privește eventuala
atribuție în acest sens care ar reieși din cuprinsul altor alte normative incidente sau al actelor care
reglementează organizarea și funcționarea instituției X, precizăm că instituția noastră nu are competența de a se
pronunța cu privire la “compatibilitatea” directorului economic de a exercita o astfel de atribuție.
Speta 553. Clarificarea modalităţii în care partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate
contractantă, trebuie să îşi desfăşoare procedurile de achiziţie publică atunci când implementează proiecte
cu finanţare nerambursabilă în cadrul unui parteneriat din care fac parte atât autorităţi contractante, cât şi
entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă în contextul emiterii Ordinului nr.
6712/890/2017, precum şi a modificării prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin
Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2017
Raspuns:
Facem precizarea că prin modificările legislative operate prin adoptarea O.U.G. nr. 107/2017 s-a urmărit
asigurarea unei mai bune corelări cu sensul urmărit de legislația europeană în domeniul achizițiilor publice,
precum și corectarea neconcordanţelor constatate în textele celor 3 acte normative din pachetul legislativ în
domeniul achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale și, respectiv, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii), intervenite
prin modificarea unor prevederi pe parcursul procesului de dezbatere parlamentară. Astfel, prin modificarea
definiţiei autorităţii contractante din Legea nr. 98/2016, a fost clarificat şi corelat textul noţiunii de „autoritate
contactantă” din acest act normativ cu cu cel din Legea nr. 99/2016, fiind realizată în acelaşi timp şi
diferențierea dintre noţiunile de „autoritate contractantă” și „entitate contractantă” din Legea nr. 99/2016. În
conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin
O.U.G. nr. 107/2017, au calitatea de autoritate contractantă “c) asocierile formate de una sau mai multe
autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).” La analiza textului se poate constata că articolul
face referire la asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a)
sau b) din cadrul aceluiaşi alineat şi nu la asocierile formate „din una sau mai multe autorităţi contractante
dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)” cum se precizează în adresă. Având în vedere că asocierile presupun cel
puţin două entităţi juridice care se asociază pentru realizarea unui scop comun, iar entităţile juridice prevăzute
la lit. a) şi b) ale art. 4 din Legea nr. 98/2016 au deja, potrivit legii, calitatea de autoritate contractantă şi, în
consecinţă, obligaţia aplicării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, precum şi faptul că achiziţiile
comune realizate de două sau mai multe autorităţi contractante sunt reglementate distinct (art. 44 din Legea nr.
98/2016), suntem de opinie că interpretarea conform căreia sunt considerate autorităţi contractante doar
asocierile formate din una sau mai multe autorităţi contractante este eronată. Ca urmare, considerăm că textul
citat trebuie interpretat în sensul că sunt considerate autorităţi contractante asocierile care sunt constituite
(formate) de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) și/sau b) cu una sau mai
mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă. Astfel, în cazul în care pentru
implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se constituie (formează) o asociere/parteneriat de către
una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi/sau b) din Legea nr.
98/2016, împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, atunci
asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)
din lege, toţi membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii nr. 98/2016. Acest
sens este susţinut şi de prevederile art. 2 din Ordinul nr. 6712/890/2017, care stipulează „În cazul proiectelor
implementate în parteneriat constituit din una sau mai multe autorităţi contractante şi una sau mai multe
entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate
contractantă în baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi
trebuie să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016,
cu modificările şi completările ulterioare”. Faţă de aceste considerente, precizăm că modificarea textului art. 4
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin punctul 1 al art. I al O.U.G. nr. 107/2017 nu are impact asupra
punctului de vedere conform căruia asocierea constituită din una sau mai multe autorități contractante și una sau
mai multe entități juridice fără calitate de autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect,
se încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și
drept urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind
achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul
proiectului. În concluzie, în cazul unui parteneriat constituit pentru implementarea unui proiect cu finanţare
nerambursabilă (fonduri europene) din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi de drept privat
fără calitatea de autoritate contractantă, partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate
contractantă, dar desfășoartă activități pentru scopul proiectului, au obligaţia să desfăşoare procedurile de
achiziţie publică în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. De asemenea,
precizăm că, în cazul organizării și desfășurării procedurilor de achiziție publică, de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă membră a unei asocieri cu o autoritate contractantă, este necesar ca și
această entitate să se înregistreze ca autoritate contractantă în sistemul electronic de achiziție publică (SEAP).
Speta 551. Consiliere metodologică privind încadrarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de

proiecte/programe de cercetare în codul CPV 98390000-3 „Alte servicii”.
Raspuns:
Pentru început considerăm că se impune realizarea unei delimitări între codul CPV denumit generic „Alte
servicii” (98390000-3) și categoria 27 - „Alte servicii” parte a Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006. În acest sens,
precizăm că fiecare dintre categoriile 1-16, care alcătuiesc Anexa nr. 2A a O.U.G. nr. 34/2006, respectiv
categoriile 17-27, care alcătuiesc Anexa nr. 2B a aceleiași ordonanțe de urgență, înglobează mai multe coduri
CPV, ceea ce presupune că nu se poate realiza o echivalență între descrierea unei categorii și un singur cod CPV.
Față de cele arătate la paragraful anterior, în ceea ce privește ultima categorie aparținând Anexei nr. 2B,
respectiv categoria 27, căreia îi corespunde descrierea „Alte servicii”, se desprinde concluzia că aceasta nu
cuprinde exclusiv codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii”, ci totalitatea codurilor CPV care nu se regăsesc expres
în niciuna dintre categoriile 1-16, incluse în Anexa nr. 2A a O.U.G. nr. 34/2006, și nici într-una dintre categoriile
17-26, din Anexa nr. 2B a aceluiași act normativ. Prin urmare, primul pas pe care trebuie să-l realizeze
autoritatea contractantă este identificarea codului/codurilor CPV care descriau cel mai bine obiectul principal al
achiziției, în speță „servicii de evaluare a propunerilor/ofertelor de proiecte/programe de cercetare”, urmat de
stabilirea Anexei în care este/sunt încadrate codul/coduri CPV respective (una din Anexele nr. 2A sau nr. 2B a
O.U.G. nr. 34/2006, după caz). În continuare, înțelegem să aducem următoarele lămuriri de ordin general:
Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) cuprinde un vocabular principal și un vocabular suplimentar.
Vocabularul principal se bazează pe o structură ramificată (arborescentă) de coduri de până la nouă cifre, cărora
le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile care reprezintă obiectul contractelor de
achiziție publică. Codul numeric cuprinde 8 cifre, împărțite în: — diviziuni, identificate prin primele două cifre
ale codului (XX000000-Y); — grupe, identificate prin primele trei cifre ale codului (XXX00000-Y); — clase,
identificate prin primele patru cifre ale codului (XXXX0000-Y); — categorii, identificate prin primele cinci cifre
ale codului (XXXXX000-Y). Structura arborescentă a vocabularului principal implică faptul că lucrările, bunurile și
serviciile clasificate la un anumit nivel (diviziuni, grupe, clase, și categorii) se află într-o anumită relație
ierarhică. Vocabularul suplimentar poate fi utilizat pentru a completa descrierea obiectului unui contract de
achiziție publică, fiind compus dintr-un cod alfanumeric, căruia îi corespunde o denumire care permite adăugarea
unor detalii suplimentare privind natura sau destinația specifică a produselor/serviciilor/lucrărilor ce urmează a
fi achiziționate. Astfel, în situația în care autoritatea contractantă nu poate identifica în vocabularul principal un
cod CPV cât mai specific (care conține cât mai puține cifre 0 la sfârșit), atunci aceasta va alege un cod CPV
general, pe care îl va particulariza cu ajutorul vocabularului suplimentar. Ținând cont de precizările de ordin
general prezentate la sus, putem încadra codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii” în următoarea structură
arborescentă: - diviziunea 98000000-3 „Alte servicii comunitare, sociale și personale” - grupa 98300000-6
„Servicii diverse” - clasa 98390000-3 „Alte servicii”, din care fac parte următoarele categorii: 98391000-0
„Servicii de declasare”, 98392000-7 „Servicii de transfer”, 98393000-4 „Servicii de croitorie”, 98394000-1
„Servicii de tapiserie”, 98395000-8 „Servicii de lăcătușărie” și 98396000-5 „Servicii de acordare a
instrumentelor”. Raportat la structura ierarhică din care face parte codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii”, astfel
cum am identificat-o mai sus, apreciem că încadrarea serviciilor de „evaluare a propunerilor/ofertelor de
proiecte/programe de cercetare” în clasa „Alte servicii” nu corespunde realității, întrucât, în opinia noastră, nu
există o relație între serviciile în discuție și cele care aparțin structurii reprezentate la paragraful anterior. În
subsidiar, precizăm că imposibilitatea autorității contractante de a încadra exact obiectul principal al
contractului într-unul din codurile CPV prevăzute în Anexa nr. I a Regulamentul (CE) nr. 213/2008 nu conduce
automat la concluzia că obiectul respectivului contract poate fi asociat unui cod CPV inclus în categoria 27 -„Alte
servicii”, parte a Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 541. Consiliere metodologică cu privire la situația în care pe parcursul derulării unui contract de
achiziție publică/acord-cadru apare necesitatea realizării unor modificări, și anume dacă „persoana
responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul
achiziţiilor” are obligația încadrării modificărilor în cauză într-una dintre situațiile de la art. 221 din Legea
nr. 98/2016, și implicit stabilirea acestora ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale.
Raspuns:
Conform art. 8 din H.G. nr. 395/ 2016, activităţile din cadrul unui proces de achiziţie publică sunt grupate în 3
etape : a) Etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei; b) Etapa de organizare a procedurii şi
atribuirea contractului/ acordului-cadru; c) Etapa postatribuire contract/ acord-cadru, respectiv executarea şi
monitorizarea implementării contractului/ acordului-cadru. Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a
contractului/acordului-cadru se întinde de la momentul inițierii procedurii, conform art. 72, art. 77, art. 81, art.
87, art. 96, art. 106, art. 113 din Legea nr. 98/2016 și art. 94 din H.G. nr. 395/2016, și până la momentul
finalizării procedurii de atribuire, prin încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau anularea
procedurii, așa cum este prevăzut la art. 211 din Legea nr. 98/2016. Numirea persoanei responsabile cu aplicarea
procedurii, conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, se realizează pentru perioada pe care se derulează
efectiv procedura, etapă prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. b) din Hotărârea ante-menționată. Așadar, persoana
desemnată conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 nu mai are atribuții reglementate în etapa de
executare a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, și, implicit, nu are obligația de a analiza condițiile
de modificare a unui contract de achiziție publică/acord-cadru și de a încadra respectiva modificare într-una din
situațiile de la art. 221 din Legea nr. 98/2016. Executarea şi monitorizarea implementării contractului/
acordului-cadru reprezintă ultima etapă prevăzută de Legea nr. 98/2016 în derularea unui proces de achiziție
publică, respectiv etapa postatribuire contract/ acord-cadru. Această ultimă etapă a fiecărui proces de achiziţie
începe la momentul intrării în vigoare a contractului/acordului-cadru şi se finalizează la momentul expirării
perioadei de valabilitate a contractului/acordului-cadru, prin realizarea unei analize la nivel de autoritate
contractantă a procesului de achiziţie derulat. Prin urmare, această etapă cuprinde si modificările aduse în
perioada de valabilitate a contractului. Factorii implicați în derularea acestei etape sunt reprezentați de
compartimentele interne ale autorității contractante, conform obligațiilor expres prevăzute la art. 2 alin. (3), (4)
și (5) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, conform dispozițiilor art. 2 alin. (5) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, sprijinirea
activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice de către celelalte compartimente
ale autorității contractante se realizează inclusiv prin informarea justificată cu privire la eventualele modificări
intervenite în execuția contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse. În acest context, „ Este evident că una din responsabilitățile compartimentului de
specialitate beneficiar (…) este aceea de a monitoriza execuția contractelor respective și ulterior, ca o
consecință, să transmită către compartimentul intern specializat, (…) informarea justificată cu privire la
eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi
oportunitatea modificărilor propuse precum și documentul constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.” Așadar, apreciem că la analizarea condițiilor de modificare a unui contract de achiziție
publică/acord-cadru și încadrarea într-una din situațiile de la art. 221 din Legea nr. 98/2016, așa cum sunt
acestea detaliate în Instrucțiunea nr. 3/2017, este necesar să participe, pe lângă persoana/persoanele
desemnate din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice - care, după cum am
arătat mai sus, nu sunt, în mod obligatoriu, una și aceeași cu persoana responsabilă cu aplicarea procedurii,
desemnată conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 - și persoane implicate în derularea
contractului/acordului-cadru, aparținând compartimentului de specialitate beneficiar, întrucât acestea din urmă
sunt cele mai în măsură să cunoască situația concretă și factorii care conduc la necesitatea realizării modificării
în speță.
Speta 533. Există posibilitatea încheierii unor contracte subsecvente pe parcursul anului 2018, aferente
unor acorduri-cadru încheiate la nivelul anului 2017, aflate în derulare? Acordul-cadru reprezintă un
contract multianual? Intezice Legea finanțelor publice încheierea unui contract subsecvent pe anul 2018 în
baza unui acord-cadru atribuit în anul 2017?
Raspuns:
Acordul-cadru reprezintă un instrument specific de atribuire prin care pot fi realizate achizițiile cu cu caracter de
regularitate și care comportă anumite reguli și măsuri de utilizare, așa cum acestea sunt reglementate în
cuprinsul Capitolului III, Secțiunea a 2- a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, precum și în cadrul Capitolului III,
Secțiunea a 7- a, Paragraful 1 din H.G. nr. 395/2016. Principalele caracteristici ale acordului-cadru, așa cum
reies din intepretarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c), art. 14 și art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, sunt
următoarele: - acest instrument specific de atribuire reprezintă un „acord” ce se încheie în formă scrisă ; - acest
„acord” stabilește termenii și condițiile care guvernează contractele de achiziție publică (contractele
subsecvente) ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă; - ca regulă, durata unui acord-cadru se poate
întinde pe maxim 4 ani (cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic,
în special prin obiectul acordului-cadru respectiv); - valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă
estimată, fără TVA, a tuturor contractelor subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-
cadru pe întreaga sa durată. Potrivit dispozițiilor legale în materie, raportul juridic creat între autoritatea
contractantă și unul sau mai mulți operatori economici, prin încheierea acordului-cadru, nu obligă autoritatea
contractantă să achiziționeze efectiv lucrările, serviciile sau produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar
dreptul de a încheia în viitor unul sau mai multe contracte subsecvente, fără a mai organiza altă procedură de
atribuire. În această ordine de idei, subliniem că acordul-cadru nu reprezintă un „angajament legal” în înțelesul
Legii nr. 500/2002, astfel că încheierea acestuia nu este condiționată de existența certă a fondurilor, aşa cum se
solicită în cazul unei proceduri care se finalizează cu încheierea unui contract de achiziţie publică. Obligația de
plată pe seama fondurilor publice se creează în acest caz prin încheierea contractelor subsecvente atribuite în
baza respectivului acord-cadru. Prin urmare, în cazul atribuirii unui acord-cadru angajarea cheltuielilor se
realizează progresiv, respectiv la semnarea fiecărui contract subsecvent. Totodată, datorită caracterului flexibil
al acestui instrument special de atribuire, autoritatea contractantă are posibilitatea de a încheia mai multe
contracte subsecvente până la sfârşitul perioadei de derulare a acordului-cadru (art. 107 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016), în funcţie de necesităţile acesteia şi de fondurile existente. Pe cale de consecință, precizăm că
autoritatea contractantă poate atribui contracte subsecvente în anul 2018 aferente unui acord-cadru încheiat în
2017, în perioada de valabilitate a acestuia, în funcție de necesităţile existente, precum și de bugetul de care
dispune autoritatea (acest aspect fiind cunoscut și stabilit la nivelul autorității).
Speta 530. Consiliere metodologică cu privire la obligația întocmirii raportului anual privind contractele de
achiziție publică și transmiterii acestuia către ANAP, după abrogarea H.G. nr. 925/2006.
Raspuns:
Obligația autorităților contractante de a transmite raportul anual privind contractele atribuite în anul anterior,
reglementată la art. 99 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, a fost instituită în scopul monitorizării atribuirii
contractelor de de achiziție publică. Începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr. 395/2016, în conformitate cu
prevederile art. 168 alin. (1) din acest act normativ, operatorul SEAP pune la dispoziția ANAP rapoartele
solicitate de aceasta, în scopul exercitării funcției de monitorizare în cadrul sistemului național de achiziții
publice. De asemenea, conform art. 169 din H.G. nr. 395/2016, operatorul SEAP realizează atât centralizarea,
cât si raportarea către ANAP a informaţiilor referitoare la utilizarea în anul precedent, de către autorităţile
contractante, a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru achiziţiile directe.
Prin urmare, precizăm că prin abrogarea H.G. nr. 925/2006 a încetat obligația autorităților contractante,
reglementată la art. 99 alin. (2) mai sus precizat, de a transmite către ANAP (fost ANRMAP) raportul anual privind
contractele atribuite în anul anterior.
Speta 518. Consiliere metodologică cu privire la alegerea modului în care autoritatea contractantă poate
pune în aplicare Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018, având în vedere că demararea unei proceduri
care implică încheierea unui acord-cadru este imposibilă în acest moment, autoritatea contractantă având
încheiate contracte de furnizare produse de panificație până la sfârșitul anului școlar 2017-2018 și neavând
derulată nicio procedură de achiziție publică de furnizare fructe/legume.
Raspuns:
Precizăm că prin publicarea Ordinului comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018 a fost aprobat un model de
documentație standardizată prin intermediul căruia se dorește a se veni în sprijinul autorităților contractante,
care au în vedere inițierea unor proceduri de atribuire pentru achiziționarea unor categorii de produse. După cum
reiese din prezentarea situației de fapt, autoritatea contractantă are deja încheiate contracte având ca obiect
furnizarea de produse de panificație și de produse lactate pentru anul școlar 2017-2018. Astfel, având în vedere
că în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din H.G. nr. 640/2017, contractele de furnizare a merelor, a
produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari aflate în curs de executare la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri rămân valabile până la data expirării termenului pentru care au fost încheiate, în condiţiile
legii, contractele încheiate de autoritatea contractantă până la sfârșitul anului școlar 2017-2018 se vor definitiva
în condițiile în care au fost acestea încheiate. Cât privește modalitatea de a achiziționa legume/fructe în acest
moment pentru anul școlar 2017-2018 (având în vedere perioada de timp rămasă până la finalizarea anului școlar
în curs), în cazul în care autoritatea contractantă stabilește că achiziția respectivă este oportună și necesară,
aceasta are posibilitatea de a iniția o nouă procedură pentru atribuirea unui acord-cadru (în baza documentației
standardizate aprobate prin Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018), ce va avea ca obiect atât furnizarea
produselor lactate şi a produselor de panificaţie, cât și furnizarea fructelor și a legumelor, urmând să încheie
pentru moment contracte subsecvente doar pentru furnizarea fructelor și a legumelor. Cât privește încheierea
contractelor subsecvente pentru furnizarea produselor lactate şi a produselor de panificaţie, aceasta se va
realiza numai după încheierea valabilității contractelor aflate în derulare.
Speta 517. Serviciile de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară
se încadrează în categoria serviciilor intelectuale?
Raspuns:
Precizăm că, potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă nu va utiliza costul
cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de
achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun
activităţi cu nivel de complexitate ridicat”. Totodată, la art. 32 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, se
prevede că “în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de
consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de
complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea
alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. În urma analizării activităților pe care le presupune
prestarea serviciilor de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară,
prin raportare la prevederile legale redate mai sus și la exemplele prezentate în mod nelimitativ la art. 32 alin.
(6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, apreciem că aceste servicii nu se încadrează în categoria serviciilor
intelectuale pentru atribuirea cărora Legea nr. 98/2016 interzice utilizarea criteriului de atribuire costul cel mai
scăzut/preţul cel mai scăzut.
Speta 512. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a serviciilor de consultanță
necesare realizării și aprobării prin Ordin comun a mai multor instituții publice a anumitor normative
tehnice, având în vedere că instituțiile responsabile, din cauza complexității și specificului domeniului,
analizează posibilitatea ca respectivele servicii de consultanță să trateze corelat toate elementele necesare
realizării acestor normative tehnice.
Raspuns:
Cu privire la situația în care se desfășoară achiziții comune ocazionale, precizăm că art. 44 din Legea nr. 98/2016
nu condiționează în nici un fel sursa de finanțare a respectivei achiziții efectuate în comun și astfel nu există nici
un impediment, din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, ca o singură autoritate
contractantă să asigure finanțarea contractului încheiat la finalizarea procedurii de atribuire desfășurate în
comun. Referitor la modul de organizare a procedurii în cazul desfășurării de achiziții comune ocazionale, există
două posibilități: 1. 1. toate sau mai multe autorități își împart responsabilitățile în cadrul procedurii de atribuire
sau 2. o singură autoritate contractantă organizează procedura de atribuire, acționând atât în nume propriu, cât
și în numele și pe seama celorlalte autorități contractante. În oricare dintre cele două situații, toate autoritățile
care achiziționează în comun sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de
legislația în domeniu. În ceea ce privește pregătirea unei astfel de achiziții efectuate în comun și
responsabilitățile fiecărei autorități contractante în cadrul procedurii de atribuire, precizăm că acestea se
stabilesc prin convenția încheiată între respectivele autorități (act de asociere, protocol, etc), instituția noastră
neavând competențe în acordarea de consiliere metodologică în această privință. În același timp, subliniem că
instituția noastră nu are competențe în a se pronunța cu privire la parcurgerea fazelor de execuție bugetară
(angajare, lichidare, ordonanțare și plată), acest aspect neîncadrându-se în prevederile legislației în domeniul
achizițiilor publice. Cu privire la situația în care o singură instituție achiziționează în nume propriu serviciile de
consultanță, precizăm că art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 permite implicarea în comisia de evaluare, a
membrilor beneficiarului final al contractului, în cazul în care o autoritate contractantă achiziționează
produse/servicii/lucrări în beneficiul unei alte autorități contractante. Subliniem că această calitate de
beneficiar final al contractului trebuie să se regăsească în documentele achiziției. Referitor la cooptarea de
specialiști externi în calitate de experți cooptați, după cum prevede art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016,
aceștia sunt persoane care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii
de servicii auxiliare achiziției, nefiind cazul în situația prezentată de dumneavoastră. Pe cale de consecință, în
speța dată, este la latitudinea autorităților contractante implicate dacă aleg să desfășoare o achiziție în comun
sau dacă aleg ca doar o autoritate contractantă să desfășoare achiziția, cu implicarea în comisia de evaluare a
membrilor celorlalte autorități contractante în calitate de beneficiare finale ale contractului, ambele variante
fiind în acord cu prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.
Speta 505. Consiliere metodologică cu privire la transmiterea documentației de atribuire către A.N.A.P., prin
publicarea în SEAP, în cazul inițierii unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) și (2), art. 23 alin.(1) și art. 94 din H.G. nr.
395/2016
Raspuns:
Analizând dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, constatăm că procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare constituie o excepție de la aplicarea prevederilor alin. (1) al
aceluiași articol, ceea ce face ca aplicarea acesteia să fie posibilă exclusiv în cazurile și condițiile expres și
limitativ prevăzute la art. 104 din actul normativ sus-menționat. Este de remarcat faptul că această procedură a
fost reglementată ca un drept al autorității contractante și nu ca o obligație, astfel încât autoritatea
contractantă are posibilitatea de a nu se prevala de dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, chiar și în
situația în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare pentru aplicarea procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Referitor la acest tip de procedură, mai precizăm faptul că
legislația în domeniul achizițiilor publice stabilește doar condițiile excepționale în care aceasta se poate aplica,
nu și modul propriu-zis de aplicare. Astfel, singura regulă instituită este cea de la art. 94 din H.G. nr. 395/2016 și
vizează modul în care se inițiază procedura de negociere fără publicare prealabilă, respectiv prin transmiterea
unei invitații de participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori
este posibil, către mai mulți operatori economici. Prin urmare, modul de organizare a unei proceduri de
negociere fără publicare prealabilă, rămâne la latitudinea fiecărei autorități contractante, cu luarea în
considerare a prevederilor unor acte normative specifice și/sau a unor informații provenind din alte surse, în
funcție de obiectul contractului, pe care autoritatea contractantă are obligația de a le identifica prin mijloace
proprii. În ceea ce privește înștiințarea A.N.A.P. cu privire la inițierea unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a
înștiința A.N.A.P. asupra oricărei proceduri de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare ce
urmează a fi derulată, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006, având în vedere
faptul că în situațiile excepționale reglementate de lege, în care este permisă încheierea contractului fără
publicarea prealabilă a anunțului de participare, verificarea A.N.A.P. privește etapele procesului de achiziție
începând cu transmiterea invitației de participare la negociere și până la semnarea contractului (art. 1 alin. (2)
din O.U.G. nr. 30/2006). Astfel, articolele invocate, respectiv art. 21 alin. (1) și (2), art. 23 alin.(1) și art. 94 din
H.G. nr. 395/2016, sunt incidente procedurilor de atribuire competitive ce se derulează exclusiv online prin
intermediul SEAP, nu și procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – care se
derulează exclusiv offline.
Speta 479. Consiliere metodologică cu privire la legislația ce trebuie respectată de un partener transnațional
fără calitate de autoritate contractantă, ce este parte a unui acord de parteneriat realizat în vederea
implementării unui proiect finanțat din fonduri europene, atunci când efectuează achiziții necesare
îndeplinirii activităților ce-i revin în cadrul proiectului, în condițiile în care parteneriatul este constituit din
entităţi juridice, naționale și transnaționale, fără calitatea de autoritate contractantă.
Raspuns:
Atunci când parteneriatul este constituit din entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, precizăm
că, în conformitate cu prevederile art 8 din Ordinul comun MDRAPFE și ANAP nr. 6712/890/2017, „În cazul
proiectelor implementate în parteneriat constituit din două sau mai multe entităţi juridice fără calitatea de
autoritate contractantă, în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a prevederilor art. 6 din
Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se vor respecta, pentru atribuirea contractelor de
achiziţie, prevederile Ordinului ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016.” Astfel, așa cum reiese din
prevederea legală anterior citată – în care nu se face distincție între partenerul român și partenerul
transnațional, în forma de parteneriat descrisă, toți membrii parteneriatului vor respecta prevederile Ordinului
ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016 atunci când va efectua achiziții aferente proiectului finanțat din
fonduri europene.
Speta 478. Consiliere metodologică cu privire la calitatea de autoritate contractantă a asocierilor create în
scopul implementării proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă, alcătuite din cel puțin o autoritate
contractantă, și modul în care este influențată o asemenea calitate în funcție de cum liderul asocierii este o
autoritate contractantă sau o entitate privată.
Raspuns:
Potrivit art. 2 din Ordinul comun nr. 6712/890/2017 al MDRAPFE și ANAP „În cazul proiectelor implementate în
parteneriat constituit din una sau mai multe autorităţi contractante şi una sau mai multe entităţi juridice fără
calitatea de autoritate contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate contractantă în baza art.
4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi trebuie să achiziţioneze
produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi
completările ulterioare”. De asemenea, art. 3 din același ordin prevede că „În aplicarea prevederilor art. 2, în
cadrul parteneriatului se va opta pentru una dintre următoarele modalităţi de organizare a procesului/proceselor
de achiziţie: a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achiziţiile publice aferente activităţilor pentru
care este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanţare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre
membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă,
va derula toate achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanţare”. Totodată, în conformitate cu
art. 4 din ordin, „Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, dintre cele descrise la art. 3
lit. a) sau b), parteneriatul are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achiziţie publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei astfel cum
este acesta reglementat de prevederile art. 9 - 25 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările
ulterioare”. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că la stabilirea calității de autoritate contractantă a unei
asemenea asocieri, respectiv parteneriatul format din cel puțin o autoritate contractantă și entități fără această
calitate nu are relevanță modalitatea de organizare pentru care optează, esențial în această privință fiind scopul
proiectului pentru care se constituie parteneriatul, respectiv dacă acesta urmărește satisfacerea unui interes
public sau al unuia privat, precum și existența unui rol activ al autorității contractante sau al entității private în
cadrul proiectului. În acest sens sunt și prevederile art. 3 din Ordinul nr. 6712/890/2017 care: - pe de o parte,
indică în mod clar calitatea activă a fiecăruia dintre membrii parteneriatului, care derulează achiziții publice,
neafectând astfel calitatea de autoritate contractantă a unui parteneriat astfel cum este acesta reglementat de
art. 2 al aceluiași ordin, - iar pe de altă parte, lit. b) de la art. 3 în discuție indică fără echivoc faptul că una din
modalităţi de organizare a procesului/proceselor de achiziție este aceea în care liderul de parteneriat sau unul
dintre membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate
contractantă, va derula toate achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare. Se poate
observa astfel că modul de alcătuire al parteneriatului nu influențează calitatea de autoritatea contractantă în
baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, atâta vreme cât fiecare dintre membrii parteneriatului,
autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, are o calitate activă în
cadrul proiectului acest lucru fiind o condiție pentru atingerea scopului proiectului. Referitor la scopul
proiectului, respectiv dacă acesta urmărește satisfacerea unui interes public sau al unuia privat, considerăm ca
fiind esențiale în acest sens prevederile art. 1 din din Ordinul nr. 6712/890/2017, și anume „Cu respectarea
prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile
cuprinse în prezenta anexă se aplică beneficiarilor/partenerilor din cadrul proiectelor cu finanţare europeană
implementate în parteneriat, pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări aferente: a)
programelor finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii 2014 - 2020, respectiv Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit şi afaceri
maritime; b) programelor finanţate din mecanismele financiare ale Spaţiului Economic European şi norvegian; c)
Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii
Europene extinse - Obiectivul 1 al Ariei de concentrare 4 - "Îmbunătăţirea mediului înconjurător".”
Speta 423. Entitatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la aplicabilitatea prevederilor
art. 59 alin. (4) și (5) și ale art. 60 din Legea nr. 99/2016 în situația în care, în vederea realizării unui
proiect de înlocuire a unui echipament ”teleprotecție” aferent liniei de interconexiune România-Ungaria,
este necesară asigurarea compatibilității totale a echipamentelor ce vor fi înlocuite în cele două stații de
transformare aferente celor două state membre UE. În acest sens, se solicită un punct de vedere privind
posibilitatea încheierii unui acord între entitățile contractante similare din România și Ungaria, în condițiile
art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 și derularea procedurii de achiziție de către entitatea contractantă
similară din Ungaria precum şi dacă există posibilitatea achiziționării de către entitatea contractantă a
echipamentelor “teleprotecție” direct de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă similară din
Ungaria, fără a se încălca astfel prevederile Legii nr. 99/2016.
Raspuns:
Precizăm că, astfel cum se prevede la art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, în vederea atribuirii în comun a
unui contract sectorial de către entităţile contractante naţionale, împreună cu entităţi contractante din alte
state membre, entităţile contractante participante încheie un acord prin care stabilesc: a) responsabilităţile
părţilor şi dispoziţiile de drept naţional aplicabile; b) aspectele de organizare internă a procedurii de atribuire,
inclusiv gestionarea procedurii, repartizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie
achiziţionate şi încheierea contractelor. Prin urmare, cu excepţia situaţiei în care elementele necesare sunt
stabilite printr-un acord internaţional încheiat între România şi Ungaria, cele două entități contractante similare
din România și Ungaria pot încheia un acord în vederea achiziționării echipamentelor respective, în condițiile art.
59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, acord prin care pot stabili ca procedura de achiziție să fie derulată de către
entitatea contractantă similară din Ungaria, în conformitate cu prevederile legislației naționale a Ungariei. În
ceea ce privește posibilitatea achiziționării directe de către entitatea contractantă a echipamentelor
“teleprotecție” de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă similară din Ungaria, precizăm că art. 60
din Legea nr. 99/2016 dă dreptul entității contractante participante la o achiziţie sectorială realizată în
conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (4) de a nu aplica dispoziţiile Legii nr. 99/2016 atunci când
achiziţionează lucrări, produse sau servicii care fac obiectul achiziţiei de la entitatea contractantă responsabilă
pentru gestionarea procedurii de atribuire. Prin urmare, entitatea contractantă poate achiziționa direct de la
entitatea contractantă similară din Ungaria echipamentele “teleprotecție” care vor face obiectul procedurii de
atribuire gestionată de aceasta în baza acordului care va fi încheiat între cele două entități contractante, nefiind
reglementată legal posibilitatea achiziționării directe de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă
similară din Ungaria. Având în vedere că entitatea contractantă similară din Ungaria a selectat, printr-o
procedură proprie, doi furnizori, urmând a organiza o procedură concurențială pentru achiziția echipamentelor
“teleprotecțiilor” necesare celor două entități contractante, în condițiile în care înțelegem că nu a fost încheiat
încă un acord între cele două entități contractante, dorim să subliniem că prevederile art. 60 din Legea nr.
99/2016 sunt aplicabile doar în situația în care entitățile contractante respective au încheiat un acord prealabil
prin care au stabilit detaliile prevăzute la art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 și dacă modul de alocare a
responsabilităţilor şi legislaţia naţională aplicabilă se menţionează în documentaţia de atribuire pentru
contractele sectoriale atribuite în comun în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (4).
Speta 406. Consiliere metodologică cu privire la calificarea din punct de vedere al achizițiilor publice a
contractului prin care se urmărește înlocuirea centralei termice.
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziţie publică de lucrări este contractul de
achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în
legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi
execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării
construcţiei. Totodată, conform art. 3 alin. (1) lit. n) din același act normativ, contractul de achiziţie publică de
produse - contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul
cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea
asupra acestora; contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori
operaţiuni de amplasare şi de instalare. De asemenea, potrivit art. 35 alin. (1) din lege, „Contractele care au ca
obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire
se aplică dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul
de achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză”. Prin urmare, având în vedere cele mai sus
expuse, apreciem că respectivul contract prin care se urmărește înlocuirea centralei termice din sediul central al
autorității contractante poate fi calificat ca fiind un contract de achiziție publică de furnizare, care include, cu
titlu accesoriu, lucrări ori operaţiuni de amplasare și de instalare.
Speta 405. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii de contracte/acorduri-cadru în altă
valută (ex. euro).
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale nu conține prevederi referitoare la moneda în care se

încheie contractele de achiziție publică/sectorială. Totuși, atragem atenția că această legislație specifică
prevede obligații în raport cu anumite praguri valorice exprimate în moneda națională, respectiv în lei. Astfel,
autoritățile/entitățile contractante trebuie să se asigure la încheierea contractelor că aceste obligații nu vor fi
încălcate pe parcursul derulării contractelor respective.
Speta 400. Consiliere metodologică privind posibilitatea preluării de către autoritatea contractanta X
(ordonator secundar de credite) a activității de organizare a procedurilor de achiziție publică pentru
atribuirea contractelor de lucrări/servicii/produse pentru întreținerea și funcționarea în bune condiții a
unităților de învățământ (ordonatori terțiari de credite) aflate în administrarea autoritatii contractante X.
Raspuns:
În calitate de autorități contractante, unitățile de învățământ au obligația de a realiza achizițiile în conformitate

cu dispozițiile Legii nr. 98/2016. Acest act normativ definește la art. 3 alin. (1) lit. bbb) unitățile de achiziții
centralizate ca fiind autorități contractante care furnizează activități de achiziție centralizate și, după caz,
activități de achiziție auxiliare. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, activitățile de achiziție
centralizate constau inclusiv în „atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru
pentru lucrări, produse ori servicii în numele și pentru o altă/alte autoritate/autorități contractante”. De
asemenea, în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. d) din același act normativ, activitățile de achiziție auxiliare
includ și „pregătirea și administrarea procedurilor de atribuire în numele și în beneficiul unei alte autorități
contractante”. Totodată, este important faptul că, potrivit art. 40 din Legea nr. 98/2016, înființarea de unități
de achiziții centralizate se realizează prin hotărâre a Guvernului. În continuare, amintim prevederile art. 44 din
Legea nr. 98/2016 potrivit cărora două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziții specifice, existând posibilitatea ca o singură autoritate contractantă să organizeze procedura de
atribuire, acționând atât în nume propriu, cât și în numele și pe seama celorlalte autorități contractante. Prin
urmare, în opinia noastră, autoritatea contractanta X poate organiza proceduri de atribuire în numele și în
beneficiul unităților de învățământ pe care le are în administrare fie prin desemnarea sa ca unitate de achiziții
centralizate (prin hotărâre a Guvernului), fie prin efectuarea unor achiziții comune ocazionale.
Speta 392. Se anulează obligația privind răspunderea autorității contractante, respectiv a persoanei care o
reprezintă (șeful autorității) și drepturile care derivă din executarea impunerilor legislative, așa cum sunt
statuate de art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la art. 3 alin. (1) lit. ll) și
art. 44 din Legea nr. 98/2016?
Raspuns:
Realizarea unei achiziții publice acoperă o necesitate a autorității contractante, astfel, conform art. 1 alin. (4)
din H.G. nr. 395/2016 „ În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă este
responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția
directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.” Apreciem că sintagma „autoritatea contractantă
este responsabilă” poate fi asimilată persoanelor cu funcții de decizie definite la art. 3 alin. (1) lit. ll) din Legea
nr. 98/2016 ca fiind „conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale ale autorității
contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul autorității
contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire”.
Astfel, răspunderea autorității contractante revine persoanelor cu funcții de decizie în sfera cărora se regăsesc
acele persoane din cadrul autorității contractante care adoptă decizii cu privire la organizarea, derularea şi
finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aprobă/semnează documente emise în
legătură cu sau pentru procedura de atribuire (spre exemplu: conducătorul autorității contractante, șeful
departamentului achiziții publice, persoanele care semnează sau care avizează contractul de achiziție publică)
sau care, prin natura activităților desfășurate, pot influenta adoptarea unor astfel de decizii (spre exemplu:
membrii comisiei de evaluare, persoanele care participă la întocmirea documentațiilor de atribuire), inclusiv
persoanele care aprobă bugetul aferent autorității contractante, necesar finanțării contractelor de achiziție
publică.
Speta 381. Consiliere metodologică privind unele aspecte legate de activitățile compartimentului intern
specializat al achizițiilor publice, precum și cele aferente celorlalte compartimente din cadrul autorității
contractante, respectiv: - când este obligatorie elaborarea caietului de sarcini și cine anume din cadrul
autorității contractante are obligația de a-l elabora; - cine elaborează documentația de atribuire; - cine
centralizează necesitățile prevăzute în referatele de necesitate și întocmește strategia de achiziții publice; -
în cazul în care nu există persoane cu expertiză tehnică în domeniu, ce măsuri pot fi luate de către
autoritatea contractantă pentru definirea caracteristicilor tehnice.
Raspuns:
Așa cum reiese din prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, în vederea realizării achizițiilor
publice, autoritatea contractantă are obligația de a înființa un compartiment intern specializat în domeniul
achizițiilor, iar în măsura în care structura organizatorică a autorității nu permite acest lucru, sunt desemnate
una sau mai multe persoane, după caz, care vor duce la îndeplinire atribuțiile compartimentului intern, astfel
cum sunt reglementate în cuprinsul alin. (3) al articolului în discuție. Activitatea compartimentului intern
specializat în domeniul achizițiilor publice este sprijinită potrivit prevederilor legale în materie (art.2 alin. (4)
din H.G. nr. 395/2016) de celelalte compartimente ale autorității contractante prin îndeplinirea
sarcinilor/atribuțiilor prevăzute la alin. (5) al aceluiași articol invocat anterior. Astfel, în conformitate cu
dispozițiile art. 2 alin. (5) lit. a) și b) din hotărârea de guvern antemenționată, celelalte compartimente din
cadrul autorității contractante întocmesc și transmit referatele de necesitate, precum și specificațiile tehnice
aferente produselor/serviciilor/lucrărilor necesar a fi achiziționate, așa cum sunt prevăzute la art. 155 din Legea
nr. 98/2016. Potrivit art. 2 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, compartimentul intern specializat este cel care,
în baza informațiilor/documentelor transmise de celelalte compartimente din cadrul autorității privind
necesitățile identificate, întocmește Strategia anuală de achiziții publice prevăzută la art. 11 din H.G. nr.
395/2016, precum și Programul anual al achizițiilor publice, ca parte integrantă a acestei strategii, prevăzut la
art. 12-13 din același act normativ. De asemenea, compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor
publice centralizează informațiile și documentele primite de la celelalte compartimente/structuri din cadrul
autorității în vederea identificării la nivelul pieței a caracteristicilor tehnice solicitate, a disponibilității
respectivelor produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare. În acest sens, în temeiul art. 2 alin.
(3) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, compartimentul intern specializat este cel care elaborează sau, după caz,
coordonează activitatea de întocmire a documentației de atribuire și a documentelor suport (conform art. 20
alin. (1) din H.G. nr.395/2016), uzând de informațiile și elementele puse la dispoziție de celelalte
structuri/compartimente ale autorității. Având în vedere că, potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate și
aprobate documentația de atribuire și documentele suport, iar conform art. 20 alin. (1) din H.G. nr.395/2016
documentația de atribuire conține pe lângă fișa de date, proiectul de contract, formularele/modele de
documente și caietul de sarcini, rezultă că autoritatea contractantă întocmește caietul de sarcini aferent fiecărei
proceduri de atribuire aplicate, dintre cele reglementate de legea în materie (art. 68 din Legea nr. 98/2016).
Este evident faptul că realizarea optimă a achizițiilor presupune stabilirea din partea autorității contractante a
caracteristicilor/specificațiilor tehnice aferente produselor/ serviciilor /lucrărilor necesar a fi achiziționate, iar
în acest sens, apreciem că, și în cazul unei achiziții directe (deși această modalitate de achiziție nu comportă
aceleași reguli obligatorii specifice unei proceduri), definirea specificațiilor tehnice prin întocmirea unui caiet de
sarcini poate crea condiții optime în vederea furnizării de informații corecte si relevante operatorilor economici
privind achizițiile necesar a fi realizate. În acest sens, autoritatea contractantă este singura în măsură să ia o
decizie fundamentată privind utilitatea întocmirii caietului de sarcini în cazul achiziției directe prin raportare la
natura și complexitatea obiectului contractului. Pe cale de consecință, ținând cont de cele enunțate anterior,
concluzionăm că rămâne la latitudinea autorității contractante să decidă, prin acte proprii, modul în care
celelalte compartimente ale sale vor sprijini activitatea compartimentului intern specializat, fără, în mod
evident, a se diminua în vreun fel răspunderea autorității contractante pentru deciziile luate în atribuirea
contractelor de achiziție publică.
Speta 374. Consiliere metodologică privind diferența dintre serviciile auxiliare furnizate de către o
autoritate de achiziții centralizată și cele furnizate de către un furnizor privat de servicii auxiliare și care
este temeiul de drept care reglementează acest aspect.
Raspuns:
Facem precizarea că activitățile de achiziție centralizate sunt realizate de către unităţi de achiziţie centralizate
înființate prin hotărâre de Guvern, care atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări,
produse sau servicii destinate altor autorități contractante, în timp ce serviciile auxiliare achiziției sunt servicii
de consultanță pentru a sprijini activitatea compartimentului intern sau a persoanei/persoanelor însărcinate
conform art. 2 alin. (2) din H.G.nr. 395/2016, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentațiilor
necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de
prevenire/diminuare a riscurilor în achizițiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea
procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau
soluţionarea contestaţiilor. Totodată, unitățile de achiziție centralizate, conform definiției de la art. 3 alin. (1)
lit. bbb) din Legea nr. 98/2016 („o autoritate contractantă care furnizează (…) după caz, activităţi de achiziţie
auxiliare”) pot furniza și activități de achiziție auxiliare, exclusiv în legătură cu activitățile realizate de
autoritățile contractante beneficiare, având ca obiect produsele și serviciile achiziționate în sistem centralizat,
în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Speta 344. Lucrarile de restaurare biserici (consolidare, refacere arhitecturala, instalatii noi) fac parte din
categoria de lucrari de geniu civil? (Legea 98 – art. 6, Ordin 1284/2016)
Raspuns:
Prevederile art.3 alin. (1) lit.ee) din Legea nr.98/2016, stabilesc categoriile de lucrări ce se încadrează ca
”lucrări de geniul civil”, acestea fiind cele menționate în anexa nr.1 la lege. Această definiție are relevanță,
însă, numai în contextul art. 6 din Legea nr. 98/2016, care stabilește domeniul de aplicabilitate, respectiv
situațiile în care prevederile acestuia trebuie respectate de către entități juridice ce nu au calitatea de
autoritate contractantă (așa cum este definită la art. 4 din Legea nr. 98/2016). Prin urmare, în raport de
subiectul în discuție – lucrări privind restaurarea bisericilor, prezintă relevanță cine este entitatea care
realizează achiziția, respectiv dacă aceasta are calitatea de autoritate contractantă, sau nu.
Speta 320. Structura organizatorică a unei autorităţi contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment
intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, obligaţia de a realiza achizițiile publice fiind îndeplinită
de o persoană din cadrul respectivei autorităţi contractante care este însărcinată cu ducerea la îndeplinire a
principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor. Persoana numită în
acest sens, nu este remunerată pentru activitatea pe care o prestează. Încercarea de a retribui activitatea în
domeniul achizițiilor publice pe care o desfășoară persoana numită în acest sens s-a finalizat print-o măsură
de remediere a Curții de Conturi, conform căreia persoana în cauză a trebuit să procedeze la restituirea
sumelor de bani necuvenite, actualizate în funcție de rata inflației. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea persoanei însărcinate cu ducerea la îndeplinire a principalelor
atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor de a-și primi toate drepturile
salariale pentru activitatea pe care o desfășoară.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „În vederea realizării achiziţiilor publice,
autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor,
format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum
şi specializări în domeniul achiziţiilor”. Totodată, alin. (2) al aceluiași articol prevede că „În măsura în care
structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în
domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz,
mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ
al conducătorului autorităţii contractante”. De asemenea, alin. (6) al art. 2 din H.G. nr. 395/2016 prevede că
autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite servicii
auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor (și
implicit a activității persoanei desemnate cu atribuții în acest sens, după caz), precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru
implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de
la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la
executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu
activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor. Pentru situația aparte cu care vă confruntați
în prezent, respectiv faptul că persoana desemnată cu atribuții în achiziții publice, conform art. 2 alin. (2) din
H.G. nr. 395/2016, nu este remunerată pentru aceste atribuții şi implicit pentru responsabilitățile care decurg
din acestea, precizăm că nu putem emite o opinie pertinentă cu privire la acest subiect, întrucât excedează
competențelor A.N.A.P., stabilite conform prevederilor O.U.G. nr. 13/2015 și H.G. nr. 634/2015. Cu privire la
salarizarea personalului contractual/funcționarilor publici din cadrul autorităților sau reglementarea raporturilor
de muncă între autoritățile publice și terți aveți posibilitatea de a face o solicitare scrisă către Ministerul Muncii
și Justiției Sociale.
Speta 317. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea utilizării formularului standard de referat de
necesitate disponibil pe website-ul www.achizitiipublice.gov.ro.
Raspuns:
Utilizarea formularului de referat de necesitate prezentat în cadrul Ghidului Achizițiilor Publice disponibil online
pe website-ul www.achizitiipublice.gov.ro, precum și a celorlalte modele de formulare disponibile în cadrul
Ghidului, nu este obligatorie, acesta având rol orientativ și de a oferi acces la informații actualizate, în funcție
de modificările legislative apărute, tuturor celor implicați în realizarea de achiziții publice în România. Astfel,
formularele conținute de Ghidul online au fost dezvoltate cu scopul de a ajuta autoritățile contractante să
depășească anumite aspecte problematice întâlnite de acestea în practică, prin furnizarea unor informații
practice necesare pentru ca, dincolo de asigurarea conformității cu prevederile legale, acestea să înțeleagă în
profunzime și să implementeze principiile generale ale achizițiilor publice consacrate în directive. Prin urmare,
din punct de vedere legal, Ghidul online nu are caracter normativ, astfel încât să existe o obligativitate în ceea
ce privește aplicarea acestuia, autoritatea contractantă putând utiliza prevederile ghidului sub forma unei
îndrumări, în sensul preluării unor informații care pot contribui la îmbunătățirea propriilor documente ale
autorității.
Speta 316. Consiliere metodologică cu privire la modul de realizare a achizițiilor în cadrul unui proiect
finanțat din fonduri nerambursabile cu aplicarea legislației în vigoare.
Raspuns:
În prezent, art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prevede că „au calitatea de autoritate contractantă în
sensul prezentei legi asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a)
sau b)”. Prin urmare, având în vedere că legea nu distinge între modul în care urmează să fie alocat bugetul unui
proiect, dacă acesta va fi sau nu distinct pe activități, ori dacă activitățile desfășurate în realizarea proiectului
au caracter separat, asocierea constituită din una sau mai multe autorități contractante și una sau mai multe
entități juridice fără calitate de autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect, se
încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și drept
urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind
achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în
cadrul proiectului. În ceea ce privește alegerea modalității de achiziție, valoarea estimată se determină în
conformitate cu Capitolul I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, ținând cont de obiectul
achiziției, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016).
Codurile CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unui contract de achiziție publică/acord-cadru, ci au ca
rol depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului/acordului-cadru ce
urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. În
continuare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care autoritatea
dezvoltare, alegerea modalității de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte: - valoarea estimată
a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează
contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; - complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; - îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire, prin raportare la fiecare proiect în parte, pe întreaga perioadă de implementare a
acestuia. Prin urmare, în cazul în care un proiect se implementează în parteneriat, în vederea identificării
procedurii de atribuire aplicabile fiecărei achiziții, se vor cumula achizițiile cu același obiect sau destinate
utilizării identice ori similare, la nivelul întregului proiect, conform celor arătate mai sus, indiferent dacă fiecare
partener dispune de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în nume propriu achizițiile aferente
activităților pentru care este responsabil în proiectul respectiv. Ulterior determinării modalităților de achiziție,
există două variante: 1. se desemnează unul dintre parteneri pentru realizarea tuturor achizițiilor din proiect,
care va aplica toate procedurile de atribuire (proceduri ce pot fi lotizate în funcție de distribuția achizițiilor în
sarcina fiecărui partener sau în orizont de timp, etc, iar loturile pot fi atribuite printr-o singură procedură sau
prin proceduri separate, dar de același tip identificat prin cumularea valorii estimate pe bază de similaritate), 2.
fiecare partener își poate realiza achizițiile după planul de achiziții aprobat, dar prin aplicarea, pentru fiecare
achiziție în parte, a procedurii de atribuire identificată prin cumularea valorii estimate cu valorile estimate ale
celorlalte achiziții din proiect, care au același obiect sau care sunt destinate utilizării identice ori similare.
Speta 315. Autoritatea contractantă are în vedere implementarea în prezent, cât și în viitor a unor proiecte
cu finanțare europeană prin programele POCU și POCA, în parteneriat cu alte entități publice și private. În
acest sens, se solicită consiliere metodologică cu privire la unele aspecte legate de aplicarea art. 4 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv: - dacă asocierea prevăzută de articolul în discuție include și
parteneriatele încheiate în vederea implementării unor proiecte cu finanțare europeană; - dacă o entitate
privată/ONG parteneră într-un proiect cu finanțare europeană are calitatea de autoritate contractantă; -
dacă o entitate privată implicată în două proiecte distincte, unul în asociere cu o autoritate contractantă
pentru care aplică Legea nr. 98/2016, are obligația de a aplica totodată prevederile legislației în materie și
pentru celălalt proiect în care nu este parteneră cu o autoritate contractantă.
Raspuns:
Parteneriatul/asocierea format/formată dintr-una sau mai multe autorități contractante și una sau mai multe
entități juridice, fără calitate de autoritate contractantă, constituit(ă) în scopul implementării unui proiect
finanțat din fonduri europene, se încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, entitatea responsabilă cu implementarea proiectului fiind prin urmare
parteneriatul/asocierea formată. În cazul constituirii unui astfel de parteneriat mixt, fiecare dintre membrii
parteneriatului, indiferent de calitatea și forma juridică pe care o deține, are obligaţia de a aplica prevederile
legislației în domeniul achizițiilor publice atunci când efectuează achizițiile publice aferente activităților pentru
care este responsabil în cadrul proiectului. Astfel, o entitate privată/ONG, care nu deține calitatea de autoritate
contractantă, dar care este implicată în derularea unui proiect cu finanțare europeană în parteneriat cu cel puțin
o autoritate contractantă, atunci cand inițiază și derulează proceduri de atribuire, fie în numele parteneriatului,
fie în nume propriu, va respecta legislația în domeniul achizițiilor publice. În acest caz, necesitățile organizării și
desfășurării procedurilor de achiziție publică se vor raporta la necesitățile tuturor partenerilor ca întreg și nu
separat pentru fiecare parte implicată, indiferent dacă fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul
proiectului și efectuează în nume propriu achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în
proiectul respectiv. Prin urmare, realizarea achizițiilor în cadrul parteneriatului respectiv se va face cu
respectarea prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, ceea ce presupune că determinarea valorii
estimate și alegerea modalității/modalităților în care se va derula procesul de atribuire a
contractului/contractelor de achiziție publică se va realiza în conformitate cu prevederile alin. (1) al aceluiași
articol, raportat la întreaga perioadă de derulare a proiectului. Referitor la entitățile juridice private (beneficiari
privați, ONG-uri, fundații, etc) care nu dețin calitatea de autorități contractante în sensul art. 4 din Legea nr.
98/2016 și care derulează individual sau în parteneriat proiecte cu finanțare nerambursabilă, precizăm că,
acestea au obligația de a respecta prevederile legislației în materie doar atunci când se încadrează în situațiile
prevăzute la art. 6 din actul normativ antemenționat.
Speta 308. Consiliere metodologică cu privire la obligația unei entități juridice fără calitate de autoritate
contractantă de a aplica prevederile legislației în materia achizițiilor publice în cazul în care aceasta a primit
o finanțare în valoare de 499.233 lei pentru renovare clădire, întreținere și funcționare, în baza O.G. nr.
82/2001 republicată.
Raspuns:
Fiind vorba despre o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, acesta are obligația aplicării
prevederilor legislației în materia achizițiilor publice numai în situația în care contractul este de lucrări și/sau de
servicii și sunt întrunite condițiile cumulative stipulate în art. 6 alin. (1) sau alin. (3) din Legea nr. 98/2016,
normă de drept care prevede obligativitatea aplicării dispozițiilor respectivei legi de către o entitate juridică fără
calitatea de autoritate contractantă, în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege. În acest context, ca o
primă condiție, atât prin prisma prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a), cât și prin prisma art. 6 alin. (3) lit. a) din
Legea nr. 98/2016, contractul trebuie să fie „finanțat/subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de
50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă”. A doua condiție rezultă din analiza dispozițiilor
art. 6 alin. (1) lit. b), respectiv art. 6 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016, care instituie ca valoarea estimată
fără TVA a contractului să fie egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) din același act
normativ, raportat la tipul contractului. Din cele anterior precizate, reiese că, pentru contractele ale căror valori
se situează sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) ante-menționat, achiziția realizată de o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă nu intră în sfera de aplicare a art. 6, ceea ce presupune, în fapt, că
respectivele achiziții nu se supun prevederilor Legii nr. 98/2016. Față de cele de mai sus, raportat la speța de
față, constatăm că cele două condiții anterior precizate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, având în vedere că
valoarea finanțării (499.233 lei) nu este în proporție de mai mult de 50% din valoarea minimă a contractului de
lucrări (23.227.215 lei), conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și, prin urmare,
contractul de lucrări în discuție nu se încadrează în prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din lege.
Speta 282. consiliere metodologică cu privire la modalitatea de încadrare în codul CPV a

produselor/serviciilor/lucrărilor pe care autoritatea contractantă intenționează să le achiziționeze
Raspuns:
Legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice asigură transpunerea directivelor europene în materie,
respectiv Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE și Directiva 2014/25/UE. Totodată, Regulamentul (CE) nr.
213/2008 privind Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV) este obligatoriu din punct de vedere juridic şi
direct aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa la
H.G. nr. 395/2016 „Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât
mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.”.
Produsele, serviciile şi lucrările ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenţă cu
sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV), utilizând în acest sens
codul cel mai specific posibil (cu cât mai puţine zerouri la final). Avantajul principal al utilizării codurilor CPV
rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi
atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. Trebuie precizat
că, deşi utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au
legătură directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor,
serviciilor şi lucrărilor similare. Astfel, autorităţile contractante vor încadra produsul/serviciul/lucrarea ce
urmează a se achiziționa în codul CPV ce descrie cu cea mai mare acurateţe achiziţia în speță. Având în vedere
că fiecare dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul fiecărei categorii, în cazul
în care nivelul de precizie al CPV este insuficient, autoritatea contractantă ar trebui să se raporteze la
diviziunea, grupul, clasa sau categoria care descriu cel mai bine achiziţia avută în vedere, având posibilitatea de
a utiliza un cod mai general care să poată fi recunoscut prin faptul că are mai multe cifre zero, cu oportunitatea
de a face precizări suplimentare privind obiectul contractului în caietul de sarcini.
Speta 218. Se pot derula proceduri de atribuire avand in vedere faptul ca bugetul nu este inca aprobat?
Raspuns:
Potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractanta are dreptul de a initia aplicarea
procedurii de atribuire numai dupa ce a fost elaborata documentatia de atribuire sau, dupa caz, documentatia de
concurs. Asadar, initierea si derularea unei proceduri de atribuire nu este strict legata de asigurarea fondurilor.
Corelativ acestui drept, autoritatea contractanta va avea in vedere (indiferent de momentul initierii procedurii
de atribuire), inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor
din bugetele care intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice, respectiv Legea nr. 500/2002 si Ordinul
nr.1.792 din 24 decembrie 2002.
Speta 189. Este solicitată eliminarea posibilității utilizării acordului-cadru în delegarea serviciului de
salubrizare.
Raspuns:
Acordul-cadru este un instrument specific de atribuire, utilizat pentru achizițiile care au caracter repetitiv, prin
intermediul căruia se stabilesc termenii și condițiile ce vor guverna contractele subsecvente de achiziție publică
ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul unitar și, după caz,
cantitățile aproximative avute în vedere. Principalele avantaje ale utilizării acordului-cadru sunt reprezentate de
posibilitatea încheierii acestuia pe o perioadă mai lungă de un an bugetar, fără ca autoritatea contractantă să
aibă asigurată sursa de finanțare (ci doar identificată) sau să cunoască cu exactitate cantitățile necesar a fi
achiziționate. Prin urmare, având în vedere caracteristicile serviciilor de salubrizare (repetitivitate, continuitate,
necunoașterea exactă a cantităților), acordul-cadrul poate fi un instrument potrivit pentru delegarea gestiunii
acestor servicii de către autoritățile contractante. Pe de altă parte, chiar dacă acordurile-cadru oferă un grad
sporit de flexibilitate, autoritățile contractante nu au dreptul să le utilizeze în mod abuziv sau impropriu, astfel
încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența, (art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016), fiind
întotdeauna obligate la respectarea principiilor în domeniul achizițiilor publice (art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016 ). De o importanță deosebită este și faptul că autoritățile contractante au obligația de a aplica legislația
în materia achizițiilor publice cu respectarea tuturor celorlalte acte normative specifice domeniului
contractului/acordului-cadru pe care doresc să-l atribuie. În acest sens, spre exemplu, cu privire la criticile ce
adresează insecuritatea acordului-cadru pentru operatorii serviciilor de salubrizare din cauza existenței
posibilității ca autoritățile contractante să nu atribuie contracte subsecvente în anumite perioade, aducem în
discuție prevederile art. 3 din Legea 101/2006 conform cărora autoritățile contractante au obligația de a asigura
continuitatea serviciului public de salubrizare. Așadar, chiar dacă autoritățile contractante au dreptul de a utiliza
acordul-cadru ca instrument specific de atribuire inclusiv pentru delegarea serviciului de salubrizare a
localităților, regulile ce vor guverna executarea acordului-cadru și implicit a contractelor subsecvente trebuie
elaborate de autoritățile contractante ținând cont de și cu respectarea reglementărilor specifice în domeniul
salubrizării localităților. Acest lucru este valabil și în cazul stabilirii prețurilor unitare din acordurile-cadru. În
plus, în situația în care operatorii economici care doresc să participe la o procedură de atribuire a unui acord-
cadru consideră că prețurile unitare nu au fost estimate corect, legislația specifică achizițiilor publice le oferă
posibilitatea adresării acestui fapt autorităților contractante în perioada de depunere a ofertelor (prin solicitarea
de clarificări sau chiar prin depunerea de notificări prealabile în ceea ce privește conținutul documentațiilor de
atribuire). În ceea ce privește operatorii care nu dețin efectiv dotarea tehnică solicitată, legislația în domeniul
achizițiilor publice conține prevederi care vin în sprijinul acestora, permițându-le fie să participe la procedurile
de atribuire în asociere, fie să utilizeze capacitățile altor operatori economici în demonstrarea criteriilor de
calificare (terță susținere).
Speta 83. Este solicitată consiliere metodologică privind aplicarea prevederilor Legii nr. 99/2016 de către o
entitate contractantă în cazul contractării unui împrumut de la o instituție bancară, în vederea
implementării unui proiect regional de dezvoltare a infrastructurii X cu finanțare nerambursabilă majoritară
(87%).
Raspuns:
O entitate contractantă care se încadrează în prevederile art. 4 din Legea nr. 99/2016 are obligația aplicării
prevederilor legii în discuție pentru realizarea achizițiilor de produse/servicii/lucrări destinate desfășurării
activității sale relevante, excepţiile de la aplicarea prezentei legi fiind reglementate expres în Capitolul II
„Exceptări” din legea antemenționată. Astfel, în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 99/2016,
prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de servicii care au ca obiect împrumuturi, indiferent
dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor
instrumente financiare. Întrucât entitatea contractantă intenționează atribuirea unui contract de servicii având
ca obiect contractarea unui împrumut de la o instituție bancară apreciem că atribuirea contractului în cauză este
exceptată de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor sectoriale. Totodată, precizăm că modalitatea
aplicabilă în vederea accesării respectivului împrumut este cea stabilită la nivelul entității contractante în baza
normelor procedurale interne stabilite de către aceasta.
Speta 79. Încadrarea corectă a unui contract, avand ca obiect lucrari de execuție și montaj pentru realizarea
unui sistem de monitorizare video a vehiculelor, în categoria contractelor de lucrări, având în vedere
următoarele: - conform fișei de date a achiziției, clasificarea după codurile CPV este: 45316210-0 Instalare
de echipament de monitorizare a traficului rutier, 71325000-2 Servicii de proiectare a fundațiilor,
45223000-6 Lucrări de construcții de structuri, 34970000-7 Echipament de monitorizare a traficului; -
conform Formularului nr. 24.1 – Centralizator financiar din documentele ofertei, achiziția de produse și
servicii va fi în proporție de 65%, iar lucrările în proporție de 35%; - lucrările ce rezultă din documentația de
atribuire a contractului în cauză (fundații pentru piloni și șanțuri pentru îngroparea unor cabluri de
telecomunicații) nu ar constitui obiectul real al contractului, acesta fiind de fapt achiziționarea unui sistem
IT&C de colectare de date privind numerele de înmatriculare ale autoturismelor care trec prin anumite
puncte.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile alin. (2) ale art. 236 din Legea nr. 98/2016, în cazul procedurilor de atribuire în
curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi (n.n. 26.05.2016) acestora li se aplică legea în
vigoare la data inițierii procedurii de atribuire. Anunțul de participare aferent prezentei spețe a fost publicat în
S.E.A.P. anterior intrării în vigoare a noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice și, prin urmare,
legislația aplicabilă pentru întocmirea documentației de atribuire, cât și pentru derularea procedurii de atribuire
a contractului în speță, este O.U.G. nr. 34/2016. Din definiția contractului de lucrări prezentată la art. 4 alin. (1)
din același act normativ rezultă că acesta „este acel contract de achiziție publică care are ca obiect: a) fie
execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 sau execuția unei construcții; b) fie
atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 sau atât
proiectarea, cât și execuția unei construcții; c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcții care
corespunde necesității și obiectivelor autorității contractante, în măsura în care acestea nu corespund
prevederilor lit. a) și b).” Din interogarea anunțului de participare a rezultat că acest contract vizează
efectuarea lucrărilor de execuție și montaj a unui sistem de monitorizare video a vehiculelor într-o anumită zona,
prestarea serviciilor de proiectare, inclusiv furnizarea, montarea și configurarea echipamentelor hardware și
licențelor software. De asemenea, apreciem că scopul autorității contractante este în fapt realizarea unei
infrastructuri dedicate monitorizării traficului, care presupune și amplasarea echipamentelor video. Realizarea
acestei infrastructuri presupune și lucrări de execuție consolă metalică în anumite amplasamente (proiectare,
lucrări fundație, lucrări parapeți, lucrări branșare/racordare energie electrică, trasee de cabluri, etc.), fapt
pentru care instituția noastră consideră că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.
34/2006, încadrarea acestui contract în categoria contractelor de lucrări, stabilită de autoritatea contractantă,
este corectă.
Speta 64. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea corectă în nomenclatorul CPV, în categoria
„Lucrări de construcții parcări” (cod CPV-45223300-9), a obiectului contractului care vizează o serie de
activități necesare amenajării parcărilor cu sistem de control al accesului.
Raspuns:
În ceea ce privește încadrarea activităților de amenajare a parcărilor cu sistem de control al accesului în

categoria „Lucrări de construcții parcări” având cod CPV-45223300-9, menționăm că această atribuție revine
autorității contractante, aceasta cunoscând toate detaliile și aspectele legate de scopul pentru care sunt
necesare respectivele achiziții în vederea implementării obiectivelor stabilite de autoritate. Totodată, precizăm
că stabilirea contractului de achiziție publică ca fiind unul de lucrări se realizează prin raportare la prevederile
art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că acest tip de contract este cel care are ca obiect:
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile
prevăzute în anexa nr. 1; - fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; - fie
realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă
care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei. De asemenea, așa cum reiese
din dispozițiile art. 16 din Legea nr. 98/2016, contractul de lucrări poate include, după caz, categorii de
produse/servicii necesare pentru executarea lucrărilor ce definesc obiectul principal al contractului. Prin urmare,
apreciem că activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului va stabili și obiectul achiziției necesar
a fi realizată de autoritatea contractantă (cu încadrarea în codul CPV specific), un astfel de demers fiind la
aprecierea exclusivă a autorității contractante.
Speta 53. Autoritățile contractante au posibilitatea de a achiziționa servicii de telefonie mobilă atât în nume
propriu, prin utilizarea bugetului public, cât și pentru angajații săi, prin reținerea unei sume din veniturile
salariale ale acestora?
Raspuns:
Conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, părţile unui contract de achiziţie publică sunt
autoritatea contractantă şi unul sau mai mulți operatori economici, respectiv, potrivit art. 207 alin. (1) din
același act normativ, ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare în urma aplicării criteriului de
atribuire și a factorilor de evaluare precizați în anunțul/invitația de participare și în documentele achiziției. De
asemenea, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a
unei achiziții având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, luând în considerare orice eventuale forme de
opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției. Facem precizarea că
estimarea se analizează şi se realizează, în funcţie de necesităţile autorităţii contractante pe care urmează să le
acopere efectuarea acelei achiziţii. Astfel, estimarea se face pe contract, respectiv pe achiziţie, care la rândul ei
corespunde unei necesităţi. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziţionarea mai multor servicii care
răspund aceleiaşi necesităţi, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică se va stabili prin cumularea
valorilor tuturor acestor servicii. Pe de altă parte, în situaţia în care serviciile ce urmează a fi achiziţionate
răspund unor necesităţi diferite, estimarea contractelor de achiziţie publică se va face separat, în funcţie de
necesităţile ce au impus includerea achiziţiei în cauză în programul anual al achizițiilor publice. Astfel,
autoritatea contractantă nu poate achiziționa servicii în numele unor persoane fizice, respectiv în numele
salariaților, prin prevalarea de prevederile Legii nr. 98/2016, indiferent de procentul de finanțare suportat de
către autoritatea contractantă și/sau de către salariați și indiferent dacă în cadrul procedurii de achiziție
aferente achiziționează în nume propriu și pentru sine, prin utilizarea unui buget public, cât și în numele și
pentru salariații săi, prevalându-se de un buget propriu al salariaților. Având în vedere cele precizate anterior,
precum și situația prezentată, apreciem că serviciile în discuție, respectiv cele ce urmează a se achiziționa și în
numele și pentru angajații autorității și plătite de către aceștia nu reprezintă o necesitate a autorității
contractante sau o necesitate determinată de un interes public. Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate
cumula valoarea estimată a serviciilor în discuție, în interesul salariaților, cu valoarea estimată a unor servicii ce
urmează să acopere o necesitate a autorității contractante în cadrul unei proceduri de achiziție publică.
Speta 52. Consiliere metodologică referitoare la obligația beneficiarului privat, partener în cadrul unui
proiect finanțat din fonduri europene alături de o autoritate contractantă, de a aplica prevederile Legii nr.
98/2016 atunci când achiziționează produse, servicii sau lucrări.
Raspuns:
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „(1) Au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei
legi: a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care
au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice; b)
organismele de drept public; c) asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute
la lit. a) sau b). Astfel, aceste asocieri, formate după cum rezultă mai sus, au obligația de a aplica prevederile
Legii nr. 98/2016 indiferent dacă asocierea rămâne informală și indiferent dacă unul din membrii asocierii este o
entitate de drept privat, care nu s-ar supune, în afara acestui context, dispozițiilor legale în materia achizițiilor
publice. De asemenea, forma de asociere sau modalitatea de funcţionare/reprezentare a acesteia nu face
obiectul reglementării legislației privind achizițiile publice, ea urmând a face obiectul înţelegerii dintre membrii
autorităţii contractante astfel formate. Totodată, facem precizarea că iniţierea procedurilor de atribuire poate fi
făcută, în cazul unui parteneriat de felul celui descris mai sus, fie de oricare dintre asociaţi în numele asocierii,
fie de fiecare asociat în parte, cu respectarea regulilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Prin
urmare, beneficiarul privat va fi obligat să respecte, așa cum am arătat anterior, prevederile Legii nr. 98/2016,
atunci când achiziționează produse, servicii sau lucrări. În același timp, subliniem că obligația fiecărui membru al
unei asemenea asocieri de a aplica prevederle legale privind achizițiile publice subzistă indiferent de valoarea
contribuției autorității contractante în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene, derulat în comun. De
asemenea, în sensul celor mai sus precizate, referitor la interpretarea prevederilor legale referitoare la asocierea
formată din cel puțin o autoritate contractantă, s-a pronunțat și Comisia Europeană, prin Scrisoarea nr.
GROW/G1/LE/MR/SB/kr/grow.ddg2.g1(2017)4273125.
Speta 43. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de

proiecte/programe de cercetare în Anexa nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact,
relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Produsele,
serviciile și lucrările ce fac obiectul contractelor de achiziție publică se pun în corespondență cu sistemul de
grupare și codificare utilizat în Vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV), utilizând în acest sens codul cel
mai specific posibil. În cazul achizițiilor de servicii, ulterior identificării - în Anexa nr. I a Regulamentului (CE)
nr.213/2008 – a codului/codurilor care descriau cel mai bine obiectul principal al achiziției, autoritatea
contractantă trebuia să stabilească dacă respectivul cod/respectivele coduri CPV se regăseau în Anexa nr. 2A sau
în Anexa nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006. În situația în care un cod CPV nu se regăsea expres în niciuna dintre
categoriile 1-16 incluse în Anexa nr. 2A a O.U.G. nr. 34/2006 și nici într-una dintre categoriile 17-26 din Anexa nr.
2B a aceleiași ordonanțe de urgență, acestea erau incluse în categoria 27 - „Alte servicii”, parte a Anexei nr. 2B a
O.U.G. nr. 34/2006, fiindu-le incidente prevederile art. 16 din ordonanță. În legătură cu acest aspect, atragem
atenția asupra faptului că imposibilitatea autorității contractante de a încadra exact obiectul principal al
contractului într-unul din codurile CPV prevăzute în Anexa nr. I a Regulamentul (CE) nr. 213/2008 nu conducea
automat la concluzia că obiectul respectivului contract poate fi asociat unui cod CPV inclus în categoria 27 -„Alte
servicii”, parte a Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006. În cazul serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de
proiecte/programe de cercetare, care fac obiectul prezentei analize, având în vedere faptul că în Regulamentul
sus-menționat nu se regăsește un cod CPV asociat exact acestei denumiri, autoritatea contractantă avea obligația
de a identifica în Regulament acel/acele cod/coduri CPV care descriau cel mai bine obiectul principal al
achiziției – ulterior având obligația de a verifica dacă acesta/acestea se regăseau în Anexa nr. 2 A sau în Anexa
nr. 2 B a O.U.G. nr. 34/2006, în vederea stabilirii prevederilor legale aplicabile. Astfel, atunci când autoritatea
contractantă atribuia un contract al cărui obiect viza servicii ce se regăseau în Anexa nr. 2B a O.U.G. nr.
34/2006, obligaţiile acesteia se rezumau la respectarea prevederilor art. 16 al actului normativ invocat,
achizițiile respective putând fi realizate pe baza unor reguli interne stabilite de către autoritatea contractantă,
fără a fi necesară iniţierea unei proceduri reglementate de ordonanța de urgență sus menționată. Astfel, la acea
dată (adică la momentul realizării achiziției), potrivit art. 16 sus-menționat, obligația autorității contractante de
a aplica dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 se impunea numai în cazul în care valoarea estimată a achiziției era mai
mare sau egală cu cea prevăzută la art. 57 alin. (2) din același act normativ și se limita la: - publicarea unui
anunț de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006; - elaborarea unui caiet de sarcini
în conformitate cu prevederile art. 35-38 din același act normativ; aplicarea pe tot parcursul procedurii proprii
de achiziție publică a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 41. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a unor lucrări cu privire la
infrastructură de apă și apă uzată, în contextul în care autoritatea contractantă a semnat în luna iulie 2017
un act adițional prin care a devenit parte într-un contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de
alimentare cu apă și canalizare ce prevede clauze de exclusivitate inclusiv pentru efectuarea acestor tipuri
de lucrări.
Raspuns:
Referitor la modalitatea de delegare a gestiunii pentru serviciile de utilități publice de alimentarea cu apă și de
canalizare și epurare a apelor uzate, atragem atenția asupra prevederilor art. 29 alin. (8) coroborate cu cele ale
art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 51/2006, potrivit cărora procedura de atribuire a acestor tipuri de
contracte de delegare a gestiunii se stabilește, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr.
99/2016 și Legii nr. 100/2016. Singura situație în care gestiunea serviciilor de utilități publice de alimentarea cu
apă și de canalizare și epurare a apelor uzate se poate încredința direct, fără aplicarea legislației în materia
achizițiilor publice, este cea reglementată la art. 28 din același act normativ. Acest articol presupune la alin.
(21) lit. a) și c) ca unitatea administrativ teritorială membră a asociației de dezvoltare intercomunitară având ca
scop serviciile de utilității publice, care intenționează să se prevaleze de dreptul de a atribui direct contractul de
delegare a gestiunii unui operator, să fie acționar sau asociat al operatorului în cauză și să dețină o cotă parte din
capitalul social al acestuia. În cazul în care UAT-ul nu este acționar al operatorului în cauză există premisele ca
delegarea gestiunii serviciilor de utilități publice de alimentarea cu apă și de canalizare și epurare a apelor uzate
să se fi realizat fără respectarea prevederilor legale în materie. În subsidiar, precizăm că, în eventualitatea în
care delegarea gestiunii serviciilor de utilități publice de alimentarea cu apă și de canalizare și epurare a apelor
uzate s-a realizat fără respectarea prevederilor legale în materie, autoritatea contractantă în discuție nu se
poate prevala de clauzele de exclusivitate din respectivul contract în vederea realizării lucrărilor cu privire la
infrastructura de apă și apă uzată, având în schimb obligația de a aplica o procedură competitivă, după caz, în
baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 și Legii nr. 100/2016, în vederea atribuirii respectivelor
contracte.
Speta 15. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice
pentru achiziția produselor/serviciilor necesare deplasărilor interne ale personalului (combustibil, bilete
avion/transport intern, cazare) în situația în care autoritatea contractantă realizează doar
decontarea/rambursarea sau acordă avans personalului pentru achizițiile/cheltuielile generate de deplasări.
Astfel, pentru efectuarea activităților prevăzute în fișa postului, personalul autorității contractante
efectuează deplasări interne în interesul serviciului, costurile acestor deplasări fiind rambursate de
instituție, pe baza decontului cu documente justificative, conform art. 44 alin. (2) din Legea nr. 53/2003,
coroborate cu prevederile art. 13 și art. 26 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 1860/2006. De asemenea, conform
prevederilor art. 42 din anexa la H.G. nr. 1860/2006, instituția acordă avansuri în numerar, achiziția
efectivă a produselor/ serviciilor necesare deplasărilor fiind realizată de personalul trimis în delegare.
Raspuns:
Precizăm că excepțiile de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice sunt reglementate expres în
capitolul I, secțiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016 și sunt de strictă interpretare, situația descrisă mai
sus nefiind inclusă în aceste exceptări. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
scopul respectivei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri,
servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016
prin „achiziție publică” se înțelege achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract
de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici desemnați de
către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes
public. Din analiza prevederilor redate anterior, reiese că legislația în domeniul achizițiilor publice se aplică în
vederea achiziționării de produse, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică indiferent de destinația
lucrărilor, produselor sau serviciilor care vor face obiectul contractului de achiziție publică. După cum se poate
constata, obligația de a aplica legislația în domeniul achizițiilor publice derivă din calitatea de autoritate
contractantă pe care o are persoana juridică respectivă, legea nefăcând o legătură directă între obligația de a
aplica o procedură de atribuire și proveniența fondurilor din care se finanțează un contract de achiziție publică
sau destinația lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziționate. Astfel, autoritatea contractantă are obligația de
a respecta prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice atunci când achiziționează produse, servicii sau
lucrări pentru a-și desfășura activitatea inclusiv în situația în care achizițiile de produse sau servicii sunt necesare
pentru efectuarea de către personal a deplasărilor interne în vederea efectuării activităților specifice prevăzute
în fișa postului. Facem precizarea că obligațiile pe care le are autoritatea contractantă, în calitate de angajator,
cu privire la acordarea de avansuri și decontarea cheltuielilor aferente deplasărilor în interesul serviciului,
conform legislației în domeniul muncii, nu înlătură obligațiile acesteia de a aplica legislația în domeniul
achizițiilor publice. Ca urmare, pentru realizarea deplasărilor interne autoritatea contractantă are obligația să
achiziționeze produsele și/sau serviciile necesare (combustibil pentru parcul auto/carduri de alimentare/bonuri
valorice pentru carburanți, servicii transport aerian/terestru, servicii cazare etc.) cu respectarea legislației în
domeniul achizițiilor publice. În ceea ce privește serviciile de cazare se va avea în vedere că aceste servicii
reprezintă „servicii specifice” care se regăsesc în Anexa 2 la Legea nr. 98/2016. Având în vedere că obiectul
achizițiilor, respectiv nevoia autorității contractante cu privire la achiziționarea produselor și/sau serviciilor are
un caracter repetitiv, autoritatea contractantă are posibilitatea să atribuie acorduri-cadru în conformitate cu
prevederile Capitolului III, Secțiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016. Menționăm că, în cazul acordului-
cadru, cantitățile minime și maxime de produse/ servicii/lucrări, prevăzute inițial la nivelul documentației de
atribuire și ulterior în cadrul acordului-cadru, reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe
durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai
mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității
contractante. De asemenea, încheierea acordului-cadru nu este condiționată de existența fondurilor și va permite
autorității contractante atribuirea de contracte subsecvente după alocarea/aprobarea fondurilor necesare
achiziției. Pentru a diminua riscul ca operatorul economic contractant să nu răspundă solicitării autorității
contractante de a încheia un contract subsecvent sau să nu aibă capacitatea să furnizeze produsele/serviciile
solicitate, autoritatea contractantă are posibilitatea de a încheia acordul-cadru cu mai mulți operatori economici
conform art. 115 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, față de considerentele menționate mai sus,
apreciem că autoritatea contractantă are obligația de a aplica prevederile legislației naționale în domeniul
achizițiilor publice în cazul în care achiziționează produse și/sau servicii necesare deplasărilor interne ale
personalului în interesul serviciului.
2. Achiziția directă/procedura simplificată proprie
Speta 732. Având în vedere prevederile art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 / art. 52 din Anexa la H.G.
nr. 394/2016 , se solicită să se clarifice dacă obligația autorității/entității contractante de a transmite
notificarea în SEAP privește doar achizițiile realizate în afara catalogului SEAP sau aceasta are obligația de a
transmite notificari și pentru achizițiile realizate din cadrul catalogului. De asemenea, se solicită să se
comunice modalitatea de transmitere a notificării, întrucât la acest moment nu există posibilitatea tehnică
de încărcare a unei notificări cu privire la achizițiile grupate pe necesitate.
Raspuns:
1. Conform art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 / art. 52 din Anexa la H.G. nr. 394/2016,
autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la
achiziţiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea
şi codul CPV. Legiuitorul pune în sarcina autorității/entitățiicontractante obligaţia de a transmite trimestrial în
SEAP o notificare cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesitate. Deși art. 46 din Anexa la H.G. nr.
395/2016 / art. 52 din Anexa la H.G. nr. 394/2016 nu face distincție în funcție de modalitatea de atribuire a
achizițiilor directe, considerăm că pentru a se evita dublarea informației, fac obiectul notificării doar achizițiile
directe care nu se realizează prin catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP, având în vedere că acestea din
urmă sunt accesibile oricărei persoane interesate. 2. Din dispoziţiile art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 / art.
52 din Anexa la H.G. nr. 394/2016 reiese că autoritatea/entitatea contractantă are obligația trimestrial de a
transmite o notificare care va cuprinde achizițiile directe realizate „grupate pe necesitate”. Referitor la această
obligație, precizăm că la momentul actual pe platforma electronică nu există această posibilitate tehnică, însă
urmează a fi realizate modificări la nivelul secțiunii „Cumpărări directe- Notificări de atribuire” de pe platforma
S.I.C.A.P. în vederea corelării cu noile prevederi legale în materie de achiziție publică/sectoriale, în sensul că
aceasta va conține facilități tehnice ce vor permite publicarea unei notificări cu privire la achiziţiile directe,
grupate așa cum prevăd dispozițiile mai sus menționate. Până la adaptarea sistemului la noile modificări
legislative aduse prin H.G. nr. 419/2018, entitățile contractante vor utiliza facilitățile tehnice existente in
vederea îndeplinirii, trimestrial, a obligației de la art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 / art. 52 din Anexa la
H.G. nr. 394/2016. În subsidiar, fiind vorba despre un sistem aflat într-o dezvoltare continuă, precizăm că după
adaptarea funcționalităților acestui sistem la noi prevederi legislative, operatorul SEAP va transmite o informare
în acest sens autorităților/entităților înregistrate în SEAP.
Speta 731. Entitatea contractantă solicită un punct de vedere cu privire la valoarea estimată a achiziţiei la
care trebuie să se raporteze în vederea încadrării în condițiile de excepție de la art. 49 alin. (3) lit. c) din
Anexa la H.G. nr. 394/2016.
Raspuns:
Conform dispozițiilor art. 49 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, astfel cum acesta a fost modificat prin H.G. nr.
419/2018: „(1) Entitatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura
în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 12 alin.
(4) din Lege. (2) În cazul achiziţiei directe, entitatea contractantă are obligaţia de a utiliza catalogul electronic
pus la dispoziţie de SEAP sau de a publica un anunţ într-o secţiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a
SEAP, însoţită de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziţionate. (3) Prin
excepţie de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de: a) 100.000 lei pentru
produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, entitatea contractantă poate achiziţiona direct, fără a
utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidaţi; b) 70.000 de lei,
entitatea contractantă poate achiziţiona direct pe baza unei singure oferte; c) 4.500 lei, entitatea contractantă
are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.” Astfel, din
interpretarea prevederilor legale sus-menționate reiese că entitatea contractantă are dreptul de a realiza o
achiziție directă în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, în cazul
produselor sau serviciilor, respectiv 450.200 lei pentru lucrări. În ceea ce privește modalitatea de derulare a unei
achiziții directe, conform art. 49 alin. (2) din H.G.nr. 394/2016, ca regulă se impune obligația de a utiliza
catalogul electronic pus la dispoziţie prin intermediul S.E.A.P. sau de a publica un anunţ într-o secţiune dedicată
a web-site-ului propriu/A.N.A.P. sau a S.E.A.P., și doar ca excepție, în măsura în care se îndeplinesc condițiile
privind valoarea estimată a achiziției, astfel cum sunt enunțate la art. 49 alin. (3) din H.G.nr. 394/2016, această
modalitate de achiziție se poate realiza fără a avea obligația de a utiliza mijloacele electronice așa cum acestea
sunt menționate mai sus. În acest din urmă caz, dacă valoarea estimată a achiziției este mai mică decât 100.000
lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări entitatea contractantă poate achiziţiona direct,
fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidaţi; în cazul în
care valoarea estimată este mai mică de 70.000 de lei, entitatea contractantă va avea posibilitatea de a
achiziţiona direct pe baza unei singure oferte; ba mai mult, dacă valoarea estimată este situată sub pragul de
4.500 lei entitatea contractantă are dreptul de a realiza plata direct, pe baza angajamentului legal, fără
acceptarea prealabilă a unei oferte. Din prevederile legale susmenționate, reiese în mod evident că verificarea
condițiilor de încadrare în situațiile de excepție de la art. 49 alin. (3) din H.G.nr. 394/2016 se va raporta la
valoarea totală estimată a achiziției calculată conform Capitolul II Secţiunii a 2-a din Anexa la H.G. nr. 394/2016,
care de altfel a constituit criteriul principal în stabilirea modalității de achiziție.
Speta 728. Clarificări privind interpretarea sintagmei „prin consultarea a minim trei candidați” din textul
art. 49 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 394/2016 şi a sintagmei „direct pe baza unei singure oferte” din cadrul
art. 49 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 394/2016.
Raspuns:
Astfel cum este reglementat la art. 49 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 394/2016, în cazul în care valoarea estimată a
achiziţiei este mai mică de 100.000 lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, entitatea
contractantă poate achiziţiona direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, prin consultarea a
minimum trei candidaţi. Luând în considerare inclusiv dispozițiile alin. (4) ale aceluiași articol, precizăm că,
sintagma „prin consultarea a minim trei candidați” presupune ca entitatea contractantă să se adreseze, folosind
diferite căi/mijloace stabilite la nivelul acesteia, unui număr de minim de 3 operatori economici, în vederea
alegerii soluției celei mai convenabile privind achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor care să-i
satisfacă necesitatea. Entitatea contractantă trebuie să păstreze în acest sens în cadrul documentelor achiziției
realizate, dovada faptului că achiziția s-a realizat în urma consultării a minim trei candidați. De asemenea,
potrivit art. 49 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 394/2016, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei este mai mică
de 70.000 de lei, entitatea contractantă poate achiziţiona direct pe baza unei singure oferte. Prin urmare, în
acest caz entitatea contractantă poate realiza achiziția directă de produse, servicii sau lucrări necesare,
adresându-se unui singur operator economic, căruia să-i solicite prezentarea unei oferte avantajoase și va păstra
ca dovadă, documentul prin care demonstrează că a primit oferta ce a stat la baza realizării achiziției.
Speta 727. Entitatea contractantă solicită un punct de vedere cu privire la soluţia legală care poate fi
aplicată în cazul în care entitatea contractantă nu identifică în catalogul electornic din SEAP
lucrarea/produsul/serviciul necesar a fi achiziționat sau lucrarea/produsul/serviciul identificat nu-i satisface
necesitatea ori prețul este mai mare decât prețul pieței, iar ulterior prin publicarea unui anunţ într-o
secţiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP nu este depusă nicio ofertă, sau ofertele primite
de asemenea, nu satisfac necesitatea entității ori prețul este mai mare decât prețul pieței. De asemenea, se
solicită să se clarifice dacă prevederile art. 49 alin. (3) lit. b) și c) din H.G. nr. 394/2016 se aplică pentru
toate tipurile de achiziții de produse, servicii sau lucrări.
Raspuns:
Potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a realiza o achiziție directă
în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, în cazul produselor sau
serviciilor, respectiv 450.200 lei pentru lucrări. În ceea ce privește modalitatea de derulare a unei achiziții
directe, conform art. 49 alin. (2) din H.G.nr. 394/2016, ca regulă se impune obligația de a utiliza catalogul
electronic pus la dispoziţie prin intermediul S.E.A.P. sau de a publica un anunţ într-o secţiune dedicată a web-
site-ului propriu/A.N.A.P. sau a S.E.A.P., și doar ca excepție, în măsura în care se îndeplinesc condițiile privind
valoarea estimată a achiziției, astfel cum sunt enunțate la art. 43 alin. (3) din H.G.nr. 395/2016, această
modalitate de achiziție se poate realiza fără a avea obligația de a utiliza mijloacele electronice așa cum acestea
sunt menționate mai sus. În acest din urmă caz, dacă valoarea estimată a achiziției este mai mică decât 100.000
lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări autoritatea contractantă poate achiziţiona
direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidaţi; în
cazul în care valoarea estimată este mai mică de 70.000 de lei, autoritatea contractantă va avea posibilitatea de
a achiziţiona direct pe baza unei singure oferte; ba mai mult, dacă valoarea estimată este situată sub pragul de
4.500 lei autoritatea contractantă are dreptul de a realiza plata direct, pe baza angajamentului legal, fără
acceptarea prealabilă a unei oferte. Așadar, entitatea contractantă are obligația respectării prevederilor sus-
menționate în ceea ce privește realizarea unei achiziții directe, iar în acest sens, atragem atenția asupra faptului
că legislația în materie nu limitează dreptul entităților contractante, de a uza în mod repetat, atunci când
situația o impune, de catalogul electronic disponibil în SEAP sau, după caz, de publicarea un anunţ într-o secţiune
dedicată a web-site-ului propriu/A.N.A.P. ori a S.E.A.P, atunci când valoarea estimată a achiziției este peste
pragurile valorice de la art. 49 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, în vederea achiziționării
produselor/serviciilor/lucrărilor necesare care să corespundă exigențelor și normelor stabilite de entitate. Pentru
a evita situațiile de a nu identifica serviciul, produsul sau lucrarea care să i satisfacă necesitatea sau după caz,
de a evita riscul de a nu fi depusă nicio ofertă ori ofertele depuse să nu reflecte prețul real din piață, în cazul în
care autoritatea contractantă realizează achiziția directă prin publicarea unui anunţ într-o secţiune dedicată a
web-site-ului propriu/A.N.A.P. sau a S.E.A.P., ținând cont de obligația de a include în acesta o descriere a
produselor, serviciilor sau lucrărilor ce se doresc a fi achiziționate, recomandăm ca respectiva descriere să fie cât
mai clară, precisă și amănunțită, astfel încât operatorii economici să primească suficiente informații relevante în
baza cărora să-și fundamenteze oferta și prețurile aferente. Precizăm că prevederile art. 49 alin. (3) lit. b) și c)
din H.G. nr. 394/2016 devin incidente pentru orice achiziție care se află sub pragurile valorice de 70.000 lei,
respectiv 4.500 lei, indiferent dacă entitatea contractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări.
Speta 726. Entitatea contractantă solicită consiliere metodologică privind achiziţia directă respectiv dacă în
vederea estimării și alegerii modalității de achiziție directă trebuie să țină cont totodată de prevederile art.
18 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, precum și dacă prevederile art. 22 și art. 23 din Legea nr.
99/2016 se aplică și în interiorul pragului de achiziție directă.
Raspuns:
Potrivit prevederilor legale în materie, entitatea contractantă are obligația ca, în vederea alegerii modalității de
atribuire aplicabile - fie o procedură de achiziție sectorială reglementată la art. 82 alin. (1) din Legea nr.
99/2016, fie achiziția directă, reglementată la art. 49-52 din H.G. nr. 394/2016,- să utilizeze regulile de estimare
prevăzute la Capitolul I Secțiunea a 5-a Paragraful 3 din Legea nr. 99/2016, precum și cele din cuprinsul
Capitolului I Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 394/2016. Prin urmare, entitatea contractantă va aplica corelativ atât
prevederile art. 17, cât și cele ale art. 18 din H.G. nr. 394/2016, pentru determinarea unei estimări corecte, în
baza prevederilor legale, a produselor/serviciilor/lucrărilor necesar a fi realizate, urmând ca în funcție de
valoarea achizițiilor astfel rezultată, raportată la pragurile valorice de la art. 12 din Legea nr. 99/2016 să
utilizeze achiziția directă sau, după caz, una dintre procedurile prevăzute de legislația în materiei. Utilizarea
noțiunii de „procedură de atribuire” în cuprinsul art. 18 din H.G. nr. 394/2016, care reglementează, așa cum am
afirmat mai sus, regulile/criteriile după care trebuie să se ghideze entitatea contractantă în vederea stabilirii
valorii estimate a achiziţiilor şi alegerii corecte a modalităţii de atribuire aplicabile, denotă faptul că intenția
legiuitorului a fost de a atrage atenția asupra respectării prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, în
sensul în care entitatea contractantă nu are dreptul : - de a diviza contractul de achiziţie sectorială în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică și nici - de a utiliza metode calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
prevăzute de prezenta lege. În ceea ce privește realizarea achiziție directe, această modalitate de atribuire nu
reprezintă o procedură de achiziție prevăzută de legislația în materie și prin urmare nu comportă aceleiași
cerințe și reguli de aplicare aferente procedurilor (implicit în ceea ce privește art. 22 și art. 23 din Legea
nr.99/2016). Ca atare, obligațiile unei entități contractante în realizarea unei achiziții directe se limitează la
aplicarea dispozițiilor Capitolului III – Secțiunea 1 „Achiziția directă” din H.G. nr. 394/2016.
Speta 723. Autoritate contractantă a publicat un anunț în S.E.A.P. în vederea realizării unei achiziții directe
care are ca obiect servicii de verificare proiect tehnic pentru realizarea obiectivului de investiții Sistem de
irigații spații verzi. În cadrul anunțului cu privire la achiziția în discuție, autoritatea contractantă solicită
îndeplinirea unei condiții de participare conform căreia „Verificarea proiectului va fi realizată de către un
verificator tehnic atestat pe lucrări de instalații de alimentări cu apă și canalizări care va întocmi un referat
de verificare. Documentul de confirmare se va regăsi alături de ofertă.” Având în vedere că lucrările de
irigații spații verzi fac parte din domeniul îmbunătățirilor funciare și nu al instalațiilor de alimentare cu apă
și canalizare, se solicită consiliere metodologică cu privire la legalitatea formulării unei astfel de cerințe.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile legale în materia achizițiilor publice, autoritatea contractantă are dreptul de a
stabili în cadrul documentației de atribuire cerințe privind capacitatea necesare și adecvate pentru a se asigura
că operatorii economici dețin resursele și experiența necesare pentru execuția contractului la standardele de
calitate corespunzătoare. Ca regulă generală, toate cerințele trebuie să aibă legătură directă și să fie
proporționale cu obiectul contractului de achiziție publică, cu respectarea tuturor prevederilor din legislația
specifică incidente obiectului contractului. Totodată, cerințele nu trebuie să fie identice, ci similare cu obiectul
contractului și trebuie formulate astfel încât să nu genereze o restrângere a concurenței. Însă, în situația de față,
nu este vorba de o procedură de achiziție publică în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci de o achiziție directă
care nu reprezintă o procedură de atribuire, ci o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a
căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an calendaristic, nu depășește un anumit prag valoric, respectiv
135.060 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii, respectiv 450.200 lei pentru fiecare achiziție de
lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016). Prin raportare la modul de desfășurare a achiziției
directe, legislația privind achizițiile publice nu impune alte obligații pentru autoritatea contractantă în afară de
cele prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și cele prevăzute în „Capitolul III Secțiunea 1 – Achiziția
directă” din H.G. nr. 395/2016. Așadar, prevederile legale privind motivele de excludere și cele referitoare la
cerințele privind capacitatea candidatului/ofertantului, reglementate în Cap. IV, Secțiunea a 6-a, Paragraf 2 și 3
din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile doar în cazul derulării unei proceduri de atribuire, nu și în cazul unei
achiziții directe. În situația în care cumpărarea directă a fost atribuită cu încălcarea principiilor și a dispozițiilor
sus-menționate, persoanele fizice sau juridice care se consideră vătămate au dreptul să conteste rezultatul
achiziției, în condițiile Legii nr. 554/2004.
Speta 713. Consiliere metodologică cu privire la modul de interpretare a excepţiilor reglementate de

dispozițiile art. 43 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr.
419/2018, respectiv modalitatea de realizare a achiziţiilor directe cu valoare estimată: - mai mică decât
pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin (5) din Legea nr. 98/2016 dar mai mare decât pragurile valorice
prevăzute de art. 43 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016; - mai mică decât pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin (5) din Legea nr. 98/2016 dar şi decât pragurile valorice prevăzute de art. 43 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016.
Raspuns:
Prin modificările aduse de H.G. nr. 419/2018 prevederilor care reglementează modalitatea de realizare a
achiziţiei directe din cadrul Capitolului III, Secţiunea 1 din anexa la H.G. nr. 395/2016 s-a urmărit simplificarea
achiziției directe pentru contractele cu valoare mică, în concordanță cu prevederile art. 137 din Regulamentul
Delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei precum și crearea unui sistem mai eficient de lucru decât cel propus prin
utilizarea doar a actualelor cataloage electronice create de operatorii economici. Astfel, dispoziţiile art. 43 alin.
(1) din anexa la H.G. nr. 395/2016 care stipulează dreptul autorităţii contractante de a achiziţiona direct
produse, servicii sau lucrări în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât
pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin (5) din Legea nr. 98/2016 rămân neschimbate. Facem menţiunea că la
calcularea valorii estimate a achiziţiei autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere atât regulile generale
de estimare din cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 dar şi noile reguli de
alegere a procedurii de atribuire prevăzute în cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2-a din anexa la H.G. nr.
395/2016. În ceea ce priveşte modalitatea de realizare a achiziţiei, în cadrul art. 43 alin. (2) din anexa la H.G.
nr. 395/2016, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 419/2018, a fost reglementată regula generală conform
căreia „autoritatea contractantă are obligaţia de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziţie de SEAP sau de a
publica un anunţ într-o secţiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoţit de descrierea
produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziţionate”. În schimb, în cadrul alin. (3) al aceluiaşi
articol sunt prevăzute excepţiile de la regula generală respectiv situaţiile în care autoritatea contractantă poate
achiziţiona direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, în condiţiile încadrării sub pragurile
valorice reglementate expres la acest alineat, precum şi modalitatea de realizare a achiziţiei în aceste cazuri.
Astfel, pentru achiziţiile directe de valoare mai ridicată se asigură respectarea principiilor reglementate la art. 2
alin. (2) din Legea 98/2016 prin realizarea unei publicităţi adecvate şi chemarea la competiţie a operatorilor
economici interesaţi chiar dacă aceştia nu sunt înscrişi în SICAP/SEAP iar în cazul achiziţiilor de valoare mai mică
se asigură o modalitate alternativă de realizare a achiziţiei mult mai simplă din punct de vedere administrativ.
Ca urmare, începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr. 419/2018, respectiv 18.06.2018, autoritatea
contractantă va avea în vedere următoarele reguli de realizare a achiziţiei directe: În situaţia în care valoarea
estimată a achiziției este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin (5) din Legea nr. 98/2016 dar
mai mare decât pragurile valorice prevăzute de art. 43 alin. (3) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă va putea achiziționa direct produse/servicii/lucrări în condiţiile expres reglementate la
art. 43 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 astfel: - fie prin utilizarea catalogului electronic pus la dispoziţie
de SEAP/SICAP (noul SEAP); - fie prin publicarea unui anunţ într-o secţiune dedicată a website-ului propriu/ANAP
sau a SICAP, însoţit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziţionate. Prin
excepţie, în situaţia în care valoarea estimată a achiziției este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin (5) din Legea nr. 98/2016 dar şi decât pragurile valorice prevăzute de art. 43 alin. (3) din anexa la
H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă va putea achiziționa direct produse/servicii/lucrări în condiţiile
expres reglementate la art. 43 alin. (3) astfel: - prin consultarea a minimum trei candidaţi, fără a utiliza
catalogul electronic sau anunţul prealabil, în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, este mai mică decât
100.000 lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări (conform art. 43 alin. (3) lit. a)); - pe
baza unei singure oferte, în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, pentru produse, servicii, lucrări este mai
mică decât 70.000 de lei (conform art. 43 alin. (3) lit. b)); - prin plată directă pe baza angajamentului legal, fără
acceptarea prealabilă a unei oferte, în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, pentru produse, servicii, lucrări
este mai mică decât 4.500 lei. (conform art. 43 alin. (3) lit. c)). Cu toate acestea, în cazul în care, în urma
consultării prevăzute la alin. (3) lit. a), autoritatea contractantă primeşte doar o ofertă care îndeplineşte
cerinţele solicitate realizarea achiziţiei este permisă în temeiul alin. (4) al aceluiaşi articol.
Speta 696. Având în vedere modificările aduse art. 46 din H.G. nr.395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, fac
obiectul transmiterii unei notificări privind realizarea achizițiilor directe și achizițiile realizate în catalogul
electronic? De asemenea, prin raportare la data intrării în vigoare a H.G. nr. 419/2018, fac obiectul
notificării și achizițiile atribuite în primul trimestru al anului 2018? Pot fi transmise mai multe notificări pe
parcursul unui trimestru cu privire la fiecare achiziție directă atribuită?
Raspuns:
Deși art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 nu face distincție în funcție de modalitatea de atribuire a achizițiilor
directe, considerăm că pentru a se evita dublarea informației, fac obiectul notificării doar achizițiile directe care
nu se realizează prin catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP, având în vedere că acestea din urmă sunt
accesibile oricărei persoane interesate. Din modul de redactare a art. 46, care prevede că “autoritatea
contractantă are obligația trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziţiile directe, grupate
pe necesitate (…)” se desprinde concluzia potrivit căreia nu pot fi transmise mai multe notificări pe parcursul
unui trimestru cu privire la fiecare achiziție directă atribuită. Având în vedere principiul neretroactivității legii
civile noi, nu vor face obiectul notificării prevăzute la art. 46 din Anexa la H.G. nr. 419/2018 achizițiile directe
atribuite în cursul primului trimestru al anului 2018.
Speta 688. Consiliere metodologică privind modul de aplicare a dispozițiilor art. 43 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016, astfel cum au fost modificate prin H.G. nr. 419/2018 în următoarele situații ipotetice: 1. Dacă
autoritatea contractantă are de realizat o achiziție în valoarea de 50.000 lei fărp TVA și o achiziție
ulterioare de 60.000 de lei fără TVA, atribuirea celor două contracte se va face cu respectarea prevederilor
de la lit. b) sau lit. c)? 2. În situația în care autoritatea contractantă a realizat o achiziție în valoare de
50.000 de lei fără TVA fără să știe că ulterior, în decursul aceluiași an, va fi nevoită să realizeze o a doua
achiziție similară în valoarea de 80.000 lei fără TVA, cum trebuie realizată cea de-a doua achiziție?
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa
direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei. Precizăm
că valoarea estimată a unei achiziții se calculează având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată
de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului
menționate în mod explicit în documentele achiziției (art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Având în vedere
prevederile legale citate mai sus, precum și partea introductivă a alin. (3) al art. 43 din H.G. nr. 395/2016,
potrivit căreia „(3) Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de:
(…)”, apreciem că pragurile valorice reglementate la articolul de lege în discuție, se raportează la întreaga
valoare estimată a achiziției, chiar dacă autoritatea contractantă decide să încheie mai multe contracte de
achiziție publică sau să lanseze mai multe comenzi cu același obiect sau cu obiect similar, pe parcursului unui an
bugetar. 1) În prima situaţie ipotetică prezentată Autoritatea contractantă intenționează să realizeze o achiziție
publică (nu se precizează dacă este vorba despre produse, servicii sau lucrări) în valoare de 50.000 lei, fără TVA
și ulterior, în același an bugetar, o nouă achiziție cu același obiect sau cu obiect similar, valoarea acesteia din
urmă fiind de 60.000 lei, fără TVA. În acest context, pentru a se stabili încadrarea într-una dintre situațiile
prevăzute la art. 43 alin. (3) lit. a) sau lit. b) din H.G. nr. 395/2016 se solicită un punct de vedere privind
necesitatea cumulării valorilor celor două achiziții cu același obiect sau cu obiect similar. În acestă situaţie
ipotetică valoarea estimată a achiziției este 110.000 lei, fără TVA, astfel încât dacă este vorba despre lucrări
autoritatea contractantă le poate achiziționa direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, prin
consultarea a minimum trei candidați, deci în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) lit. a) din H.G. nr.
395/2016. În schimb, dacă obiectul achiziției este reprezentat de produse sau servicii (cu o valoare estimată
totală de 110.000 lei, fără TVA), achiziția acestora se va efectua cu respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (2) din
H.G. nr. 395/2016, mai precis se va utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau se va publica un
anunț ori, după caz, mai multe anunțuri, într-o secțiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP,
însoțit de descrierea produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. 2) În a doua situaţie ipotetică
prezentată Autoritatea contractantă a realizat, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) lit. b) din H.G. nr.
395/2016, o achiziție publică cu o valoare de 50.000 lei, fără TVA, iar ulterior a apărut necesitatea de a efectua
o nouă achiziție cu același obiect sau cu obiect similar, având o valoare de 80.000 lei, fără TVA. În acest context
se solicită un punct de vedere cu privire la modul în care se va realiza cea de-a doua achiziție, și anume cu
respectarea prevederilor art. 43 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 ori, având în vedere valoarea primei
achiziții realizate, autoritatea contractantă va trebui să limiteze valoarea celei de-a doua achiziții la 20.000 lei,
fără TVA (astfel încât să nu se depășească pragul valoric prevăzut la art. 43 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 395/2016,
respectiv 70.000 lei). Referitor la cazul prezentat dorim să ne exprimăm convingerea că o planificare
corespunzătoare a procesului de achiziție publică poate preîntâmpina această situație, motiv pentru care
recomandăm autorităților contractante să acorde o atenție sporită etapei de planificare/pregătire prevăzute la
art. 8 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. Cu toate acestea, pornind de la prezumția că o autoritatea
contractantă care a acționat cu diligență la momentul stabilirii necesităților aferente unui an bugetar se
regăsește totuși în situaţia ipotetică prezentată considerăm că la stabilirea modalității de realizare a achiziției
ulterioare celei efectuate prin utilizarea uneia dintre excepțiile prevăzute la art. 43 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016, se va avea în vedere valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor achiziționate până în acel moment,
cumulată cu cea a produselor/serviciilor/lucrărilor similare care urmează a fi achiziționate pe parcursului
aceluiași an bugetar. Pe de altă parte, atunci când există indicii că necesitatea de a achiziționa anumite
produse/servicii/lucrări poate să reapară în cursul aceluiași an bugetar, desigur fără ca valoarea cumulată a
acestora să depășească pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se recomandă
evitarea aplicării excepțiilor instituite prin art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Concluzionând, ideea
fundamentală care se desprinde din cele arătate mai sus este că regula în cazul achiziției directe o constituie
utilizarea catalogului electronic pus la dispoziție de SEAP sau publicarea unui anunț într-o secțiune dedicată a
web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a
fi achiziționate (a se vedea art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016).
Speta 678. Consiliere metodologică cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor art. 43 din H.G. nr.
395/2016, respectiv obligativitatea efectuării achizițiilor directe prin SEAP în cazul în care valoarea estimată
este sub 70.000 lei.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „În cazul achiziției directe, autoritatea
contractantă are obligația de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau de a publica un anunț
într-o secțiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau
lucrărilor care urmează a fi achiziționate”. Totodată, potrivit art. 43 alin. (3) lit. b) din același act normativ,
„Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de: (...) b) 70.000 de
lei, autoritatea contractantă poate achiziționa direct pe baza unei singure oferte”. Prin urmare, legislația
prevede următoarele reguli: - În situația în care valoarea achiziției este mai mică decât pragurile valorice de la
art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, dar mai mare decât pragurile valorice prevăzute de art. 43 alin. (3) din
H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă va putea achiziționa direct produse/servicii/lucrări în condițiile
descrise de art. 43 alin. (2) din hotărârea de Guvern, respectiv fie de a utiliza catalogul electronic pus la
dispoziție de noul SEAP (SICAP), fie de a publica un anunț pe web-site-ul propriu/ANAP/SEAP, însoțit de
descrierea produselor/serviciilor/lucrărilor pe care dorește a le achiziționa. - În situația în care, prin excepție de
la alin. (1), valoarea achiziției este mai mică și decât pragurile prevăzute de art. 43 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016, respectiv mai mică de 70.000 lei, autoritatea contractantă are posibilitatea achiziționării directe a
produselor/serviciilor/lucrărilor, pe baza unei singure oferte.
Speta 676. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii unui acord-cadru având ca obiect
prestarea serviciilor de telefonie mobilă ca urmare a realizării unei achiziții directe.
Raspuns:
Legislația în vigoare în materia achizițiilor publice, respectiv prevederile art. 114 din Legea nr. 98/2016,
stipulează că autoritatea contractantă „atribuie acordurile-cadru prin aplicarea procedurilor corespunzătoare
prevăzute la art. 68.” Totodată, conform art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „(1) Procedurile de atribuire
reglementate (…) cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt
următoarele: a) licitația deschisă; b) licitația restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e)
parteneriatul pentru inovare; f) negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluții; h) procedura de
atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice; i) procedura simplificată.” Prin urmare,
acordul-cadru, conform prevederilor din Legea nr. 98/2016, reprezintă unul din instrumentele specifice de
atribuire a contractelor de achiziție publică prin aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege. Or, din
perspectiva legislației în domeniul achizițiilor publice, achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire, ci
o modalitate simplă de cumpărare ce poate fi aplicată numai în cazul în care valoarea, fără TVA, estimată la
nivelul unui an calendaristic, nu depășește pragurile valorice stabilite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Obligațiile unei autorități contractante în realizarea unei achiziții directe se limitează la respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și la aplicarea dispozițiilor Capitolului III – Secțiunea 1
„Achiziția directă” din H.G. nr. 395/2016. Pe de altă parte, orice autoritate contractantă poate semna prin
achiziție directă un contract de achiziție publică care poate avea aceleași caracteristici cu cele ale unui acord-
cadru, în sensul că în baza acestuia se pot achiziționa, pe bază de comandă, serviciile de telefonie mobilă ori de
câte ori sunt necesare.
Speta 637. Autoritatea contractantă a realizat o achiziție directă din catalogul SEAP, care are ca obiect
achiziționarea serviciilor de organizare de evenimente culturale, respectiv servicii care sunt incluse în
Anexa 2 a Legii nr.98/2016. Astfel, se solicită consiliere metodologică în sensul stabilirii încălcării/respectării
prevederilor legale în materia achizițiilor publice.
Raspuns:
Subliniem că legislația în materia achizițiilor publice nu impune, în ceea ce privește derularea procedurii proprii
reglementate de art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr.98/2016 (aplicabilă serviciilor care sunt incluse în Anexa nr.
2 a Legii nr. 98/2016 cu valoare estimată mai mică decât pragul valorig prevăzut la art. 7 alin.(1) lit.d) din
aceeași lege) alte obligații în afara celei de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din același act
normativ. În acest sens, procedura proprie se va realiza în baza unor norme procedurale interne stabilite de
autoritatea contractantă cu respectarea principiilor prevăzute de lege, așa cum am menționat mai sus, fără a fi
constrânsă în această situație de a aplica alte prevederi în materie de achiziție publică, inclusiv cele care privesc
obligația de a publica o invitație de participare, de a publica o documentație de atribuire sau de a urmări pașii
procedurali ai unei proceduri simplificate, conform art. 113 din Legea nr. 98/2016, și nici de a respecta condițiile
impuse prin prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, autoritatea contractantă are
posibilitatea de a-și stabili/desfășura această modalitate de achiziție în baza unor norme procedurale interne,
având obligația în acest caz doar de a respecta principiile enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Totodată, precizăm că, în contextul apariției pachetului legislativ în domeniul achizițiilor publice, în anul 2016, a
cărui deziderat între altele îl reprezintă și transparentizarea achizițiilor publice desfășurate de către autoritățile
contractante, legislația în materie prevede ca regulă realizarea achiziției directe și a procedurilor competitive
prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul S.E.A.P. și doar ca excepție, prin alte mijloace
decât cele electronice. Prin urmare, despre realizarea unei proceduri proprii pe platforma S.E.A.P. nu putem
spune în nici un caz că poate conduce la încălcarea principiului transparenței. În subsidiar, menționăm că în cazul
în care se consideră vătămat ca urmare a desfășurării unei proceduri proprii, operatorul economic are dreptul de
a sesiza, în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța de judecată de pe raza teritorială a
autorității contractante în cauză.
Speta 631. Consiliere metodologică cu privire la transmiterea în SEAP a notificării cu privire la achiziția
directă a cărei valoare depășește 13.000 lei, fără TVA, în cazul unei achiziții directe din catalogul electronic.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, „în situaţia în care achiziţia directă se realizează în
conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3), autoritatea contractantă transmite în SEAP o notificare cu privire la
achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte 13.000 lei, fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii
documentului justificativ ce stă la baza achiziţiei realizate”. Astfel, în vederea respectării principiului
transparenței, autoritatea contractantă transmite o notificare în SEAP, numai în situația în care achiziția se
realizează offline, respectiv fără a folosi catalogul electronic publicat în SEAP, în conformitate cu art. 43 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016, aspect subliniat și în manualul de utilizare SICAP care prevede că: „Notificările de
atribuire se publică doar pentru achizițiile directe desfășurate în afara sistemului”. Prin urmare, având în vedere
că în cazul de față este vorba despre o achiziție directă ce s-a desfășurat online, prin intermediul catalogului
electronic publicat în SEAP, nu este necesară transmiterea unei astfel de notificări, motiv pentru care este blocat
și Butonul: Modalitatea de desfășurare ONLINE pe NU.
Speta 623. Consiliere metodologică privind modalitatea de realizare a achizițiilor din cadrul unor
proiecte/programe/acțiuni proprii de la nivelul autorității contractate pe anul 2018, invocând posibilitatea :
tratării unitare/distincte a proiectelor/programelor respective ; încadrării achizițiilor din cadrul proiectelor
la categoria „servicii sociale și alte servicii specifice” din Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, ținând cont de
faptul că printre achizițiile necesar a fi realizate în cadrul proiectelor, se regăsesc cu titlul de exemplu,
servicii de organizare evenimente, materiale promoționale, servicii de cazare și masă, servicii de transport,
etc; aplicării unei proceduri proprii.
Raspuns:
Întrucât în speța dată nu cunoaștem dacă achizițiile din cadrul programelor, proiectelor și acțiunilor proprii sunt
aferente unor proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, pornim de la premisa că raportarea în ceea ce
privește estimarea achizițiilor și alegerea modalității de atribuire se face la nivelul anului bugetar, în condițiile
art. 17 alin. (1) și (2) din H.G.nr. 395/2016. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) mai sus-
menționat, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității de achiziție publică, să se raporteze
la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de
la art. 17 alin. (1) lit. a) sus-menționat, și anume la valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau
unui an bugetar. Totodată, în speța dată, înțelegem că este necesară achiziția în cadrul proiectelor/programelor
derulate de autoritatea contractantă de servicii din anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016 (cum ar fi: servicii de
organizare evenimente, servicii de cazare și masă, etc). Astfel, referitor la posibilitatea aplicării unei proceduri
proprii în cazul achiziționării de servicii din anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, precizăm că, potrivit prevederilor
art. 68 alin. (2) lit. b) din Legea nr.98/2016, această procedură este utilizată în situația în care valoarea
serviciilor în discuție, necesar a fi achiziționate de către autoritatea contractantă la nivelul anului bugetar, în
condițiile art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, este mai mică decât pragul de la art. 7 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016, respectiv cel de 3.376.500 lei. Pe de altă parte, în cazul în care valoarea estimată a
serviciilor sus-menționate este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016, autoritatea contractantă are obligația aplicării uneia dintre procedurile prevăzute la art. 68 alin. (1) lit.
a) - g) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, atragem atenția asupra faptului că în situația în care
contractul/contractele este/sunt mixt(e), având ca obiect atât servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute
în anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, cât și alte servicii (de exemplu, serviciile de transport invocate ca fiind
necesar a fi achiziționate în cadrul proiectelor/programelor nu se regăsesc în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016),
ori având ca obiect atât servicii, cât și produse, obiectul principal al contractului se determină în funcție de cea
mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective, astfel cum reiese din dispozițiile art.
35 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Față de cele prezentate mai sus, precizăm că în temeiul art. 1 alin. (4) din
H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, aceasta fiind singura în
măsură să-și cunoască/definească necesitățile și să stabilească întinderea acestora în cadrul
proiectelor/programelor derulate.
Speta 567. Este posibilă achiziționarea directă a unor lucrări, fără a realiza achiziția prin intermediul
platformei SEAP.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 43 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa
direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, art. 43 alin. (3) din
H.G. nr. 395/2016 prevede excepțiile prin care legiuitorul permite ca achiziția directă să nu fie efectuată online,
prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), autoritatea contractantă având posibilitatea de
a realiza achiziția de la orice operator economic, elaborând în acest sens, o notă justificativă. Din economia
textului art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016 - respectiv „În cazul în care entitatea contractantă nu identifică în
cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că
prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței sau, din motive
tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci entitatea contractantă poate
realiza achiziția de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă” - rezultă, însă, că
autoritatea contractantă are inițial obligația de a utiliza catalogul electronic, și ulterior, în funcție de
circumstanțele prevăzute de lege, poate recurge la cumpărarea directă off-line, la care, conform prevederilor
anterior precizate, se elaborează o notă justificativă.
Speta 562. Consiliere metodologică cu privire la măsurile care se impun pentru evitarea situațiilor în care
autoritățile contractante, invocând faptul că achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în
sensul Legii nr. 98/2016, refuză să ofere operatorilor economici informații cu privire la deciziile pe care le
iau în atribuirea directă a contractelor de achiziții publice.
Raspuns:
Achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul legislației în domeniul achizițiilor publice, ci
este o modalitate simplă de a achiziționa produse/servicii/lucrări a căror valoare fără TVA, estimată conform
prevederilor legale, nu depășește un anumit prag valoric stipulat la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Astfel,
din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, obligațiile unei autorități contractante în
realizarea unei achiziții directe se limitează la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016 și la aplicarea dispozițiilor Capitolului III – Secțiunea 1 „Achiziția directă” din Anexa la H.G. nr.
395/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili, în aceste limite, pe baza unor norme
procedurale interne, modalitatea concretă de desfăşurare a achiziţiei directe. În situaţia în care cumpărarea
directă a fost atribuită cu încălcarea principiilor și a dispozițiilor sus-menţionate, persoanele fizice sau juridice
care se consideră vătămate au dreptul să conteste rezultatul achiziţiei, în condițiile Legii nr. 554/2004. Precizăm
în acest sens că, întrucât achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire, conform celor menţionate mai
sus, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) nu are competenţa de soluţionare a
contestaţiilor depuse de operatorii economici având ca obiect rezultatul unei cumpărări directe, prevederile Legii
nr. 101/2016 nefiind aplicabile în cauză. Totodată menționăm că, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1)
lit. d) și e) din Anexa la Ordinul Președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 314/2018, “În
exercitarea funcţiei de control ex-post a achiziţiilor publice, A.N.A.P., prin Direcţia Control ex-post, desfăşoară
următoarele activităţi: d) constatarea faptelor prin care se încalcă sau se eludează prevederile legale în
domeniul achiziţiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii/achiziţiilor publice
verzi; e) sancţionarea faptelor săvârşite cu încălcarea prevederilor legale în materia achiziţiilor
publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii/achiziţiilor publice verzi, în măsura în care
acestea constituie contravenţii potrivit legislaţiei în vigoare;” De asemenea, astfel cum se prevede la art. 3 alin.
(2) din Anexa la Ordinul Președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 314/2018, “Obiect al
controlului ex-post îl constituie numai acele proceduri de achiziţii publice/sectoriale/concesiuni de lucrări şi
concesiuni de servicii care sunt finalizate prin încheierea unui contract/acord-cadru de achiziţie publică,
contract/acord-cadru sectorial, contract de concesiune de lucrări sau contract de concesiune de servicii”, iar în
ceea ce privește achiziţia directă, „obiectul controlului îl constituie verificarea respectării art. 11 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 16 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, cu
modificările şi completările ulterioare”.
Speta 558. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante de a utiliza costul cel
mai scăzut sau prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazurile în care achiziționează direct
servicii intelectuale cu valoarea estimată a achiziției mai mică decât 132.519 lei, cu TVA.
Raspuns:
Achiziția directă nu reprezintă o procedură de achiziție publică în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci o
modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an
bugetar nu depășește un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru fiecare achiziție de produse ori
servicii, respectiv 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016).
Prin raportare la modul de desfășurare a achiziției directe, prevederile Legii nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016 nu
impun alte obligații pentru autoritatea contractantă în afară de cele prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016 și cele prevăzute în „Capitolul III Secțiunea 1 – Achiziția directă” din H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, din
punct de vedere al prevederilor în materie, în cazul achiziționării de produse/servicii/lucrări prin achiziție
directă nu se impune utilizarea unui anumit criteriu de atribuire, autoritatea contractantă având posibilitatea de
a stabili criteriul de atribuire, pe care îl consideră adecvat, prin raportare la obiectul și complexitatea achiziției.
Speta 532. Consiliere metodologică privind posibilitatea achiziționării directe a unor servicii care fac
obiectul unui acord-cadru încheiat cu 3 operatori economici, aflat în derulare, pentru care atribuirea
contractelor subsecvente se realizează prin reofertare.
Raspuns:
Ca regulă generală, potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, prin încheierea unui acord-cadru,
autoritatea contractantă îşi asumă, faţă de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a
acordului respectiv, obligaţia de a nu încheia cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract
având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv. În
temeiul art. 110 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligaţia, ori de cât ori decide
achiziţionarea serviciilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, să transmită concomitent o invitaţie de
participare la reofertare către toţi operatorii economici semnatari ai acordului-cadru. Prin urmare, achiziționarea
serviciilor aferente acordului-cadru semnat se va realiza, în situația dată, numai ca urmare a trimiterii invitațiilor
la reofertare tuturor semnatarilor acordului-cadru și a desemnării câștigătorului care are oferta cea mai
avantajoasă, în baza elementelor și condițiilor stabilite de autoritatea contractantă. În cazul în care însă, ca
urmare a aplicării procesului de reofertare, niciunul dintre operatorii economici semnatari ai acordului-cadru nu
are capacitatea de a răspunde solicitării autorității contractante din propria culpă, potrivit art. 111 alin. (2) lit.
b) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa serviciile în cauză de la un alt
operator economic prin inițierea unei noi proceduri de atribuire, iar referitor la neîndeplinirea obligațiilor aflate
în sarcina operatorilor economici în culpă, aceștia vor suferi consecințele prevăzute în acordul-cadru (art. 111
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016). De asemenea, conform. art. 111 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, în cazul
în care, ca urmare a aplicării procesului de reofertare, niciunul dintre operatorii economici semnatari ai
acordului-cadru nu are capacitatea de a răspunde solicitării autorității contractante deoarece cantitatea care
face obiectul contractului depășește cantitatea estimată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa
diferența care nu poate fi acoperită de respectivii operatori economici de la un alt operator economic prin
aplicarea unei noi proceduri de atribuire.
Speta 493. Consiliere metodologică cu privire la situația în care, în urma unei achiziții directe efectuate prin
intermediul catalogului electronic pus la dispoziție prin SEAP, achiziția și contractul au fost încheiate la
valoarea maxima oferită de autoritatea contractantă, valoare mai mică decât cea ofertată și publicată în
SEAP de către operatorul economic în cauză, însă, dintr-o greșeală umană, nu a fost apăsat butonul
“Reducere”. În acest sens, se solicită sprijin în eventuala modificare a valorii achiziției în SEAP.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, “Autoritatea contractantă, accesând
cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în
aceste cataloage şi de a transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care le
oferă”. Totodată, astfel cum se prevede la art. 46 alin. (1), (3) și (4) din actul normativ anterior menționat, în
termen de două zile de la primirea notificării prevăzute la art. 45 alin. (1), operatorul economic are obligaţia de
a transmite prin intermediul SEAP acceptarea sau neacceptarea condiţiilor impuse de autoritatea contractantă și,
în cazul în care operatorul economic acceptă condiţiile impuse de autoritatea contractantă, va transmite
acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea
lucrărilor, urmând ca autoritatea contractantă să transmită, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta fermă a
operatorului economic, în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către operatorul
economic. Prin urmare, raportând prevederile legale redate mai sus la speța dată, considerăm că acceptarea de
către operatorul economic în cauză a prețului maximal impus de autoritatea contractantă ar fi trebuit să se
reflecte în oferta fermă transmisă de acesta prin SEAP, precum și în acceptarea de către autoritatea
contractantă a ofertei ferme, ofertă în care ar fi trebuit să se regăsească prețul inclus în contractul încheiat în
urma achiziției directe. Însă, având în vedere că, în speța dată, dintr-o greșeală umană nu a fost apăsat butonul
“Reducere”, apreciem că prin încheierea contractului la prețul maximal oferit de autoritatea contractantă cele
două părți și-au exprimat acordul cu privire la acest preț, reflectând intenția reală a acestora privind condițiile
care să le guverneze contractul. În ceea ce privește modificarea valorii achiziției din cadrul catalogului electronic
la valoarea din contractul încheiat, precum și alte detalii privind modul de desfășurare prin intermediul SEAP a
achiziției directe și posibilitățile tehnice de operare a unor modificări/rectificări în sistem, vă recomandăm să vă
adresați Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), instituția publică de specialitate a administrației
publice centrale care are rolul de a gestiona și opera Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Speta 419. Consiliere metodologică cu privire la necesitatea întocmirii dosarului achiziției publice, astfel
cum este prevăzut la art. 148 din H.G. nr. 395/2016, în cazul unei achiziții directe, precum și cu privire la
conținutul minim al dosarului achiziției necesar pentru o achiziție directă.
Raspuns:
Achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul legislației în domeniul achizițiilor publice, ci
este o modalitate simplă de a achiziționa produse/servicii/lucrări a căror valoare fără TVA, estimată conform
prevederilor legale, nu depășește un anumit prag valoric stipulat la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Modul
de desfășurare a achiziției directe este prevăzut la art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016. Referitor la prima întrebare
cu privire la documentele prevăzute la art. 148 din H.G. nr. 395/2016 ce trebuie să facă parte din dosarul
achiziției publice, precizăm că acestea sunt necesare în cazul aplicării uneia dintre procedurile de atribuire
reglementate prin art. 68 din Legea nr. 98/2016, astfel că acestea nu sunt necesare în cazul unei achiziții
directe. Achiziția directă se realizează prin intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, ca regulă
generală, și doar ca excepție, de la orice operator economic de pe piața liberă în condițiile expres reglementate
la art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Realizarea achiziției prevăzute la art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
se efectuează în baza normelor procedurale interne stabilite de autoritatea contractantă, cu respectarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și a obligației prevăzute la art. 46 alin. (5) din H.G.
nr. 395/2016 privind transmiterea în S.E.A.P. a notificării cu privire la achizițiile care depășesc valoarea de
13.000 lei, fără TVA. Precizăm că indiferent de modalitatea de realizare a achiziției publice (prin mijloace
electronice - ca regulă, sau direct de la operatorii economici de pe piața liberă - ca excepție, în circumstanțele
prevăzute de art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016), autoritatea contractantă va justifica estimarea valorii
achiziției în funcție de necesitatea obiectivă a autorității contractante elaborând în acest sens un document
justificativ. Documentele întocmite de către autoritatea contractantă în cazul realizării unei achiziții directe
sunt: - referatul de necesitate, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din H.G. 395/2016; - documentul justificativ
privind valoarea estimată și încadrarea în pragul de achiziție directă, în conformitate cu art. 43 alin. (4) din H.G.
395/2016; - angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe care poate lua
forma unui contract de achiziție publică sau, după caz, a unui document fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în
cazul achizițiilor inițiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relația
cu comercianții în vederea efectuării de plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de produse, servicii și/sau
lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată și/sau portofele
electronice, în conformitate cu art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016; - nota justificativă în situația în care
achiziția directă se realizează în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. 395/2016; - documentul
constatator în contextul descris la art. 166 alin. (6) din H.G. 395/2016.
Speta 418. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor Secţiunii 4 „Reguli de evitare a
conflictului de interese” din Legea nr. 98/2016 în cazul achiziţiei directe. În situaţia în care prevederile
privind evitarea conflictului de interese sunt aplicabile achiziţiei directe se solicită un punct de vedere cu
privire la o posibilă situaţie generatoare de conflict de interese, respectiv dacă se consideră un potenţial
conflict de interese faptul că un membru al adunării generale a asociaţiilor unui grup local de acţiune
(G.A.L.), organizat conform O.U.G. nr. 26/2000, este rudă de gradul II cu administratorul unei firme care
asigură servicii către G.A.L.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 98/2016 şi art. 1 alin. (2) din anexa la HG nr. 395/2016, pe
parcursul aplicării procedurii de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare
pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul evitării denaturării concurenţei
şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici. În cadrul Capitolului II Secţiunea a 4-a din
Legea nr.98/2016 este definit „conflictul de interese” (art. 59) şi sunt reglementate cu titlu exemplificativ
situaţii potenţial generatoare de conflict de interese (art.60). Astfel, în conformitate cu prevederile art. 59 din
Legea nr. 98/2016 , „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii
contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care
sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct
sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element
care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire”. Din analiza
prevederilor sus-menţionate reiese că obligaţiile reglementate în cadrul Capitolului II Secţiunea a 4-a din Legea
nr.98/2016 revin autorităţilor contractante pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire din cele prevăzute
la art. 68 din lege. Or, achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016, ci o
modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a caror valoare estimată, fără TVA, calculată la
nivelul unui an bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din lege. Pentru realizarea
achiziţiei directe, singurele obligaţii prevazute de lege pentru autoritatea contractantă sunt cele reglementate în
Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziţia directă” din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având
posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea concretă de desfăşurare a
achiziţiei cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din lege. În aceste condiții, având în vedere
faptul că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016, autoritatea avea
dreptul, conform normelor procedurale interne, dar nu și obligația, de a respecta regulile de evitare a
conflictului de interese reglementate în cadrul Capitolului II Secţiunea a 4-a din Legea nr.98/2016. În concluzie,
deşi din prevederile legale sus-menţionate nu rezultă obligativitatea respectării regulilor de evitare a conflictului
de interese reglementate de Legea nr. 98/2016 în cazul achiziţiei directe, autoritatea contractantă are
posibilitatea fie de a prelua, în cadrul normelor procedurale interne, regulile comune de evitare a conflictului de
interese aplicabile procedurilor de atribuire, fie de a defini/aplica propriile reguli de evitare a conflictului de
interese sau de a aplica alte măsuri pentru a asigura respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege.
Astfel, în situaţia dată, existenţa unei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese se va analiza prin
raportare la prevederile normelor procedurale interne aplicate, grupul local de acţiune care deţine calitatea de
autoritate contractantă având obligaţia de a stabili operatorul economic care va presta serviciile prin aplicarea și
respectarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Ca urmare, în măsura în care se poate
demonstra că un membru al autorităţii contractante implicat în realizarea achiziţiei directe sau care poate
influenţa rezultatul achiziţiei, are un interes financiar, economic, personal sau de altă natură care îi afectează
independenţa şi imparţialitatea, se poate considera că au fost încalcate principiile care au stat la baza achiziţiei
nefiind asigurat tratamentului egal pentru toţi operatorii economici ofertanţi/potenţiali ofertanţi ai serviciilor
care au fost achiziţionate. Faţă de considerentele de mai sus, suntem de opinie că, în situaţia în care membrul
AGA a autorităţii contractante pentru care s-a constatat că are un interes personal, fiind rudă de gradul al doilea
cu administratorul prestatorului de servicii, a fost implicat în realizarea achiziţiei directe sau ar fi putut influenţa
rezultatul achiziţiei, poate fi considerată o situaţie potenţial generatoare de conflict de interese, în măsura în
care a fost prevăzută în cadrul normelor procedurale interne aplicate pentru realizarea achiziţiei, şi/sau o
încălcare a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Speta 412. Autoritatea contractantă X a cumpărat prin achiziție directă din catalogul S.E.A.P. servicii de
înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale la prețul de 60 lei/imobil, acesta fiind prețul de
catalog. În timpul achiziționării on-line din catalogul electronic, s-a produs o eroare materială care constă în
achiziționarea a 2500 de unități de servicii a 60 lei fiecare, valoarea totală a achiziției depășind pragul
valoric de la art. 7 alin. 5 din Legea nr. 98/2016 de 132.519 lei, fără TVA. Astfel, încheierea contractului de
achiziție publică s-a realizat la un preț al contractului de 150.000 de lei cu operatorul Y. Având în vedere
aspectele de mai sus, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea de corectare a erorii materiale
produse.
Raspuns:
În măsura în care valoarea estimată a achiziției, stabilită în conformitate cu prevederile Secțiunii a 4-a a
Capitolului I al Legii nr. 98/2016, este mai mică decât pragul valoric de la art. 7 alin. 5 din Legea ante-
menționată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în
conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. În speța de față, considerăm că, la momentul la
care a sesizat eroarea materială produsă, autoritatea contractantă avea posibilitatea remedierii respectivei erori,
prin anularea în S.E.A.P. a achiziției directe. Prin urmare, apreciem că finalizarea achiziției directe prin
încheierea contractului la prețul de 150.000 de lei nu are nicio justificare.
Speta 399. În cazul unei achiziții directe autoritatea contractantă poate solicita caracteristici exacte ale
produselor ce urmează a fi achiziționate, fără a permite caracteristici superioare? Aceasta poate solicita
exclusiv o anumită marcă?
Raspuns:
În procesul de realizare a achizițiilor publice, autoritatea contractantă trebuie să urmărească o eficiență a

utilizării fondurilor, astfel încât în anumite situații, din motive obiective, acesta nu poate accepta caracteristici
superioare celor solicitate. Totodată, în vederea respectării principiilor nediscriminării și tratamentului egal,
descrierea achiziției publice pe care autoritatea contractantă dorește să o realizeze nu trebuie să indice un
anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile
furnizate de un anumit operator economic și nici nu trebuie să se refere la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau
la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau
produse (cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, dar și atunci când astfel
de precizări sunt însoțite de cuvintele "sau echivalent").
Speta 389. Cheltuielile aparute cu caracter exceptional si regim de urgenta pe perioada deplasarilor externe
(ex.: competitii externe, simpozioane etc.), care trebuie efectuate la fata locului de la operatori economici
identificati in locatia respectiva, pot fi achizitionate offline avand ca temei legal art. 43 alin. (3) din HG
395/2016?
Raspuns:
Avand in vedere solicitarea dumneavoasta mentionam ca din interpretarea dispozitiilor art. 43 alin. (3) din HG nr.
395/2016, coroborat cu prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, reiese ca achizitia directa, se
realizeaza, ca REGULA, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul SEAP, si doar ca
EXCEPTIE, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, prin alte mijloace decat cele electronice. Prin urmare,
in situatia in care nu identificati in cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care va poate
satisface necesitatea sau constatati ca pretul postat de operatorii economici pentru obiectul achizitiei este mai
mare decat pretul pietei sau din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic,
puteti realiza achizitia de la orice operator economic de pe piata libera, cu conditia de a elabora in acest sens o
nota justificativa. In ceea ce priveste situatia dumneavoastra, avand in vedere ca pe perioada deplasarilor
externe achizitionarea produselor din catalogul electronic ar avea asociate costuri auxiliare foarte mari (ex.
cheltuieli de transport) si timp de livrare prelungit, si tinand cont de situatia exceptionala a acestor achizitii,
consideram ca va puteti prevala de prevederile art. 43 alin. (3) din HG 395/2016 pentru realizarea achizitiei
directe offline.
Speta 387. Un operator economic a primit de la o autoritate contractantă o solicitare de ofertă pentru
cumpărare directă cu dată limită 09.06.2017, cu toate acestea, autoritatea contractantă a declarat
câştigător un alt operator economic înainte de această dată. Operatorul economic cu care autoritatea a ales
să realizeze achiziția directă este înregistrat în SEAP, dar este declarat inactiv fiscal de către ANAF din
județul X, iar produsele achiziţionate de autoritatea contractantă de la ofertantul declarat căştigător nu sunt
produse noi, fiind produse vechi revândute. In acest context, se solicită consiliere metodologică privind
prevederile legale incidente cazului prezentat.
Raspuns:
Precizăm că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016, ci o modalitate
simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a caror valoare estimată, fără TVA, calculată la nivelul unui an
bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din lege. Pentru realizarea achiziţiei directe,
singurele obligaţii prevăzute de lege pentru autoritatea contractantă sunt cele reglementate în Capitolul III,
Secțiunea 1 „Achiziţia directă” din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a
stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea concretă de desfăşurare a achiziţiei cu respectarea
principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din lege. În situaţia în care cumpărarea directă a fost atribuită înainte
de termenul prevăzut în notificarea transmisă de autoritatea contractantă, prin intermediul SEAP, operatorilor
economici ale căror cataloage electronice publicate au fost accesate de aceasta, fiind astfel încalcate principiile
sus-menţionate, operatorul/operatorii economici notificat/notificaţi au dreptul să conteste rezultatul achiziţiei,
adresându-se autorităţii contractante şi ulterior instanţei de contencios administrativ competente, după caz.
Având în vedere că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire, conform celor menţionate mai sus,
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) nu are competenţă de soluţionare a contestaţiilor
depuse de operatorii economici având ca obiect rezultatul unei cumpărări directe, prevederile Legii nr. 101/2016
nefiind aplicabile în cauză. În ceea ce priveşte participarea unei operator economic declarat inactiv fiscal la
cumpărarea directă, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilul persoana juridică este
declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii dacă se află în una
dintre următoarele situaţii: „a) nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege; b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia; c) organul fiscal
central constată*) că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat; d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul
comerţului; e) durata de funcţionare a societăţii este expirată; f) societatea nu mai are organe statutare; g)
durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.” După cum se poate constata, inactivitatea
fiscală a unui operator economic, declarată de organul fiscal central conform dispoziţiilor fiscale, este distinctă
de inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului, aceasta din urmă reprezentând doar una din situaţiile
în care un operator economic poate fi declarat inactiv fiscal. De asemenea, potrivit art. 11 alin. (6) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, “Contribuabilii, persoane impozabile
stabilite în România, declaraţi inactivi conform Codului de procedură fiscală, care desfăşoară activităţi
economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
sociale obligatorii prevăzute de prezentul cod”. Ca urmare, conform prevederilor menţionate, operatorii
economici declaraţi inactivi fiscal nu au activitatea suspendată (cu excepţia celor cu inactivitate înscrisă la
registrul comerţului) şi pot desfăşura activităţi economice în perioada de inactivitate fiscală, pentru care există
obligaţia plăţii catre bugetul de stat a tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii, cu
consecinţele fiscale prevăzute la art. 11 alin. (6)-(12) şi următoarele din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
În ceea ce priveşte prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice precizăm că, pe de o parte, prevederile
legale privind motivele de excludere şi cele referitoare la cerinţele privind capacitatea
condidatului/ofertantului, reglementate în Cap. IV, Secţiunea a 6-a, Paragraf 2 şi 3 din Legea nr. 98/2016 sunt
aplicabile doar în cazul derulării unei proceduri de atribuire, nu şi în cazul unei achiziţii directe, iar pe de altă
parte aceste prevederi nu fac referire expresă la inactivitatea fiscală şi/sau la toate situaţiile în care un operator
economic este declarat inactiv fiscal. Ca urmare, în cazul unei achiziţii directe care se realizează prin
intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, în vederea eliminării consecinţelor de natură fiscală,
autoritatea contractantă are posibilitatea de a alege să transmită notificări doar operatorilor economici activi
fiscal care oferă produsele, serviciile sau lucrările prezentate în cataloagele publicate în SEAP. În ceea ce
priveşte faptul că produsele achiziţionate de autoritatea contractantă de la ofertantul declarat căştigător nu sunt
produse noi, vă facem cunoscut că legislația în materie de achiziții publice nu conține prevederi exprese care să
interzică autorităților contractante achiziționarea de produse second-hand. În legătură cu acest aspect, suntem
de opinie că, în cazul unei achiziţii directe care se realizează prin intermediul catalogului electronic publicat în
SEAP, în vederea respectării principiilor generale reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă trebuie să adopte o conduită similară celei reglementate prin art. 155 alin. (6) din
Legea nr. 98/2016 în cazul procedurilor de atribuire prevăzute de lege și să trateze operatorii economici în mod
egal şi fără discriminare între operatorii economici ce furnizează produse noi sau produse second-hand, pentru ca
oricare dintre operatori să poată participa la atribuirea contractului şi să beneficieze de şanse egale de a deveni
contractanti.
Speta 377. Consiliere metodologică cu privire la modul de interpretare a prevederilor art. 166 alin. (6) din
H.G. nr. 395/2016 în ceea ce privește posibilitatea ca autoritatea contractantă să emită un document
constatator în situația neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către un operator economic în cazul
contractelor atribuite prin cumpărare directă, fără ca acest document să-i fie solicitat de operatorul
economic în cauză.
Raspuns:
Precizăm că art. 166 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 conferă un drept autorității contractante cu privire la
emiterea de documente constatatoare în conformitate cu alin. (1) al aceluiași articol, în cazul contractelor
atribuite prin cumpărare directă, atunci când este solicitat acest lucru de către contractant/contractant asociat.
Prin urmare, din prevederile legale sus-menționate, reiese că autoritatea contractantă nu are obligația emiterii
unui astfel de document în cazul contractelor atribuite prin cumpărare directă. Pe de altă parte, în situația în
care contractantul/contractantul asociat nu își respectă obligațiile asumate prin contract sau își îndeplinește în
mod defectuos aceste obligații, iar acesta nu solicită emiterea documentului constatator pentru un contract
atribuit prin cumpărare directă, în lipsa unor prevederi legale exprese în acest sens, apreciem că autoritatea
contractantă poate emite un astfel de document, în măsura în care în procedura internă a autorității
contractante privind derularea și organizarea achiziției directe este prevăzută această posibilitate.
Speta 367. Consiliere metodologică pentru o corectă aplicare a dispozițiilor art. 200 din Legea nr. 98/2016,
în contextul în care autoritatea contractantă a realizat o achiziție directă de servicii de audit în vederea
recertificării în conformitate cu standardul ISO SR EN 9001 și în cazul căreia a primit o contestație prin care i
se reproșează faptul că a încălcat prevederile respectivului articol.
Raspuns:
Art. 200 face parte din Capitolul IV al Legii nr. 98/2016 ce reglementează „Organizarea și desfășurarea procedurii
de atribuire”. Astfel, prevederile art. 200 din Legea nr. 98/2016 se aplică procedurilor de atribuire prevăzute la
art. 68 din același act normativ. Subliniem că achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire, ci o
modalitate simplă de cumpărare ce poate fi aplicată numai în cazul în care valoarea, fără TVA, estimată la
nivelul unui an calendaristic, nu depășește pragurile valorice stabilite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Menționăm că, din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, obligațiile unei autorități
contractante în realizarea unei achiziții directe se limitează la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2) din Legea nr. 98/2016 și la aplicarea dispozițiilor Capitolului III – Secțiunea 1 „Achiziția directă” din H.G. nr.
395/2016. Astfel, având în vedere că în speța de față nu avem de a face cu o procedură de atribuire, ci cu o
achiziție directă, prevederile art. 200 din Legea nr. 98/2016 nu au aplicabilitate în acest caz. În subsidiar,
precizăm că Legea nr. 101/2016 reglementează căile de atac (inclusiv contestația) ce pot fi utilizate în cadrul
procedurilor de atribuire. În cazul achizițiilor directe, actele autorităților contractante pot fi contestate pe calea
contenciosului-administrativ.
Speta 354. Având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 394/2016, achizițiile directe se
derulează exclusiv de către compartimentul intern specializat sau pot fi delegate?
Raspuns:
Având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 394/2016, este una din atribuțiile principale ale
compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor sectoriale să realizeze achizițiile directe.
Speta 350. În ceea ce privește achizițiile directe, sub pragul prevăzut la art. 12 alin. (4) din Lege, se impune
obligația utilizării catalogului electronic înainte de demarare sau este doar o opțiune a autorității
contractante? Cum se probează verificarea/constatarea catalogului electronic? Este suficientă o notă
justificativă din care să rezulte că nu a fost identificat în catalog produsul/serviciul/lucrarea de care avem
nevoie sau că nu a fost posibil accesul la catalogul electronic din motive tehnice?
Raspuns:
Din conținutul prevederilor art. 49 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, respectiv ,,În cazul în care entitatea
contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface
necesitatea sau constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este mai mare decât
preţul pieţei sau, din motivetehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci
entitatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă
justificativă.” rezultă că se utilizează inițial catalogul electronic, și ulterior, în funcție de circumstanțele
prevăzute de lege, cumpărarea directă off-line, la care, conform prevederilor anterior precizate, se elaborează o
notă justificativă.
Speta 332. Consiliere metodologică privind obligativitatea Notei justificative, Documentului justificativ și/sau
altor documente cu caracter justificativ, întocmite de autoritatea contractantă în vederea selectării
achiziției directe online/offline, de a comporta viza juridică și de a fi aprobate de ordonatorul de credite.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 43 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona
direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, art. 43 alin. (4) din
același act normativ stipulează că achiziţia prevăzută la alin. (1) sus-amintit se realizează pe bază de document
justificativ. Cu alte cuvinte, acest document justificativ este întocmit de către autoritatea contractantă anterior
inițierii achiziției directe, iar în textul acestuia vor fi cuprinse informațiile care duc la achiziționarea, prin
achiziție directă, a produselor/serviciilor/lucrărilor necesar a fi achiziționate. La art. 43 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016 sunt prevăzute excepțiile prin care legiuitorul permite ca achiziția directă să nu fie efectuată online,
prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), autoritatea contractantă având posibilitatea de
a realiza achiziţia de la orice operator economic, elaborând în acest sens, o notă justificativă. Această „notă
justificativă” prevăzută în cuprinsul alin. (3) al articolului de act normativ sus-amintit se va întocmi doar atunci
când autoritatea contractantă dorește să se prevaleze de dreptul prevăzut la alin. (3) în discuție și doar într-una
dintre condițiile prevăzute în respectivul alineat. Astfel, având în vedere informațiile de mai sus, precizăm că
autoritatea contractantă este singura în măsură de a stabili dacă documentul justificativ, nota justificativă și alte
astfel de documente întocmite în vederea realizării achiziției directe online/offline vor comporta viză juridică și
dacă vor fi aprobate de ordonatorul de credite.
Speta 330. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante de prelungi în temeiul
art. 165 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 un contract de achiziție publică încheiat în urma achiziției directe.
Raspuns:
Potrivit art. 165 din H.G. nr. 395/2016: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata
contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul precedent şi a căror durată
normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele
condiţii: a) în documentaţia de atribuire, elaborată cu ocazia atribuirii contractului iniţial, s-au prevăzut
posibilitatea de suplimentare a cantităţilor de produse şi servicii deja achiziţionate, precum şi nivelul maxim
până la care va fi posibilă o astfel de suplimentare; b) în documentaţia de atribuire, precum şi în contract este
prevăzută în mod explicit o clauză prin care dreptul autorităţii contractante de a opta pentru suplimentarea
cantităţilor de produse sau de servicii este condiţionat de existenţa resurselor financiare alocate cu această
destinaţie; c) valoarea estimată a contractului iniţial s-a determinat prin luarea în considerare a variantei în care
autoritatea contractantă optează pentru suplimentarea la nivelul maxim prevăzut a cantităţilor de produse sau
servicii; d) prelungirea contractului iniţial nu poate depăşi o durată de 4 luni de la data expirării duratei iniţiale
de îndeplinire a acestuia. (2) După modificarea contractului în sensul alin. (1), în termen de 30 zile, autoritatea
contractantă are obligația publicării anunțului privind modificarea contractului prin intermediul SEAP.” Pe de altă
parte, achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci o
modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări, a căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui
an calendaristic (în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și cu respectarea
totodată a dispozițiilor prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, respectiv cele ale Cap. II, Secțiunea a
2-a din H.G. nr. 395/2016), nu depășește un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru achiziția de
produse ori servicii, respectiv 441.730 lei pentru achiziția de lucrări (art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016).
Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, „Angajamentul legal prin
care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe poate lua forma unui contract de achiziție publică sau,
după caz, a unui document fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achizițiilor inițiate prin intermediul
instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relația cu comercianții în vederea efectuării de
plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de produse, servicii și/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum
ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată și/sau portofele electronice”. Prin urmare, având în vedere că
textul art. 165 alin. (1) din H.G. enumeră, printre condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ în scopul aplicării
prevederii legale referitoare la posibilitatea prelungirii unui contract cu caracter de regularitate, obligația de a
preciza anterior în documentația de atribuire și în contractul de achiziție publică a acestei opțiuni de prelungire,
precum și a nivelului până la care aceasta se poate întinde, apreciem că această dispoziție legală nu este
aplicabilă și în cazul contractelor încheiate în urma achiziției directe. În același timp, precizăm că legislația
achizițiilor publice nu interzice încheierea de către autoritatea contractantă, în decursul unui an, a mai multor
contracte cu același obiect prin achiziție directă, aceasta având drept obligație doar respectarea pragului valoric
prezent în art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Totodată, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din
Legea 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
Speta 313. Un operator economic solicită consiliere metodologică cu privire la corectitudinea derulării
achiziției directe de către autoritatea contractantă X având în vedere următoarele aspecte: - în primă fază,
autoritatea contractantă a inițiat demersurile în vederea achiziționării directe a echipamentelor IT necesare
implementării unui contract de finanțare, însă, ca urmare a căutărilor întreprinse în cataloagele electronice
dinsponibile S.E.A.P., nu a identificat, în baza criteriiilor stabilite („criterii prea restrictive” în opinia
operatorului economic ce solicită consiliere metodologică), respectivele produse, acest fapt conducând la
elaborarea unei note justificative în temeiul art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 cu privire la necesitatea
realizării achiziției offline; - ulterior, ca urmare a întocmirii Notei justificative privind motivele
imposibilității realizării achiziției directe online cauzate de lipsa identificării produselor căutate în S.E.A.P.,
autoritatea contractantă a procedat la aplicarea achiziției directe offline, prin publicarea unui anunț atât pe
site-ul propriu, cât și în S.E.A.P., anunț în cadrul căruia a fost prevăzută și mențiunea ca „Oferta situată pe
locul întâi în clasamentul ofertelor admisibile va fi publicată în Catalogul Electronic din S.E.A.P. sub formă de
pachet de produse, cu referire la numărul anunțului de publicitate din S.E.A.P., în situația în care ofertantul
deține cont” - autoritatea contractantă a încheiat contractul de furnizare cu singurul operator economic
care a depus oferta admisibilă, în urma publicării ofertei sale în catalogul electronic.
Raspuns:
Aplicarea achiziției directe online implică atât asumarea responsabilității din partea operatorilor economici cu
privire la „obligația de a publica în cadrul catalogului electronic disponibil în S.E.A.P. „detalii cu privire la
produsele, serviciile sau lucrările oferite, inclusiv prețul, astfel încât autoritatea contractantă să aibă suficiente
informații pentru a alege în mod corect și obiectiv” (art. 44 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016), cât și alegerea de
către autoritățiile contractante, cu simț de răspundere, prin accesarea cataloagelor publicate în S.E.A.P, a
produselor, serviciilor sau lucrărilor necesar a fi achiziționate, în funcție de obiectul achiziției și particularitățile
acesteia. În acest sens, considerăm că identificarea (sau nu) în cataloagele electronice publicate în S.E.A.P. a
produselor/serviciiilor/lucrărilor de către autoritățile contractante depinde, în primul rând, de modul de definire
a acestora de către operatorii economici, iar în, al doilea rând, de criteriile pe care autoritățile contractante le
aplică în cunoștintă de cauză, prin raportare la necesitățile și situațiile particulare în care se regăsește. Astfel, în
speța în discuție, apreciem că autoritatea contractantă a procedat conform prevederilor legale în materie cu
privire la accesarea în primă fază a cataloagelor electronice disponbile în S.E.A.P. în vederea realizării achiziției
directe de echipamente IT, iar faptul că aceasta a utilizat anumite criterii distincte pentru identificarea
produselor necesare, criterii în baza carora s-a constatat inexistența respectivelor produse în S.E.A.P., nu o
putem considera cu certitudine o acțiune din partea autorității contractante menită să restrictioneze accesul
celorlalți operatori economici înscriși în S.E.A.P. în derularea achiziției respective. Referitor la achiziționarea
offline a echipamentelor IT în discuție și a inserării în anunțul publicat pe site-ul propriu al autorității, cât și în
S.E.A.P. a cerinței : „Oferta situată pe locul întâi în clasamentul ofertelor admisibile va fi publicată în Catalogul
Electronic din S.E.A.P. sub forma de pachet de produse, cu referire la numărul anunțului de publicitate din
S.E.A.P., în situația în care ofertantul deține cont”, apreciem că cerința în cauză, astfel cum a fost formulată de
către autoritatea contractantă nu poate fi considerată restricitivă, întrucât autoritatea nu a conditionat
depunerea de oferte de către operatorii economici interesați de obligația încărcării ofertei câștigătoare în
S.E.A.P., acest aspect fiind exprimat ca și opțiune, respectiv „în situația în care ofertantul deține cont” în
S.E.A.P. De altfel, așa cum reiese din anunțul publicat, autoritatea contractantă s-a asigurat de respectarea
principiilor în materie (principiul tratamentului egal și al nediscriminării) precizand faptul că, în cadrul achiziției
aplicate „Pot depune oferte toți operatorii economici interesați indiferent dacă dețin sau nu cont în S.E.A.P”. În
subsidiar, precizăm că achiziția directă de la orice operator economic, utilizată ca excepție, în temeiul art. 43
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, de la aplicarea achiziției directe online din cataloagele electronice disponibile
S.E.A.P., comportă reguli proprii/interne de aplicare stabilite de către autoritatea contractantă, iar în acest sens
apreciem, ca abordare generală, faptul că, în cazul derulării acestei modalități de achiziție, inserarea unei
solicitări suplimentare din partea autorității contractante referitoare la încărcarea de către ofertantul câștigător
a ofertei declarate admisibile în S.E.A.P. nu își găsește justificare.
Speta 286. Consiliere metodologică cu privire la anunțul publicitar și la achiziția directă prin SEAP, ulterior
anunțului, în condițiile în care autoritatea contractantă se confruntă cu două mari probleme importante, și
anume, o primă problemă ar fi că nu pot fi identificate în catalogul electronic din SEAP produse, servicii și
lucrări care să corespundă cerințelor autorității contractante, iar o altă problemă importantă se referă la
faptul că în catalogul electronic din SEAP se regăsesc prețuri mai mari decât prețurile practicate în piață.
Raspuns:
Aceste situații sunt considerate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, excepții
de la regulă, în aceste cazuri autoritatea contractantă având posibilitatea de a realiza achiziţia offline, de la
orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă. Totodată, dorim să precizăm că o soluție
care ar putea să vină în sprijinul autorităților contractante pentru respectarea regulii de a realiza achiziția
directă prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul SEAP, ar fi aceea de a publica un anunț
publicitar. Astfel, autoritatea contractantă poate stabili, prin norme interne, că își va face publică intenția de
achiziționare din catalogul electronic, a anumitor produse/servicii/lucrări, publicând un anunț publicitar inclusiv
în SEAP (care oferă această facilitate), prin care operatorii economici interesați iau cunoștință de necesitățile
autorității contractante, situație ce nu trebuie să încalce principiile achizițiilor publice la momentul în care
autoritatea contractantă va identifica, din cataloagele electronice publicate în SEAP, produsul/serviciul/lucrarea
care îi satisface necesitatea. În cadrul anunțului publicitar, autoritatea contractantă va preciza în câmpurile
dedicate detalii și specificații ale produselor/serviciilor/lucrărilor pe care intenționează să le achiziționeze,
precum și alte cerințe ce urmează a fi respectate de către ofertanți la întocmirea ofertelor. În situația în care
numărul de caractere al fiecărui câmp de la nivelul anunțului publicitar nu permite inserarea tuturor
informațiilor considerate a fi necesare în vederea elaborării ofertelor în conformitate cu cerințele formulate de
autoritatea contractantă, aceasta poate face, la nivelul anunțului publicitar, precizări cu privire la modalitatea
în care potențialii ofertanți pot accesa documentele relevante și necesare întocmirii ofertelor (de exemplu
indicarea unui site/link pe care autoritatea contractantă a publicat caietul de sarcini/documente/draft
contract). Astfel, în măsura în care nici ca urmare a publicării unui astfel de anunț, nu se identifică niciun
ofertant în catalogul electronic din SEAP, sau ofertele prezentate nu satisfac necesitatea autorității
contractante, aceasta se poate prevala de prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 256. Derularea procesului de achiziție directă a serviciilor de curățenie profesională demarat în anul
2017.
Raspuns:
Art. 43 din H.G. nr. 395/2016, conține prevederi explicite cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are o
autoritate contractantă în ceea ce privește efectuarea achizițiilor directe de produse, servicii și lucrări. Astfel,
potrivit dispozițiilor alin. (1) al articolului mai sus menționat, autoritatea contractantă are dreptul de a
achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este
mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În baza prevederilor sus-
menționate, se instituie dreptul autorității contractante de a aplica această modalitate simplă de a achiziționa
produse/servicii/lucrări atunci când valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei,
pentru produse și servicii, respectiv mai mică decât 441.730 lei, pentru lucrări, fără a fi constrânsă de a respecta
aceleași prevederi legislative aplicabile procedurilor. Prin urmare, autoritatea contractantă are posibilitatea de
a-și desfășura fiecare achiziție directă în baza unor norme procedurale interne stabilite de către aceasta în
funcție de specificul achiziției și cu respectarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În
conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, SEAP pune la dispoziția autorităților
contractante posibilitatea tehnică de a achiziționa direct, prin intermediul catalogului electronic publicat în
SEAP, produse, servicii sau lucrări. Astfel, achiziția directă se realizează, ca regulă, prin utilizarea mijloacelor
electronice, respectiv prin intermediul SEAP, și doar ca excepție, offline, de la orice operator economic de pe
piață. Excepția este aplicabilă numai în situația în care autoritatea contractantă nu identifică în cadrul
catalogului electronic din SEAP produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că
prețul postat de operatorii economici în SEAP pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței sau din
motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic. În acest din urmă caz, obligația
autorității contractante este de a elabora o notă justificativă privind incidența condițiilor în baza cărora poate
aplica achiziția de la orice operator economic, în conformitate cu art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 . Etapele
realizării unei achiziții directe prin mijloace electronice așa cum sunt prevăzute în cadrul art. 45 și 46 din H.G.
nr. 395/2016 sunt: Autoritatea contractantă accesează cataloagele publicate în SEAP, alege dintre produsele,
serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări
de achiziție operatorilor economici care le oferă. În termen de 2 zile de la primirea notificării, operatorul
economic are obligația de a transmite, prin intermediul SEAP, acceptarea sau neacceptarea condițiilor impuse de
autoritatea contractantă. Netransmiterea de către operatorul economic a unui răspuns în termenul de 2 zile
echivalează cu neacceptarea condițiilor impuse de autoritatea contractantă. În cazul în care operatorul economic
acceptă condițiile impuse de autoritatea contractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta
fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. Ulterior, autoritatea
contractantă va transmite, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta fermă, în termen de cel mult 5 zile de la
data transmiterii ofertei ferme de către operatorul economic. În situația în care achizițiile directe pot fi realizate
offline, numai în condițiile aferente excepției sus precizate, precizăm că acestea se efectuează în baza normelor
procedurale interne stabilite de autoritatea contractantă, cu respectarea principiilor prevăzute de legislația în
materie și a art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, care prevede că autoritatea contractantă are obligația de a
transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziția directă a cărei valoare depășește 13.000 lei, fără TVA, în cel
mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziției realizate.
Speta 187. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de contestare a atribuirii unui contract de
achiziție publică, prin achiziție directă, cu nerespectarea criteriului „prețul cel mai scăzut” declarat de
autoritatea contractantă, în anunțul de publicitate, ca și criteriu utilizat pentru această achiziție
Raspuns:
Facem precizarea că o contestație poate fi formulată în condițiile Legii nr. 101/2016 numai în cazul derulării unei
proceduri de atribuire astfel cum este aceasta definită de legislația în materia achizițiilor publice (art. 68 din
Legea nr. 98/2016 – n.n.), art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din cadrul legii în discuție reglementând clar acest fapt.
Astfel, achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul legislației în domeniul achizițiilor
publice, ci este o modalitate simplă de a achiziționa produse/servicii/lucrări a căror valoare fără TVA, estimată
conform prevederilor legale, nu depășește un anumit prag valoric stipulat la art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016. Modul de desfășurare a achiziției directe este prevăzut la art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016. Potrivit
prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC)
este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-
cadru. Însă, având în vedere că, după cum aminteam anterior, achiziția directă nu reprezintă o procedură de
atribuire în sensul legislației în materia achizițiilor publice, în cazul în care se consideră vătămat ca urmare a
desfășurării unei achiziții directe, operatorul economic are dreptul de a sesiza, în baza Legii nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ, instanța de judecată de pe raza teritorială a autorității contractante în cauză.
Speta 172. Consiliere metodologică cu privire la inițierea unei achiziții directe, realizată integral prin
intermediul catalogului electronic publicat în SEAP.
Raspuns:
Prin prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, se indică în mod evident că achiziția directă se
realizează, ca regulă, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul SEAP, și doar ca
excepție, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, prin alte mijloace decât cele electronice. Totodată,
conform art. 45 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în
SEAP, are dreptul de a alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și de a
transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici pe care le oferă. Așadar, prin
dispozițiile mai sus menționate se instituie dreptul autorității contractante de a alege dintre produsele, serviciile
sau lucrările prezentate în cataloagele SEAP, fără a fi limită modalitatea de alegere, în sensul accesării unui
număr minim sau maxim de poziții din catalogul electronic pentru a decide asupra realizării unei achiziții directe.
Altfel spus, autoritatea contractantă poate iniția, ca regulă, o achiziție de tip cumpărare directă doar prin
alegerea unui produs/serviciu/lucrare din catalogul ofertantului. Concluzionăm că, pentru inițierea unei achiziții
directe, realizată integral prin intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, autoritatea contractantă
consultă cataloagele de produse ale ofertanților în vederea alegerii unui produs/serviciu/lucrare, notificând în
acest sens doar pe acel/acei operator/operatori a cărui/căror ofertă satisface cel mai bine necesitatea autorității
contractante.
Speta 164. Consiliere metodologică cu privire la modul prin care se poate realiza o achiziție directă din
momentul primirii referatului de necesitate.
Raspuns:
1. Reguli de estimare a valorii achiziției: Potrivit prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritățile
contractante au dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției,
fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără
TVA, este mai mică decât 441.730 lei. Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere
obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 (Modul de calcul al valorii estimate a
achiziției) din Legea nr. 98/2016, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât
mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Obiectul
achiziției se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cel mai exact, dar estimarea se
analizează și se realizează în funcție de scopul atribuirii unui contract, respectiv în funcție de necesitatea
obiectivă a autorității contractante, nu în funcție de codificarea CPV. În conformitate cu prevederile art. 11 alin.
(2) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în
atribuire reglementate de prezenta lege”. Se va avea în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin.
(2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația ca la alegerea modalității de atribuire să se
raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor, care sunt considerate similare în
sensul alin. (1) lit. a) al aceluiași articol, pe care intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. Potrivit
art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte
finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, autoritatea contractantă
cumulează valoarea estimată a tuturor produselor, serviciilor și lucrărilor considerate similare prin raportare la
fiecare proiect în parte. De asemenea, potrivit art. 17 și art. 18 din Legea nr. 98/2016, în cazul în care
autoritatea contractantă atribuie contracte pe loturi separate, valoare estimată a achiziției în funcție de care
este aleasă procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a
acestuia, se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. 2. Planificarea
achiziției: Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, precum și prevederile art. 12 alin.
(1) și (2) din același act normativ, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde în cadrul
strategiei anuale de achiziții publice și în cadrul programului anual al achizițiilor publice inclusiv achizițiile
directe. De asemenea, reamintim că autoritatea contractantă are obligația utilizării formularului programului
anual al achizițiilor publice, aprobat prin Ordinul nr. 281/2016 al președintelui A.N.A.P privind stabilirea
formularelor standard ale Programului anual al achizițiilor publice si Programului anual al achizițiilor sectoriale.
3. Realizarea achiziției directe: Achiziția directă se realizează prin intermediul catalogului electronic publicat în
SEAP, ca regulă generală, și doar ca excepție, de la orice operator economic de pe piața liberă în condițiile
expres reglementate la art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, numai în situația în care autoritatea
contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface
necesitatea sau constată că prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât
prețul pieței sau din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic, achiziția se
realizează de la orice operator economic de pe piața liberă, elaborând în acest sens o notă justificativă. Etapele
realizării unei achiziții directe prin mijloace electronice așa cum sunt prevăzute în cadrul art. 45 și art. 46 din
H.G. nr. 395/2016 sunt următoarele: Autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în SEAP, alege
dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și transmite în acest scop, prin
intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care le oferă. În termen de 2 zile de la primirea notificării,
operatorul economic are obligația de a transmite, prin intermediul SEAP, acceptarea sau neacceptarea condițiilor
impuse de autoritatea contractantă. Netransmiterea de către operatorul economic a unui răspuns în termenul de
2 zile echivalează cu neacceptarea condițiilor impuse de autoritatea contractantă. În cazul în care operatorul
economic acceptă condițiile impuse de autoritatea contractantă transmite acesteia, prin intermediul SEAP,
oferta fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. Ulterior, autoritatea
contractantă transmite, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta fermă, în termen de cel mult 5 zile de la
data transmiterii ofertei ferme de către operatorul economic. În ceea ce privește realizarea achiziției, prevăzute
la art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 precizăm că aceasta se efectuează în baza normelor procedurale interne
stabilite de autoritatea contractantă, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016
și a obligației prevăzute la art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016 privind transmiterea în SEAP a notificării cu
privire la achizițiile care depășesc valoarea de 13.000 lei, fără TVA. Precizăm că indiferent de modalitatea de
realizare a achiziției publice, prin mijloace electronice, ca regulă, sau direct, ca excepție, în circumstanțele
prevăzute de legislația în domeniu, de la operatorii economici de pe piața liberă, autoritatea contractantă va
justifica estimarea valorii achiziției în funcție de necesitatea obiectivă a autorității contractante elaborând în
acest sens un document justificativ. Documentele întocmite de către autoritatea contractantă în cazul realizării
unei achiziții directe sunt: - referatul de necesitate, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din H.G. 395/2016; -
documentul justificativ privind valoarea estimată și încadrarea în pragul de achiziție directă, în conformitate cu
art. 43 alin. (4) din H.G. 395/2016; - angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției
directe care poate lua forma unui contract de achiziție publică sau, după caz, a unui document fiscal ori a unei
comenzi, inclusiv în cazul achizițiilor inițiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le
utilizeze în relația cu comercianții în vederea efectuării de plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de
produse, servicii și/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată
și/sau portofele electronice, în conformitate cu art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016; - nota justificativă în
situația în care achiziția directă se realizează în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. 395/2016; -
documentul constatator în contextul descris la art. 166 alin. (6) din H.G. 395/2016.
Speta 95. La ce departament se pot trimite sesizări cu privire la cazuri de presupuse abuzuri în procedurile
de achiziție publică și achizițiile directe?
Raspuns:
Activitatea de control ex-post a modului în care au fost atribuite contractele de achiziție publică de către
autoritățile contractante este realizată de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.) prin intermediul
Direcției Generale Supraveghere și Conciliere.
Speta 94. Solicitarea de mostre pentru produse de larg consum (produse de curățenie) în cazul achizițiilor
directe este abuzivă? Verifică cineva ce se întâmplă cu aceste mostre după ce ajung la autoritatea
contractantă?
Raspuns:
Disproporționalitatea cerințelor stabilite de autoritatea contractantă se analizează de la caz la caz, în raport cu

natura și complexitatea contractului de achiziție publică. Astfel că autoritatea contractantă trebuie să justifice
necesitatea prezentării unor mostre de produse, iar prin normele interne trebuie să stabilească ce se întâmplă în
cazul mostrelor prezentate de ofertanții declarați necâștigători.
Speta 93. Solicitarea ca ofertele să se depună, în cazul achiziției directe, exclusiv în plic închis este abuzivă?
Raspuns:
Având în vedere că pașii pentru desfășurarea unei achiziții directe sunt descriși la art. 43-46 din H.G. nr.
395/2016 considerăm că practica autorităților contractante de a solicita ca ofertele să se depună exclusiv în plic
închis nu este în conformitate cu actualele prevederi legale în domeniul achizițiilor publice. Astfel, singurele
situații în care achiziția directă se poate desfășura offline (ceea ce presupune că modalitatea de comunicare se
realizează conform regulilor stabilite de autoritatea contractantă) sunt cele 3 (trei) reglementate prin art. 43
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, și anume: - autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic
produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea, sau - autoritatea contractantă constată că
prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței, sau - din
motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic. Prin urmare, în toate celelalte
situații, achizițiile directe se realizează prin mijloace electronice, respectiv prin intermediul catalogului
electronic publicat în SEAP.
Speta 92. Atât timp cât achiziția directă este „o modalitate simplă” de a achiziționa produse/servicii/lucrări,
este legal ca prin proceduri interne să fie impuse ofertanților cheltuieli de genul timbre, curier, mostre,
certificat constatator, dovada lipsei datoriilor la buget?
Raspuns:
Autoritatea contractantă este ținută să respecte principiile reglementate prin art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, inclusiv în cazul realizării achizițiilor directe de produse, servicii sau lucrări. Conform prevederilor
Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015, proporționalitatea
reprezintă asigurarea corelației între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziție publică și
cerințele solicitate a fi îndeplinite. Disproporționalitatea cerințelor stabilite de autoritatea contractantă în raport
cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică se analizează de la caz la caz. Astfel, nu putem
formula o opinie general valabilă pentru toate achizițiile publice a căror valoare estimată este situată sub
pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, întrucât în cazul unor achiziții directe astfel
de cerințe pot fi justificate, în vreme ce în cazul altor achiziții directe asemenea cerințe pot fi excesive în raport
cu natura achiziției.
Speta 80. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la dreptul autoritatii contractante de a incheia
contractul de achizitie publica, in urma contestării procedurii simplificate proprii la Consiliul Național de
Soluționare a Contestațiilor de catre ofertantul declarat necâștigător. Totodata CNSC a declinat competența
către tribunal argumentând că prevederile Legii nr. 101/2016 nu sunt aplicabile procedurii simplificate
proprii cuprinse in Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016.
Raspuns:
În primul rând, considerăm necesar să precizăm că serviciile de pază supuse atenţiei noastre sunt cuprinse în
Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, în cadrul rubricii “Servicii de investigație și de siguranță”. Modalitatea de
achiziție a oricăror servicii ce se regăsesc în Anexa nr. 2, este determinată în primul rând, prin compararea
valorii estimate a achiziției cu pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În cazul în
care valoarea estimată a serviciilor care se regăsesc în Anexa nr. 2 este egală cu sau depășește suma de
3.334.050 lei, fără TVA, autoritatea contractantă are obligația de a aplica una dintre procedurile de atribuire
reglementate la art. 68 lit. a) - g) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea dispozițiilor art. 69 și art. 111 din
același act normativ și a obligațiilor aferente referitoare la utilizarea SEAP. Pe de alta parte, potrivit prevederilor
art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, “atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-cadru și
organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii
specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit.
c) din Lege, autoritățile contractante pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege”. Având în vedere cele anterior prezentate cât și precizările
finale din speța expusă în Biblioteca de spețe privitoare la procedura simplificată proprie, prin care se stabilește
că aceasta nu face obiectul Legii nr. 101/2016, precizăm că, întrucât Agenția Națională pentru Achiziții Publice
nu are atribuții de a se pronunța pe dreptul comun, nu putem emite un punct de vedere pe posibilitatea
încheierii contractului in baza prevederilor acestui drept.
Speta 50. Există posibilitatea anulării, de către o autoritate contractantă, a unei achiziții directe efectuate
prin intermediul S.E.A.P.?
Raspuns:
Pentru a oferi autorităților contractante posibilitatea achiziționării directe de produse, servicii sau lucrări care să
se plieze exact pe nevoile și obiectivele acestora, legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează
exclusiv procedural achiziția directă prin utilizarea catalogului electronic disponibil în S.E.A.P., conform
prevederilor art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016, de la inițierea până la finalizarea acesteia, caracterizată prin
existența a două stări, respectiv „atribuită/neatribuită”. În situația în care autoritatea contractantă a transmis,
prin intermediul S.E.A.P., acceptarea ofertei ferme a unui operator economic, în termenul precizat la art. 46
alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, ceea ce a condus la asignarea de către sistemul informatic a stării „atribuită”,
această acțiune echivalează cu o comunicare finală privind rezultatul procedurii electronice. Având în vedere că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu include prevederi de natură să evidențieze modul în care o achiziție
directă prin intermediul catalogului electronic poate fi anulată, vă precizăm că anularea acestei achiziții se
poate realiza printr-o notificare adresată operatorului economic în cauză, prin intermediul căreia să motivați
obiectiv și transparent cauzele care au condus la luarea deciziei de anulare. Totodată, pentru anularea unei
astfel de achiziții, recomandăm ca autoritatea contractantă să se adreseze Agenției pentru Agenda Digitală a
României (A.A.D.R.), instituția care gestionează din punct de vedere tehnic site-ul S.E.A.P., pentru stabilirea
modalității prin care se poate reveni asupra stării achiziției în discuție.
Speta 42. Autoritatea contractantă derulează o procedură proprie simplificată conform art. 101 alin. (2) din
H.G. nr. 395/2016. Pe parcursul procesului de evaluare s-a identificat o eroare de tehnoredactare în cadrul
documentației de atribuire, respectiv: „Acordul cadru se va încheia cu un număr maxim de 3 operatori (…) în
urma aplicării criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, în baza factorilor de evaluare
prezentați mai sus. Ofertele vor fi clasificate în ordinea crescătoare a punctajului total obținut (…).” Ca
urmare, se solicită consiliere metodologică cu privire la legalitatea și posibilitatea autorității contractante de
a continua procesul de evaluare prin stabilirea clasamentului în ordinea descrescătoare a punctajului total
obținut, întrucât în mod firesc ar fi ca ofertele să fie clasificate în această ordine, și nu în ordinea
crescătoare așa cum a fost prevăzut în documentația de atribuire.
Raspuns:
În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a procedurii simplificate proprii, precizăm că legislația
în materie nu impune alte obligații în afara celei de a respecta principiile prevăzute de Legea nr. 98/2016,
aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se în baza unor norme procedurale interne stabilite de autoritatea
contractantă. Prin stabilirea clasamentului, așa cum a fost prevăzut în documentația de atribuire, în ordinea
crescătoare a punctajului total determinat pe baza factorilor de evaluare, se încalcă principiile care stau la baza
atribuirii contractelor de achiziție publică. Luând în considerare prevederile legale de mai sus, precum și faptul
că situația expusă s-a ivit în cadrul unei proceduri proprii simplificate, în cadrul procesului de evaluare la
stabilirea clasamentului, autoritatea contractantă va analiza și decide prin raportare la normele procedurale
interne, având, în continuare, obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din legea menționată
mai sus.
Speta 37. În cursul anului 2017, consiliul județean X a selectat o serie de proiecte în vederea acordării de
finanțări nerambursabile în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 şi regulamentului aprobat prin
hotărârea consiliului judeţen în cauză. În aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 350/2005, dar
și ale regulamentului, conform cărora toate achizițiile se vor efectua cu respectarea prevederilor Legii
98/2016, în cadrul contractelor de finanțare a fost introdusă o clauză potrivit căreia angajarea cheltuielilor
vor fi efectuate respectând prevederile Legii nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016. În cursul implementării unuia
dintre contractele de finanțare, un beneficiar a sesizat consiliul județean că nu se poate înregistra în SEAP
ca autoritate contractantă întrucât acesta nu are calitatea de autoritate contractantă în sensul art. 4 din
Legea nr. 98/2016. În acest context, consiliul judeţean solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de desfășurare a achizițiilor cu o valoare estimată, fără TVA, mai mică decât pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, din cadrul proiectelor finanțate din bugetul consiliului
județean, în situația în care beneficiarii nu au calitatea de autoritate contractantă în temeiul Legii nr.
98/2016.
Raspuns:
Entitățile juridice fără calitate de autoritate contractantă, cum sunt beneficiarii finanțărilor nerambursabile
acordate de consiliul județean, în temeiul Legii nr. 350/2005, pot obține un cont de autoritate contractantă în
SEAP în baza dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 98/2016, urmând în acest sens pașii prevăzuți în Procedura de
înregistrare pentru Autorități Contractante disponibilă pe website-ul www.e-licitatie.ro. În acest context,
precizăm că entitățile juridice fără calitate de autoritate contractantă aplică Legea nr. 98/2016 și, implicit,
actele normative emise în aplicarea acesteia numai în cazul în care se îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6
din legea menționată anterior. Din analiza dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 98/2016, care instituie în sarcina
entităților contractante fără calitatea de autoritate contractantă obligația de a aplica legislația în domeniul
achizițiilor publice în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ anumite condiții, printre care și cea
referitoare la valoarea estimată, fără TVA, a contractului, care trebuie să fie egală sau mai mare decât pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din lege, reiese că achizițiile directe realizate de o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă nu intră în sfera de aplicare a respectivului articol de lege, ceea ce
presupune, în fapt, că nu se supun Legii nr. 98/2016. În subsidiar, subliniem că în situația în care consiliul
județean finanțează/subvenționează contractele menționate la art. 6 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016,
acesta are obligația de a urmări respectarea dispozițiilor Legi nr. 98/2016 de către beneficiarii finanțării
nerambursabile.
3. Excepții de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice
Speta 748. Consiliere metodologică cu privire la calificarea juridică a contractului de delegare a gestiunii
serviciului de iluminat public al cărui obiect include și o componentă de investiții, respectiv dacă lucrările de
modernizare a sistemului de iluminat public sunt de natură să atragă calificarea acestuia drept un contract
de lucrări. Totodată, doriți să vă precizăm dacă unui contract de delegare a gestiunii serviciului de iluminat
public al cărui obiect include și o componentă de investiții, i se aplică prevederile H.G. nr. 1/2018.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 51/2006 „ (2) ...serviciile comunitare de
utilităţi publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor
reglementate prin prezenta lege şi prin legi speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi
interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la: (…) lit. f) iluminatul public”.
Potrivit art. 29 alin. (7) din Legea nr. 51/2006 „7) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în
formă scrisă, prin care unităţile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de
delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în
calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral
un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia
de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii
furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz”. Alin. (8) al aceluiași articol prevede în mod expres că
„Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi: a) contract de concesiune de servicii;
b) contract de achiziţie publică de servicii”. Totodată, alin. (9) al aceluiași articol stipulează că „în cazul
serviciilor de utilităţi publice, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2), procedura de atribuire a contractelor de
delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr.
100/2016.” Față de cele de mai sus, subliniem că atât Legea nr. 98/2016 cât și Legea nr. 100/2016 conțin
prevederi exprese cu privire la regulile de atribuire aplicabile contractelor mixte. Astfel, potrivit art. 35 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 „Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în
lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică dispoziţiile prezentei legi se atribuie în
conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de achiziţie care constituie obiectul principal al
contractului în cauză”. Totodată, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 „Contractele care au ca obiect
atât concesiunea de lucrări, cât şi concesiunea de servicii se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi
aplicabile pentru tipul de concesiune care caracterizează scopul principal al contractului”. Pe cale de consecință,
atât din perspectiva legislației în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice cât și din perspectiva
legislației în domeniul achizițiilor publice, se poate concluziona că un contract de delegare a gestiunii serviciului
de iluminat public poate fi ori un contract de concesiune de servicii ori un contract de achiziție publică de
servicii, chiar dacă obiectul contractului include și o componentă de investiții. Prin urmare, având în vedere cele
prevăzute mai sus, precum și prevederile art. 1 și art. 2 din H.G. nr. 1/2018, apreciem că unui contract de
delegare a gestiunii serviciului de iluminat public nu îi sunt aplicabile dispozițiile actului normativ ante-
menționat, chiar dacă obiectul contractului include și o componentă de investiții.
Speta 730. O întreprindere publică în sensul art. 3 alin. (1) lit. bb) din Legea nr. 99/2016, având calitatea de
entitate contractantă în sensul art. 4 alin. (1) lit. b) din același act legislativ, desfășoară ca activitate
relevantă „producerea de energie electrică (cod CAEN 3511)”. Având în vedere că în procesul tehnologic de
producere a energiei electrice, entitatea contractantă utilizează „Gaze naturale” și „Păcură” drept
combustibil pentru obținerea energiei electrice și termice solicită emiterea unei opinii cu privire la incidența
art. 39 din Legea nr. 99/2016 în speţă.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 39 din Legea nr. 99/2016, „Prezenta lege nu este aplicabilă: a) contractelor
care au ca obiect cumpărarea de apă, dacă acestea sunt atribuite de o entitate contractantă care desfășoară una
sau ambele activități legate de apa potabilă prevăzute la art. 7 alin. (1); b) contractelor atribuite de entități
contractante care desfășoară activități de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11, în
vederea furnizării de energie sau furnizării de combustibili pentru producerea energiei”. În fapt, art. 39 din
Legea nr. 99/2016 transpune prevederile articolului 23 din Directiva 2014/25/UE (articol cu denumirea marginală
„Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de
energie sau de combustibili pentru producerea energiei”). De altfel, așa cum se poate observa din structura Legii
nr. 99/2016, art. 39 face parte din Cap. II „Exceptări”, Secțiunea 1 „Exceptări aplicabile tuturor entităților
contractante și excluderi specifice”, Paragraful 6 „Exceptări aplicabile contractelor atribuite de anumite entități
contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau furnizarea de combustibili pentru
producerea energiei”. Ținând cont de cele arătate mai sus, apreciem că excepția instituită prin art. 39 din Legea
nr. 99/2016 se aplică exclusiv în legătură cu achizițiile efectuate de către entitățile contractante care desfășoară
activități de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11 din legea indicată anterior, în
vederea atribuirii contractelor având ca obiect prestarea serviciilor de furnizare de energie sau a serviciilor de
furnizare de combustibili pentru producerea energiei. Având în vedere prevederile legale mai sus menționate,
apreciem că entitatea contractantă se poate prevala de dispozițiile art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016 atunci
când realizează achiziția de combustibil necesar pentru obținerea energiei electrice.
Speta 714. Se solicită consiliere metodologică privind modalitatea de achiziție aplicabilă pentru închirierea
unei locații amenajate și dotate corespunzător în vederea desfășurării unui eveniment. În ceea ce privește
organizarea efectivă a evenimentului, acesta va fi realizat prin resurse proprii sau prin contracte de prestări
servicii atribuite în condițiile legii pentru necesitățile logistice și administrative. Astfel, autoritatea
contractantă nu dorește achiziționarea unor servicii de organizare de evenimente, ci organizarea fie prin
resurse proprii a evenimentului, fie prin contracte de servicii atribuite, în condițiile legii, urmând a fi
achiziționate doar anumite categorii de servicii necesare desfășurării evenimentului (ex.: catering,
traducere, panotaj pentru amenajarea spațiilor închiriate etc.).
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege nu se aplică pentru
atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect cumpărarea sau
închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor
asupra acestora.” Pe cale de consecință, precizăm că procedura de închiriere a unui/unei spațiu/locații pentru
organizarea evenimentului în discuție, nu intră sub incidența prevederilor legislației în domeniul achizițiilor
publice și, prin urmare, autoritatea contractantă nu este constrânsă de aplicarea unei proceduri de atribuire din
cele prevăzute în Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere că autoritatea
contractantă nu dorește achiziționarea unor servicii de organizare de evenimente (care se încadrează în Anexa
nr. 2 a Legii nr. 98/2016), ci organizarea fie prin resurse proprii a evenimentului, fie prin contracte de servicii,
urmând a fi achiziționate doar anumite categorii de servicii necesare desfășurării evenimentului, precizăm că
pentru achiziționarea respectivelor categorii de servicii autoritatea contractantă va aplica una din procedurile de
atribuire reglementate de legislația în domeniul achizițiilor publice sau achiziția directă, în funcție de tipul și
natura serviciilor, precum și de valoarea estimată a acestora, calculată conform prevederilor Cap. I, Secțiunea a
4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Cap. II, Secțiunea a 2 - a din H.G. nr. 395/2016.
Referitor la cele trei tipuri de servicii exemplificate (catering, traducere, panotaj pentru amenajarea spațiilor
închiriate etc.) ca fiind unele dintre serviciile ce vor face obiectul atribuirii unor contracte de prestări servicii
pentru organizarea evenimentului în discuție, menționăm că serviciile de catering se regăsesc incluse în Anexa
nr. 2 a Legii nr. 98/2016. Astfel, conform prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea nr.98/2016, „Procedura de
atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice, menționată la art. 68 alin. (1) lit. h) din
Legea nr. 98/2016 este: a) una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată
este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d); b) procedura proprie, în cazul în care
valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d)." Prin urmare, precizăm că
legislația în domeniul achizițiilor publice oferă libertatea autorităților contractante de a aplica o procedură
proprie atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-cadru sau organizează concursuri de soluții
care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este
mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.
Speta 703. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea excepției prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016 în cazul achiziționării serviciilor de închiriere scenă și echipamente de scenotehnică și
serviciilor de amenajare spațiu pentru public.
Raspuns:
Având în vedere cele precizate în cadrul speței nr. 131 și anume faptul că potrivit prevederilor recitalului 23 al
Directivei 2014/24/EU, „excluderea respectivă nu ar trebui să se aplice furnizării de echipamente tehnice
necesare pentru producția, coproducția și emisia respectivelor programe.”, apreciem că în cazul prezentat în
adresa dumneavoastră – respectiv în cazul achiziționării serviciilor de închiriere scenă și echipamente de
scenotehnică și serviciilor de amenajare spațiu pentru public - nu pot fi aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 98/2016. Așadar, autoritatea contractantă are obligația de a achiziționa serviciile în discuție prin
aplicarea prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice și în acest sens, va aplica una dintre procedurile
de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 sau va achiziționa direct, în condițiile art. 43-46 din H.G.
nr. 395/2016 - decizie care va fi adoptată de autoritatea contractantă în urma stabilirii valorii estimate a
achiziției și a modalității de atribuire, prin raportare la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr.
98/2016, conform dispozițiilor Capitolului 1, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și ale Capitolul
II, Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016.
Speta 646. Certificatele de tip CO2, considerate instrumente financiare sub Directiva MIFID II (directivă
intrată în vigoare la data de 3 ianuarie 2018 dar netranspusă încă în legislația românească) intră sub
incidența legii achizițiilor publice, respectiv a Legii nr. 99/2016?
Raspuns:
Având în vedere că certificate de tip CO2 sunt considerate instrumente financiare, potrivit Directivei MiFID II,
vom analiza încadrarea operațiunilor legate de acestea în excepțiile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) și f) din
Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 37 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 99/2016. Astfel, deși Directiva MiFID II nu
a fost încă transpusă în legislația românească, considerăm că certificatele de tip CO2 reprezintă instrumente
financiare și, prin urmare, contractele referitoare la emisiunea, cumpărarea, vânzarea sau transferul unor astfel
de certificate se încadrează în cazurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, respectiv la
art. 37 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 99/2016, acestea fiind exceptate de la aplicarea prevederilor actelor
normative anterior menționate, din următoarele considerente: Potrivit art. 10 lit. e) din Directiva 2014/24/UE,
aceasta nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect servicii financiare referitoare la
emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul
Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26), servicii furnizate de băncile centrale și
operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate.
Elementul de ghidare în aplicarea corectă a art. 10 lit. (e) din Directiva 2014/24/UE este adus de primul paragraf
al recitalului (26) din această directivă, în care este menționat că „Este oportun să se specifice faptul că
noțiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în același mod
ca și în alte acte legislative din domeniul pieței interne și, având în vedere crearea recentă a Fondului european
de stabilitate financiară și a Mecanismului european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operațiunile
efectuate prin intermediul respectivului fond și al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul
de aplicare al prezentei directive.” În deplină concordanță cu această prevedere europeană este formulat și art.
29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: […] e) servicii financiare în
legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente
financiare, în sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor centrale și operațiuni efectuate cu Fondul
European de Stabilitate Financiară și cu Mecanismul European de Stabilitate”. În vederea clarificării încadrării
achiziției de certificate de emisii de CO2 în excepțiile prevăzute de Directiva 2014/24/UE și, implicit, de Legea
nr. 98/2016 la articolele anterior menționate, în sensul clasificării acestora ca instrumente financiare, facem
următoarele precizări: - Potrivit art. 4 alin. (1) punctul 50 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013,
„instrument financiar” înseamnă oricare dintre următoarele:[…] (b) un instrument menționat în secțiunea C din
anexa I la Directiva 2004/39/CE. - Potrivit punctului 7 al secțiunii C – Instrumente financiare din Anexa I la
Directiva 2004/39/CE, unul din instrumentele financiare enumerate îl reprezintă și „Contractele de opțiuni,
contractele la termen, contractele swap, contractele la termen fix („forwards”) și orice alte contracte derivate
referitoare la materii prime care pot fi regularizate prin livrare fizică, care nu au fost menționate în alt mod în
secțiunea C punctul 6 și neavând scopuri comerciale, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare
derivate ținând seama dacă, în special, sunt compensate și regularizate prin intermediul unor organisme de
compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă regulate.” - Potrivit art. 2 alin. (1) pct. 17 lit. d)
din Legea nr. 24/2017, instrumentele financiare reprezintă și „opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte
forward pe rate și orice alte contracte derivate în legătură cu valori mobiliare, valute, rate ale dobânzii sau
rentabilității, certificate de emisii ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care
pot fi decontate fizic ori în fonduri bănești;” - Potrivit documentului Comisiei Europene COM (2015) 576 final
Anexa I din 18.11.2015 - Raport privind funcționarea pieței europene a carbonului, „Cea mai mare parte a
tranzacțiilor cu certificate de emisii este sub formă de instrumente financiare derivate (contracte „futures”,
„forward”, pe opțiuni, de „swap-uri”), care fac deja obiectul reglementării piețelor financiare ale UE [inclusiv
Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) aplicabilă în prezent] Aceasta este înlocuită de
pachetul legislativ MiFID 2, care va fi aplicabil începând cu ianuarie 2017 și care impune adoptarea mai multor
măsuri de punere în aplicare. În temeiul MiFID 2, certificatele de emisii vor fi clasificate, și ele, ca instrumente
financiare. Aceasta înseamnă că normele pachetului legislativ MiFID 2 aplicabile piețelor financiare tradiționale
(acelea care includ comercializarea de instrumente financiare derivate aferente emisiilor de dioxid de carbon pe
platformele principale) se vor aplica, de asemenea, segmentului la vedere al pieței secundare a dioxidului de
carbon (tranzacții cu certificate de emisii pentru livrări imediate pe piața secundară, nereglementate în prezent
la nivelul UE), punându-l pe poziție de egalitate cu piața instrumentelor financiare derivate în ceea ce privește
transparența, protecția și integritatea investitorilor.” - Directiva MiFID II confirmă faptul că certificatele de
emisii de gaze cu efect de seră (inclusiv emisii de CO2) reprezintă instrumente financiare, astfel cum se prevede
deja prin art. 2 alin. (1) pct. 17 lit. d) din Legea nr. 24/2017, act normativ în vigoare, aplicabil încă din 29 martie
2017. În ceea ce privește serviciile oferite de entități de investiții autorizate (brokeri) în vederea achiziționării
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de pe piața secundară a carbonului, opinia noastră este că
acestea nu se încadrează în categoria serviciilor financiare, astfel cum sunt prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 98/2016. Precizăm totodată că prevederi similare celor de mai sus se regăsesc și în cuprinsul
Directivei 2014/25/UE, respectiv al Legii nr. 99/2016. În ceea ce privește art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr.
98/2016, respectiv art. 37 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 99/2016, astfel cum se prevede în cuprinsul acestora,
atribuirea contractelor de servicii care au ca obiect împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu
emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare (printre
care se numără și certificatele de emisii CO2, conform celor enunțate mai sus) este exceptată de la aplicarea
prevederilor acestor legi.
Speta 629. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de salvamont în serviciile de salvare
incluse în codul CPV 7525200-7 și, pe cale de consecință, cu privire la posibilitatea încheierii unui contract
de servicii având acest obiect în temeiul excepției prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Menționăm că alegerea codului CPV este responsabilitatea exclusivă a autorității contractante, aceasta fiind
singura în măsură să cunoască situația concretă în care se încadrează atribuirea respectivului contract de
achiziție publică. Potrivit art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, legea nu se aplică pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect servicii de apărare civilă,
protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de persoane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor
CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi
85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor. Astfel, apreciem că serviciile de
salvamont pot intra sub incidența codului CPV 7525000-7, autoritatea contractantă putându-se prevala de
excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. h) din lege, mai sus citat, dar numai cu respectarea condiției esențiale,
prevăzute de acest articol, ca prestatorii serviciilor respective să fie persoane fără scop patrimonial.
Speta 620. În cadrul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), al
cărui beneficiar este o autoritatea contractantă, a fost prevăzută realizarea a două studii criminologice și
două cercetări sociologice pe parcursul a 2 ani (2018 și 2019) prin implicarea a 2 respectiv 4 experți. În
bugetul proiectului a fost alocată pentru realizarea studiilor și cercetărilor menționate suma de 313.600 lei,
fără TVA, respectiv 150.700 lei, fără TVA, pentru studiile criminologice și 179.200 lei, fără TVA, pentru
cercetările sociologice și se precizează faptul că fiecare studiu/cercetare va fi contractat/ă individual. Având
în vedere că, potrivit interpretării date prevederilor Ghidului solicitantului – Secțiunea „Cheltuieli salariale”,
ar rezulta că o modalitate de contractare a experților poate fi încheierea unui contract de antrepriză
reglementat de art. 1851 și următoarele din Codul Civil, se solicită un punct de vedere cu privire la
aplicabilitatea în speță a legislației generale (Codul Civil) și a celei speciale (Legea nr. 98/2016).
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 1851 alin. (1) din Noul Cod Civil „Prin contractul de antrepriză, antreprenorul
se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit
serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț”. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor sus-menționate care
reglementează noțiunea de contract de antrepriză, acest tip de contract are ca obiect inclusiv executarea unei
lucrări intelectuale sau prestarea unui serviciu în schimbul unui preț, dar caracteristic acestui tip de contract
este faptul că antreprenorul realizează lucrarea pe riscul său și este independent în ceea ce privește organizarea
și executarea lucrării de beneficiar, relația dintre părțile contractante excluzând raporturile de subordonare,
apreciem că acest tip de contract nu reglementează raporturi de muncă sau asimilate acestora și ca urmare nu
poate fi încadrat în excepția de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice prevăzută la art. 29 alin.
(1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, conform definiției sus-menționate și a art. 1854 alin. (1) - (3) din
Noul Cod Civil, contraprestația lucrării intelectuale executate sau a serviciului prestat nu este reprezentată de o
remunerație de natură salarială ci de prețul, respectiv contravaloarea executării lucrării/serviciului contractat
(munca depusă și cheltuieli de executare) care poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau
prestații. Pe de altă parte, în cadrul bugetului proiectului aprobat au fost prevăzute sume pentru realizarea celor
două studii criminologice și două cercetări sociologice, cu precizarea că fiecare studiu/cercetare va fi contractat
individual, și nu „cheltuieli salariale” pentru remunerarea experților care vor fi cooptați pentru realizarea
acestor studii/cercetări. În situația în care, conform celor descrise, în cadrul proiectului este prevăzută
realizarea studiilor criminologice și cercetărilor sociologice pentru care este necesară contractarea serviciilor
unor experți, este necesar să se analizeze încadrarea contractelor în cauză în categoria contractelor de achiziții
publice. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziție
publică” reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între
unul sau mai mulți operatori economici și una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția
de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. În ceea ce privește noțiunea de „operator economic”,
potrivit art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă orice persoană fizică sau juridică, de
drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață
executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice
asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități. Ca urmare, dacă pentru realizarea
studiilor criminologice și a cercetărilor sociologice este necesară contractarea serviciilor unor experți, care au
calitatea de operatori economici respectiv sunt persoane fizice/juridice care oferă în mod licit pe piață prestarea
acestor tipuri de servicii, atunci contractele de servicii care au ca obiect realizarea celor două studii
criminologice și a celor două cercetări sociologice, încheiate de o autoritate contractantă, reprezintă în fapt
contracte de achiziție publică în sensul art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016. Astfel, având în vedere că în
acest caz contractul de antrepriză, contract special prevăzut de Codul Civil, este încheiat de beneficiarul
proiectului, care are calitatea de autoritate contractantă, fiind finanțat din fonduri publice (fonduri europene
nerambursabile), acest contract este supus legislației speciale în domeniul achizițiilor publice. Referitor la
aplicabilitatea în speță a legislației generale (Codul Civil) și a celei speciale (Legea nr. 98/2016), facem
precizarea că, așa cum este prevăzut expres și în cadrul art. 231 din Legea nr. 98/2016, în situațiile în care legea
specială nu dispune sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun. În concluzie, față de considerentele și
prevederile legale mai sus menționate, beneficiarul proiectului care are calitatea de autoritate contractantă
poate achiziționa serviciile necesare pentru realizarea studiilor criminologice și a cercetărilor sociologice
prevăzute în proiect cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, dispozițiile dreptului comun fiind
aplicabile numai în situațiile care nu sunt reglementate de legea specială respectiv de Legea nr. 98/2016.
Speta 583. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea unei persoane juridice de drept
privat sau de drept public de a subcontracta, în condițiile Legii nr. 98/2016, serviciile de imprimare a
materialelor publicitare, a materialelor de participare la evenimente de promovare turistică sau de închiriat
scenă și lumini pentru organizarea evenimentelor, în executarea unui contract atribuit de către o autoritate
contractantă în condițiile prevederilor art. 31 din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Atribuirea directă, in-house, a unui contract de achiziție publică/acord-cadru, se poate realiza, fără aplicarea
legislației în materia achizițiilor publice, de către o autoritate contractantă către o persoană juridică de drept
privat sau de drept public numai în condițiile îndeplinirii, în mod cumulativ, a condițiilor prevăzute la art. 31 alin
(1) din Legea nr. 98/2016. Potrivit concluziilor Avocatului General Manuel Campos Sánchez-Bordona prezentate la
27 aprilie 2017(1) în Cauza C-567/15, „în cadrul regimului in house, autoritatea contractantă nu tranzacționează,
din perspectivă funcțională, cu o altă entitate, ci, în fapt, cu ea însăși, având în vedere legătura dintre aceasta și
entitatea distinctă din punct de vedere formal. În realitate, nu este vorba despre atribuirea unui contract, ci
despre o simplă însărcinare sau încredințare, care nu poate fi refuzată de cealaltă „parte”, indiferent de forma
în care se concretizează oricare dintre acestea”. Tot din concluziile AG Campos Sánchez-Bordona, anterior
precizate, rezultă că, în cazul în care o societate care se află sub influența dominantă a unei autorități
contractante nu dispune de resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate direct de autoritatea
contractantă și este obligată să recurgă la terțe persoane pentru a face acest lucru, considerentele/motivele
pentru care autoritatea contractantă a atribuit contractul unei astfel de societăți, în baza excepției de la art. 12
alin. (1) din Directiva 2014/24/UE, dispar, iar ceea ce rezultă este de fapt o (sub)achiziție publică ascunsă, în
care autoritatea contractantă, prin intermediul unei societăți deținute și controlate de aceasta, obține bunuri,
servicii sau lucrări de la terți fără a aplica prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, în
cazul în care relația dintre autoritatea contractantă și persoana juridică aflată sub influența dominantă a
acesteia este de natură să justifice aplicarea excepției de la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru
atribuirea directă a contractului de servicii în cauză, atunci operațiunile externe indispensabile pentru
îndeplinirea sarcinilor pe care autoritatea contractantă le-a încredințat persoanei juridice de drept privat sau de
drept public nu se pot efectua în afara domeniului de aplicare al legislației privind achizițiile publice. Altfel,
apreciem că persoana juridică de drept privat sau de drept public la care facem referire mai sus ar trebui să aibă
capacitatea de a executa ea însăși serviciile de imprimare a materialelor publicitare, a materialelor de
participare la evenimente de promovare turistică sau de închiriat scenă și lumini pentru organizarea
evenimentelor, sau ar trebui ca aceste servicii să fie achiziționate printr-o procedură concurențială, cu
respectarea prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice și nu prin subcontractarea acestora.
Speta 554. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii de către autoritatea contractantă a
unui contract de închiriere spații de birouri pe o durată mai mare (câțiva ani) sau posibilitatea achiziționării
în leasing operațional a unui astfel de spațiu.
Raspuns:
Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. l), lit. n) și lit. o) din Legea nr. 98/2016, care definesc contractele
de achiziție publică și contractele de achiziție publică de produse și de servicii, apreciem că un contract care are
ca obiect închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare, a unui bun imobil nu poate fi încadrat în niciuna
dintre aceste categorii de contracte. Totodată, art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 precizează că sunt
exceptate de la aplicarea prevederilor actelor normative menționate contractele de servicii care au ca obiect
cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori
a drepturilor asupra acestora, aceste prevederi reprezentând transpunerea în legislația națională a dispozițiilor
art. 10 lit. a) din Directiva 2014/24/UE. În concluzie, având în vedere cele de mai sus, menționăm că închirierea,
leasingul cu sau fără opțiune de cumpărare, de către o autoritate contractantă a unor spații de birouri se
exceptează de la aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică la care face referire
legislația în domeniul achizițiilor publice.
Speta 475. Prin intermediul contractului de finanțare rambursabilă încheiat de o autoritate contractantă cu
Banca Europeană de Investiții (B.E.I.) în vederea cofinanțării unui proiect, aceasta (autoritatea contractantă)
și-a asumat obligația achiziției serviciilor unei bănci de corespondență/transfer prin intermediul căreia să fie
derulate operațiunile de tragere/rambursare a împrumutului acordat de BEI și denominat în EUR, precum și
deschiderea și operarea unui cont escrow în care să fie depuse sumele aferente serviciului datoriei aferente
acestui împrumut. Prin urmare, se solicită consiliere metodologică privind obligativitatea aplicării uneia
dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016 în scopul atribuirii serviciilor sus-
menționate (serviciile unei bănci de corespondență/transfer) și în legătură cu o posibilă incidență a
prevederilor art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 în această situație.
Raspuns:
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. e) și lit. f) din Legea nr. 98/2016 care transpun întocmai art. 10 lit. e) și f) din
Directiva 2014/24/UE: „(1) Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: […] e) servicii financiare în legătură cu emisiunea,
vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin.
(1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind
cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor centrale și operațiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate
Financiară și cu Mecanismul European de Stabilitate; f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu
emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare”. În
accepțiunea noastră, având în vedere dispozițiile pct. 6 din cadrul Anexei nr. VI la Regulamentul (CE) Nr.
213/2008 al COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), serviciile financiare (de la
codul CPV 66100000-1 la 66720000-3), includ pe de o parte serviciile de asigurare, iar pe de alta serviciile
bancare și de investiții. Pentru această din urmă categorie de servicii, sunt aplicabile dispozițiile Notei de subsol
3 din Regulamentul menționat la paragraful anterior, prin intermediul căreia este statuată exceptarea aplicării
Directivelor europene în materia achizițiilor publice, în situația în care respectivele servicii vizează una dintre
următoarele situații: „(3) Cu excepția contractelor de achiziții de servicii financiare privind emiterea,
cumpărarea, vânzarea și transferul de titluri sau de alte instrumente financiare şi a serviciilor prestate de băncile
centrale […]”. Din analiza structurii ramificate a codurilor CPV pe diviziuni (identificate prin primele două cifre
ale codului/XX000000-Y), grupe (identificate prin primele trei cifre ale codului/ XXX00000-Y), clase (identificate
prin primele patru cifre ale codului/XXXX0000-Y), categorii (identificate prin primele cinci cifre ale
codului/XXXXX000-Y), se constată că: - Diviziunea: 66000000-0 Servicii financiare și de asigurare, include: -
Grupa: 66100000-1 (3) Servicii bancare și de investiții, care la rândul acesteia include: - Clasa: 66170000-2 (3)
Servicii de consultanță financiară, de gestionare a tranzacțiilor financiare și servicii de case de compensare, care
mai departe include: - Categoriile: 66171000-9 (3) Servicii de consultanță financiară, și 66172000-6 (3) Servicii de
gestionare a tranzacțiilor financiare și servicii de case de compensare. Cu alte cuvinte, contractele de achiziție
publică din categoria de serviciilor de gestionare a tranzacțiilor financiare (cum ar fi serviciile unei bănci de
corespondenta/transfer prin intermediul căreia sunt derulate operațiunile de tragere/rambursare a
împrumuturilor/creditelor de investiții acordate de diverse instituții financiare, inclusiv internaționale)
reprezintă, în accepțiunea legiuitorului european, servicii care fac parte din grupa serviciilor bancare și de
investiții, care mai departe sunt incluse în diviziunea serviciilor financiare. Prin urmare, în condițiile în care
asemenea servicii sunt necesare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul unui credit (de
investiții) acordat de o instituție financiară, (finanțare rambursabila acordata de bancă) sau refinanțarea unui
asemenea credit, rezultă că acestea reprezintă în fapt operațiuni/tranzacții realizate în legătură cu
instrumentele financiare, în sensul dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului. Concluzionând, pentru rațiunile prezentate în speța 328, un contract de
achiziție publică care implică prestarea serviciilor de gestionare a tranzacțiilor financiare a unui instrument
financiar primar, cum ar fi un contract de finanțare rambursabilă sub forma unui credit pentru realizarea de
investiții (acordat de o instituție bancară), reprezintă în fapt un serviciu financiar prestat în legătură cu o
operațiune/tranzacție de transfer aferentă instrumentelor financiare instituită prin dispozițiile art. 29 alin. (1)
lit. e) din Legea nr. 98/2016, și nu în cea stabilită prin dispozițiile lit. f) a articolului menționat.
Speta 473. Consiliere metodologică privind atribuirea de către autoritatea contractantă X a unui contract de
servicii pentru angajarea de forță de muncă necalificată, persoane private de libertate, operatorului
economic Y, care la rândul lui are calitatea de autoritate contractantă.
Raspuns:
Având în vedere caracteristicile contractului pe care autoritatea contractantă X intenționează să-l atribuie,
contract cu titlu oneros, având ca obiect prestarea de servicii – caracteristici specifice contractului de achiziție
publică, și raportat la intenția acesteia de a atribui contractul în discuție unui anumit operator economic, care
are și calitatea de autoritate contractantă, trebuie verificat dacă în speța dată sunt incidente prevederile art. 30
din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „Prezenta lege (legea nr. 98/2016 – n.n.) nu se aplică pentru atribuirea
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii de către o autoritate contractantă unei alte
autorități contractante/entități contractante definite de legea privind achizițiile sectoriale sau unei asocieri de
autorități contractante/entități contractante, în baza unui drept exclusiv de care acestea beneficiază pentru
prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte cu putere de lege sau acte administrative cu caracter
normativ, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prevederile TFUE”. Astfel, în condițiile în care se
confirmă că operatorul economic Y beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în
sensul art. 30 din Legea nr. 98/2016, aspect pe care autoritatea contractantă X trebuie să-l demonstreze în mod
corespunzător, aceasta din urmă are dreptul de a proceda la încheierea contractului de achiziție publică cu
ofertantul în cauză care are și calitatea de autoritate cobtractantă. În caz contrar, achiziția serviciilor în discuție
trebuie făcută prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate prin art. 68 din legea menționată
mai sus. În subsidiar, având în vedere necesitatea autorității contractante, respectiv faptul că numărul de
persoane și durata prestării unei activități nu sunt cunoscute cu exactitate, se recomandă a se avea în vedere
inclusiv posibilitatea de utilizare a acordului-cadru, ca instrument specific de atribuire în baza căruia se pot
încheia contracte subsecvente în funcție de necesitățile concrete ale autorității.
Speta 469. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a serviciilor de verificare și

consultanță ce fac obiectul de activitate al societății, prin angajarea de personal specializat, dar fără
caracter de regularitate.
Raspuns:
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, legislația în domeniul achizițiilor publice nu se aplică
pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect contracte de
muncă. Pornind de la definiția contractului de muncă, astfel cum este prevăzută de Codul muncii, respectiv
„contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub
autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu”,
precizăm că această excepție este aplicabilă în situația în care autoritatea contractantă dorește să încheie un
contract individual de muncă cu o persoană fizică. Pe de altă parte, în situaţia în care autoritatea contractantă
întenționează să achiziţioneze servicii de consultanță, verificare etc. pentru realizarea obiectului de activitate al
societății, şi nu să recruteze personal, aceasta are obligaţia să atribuie contractul de achiziţie publică având ca
obiect respectivele servicii numai în urma derulării unei proceduri de atribuire reglementate de legea achiziţiilor
publice.
Speta 467. Consiliere metodologică referitor la modalitatea prin care o instituţie publică beneficiară de
fonduri europene nerambursabile poate angaja experţi externi pentru verificări cereri de rambursare,
evaluare propuneri/oferte de proiecte/programe.
Raspuns:
În situaţia în care instituţia publică doreşte angajarea unor experţi externi (persoane fizice) pentru realizarea
unor activităţi specifice în domeniul fondurilor europene nerambursabile (verificări cereri de rambursare,
evaluare propuneri/oferte de proiecte/programe etc.), potrivit punctului de vedere din 02.11.2017 emis de
M.M.J.S. la solicitarea M.D.R.A.P.F.E., în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
Codul muncii „Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi alte unităţi bugetare se face numai
prin concurs sau examen, după caz”. În acest punct de vedere se subliniază faptul că desfăşurarea activităţii unui
salariat presupune existenţa unui raport de subordonare faţă de angajator, salariatul realizăndu-şi activitatea sub
autoritatea angajatorului care are prerogativa de supraveghere şi control specifică unui raport de muncă. Ca
urmare, în înţelegerea noastră, angajarea unor persoane fizice, în condiţiile sus-menţionate, la nivelul unei
instituţii publice beneficiare de fonduri europene nerambursabile, se realizează doar prin concurs sau examen cu
respectarea legislaţiei specifice în domeniu privind ocuparea funcţiilor publice şi a funcţiilor contractuale. Pe de
altă parte, în situaţia în care instituţia publică doreşte contractarea serviciilor unor experţi externi (persoane
juridice sau persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii
libere), care reprezintă în fapt achiziţionarea unor servicii pentru realizarea unor activităţi specifice în domeniul
fondurilor europene nerambursabile (verificări cereri de rambursare, evaluare propuneri/oferte de
proiecte/programe etc.), este necesar să se analizeze încadrarea contractelor în cauză în categoria contractelor
de achiziții publice. În conformitate cu prevederile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv art. 3 alin. (1)
lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziţie publică” reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat,
potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între una ori mai multe autorităţi contractante şi unul sau
mai mulţi operatori economici care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de
servicii. În ceea ce priveşte noţiunea de „operator economic”, potrivit art. 3 lit. r) din O.U.G. nr. 34/2006,
respectiv art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă oricare furnizor de produse, prestator de
servicii ori executant de lucrări, persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori
asociere de astfel de persoane care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii,
furnizarea de produse ori prestarea de servicii. Din prevederile sus-menţionate rezultă că pentru a fi considerate
contracte de achiziţie publică, contractele în discuţie trebuie să fie încheiate de autoritatea contractantă cu unul
sau mai mulţi operatori economici, respectiv cu persoane fizice sau juridice care oferă licit pe piaţă serviciile
contractate. În cazul persoanelor juridice române sau străine se vor consulta documentele relevante care
dovedesc forma de înregistrare, de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional în conformitate cu
cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic. Pentru a stabili dacă serviciile contractate
sunt oferite în mod licit pe piaţă de către persoanele fizice române sau străine care desfăşoară activităţi
economice în mod independent sau exercită profesii libere, se vor avea în vedere condiţiile şi obligaţiile care
reies din prevederile Codului fiscal astfel cum au fost prezentate în punctul de vedere emis de M.F.P. în
27.12.2017. Ca urmare, contractele care vizează angajarea unor experţi externi pentru realizarea unor activităţi
specifice în domeniul fondurilor europene nerambursabile (verificări cereri de rambursare, evaluare
propuneri/oferte de proiecte/programe etc.), trebuie să fie încadrate în categoria contractelor de achiziții
publice în condiţiile în care experţii contractaţi au calitatea de operatori economici, în sensul art. 3 lit. r) din
O.U.G. nr. 34/2006, respectiv art. 3 alin. (1) lit. lit. jj) din Legea nr. 98/2016, oferind licit pe piaţă serviciile
contractate. În acest context, subliniem că, în cadrul punctului de vedere sus-menționat al M.M.J.S. se
precizează expres că „în considerarea lipsei unui temei legal expres prevăzut de lege, nu se poate aprecia că (...)
contractele încheiate cu persoanele fizice-evaluatori fac parte din categoria contractelor individuale de muncă
sau asimilate acestora”. Cu toate că punctul de vedere emis de M.M.J.S. face referire exclusiv la contractele
încheiate de o autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene cu experții evaluatori - persoane
fizice pentru prestarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de proiecte/programe, suntem de opinie
că prevederile generale din cadrul acestuia au aplicabilitate în cazul contractelor încheiate de o instituție publică
cu toate tipurile de experți (persoane fizice) contractați pentru realizarea unor activități specifice în domeniul
fondurilor europene nerambursabile. Faţă de aceste considerente suntem de opinie că situaţia prezentată, în
care o instituţie publică beneficiară de fonduri europene nerambursabile contractează serviciile unor experţi
externi (persoane fizice) pentru realizarea unor activităţi specifice în domeniul fondurilor europene
nerambursabile (verificări cereri de rambursare, evaluare propuneri/oferte de proiecte/programe etc.), nu
reprezintă o excepţie de la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, nefiind incidente dispozițiile art.
13 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006 respectiv art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, o instituţie
publică beneficiară de fonduri europene nerambursabile poate contracta serviciile unor experţi externi pentru
verificări cereri de rambursare, evaluare propuneri/oferte de proiecte/programe, persoane juridice sau persoane
fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, numai cu respectarea
prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
Speta 465. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a unui teren

Raspuns:
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, legislația în domeniul achizițiilor publice nu se aplică
pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect cumpărea sau
închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori drepturi asupra
acestora. Prin urmare, având în vedere că în speță se urmărește achiziționarea unui teren, în acest caz achiziția
este exceptată de la prevederile Legii nr. 98/2016, autoritatea contractantă neavând obligația de a aplica
niciuna din prevederile acestei legi, inclusiv cele referitoare la principiile care guvernează atribuirea contractelor
de achiziție publică.
Speta 425. O autoritate contractantă are încheiat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții,
prin care și-a asumat obligația ca pe întreaga perioadă a derulării acestuia să fie evaluată periodic de o
agenție de rating de credit, definită în contractul de finanțare ca „oricare din A, B sau C sau succesorii
acestora”. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire încadrarea serviciilor de rating de
credit în categoria serviciilor financiare prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, care transpune dispozițiile art. 10 lit. f) din Directiva
2014/24/UE, „prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au
ca obiect (...) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori
transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare”. Elementul de ghidare în aplicarea corectă a
art. 10 lit. f) din Directiva 2014/24/UE este adus de teza finală din recitalul 26 din Preambul în care este
menționat că „în cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în
legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operațiuni legate de
acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive”. Astfel, având în vedere condiția
din contractul de împrumut cu Banca Europeană de Investiții, prevăzută ca una intrinsecă a contractului,
îndeplinirea acesteia ține de derularea acestui contract de împrumut, contract încheiat în temeiul art. 29 alin.
(1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, luând în considerare cele de mai sus, apreciem că serviciile de
rating achiziționate în considerarea clauzei obligatorii a contractului de împrumut cu Banca Europeană de
Investiții vor urma regimul juridic al acestui contract, autoritatea contractantă putându-se prevala de art. 29
alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016.
Speta 393. Se solicită consiliere metodologică cu privire la aplicabilitatea legislaţiei în domeniul achizițiilor
publice la atribuirea unui „acord rambursabil de asistenţă tehnică” care va fi încheiat cu Banca Mondială. Din
informaţiile transmise, înţelegem că Municipiul X intenţionează să încheie un acord rambursabil de asistenţă
tehnică cu Banca Mondială, cu o durată de 3 ani şi o valoare estimată de cca. 900.000 Euro, având ca obiect
„dezvoltarea urbană, durabilă şi competitivă a municipiului”, prin care va beneficia de asistenţă tehnică şi
expertiză specializată în domeniul dezvoltării urbane. Conform interpretării date de autortritatea
contractantă legislaţiei naţionale şi europene în domeniul achiziţiilor publice, se consideră că acordul
rambursabil de asistenţă tehnică nu reprezintă un contract public în înţelesul art. 2 alin. (1) pct. 5 din
Directiva 2014/24/UE, iar relaţia contractuală dintre Municipiul X şi Banca Mondială nu intră în sfera de
aplicare a directivei şi legislaţiei naţionale în materia achiziţiilor publice. În susţinerea punctului de vedere
înaintat, au fost puse la dispoziţie proiectul acordului rambursabil de asistenţă tehnică şi adresa Ares (2016),
emisă de direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, care transpun dispoziţiile art. 1 alin.
(2) din Directiva 2014/24/UE, prin „achiziție publică” se înţelege „achiziția de lucrări, de produse sau de servicii
prin intermediul unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la
operatori economici desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate
ori nu realizării unui interes public”. De asemenea, „contractul de achiziţie publică” reprezintă, potrivit art. 3
alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016 care transpune dispoziţiile art. 2 alin. (1) pct. 5 din Directiva 2014/24/UE,
„contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii”. Din informaţiile transmise, reiese că Municipiul X intenţionează
să achiziţioneze servicii de asistenţă tehnică specifice de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (B.I.R.D.), instituţie financiară internaţională parte a grupului Băncii Mondiale, prin intermediul unui
„acord rambursabil de asistenţă tehnică”. Conform adresei Ares (2016) emisă de direcţiile de specialitate din
cadrul Comisiei Europene, în cazul în care un Stat Membru este membru al unei organizaţii internaţionale şi are
nevoie de serviciile care intră în aria de competenţă a organizaţiei internaţionale în cauză, se consideră că, în
acest caz, organizaţia nu are calitatea de operator economic şi astfel contractele încheiate între autorităţile
contractante şi organizaţiile internaţionale respective nu sunt contracte de achiziţie publică în sensul art. 2 alin.
(1) pct. 5 din Directiva 2014/24/UE. Astfel, relaţia contractuală dintre Statul Membru şi organizaţia
internaţională nu intră în aria de reglementare a Directivei 2014/24/UE, iar autorităţile publice centrale,
regionale şi locale pot încheia direct contracte cu organizaţia internaţională respectivă. Având în vedere că
România a devenit membră B.I.R.D. încă din anul 1972, acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor nr.
280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare, în conformitate cu adresa sus-menţionată,
relaţia contractuală dintre Municipiul X şi B.I.R.D. nu intră în sfera de aplicare a directivei şi legislaţiei naţionale
în domeniul achiziţiilor publice, în condiţiile în care Municipiul X contractează serviciile care sunt asigurate de
B.I.R.D. conform obiectului de activitate al acesteia și scopului pentru care a fost înființată. Pe de altă parte,
potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care transpune dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Directiva
2014/24/UE, prevederile legale privind achiziţiile publice „nu se aplică contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie
sau să le organizeze conform unor proceduri de atribuire diferite de cele prevăzute în prezenta lege, stabilite
printr-un instrument juridic care creează obligaţii de drept internaţional public, încheiat în conformitate cu
Tratatele, între România şi una ori mai multe ţări terţe sau subdiviziuni ale acestora, organizaţii internaţionale,
care vizează lucrări, produse ori servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către
semnatari”. Astfel, prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice nu se aplică contractelor de achiziţie
publică pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri
de atribuire specifice instituite de organizaţii internaţionale. Având în vedere că, din informaţiile înaintate, nu
rezultă care este instrumentul juridic care instituie obligaţia autorităţii contractante de a atribui contractul
conform unei proceduri de atribuire specifice, diferită de cele reglementate de legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice, şi nici dacă serviciile care fac obiectul „acordului rambursabil de asistenţă tehnică” sunt destinate
implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatarii acordului precizăm că nu ne putem
pronunţa cu privire la încadrarea în excepţia prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi respectiv art.
9 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE. De asemenea, suntem de opinie că situaţia prezentată nu se încadrează nici
în excepţia reglementată la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care transpune dispoziţiile art. 9 alin. (2) din
Directiva 2014/24/UE, având în vedere că nu sunt îndeplinite toate condiţiile reglementate în cadul acestuia
respectiv „acordul rambursabil de asistenţă tehnică” nu este finanţat de B.I.R.D, instituția financiară având în
acest contract calitatea de prestator de servicii de asistență tehnică, nu de finanțator. În concluzie, faţă de
considerentele menţionate mai sus, raportate la informaţiile furnizate și având în vedere interpretarea serviciilor
tehnice specializate ale Comisiei Europene, prezentată în adresa Ares (2016), suntem de opinie că Municipiul X nu
are obligaţia aplicării prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice la atribuirea „acordului rambursabil de
asistenţă tehnică”, în situaţia în care serviciile contractate sunt asigurate de B.I.R.D. conform obiectului de
activitate al acesteia și scopului pentru care a fost înființată.
Speta 386. Este solicitată consiliere metodologică privind achiziționarea serviciilor de cercetare și
dezvoltare a căror remunerare nu este realizată în totalitate de către autoritatea contractantă dar și
prezentarea unor situații concrete de interpretare a sintagmei „rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv,
autorității contractante, pentru uz propriu în exercitarea propriei activități”, în cazul în care autoritatea
contractantă intenționează să atribuie un contract de cercetare și dezvoltare (cod CPV 7310000-3) și trei
contracte de consultanță în dezvoltare (cod CPV 73220000-0).
Raspuns:
In preambul, este necesar să subliniem că art. 36 din Legea nr. 98/2016 are o formulare relativ atipică prin faptul
că evidențiază obligația de aplicare a prevederilor legale în cazul anumitor serviciil de cercetare și dezvoltare
prin intermediul cuvântului „doar”, ceea ce implică de fapt reglementarea unei excepții totale pentru
contractele de achiziție publică de servicii care au ca obiect prestarea de servicii de cercetare și dezvoltare care
NU fac obiectul codurilor CPV cuprinse între 73000000-2 și 73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau 73430000-5,
precum și a unei excepții parțiale, condiționate de neîndeplinirea a cel puțin uneia dintre condițiile de la art. 36
lit. a) și b), pentru categoriile de servicii de cercetare și dezvoltare care fac obiectul codurilor CPV sus-
menționate. Pe de altă parte, precizăm că formularea este similară cu prevederile art. 14 din Directiva
24/2014/UE, iar textul Legii nr. 98/2016 și-a propus să nu modifice acest mod de abordare din textul Directivei.
Având în vedere că normele Uniunii privind achizițiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăți
din fonduri publice, ci numai pe cele care vizează achiziția de lucrări, de produse sau de servicii cu titlu oneros
prin intermediul unui contract de achiziții publice, reiese faptul că serviciile fără caracter economic de interes
general nu ar trebui să facă obiectul Directivei. La nivel de interpretare a legislației în materie, precizăm că
reglementarea stabilește două elemente esențiale în ceea ce privește atribuirea contractelor având ca obiect
servicii de cercetare și dezvoltare, respectiv: 1. Legislația privind achizițiile publice se aplică anumitor servicii de
cercetare-dezvoltare (indicate la art. 36 din Legea nr. 98/2016) și care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții: a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante, pentru uz propriu în exercitarea
propriei activităţi; și b) serviciul prestat este remunerat în totalitate de către autoritatea contractantă. 2.
Legislația privind achizițiile publice nu se aplică acelor servicii de cercetare-dezvoltare care: 1) fie nu fac parte
dintre categoriile indicate la art. 36 din Legea nr. 98/2016; 2) fie fac parte dintre categoriile indicate la art. 36
din Legea nr. 98/2016, dar îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții: a) rezultatele nu sunt destinate, în
mod exclusiv, autorităţii contractante, pentru uz propriu în exercitarea propriei activităţi; sau b) serviciul prestat
nu este remunerat în totalitate de către autoritatea contractantă. În concluzie, pentru a se încadra în categoria
excepțiilor de la aplicarea legislației privind achizițiile publice, un serviciu de cercetare-dezvoltare care se
încadrează într-unul din codurile CPV indicate la art. 36 din Legea nr. 98/2016 trebuie să îndeplinească cel puțin
una dintre cele două condiții menționate la punctul 2.2) de mai sus. Din informațiile pe care le-ați transmis,
rezultă că autoritatea contractantă intenționează să atribuie un contract de cercetare și dezvoltare (cod CPV
7310000-3) și trei contracte de consultanță în dezvoltare (cod CPV 73220000-0). De asemenea, serviciile la care
faceți referire nu vor fi remunerate în totalitate de autoritatea contractantă și, totodată, rezultatele nu sunt
destinate, în mod exclusiv, autorității contractante. Pe cale de consecință, apreciem că legislația în domeniul
achizițiilor publice nu se aplică pentru atribuirea niciunuia dintre contractele indicate în adresa dumneavoastră,
întrucât în cazul contractului de cercetare și dezvoltare sunt îndeplinite ambele condiții de exceptare
menționate la punctul 2.2) de mai sus, iar în cazul contractelor de consultanță în dezvoltare este îndeplinită
condiția menționată la punctul 2.1) de mai sus.
Speta 366. O entitate contractantă în temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016 care desfăşoară
activităţi relevante în domeniul transportului de energie electrică conform art. 6 alin. (1) lit. a) din lege
achiziţionează energie electrică pentru acoperirea Consumului Propriu Tehnologic (CPT) al reţelelor de
transport pe baza unor prognoze pe diferite orizonturi de timp de pe Piaţa Centralizată a Contractelor
Bilaterale (PCCB), Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) sau Piaţa Intrazilnică (PI). Diferenţa dintre energia
electrică efectiv consumată şi energia achiziţionată de pe aceste pieţe reprezintă dezechilibre care sunt
acoperite automat de Piaţa de Echilibrare printr-o Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE). Participanţii la
piaţa angro de energie electrică îşi asumă responsabilitatea financiară faţă de operatorul pieţei de
echilibrare pentru dezechilibrele produse fie direct, cum este cazul entitătii contractante în discuție pentru
PRE CPT, fie prin delegare către o terţă parte care îşi asumă rolul de PRE, conform prevederilor Ordinului
ANRE nr. 97/2013. Prin delegarea responsabilităţii echilibrării către o altă PRE se realizează economii ale
preţului energiei de echilibrare, deoarece în cadrul unei PRE cu mai mulţi participanţi dezechilibrele
negative ale unei societăţi se pot compensa cu dezechilibrele pozitive ale altei societăţi la preţuri situate
între preţurile de deficit şi de excedent al Pieţei de Echilibrare. Contractul care ar urma să fie încheiat cu
PRE are ca obiect: cumpărarea de la PRE a energiei electrice aferente dezechilibrelor negative, vanzarea
către PRE a energiei electrice aferente dezechilibrelor pozitive şi „prestarea serviciului de delegare a
responsabilităţii cu echilibrarea”. Având în vedere că preţurile energiei de echilibrare aferente
dezechilibrelor negative sunt mai mari decât preţurile energiei de echilibrare aferente dezechilibrelor
pozitive şi se estimează că ponderea costului cu energie cumpărată de la PRE va fi mai mare decât ponderea
costului energiei vândute se solicită un punct de vedere cu privire la încadrarea achiziţiei în excepţia
prevăzută la art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Precizăm că art. 39 din Legea nr. 99/2016 transpune dispoziţiile art. 23 din Directiva 2014/25/UE cu denumirea
„Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de
energie sau de combustibili pentru producerea energiei”. De altfel, art. 39 din Legea nr. 99/2016 face parte din
Cap. II „Exceptări”, Secțiunea 1 „Exceptări aplicabile tuturor entităților contractante și excluderi specifice”,
Paragraful 6 „Exceptări aplicabile contractelor atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea
de apă și pentru furnizarea de energie sau furnizarea de combustibili pentru producerea energiei”. Astfel, în
concordanţă cu dispoziţiile art. 23 din Directiva 2014/25/UE, art. 39 din Legea nr. 99/2016 stipulează că legea
privind achizițiile sectoriale nu se aplică: „a) contractelor care au ca obiect cumpărarea de apă, dacă acestea
sunt atribuite de o entitate contractantă care desfășoară una sau ambele activități legate de apa potabilă
prevăzute la art. 7 alin. (1); b) contractelor atribuite de entități contractante care desfășoară activități de
natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11, în vederea furnizării de energie sau furnizării
de combustibili pentru producerea energiei”. Din analiza textului de lege reiese că excepția instituită prin art. 39
din Legea nr. 99/2016 se aplică contractelor care au ca obiect cumpărarea de apă/furnizarea de
energie/furnizarea de combustibili pentru producerea energiei, contracte atribuite de entităţile contractante
care desfăşoară activităţi relevante în domeniul apei/gazelor şi energiei termice/energiei electrice/extracţiei de
petrol şi gaze naturale sau prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi. Ca urmare,
contractele atribuite de o entitate contractantă care desfăşoară activităţi relevante în domeniul energiei
electrice care au ca obiect furnizarea de energie, indiferent de destinaţia acesteia, sunt exceptate de la
aplicarea legii privind achizițiile sectoriale potrivit art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016. Facem menţiunea că
interpretarea textului excepţiei enunţate la lit. b), în sensul că obiectul contractelor exceptate este furnizarea
de energie/furnizarea de combustibili pentru producerea energiei, trebuie să fie similară cu interpretarea
textului excepţiei enunţate la lit. a) din cadrul aceluiaşi articol, care se referă la contractele care au ca obiect
cumpărarea de apă, precum şi cu denumirea dată contractelor exceptate în cadrul Directivei 2014/25/UE şi în
Legea nr. 99/2016. În caz contrar, o interpretare în sensul că sunt exceptate de la aplicarea legislaţiei în
domeniul achiziţiilor sectoriale toate contractele, indiferent de obiectul acestora, care sunt atribuite de
entităţile contractante în scopul furnizării de către acestea de energie/ combustibili pentru producerea energiei,
ar conduce (în mod eronat) la exceptarea tuturor achiziţiilor realizate de respectivele entităţi contractante
(destinate efectuării activităţilor lor relevante) de la aplicarea Legii nr. 99/2016. Din informaţiile prezentate
reiese că entitatea contractantă în discuție achiziţionează energia electrică pentru consumul propriu tehnologic
de pe pieţele PCCB, PZU şi PI dar acţionează şi pe Piaţa de Echilibrare în mod direct în calitate de PRE CPT
pentru acoperirea diferenţelor dintre energia efectiv consumată şi cea achiziţionată (dezechilibre
negative/pozitive). Astfel, apreciem că entitatea contractantă în discuție care desfășoară activități relevante de
natura celor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, se poate prevala de dispozițiile art. 39 lit. b) din
Legea nr. 99/2016 atunci când achiziţionează, de pe pieţele sus-menţionate, energia electrică necesară pentru
acoperirea consumului propriu tehnologic. În ceea ce priveşte contractul care se va încheia cu partea
responsabilă cu echilibrarea (PRE), potrivit dreptului de transferare a responsabilităţii echilibrării oricărei alte
PRE instituit prin Ordinul ANRE nr. 97/2013, se constată că obiectul acestuia vizează mai multe activităţi,
respectiv cumpărarea dar şi vânzarea de la/către PRE a energiei electrice pentru acoperirea dezechilibrelor
negative/pozitive precum şi delegarea responsabilităţii cu echilibrarea. În conformitate cu prevederile art. 33
alin. (1) şi (2) din Legea nr. 99/2016, în cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, entităţile
contractante pot alege să atribuie contracte distincte pe fiecare activitate în parte, regimul juridic şi actul
normativ aplicabil fiecărui contract fiind determinate de caracteristicile activităţii avute în vedere de respectivul
contract. În cazul în care entităţile contractante aleg să atribuie un singur contract, potrivit art. 33 alin. (5) din
Legea nr. 99/2016, în cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi regimul juridic şi actul normativ
aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală. Conform alin. (6) lit. c) al aceluiaşi articol, în cazul în
care este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală, dacă una dintre activităţi face
obiectul dispoziţiilor legii privind achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa acestei legi şi
nici a legii privind achiziţiile publice sau a legii privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,
contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 99/2016. În concluzie, raportat la prevederile legale sus-
menţionate, entitatea contractantă în discuție care desfășoară activități relevante în domeniul transportului de
energie electrică, se poate prevala de dispozițiile art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016 în situaţia în care atribuie
un contract distinct care are ca obiect cumpărarea de energie electrică şi în cazul în care contractul care se va
încheia cu partea responsabilă cu echilibrarea vizează în principal activitatea de cumpărare a energiei electrice
sau în cazul în care este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală a acestuia.
Speta 351. Cu referire la aplicarea art. 35 alin. (3) din lege, când și cum informează entitățile contractante
ANAP cu privire la categoriile de produse și activități pe are le consideră excluse în temeiul alin. (1) și ce
criterii trebuie avute în vedere când se face această apreciere?
Raspuns:
Prevederile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 prevăd faptul că ,,(3) Entitățile contractante au obligația de a
informa A.N.A.P. cu privire la categoriile de activități pe care le consideră excluse în temeiul alin. (1).” Potrivit
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, ,,Prezenta lege nu este aplicabilă: a) contractelor pe care entitățile
contractante le atribuie pentru desfășurarea altor activități decât pentru desfășurarea activităților lor relevante;
b) contractelor sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa produse, servicii sau lucrări destinate
efectuării unor activități relevante într-un stat terț Uniunii Europene, în condițiile în care în efectuarea
respectivelor activități nu intervine utilizarea fizică a unei rețele sau a unui areal geografic din Uniunea
Europeană.” Astfel criteriile care trebuie avute în vedere în aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr.
99/2016 rezultă chiar din conținutul alin. (1) anterior citat iar informarea A.N.A.P. se face în acest sens din
momentul în care entitatea contractantă consideră, în temeiul alin. (1) de la același articol și în legătură cu
prevederile acestuia, că anumite activități sunt excluse de la aplicarea prevederilor Legii nr. 99/2016.
Speta 346. Având în vedere prevederile art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 99/2016, sed poate considera că
societățile de furnizare, care activează pe o piață concurențială, nu sunt entități contractante și, ca atare,
activitatea de furnizare energie/gaze în acest caz nu este activitate relevantă? Raportat la aceste dispoziții,
care este relevanța procedurii prevăzute la art. 162 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016 privind constatarea
dreptului exclusiv/absolut și ce implicații are procedura în discuție cât privește entitățile care au fost
considerate automat autorități contractante pe legislația anterioară?
Raspuns:
Încadrarea unui subiect de drept într-una din categoriile de entități contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit.
a), b) și c) din Legea nr. 99/2016 se face de la caz la caz, pe baza documentelor prezentate de acesta, cum ar fi
statutul, actul constitutiv sau alte documente relevante. Având în vedere cele de mai sus, în situația în care
anumite subiecte de drept au fost încadrate ca fiind autorități contractante în baza art. 8 din O.U.G. nr.
34/2006, recomadăm să se solicite către A.N.A.P. o reconfirmare a acestei încadrări. În acest sens, subliniem în
mod expres că, în vederea încadrării unui subiect de drept în categoria entităților contractante prevăzute la art.
4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, sunt aplicabile și relevante prevederile art. 162 din H.G. nr. 394/2016,
caz în care autoritatea de reglementare aferentă va solicita punctul de vedere al A.N.A.P., conform alin. (4) al
art.162 în discuție. Astfel, potrivit art. 162 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, ,,Constatarea existenţei unui drept
exclusiv sau special în sensul art. 4 alin. (1) lit. c) din Lege se realizează la cererea entităţii contractante
adresate entităţii de reglementare care emite o decizie în acest sens.” Ulterior încadrării unui subiect de drept
ca fiind o entitate contractantă în sensul art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, în măsura în care entitatea
contractantă respectivă apreciază că atribuirea unor contracte sectoriale și concursuri de soluții se face în scopul
desfășurării unei activități relevante care este expusă direct concurenței pe o piață la care accesul nu este
restricționat, devin aplicabile prevederile art. 163 din H.G. nr. 394/2016.
Speta 328. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încadrării serviciilor de consultanță financiară
prestate exclusiv în vederea contractării de împrumuturi externe și interne pentru diverse obiective de
investiții în excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016. Totodată, se solicită
consiliere metodologică în legătură cu încadrarea serviciilor de consultanță de investiții privind vânzarea,
cumpărarea, transferul de instrumente financiare, cum ar fi: - valori mobiliare – obligațiuni; - instrumente
ale pieței monetare, inclusiv titluri de stat cu scadența mai mică de un an și certificate de depozit; - alte
instrumente financiare calificate ca atare conform legislației europene, inclusiv cele reglementate de art. 4
alin. (1) pct. 50 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, respectiv „instrument financiar”, însemnând oricare
dintre următoarele: d) un instrument financiar primar (exemplu: împrumuturi); e) un instrument de numerar
(exemplu: lichiditate de numerar), desfășurate în baza autorizației eliberate de Autoritatea de Supraveghere
Financiară (ASF), în categoria serviciilor financiare prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
98/2016.
Raspuns:
1. Potrivit art. 29 alin. (1) lit. e) și lit. f) din Legea nr. 98/2016 care transpun întocmai art. 10 lit. e) și f) din
Directiva 2014/24/UE: „(1) Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: […] e) servicii financiare în legătură cu emisiunea,
vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin.
(1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind
cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor centrale și operațiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate
Financiară și cu Mecanismul European de Stabilitate; f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu
emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare”. 2. În
accepțiunea noastră, având în vedere dispozițiile pct. 6 din cadrul Anexei nr. VI la Regulamentul (CE) Nr.
213/2008 al COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), serviciile financiare (de la
codul CPV 66100000-1 la 66720000-3), includ pe de o parte serviciile de asigurare, iar pe de alta serviciile
bancare și de investiții. Pentru această din urmă categorie de servicii, sunt aplicabile dispozițiile Notei de subsol
3 din Regulamentul menționat la paragraful anterior, prin intermediul căreia este statuată exceptarea aplicării
Directivelor europene în materia achizițiilor publice, în situația în care respectivele servicii vizează una dintre
următoarele situații: „(3) Cu excepția contractelor de achiziții de servicii financiare privind emiterea,
cumpărarea, vânzarea și transferul de titluri sau de alte instrumente financiare şi a serviciilor prestate de băncile
centrale […]”. 3. Din analiza structurii ramificate a codurilor CPV pe diviziuni (identificate prin primele două
cifre ale codului/XX000000-Y), grupe (identificate prin primele trei cifre ale codului/ XXX00000-Y), clase
(identificate prin primele patru cifre ale codului/XXXX0000-Y), categorii (identificate prin primele cinci cifre ale
codului/XXXXX000-Y), se constată că: - Diviziunea: 66000000-0 Servicii financiare și de asigurare, include: -
Grupa: 66100000-1 (3) Servicii bancare și de investiții, care la rândul acesteia include: - Clasa: 66170000-2 (3)
Servicii de consultanță financiară, de gestionare a tranzacțiilor financiare și servicii de case de compensare, care
mai departe include: - Categoriile: 66171000-9 (3) Servicii de consultanţă financiară, și 66172000-6 (3) Servicii de
gestionare a tranzacțiilor financiare şi servicii de case de compensare. Cu alte cuvinte, contractele de achiziție
publică din categoria de serviciilor de consultanță financiară reprezintă, în accepțiunea legiuitorului european,
servicii care fac parte din grupa serviciilor bancare și de investiții, care mai departe sunt incluse în diviziunea
serviciilor financiare. 4. Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr.
575/2013, instrumentele financiare sunt definite după cum urmează: “[…] 50. „instrument financiar” înseamnă
oricare dintre următoarele: (a) un contract care generează simultan un activ financiar, pentru una dintre părți, și
un pasiv financiar sau un titlu de capital pentru cealaltă dintre părți; (b) un instrument menționat în secțiunea C
din anexa I la Directiva 2004/39/CE; (c) un instrument financiar derivat; (d) un instrument financiar primar; (e)
un instrument de numerar. Instrumentele menționate la literele (a), (b) și (c) sunt instrumente financiare numai
dacă valoarea lor derivă din prețul unui instrument financiar-suport sau al altui element-suport, dintr-un
indicator sau un indice”. Prin urmare, sunt exceptate de la obligativitatea aplicării legislației în materia
achizițiilor publice în temeiul prevederilor art. 29 lit. f) din Legea nr. 98/2016, numai acele servicii financiare
(înțelegând inclusiv consultanța financiară) care sunt prestate în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea
sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul dispozițiilor art. 4 alin. (1) din
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. 5. Totodată, prin standardul IAS39
sunt exemplificate o serie de instrumente financiare primare, cum ar fi numerarul, creanțele și datoriile,
creditele luate și acordate, precum și obligațiunile, ceea ce conduce implicit la concluzia că emisiunea,
vânzarea, cumpărarea sau transferul unui credit (de investiții) acordat de o instituție financiară (finanțare
rambursabilă acordată de către o bancă) sau refinanțarea unui asemenea credit reprezintă operațiuni/tranzacții
realizate în legătură cu instrumentele financiare, în sensul regulamentului mai sus menționat. Această concluzie
este susținută inclusiv prin raportare la împrejurarea că, asemenea contracte sunt de natură să genereze
simultan un activ financiar, pentru una dintre părți, și un pasiv financiar sau un titlu de capital pentru cealaltă
dintre părți. 6. În mod complementar, din perspectiva prevederilor art. 4 alin. (1) din Directiva nr. 39/2004/CE a
Parlamentului european și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de
modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului
European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului, se impun a fi reținute următoarele
definiții: “(1) În sensul prezentei directive, prin următorii termeni se înțelege: […] 2. „servicii și activități de
investiții” înseamnă orice serviciu și orice activitate enumerate în anexa I secțiunea A și referitoare la orice
instrument menționat la secțiunea C din aceeași anexă; 3. „serviciu auxiliar” înseamnă orice serviciu prezentat în
anexa I secțiunea B; 4. „consiliere în investiții” înseamnă furnizarea de recomandări personalizate unui client, fie
la cererea sa, fie la inițiativa unei întreprinderi de investiții, în ceea ce privește una sau mai multe tranzacții cu
instrumente financiare; […] 17. „instrumente financiare” înseamnă instrumentele menționate la anexa I
secțiunea C; 18. „valori mobiliare” înseamnă categoriile de titluri care pot fi tranzacționate pe piața capitalurilor
(cu excepția instrumentelor de plată), precum: (a) acțiunile la întreprinderi și alte titluri echivalente acțiunilor la
întreprinderi, la întreprinderi de tip parteneriat sau la alte entități, precum și certificatele reprezentative de
acțiuni; (b) obligațiunile și alte titluri de creanță, inclusiv certificatele de acțiuni referitoare la astfel de titluri;
(c) orice altă valoare care conferă dreptul de a cumpăra sau de a vinde asemenea valori sau care conduce la o
regularizare în numerar, stabilită în raport cu valori mobiliare, cu o monedă, cu o rată a dobânzii sau a
rentabilității, cu materii prime sau cu alți indici sau măsuri; […]”. Dintre serviciile și activitățile de investiții
menționate în Anexa I, secțiunea A aferentă actului normativ mai sus menționat fac parte următoarele: “1.
Recepția și transmiterea de ordine privind unul sau mai multe instrumente financiare; 2. Executarea ordinelor în
numele clienților; 3. Tranzacționarea în cont propriu; 4. Gestionarea de portofolii; 5. Serviciile de consiliere în
investiții; 6. Achiziția fermă de instrumente financiare și/sau plasarea de instrumente financiare cu angajament
ferm; 7. Plasarea de instrumente financiare fără angajament ferm; 8. Exploatarea unui sistem multilateral de
tranzacționare (MTF)”. Prin urmare, consilierea în investiții în scopul furnizării de recomandări personalizate unui
client, în ceea ce privește una sau mai multe tranzacții cu instrumente financiare presupune în fapt realizarea
unor servicii și activități de investiții, astfel cum au fost acestea stabilite de legiuitorul european. 7. Pe de altă
parte, din perspectiva legislației naționale, prin dispozițiile art. 3 lit. b) din O.G. nr. 85/2004 privind protecția
consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare, cu modificările și
completările ulterioare, este stabilit că: “b) serviciul financiar reprezintă orice serviciu bancar, de credit, de
asigurare, pensii individuale, servicii de investiții financiare reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piața de
capital, cu modificările și completările ulterioare, sau orice servicii referitoare la plata în natură”. De asemenea,
potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și
completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 35 alin. (1) din același act normativ: “(1) Serviciile și
activitățile de investiții reglementate de prezenta lege sunt: a) preluarea și transmiterea ordinelor privind unul
sau mai multe instrumente financiare; b) executarea ordinelor în numele clienților; c) tranzacționarea pe cont
propriu; d) administrarea portofoliilor; e) consultanța pentru investiții; f) subscrierea de instrumente financiare
și/sau plasamentul de instrumente financiare în baza unui angajament ferm; g) plasamentul de instrumente
financiare fără un angajament h) administrarea unui sistem alternativ de tranzacționare”. “Art. 35 – (1)
Prestarea, cu titlu profesional a serviciilor de consultanță de investiții, cu privire la instrumentele financiare, se
efectuează de către consultanții de investiții, persoane fizice sau juridice, înscrise în Registrul C.N.V.M. (n.n. în
prezent A.S.F)” 8. Concluzionând, un contract de achiziție publică care implică prestarea serviciilor de
consultanță/consiliere în materia investițiilor prin care este vizată contractarea (cumpărarea) unui instrument
financiar primar, cum ar fi un contract de finanțare rambursabilă sub forma unui credit pentru realizarea de
investiții (acordat de o instituție bancară), reprezintă în fapt un serviciu financiar (consultanță financiară)
prestat în legătură cu o operațiune/tranzacție privind instrumentele financiare, încadrându-se așadar în excepția
instituită prin dispozițiile art. 29 lit. e) din Legea nr. 98/2016, cu precizarea că asemenea servicii sunt supuse
condițiilor specifice de autorizare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) pentru desfășurarea
serviciilor și activităților de investiții, conform Legii nr. 297/2004 și a actelor normative emise în aplicarea
acesteia.
Speta 327. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încadrării serviciilor de acordare de credite în
excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, creditul reprezintă o „relație (economică) bănească
ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde
mărfuri sau servicii pe datorie, și o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau
cumpără pe datorie; împrumut acordat (cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi)”.
Totodată, în conformitate cu art. 2159 alin. (2) din Codul Civil, „până la proba contrară împrumutul care are ca
obiect o sumă de bani se prezumă a fi cu titlu oneros”. Având în vedere cele de mai sus, în opinia noastră
creditul poate fi încadrat în categoria împrumuturilor și prin urmare apreciem că autoritatea contractantă se
poate prevala de excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 în vederea achiziției de
servicii de acordare de credit.
Speta 319. În vederea constituirii unei echipe de formatori pentru prestarea serviciilor de formare,
prevăzute în cadrul unui proiect cu finanţare nerambursabilă, autoritatea contractantă a derulat o
procedură internă de recrutare şi selecţie în urma căreia a încheiat contracte civile de prestări servicii cu
formatorii recrutaţi. Procedura a fost derulată în baza unei motodologii de recrutare şi selecţie în urma
publicării pe site-ul propriu a unui anunţ de recrutare. În acest context se solicită un punct de vedere cu
privire la respectarea prevederilor legale aplicabile pentru achiziţia serviciilor de formare profesională
respectiv dacă: - procedura internă de recrutare şi selecţie poate fi asimilată unei proceduri proprii
simplificate de atribuire, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în
conformitate cu prevederile art. 101 alin. (2) din anexa la HG nr. 395/2016; - un contract civil de prestări
servicii (individual) poate fi asimilat unui contract de achiziţie publică, astfel cum este definit de legislaţia în
domeniu.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 prin „achiziţie publică” se înţelege
„achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una
ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent dacă
lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public”. Astfel, pentru a fi
considerată achiziţie publică, achiziţia de servicii trebuie să fie realizată prin intermediul unui contract de
achiziţie publică de către autoritatea contractantă de la operatorii economici desemnaţi, indiferent dacă
serviciile sunt destinate ori nu unui interes public. Conform art. 3 alin. (1) lit. l) din lege „contractul de achiziţie
publică” reprezintă „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris
între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii” iar, conform lit. jj) al aceluiaşi alineat,
„operatorul economic” este definit „orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau
grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei
construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două
ori mai multe dintre aceste entităţi”. Din prevederile sus menţionate rezultă pe de o parte că obligația de a
aplica legislaţia în domeniul achiziţiilor publice derivă din calitatea de autoritate contractantă pe care o are
persoana juridică respectivă, iar pe de altă parte că serviciile sunt prestate prin intermediul contractului de
achiziţie publică, act administrativ potrivit legii, de către persoane fizice/juridice care oferă licit pe piaţă
serviciile contractate. Din metodologia de recrutare şi selecţie rezultă că aceasta are ca scop asigurarea cadrului
pentru recrutarea şi selecţia formatorilor - persoane fizice iar dosarul de înscriere nu conţine documente care să
dovedească o formă de înregistrare ca prestator autorizat să ofere pe piaţă serviciile de formare solicitate,
necesare pentru a îndeplini calitatea de operator economic în sensul prevăzut în legea privind achiziţiile publice.
Ca urmare, metodologia are ca scop recrutarea unor persoane fizice certificate ca formatori, conform legislaţiei
specifice de recrutare, şi nu achiziţionarea unor servicii de formare profesională de la un furnizor de servicii
autorizat, conform legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Menţionăm că, potrivit art. 3 alin. (1) din HG nr.
1066/2008, „furnizorul de formare” reprezintă „organizaţia publică sau privată legal înfiinţată care are prevăzute
în obiectul principal de activitate organizarea şi derularea de activităţi de formare profesională, indiferent de
natura acestora”. Furnizorii de formare profesională sunt expres şi limitativ prevăzuţi la art. 22 din actul
normativ menţionat. În temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, furnizorii de formare profesională
utilizează, în organizarea şi derularea programelor de formare, personal specializat respectiv „a) formatori de
competenţe profesionale, certificaţi în condiţiile legii, în situaţia în care programul de formare este organizat de
un furnizor care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 22 lit. a), c) şi d)”. Ca urmare, formatorii
fac parte din personalul specializat al furnizorului de formare utilizat în organizarea si derularea programelor de
formare. În concluzie, metodologia de recrutare şi selecţie reprezintă o metodologie de recrutare a resurselor
umane specializate (formatori certificaţi) necesare pentru serviciile de formare profesională care vor fi
organizate de autoritatea contractantă (în calitate de furnizor de formare profesională), conform legislaţiei
specifice de recrutare, şi nu poate fi asimilată unei proceduri proprii simplificate de atribuire a unui contract de
achiziţie publică organizate potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 coroborate cu prevederile art. 101 alin.
(2) din anexa la HG nr. 395/2016. De asemenea, autoritatea contractantă, în calitate de beneficiar, a încheiat
contractul civil de prestări servicii cu o persoană fizică neautorizată (identificată prin act de identitate), în
calitate de prestator, prin care aceasta din urmă prestează servicii de formare în calitate de formator, servicii
pentru care este remunerat conform unui tarif brut orar. Menţionăm că, la data curentă, contractul/convenţia
civilă de prestări servicii nu (mai) este reglementat/ă expres, actele normative care au introdus noţiunea în
legislaţia naţională fiind în prezent abrogate iar Noul Cod Civil precum și Noul Cod Fiscal nu conţin prevederi
exprese privind acest tip de contract/convenție. De asemenea, atragem atenţia că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l)
din Legea nr. 98/2016 dar şi art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, contractul de achiziţie publică este
asimilat actului administrativ, având astfel un regim juridic distinct de un contract civil. În altă ordine de idei,
facem precizarea că potrivit art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 legislația în domeniul achizițiilor
publice nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca
obiect contracte de muncă. Pornind de la definiția contractului de muncă, astfel cum este prevăzută de Codul
muncii, respectiv „contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca
pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite
salariu”, precizăm că această excepție este aplicabilă în situația în care autoritatea contractantă dorește să
încheie un contract individual de muncă cu o persoană fizică. Pentru încadrarea în excepţia sus-menţionată este
necesară solicitarea unui punct de vedere instituției de reglementare în domeniul muncii, în măsură să emită
opinii cu privire la încadrarea sau nu a unui contract în categoria contractelor de muncă, în vederea
confirmării/infirmării că acele contracte încheiate de autoritatea contractantă cu formatorii recrutaţi se
încadrează în categoria contractelor de muncă sau pot fi asimilate acestora. Pe de altă parte, în situaţia în care
autoritatea contractantă avea obligaţia, conform prevederilor contractului de finanţare, să achiziţioneze „servicii
de formare profesională” şi nu să recruteze personal aşa cum reiese din metodologia de recrutare, autoritatea
contractantă avea obligaţia să aplice prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor şi să atribuie contractul de
achiziţie publică urmare derulării procedurii de atribuire, reglementate de legea achiziţiilor publice, unui
operator economic autorizat să presteze serviciile de formare profesională conform legislaţiei specifice. În
situaţia în care valoarea estimată a „serviciilor de formare profesională” şi a celor similare acestora necesare pe
toată durata de implementare a proiectului se încadrează sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege,
autoritatea avea dreptul de a organiza propria procedură simplificată de atribuire, cu respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016
coroborate cu prevederile art. 101 alin. (2) din anexa la HG nr. 395/2016, pentru a atribui contractul de achiziţie
publică având ca obiect prestarea acestor servicii. În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a
procedurii simplificate proprii, precizăm că legislația în materie nu impune alte obligații în afara celei de a
respecta principiile prevăzute de Legea nr. 98/2016, aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se în baza unor
norme procedurale interne stabilite de autoritatea contractantă. În concluzie, având în vedere că „contractul
civil de prestări servicii” nu a fost încheiat urmare derulării unei proceduri de atribuire organizate potrivit
legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi nu are ca obiect achiziţia de servicii de către autoritatea
contractantă de la un operator economic, astfel cum a fost definit de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice,
suntem de opinie că acest contract nu este şi nu poate fi asimilat unui contract de achiziţie publică.
Speta 318. Consiliere metodologică cu privire la „respectarea procedurilor legale privind atribuirea
contractelor de achiziție publică” în procesul de atribuire prin concesionare, închiriere sau asociere în
participație a amplasamentelor și mijloacelor de publicitate stabilite prin regulamentele locale de
publicitate, pe zone de publicitate și/sau tipuri de mijloace de publicitate de către unitățile administrativ-
teritoriale, prevedere cuprinsă în art. 12 alin. (2) din Legea nr. 185/2013.
Raspuns:
Autoritățile administrației publice locale din municipii și orașe, au obligația, conform Legii nr. 185/2013 să
aprobe prin hotărâri ale Consiliilor Locale, regulamentele locale de publicitate, prin care se stabilesc inclusiv
delimitarea amplasamentelor, a zonelor de publicitate lărgită și respectiv a zonelor de publicitate restrânsă, în
corelare cu documentațiile de urbanism aprobate. Totodată, identificarea și delimitarea zonelor destinate
amplasării mijloacelor de publicitate se poate face atât pe domeniul public sau privat al statului și al unităților
administrativ-teritoriale, cât și pe proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, cu acordul acestora și cu
respectarea prevederilor legale. Conform art. 12 din Legea nr. 185/2013, „(1) Concesionarea, închirierea sau
asocierea în participație a amplasamentelor și a mijloacelor de publicitate se va face de către autoritățile
administrației publice locale în condițiile legii. (2) Unitățile administrativ-teritoriale sunt obligate să organizeze
procedura privind atribuirea prin concesionare, închiriere sau asociere în participație a amplasamentelor și
mijloacelor de publicitate stabilite prin regulamentele locale de publicitate, pe zone de publicitate și/sau tipuri
de mijloace de publicitate, cu respectarea procedurilor legale privind atribuirea contractelor de achiziție
publică. (3) Organizatorii procedurii de concesionare, închiriere sau asociere în participație a spațiilor comerciale
în condițiile alin. (1) și (2) sunt obligați să prevadă, în caietele de sarcini, obligația ofertanților declarați
câștigători de a asigura accesul nediscriminatoriu al tuturor operatorilor de publicitate la utilizarea
amplasamentelor stabilite prin regulamentul local de publicitate.” Conform art. 3 lit. (b) din Legea nr. 98/2016
prin achiziție sau achiziție publică se înțelege „achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul
unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici
desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui
interes public”. Închirierea bunurilor domeniului privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, ca și
închirierea bunurilor domeniului public, reprezintă o modalitate specifică de punere în valoare prin exploatare, a
bunurilor aparținând patrimoniului statului sau unităților administrativ-teritoriale, fie ca este vorba de bunuri ale
domeniului public, fie ale domeniului privat. Așadar, situația în care obiectul contractului ce urmează a fi
încheiat constă în închirierea unor suprafețe de teren aparținând domeniului unității administrativ-teritoriale
către persoane fizice sau juridice, în vederea amplasării mijloacelor de publicitate, nu intră în sfera de aplicare a
legii privind achizițiile publice. Totodată, precizăm că în cazul în care o autoritate contractantă închiriază un
teren, potrivit prevederilor în materie, respectiv art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, atribuirea
contractului de închiriere este exceptat de la aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016. În ceea ce privește
concesionarea, având în vedere obiectul contractului ce urmează a fi încheiat și fără a aduce atingere
rezultatelor studiului de oportunitate sau, după caz, studiului de fundamentare, pornim de la premisa că în speța
de față poate fi vorba despre un contract de concesiune de lucrări, guvernat de Legea nr. 100/2016 sau un
contract de concesiune de bunuri proprietate publică, in această situație legislația aplicabilă fiind O.U.G. nr.
54/2006. Conform art. 3 lit. g) din Legea nr. 100/2016, contractul de concesiune de lucrări publice este definit
ca fiind „contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin care una sau
mai multe entități contractante încredințează executarea de lucrări unuia sau mai multor operatori economici, în
care contraprestația pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor
care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată”. Potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G nr.
54/2006, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică este acel contract încheiat în formă scrisă prin
care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite
concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate
publică în schimbul unei redevențe. Cu privire la modalitatea de stabilire a naturii unui contract de concesiune,
art. 11 din O.U.G. nr. 54/2006 precizează că „în măsura în care, după întocmirea studiului de oportunitate, se
constată că exploatarea bunului ce va face obiectul concesionării implică în mod necesar și executarea unor
lucrări și/sau prestarea unor servicii, concedentul are obligația ca, în funcție de scopul urmărit și de activitățile
desfășurate, să califice natura contractului potrivit prevederilor legislatiei care reglementează concesiunile”. Din
prevederile legale mai sus menționate rezultă că atunci când se determină natura juridică a contractului de
concesiune este esențial să fie foarte clar care este scopul urmărit de autoritatea contractantă prin atribuirea
contractului, precum și care sunt activitățile care urmează a fi desfășurate pentru atingerea acestui scop. Astfel,
se pot distinge două situații referitoare la calificarea unui contract ca fiind contract de concesiune de lucrări sau
contract de concesiune de bunuri. a) În cazul în care autoritatea contractantă urmărește prin încheierea
contractului de concesiune execuția unei lucrări publice, iar contractantul, în calitate de concesionar, are
dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoțit de plata unei sume
de bani prestabilite, contractul în cauză va fi un contract de concesiune de lucrări publice potrivit prevederilor
Legii nr. 100/2016 și se va încheia cu respectarea prevederilor în materie, respectiv Legea nr. 100/2016. b) În
cazul în care autoritatea contractantă nu are ca scop executarea de lucrări, contractul în cauză va fi un contract
de concesiune de bunuri proprietate publică. În această situație legislația aplicabilă este O.U.G. nr. 54/2006.
Așadar, în măsura în care prin studiul de oportunitate se stabilește faptul că autoritatea contractantă urmărește
prin încheierea contractului de concesiune execuția unei lucrări publice, iar contractantul, în calitate de
concesionar, are dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoțit de
plata unei sume de bani prestabilite, contractul în cauză va fi un contract de concesiune de lucrări publice și se
va încheia cu respectarea prevederilor în materie, respectiv Legea nr. 100/2016.
Speta 293. Societatea X, în calitate de furnizor, a încheiat cu Societatea Y, în calitate de achizitor, în

temeiul art. 246 lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, contracte sectoriale de furnizare piese de schimb pentru
preîncălzitoare de aer rotative, contracte de servicii având ca obiect întreținere și mentenanță pentru
piesele de schimb, contracte de lucrări de construcții-montaj la unele obiective din patrimoniul Societăţii Y.
Societatea X a fost înființată ca societate pe acțiuni în baza Hotărârii AGA a Societăţii Y şi a Legii nr.
31/1990, iar din anul 2014 societatea funcționează și în baza O.U.G. 109/2011, având ca obiect principal de
activitate „Repararea articolelor fabricate din metal”. Capitalul social subscris al Societăţii X este deținut în
proporție de 99,33% de Societatea Y, restul de 0,67% de acțiuni fiind deținut de salariați. Veniturile aferente
contractelor de furnizare produse și a celor aferente contractelor de servicii nu se încadrează, separat pe
tip de contracte, în procentul de cel puțin 80% din cifra medie de afaceri (anuală) a societății. Societatea X
are ca și client principal Societatea Y cu un procent de peste 95% din totalul veniturilor de exploatare
înregistrate. Având în vedere cele prezentate, se solicită consiliere metodologică cu privire la respectarea
prevederilor art. 246 din O.U.G. nr. 34/2006 la atribuirea contractelor sus-menționate, precum și cu privire
la obligativitatea respectării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 de către Societatea X.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, coroborat cu prevederile art. 246
alin. (2) din același act normativ, ordonanța de urgență nu se aplică pentru atribuirea contractului sectorial de
către o autoritate contractantă unei întreprinderi afiliate acesteia, cu condiția ca cel puțin 80% din cifra medie
de afaceri în domeniul furnizării de produse (pentru contractele de furnizare) / serviciilor (pentru contractele de
servicii) / în domeniul lucrărilor (pentru contractele de lucrări), din ultimii 3 ani, a întreprinderii afiliate să
provină din furnizarea/prestarea/executarea de astfel de produse/servicii/lucrări pentru întreprinderile cu care
este afiliată. În ceea ce privește respectarea condiției sus-menționate, societățile comerciale care nu pot
demonstra, din motive obiective, îndeplinirea acestei condiții întrucât se află în imposibilitatea de a pune la
dispoziție cifra medie de afaceri din ultimii 3 ani, li se aplică prevederile art. 246 alin. (4) din O.U.G. nr.
34/2006, care stipulează că, în cazul în care, în funcție de data la care o întreprindere afiliată a fost înființată
sau și-a început activitatea, cifra de afaceri nu este disponibilă pentru ultimii 3 ani, este suficient ca
întreprinderea să arate că cifra de afaceri prevăzută la alin. (2) este credibilă, acest lucru demonstrându-se pe
baza unui plan de afaceri. Prin urmare, în cazul în care Societatea Y este autoritate contractantă în sensul
prevederilor art. 8 lit. d) din O.U.G. nr 34/2006, apreciem că Societatea X - la care Societatea Y este acționar
majoritar (99,33%) - are calitatea de întreprindere afiliată potrivit dispozițiilor art. 246 alin. (3) lit. a) din
ordonanța de urgență. Astfel, Societatea Y poate încredința direct contracte sectoriale de
furnizare/servicii/lucrări către această societate, numai în situația respectării prevederilor legale sus-
menționate, respectiv în cazul în care este îndeplinită condiția potrivit căreia cel puțin 80% din cifra medie de
afaceri în domeniul furnizării de produse/serviciilor/lucrărilor, din ultimii 3 ani (și nu raportat la un singur an), a
Societății X provine din furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări pentru Societatea Y. Pe
de altă parte, potrivit art. 246 alin (5) din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul în care mai mult de o întreprindere
afiliată la autoritatea contractantă furnizează servicii, produse sau lucrări similare, procentajele prevăzute la
alin. (2) se calculează luând în considerare cifra totală de afaceri care rezultă din furnizarea de produse,
prestarea de servicii sau, după caz, execuția de lucrări, de către respectivele întreprinderi afiliate. Având în
vedere prevederile legale anterior menționate, apreciem că, în măsura în care există mai multe întreprinderi
afiliate la Societatea Y care furnizează servicii, produse sau lucrări similare, prevederile art. 246 alin (5) din OUG
nr. 34/2006 sunt aplicabile. Concomitent cu cele precizate, trebuie avute în vedere prevederile art. 243 din
O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora „Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică pentru contractele atribuite de
către autoritatea contractantă care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e) și
care au ca obiect achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate desfășurării altor activități decât activitățile
relevante.” Referitor la obligativitatea respectării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 de către Societatea X, în
calitate de întreprindere afiliată, atunci când efectua achiziții necesare îndeplinirii contractelor sectoriale ce i-
au fost atribuite direct de Societatea Y, în baza excepției prevăzută la de art. 246 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.
34/2006, având în vedere că Societatea X nu desfășoară activități relevante, obiectul de activitate fiind
„Repararea articolelor fabricate din metal”, considerăm această societate nu avea obligația aplicării O.U.G. nr.
34/2006 pentru achizițiile necesare îndeplinirii contractelor sectoriale în cauză. În ceea ce privește contractele
de lucrări atribuite direct de Societatea Y către Societatea X, în calitate de întreprindere afiliată, având în
vedere că, aceste contracte reprezintă în fapt o subcontractare a unor prestări de servicii la unele obiective din
patrimoniul Societăţii Y către diverse societăți comerciale precizăm următoarele: În cazul în care o societate
care se află sub influența dominantă a unei autorități contractante nu dispune de resursele necesare pentru
îndeplinirea sarcinilor atribuite direct de autoritatea contractantă și este obligată să recurgă la terțe persoane
pentru a face acest lucru, considerentele/motivele pentru care autoritatea contractantă a atribuit contractul
unei astfel de societăți, în baza excepției de la art. 246 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, dispar, iar ceea ce
rezultă este de fapt o (sub)achiziție publică ascunsă, în care autoritatea contractantă, prin intermediul unei
societăți deținute și controlate de aceasta, obține bunuri, servicii sau lucrări de la terți fără a aplica prevederile
legislației în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, în cazul în care relația dintre autoritatea contractantă
Societatea Y și societatea aflată sub influența dominantă a acesteia, respectiv Societatea X, este de natură să
justifice aplicarea excepției de la art. 246 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru atribuirea directă a
contractelor de lucrări în cauză, în sensul demonstrării capacității de executare a respectivelor lucrări conform
art. 246 alin. (2) lit. c) din același act normativ, atunci apreciem că Societatea X ar fi trebuit să aibă capacitatea
de a executa ea însăși aceste lucrări.
Speta 222. Autoritatea contractantă doreste contractarea unui credit rambursabil pentru finantarea unor
obiective de investitii. Conform art. 29 alin. 1 lit. f) din Legea 98/2016 atribuirea contractelor de achizitie
publica de servicii care au ca obiect împrumuturi sunt exceptate de la aplicarea legii achizitiilor publice. In
vederea incheierii contractului de credit de investitii va rugam sa ne indicati daca exista obligativitatea
aplicarii uneia dintre procedurile prevazute de Legea 98/2016?
Raspuns:
Creditul bancar reprezinta orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea
sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a
scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui
drept la plata unei sume de bani. Creditul bancar reprezinta o sursa pentru asigurarea fondurilor banesti
necesare diferitelor sectoare de activitate, incadrat in categoria imprumuturilor in bani. Astfel, in conformitate
cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege nu se aplica pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect (...) imprumuturi, indiferent
daca sunt sau nu in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor
instrumente financiare”. Prin urmare, avand in vedere ca imprumuturile, asa cum rezulta din continutul
articolului invocat anterior, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 98/2016, modalitatea aplicabila in
vederea accesarii respectivului imprumut este cea stabilita la nivelul autoritatii contractante in baza normelor
procedurale interne stabilite de catre aceasta.
Speta 212. Aplicabilitatea Legii nr. 98/2016 în cazul achizițiilor efectuate de un ONG care funcționează în
baza O.G. nr. 26/2000 și beneficiază de finanțări în baza Legii nr. 350/2005 și înregistrarea în SEAP ca
autoritate contractantă.
Raspuns:
Potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000, “asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe
sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 4
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „Au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi: a) autoritățile și
instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea
de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice; b) organismele de drept
public; c) asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).”
Având în vedere că ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, acestea nu pot avea calitatea de autoritate
contractantă în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 decât în cazul asocierii cu una dintre autoritățile contractante
prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) ale acestui articol, în scopul efectuării unei achiziții în comun. În afara acestei
situații, obligația de a respecta prevederile Legii nr. 98/2016 revine unei entități juridice fără calitate de
autoritate contractantă (prin urmare și unui ONG) atunci când se încadrează în circumstanțele prevăzute la art. 6
din acest act normativ, în această situație entitatea în cauză având obligația înscrierii în SEAP în vederea
efectuării achizițiilor respective. Prin urmare, ONG-ul va analiza situația concretă prin raportare la condițiile
impuse prin art. 6 invocat mai sus, condiții care vizează natura contractului, modalitatea de finanțare, valoarea
estimată și obiectul contractului și, în situația în care contractele pe care intenționează să le atribuie intră sub
incidența art. 6 din Legea nr. 98/2016, va avea obligația achiziționării lucrărilor sau serviciilor în cauză cu
respectarea legislației privind achizițiile publice.
Speta 211. O societate de servicii energetice de tip ESCO intenționează să participe la procedurile de
atribuire organizate de o autoritate contractantă pentru achiziționarea serviciului: termic, electric, și hidro
care va fi executat de o firmă de tip ESCO în conformitate cu prevederile legislației în domeniul achizițiilor
publice. Investiția este realizată din finanțare proprie conform Legii nr. 121/2014 și din Fondul Român de
Eficiență Energetică (F.R.E.E.) printr-un credit care se contractează pe o perioadă de 5 ani, dar beneficiarul
investiției dorește încheierea contractului în baza Legii nr. 98/2016 cu o durată de un an, perioadă
insuficientă pentru recuperarea investiției. Conform celor declarate de societatea de tip ESCO, un contract
de performanță energetică nu poate avea legătură cu contractul de concesiune de servicii conform Legii
nr.100/2016 (sau, Legea nr. 98/2016 sau Legea nr. 99/2016), aducându-se ca argument faptul că societatea
va primi finanțare numai dacă contractul va fi numit exact ca în Legea nr. 121/2014, adică, contract de
eficiență energetică, precum și faptul că în măsura în care beneficiarul dorește încheierea contractului doar
pentru un an de zile respectiva societate nu va mai putea demara acest proiect. Având în vedere cele
descrise la sus, se impune stabilirea legislației aplicabile procedurilor de atribuire a contractelor de
performanță energetică.
Raspuns:
Contractele de performanță energetică pot fi încadrate fie în categoria contractelor de concesiune reglementate
de prevederile Legii nr. 100/2016, fie în categoria contractelor de achiziție publică reglementate prin Legea nr.
98/2016, fie în categoria contractelor sectoriale reglementate prin Legea nr. 99/2016, în funcție de rezultatele
studiului de fundamentare pe care autoritatea/entitatea contractantă îl va întocmi în vederea realizării
eficientizării energetice, singura responsabilă de deciziile adoptate privind încadrarea viitorului contract de
performanță energetică fiind autoritatea/entitatea contractantă. În ceea ce privește excepțiile de la aplicarea
legislației în domeniul achizițiilor publice, precizăm că acestea sunt reglementate expres în Cap. I, sectiunea a 5-
a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016, Cap. II „Exceptări” din Legea nr. 99/2016 și, respectiv, Cap. II „Exceptări”
din Legea nr. 100/2016 și sunt de strictă interpretare, situația de față nefiind inclusă în aceste exceptări. De
asemenea, la analiza Legii privind eficiența energetică nr. 121/2014, care transpune Directiva 2012/27/UE a
Parlamentului European și a Consiliului, se poate constata că pentru achiziționarea serviciilor energetice și
realizarea celorlalte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice nu sunt prevăzute exceptări de la aplicarea
legislației în domeniul achizițiilor publice. Având în vedere obiectul contractului prezentat, beneficiarul
investiției care se încadrează în categoria autorităților/entităților contractante, precum și faptul că acest
contract nu este finanțat direct și nerambursabil de o organizație/instituție financiară internațională și/sau nu se
regăsește în alte situații care constituie exceptări expres reglementate de lege, considerăm că legislația în
domeniul achizițiilor publice reprezintă la acest moment cadrul legal pentru atribuirea contractelor care au ca
obiect bunuri, servicii și lucrări pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Legislația în domeniul achizițiilor
publice este aplicabilă atât procedurilor de atribuire, cât și contractelor de achiziție publică/sectoriale/de
concesiune încheiate urmare derulării acestor proceduri. Astfel, potrivit prevederilor art. 236 alin. (3) și (4) din
Legea nr. 98/2016, art. 253 alin. (3) și (4) din Legea nr. 99/2016 și, respectiv, art. 116 alin. (3) și (4) din Legea
nr. 100/2016, contractul de achiziție publică/sectorial/de concesiune este supus dispozițiilor în vigoare la data la
care acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea acestora. Referitor la sursa de finanțare a investițiilor necesare în vederea realizării
măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice (finanțare privată rambursabilă), precizăm că prevederile
legislației în domeniul achizițiilor nu fac o legătură directă între obligația autorității/entității contractante de a
aplica respectiva legislație și proveniența fondurilor din care se finanțează un contract de achiziție
publică/sectorial/de concesiune. Obligația de a aplica o procedură de atribuire a unui contract de achiziție
publică derivă din calitatea de autoritate/entitate contractantă pe care o are persoana juridică respectivă.
Referitor la denumirea contractului care va fi atribuit urmare derulării unei proceduri de achiziție, considerăm că
aceasta nu reprezintă un impediment, având în vedere că, deși contractul de achiziție publică/sectorial/de
concesiune este un contract reglementat (numit), autoritatea/entitatea contractantă are posibilitatea să
denumească contractul în conformitate cu obiectul acestuia (a se vedea Secțiunea II „Obiectul contractului”, pct.
II.1.1) „Denumirea dată contractului/concursului/proiectului de autoritatea contractantă/entitatea
contractantă” din modelul de Fișă de date – versiunea decembrie 2016, publicată pe site-ul A.N.A.P). În ceea ce
privește durata contractului de achiziție publică/sectorial/de concesiune, facem precizarea că legislația în
domeniul achizițiilor publice nu reglementează expres o durată maximă, general valabilă, a contractului de
achiziție publică, sectorial sau de concesiune. Cu toate acestea, în cazul achizițiilor publice/sectoriale,
autoritățile/entitățile contractante sunt ținute să planifice și să organizeze procedurile de atribuire la nivel de an
bugetar, conform cap. II secțiunea 1. „Etapele procesului de achiziție publică” și 2. „Estimarea valorii achiziției
publice și alegerea modalității de atribuire” din H.G. nr. 395/2016 și cap. II secțiunea 1. „Etapele procesului de
achiziție sectorială” și 2. „Estimarea valorii achiziției sectoriale și alegerea modalității de atribuire” din H.G. nr.
394/2016. Sunt exceptate de la această regulă autoritățile contractante care implementează proiecte finanțate
din fonduri nerambursabile și sau proiecte de cercetare-dezvoltare, care planifică și organizează procedurile de
atribuire prin raportare la durata proiectul implementat. Obligația generală sus-menționată derivă din
prevederile art. 4 din Legea nr. 500/2002, care stipulează că nu pot fi angajate cheltuieli, și ca urmare nu pot fi
încheiate contracte, decât în limita sumelor aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv,
autoritatea/entitatea contractantă având însă posibilitatea de a atribui contracte de achiziție având o durata de
executare mai mare de un an (multianuale) numai în situația în care au fost prevăzute în buget acțiuni
multianuale, cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice și asigurarea fondurilor necesare
derulării acestora. Față de considerentele de mai sus, durata unui contract de achiziție publică/sectorial nu
poate depăși durata unui an bugetar, cu excepția contractelor aferente unor programe, proiecte, subproiecte si
altele asemenea, care se desfășoară pe o perioada mai mare de un an (acțiuni multianuale) și care au fost
aprobate conform legislației privind finanțele publice. În ceea ce privește durata contractului de concesiune, în
cadrul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 se regăsesc regulile generale de stabilire a duratei contractului,
conform cărora durata contractelor de concesiune este limitată în scopul evitării denaturării concurenței,
entitatea contractantă având obligația de a estima durata concesiunii pe baza lucrărilor sau serviciilor solicitate.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că, în cazul concesiunilor a căror durată estimată este mai mare de 5 ani,
durata maximă a concesiunii nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a
obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu
exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil. Regulile sus-menționate se regăsesc și în
cadrul art. 49 din H.G. din 867/2016, potrivit căruia entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere, atunci când
stabilește durata concesiunii la nivelul documentației de atribuire și în contractul de concesiune, perioada în care
concesionarul va realiza lucrările și va presta serviciile ce fac obiectul dreptului său de exploatare, dar și
evitarea restricționării artificiale a accesului la competiție, asigurarea unui nivel minim de profit ca urmare a
exploatării într-o perioadă dată, asigurarea unui nivel rezonabil al prețurilor pentru prestațiile care vor fi
efectuate pe durata contractului și a altor costuri ce urmează a fi suportate de către utilizatorii finali. Ca
urmare, entitățile contractante au posibilitatea să stabilească o durată a contractelor de concesiune mai mare de
5 ani, în condițiile în care pot argumenta faptul că o astfel de durată este necesară concesionarului pentru a
obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu
exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil. Contractul pe termen lung, astfel cum a
fost definit la art. 3 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 98/2016, art. 3 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 99/2016 și, respectiv,
art. 3 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 100/2016, reprezintă contractul de achiziție publică/sectorial/de concesiune
încheiat pe o durată de cel puțin 5 ani, care cuprinde durata de execuție a lucrărilor ori a construcției, dacă
acesta are o componentă care constă în execuție de lucrări ori a unei construcții, precum și durata de prestare a
serviciilor, stabilite astfel încât contractantul să obțină un profit rezonabil. În situația în care o
autoritate/entitate contractantă intenționează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen
lung, în conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 250 alin. (1) din Legea nr.
99/2016 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, aceasta are obligația de a elabora un studiu de fundamentare
prin care se vor demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Astfel, proiectele pe
termen lung pot fi realizate atât prin intermediul unui contract de achiziție publică (Legea nr. 98/2016), printr-
un contract sectorial (Legea nr. 99/2016), cât și prin intermediul unui contract de concesiune (Legea nr.
100/2016), în funcție de modul de alocare a riscurilor în cadrul respectivului proiect. Ca urmare, legislația în
domeniul achizițiilor permite încheierea unor contracte de achiziție publică/sectoriale/de concesiune cu o durată
mai mare de un an, stabilirea și justificarea duratei contractului fiind în sarcina autorităților/entităților
contractante. În concluzie, precizăm că autoritățile/entitățile contractante au obligația aplicării legislației
naționale în domeniul achizițiilor publice atât procedurilor de atribuire, cât și contractelor încheiate care au ca
obiect achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
Speta 210. Aplicabilitatea prevederilor art. 35 din Legea nr. 99/2016 în cazul achizițiilor efectuate de
structuri organizatorice din cadrul unei entitati contractante (Centru de Recuperare și Perfecționare a Forței
de Muncă, cantine) care nu desfășoară activități relevante.
Raspuns:
Prevederile art. 35 din Legea nr. 99/2016 instituie o excepție de la aplicarea prevederilor legislației în domeniul
achizițiilor sectoriale în cazul contractelor atribuite de o entitate contractantă pentru desfășurarea altor
activități decât pentru desfășurarea activităților relevante. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016,
contractul sectorial este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris
între unul sau mai mulți operatori economici şi una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect
execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale
într-unul dintre domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante. Având în vedere formularea generală a
textului articolului sus-menționat, respectiv faptul că textul nu face distincție între contractele care contribuie
în mod direct şi cele care contribuie în mod indirect la desfăşurarea activității relevante, şi aplicarea lui va fi tot
generală, aceasta însemnând că este contract sectorial orice contract care are ca obiect execuția de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii ce sunt destinate, în mod direct ori indirect, realizării activității
relevante. Astfel, referitor la aplicabilitatea dispozițiilor art. 35 din legea sus-menționată, având în vedere faptul
că acestea introduc o excepție, ele sunt de strictă interpretare şi, pe cale de consecință, pentru a fi incidente în
cazul atribuirii unui contract, este necesar ca achizițiile care fac obiectul contractului respectiv să fie destinate
desfăşurării altor activități decât celor relevante, condiție care nu este îndeplinită în cazul achizițiilor care
contribuie în mod indirect la desfăşurarea activității relevante. Mai mult, din coroborarea prevederilor art. 35 din
Legea nr. 99/2016 cu cele ale art. 33 din acelaşi act normativ rezultă că, pentru a fi aplicabilă această excepție,
este necesar nu numai să se identifice acea activitate, alta decât una dintre activitățile relevante, pentru
desfăşurarea căreia este nevoie de achiziția produselor/serviciilor/lucrărilor respective, dar şi să se demonstreze
faptul că aceste produse/servicii/lucrări sunt destinate exclusiv acestei alte activități. Astfel, în cazul
contractelor având ca obiect produse /servicii /lucrări destinate administrării și desfășurării activității structurii
organizatorice din cadrul entitatii contractante, precum și a cantinelor din cadrul unor subunități, entitatea
contractantă se poate prevala de excepția prevăzută la art. 35 din Legea nr. 99/2016 numai în măsura în care
poate demonstra că respectivele achiziții nu contribuie, direct sau indirect, la realizarea uneia din activitățile
relevante care constituie obiectul de activitate al entității contractante.
Speta 186. consiliere metodologică referitoare la aplicarea prevederilor legii achizițiilor publice contractelor
de activitate sportivă încheiate între un club sportiv și sportivii acestuia
Raspuns:
Contractele încheiate între clubul sportiv și sportivii care își desfășoară activitatea la clubul respectiv prezintă
caracteristicile unor contracte de muncă, clubul angajând practic respectivii jucători/respectivele jucătoare, pe
baza unei convenții civile de desfășurare a activității sportive așa cum prevede Ordinul nr. 631/890/2017 privind
aprobarea modelului-cadru al contractului de activitate sportivă al Ministerului Tineretului şi Sportului și
Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Or, potrivit art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, contractele de
muncă nu fac obiectul aplicării dispozițiilor respectivului act normativ. Prin urmare, Legea nr. 98/2016 nu se
aplică acestor convenții civile de desfășurare a activității sportive prevăzute de Ordinul nr. 631/890/2017 privind
aprobarea modelului-cadru al contractului de activitate sportivă al Ministerului Tineretului şi Sportului și
Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
Speta 179. O entitatea contractantă, ce realizează activități relevante în domeniul gazelor și energiei
termice, dorește să achiziționeze centrale termice de apartament și accesorii conexe de la diverși furnizori
cu scopul de a le revinde terțelor persoane și totodată de a efectua lucrări de montaj pentru respectivele
centrale, motiv pentru care trebuie clarificat dacă se impune aplicarea legislației în domeniul achizițiilor
sectoriale în vederea achiziționării respectivelor centrale termice de apartament.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 „sunt considerate activități relevante în
domeniul gazelor și energiei termice: a) punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării
de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaze sau energie termică; b) livrarea,
în regim reglementat, a gazelor sau energiei termice prin rețele de natura celor prevăzute la lit. a).” Având în
vedere activitatea pe care entitatea contractantă dorește să o realizeze, și anume achiziționarea de centrale
termice de apartament și accesorii conexe de la furnizori cu scopul de a le revinde terțelor persoane, considerăm
că această activitate nu reprezintă o activitate relevantă în domeniul gazelor și a energiei termice, în sensul
articolului de lege menționat anterior. Mai mult, art. 34 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 dispune că nu este
aplicabilă Legea nr. 99/2016 pentru contractele sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa
produse care urmează să fie revândute sau închiriate unor terțe părți, în condițiile în care entitatea contractantă
nu beneficiază de un drept special sau exclusiv în acest sens, iar alte persoane au și ele dreptul de a vinde sau de
a închiria produse similare în aceleași condiții ca și entitatea contractantă. Astfel, în condițiile art. 34 din Legea
nr. 99/2016 menționat mai-sus și având în vedere activitatea pe care entitatea contractantă intenționează să o
desfășoare, considerăm că entitatea contractantă nu poate aplica Legea nr. 99/2016 pentru achiziționarea
centralelor termice de apartament și a accesoriilor conexe ale acestora. Însă, în aceste condiții, entitatea în
cauză este obligată să verifice, referitor strict la acest tip de achiziție, calitatea de autoritate contractantă pe
care o poate avea în raport cu Legea nr. 98/2016, situație în care, pentru a achiziționa centrale termice de
apartament, poate fi obligată, în funcție de circumstanțele legale, la aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016
pentru efectuarea acestei achiziții, chiar dacă acest tip de achiziție este exceptat de la aplicarea Legii nr.
99/2016.
Speta 178. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea/neaplicarea legislației în domeniul achizițiilor
publice în cazul achiziției de servicii de transport fluvial.
Raspuns:
Încadrarea într-o situație exceptată de la aplicarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 98/2016 se face în
funcție de prevederile legale incidente și nu în funcție de codul CPV al produselor/serviciilor/lucrărilor care fac
obiectul achiziției respective. Contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect
prestarea serviciilor de transport naval nu sunt incluse în „Capitolul I - Dispoziții generale, Secțiunea a 5-a
Exceptări” din Legea nr. 98/2016, astfel că atribuirea acestora nu poate face obiectul unei situații exceptate de
la aplicarea dispozițiilor imperative ale actului legislativ anterior menționat. De asemenea, având în vedere ca
prin prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 98/2016 sunt exceptate de la aplicarea legislației în
domeniul achizițiilor publice serviciile de transport public de călători feroviar sau cu metroul, în ceea ce privește
presupusa similaritate între aceste servicii și cele de transport fluvial precizăm că, potrivit Regulamentului (CE)
nr. 1370/2007, serviciile de transport public de călători feroviar sau cu metroul se atribuie în conformitate cu
prevederile acestui regulament, din acest motiv aceste servicii sunt exceptate de la aplicarea Legii nr. 98/2016.
Speta 158. Participarea unei întreprinderi, alături de alte entități interesate (terți operatori economici), la o
procedură de atribuire organizată de autoritatea/entitatea contractantă care o controlează direct sau
indirect și modul de aplicare a prevederilor art. 31 din Legea nr. 98/2016 și, respectiv, ale art. 47-50 din
Legea nr. 99/2016, în ceea ce privește: a) Condițiile, situațiile și circumstanțele în care o autoritate/entitate
contractantă aplică prevederile legale sus-menționate; b) Caracterul facultativ/opțional sau obligatoriu al
respectivelor prevederi legale și existența unor sancțiuni pentru nerespectarea acestora; c) Procedurile
aplicabile pentru atribuirea contractelor care fac obiectul excepțiilor instituite prin articolele invocate mai
sus.
Raspuns:
Art. 31 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 47-50 din Legea nr. 99/2016 instituie anumite excepții de la
aplicarea prevederilor acestor legi în ceea ce privește contractele de achiziții publice/acordurile-cadru încheiate
între entități din sectorul public, respectiv contractele sectoriale/acordurile-cadru încheiate între entități
contractante. În acest scop, în cuprinsul articolelor sus-menționate sunt enumerate condițiile care trebuie
îndeplinite cumulativ pentru exceptarea de la prevederile Legii nr. 98/2016, respectiv ale Legii nr. 99/2016 a
anumitor contracte de achiziții publice sau acorduri-cadru/contracte sectoriale sau acorduri-cadru, condiții care
se referă, în principal, la: - Entitatea achizitoare; - Entitatea căreia urmează să i se atribuie contractul; -
Raporturile dintre entitatea achizitoare și entitatea căreia urmează să i se atribuie contractul, sub aspectul
controlului/influenței pe care o exercită, direct sau indirect, una asupra celeilalte; - Activitățile desfășurate de
persoana juridică controlată; - Participarea privată directă la capitalul persoanei juridice controlate. Prin
urmare, condițiile, situațiile și circumstanțele în care devin aplicabile excepțiile instituite prin art. 31 din Legea
nr. 98/2016, respectiv art. 47-50 din Legea nr. 99/2016 sunt cele care reies din cuprinsul acestor articole, astfel
încât în fiecare caz în parte trebuie analizat, în concret, modul de îndeplinire/respectare a tuturor condițiilor pe
care Legea nr. 98/2016 sau Legea nr. 99/2016, după caz, le impune pentru încadrarea în aceste excepții a
contractelor de achiziție publică/sectoriale sau a acordurilor-cadru. În ceea ce privește caracterul excepțiilor la
care ne-am referit mai sus, precizăm că încadrarea în prevederile art. 31 din Legea nr. 98/2016, respectiv ale
art. 47-50 din Legea nr. 99/2016 atrage exceptarea de la prevederile Legii nr. 98/2016, respectiv ale Legii nr.
99/2016, după caz, astfel încât atribuirea contractelor de achiziție publică/sectoriale sau a acordurilor-cadru în
cauză poate fi făcută prin orice modalitate stabilită de autoritatea/entitatea contractantă, inclusiv prin atribuire
directă, cu respectarea procedurii interne aprobate la nivelul autorității/entității contractante. Cu alte cuvinte,
prevederile art. 31 din Legea nr. 98/2016 sau, după caz, ale art. 47-50 din Legea nr. 99/2016 devin aplicabile
atunci când autoritatea/entitatea contractantă intenționează să atribuie un contract de achiziție
publică/sectorial sau acord-cadru unei persoane juridice care se încadrează într-una dintre ipotezele descrise în
cuprinsul acestor articole, astfel încât în aceste situații devine practic inaplicabilă organizarea unei proceduri
competitive, cunoscându-se deja entitatea căreia i se va încredința executarea contractului de achiziție
publică/sectorial sau a acordului-cadru. Cu toate acestea, apreciem că autoritatea/entitatea contractantă are
obligația organizării unei proceduri de atribuire competitive, cu respectarea prevederilor legislației privind
achizițiile publice/sectoriale, în situația în care aceasta nu poate, din diverse motive (spre exemplu: persoana
juridică controlată nu poate să-și asume un astfel de angajament contractual, neavând capacitatea de a-l duce la
îndeplinire în condițiile solicitate de autoritatea/entitatea contractantă) să atribuie contractul de achiziție
publică/sectorial sau acordul-cadru în cauză persoanei juridice aflate sub controlul său, în condițiile art. 31 din
Legea nr. 98/2016 sau ale art. 47-50 din Legea nr. 99/2016. În legătură cu ipoteza în care la o procedură de
atribuire organizată de o autoritate/entitate contractantă participă, alături de alte entități interesate (terți
operatori economici) și o întreprindere controlată direct sau indirect de autoritate/entitate contractantă, dorim
să clarificăm în primul rând faptul că legislația privind achizițiile publice/sectoriale reglementează în mod
distinct excepțiile de la aplicarea acesteia care vizează atribuirea unor contracte de achiziție publică/sectoriale
sau acorduri-cadru persoanelor juridice controlate direct sau indirect de către autoritatea/entitatea contractantă
de cele care vizează atribuirea unor contracte de achiziție publică/sectoriale sau acorduri-cadru întreprinderilor
afiliate. În acest sens, precizăm că participarea unei persoane juridice controlate de o autoritate/entitate
contractantă la o procedură de atribuire organizată de autoritatea/entitatea contractantă care o controlează nu
este interzisă în mod expres de legislația privind achizițiile publice/sectoriale. Într-o astfel de situație, în
conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 și din Anexa la H.G. nr. 394/2016,
analizarea acestei ipoteze se face prin prisma principiilor care guvernează achizițiile publice/sectoriale, de la caz
la caz, în funcție de aspectele specifice fiecărei situații în parte. Prin urmare, în măsura în care, în urma acestei
analize, nu sunt identificate indicii privind încălcarea principiilor privind achizițiile publice/sectoriale sau situații
potențial generatoare de conflict de interese (relevante în acest sens fiind dispozițiile art. 59-60 din Legea nr.
98/2016 și, respectiv, dispozițiile art. 72-73 din Legea nr. 99/2016), în speță asigurându-se tratamentul egal și
nediscriminatoriu al tuturor entităților interesate de procedura de atribuire în cauză, în condiții de transparență
și concurență, apreciem că o astfel de situație nu poate fi considerată ca o nerespectare a legislației privind
achizițiile publice/sectoriale. Totuși, având în vedere că nu identificăm motivele pentru care o
autoritate/entitate contractantă ar decide organizarea unei proceduri competitive de atribuire a unui contract
de achiziție publică/sectorial sau acord-cadru care ar putea fi atribuit direct unei persoane juridice controlate de
aceasta, în temeiul art. 31 din Legea nr. 98/2016 sau al art. 47-50 din Legea nr. 99/2016, după caz, considerăm
că, în primul rând ar trebui verificat și analizat cu deosebită atenție dacă persoana juridică participantă la
procedura de atribuire și despre care se consideră a fi controlată de către autoritatea/entitatea contractantă
respectivă îndeplinește toate condițiile legale pentru a fi încadrată în categoria persoanelor juridice controlate
căreia autoritatea/entitatea contractantă i-ar putea atribui contractul de achiziție publică/sectorial sau acordul-
cadru fără a avea obligația aplicării legislației privind achizițiile publice/sectoriale.
Speta 131. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016
Raspuns:
Prevederile Legii nr. 98/2016, în speță ale art. 29 alin. (1) lit. b), transpun în legislația națională prevederile
Directivei 2014/24/EU. Astfel, potrivit prevederilor recitalului 23 al Directivei 2014/24/EU: „Atribuirea de către
furnizorii de servicii media a contractelor de achiziții publice pentru anumite servicii media în domeniul
audiovizualului și al radiodifuziunii ar trebui să țină seama de aspecte de importanță culturală și socială care fac
inadecvată aplicarea normelor privind achizițiile publice. Din aceste motive, trebuie prevăzută, prin urmare, o
excepție pentru contractele de achiziții publice de servicii, atribuite direct de furnizorii de servicii media, pentru
cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe gata de difuzare și de alte servicii
pregătitoare, precum cele privind scenariile sau alte prestații artistice necesare pentru realizarea programului.
De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că excluderea respectivă ar trebui să se aplice în egală măsură
serviciilor media de emisie și serviciilor la cerere (servicii neliniare). Cu toate acestea, excluderea respectivă nu
ar trebui să se aplice furnizării de echipamente tehnice necesare pentru producția, coproducția și emisia
respectivelor programe.” Subliniem faptul că prevederile Directivei 2014/24/EU privind achizițiile publice și de
abrogare a Directivei 2004/18/EU aduce clarificări suplimentare cu privire la situațiile menționate mai sus,
exceptate de la aplicarea prevederilor europene privind achizițiile publice. Mai precis, potrivit art. 10 lit. b) din
Directiva 2014/24/EU: “Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca
obiect: cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor
media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale
sau de radiodifuziune, și nici contractelor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite
prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, „serviciu mass-
media audiovizual” și „furnizor de servicii mass-media” au același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) literele (a)
și (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului. „Program” are același înțeles ca în
articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată, dar include, de asemenea, programe radio și
materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziții, „materiale pentru programe” are același
înțeles ca și „program”.” În același context, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: “În sensul alin. (1)
lit. b): a) noţiunile serviciu media audiovizual şi furnizor de servicii media au înţelesurile prevăzute la art. 1 alin.
(1) pct. 1 şi 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare; b) noţiunea
program cuprinde atât programele având înţelesul prevăzut la art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, incluse într-un serviciu de programe de televiziune, cât şi programele
incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune şi materialele pentru programe, iar noţiunea material
pentru programe are acelaşi înţeles cu noţiunea program.” Având în vedere prevederile sus invocate, apreciem că
excepția prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 este aplicabilă numai pentru o autoritate
contractantă, respectiv, pentru Radio Televiziunea Română și pentru Radio Difuziunea Română.
Speta 128. Autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la aplicarea legislaţiei în
domeniul achiziţiilor publice în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare din sfera
serviciului public de administrare a domeniului public.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 „În cazul serviciilor de utilități publice,
astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se
stabilește, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016”. În acest
context, chiar dacă odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 225/2016, administrarea domeniului public și privat al
unităților administrativ-teritoriale a fost exclusă din sfera serviciilor de utilitate publică și, implicit, din domeniul
de reglementare al Legii nr. 51/2006, suntem de opinie că procedura de atribuire a contractelor de delegare a
gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat se stabilește - în continuare - în baza
prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice, al achizițiilor sectoriale sau al concesiunile de lucrări și
servicii (după caz). În acest sens, precizăm că excepțiile de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor
publice, al achizițiilor sectoriale și al concesiunile de lucrări și servicii sunt prevăzute expres și limitativ în Legea
nr. 98/2016, Legea nr. 99/2016 şi, respectiv, Legea nr. 100/2016, iar serviciile de administrare a domeniului
public și privat nu se numără printre aceste excepții.
Speta 118. Autoritatea contractantă, instituţie publică (şcoală), solicită consiliere metodologică cu privire la
aplicarea legislaţiei naţionale în domeniul achizițiilor publice pentru cumpărarea produselor alimentare
necesare pentru aprovizionarea cantinei şcolare în condiţiile în care achiziţia se realizează din fonduri
provenite de la beneficiari şi nu din bani publici.
Raspuns:
Excepţiile de la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice sunt reglementate expres în capitolul I,
sectiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016 şi sunt de strictă interpretare, situaţia decrisă de
dumneavoastră nefiind inclusă în aceste exceptări. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 98/2016 prin „achiziție publică” se înţelege achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul
unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici
desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui
interes public. De asemenea, „contractul de achiziţie publică” reprezintă, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea
nr. 98/2016, contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul
sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de
lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. După cum se poate constata prevederile Legii nr.
98/2016 nu fac o legătură directă între obligația autorității contractante de a aplica o procedură de atribuire și
proveniența fondurilor din care se finanțează un contract de achiziție publică. Astfel, obligația de a aplica o
procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică derivă din calitatea de autoritate contractantă pe
care o are persoana juridică respectivă. Prin urmare, o unitate de învățământ (instituţie publică) care are
calitatea de autoritate contractantă, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, are obligația de a
aplica prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice şi atunci când fondurile disponibilizate pentru
achizițiile în discuție reprezintă venituri constituite din alte surse de finanțare decât bugetul de stat şi/sau local,
după caz. Faţă de considerentele de mai sus, considerăm că instituţia publică (şcoala) are obligaţia de a aplica
prevederile legislaţiei naţionale în domeniul achizițiilor publice în cazul achiziţionării produselor alimentare
necesare pentru aprovizionarea cantinei şcolare, inclusiv în condiţiile în care achiziţia se realizează din fonduri
provenite de la beneficiari.
Speta 91. AC a publicat pe website-ul propriu un anunț privind încheierea de convenții de colaborare cu
instituții de credit în vederea derulării unui anumit program. Conform informațiilor prevăzute în anunțul
respectiv, printre cerințele pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile de credit interesante, se numără
următoarele: - „să acorde din contul de tranzit tuturor beneficiarilor alocația financiară nerambursabilă în
baza unui anumit acord de utilizare; - să acorde beneficiarilor credit punte aferent alocației financiare
nerambursabile, respectiv valorii eligibile a cheltuielilor aprobate în condițiile specificate mai jos; - să
efectueze în baza acordului de finanțare vizite de certificare a cheltuielilor la fața locului pentru toți
beneficiarii și să întocmească procese verbale de certificare a cheltuielilor conform schemei de minimis a
programului respectiv, aprobată prin ordin și convenției de colaborare”. Tot din informațiile existente pe
website-ul instituției reiese că în urma analizei ofertelor de parteneriat depuse au fost selectate trei
instituții de credit, având cele mai avantajoase condiții pentru beneficiarii programului în cauză din punct
de vedere al criteriilor pentru acordarea creditului punte. Având în vedere cele precizate mai sus, suntem
sesizați cu privire la o posibilă încălcare a dispozițiilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, de către
AC, prin nepublicarea anunțului sus-menționat pe website-ul www.e-licitatie.ro.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziție publică” este
contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți
operatori economici și una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, prin
„achiziție publică” se înțelege achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de
achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici desemnați de către
acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public Or,
în cazul de față înțelegem că autoritatea contractantă în cauză nu realizează o achiziție publică în sensul art. 3
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, ci urmărește să obțină beneficii pentru beneficiarii Programului X. Pe de
altă parte, dorim să menționăm că împrumuturile, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea,
vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare, nu intră sub incidența
Legii nr. 98/2016 (a se vedea art. 29 alin. (1) lit. f) din aceeași lege). Astfel, chiar și în situația în care
convențiile încheiate de AC cu cele trei instituții de credit ar fi fost de fapt contracte de achiziție publică,
atribuirea acestora s-ar fi încadrat în excepția reglementată prin art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. În
concluzie, raportat la informațiile de care dispunem, opinăm că autoritatea contractantă în speță nu avea
obligația de a publica anunțul în discuție în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.), respectiv pe
website-ul www.e-licitatie.ro.
Speta 89. AC, în vederea achiziționării serviciilor de închiriere sediu, a demarat o procedură de achiziție
publică, al cărei rezultat, ulterior atribuirii către ofertantul declarat câștigător, respectiv SC X SRL, a fost
contestat de ofertantul SC Y SRL. Contestatarul SC Y SRL a acționat un ministerul în instanță, dosarul cauzei
aflându-se pe rolul Curții de Apel București - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Ulterior, în
decembrie 2016, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei de
către Curtea de Apel București, declinându-se competența de soluționare a cauzei către Tribunalul
București. La rândul său, Tribunalul București și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Curții de Apel București - Secția VIII de Contencios Administrativ și Fiscal. În acest context, până la stabilirea
în mod definitiv a instanței competente de către Înalta Curte de Casație și Justiție, autoritatea contractantă
solicită consiliere metodologică cu privire la aplicabilitatea sau neaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr.
101/2016 asupra unei proceduri de achiziție publică având ca obiect servicii de închiriere clădiri existente,
servicii exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016, precum și cu privire la posibilitatea de a
demara o nouă procedură de atribuire a unui contract având ca obiect servicii de închiriere sediu, cel puțin
pentru perioada până la care va fi soluționat litigiul în cauză.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, închirierea de clădiri existente este
exceptată de la aplicarea prevederilor actului normativ în discuție, iar prevederile Legii nr. 101/2016
reglementează remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a acestora, pe cale administrativ-
jurisdicţională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale
şi a contractelor de concesiune, precum şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor. Având în vedere cele sus arătate precizăm că dispozițiile Legii nr. 101/2016 nu sunt aplicabile în
cazul în care serviciile ce fac obiectul procedurii de achiziție în discuție se încadrează în excepția reglementată
de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, întrucât nu este vorba despre un contract de achiziție publică
atribuit în baza unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește posibilitatea
de a demara o nouă procedură de atribuire a unui contract având ca obiect servicii de închiriere sediu, cel puțin
pentru perioada până la care va fi soluționat litigiul în cauză, având în vedere că pe rolul instanței de judecată se
află dosarul ce are ca obiect anularea procedurii de achiziție, precum și faptul că respectivele servicii, sunt
exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016, precizăm că legislația nu interzice o astfel de acțiune.
Speta 62. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de cazare, masă, transport și tratament
de care beneficiază angajații unei autoritați contractante în temeiul dispozițiilor art. 1 – 2 din Decretul-Lege
nr. 125/1990 privind reglementarea unor drepturi ale personalului de dirijare, control și informare a
traficului aerian civil, respectiv ale art. 24 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic
tehnic nenavigant din aviația civilă din România, în categoria achizițiilor publice, în sensul Legii nr. 98/2016
privind achizițiile publice. Cheltuielile cu serviciile de cazare, masă, transport și tratament sus-menționate
sunt avansate de către beneficiarii concediului de recuperare psihologică/concediului pentru refacerea
capacității psihomotorii și pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, urmând ca autoritatea contractantă
(în calitate de angajator) să deconteze contravaloarea respectivelor servicii. Totodată, autoritatea
contractantă menționează că aceste cheltuieli fac parte din categoria cheltuielilor de protecție a muncii,
fiind suportate de către angajator în conformitatea cu prevederile legale.
Raspuns:
Având în vedere aspectele punctuale descrise în prezentarea situației de fapt, precizăm că potrivit art. 3 alin. (1)
lit. b) din Legea nr. 98/2016, „achiziția publică” reprezintă achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin
intermediul unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori
economici desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu
realizării unui interes public. Specificul cheltuielilor descrise în prezentarea situației de fapt, respectiv cheltuieli
decontate de către de angajator persoanelor care beneficiază de concediu de recuperare psihologică obligatoriu
și gratuit/concediu pentru refacerea capacității psihomotorii și pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, în
conformitate cu reglementările legale specifice, ne indică faptul că acestea nu pot fi considerate achiziții publice
în sensul Legii nr. 98/2016. Ceea ce presupune, în fapt, că realizarea unor astfel de cheltuieli nu se supune
dispozițiilor Legii nr. 98/2016.
Speta 45. Muzeul X intenționează să achiziționeze servicii de mentenanță pentru sistemele de securitate. În
acest sens, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante de a se
prevala de excepția de la art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016, respectiv de a nu aplica prevederile
Legii nr. 98/2016 la atribuirea contractului ante-menționat.
Raspuns:
Potrivit art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016 „Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru sau concursurilor de soluţii în legătură cu care este îndeplinită cel puţin una dintre
următoarele condiţii: […] b) atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a
concursului de soluţii necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate
pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi
garantate prin măsuri mai puţin invazive, cum ar fi cerinţele prevăzute la alin. (2).” În legătură cu sintagma
„interese esențiale de securitate ale statului”, care se regăsește în cuprinsul articolului de lege mai sus citat,
facem precizarea că, deși aceasta nu este definită în cuprinsul Legii nr. 98/2016, conceptul se regăsește definit și
explicitat în cadrul legislației de specialitate. Astfel, în cuprinsul capitolului 1 din Strategia naţională de apărare
a României, în definirea intereselor naţionale de securitate, aceasta se raportează prioritar la prevederile
Constituţiei, potrivit cărora România este stat naţional, suveran, independent şi indivizibil. De aici decurg firesc
și interesele naţionale de securitate, care vizează promovarea şi apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin
care statul român îşi garantează existenţa, identitatea, dezvoltarea şi stabilitatea, în baza cărora îşi construieşte
viitorul şi în temeiul cărora participă Ia realizarea securităţii internaţionale. Interesele naţionale de securitate
sunt: - garantarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi indivizibilităţii statului; -
apărarea integrităţii și inalienabilității teritoriale a țării; - apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi
a statului de drept; - protejarea drepturilor şi Iibertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea
siguranţei lor; - garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităţii etnice, culturale
lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale; - valorificarea resurselor şi a poziţionării
geo‐strategice ale ţării noastre în vederea atingerii nivelului de bunăstare la care cetăţenii sunt îndreptăţiţi; -
reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice; - asigurarea ireversibiIităţii
apartenenţei Ia sistemul de apărare colectivă transatlantic; - consolidarea Uniunii Europene şi participarea activă
la procesele de integrare în interiorul acesteia. Totodată, dispozițiile art. 2 lit. (a) din Ordonanța de urgență nr.
51/2015 prevăd că interesul esențial de securitate reprezintă acel interes național care asigură protejarea și
apărarea elementelor constitutive ale statului - teritoriu, populație și formă de guvernare democratică, precum și
a infrastructurii critice. Față de cele menționate mai sus, având în vedere faptul că Muzeul X deține colecții de
artă românească medievală și modernă, artă europeană, arte decorative și artă orientală din țară, respectiv
administrează și conservă bunuri culturale de o valoare excepțională pentru umanitate, bunuri ce fac parte din
categoria Tezaur, precum și necesitatea identificată de autoritatea contractantă - respectiv aceea de a asigura
servicii de mentenanță pentru sistemele de securitate aferente domeniului său de activitate - apreciem că
niciunul din aceste elemente nu poate fi încadrat ca fiind un interes esențial de securitate al statului, așa cum
este definit de actul normativ invocat mai sus precum și de Strategia naţională de apărare a Țării, care reflectă
promovarea unui concept de securitate naţională extinsă pentru perioada 2015-2019. Pe cale de consecință, în
speța dată, precizăm că Muzeul X nu poate invoca excepția de la aplicarea Legii nr. 98/2016, cuprinsă în
prevederile art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în vederea achiziționării serviciilor de mentenanță
pentru sistemele de securitate ale Muzeului, ci va avea obligația de a aplica prevederile legislației în domeniul
achizițiilor publice, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr.
98/2016 sau achiziționarea directă a serviciilor de mentenanță, în condițiile art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016 -
decizie care va fi adoptată de autoritatea contractantă în urma stabilirii valorii estimate a achiziției și a
modalității de atribuire, prin raportare la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016, conform
dispozițiilor Paragrafului 3 al Secțiunii a 4-a a Capitolului 1 din Legea nr. 98/2016 și ale Secțiunii a 2-a a Capitolul
II din H.G. nr. 395/2016.
Speta 31. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea în excepția prevăzută la art. 35 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 99/2016 a contractelor pe care o entitate contractantă le încheie, în calitate de
furnizor/prestator/executant, în vederea desfășurării altor activități decât pentru desfășurarea activității
relevante ale acesteia.
Raspuns:
Art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 prevede exceptarea de la aplicarea acesteia a contractelor pe care
entităţile contractante le atribuie pentru desfăşurarea altor activităţi decât pentru desfăşurarea activităţilor lor
relevante. Prin urmare, intră în categoria acestor excepții doar contractele pe care entitatea contractantă le
atribuie, în calitate de achizitor, nu și contractele pe care entitatea contractantă le încheie în calitate de
furnizor/prestator/executant. De altfel, contractele pe care o entitate contractantă le încheie în calitate de
furnizor/prestator/executant nu fac nici obiectul Legii nr. 99/2016, care reglementează modul de realizare de
către entitățile contractante a achizițiilor sectoriale de lucrări, de produse sau de servicii, deci acele contracte
în care entitatea contractantă are calitatea de achizitor. Prin urmare, contractele în cauză nu se încadrează în
sfera contractelor reglementate de Legea nr. 99/2016 și, prin urmare, nu se poate pune problema analizării
acestora prin prisma excepției instituite la art. 25 alin. (1) lit. a) din același act normativ, acestea nefiind supuse
prevederilor legislației privind achizițiile sectoriale.
4. Atribuirea contractelor de achiziție având ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în
Anexa nr. 2
Speta 668. Modalitatea de achiziție a serviciilor poștale în valoare de 396.639 lei poate fi considerată o
achiziție directă potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sau poate fi considerată o procedură
simplificată proprie, având în vedere că serviciile în discuție se regăsesc în anexa nr. 2 din legea în discuție,
iar valoarea acestora se află sub pragul de la art. 7 alin. (1) lit. d) din aceeași lege ante-menționată?
Raspuns:
Stabilirea modalității de atribuire se determină în funcție de valoarea estimată a achizițiilor, calculată conform
dispozițiilor Cap. I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Cap. II, Secțiunea a
2 - a din H.G. nr. 395/2016. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a
achiziției; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (2) din H.G. nr.
395/2016, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la
valoarea estimată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1)
ale aceluiași articol. Prin urmare, în speța dată, în condițiile în care valoarea serviciilor poștale pe care
autoritatea contractantă intenționează să le achiziționeze la nivelul anului bugetar este egală sau mai mare
decât pragul prevăzut la art. 7 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, obligația autorității este de a aplica una din
procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) - g) din cadrul aceleași legi. Pe de altă parte, în cazul
în care valoarea serviciilor sus-menționate, la nivelul anului bugetar, este mai mică decât pragul de la art. 7 alin.
(1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, obligația autorității contractante este de a aplica o procedură proprie așa cum
reiese din interpretarea prevederilor art. 68 alin. (2) lit. b) din legea în discuție. În acest context, raportându-ne
totodată la speța dată, facem precizarea că autoritatea contractantă are liberul arbitru în ceea ce privește
stabilirea regulilor și modalității de desfășurare/derulare a unei proceduri proprii privind achiziția de servicii
sociale și alte servici specifice. De asemenea, ținând cont de datele speței analizate, precizăm că achiziția
serviciilor poștale în valoare de 396.639 lei pe care autoritatea contractantă intenționează să o realizeze prin
intermediul catalogului electronic, nu poate fi interpretată ca o achiziție directă în sensul art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, având în vedere că, potrivit prevederilor articolului în discuție, această modalitate simplă de
atribuire poate fi aplicată de autoritatea contractantă atunci când achiziționează servicii a căror valoare, fără
TVA, estimată conform dispozițiilor legale amintite anterior, nu depășește pragul valoric de 135.060 lei.
Speta 621. Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de prezentare, prelucrare și

expediere a actelor de procedură, încadrate în categoria servicii sociale și alte servicii specifice, cod CPV:
64100000-7- Servicii poștale și de curierat din Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, valoarea estimată a
respectivelor servicii fiind mai mică decât pragul valoric de la art. 7 lit. c) din Legea nr. 98/2016. În acest
sens, autoritatea contractantă a transmis spre verificarea A.N.A.P. o documentație de atribuire a serviciilor
poștale și de curierat în vederea inițierii unei proceduri simplificate conform art. 113 din Legea nr. 98/2016,
însă achiziția nu a putut fi inițiată în timp util din cauza faptului că autoritatea contractantă a intrat în
posesia fondurilor la începutul lunii aprilie 2018. Prin urmare, se solicită un punct de vedere cu privire la
posibilitatea de a publica un anunț de intenție valabil în mod continuu - anunț publicat ca modalitate de
inițiere a unei proceduri de atribuire în vederea achiziționării serviciilor de poștă și curierat, în cadrul
căreia se vor invita operatori economici interesați să își exprime în scris interesul pentru participarea la
procedura de atribuire, cu aplicarea principiilor de la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, întrucât nu se pot
respecta termenele unei proceduri simplificate de achiziție publică conform art. 113 din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea nr.98/2016, „Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor
sociale și al altor servicii specifice, menționată la art. 68 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 este: a) una din
procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c); b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică
decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c)." Prin urmare, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor
publice oferă libertatea autorităților contractante de a aplica o procedură proprie atunci când atribuie contracte
de achiziție publică/acorduri-cadru sau organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca
obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile
corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, precizăm că modalitatea
de organizare și desfășurare a procedurii proprii prevăzute la art. 68 alin (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 și (mai
sus citat) art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 se stabilește prin norme interne, singura obligație a
autorităților contractante fiind de a respecta principiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În
ceea ce privește obținerea cu întârziere a fondurilor publice necesare aprobării și plății angajamentelor legale în
exercițiul bugetar, pentru evitarea pe viitor a situațiilor similare cu cea expusă, respectiv imposibilitatea de a
respecta perioadele procedurilor competitive de atribuire din motivele invocate, precizăm că inițierea și
derularea unei proceduri de atribuire nu depind în nici un fel de asigurarea fondurilor. Totodată, precizăm că,
indiferent de momentul inițierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a respecta
dispozițiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind finanțele
publice, respectiv Legea nr. 500/2002 și Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002, înainte de încheierea
contractului. De asemenea, în cazul achizițiilor de servicii care au caracter repetitiv recomandăm utilizarea
modalității speciale de atribuire – acordul-cadru, în condițiile prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor
publice, această modalitate de atribuire fiind indicată cu atât mai mult cu cât principalele avantaje ale
acordului-cadru sunt reprezentate de posibilitatea încheierii acestuia pe o perioadă mai lungă de un an bugetar,
nefiind obligatoriu ca autoritatea să dispună de resursele necesare plății întregului acord-cadru la data încheierii
acestuia, angajarea cheltuielilor realizându-se progresiv, la semnarea fiecărui contract subsecvent.
Speta 561. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice
pentru achiziționarea de către un club sportiv a serviciilor de masă de care beneficiază sportivii în cazul
deplasărilor în competiții.
Raspuns:
Potrivit art. 68 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 „(1)Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege,
aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de
soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele:
(...) h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice”. Alin. (2) al
articolului mai sus menționat prevede că „(2) Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor
servicii specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: a) una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în
cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c); b)
procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit.
c)." Având în vedere cele menționate anterior precum și faptul că serviciile de care aveți nevoie fac parte din
Anexa 2 la Legea nr. 98/2016, vă comunicăm că pentru achiziționarea acestora aveți obligația de a organiza o
procedură proprie în cazul în care valoarea estimată a acestor servicii este mai mică decât pragul prevăzut la art.
7 alin. (1) lit. c).
Speta 508. consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de organizare de târguri și expoziții în
categoria serviciilor sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016 şi cu
privire la tipurile de servicii incluse în serviciile de organizare de târguri și expoziții
Raspuns:
Serviciile de organizare de târguri și expoziții (cod 79956000-0) se regăsesc în Anexa 2 (servicii sociale și alte
servicii specifice) a Legii nr. 98/2016, iar procedura de atribuire aplicabilă în cazul unor astfel de servicii,
prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 este: a) una din procedurile prevăzute la art. 68 alin.
(1) lit. a) - g) din Legea nr. 98/2016 în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din aceeași lege; b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este
mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din actul normativ sus-menționat. Astfel, autoritatea
contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de
achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt
considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, și anume la valoarea
contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. Referitor la Clasa 7995: „Servicii de
organizare de expoziții, de târguri și de congrese” a Vocabularului comun privind achizițiile publice, din care fac
parte serviciile de organizare de târguri și expoziții, facem mențiunea că potrivit Notelor explicative privind CPV
2008 (disponibile pe site-ul SIMAP: https://simap.ted.europa.eu/ro/web/simap/cpv), această clasă include
servicii ce constau în organizarea de evenimente (prezentări sau expoziții comerciale), organizarea de întâlniri și
congrese științifice sau culturale, furnizarea și crearea de echipamente pentru expoziție asociate organizării
expoziției. În cazul în care contractul care se atribuie este unul mixt, având ca obiect atât servicii sociale și alte
servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, cât și alte servicii, ori având ca obiect atât
servicii, cât și produse, obiectul principal se determină în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate ale
serviciilor sau produselor respective, astfel cum reiese din dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Precizăm că identificarea codurilor CPV corespunzătoare unui contract de achiziție publică este responsabilitatea
exclusivă a autorității contractante, aceasta fiind singura în măsură să-și definească necesitățile și să stabilească
întinderea acestora.
Speta 472. Pentru desfășurarea activităților în domeniul prevenirii torturii în locurile de detenție,
autoritatea contractantă efectuează vizite anunțate sau inopinate a locurilor de detenție în scopul verificării
condițiilor de detenție și a tratamentului aplicat persoanelor private de libertate. Echipele de vizitare au în
componență cel puțin un medic, în funcție de specializarea necesară, și un reprezentant al organizațiilor
neguvernamentale. Astfel, având în vedere necesitatea cooptării unor colaboratori externi (medici,
psihologi, asistenți sociali) de alte specialități decât cei angajați permanent, pentru participarea la
activitatea de prevenire a torturii în locurile de detenție, se solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de încheiere a contractelor de prestări servicii cu colaboratorii externi doriți, mai precis privind
achiziționarea unor servicii de asigurare de personal medical pentru efectuarea vizitelor în locurile de
detenție.
Raspuns:
Serviciile sus-menționate (servicii de asigurare de personal medical) se regăsesc în Anexa nr. 2 din Legea nr.
98/2016 la categoria Servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe. Potrivit art. 68 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, cu modificările și completările ulterioare, achiziția serviciilor sociale și a altor servicii specifice
prevăzute în Anexa nr. 2 se face în următoarele condiții: - în situația în care valoarea serviciilor în cauză este
egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. c), se aplică una din procedurile de
atribuire prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) - g) din respectiva lege; - în situația în care valoarea serviciilor în
cauză este mai mică decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. c), se aplică procedura proprie prevăzută
la art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 353. Care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească entitățile contractante prevăzute la art. 4
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 pentru achizițiile de servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute
în Anexa 2 a căror valoare estimată este mai mică decât pragul menționat la art. 12 alin. (1) lit. c)?
Raspuns:
În cazul în care este vorba de achiziția de servicii sociale și alte servicii specifice, cu valori situate sub pragul de
4.445.400 lei, fară TVA, care vor fi efectuate de entități contractante reglementate de art. 4 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 99/2016, aceste entități vor aplica, după caz, prevederile art. 12 alin. (3) – propriile proceduri de
atribuire - sau alin. (4) – achiziția directă - din Legea nr. 99/2016.
Speta 349. Cât privește procedurile interne proprii pe care entitățile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 99/2016 le vor întocmi pentru achizițiile sub pragul de la art. 12 alin. (1), conform alin. (3) al
aceluiași articol, ar putea exista o implicare prealabilă sau niște recomandări generale din partea ANAP cât
privește forma, conținutul și mai ales respectarea cerinței de conformitate cu principiile de la art. 2 alin. (2)
din lege? De exemplu cum ar trebui reglementată procedura de contestare în cadrul acestor proceduri?
Raspuns:
A.N.A.P. nu emite recomandări legate de modul de aplicare de către autoritățile contractante a propriilor
proceduri simplificate de atribuire care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, cu valori situate sub
pragul de 4.445.400 lei, fară TVA, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016.
La propriile proceduri simplificate de atribuire, contestațiile se formulează pe cale judiciară, CNSC nu are
competențe raportat la astfel de proceduri.
Speta 324. Autoritatea de management a constatat, în procesul de verificare a modalităţii de atribuire a

contractelor de achiziţie finanţate din fonduri nerambursabile că o serie de contracte de servicii au fost
încheiate în baza prevederilor art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006. Serviciile care fac obiectul acestor contracte
au fost încadrate de beneficiarii proiectelor, care deţin calitatea de autoritate contractantă, în codul CPV
79621000-3 „Servicii de asigurare de personal de birou” – categoria 22 „Servicii de recrutare şi de plasare a
forţei de muncă” din Anexa 2B a O.U.G. nr. 34/2006 iar contractele au fost atribuite urmare aplicării unor
norme/reguli interne pentru desemnarea operatorului economic câştigător. Având în vedere că activităţile
derulate în cadrul contractelor de prestări servicii includ activităţi intelectuale se solicită un punct de
vedere cu privire la încadrarea corectă a serviciilor în codul CPV 79621000-3 putând fi asfel aplicabile
prevederile art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006 şi atribuirea contractelor fără respectarea prevederilor
ordonanţei.
Raspuns:
Autoritatea contractantă avea obligaţia să pună în corespondenţă obiectul achiziției publice cu codul/codurile
CPV care îl descriau cât mai exact pentru a se asigura că informațiile privind obiectul contractului sunt accesibile
și precise pentru toți operatorii economici potenţiali participanţi la procedura de atribuire. În situația în care
autoritatea contractantă nu identifica un cod/codurile CPV similar/e serviciilor care urmau a fi achiziţionate,
aceasta avea obligaţia să aloce un cod/codurile CPV care să corespundă cât mai precis acestor servicii. Ca
urmare, pentru a se determina dacă autoritatea contractantă a realizat în mod corect încadrarea în codul CPV
79621000-3 „Servicii de asigurare de personal de birou” este necesar să se determine dacă obiectul contractelor
vizează în mod concret asigurarea de personal de birou respectiv dacă executarea activităţilor descrise în
documentaţia de atribuire poate fi realizată cu acest tip de personal. La analiza caietelor de sarcini aferente
procedurilor de atribuire s-a constatat că obiectul declarat al contractelor de servicii este asigurarea de asistenţă
tehnică pentru derularea activităţilor specifice de gestionare a proiectelor cu finanţare nerambursabilă. Conform
cerinţelor, Prestatorul avea obligaţia să asigure experţi pentru realizarea activităţilor şi obţinerea rezultatelor
prevăzute în contract, trebuia să se asigure că rezultatele proiectului sunt la standarde de calitate necesare şi
sunt livrate conform termenelor stabilite precum şi să îndeplinescă cerinţe privind raportarea, elemente
esenţiale pentru plata serviciilor prestate. În acest scop, Prestatorul are obligaţia să numească o persoană
responsabilă de gestionarea întregului proiect care superviza executarea contractului şi reprezenta Prestatorul în
relaţia cu autoritatea contractantă. De asemenea, Prestatorul are obligaţia să asigure personalul necesar pentru
susţinerea tuturor activităţilor proiectului şi logistica aferentă, costurile acestora fiind incluse în categoria de
cheltuieli cu personalul din oferta financiară. În ceea ce priveşte activităţile care trebuiau prestate de experţii
puşi la dispoziţie de Prestator, după cum se poate constatata acestea sunt în principal activităţi specifice
instituţiilor care gestionează fonduri europene nerambursabile. În concluzie, având în vedere că obiectul,
activităţile şi obligaţiile prevăzute în cadrul caietelor de sarcini aferente contractelor de prestări servicii sunt
specifice contractului de prestări servicii de consultanţă şi nu unui contract de asigurare forţă de muncă din
categoria personalului de birou, suntem de opinie că încadrarea serviciilor în codul CPV 79621000-3 nu a fost
realizată în mod corect de autoritatea contractantă. De asemenea, având în vedere că serviciile de consultanţă,
care reprezintă în mod real obiectul contractelor de prestări servicii, nu fac parte din categoria serviciilor incluse
în anexa nr. 2B din O.U.G. nr. 34/2006, suntem de opinie că în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 16 alin.
(1) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă având obligaţia să urmeze procedurile reglementate de
O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 314. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de atribuire a unui contract de achiziție publică
având ca obiect achiziția serviciilor de catering (a cărui valoare depășește pragul de 132.519 lei fără TVA), în
condițiile în care la momentul încheierii contractului în cauză autoritatea contractantă nu dispune de
fondurile necesare plății contractului (potrivit Legii nr.500/2002), aceastea urmând a fi puse la dispoziția
autorității lunar de către părinții preșcolarilor cărora li se asigură respectivele serivicii.
Raspuns:
În situația în care pentru asigurarea necesarului de hrană a copiilor preșcolari, părinții sunt cei care contribuie
lunar cu o anumită sumă de bani, care intră în bugetul autorității contractante, iar autoritatea este cea care
achiziționează și plătește serviciile respective, facem următoarele mențiuni cu privire la posibilitatea
achiziționării produselor în cauză: În primul rând subliniem că, în temeiul prevederilor legale în materie de
achiziție publică, inițierea și derularea unei proceduri de atribuire nu este legată de asigurarea fondurilor.
Corelativ acestui drept, autoritatea contractantă va avea în vedere însă, indiferent de momentul inițierii
procedurii de atribuire, ca, înainte de încheierea contractului, să se asigure de respectarea dispozițiilor
referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind finanțele publice,
respectiv Legea nr. 500/2002 și Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002. De asemenea, pentru a veni în sprijinul
autorității contractante în vederea identificării unei soluții optime de achiziționare a serviciilor de catering,
recomandăm autorității să aibă în vederea aplicarea unuia dintre instrumentele specifice de atribuire a
contractelor de achiziție publică prevăzute în cadrul Capitolului III Secțiunea a 2-a din Legea nr. 98/2016,
respectiv utilizarea acordului-cadru . Principalele caracteristici ale acordului-cadru sunt conturate în cadrul art.
3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, art. 14 și art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, astfel: -acordul-cadru
se încheie în formă scrisă; -acordul-cadru trebuie să stabilească termenii și condițiile care guvernează
contractele de achiziție publică (contractele subsecvente) ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă (cum
ar fi: obligațiile principale pe care operatorul economic și le-a asumat prin ofertă, prețul unitar pe care
operatorul economic l-a prevăzut în ofertă și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit
ulterior, etc.); -valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor
subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru pe întreaga sa durată. -ca regulă,
durata unui acord-cadru nu poate depăși 4 ani (cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea
contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv); În acest sens este
important de menționat că raportul juridic creat între autoritatea contractantă și unul sau mai mulți operatori
economici, prin încheierea acordului-cadru, nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv serviciile
ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar dreptul de a încheia în viitor unul sau mai multe contracte
subsecvente, fără a mai organiza altă procedură de atribuire (sau modalitate de achiziție). Așadar, ținând cont
de toate aspectele enunțate mai sus, precizăm că acordul-cadru nu reprezintă un „angajament legal” în înțelesul
Legii nr. 500/2002, astfel că încheierea acestuia nu este condiționată de existența certă a fondurilor. Prin
urmare, în cazul atribuirii unui acord-cadru angajarea cheltuielilor se realizează progresiv, respectiv la semnarea
fiecărui contract subsecvent. În această ordine de idei, având în vedere că nu cunoaștem detalii legate de
valoarea achiziției în cauză, subliniem că, potrivit art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă
este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția
directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile, aceasta deținând întregul ansamblu de informații și
documente aferente.
Speta 280. La nivelul unor programe operaționale s-a constatat că, în cadrul proiectelor implementate în
parteneriat mixt, majoritatea achizițiilor de servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2
din Legea nr. 98/2016, necesare pentru atingerea cu succes a indicatorilor stabiliți în cadrul proiectelor, au
valoarea estimată. Având în vedere situaţia prezentată se solicită clarificarea modalității de realizare a
achiziției, în cazul partenerului privat, prin raportare la obligațiile partenerului instituție publică care, în
derularea unei proceduri simplificate proprii, trebuie să respecte anumite reguli și proceduri ce derivă
inclusiv din gestionarea fondurilor publice (deci și europene), reguli și proceduri ce nu sunt opozabile unei
entități private.
Raspuns:
Parteneriatul/asocierea, format/formată dintr-o entitate privată și o instituție publică, are calitate de autoritate
contractantă - conform art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 - și trebuie să aplice legislația în domeniul
achizițiilor publice pentru achiziționarea de bunuri, servicii sau lucrări în cadrul proiectului. Astfel, în ceea ce
privește modalitatea de realizare, de către partenerul privat (membru în cadru parteneriatului mixt), a achiziției
de servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, necesare pentru
atingerea cu succes a indicatorilor stabiliți în cadrul unui proiect, în cazul în care valoarea estimată fără TVA a
achiziției – calculată astfel cum am prezentat la punctul I.1. din prezenta adresă – se situează sub pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din același act normativ, precizăm că respectivul partener privat poate realiza
această achiziție prin procedură simplificată proprie. Legislația în materia achizițiilor publice nu impune, pentru
acest tip de achiziție, alte obligații în afara celei de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 98/2016, aplicarea unei astfel de achiziții realizându-se în baza unor norme procedurale interne stabilite de
autoritatea contractantă.
Speta 224. In cazul in care valoarea serviciilor din Anexa nr.2 este mai mica decat pragul de 132.519 lei,
este necesara aplicarea unei proceduri simplificate proprii, sau acestea se pot achizitiona direct?
Raspuns:
Precizam ca potrivit art. 106 alin. (2) din H.G. nr 394/2016 atunci cand atribuie contracte de achizitie
sectoriale/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale ce au ca obiect
servicii sociale si alte servicii specifice a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare
prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) din lege, entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din
lege pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin.
(2) din lege. Totodata, potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, entitatile
contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei,
fara tva, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara tva,
este mai mica de 441.730 lei. Din interpretarea dispozitiilor art. 49 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, coroborat cu
prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, reiese ca achizitia directa se realizeaza, ca regula, prin
utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul catalogului SEAP, si doar ca exceptie, atunci cand
sunt indeplinite anumite conditii, prin alte mijloace decat cele electronice. Prin urmare, avand in vedere ca
serviciile din anexa 2 a Legii 99/2016 sunt reglementate separat de celelalte servicii sectoriale, precizam ca se
poate aplica achizitia directa pentru serviciile a caror valoare este mai mica decat pragurile valorice prevazute
de art. 12 alin. (4) din lege cu respectarea prevederilor art. 49-52 din H.G. nr 394/2016.
Speta 223. Autoritatea contractanta intentioneaza sa incheie un acord cadru pentru servicii de cazare,
restaurant si transport aerian, pe o perioada de un an, prin procedura simplificata, intrucat valoarea
estimata este de 750.000 lei fara TVA. Cum trebuie sa procedam in acest caz?
Raspuns:
Serviciile de cazare si restaurant sunt servicii ce se regasesc pe Anexa 2 din Legea nr. 98/2016. Astfel, conform
prevederilor art.7 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 98/2016, pentru achizitia serviciilor in discutie a caror valoare este
egala sau mai mare decat 3.334.050 lei fara TVA, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica procedurile
reglementate de prezenta lege. In cazul in care valoarea achizitiei este sub pragul de la art.7 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016, potrivit legislatiei in vigoare (art. 101 alin. (2) din Hotararea nr. 395/2016), serviciile
respective se pot achizitiona prin proceduri simplificate proprii cu respectarea principiilor prevazute la art. 2
alin. (2) din lege. In ceea ce priveste serviciile de transport aerian, conform art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
98/2016, atunci cand valoarea achizitiei este egala sau mai mare decat 600.129 lei fara TVA, se aplica
procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege. Pentru achizitia serviciilor in cauza a caror valoare este
sub pragul de 600.129 lei fara TVA, autoritatea atribuie contractele in cauza, potrivIt art. 7 alin. (2) din Lege,
prin procedura simplificata in conditiile prevazute la art. 113. Mentionam ca la art. 35 din Legea nr. 98/2016,
contractele care au ca obiect cel putin doua tipuri de achizitie publica, in speta contractele mixte care au ca
obiect atat servicii specifice prevazute in anexa 2, cat si alte servicii, se atribuie, in conformitate cu dispozitiile
prezentei legi aplicabile, prin raportare la tipul achizitiei care constituie obiectul principal (determinat in functie
de cea mai mare valoare dintre valorile estimate a respectivelor servicii).
Speta 177. Consiliere metodologică privind modalitatea de atribuire a serviciilor sociale și a altor servicii
specifice prevăzute în Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016 a căror valoare estimată se situează sub pragul de
la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv: - dacă este obligatorie publicarea unui anunț de
participare simplificat conform Cap. III, Secțiunea a 5-a, Paragraful 8 din H.G. nr. 395/2016, - dacă pentru
respectarea principiului transparenței este suficientă publicarea unui anunț simplificat, a documentației de
atribuire și a unui anunț de atribuire pe site-ul autorității contractante.
Raspuns:
Potrivit legislației în vigoare (art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016), achiziția serviciilor sociale și a altor
servicii specifice prevăzute în Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016 a căror valoare estimată este sub pragul de la
art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 se poate realiza prin aplicarea unei proceduri simplificate proprii, cu
respectarea principiilor de la art. 2 alin. (2) din lege. Astfel, în situația în care autoritatea contractantă
urmărește să achiziționeze servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016,
iar valoarea estimată a acestora, fără TVA, este mai mică decât 3.334.050 lei, aceasta are dreptul să aplice o
procedură simplificată proprie, a cărei modalitate de organizare și desfășurare se stabilește de către autoritate
în baza unor norme procedurale interne, prin raportare la caracteristicile specifice ale obiectului contractului.
Singura obligație pe care o are autoritatea contractantă cu privire la atribuirea unui contract de achiziție publică
având ca obiect serviciile sus-menționate, este însă de a respecta principiile enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 98/2016, principii care au ca scop asigurarea, pentru beneficiul oricărui potențial ofertant, a accesului la o
piață a achizițiilor publice, deschisă competiției și imparțială. În această ordine de idei, prin ,,publicarea unui
anunț simplificat, a documentației de atribuire și a unui anunț de atribuire pe site-urile autorității contractante”
apreciem că se respectă principiul transparenței în cazul unei proceduri simplificate proprii.
Speta 151. Alegerea modalității de achiziție a unor servicii din categoria „Servicii sociale administrative,
servicii de învățământ, servicii de sănătate și servicii culturale” - Anexa 2 a Legii nr. 98/2016.
Raspuns:
Având în vedere că serviciile în discuție se încadrează în categoria „Servicii sociale administrative, servicii de
învățământ, servicii de sănătate și servicii culturale” din Anexa 2 a Legii nr. 98/2016, modalitatea de achiziție a
acestora este determinată prin compararea valorii estimate a achiziției, calculată la nivelul întregului an
bugetar, cu pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Astfel, dacă valoarea
serviciilor care se regăsesc în Anexa nr. 2 este egală cu sau depășește suma de 3.334.050 lei, fără TVA,
autoritatea contractantă are obligația de a aplica una dintre procedurile de atribuire reglementate la art. 68 lit.
a) - g) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea dispozițiilor art. 69, art. 111 și art. 112 din același act normativ și a
obligațiilor aferente referitoare la utilizarea SEAP. Sub pragul valoric de 3.334.050 lei, fără TVA, în conformitate
cu prevederile art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate organiza propria
procedură simplificată de atribuire, cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016.
Speta 113. consiliere metodologică cu privire la modalitatea de asigurare a serviciilor de pază necesare
autorității contractante până la finalizarea procedurii simplificate aflate în faza de contestații, în situația în
care pe parcursul anului a mai fost organizată o procedură simplificată cu același obiect ce a fost anulată în
urma unei contestații depuse la CNSC și o achiziție directă din catalogul electronic
Raspuns:
În primul rând, precizăm că în situația în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de
pază, aceasta are obligația de a estima valoarea contractului/acordului-cadru în conformitate cu regulile de
estimare prevăzute la art.17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, mai exact să stabilească
procedura/modalitatea de atribuire în funcție de valoarea estimată a acestor servicii la nivel de an bugetar.
Astfel, autoritatea contractantă poate organiza o procedură unică sau proceduri succesive în scopul achiziționării
serviciilor necesare, însă alegerea modalității de atribuire se va realiza în baza valorii estimate cumulate a
serviciilor similare (indiferent dacă se atribuie un singur contract pentru acestea sau se atribuie mai multe
contracte distincte pe parcursul anului), prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. 5 din Legea
nr. 98/2016. Având în vedere că, în perioada în care procedurile pentru atribuirea contractului de servicii de
pază erau în derulare, s-a realizat o achiziție directă din catalogul electronic în valoare de 132.240 lei, fără TVA,
facem precizarea că aplicarea achiziției directe într-o astfel de situație conduce la încălcarea dispozițiilor art. 11
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic în mod clar divizarea unui contract de achiziție publică în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire, cu excepția
situației în care au fost îndeplinite în mod cumulativ condițiile și s-au aplicat prevederile art. 19 din Legea nr.
98/2016. Totodată, precizăm că serviciile de pază se regăsesc în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, servicii pentru
care achiziția se face în următoarele condiții: - în situația în care valoarea serviciilor în cauză este egală sau mai
mare decăt pragul valoric prevazut de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, se aplică procedurile de
atribuire reglementate de art. 68 lit. a)-g) din respectiva lege, în circumstanțele specifice și cu respectarea
prevederilor art. 69 alin. (6), art. 111 și art. 112 din aceeași lege; - în situația în care valoarea serviciilor în cauză
este mai mică decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, se poate aplica
procedura simplificată sau se poate organiza propria procedură simplificată de atribuire (fără a se utiliza
platforma SEAP) în conformitate cu art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu respectarea principiilor prevăzute
la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, autoritatea contractantă poate achiziționa serviciile de
pază a căror valoare estimată, la nivelul întregului an bugetar, este sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 98/2016, fără aplicarea procedurilor de achiziție menționațe la art. 68 din aceeași lege, utilizând o
procedură simplificată proprie a cărei modalitate de organizare și desfășurare se stabilește de autoritatea
contractantă prin norme procedurale interne elaborate pentru valori estimate sub pragul menționat mai sus și cu
respectarea principiilor statuate de lege. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu a aplicat o procedură
simplificată proprie pentru atribuirea contractului de servicii de pază, ci procedura simplificată prevăzută de art.
68 din Legea nr. 68/2016. În acest context, precizăm că, în situația în care se depune o contestație, autoritatea
contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea
contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea lui, în conformitate cu
prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași
articol, contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (4) este lovit de nulitate absolută. Prin urmare,
autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea deciziei CNSC, decizie pe care o va pune în aplicare fiind
obligatorie pentru părțile cauzei conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, organizarea unei alte proceduri
de atribuire care să aibă același obiect cu cel al procedurii aflate în derulare nefiind posibilă.
Speta 74. Se solicită consiliere metodologică privind interpretarea prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 34/2006
referitor la contractele de prestări servicii ce nu se regăseau în niciuna din anexele nr. 2A și 2B ale actului
normativ anterior amintit.
Raspuns:
În data de 26.05.2016 a intrat în vigoare noul pachet legislativ în materia achizițiilor publice și, totodată, au fost
abrogate atât O.U.G. nr. 34/2006 cât și toate actele normative emise în aplicarea acestei ordonanțe. Însă, pentru
a răspunde solicitării, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006
contractul de servicii era definit ca fiind acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau
de furnizare, având ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea erau prevăzute în
anexele nr. 2A şi 2B ale actului normativ mai sus amintit. În cazul în care un anumit tip de servicii (identificat
după codul CPV) nu se regăsea în niciuna din Anexele nr. 2A și 2B anterior indicate, se considera că serviciile
respective se încadrau la punctul nr. 27 din Anexa nr. 2B, denumit generic „Alte servicii”. În acest sens, referitor
la afirmația autorului solicitării potrivit căreia „cele două anexe tratează exhaustiv tipurile de servicii (...)”,
facem precizarea că această aserțiune este valabilă doar în cazul anexei 2A. Astfel, pentru achiziționarea acelor
tipuri de servicii care nu se regăseau indicate punctual în niciuna dintre cele două anexe - Anexele nr. 2A și 2B
ale O.U.G. nr. 34/2006, rezultând astfel că acele servicii nu pot fi incluse decât în categoria 27 – „Alte servicii”
din Anexa nr. 2B, autoritățile contractante aveau dreptul de a se prevala de dispozițiile art. 16 din actul normativ
în discuție.
Speta 67. Consiliere metodologică cu privire la alegerea procedurii în cazul atribuirii de contracte de servicii
prevăzute în anexa 2 a Legii nr. 98/2016, în speță servicii hoteliere și restaurante.
Raspuns:
Modalitatea de achiziție a oricăror servicii ce se regăsesc în Anexa nr. 2, este determinată prin compararea
valorii estimate a achiziției cu pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Astfel, dacă
valoarea estimată a serviciilor care se regăsesc în Anexa nr. 2, este egală cu sau depășește suma de 3.334.050
lei, fără TVA, autoritatea contractantă are obligația de a aplica una dintre procedurile de atribuire reglementate
la art. 68 lit. a) - g) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea dispozițiilor art. 69, art. 111 și art. 112 din același act
normativ și a obligațiilor aferente referitoare la utilizarea SEAP. Sub pragul valoric de 3.334.050 lei, fără TVA,
autoritatea contractantă poate aplica procedura reglementată de art. 68 lit. i) din Legea nr. 98/2016, ori în
conformitate cu prevederile art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, poate organiza propria procedură
simplificată de atribuire, cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin
urmare, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice oferă libertatea autorităților contractante de a
aplica o procedură simplificată proprie, atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-cadru sau
organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii
specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, precizăm că modalitate de organizare și desfășurare a procedurii
prevăzute la art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, se stabilește prin norme interne, singura obligație a
autorităților contractante fiind de a respecta principiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Speta 29. consiliere metodologică cu privire la încadrarea unor contracte de prestări servicii încheiate între
unitatea sanitară și personalul medical superior în pragul prevăzut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016
în condițiile în care respectivele servicii se regăsesc în Anexa nr. 2 din lege.
Raspuns:
Precizăm că în situația în care contractele sunt încheiate de autoritatea contractantă direct cu persoane fizice
(medici) și pot fi încadrate în categoria contractelor de muncă, potrivit legislației specifice, atunci acestea sunt
exceptate de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu prevederile art. 29 alin.
(1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, dacă sunt contracte de servicii încheiate între autoritatea
contractantă și o altă entitate (ex. PFA, persoane juridice care prestează servicii în domeniul medical etc.), fiind
vorba de servicii care se regăsesc în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, iar valoarea acestora depășește pragul de
la art. 7 alin. (5) din aceeași lege, autoritatea nu poate achiziționa direct, dar are dreptul de a aplica o
procedură proprie simplificată.
6.1 Fișa de date a achiziției
Speta 578. O autoritate contractantă intenţionează să elaboreze documentaţia de atribuire pentru achiziţia
de staţii de lucru fixe şi mobile în următoarele condiţii: acord-cadru pe o perioadă de 4 ani cu 3 operatori
economici, atribuirea contractelor subsecvente se va face cu reluarea competiţiei, criteriul de atribuire
utilizat va fi „preţul cel mai scăzut”, specificaţiile tehnice ale produselor care vor face obiectul fiecărui
contract subsecvent pot fi modificate urmărindu-se dotarea sistemelor cu ultima generaţie de componente
disponibile pe piaţă. În acest context se solicită consiliere metodologică cu privire la interpretarea sintagmei
„în măsura în care au fost prevăzute în fişa de date” din textul art. 110 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
respectiv dacă: - caracteristicile tehnice ale staţiilor de lucru care vor face obiectul reofertării trebuie să fie
factori de evaluare, alături de preţul produselor, în acest caz find necesară aplicarea criteriului „cel mai bun
raport calitate-preţ”; - pentru reluarea competiţiei se va solicita o nouă propunere tehnică care să conţină
caracteristici tehnice îmbunătăţite la latitudinea promitenţilor-furnizori; în acest caz criteriul de atribuire
fiind „preţul cel mai scăzut” iar denumirea caracteristicilor care trebuie îmbunătăţite va fi menţionată în
Fişa de date pct. II.1.4) Informaţii privind acordul-cadru; - pentru reluarea competiţiei se va transmite un
nou caiet de sarcini care să conţină caracteristici tehnice îmbunătăţite; în acest caz criteriul de atribuire
fiind „preţul cel mai scăzut” iar denumirea caracteristicilor care trebuie îmbunătăţite va fi menţionată în
Fişa de date pct. II.1.4) Informaţii privind acordul-cadru.
Raspuns:
Potrivit art. 110 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 „elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la
preţ, termene de livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în măsura în
care au fost prevăzute în fişa de date a achiziţiei”. La analiza prevederilor de mai sus, se poate constata că la
acest alineat sunt reglementate elementele care pot face obiectul reofertării, elemente care se pot referi
inclusiv la caracteristicile tehnice şi nivelul calitativ/performanţă ale produselor achiziţionate şi care trebuie
prevăzute în fişa de date a achiziţiei. În acest context, prin sintagma „în măsura în care au fost prevăzute în fişa
de date” se subliniază obligativitatea prevederii elementelor care vor face obiectul reofertării la nivelul fişei de
date, autoritatea contractantă neavând dreptul să utilizeze la reofertare elemente care nu au fost aduse la
cunostinţa operatorilor economici la lansarea procedurii de atribuire a acordului-cadru. Astfel cum este prevăzut
la art. 20 alin. (8) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, în cazul acordului-cadru, fişa de date trebuie să conţină, pe lângă
informaţiile generale standard pentru atribuirea unui contract de achiziţie menţionate la alin. (3) al aceluiaşi
articol, informaţii specifice referitoare la „e) criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care
urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în cazul în
care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiţiei sau parţial prin reluarea
competiţiei”. Ca urmare, în cazul în care atribuirea contractelor subsecvente presupune reluarea competiţiei fişa
de date conţine atât elementele care se reofertează cât şi criteriul de atribuire, factorii de evaluare şi orice alte
reguli pentru atribuirea contractelor subsecvente. Din analiza prevederilor menţionate rezultă că autoritatea
contractantă trebuie să prevadă în fişa de date atât elemente de reofertare care se pot referi la caracteristicile
tehnice şi nivelul calitativ/performanţă ale produselor achiziţionate dar şi factori de evaluare calitativi, care pot
viza avantaje tehnice, caracteristici funcţionale, estetice etc., situaţie în care criteriul de atribuire este „cel mai
bun raport calitate-preţ/calitate-cost” conform art. 187 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 98/2016. De asemenea,
potrivit art. 110 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 invitaţia de reofertare transmisă de autoritatea contractantă
operatorilor economici semnatari ai acordului-cadru trebuie să conţină următoarele informaţii: “a) cu privire la
cantităţile şi elementele specifice care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit; b) cu privire la
elementele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei şi criteriul de atribuire/factorii de evaluare care
urmează să fie aplicaţi pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit contractul, astfel cum s-a
prevăzut în documentaţia de atribuire elaborată pentru încheierea acordului-cadru; c) cu privire la modul în care
se depune/transmite noua ofertă şi data-limită până la care operatorii economici au dreptul de a
depune/transmite noua ofertă.” Având în vedere că invitaţia de reofertare şi fişa de date conţin, conform
prevederilor sus menţionate, regulile, cerinţele şi informaţiile necesare operatorilor economici semnatari ai
acordului-cadru pentru întocmirea noilor oferte şi participarea la reofertare în vederea atribuirii contractelor
subsecvente, suntem de opinie că nu este necesară întocmirea unui nou caiet de sarcini sau unui alt document
suplimentar care să conţină caracteristicile tehnice ale staţiilor de lucru care trebuie îmbunătăţite. Faţă de
considerentele de mai sus şi raportat la solicitarea dumneavoastră, în cazul acordului-cadru, fişa de date dar şi
invitaţia de reofertare trebuie să conţină caracteristicile tehnice ale staţiilor de lucru care fac obiectul
reofertării (ca elemente de reofertare) dar şi factorii de evaluare calitativi corespondenţi care să permită
evaluarea acestor caracteristici ofertate de operatorii economici semnatari ai acordului-cadru, situaţie în care
pentru atribuirea contractului/contractelor subsecvent/subsecvente criteriul de atribuire este „cel mai bun
raport calitate-preţ/calitate-cost”. Referitor la modalitatea de completare a Fişei de date, precizăm că în cadrul
Modelului Fişei de date – versiunea decembrie 2016 (actualizată cu erata din 18 mai 2017), care a fost pus la
dispoziţie celor interesaţi prin publicare pe site-ul instituţiei noastre la secţiunea “Documente utile”, categoria
“modele FDA”, regăsiţi instrucţiuni relevante cu privire la modalitatea de completare a informaţiilor privind
atribuirea acordului-cadru şi a contractelor subsecvente precum şi capitolele în care se inserează aceste
informaţii. Astfel, conform acestor instrucţiuni din cadrul formularului, în cadrul cap. IV.2.1)”Criterii de
atribuire” din Fişa de date se completează criteriile de atribuire, factorii de evaluare şi algoritmul de calcul
aferent pentru atribuirea contractului de achiziţie/acordului-cadru (fără menţiuni privind etapa de reluare a
competiției între semnatarii acordului-cadru) iar în cadrul pct. II.1.4) „Informaţii privind acordul-cadru”
informaţiile specifice privind acordul-cadru (precum cele prevăzute la art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016).
Astfel, în cadrul pct. II.1.4) Informaţii privind acordul-cadru, după „Posibilitatea de a relua competiţia cu
semnatarii acordului cadru”, unde este menţionat „în această secțiune se fac precizări suplimentare referitoare
la modul de desfășurare a reluării competiței între semnatarii unui acord-cadru”, autoritatea contractantă are
posibilitatea să introducă elementele care pot face obiectul reofertării şi alte informaţii necesare operatorilor
economici semnatari ai acordului-cadru pentru întocmirea ofertelor şi modalitatea de desfăşurare a procedurii de
atribuire a contractelor subsecvente.
Speta 138. consiliere metodologică cu privire la informațiile minime privind acordul-cadru și contractele
subsecvente ce trebuie precizate în fișa de date a achiziției în conformitate cu art. 20 alin. (8) din H.G. nr.
395/2016
Raspuns:
Acordul-cadru, ca instrument specific de atribuire a contractelor de achiziție publică este definit, în cadrul art. 3
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, ca fiind „acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități
guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (8) lit. f) din H.G.
nr. 395/2016, în cazul acordului-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină și „estimări ale cantităților
minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și ale cantităților minime
și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite
pe durata acordului-cadru”. Totodată, dispozițiile art. 107 alin. (2) lit. d) din H.G. nr. 395/2016 statuează că
autoritatea contractantă „are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii
economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute
în respectivul acord”. Cu alte cuvinte, raportul juridic creat, prin încheierea acordului-cadru, între autoritatea
contractantă și unul sau mai mulți operatori economici, nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze
efectiv lucrările, serviciile sau produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar dreptul de a încheia în viitor
unul sau mai multe contracte subsecvente, în baza acrodului-cadru aferent, fără a mai organiza altă procedură
de atribuire. Acest lucru, precum și caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite
contractele subsecvente reprezintă, de fapt, principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și
acordul-cadru. Prevederile art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 stipulează că, “contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele
situații: a) ........ f)”, în susținerea și completarea acestei norme venind și dispozițiile art. 222 alin. (1) din
același act normativ, care stipulează că “orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în
cursul perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 221 se realizează prin
organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi” și totodată cu
respectarea pragurilor valorice prevăzute la art. 7 din legea în discuție. Strict pentru respectarea pragurilor
valorice ale acordului-cadru atribuit în baza procedurii simplificate, precizăm că autoritatea contractantă nu are
dreptul ca în urma modificării acordului-cadru să atribuie contracte subsecvente în baza respectivului acord, a
căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depăşire ar conduce la încălcarea aplicării acelor
prevederi legislative care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu pragul valoric stipulat la art.
7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, în cazul urmăririi suplimentării cantităților maxime ale unui
acord-cadru, încheiat în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să stabilească
circumstanțele de încadrare în cazurile reglementate de art. 221, ulterior semnării acordului-cadru.
Concomitent, referitor la contractele subsecvente, adițional prevederilor art. 20 alin. (8) lit. f) din H.G. nr.
395/2016, la lit. g) regăsim obligativitatea autorității contractante de a preciza în fișa de date și informații
specifice referitoare la “estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe
durata acordului-cadru”. În baza prevederilor art. 107 alin. (2) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea
contractantă “are obligaţia de a impune criterii minime de calificare care să se raporteze cel mult la valoarea
estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru”,
pentru a nu utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru prin împiedicarea, restrângerea sau
distorsionarea concurenței. Prin urmare, apreciem că autoritatea contractantă pentru respectarea legislației, în
cazul acordului-cadru, are obligația de a specifica în fișa de date a achiziției și acele estimări ale cantităților
pe durata acordului-cadru.
Speta 28. Autoritatea contractantă intenţionează să deruleze o procedură de licitaţie deschisă având ca
obiect lucrări de reparaţii curente şi în regim de urgenţă la unităţile de învăţământ din municipiu. Lucările
se vor executa în acelaşi timp într-o perioadă de aprox. 2 luni. Autoritatea contractantă are în vedere
atribuirea pe loturi (6 loturi) cu încheierea unui acord-cadru cu câte un ofertant pentru fiecare lot. În cadrul
Fişei de date/anunţului de participare se va preciza că în cazul în care un ofertant depune ofertă pentru mai
multe loturi, oferta financiară pentru fiecare lot se va întocmi folosind aceleaşi preţuri unitare pentru
articolele de lucrări ofertate, iar în cazul în care ofertantul va utiliza preţuri unitare diferite pentru aceleaşi
articole de lucrări oferta va fi declarată neconformă, pentru toate loturile pentru care a depus ofertă, în
baza art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. Pentru a se asigura că toate cele 6 loturile nu vor fi
atribuite aceluiaşi ofertant, autoritatea contractantă doreşte să limiteze posibilitatea ofertanţilor de a
depune oferte la maxim 3 loturi. Având în vedere situaţia prezentată, se solicită un punct de vedere cu
privire la: - limitarea depunerii de oferte pentru un număr de maxim 3 loturi din 6 având în vedere
prevederile Legii nr. 98/2016 şi ale Directivei 2014/24/UE; - cumularea cerinţelor minime „privind cifra de
afaceri, utilajele şi personalul (solicitat la nivelul caietului de sarcini)” pentru fiecare lot în parte.
Raspuns:
În ceea ce priveşte intenţia autorităţii contractante de a împărţi lucrările care vizează unităţile de învăţământ
din municipiu în 6 loturi, facem menţiunea că, potrivit art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 invocat în
solicitarea dvs., autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili obiectul loturilor astfel încât să corespundă
capacităţii şi/sau specializării IMM-urilor. Precizăm că încurajarea participării I.M.M.-urilor la procedurile de
atribuire a contractelor de achiziție publică este un obiectiv al politicii Uniunii Europene în domeniu, în acest
sens fiind redactate şi normele comunitare în domeniul achiziţiilor publice care au fost transpuse ulterior în
legislatia naţională în domeniu. Astfel, potrivit considerentului nr. (78) din Preambulul la Directiva 2014/24/UE,
“Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor”, “pentru a stimula concurența, autoritățile
contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari” fiind menţionată şi
modalitatea de stabilire a obiectului loturilor “O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative,
adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor
mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a
adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în
conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”. După cum se poate constata, prevederile
considerentului (78) sus-menţionat au fost preluate în cadrul legislaţiei naţionale fiind transpuse prin dispoziţiile
art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, înainte de a stabili numărul de loturi pentru care poate depune
oferte un operator economic şi respectiv numărul de loturi care pot fi contractate cu acelaşi operator economic
autoritatea contractantă trebuie să stabilescă dimensiunea loturilor astfel încât, pe de o parte, să nu
restricţioneze participarea anumitor operatori economici la procedura de atribuire (I.M.M.-urile) iar pe de altă
parte lucrările să poată fi efectiv executate în condiţiile (în acelaşi timp) şi termenul (2 luni) impuse pentru
execuţia lucrărilor. Referitor la cerinţa impusă ofertantului care depune oferte pentru mai multe loturi, de a
întocmi oferta financiară pentru fiecare lot folosind aceleaşi preţuri unitare pentru articolele de lucrări ofertate,
se va avea în vedere că această cerinţă poate restricţiona participarea la procedura de atribuire. Astfel, suntem
de opinie că preţul pentru „articolele de lucrări” ofertate poate fi stabilit doar de operatorul economic, având în
vedere că preţul ofertat înglobează costuri care sunt determinate de acesta în funcţie de resursele care vor fi
alocate pentru execuţia lucrărilor (materiale, resursele umane, echipamente etc.) şi altor elemente specifice
locaţiei în care se execută lucrarea, iar autoritatea contractantă nu este în măsură să cunoască toate costurile pe
care îşi fundamentează operatorul economic oferta financiară aferentă fiecărui lot. În ceea ce priveşte
sancţiunea care va fi prevăzută pentru situaţia în care ofertantul va utiliza preţuri unitare diferite pentru
aceleaşi articole de lucrări ofertate în loturi distincte, respectiv declararea ofertei ca ofertă neconformă, pentru
toate loturile pentru care a depus ofertă, în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 menţionăm că,
potrivit acestei prevederi legale, o oferta este considerată neconformă în situaţia în care „nu satisface în mod
corespunzător cerinţele caietului de sarcini”. Reamintim că autoritatea contractantă poate stabili în cadrul
caietului de sarcini, specificaţiile tehnice, respectiv caracteristicile solicitate pentru lucrarea care face obiectul
achiziţiei, care se stabilesc în una din modalităţile reglementate la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Ca
urmare, o ofertă poate fi declarată neconformă, în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, numai în
cazul în care autoritatea contractantă constată că acea ofertă nu satisface specificaţiile tehnice prevăzute în
cadrul caietului de sarcini pentru lucrările care fac obiectul ofertei. De asemenea, sanctiunea nu poate fi
aplicată pentru toate ofertele depuse de ofertant în cadrul procedurii (ofertele depuse pentru mai multe loturi)
ci doar pentru oferta/ofertele care nu respectă cerinţele prevăzute în cadrul caietului de sarcini. În ceea ce
priveşte dreptul autorităţii contractante de a limita numărul de loturi pentru care un operator economic poate
depune oferte sau numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur operator economic, precizăm că necesitatea
prevederii acestui drept a fost explicitată în cadrul considerentului nr. (79) din Preambulul la Directiva
2014/24/UE „În cazul în care contractele sunt împărțite pe loturi, autoritățile contractante ar trebui, de exemplu
pentru a menține concurența sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionării, să poată limita numărul de loturi
pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, să li se permită să
limiteze numărul de loturi care pot fi acordate unui singur ofertant.”. Dispoziţiile considerentului (78) sus-
menţionat au fost reglementate în cadrul alin. 2) al art. 46 “Împărţirea contractelor pe loturi” din Directivă care
prevede: „Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea
interesului, dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile. Autoritățile
contractante pot, chiar și atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze
numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiția ca numărul maxim de loturi pentru fiecare
ofertant să fie indicat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului”. La analiza
prevederilor Directivei citate anterior se poate constata că acestea au fost preluate întocmai în cadrul art. 141
alin. (4) şi (5) din Legea nr. 98/2016. Astfel, art. 141 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 prevede că autoritatea
contractantă stabileşte în cadrul anunţului de participare dacă ofertele pot fi depuse „pentru unul, pentru mai
multe sau pentru toate loturile”. Dacă se permite depunerea de oferte „pentru mai multe sau pentru toate
loturile”, în conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiaşi articol, autoritatea contractantă are dreptul să
limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiaşi ofertant. Analizând textele de lege sus-menţionate se
poate constata că limitarea depunerii de oferte pentru un număr de maxim 3 loturi din 6 nu este conformă cu
prevederile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă neavând dreptul să stabilească care
este numărul exact de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte. De asemenea, considerăm
că nu se poate reţine interpretarea conform căreia „s-a lăsat autorităţii contractante dreptul de a decide (...)
dacă oferta se poate depune pentru toate loturile, pentru un singur lot sau doar pe anumite loturi”. Dacă s-ar
permite stabilirea de către autoritatea contractantă a dreptului de a depune oferte „doar pentru anumite loturi”
suntem de opinie că ar fi restricţionată participarea la procedură, aducându-se atingere principiilor care stau la
baza atribuirii contractelor de achiziţie publică. Revenind la solicitarea dumneavoastră, pentru a elimina
posibilitatea ca un singur ofertant să câştinge toate cele 6 loturi, periclitând astfel realizarea la timp a lucrărilor,
autoritatea contractantă are posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant,
în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Astfel, ofertanţii pot depune oferte la
numărul de loturi dorit, dar li se va atribui un numar limitat de contracte, astfel cum a fost stabilit de
autoritatea contractantă în anunţul de participare. Faţă de considerentele menţionate mai sus, raportate la
prevederile legale aplicabile, suntem de opinie că limitarea depunerii de oferte pentru un număr de maxim 3
loturi din 6 nu este conformă prevederilor legale incidente iar argumentaţia adusă de autoritatea contractantă nu
poate susţine această soluţie care restricţionează participarea la procedură, aducându-se astfel atingere
principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică. Potrivit art. 180 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, atunci când intenţionează să atribuie un acord-cadru pe loturi, autoritatea contractantă aplică
cerinţele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte. Prin excepţie, în conformitate cu prevederile
art. 180 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „autoritatea contractantă poate stabili cerinţele privind nivelul cifrei de
afaceri minime anuale prin raportare la grupuri de loturi, în cazul în care este permisă atribuirea mai multor
loturi aceluiaşi ofertant, iar contractele pentru acestea trebuie executate în acelaşi timp”. Având în vedere că,
din informaţiile transmise reiese că intenţia autorităţii contractante este de a limita numărul de loturi pentru
care poate depune oferte un operator economic, dar este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiaşi ofertant,
iar lucrările aferente tuturor loturilor trebuie executate în acelaşi timp, suntem de opinie că autoritatea
contractantă poate stabili cerinţele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale prin raportare la grupuri de
loturi conform prevederilor legale de mai sus. Tot ca excepţie de la alin. (1), alin. (3) al aceluiaşi articol prevede
că „autoritatea contractantă poate stabili cerinţele privind resursele tehnice şi/sau profesionale prin raportare la
grupuri de loturi, atunci când utilizarea acestor resurse în cadrul contractelor se realizează simultan sau fac
imposibilă alocarea aceleiaşi/aceloraşi resurse pentru mai multe contracte care se execută în acelaşi timp”, ca o
condiţie pentru posibilitatea atribuirii contractelor ce fac obiectul mai multor loturi aceluiaşi ofertant. Atragem
atenţia că articolul de lege se referă la cerinţele privind resursele tehnice şi/sau profesionale care reprezintă
cerinţe privind capacitatea şi nu la cerinţe stabilite în cadrul caietului de sarcini. În concluzie, în conformitate cu
prevederile sus-menţionate, în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiaşi ofertant şi
lucrările trebuie executate în acelaşi timp, autoritatea contractantă poate stabili cerinţele privind nivelul cifrei
de afaceri minime anuale, resursele tehnice şi/sau profesionale prin raportare la grupuri de loturi. Pentru a
diminua riscul ca operatorul economic contractant să nu aibă resursele necesare şi suficiente pentru execuţia
lucrărilor, în condiţiile în care toate lucrările care fac obiectul procedurii de atribuire trebuie executate în
acelaşi timp, autoritatea contractantă are posibilitatea de a încheia acordul-cadru cu mai mulţi operatori
economici conform art. 115 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016.
6.2 Conținutul caietului de sarcini/documentului descriptiv
Speta 633. Consiliere metodologică cu privire la corectitudinea introducerii, în caietul de sarcini aferent
procedurii de atribuire a unui contract de servicii de organizare evenimente – ce face parte din cadrul unui
proiect finanțat din fonduri europene, a prevederii obligatorii ca ofertantul să se încadreze în valoarea
estimată pentru fiecare linie bugetară/activitate, în caz contrar oferta sa fiind declarată neconformă.
Totodată, se solicită consiliere metodologică cu privire la dreptul comisiei de evaluare de a analiza ofertele
raportându-se la valoarea estimată prevăzută pe linii bugetare sau doar la valoarea estimată a procedurii
(criteriul de atribuire - prețul cel mai scăzut).
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu,
specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității
contractante”. Legea nr. 98/2016 definește, la art. 3 alin. (1) lit. rr), noțiunea de specificații tehnice ca fiind
„cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris,
în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”. Prin urmare,
având în vedere cele de mai sus, precum și cerința obligatorie pe care doriți să o introduceți în caietul de sarcini,
considerăm că aceasta nu poate constitui o cerință tehnică ce poate fi introdusă în caietul de sarcini, ci,
eventual, o clauză contractuală. Facem precizarea că estimarea valorii unei achiziții publice se realizează
conform regulilor generale prevăzute în cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și, respectiv,
cap. II, secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016, independent de valoarea prevăzută/estimată în
bugetul/propunerea de buget a instituției sau în bugetul proiectului în implementarea căruia este realizată
achiziția. Reamintim că, pentru a participa la procedura de atribuire, operatorii economici stabilesc prețul
pentru produsele/serviciile/lucrările prin raportare la cerințele tehnice din documentația de atribuire, dar acest
preț este fundamentat pe elemente de cost specifice fiecărui produs/serviciu/lucrare în parte, determinate de
procesul de producție sau prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor, soluțiile tehnice
adoptate, resursele care vor fi alocate pentru serviciile prestate, condițiile de transport, instalare, servicii post-
vânzare, garanții și alte elemente specifice. Având în vedere că autoritatea contractantă nu este în măsură să
cunoască toate costurile pe care își fundamentează operatorul economic oferta financiară, considerăm că
limitarea prețului ofertat prin raportare la valoarea estimată pentru fiecare linie bugetară (și nu la valoarea
estimată a achiziției) este de natură a restricționa participarea la procedura de atribuire. Totodată, în cadrul
legislației în domeniul achizițiilor publice nu este prevăzută posibilitatea limitării prin documentația de atribuire
a prețului ofertat de operatorii economici participanți la procedura de atribuire, existând doar obligația ca prețul
ofertat să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție
publică (art. 133 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016) și ca oferta să nu aibă un preț/cost neobișnuit de scăzut care să
nu permită îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi prevăzuți în caietul de sarcini (art. 210
din Legea nr. 98/2016). Din acest considerent, în cadrul modelului Fișei de date a achiziției - versiunea
decembrie 2016 (actualizată cu erata în 18 mai 2017), publicată pe website-ul A.N.A.P. la categoria „Documente
utile”, a fost inserată, la secțiunea IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare, atenționarea „Nu se
admit precizări de natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor
bugetare alocate proiectului”. Față de considerentele de mai sus și prevederile legale aplicabile sus-menționate,
având în vedere situația expusă, suntem de opinie că limitarea valorică a prețului ofertat pentru serviciile de
organizare evenimente care vor fi prestate de către potențialii ofertanți, nu are suport legal, fiind de natură a
limita/restricționa participarea la procedura de atribuire.
Speta 547. Consiliere metodologică cu privire la clarificarea noțiunii „sau echivalent” în sensul dispozițiilor
art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, având în vedere că piața produselor pentru construcții este
reglementată prin acte normative specifice, care impun dovedirea conformității produselor prin prezentarea
strictă a anumitor documente specifice.
Raspuns:
În conformitate cu principiile enunţate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 şi potrivit prevederilor art. 155
alin. (6) din acelaşi act normativ, modalitatea de întocmire a caietelor de sarcini trebuie „să permită tuturor
operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor
obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”. Astfel, potrivit
art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice din cadrul unui caiet de sarcini pot fi
stabilite prin trimiteri la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene,
specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către
organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la
agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția
lucrărilor și la utilizarea produselor, aceste dispoziții legale precizând în mod expres faptul că fiecare trimitere
trebuie să fie însoțită de mențiunea "sau echivalent". În cazul în care caietul de sarcini include specificații
tehnice stabilite conform paragrafului anterior, aliniatul (4) al aceluiași articol instituie obligația autorității
contractante de a nu respinge o ofertă pe motiv că produsele oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la
care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile
propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite prin specificațiile tehnice. Prin prevederile art. 158
din Legea nr. 98/2016, se stabilește că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici
drept mjloc de probă, care atestă conformitatea produselor care fac obiectul achiziției cu cerințele sau criteriile
stabilite prin specificațiile tehnice: - fie un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a
conformității, - fie un certificat emis de un organism de evaluare a conformității (acreditat în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008), în
acest din urmă caz autoritatea având obligația de a accepta și certificate echivalente emise de alte organisme de
evaluare a conformității. În sensul celor menționate anterior, în cazul în care operatorul economic nu poate face
dovada conformității produselor prin prezentarea unor rapoarte de încercare sau a unor certificate în sensul celor
menționate mai sus, legislația în materie obligă autoritatea contractantă de a accepta și alte mijloace de probă
adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul
că produsele îndeplinesc cerințele stabilite prin specificațiile tehnice. Astfel, având în vedere aspectele enunțate
mai sus, subliniem că, pentru a se conforma prevederilor legale invocate anterior și totodată, în vederea
respectării principiilor care guvernează legislația în materie de achiziții publice, autoritățile contractante vor da
posibilitatea operatorilor economici să demonstreze, prin orice mijloc adecvat, că propunerea tehnică prezentată
în cadrul ofertei satisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractante definite prin specificaţiile
tehnice. În susținerea celor exprimate anterior, precizăm că argumentele invocate, respectiv reglementările
legale susmenționate reprezintă transpunerea dispozițiilor din Directiva 2014/24/UE. Astfel prin considerentul 74
paragraful 2 tezele 4-5 din directivă se specifică: „În cazul în care se face trimitere la un standard european sau,
în absența acestuia, la un standard național, ofertele care au la bază soluții echivalente ar trebui să fie luate în
considerare de către autoritățile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenței cu eticheta
solicitată ar trebui să revină operatorului economic”. Totodată, dispozițiile paragrafului 3 ale aceluiași
considerent din directiva europeană în materie de achiziții publice stipulează că „Pentru a face dovada
echivalenței, ar trebui să fie posibil să li se ceară ofertanților să furnizeze dovezi verificate de către terți. Cu
toate acestea, ar trebui permise și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului,
în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare, și nici posibilitatea de
a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca operatorul economic în cauză să dovedească în acest fel că
lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințele sau criteriile care figurează în specificațiile tehnice, în
criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului”. De asemenea, așa cum am punctat anterior,
stabilirea de către autoritățile contractante a cerințelor privind specificațiile tehnice prin trimitere la mențiunea
„sau echivalent”, în vederea demonstrării de către ofertanți a conformității produselor cu cerințele autorității,
reflectă totodată respectarea principiilor prevăzute de legislația în materie, prin aplicarea principiului
recunoaşterii reciproce creându-se astfel condițiile pentru accesul tuturor operatorilor economici la procedură,
inclusiv al celor străini, cu posibilitatea depunerii de către aceștia din urmă a unor documente echivalente (emise
în baza legislației țării de proveniență a acestora), care să ateste conformitatea ofertei depuse cu cerințele
autorității. În această ordine de idei, precizăm că fiecare autoritate contractantă, în funcție de natura obiectului
contractului și domeniul aferent achizițiilor necesar a fi realizate, este responsabilă pentru modul de elaborare a
documentației de atribuire, inclusiv a caietului de sarcini, în conformitate cu principiul asumării răspunderii
prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Totodată, având în vedere că, în temeiul art. 126 alin.
(1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a desemna pentru atribuirea contractelor de
achiziție publică/acordurilor-cadru persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor care se constituie într-o
comisie de evaluare, considerăm că singura în măsură să aprecieze și să decidă „în ce limită” documentele
echivalente prezentate de către ofertanți atestă conformitatea produselor (spre exemplu în domeniul
construcțiilor - cazul în speță) este autoritatea contractantă prin intermediul comisiei de evaluare (aceasta
dispunând de personal calificat, care deține informații și cunoștințe de specialitate necesare unei evaluări
corecte și conforme cu prevederile legale atât în materie de achiziții publice, cât și în domeniul obiectului
contractului).
Speta 521. Consiliere metodologică cu privire la legalitatea introducerii/solicitării în caietul de sarcini, în

cadrul unei proceduri având ca obiect Servicii de consultanță în achiziții, a unei cerințe obligatorii prin care
ofertantul declarat câștigător să suporte pierderile/corecțiile financiare apărute ca urmare a recomandărilor
acestuia oferite în cadrul mai multor proceduri de atribuire aferente unui proiect finanțat din fonduri
nerambursabile.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (10) din H.G. nr. 394/2016, „caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu,
specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității entității
contractante”. Legea nr. 99/2016 definește noțiunea de specificații tehnice ca „cerinţe, prescripţii, caracteristici
de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră
corespunzătoare îndeplinirii necesităţii entităţii contractante” - art. 3 alin. (1) lit. rr) -, iar art. 165 alin. (1)
prevede că specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile
solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. Astfel, această noțiune se referă la
acele aspecte tehnice care individualizează obiectul achiziției și pe care lucrările/serviciile/produsele ce
urmează a fi executate/prestate/ furnizate de către operatorii economici ce acționează pe piață, trebuie să le
îndeplinească. În același timp, potrivit art. 22 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, documentația de atribuire este
alcătuită din: a) fișa de date a achiziției; b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind
aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) clauzele
contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus,
precum și cerința obligatorie pe care doriți să o introduceți în caietul de sarcini, considerăm că aceasta poate
reprezenta o clauză contractuală și nu o cerință tehnică ce poate fi introdusă în caietul de sarcini. În acest sens,
precizăm că un contract de achiziție publică reprezintă un acord de voinţă realizat între entitatea contractantă şi
contractant, un act juridic bilateral, sinalagmatic, în care cele două părţi stabilesc care este întinderea
drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă. Astfel, în ceea ce privește legalitatea acestei clauze, precizăm că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi care să reglementeze strict aceste aspecte, ci doar
prevederi care impun entității contractante obligaţia de a cuprinde în documentaţia de atribuire informaţii
referitoare la clauzele contractuale obligatorii în vederea respectării principiului transparenței prin aducerea la
cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi acele clauze care vor fi incluse în mod obligatoriu în
contract. Pe de altă parte, legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează obligația respectării
principiilor care stau la baza atribuirii contractelor, principii prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016.
În acest sens, considerăm că solicitarea unei astfel de cerințe/clauze obligatorii prin care ofertantul declarat
câștigător să suporte corecțiile financiare apărute pentru procedurile unde a oferit consultanță, duce la
încălcarea principiului proporționalității, fiind o cerință excesivă, și al principiului asumării răspunderii, deoarece
motivele pentru care se dau corecții financiare pot fi multiple, iar deplina responsabilitate revine entității
contractante, aceasta neputând fi transferată asupra unui terț.
Speta 403. Un operator economic solicită consiliere metodologică cu privire la: - legalitatea utilizării
Normativului „Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea, prepararea şi punerea
în operă” – AND 605 de către autorităţile contractante în cadrul documentaţiilor de atribuire; - modalitatea
de întocmire a documentaţiei de atribuire şi prevederile legale aplicabile (standarde/normative) în ceea ce
priveşte cerinţele privind fabricarea mixturilor asfaltice având în vedere contradicţiile dintre Normativul
AND 605 şi standardele la care face trimitere; - legalitatea invocării Normativului AND 605 în documentaţiile
de atribuire aferente procedurilor de atribuire a contractelor care au ca obiect lucrări pe drumuri judeţene,
comunale etc. În acest sens, operatorul economic sesisează că Normativul AND 605, aprobat în anul 2014
prin Decizie C.N.A.D.N.R. S.A. (actualmente C.N.A.I.R. S.A.), contravine standardelor SR EN 13108-1 şi SR EN
13043, la care se face trimitere în textul acestuia, şi nu se regăseşte în „Lista cuprinzând indicativele de
referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor
pentru construcţii”, aprobată prin Ordinul nr. 5744/2017. De asemenea, se sesizează faptul că autorităţile
contractante fac trimitere la Normativul AND 605 în documentaţiile de atribuire aferente procedurilor de
atribuire a contractelor care nu au ca obiect proiectarea, construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea
şi întreţinerea drumurilor naţionale şi autostrăzilor ci alte categorii de drumuri precum drumuri judeţene,
comunale etc.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, caietul de sarcini conţine, în mod
obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit
fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii
autorităţii contractante. Potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, caracteristicile solicitate privind
lucrarea pot să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor sau un proces specific pentru un alt
stadiu al ciclului de viaţă al acestora „cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele
acestuia”. Ca urmare, autorităţile contractante au dreptul să stabilescă cerinţele tehnice din cadrul caietului de
sarcini prin raportare la prevederile Normativului AND 605 în măsura în care procesul sau metoda specifică de
execuţie a lucrărilor din cadrul acestui normativ are legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică care
urmează să fie atribuit. Cu toate acestea, facem precizarea că specificaţiile tehnice se stabilesc în una din
modalităţile prevăzute la art. 156 din Legea nr. 98/2016 care stipulează: „(1) Fără a aduce atingere normelor
tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la
nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: (...) b) prin
trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde
europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de
referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea,
la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la
proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de
menţiunea "sau echivalent" (...)”. Din analiza textului de lege sus menţionat rezultă că autorităţile contractante
au dreptul să stabilească specificaţiile tehnice prin trimitere „la standarde naţionale, la agremente tehnice
naţionale sau specificaţii tehnice naţionale” în lipsa unor standarde naţionale care transpun standarde europene,
evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă
tehnice instituite de către organismele de standardizare europene. De asemenea, se poate face trimitere la
normele tehnice obligatorii de la nivel naţional în măsura în care acestea sunt compatibile cu actele normative
adoptate la nivelul Uniunii Europene. Astfel, autorităţile contractante au dreptul să stabilescă cerinţele tehnice
din cadrul caietului de sarcini prin trimitere la prevederile Normativului AND 605 în lipsa unor standarde
naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde
internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene şi
numai în măsura în care Normativul AND 605 este compatibil cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii
Europene. Or, în cadrul Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun
standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, aprobate prin Ordinul MDRAPFE nr.
5744/2017, am sesizat că se regăsesc standarde specifice: SR EN 13108 1-7:2006 pentru „Mixturi asfaltice.
Specificaţii pentru materiale” Părţile 1-7 şi SR EN 13043:2003 „Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru
finisarea suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic”, standarde la
care se face trimitere şi în cadrul Normativului AND 605. În ceea ce priveşte compatibilitatea Normativului AND
605 cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene şi obligativitatea aplicării acestuia, în condiţiile în
care acest normativ a fost aprobat printr-o decizie a directorului general C.N.A.D.N.R. S.A., precizăm că A.N.A.P.
nu are competenţă în emiterea unor puncte de vedere privind interpretarea normelor de natură tehnică din afara
domeniului său de reglementare şi vă recomandăm să vă adresaţi în acest sens emitentului normativului în
discuţie. Referitor la modalitatea de întocmire a documentaţiei de atribuire/evaluarea ofertelor, trebuie reţinut
că, pe de o parte, fiecare trimitere la standardele/specificaţiile/agrementele tehnice prevăzute la art. 156 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 trebuie însoţită de menţiunea "sau echivalent" iar, pe de altă parte, în
conformitate cu alin. (4) al aceluiaşi articol, autorităţile contractante nu au dreptul să respingă ofertele pe motiv
că lucrările ofertate nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul
demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent
cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. Faţă de considerentele mai sus prezentate suntem de opinie că
situaţia descrisă poate fi remediată prin întocmirea corectă de către autorităţile contractante a caietelor de
sarcini, cu respectarea prevederile legale incidente care reglementează modalitatea de stabilire a specificaţiilor
tehnice aferente lucrărilor care vor face obiectul contractului de achiziţie publică. Reamintim că operatorii
economici participanţi la procedurile de atribuire au posibilitatea de a înainta autorităţilor contractante solicitări
de clarificări cu privire la cerinţele prevăzute în cadrul caietului de sarcini, dar şi dreptul de a solicita acestora
remedierea eventualelor încălcări ale legislaţiei privind achiziţiile publice. În subsidiar, vă aducem în atenţie că
A.N.A.P. nu se poate pronunța cu privire la conformitatea cerinţelor cuprinse în caietele de sarcini aferente
procedurilor de atribuire în cauză, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, A.N.A.P. evaluează conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a
documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică cu excepţia caietului de sarcini sau a
documentaţiei descriptive.
Speta 375. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea noțiunii de „specificații tehnice” folosită la
nivelul legislației primare și a noțiunii de „caiet de sarcini” folosită la nivelul legislației secundare.
Raspuns:
Potrivit prevederilor legale în materia achizițiilor publice, atunci când autoritatea contractantă decide aplicarea
procedurii de atribuire în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, are obligația de a întocmi
documentația de atribuire. Legislația primară în domeniul achizițiilor publice definește documentația de atribuire
ca fiind „documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a
asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale
candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. (art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr.
98/2016). Totodată, potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016, documentația de atribuire trebuie să „conțină toate
informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire
la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire” (). Același act
normativ definește noțiunea de „specificații tehnice” ca „cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce
permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare
îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante” (art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016). Totodată, potrivit
art. 155 din Legea nr. 98/2016 prin specificații tehnice se înțelege un set de informații stabilite prin
documentația de atribuire care definesc caracteristicile solicitate privind lucrările, serviciile sau produsele care
fac obiectul contractului. Astfel, această noțiune se referă la acele aspecte tehnice care individualizează
obiectul achiziției și pe care lucrările/ serviciile/ produsele ce urmează a fi executate/ prestate/ furnizate de
către operatorii economici ce acționează pe piață, trebuie să le îndeplinească. Legislația secundară, în speță
H.G. nr. 395/2016, enumeră în cuprinsul art. 20 alin. (1), documentele care alcătuiesc documentația de
atribuire, acestea fiind: a) fișa de date a achiziției; b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din
urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c)
proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. În ceea
ce privește caietul de sarcini, același articol detaliază la alin. (10) faptul că acesta „conține, în mod obligatoriu,
specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii
contractante.” Prin urmare, noțiunea de „specificații tehnice” trebuie privită ca o parte a noțiunii de „caiet de
sarcini”, aceasta din urmă putând acoperi un spectru mai larg de informații necesare atribuirii contractului de
achiziție publică, informații precum cele referitoare la contextul achiziției, scopul și obiectivele specifice ale
proiectului, activități, rezultate așteptate, modalități de acceptanță și plată, modul de prezentare și completare
al ofertelor, etc.
Speta 304. Autoritatea contractantă a reziliat, în anul 2017, contractul de lucrări având ca obiect
modernizarea și extinderea Campusului Universitar (contract semnat în anul 2014), ca urmare a
neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către contractant. Prin urmare, autoritatea contractantă dorește
inițierea unei noi proceduri pentru atribuirea contractului de lucrări, ce va avea ca obiect continuarea
lucrărilor și remedierea deficiențelor constatate în vederea finalizării obiectivului de investiții în cauză. În
acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ca documentația de atribuire
aferentă noii proceduri să conțină lista cantităților de lucrări rămase de executat, urmând ca pentru detaliile
tehnice să fie utilizat caietul de sarcini inițial, fiind prevăzută posibilitatea ca ofertanții să realizeze vizita
locației proiectului pentru documentare, măsurători etc.
Raspuns:
Potrivit prevederilor legale în materia achizițiilor publice, atunci când autoritatea contractantă decide aplicarea
procedurii de atribuire în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, are obligația de a întocmi
documentația de atribuire. Aceasta reprezintă, potrivit prevederilor art. 3 lit. z) din Legea nr. 98/2016,
candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. Conform prevederilor art. 20 alin. (1) și
(2) din H.G. nr. 395/2016, „documentația de atribuire cuprinde: - fișa de date a achiziției; - caietul de sarcini sau
documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere
sau de parteneriat pentru inovare; - proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; -
formulare și modele de documente. Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte
informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu
privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.” Având în vedere cele de mai sus, precizăm că autoritatea
contractantă are obligația de a avea în vedere, pentru o informare corectă și completă a operatorilor economici,
cuprinderea la nivelul documentației de atribuire a tuturor informațiilor necesare operatorilor economici pentru
întocmirea corespunzătoare a ofertelor, inclusiv a listelor de cantități de lucrări rămase de realizat (și a căror
execuție vor fi cuprinse în obiectul contractului), precum și a detaliilor tehnice necesare întocmirii ofertelor și a
realizării tuturor activităților cuprinse în obiectul contractului. De asemenea, autoritatea contractantă trebuie să
întreprindă diligențele necesare pentru ca întreaga documentație de atribuire să fie transmisă spre publicare în
SEAP, conform obligației prevăzute la art. 21 din H.G. nr. 395/2016, astfel că la momentul inițierii procedurii de
atribuire toate documentele necesare întocmirii ofertelor să fie publice/disponibile operatorilor economici.
Totodată, referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui contract,
precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se
impune în primă fază efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, realizarea de
calcule si verificări concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de
specialitate pentru identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor
contractuale, cât și a celor rămase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare.
Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și valoarea lucrărilor care
au rămas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se
atribui cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Autoritatea contractantă va aplica în acest sens regulile de
estimare prevăzute la Cap. I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele
de aplicare ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. De asemenea, subliniem
că la alegerea modalității de atribuire a lucrărilor rămase de executat autoritatea contractantă va lua în
considerare valoarea estimată determinată prin însumarea valorii lucrărilor deja executate cu valoarea lucrărilor
rămase de executat, rezultată în urma realizării expertizei de specialitate. Așadar, valoarea estimată astfel
calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din Legea nr. 98/2016 pentru determinarea procedurii
de atribuire aplicate.
Speta 300. Consiliere metodologică privind posibilitatea autorității contractante de a solicita în cadrul
procedurilor de atribuire a contractului/acordului cadru de achiziție publică, a declarațiilor de
disponibilitate în formă autentică / legalizată / certificată, fără ca această abordare să contravină legislației
achizițiilor publice, tocmai pentru a evita riscul nedeclarării reale a personalului/experților cheie menționați
în propunerile tehnice ale ofertanților .
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 1/2017, categoria de personal a experților cheie nu este
considerată criteriu de calificare și selecție în raport cu operatorul economic care este candidat/ofertant în
procedura de atribuire. Totodată, potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) din Instrucțiunea nr. 1/2017, autoritatea
contractantă va solicita informații și documente doveditoare în legătură cu aptitudinile profesionale ale
experților-cheie prin intermediul specificațiilor tehnice ale caietului de sarcini, acestea neregăsindu-se în
structura fișei de date. In același sens, autoritatea contractantă, potrivit prevederilor art. 155 alin. (6) din Legea
nr. 98/2016, trebuie să asigure accesul egal la procedura de atribuire a tuturor operatorilor economici atunci
când stabilește specificațiile tehnice ale caietului de sarcini prin neintroducerea unor obstacole nejustificate
ofertanților în vederea asigurării unei concurențe reale. În concluzie, autoritatea contractantă poate institui
măsura solicitării declarațiilor de disponibilitate în formă autentică/legalizată/certificată ca o măsură de
precauție menită să asigure implicarea reală și efectivă a experților în cauză, această solicitare nefiind de natură
a încălca legislația privind achizițiile publice.
Speta 200. Clarificarea modalității de definire în documentele achiziției a cerințelor referitoare la personalul
desemnat pentru îndeplinirea contractului în cadrul unei proceduri de atribuire, având în vedere că,
definirea respectivelor cerințe în caietul de sarcini fără a fi prevăzute și în anunțul de participare/fișa de
date reprezintă clauze nescrise, fiind incidente dispozițiile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
Conform art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin
documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru
a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa
contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător.” Așa cum se menționează
la art.179 din același act normativ, dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională
stabilite de autoritatea contractantă în documentele achiziției se face prin prezentarea de către operatorul
economic, după caz, a unora sau mai multora dintre informațiile și documentele prevăzute la literele a) - m) ale
articolului în discuție, printre care distingem la lit. g) „calificările educaționale și profesionale ale operatorului
economic care prestează servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului economic,
dacă acestea nu constituie factori de evaluare”. Subliniem că prin prevederile Instrucțiunii nr. 1/2017 se clarifică
modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale enunțate anterior, respectiv se precizează care sunt
cazurile în care autoritatea contractantă stabilește criterii de calificare și selecție privind îndeplinirea cerinței de
la lit. g) a art. 179 din Legea nr. 98/2016, acestea putând viza potrivit art. 4 al instrucțiunii în discuție : „a)
calificările educaționale și profesionale ale personalului de conducere al ofertantului/candidatului; b) calificările
educaționale și profesionale ale personalului cu rol de coordonare relevant pentru îndeplinirea contractului
respectiv”. Referitor la personalul ce va realiza efectiv activitățile care fac obiectul contractului ce urmează a fi
atribuit, precizăm că art. 3 alin. (1) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2017, include în această categorie
„experții/personalul-cheie ce răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuție aferente implementării
respectivului contract, calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare influențând, în mod
direct, calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, „această categorie de personal nefiind
considerată”, în temeiul prevederilor aceluiași articol, „criteriu de calificare și selecție în raport cu operatorul
economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire”. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (3) din
instrucțiunea menționată mai sus, coroborate cu cele ale alin. (4) din cadrul aceluiași articol, „în cadrul acestei
categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă, prin legislația de specialitate din domeniul
obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice, fără de care aceștia nu au
dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legați indisolubil de implementarea propriu-zisă a
respectivului contract”, situație în care „autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare și
selecție, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni acești experți în
implementarea viitorului contract, precum și modul în care operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la
serviciile acestora”. Cu atât mai mult, prin prevederile art. 11 ale Instrucțiunii nr. 1/2017 se întărește ideea că
autoritatea contractantă nu poate utiliza drept criteriu de calificare și selecție în cadrul unei proceduri de
atribuire, calificarea și/sau experiența profesională a/ale experților-cheie definiți la art. 3 anterior menționat,
chiar și atunci când aceasta nu uzează de dreptul conferit prin lege cu privire la posibilitatea de a stabili în
cadrul procedurii factori de evaluare privind organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru
executarea contractului în cazul aplicării criteriilor de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț" sau „cel mai
bun raport calitate-cost”, așa cum este reglementat la art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
respectiv la art. 32 alin. (3) - alin. (4) din H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, în lumina tuturor prevederilor legale
enunțate mai sus apreciem că solicitarea/inserarea informațiilor cu privire la personalul desemnat pentru
îndeplinirea contractului în caietul de sarcini, fără ca cerința în cauză să fie menționată și în anunțul de
participare/fișa de date a achiziției nu este de natură să aducă atingere dispozițiilor în materie de achiziție
publică în sensul art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, întrucât această categorie de personal nu reprezintă un
criteriu de calificare și selecție prevăzut de legislația în domeniu, pentru care se impune respectarea anumitor
obligații.
Speta 166. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării indicatorilor tehnico-economici ai

unei investiții ulterior publicării în SEAP a documentației de atribuire a contractului de achiziție publică de
lucrări și “până la organizarea licitației”, ca urmare a faptului că indicatorii tehnico-economici pentru
obiectivul de investiție respectiv au fost aprobați înainte de realizarea documentației tehnice de către
proiectant și, în consecință, nu corespund situației reale. Documentația de atribuire publicată în SEAP a avut
la bază documentația tehnico-economică realizată de către proiectant, care corespunde situației reale și
care a fost întocmită în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008, act normativ care a fost abrogat prin
H.G. nr. 907/2016.
Raspuns:
Aspectele privind conținutul și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice sunt
reglementate prin Legea nr. 273/2006 și prin H.G. nr. 907/2016, în legătură cu care A.N.A.P. nu are competența
de a se pronunța. Cu toate acestea, precizăm că, potrivit art. 15 din H.G. nr. 907/2016, acest act normativ “nu
se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții: a) aflate în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri și care se supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobării indicatorilor tehnico-
economici; b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de
intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror
proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost depuse spre
aprobare; c) pentru care a fost aprobată finanțarea”. Având în vedere că, în speța de față, contractul privind
realizarea documentației tehnice de către proiectant era deja finalizat la data intrării în vigoare a H.G. nr.
907/2016, apreciem că în acest caz devine aplicabilă excepția instituită prin art. 15 lit. b) din hotărârea anterior
amintită cu privire la obiectivele/proiectele de investiții cărora le este aplicabilă. Pe de altă parte, în ceea ce
privește actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai unui obiectiv de investiții pentru care a fost deja inițiată
procedura de atribuire a contractului de lucrări, precizăm că, în măsura în care o astfel de actualizare implică
modificarea documentației de atribuire publicată în SEAP, trebuie avute în vedere prevederile art. 153 alin. (1)
lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 55, coroborat cu art. 24 din Anexa la H.G. nr.
395/2016, urmând ca, după caz, să fie dispuse măsurile care se impun în vederea publicării, în condițiile legii, a
unui anunț de tip erată și a prelungirii corespunzătoare a termenului-limită de depunere a ofertelor sau să fie
anulată procedura de atribuire. În subsidiar, atragem atenția asupra faptului că, în conformitate cu prevederile
art. 21 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 “Autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de
atribuire numai după ce au fost elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport”.
Speta 24. În cadrul caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire a contractului având ca obiect
prestarea serviciilor de dezvoltare software autoritatea contractantă solicită ca ulterior prestării serviciilor
respective ofertantul să asigure și mentenanța softului dezvoltat pe o anumită perioadă. În acest caz, durata
contractului va fi determinată prin cumularea perioadei de prestare a serviciilor de dezvoltare cu perioada
de mentenanță?
Raspuns:
Durata contractului de achiziție publică se stabilește prin raportare de perioada necesară pentru îndeplinirea de
către părțile contractante a tuturor obligațiilor asumate prin contractul respectiv, adică în speța de față trebuie
să includă și perioada de mentenanță asigurată de către contractant.
6.3 Elaborarea clauzelor contractuale/acordului-cadru
6.4 Formulare și modele de documente: DUAE (Documentul Unic de Achiziție European)
Speta 647. În cazul unei proceduri simplificate, desfășurată integral online al cărei anunț de participare a
fost publicat anterior datei de 18 aprilie 2018, cu dată limită de depunere a ofertelor ulterior datei de 18
aprilie 2018, termenul de 18 aprilie 2018 reprezintă termenul maxim în care o autoritate contractantă are
dreptul de a solicita DUAE exclusiv pe suport de hârtie, sau reprezintă termenul maxim în care operatorii
economici mai pot prezenta DUAE pe suport de hârtie, la solicitarea în acest sens a autorității contractante?
Totodată, în cazul în care autoritatea contractantă a solicitat în mod incorect DUAE, eroarea respectivă mai
poate fi corectată prin intermediul unei erate sau se anulează procedura de atribuire în cauză?
Raspuns:
Astfel cum se prevede la art. 59 alin. (2) paragraful al doilea din Directiva 2014/24/UE, DUAE se eliberează
exclusiv în format electronic. Totodată, la art. 90 alin. (3) din Directiva respectivă, se prevede că statele
membre pot amâna aplicarea articolului 59 alineatul (2) paragraful al doilea până la 18 aprilie 2018. Art. 59 alin.
(2) paragraful al doilea din Directiva 2014/24/UE a fost transpus în legislația națională prin art. 195 din Legea nr.
98/2016, potrivit căruia DUAE se furnizează exclusiv în format electronic. Prin Notificările ANAP nr. 237 și nr. 240
referitoare la Ghidul de utilizare al DUAE (autorități contractante, respectiv operatori economici) s-a prevăzut că
“pentru a asigura, însă, tranziția în toate statele membre, în perioada intermediară până la 18 aprilie 2018, pot
să coexiste atât versiuni ale DUAE în format electronic, cât și pe suport de hârtie”. Prin urmare, având în vedere
că data de 18 aprilie 2018 reprezintă termenul până la care se amână furnizarea/eliberarea DUAE exclusiv în
format electronic, generarea acestui document fiind în sarcina autorității contractante, care va stabili în
perioada de tranziție forma aleasă pentru DUAE (electronică sau pe suport de hârtie), apreciem că data de 18
aprilie 2018 se referă la momentul până la care autoritățile contractante mai pot opta, prin documentele
achiziției, pentru eliberarea DUAE în format electronic sau pe suport de hârtie. În ceea ce privește posibilitatea
publicării unui anunț de tip erată în cazul în care, dintr-o eroare de interpretare, o autoritate contractantă a
solicitat în mod incorect DUAE, precizăm că o astfel de posibilitate există, în condițiile prevăzute la art. 55 din
Anexa la H.G. nr. 395/2016. În situația în care, în urma analizării condițiilor de la art. 55, prin raportare la
circumstanțele concrete ale speței, autoritatea contractantă constată că nu (mai) este posibilă publicarea unui
anunț tip erată, va putea proceda la analizarea posibilității anulării procedurii de atribuire în baza art. 212 alin.
(1) lit. c), coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în măsura în care eroarea respectivă a condus la
încălcarea prevederilor legale, afectând procedura de atribuire, iar autoritatea contractantă se află în
imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din lege.
Speta 352. Pentru procedurile de achiziție care se desfășoară în mai multe etape (licitație restrânsă,
negociere competitivă sau dialog competitiv) care este utilitatea DUAE dacă, în conformitate cu art. 205 alin.
(3) din Lege, entitățile contractante solicită documentele justificative tuturor candidaților selectați înainte
de transmiterea invitației în etapa a două? În acest caz se mai solicită DUAE?
Raspuns:
Procedurile de achiziție care se desfășoară în mai multe etape au ca regulă, în ceea ce privește utilizarea DUAE,
prin excepție de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, solicitarea documentelor justificative
(prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile
cuprinse în DUAE) tuturor candidaților selectați înainte de transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua a
procedurii de atribuire. Această regulă particulară are în vedere aplicarea optimă a acestor tipuri de proceduri,
dat fiind faptul că etapele din cadrul lor se desfășoară după anumite reguli bine delimitate per etapă, care fac
referire la perioade de timp, reguli de publicitate etc. Astfel, o eventuală solicitare a documentelor justificative
la finalul acestor proceduri (ca în cazul licitației deschise) poate fi de natură să afecteze întreaga procedura în
cazul în care ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire nu este în stare să le prezinte
așa cum au fost solicitate pe când solicitarea lor încă din cadrul primei etape, la toți candidații selectați este de
natură să asigure continuarea procedurii în bune condiții, cu trecerea la următoarea etapă.
Speta 294. Autoritatea contractantă este beneficiarul a 2 proiecte cu finaţare din fonduri europene
nerambursabile în care este prevăzută organizarea unor proceduri de licitaţie deschisă pentru atribuirea
unor contracte de prestare servicii de dezvoltare software, furnizare de licenţe, prestare servicii de
instruire şi furnizare de produse software şi hardware. În Ghidul solicitantului, anexă la contractele de
finanţare, este prevăzută obligaţia conform căreia preţul de achiziţie al produselor software şi hardware,
achiziţionate în cadrul proiectului, nu trebuie să depăşescă 7% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Având în vedere situaţia prezentată, se solicită un punct de vedere cu privire la posibilitatea limitării, prin
anexa la formularul de ofertă financiară, a preţului ofertat pentru pachetul produselor hardware care vor fi
furnizate de către potenţialii ofertanţi, limitare justificată şi prin studiul de piaţă realizat la momentul
estimării valorii de piaţă.
Raspuns:
Estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează conform regulilor generale prevăzute în cap.I, secţiunea a 4-
a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 şi respectiv cap II, sectiunea a 2-a din anexa la HG nr. 395/2016,
independent de valoarea prevazută/estimată în bugetul/propunerea de buget a instituţiei sau în bugetul
proiectului în implementarea căruia este realizată achiziţia. De asemenea, conform regulilor generale de
participare şi desfăşurare a procedurilor de atribuire, în vederea respectării principiilor care stau la baza
atribuirii contractelor de achiziţie publică, reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 dar şi a
obligaţiei expres reglementate la art. 50 alin (1) si (2) din lege, autorităţile contractante nu vor concepe sau
structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi
operatori economici, restrangând astfel concurenţa. Ca urmare, la elaborarea documentaţiei de atribuire,
inclusiv a Fişei de date a achiziţiei şi a formularelor aferente, autorităţile contractante vor avea în vedere că au
obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră
transparentă şi proporţională, stabilind criterii/cerinţe/reguli de elaborare a ofertelor obiective care să nu
împiedice/limiteze participarea la procedura de atribuire. Reamintim că, pentru a participa la procedura de
atribuire, operatorii economici stabilesc preţul pentru produsele ofertate şi serviciile aferente prin raportare la
cerinţele tehnice din documentaţia de atribuire, dar acest preţ este fundamentat pe elemente de cost specifice
fiecarui produs/serviciu în parte, determinate de procesul de producţie/preţurile ce pot fi obţinute de la
furnizori, situaţia stocurilor, soluţiile tehnice adoptate, resursele care vor fi alocate pentru serviciile prestate,
condiţiile de transport, instalare, servicii postvanzare, garanţii şi alte elemente specifice. Având în vedere că
autoritatea contractantă nu este în măsură să cunoască toate costurile pe care îşi fundamentează operatorul
economic oferta financiară, considerăm că limitarea preţului ofertat pentru produsele care vor fi furnizate este
de natură a restricţiona participarea la procedura de atribuire. Cu toate acestea, în conformitate cu prevederile
art. 133 alin. (3) din anexa la HG nr. 395/2016, propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care
pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, precum şi să nu se afle în situaţia
reglementată la art. 210 din lege, respectiv situaţia în care oferta are un preţ/cost aparent neobişnuit de scăzut.
În conformitate cu prevederile art. 137 alin (2) din anexa la HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligatia
de a respinge oferta ca inacceptabilă în situaţia în care: „(...) e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară
depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv; f) preţul, fără TVA, inclus în
propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există
posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică
respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială în sensul art. 55
alin. (2) lit. a); g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că oferta are un preţ/cost
neobişnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura
îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini (...)”. Astfel, în
cadrul legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice nu este prevăzută posibilitatea limitării prin documentaţia de
atribuire a preţului ofertat de operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, existând doar obligaţia
ca preţul ofertat să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de
achiziţie publică şi ca oferta să nu aibă un preţ/cost neobişnuit de scăzut care să nu permită îndeplinirea
contractului la parametrii cantitativi şi calitativi prevăzuţi în caietul de sarcini. Din acest considerent, în cadrul
modelului Fişei de date a achiziţiei - versiunea decembrie 2016 (actualizată cu erata din 18 mai 2017), publicată
pe website-ul A.N.A.P. la secţiunea „Documente utile”, a fost inserată atenţionarea „nu se admit precizări de
natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor bugetare alocate
proiectului”. Or, în situaţia prezentată înţelegem că se doreşte tocmai limitarea procentuală/valorică, prin anexa
la formularul de ofertă financiară, a preţului ofertat pentru pachetul produselor software şi hardware care vor fi
furnizate de către potenţialii ofertanţi, la valoarea eligibilă a produselor astfel cum a fost aprobată prin bugetul
contractului de finanţare. În ceea ce priveşte momentul estimării valorii achiziţiei precizăm că, potrivit art. 12
din Legea nr. 98/2016, valoarea estimată a a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi
trebuie să fie valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire, respectiv la momentul transmiterii spre
publicare a anunţului de participare pentru procedura de licitaţie deschisă, şi nu la momentul elaborării
bugetului contractului de finanţare. De asemenea, aşa cum este expres reglementat la art. 139 alin. (1) şi (3) din
lege, înainte de iniţierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza consultări
ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei şi de a utiliza/implementa opiniile/sugestiile/recomandările primite cu
condiţia ca utilizarea/implementarea acestora să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei. Faţă de
considerentele de mai sus şi prevederile legale aplicabile sus-menţionate, suntem de opinie că limitarea
procentuală/valorică, prin anexa la formularul de ofertă financiară, a preţului ofertat pentru pachetul produselor
software şi hardware care vor fi furnizate de către potenţialii ofertanţi, nu are suport legal, fiind de natură a
limita/ restricționa participarea la procedura de atribuire.
6.5 Stabilirea cerințelor de calificare și a criteriilor de selecție
Speta 585. Se solicită consiliere metodologică privind aplicabilitatea art. 11 din Instrucțiunea președintelui
ANAP nr. 2/2017 autorității contractante din punctul de vedere al întocmirii fișei de date și aplicabilitatea
art. 12 din aceeași instrucțiune operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, în vederea
demonstrării experienței similare.
Raspuns:
Având în vedere că obligația de a aplica legislația în domeniul achizițiilor publice aparține autorităților
contractante, nu se poate spune că anumite prevederi legislative din cadrul acesteia sunt aplicabile operatorilor
economici, inclusiv dispozițiile legale ce fac referire la aceștia din urmă având în final, ca scop, stabilirea unui
drept sau a unei obligații în sarcina autorităților contractante. În altă ordine de idei, deși emiterea Instrucțiunii
președintelui ANAP nr. 2/2017 are ca scop explicarea modului de aplicare a art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din
Legea nr. 98/2016, ținem să subliniem că prevederile acestui act normativ de nivel terțiar trebuie interpretate
întotdeauna în concordanță și în corelare cu actul normativ de nivel primar (Legea nr. 98/2016) în ansamblul său.
Astfel, potrivit Legii nr. 98/2016, în realizarea achizițiilor publice, autoritățile contractante au obligația
respectării principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) și, în același timp, au obligația de a concepe și de a structura
achizițiile ori elementele acestora fără a restrânge în mod artificial concurența (art. 50 din respectiva lege). Pe
cale de consecință, având în vedere atât cele de mai sus, cât și dispozițiile art. 12 alin. (6) din Instrucțiunea
președintelui ANAP nr. 2/2017, precizăm că prevederile art. 11 alin. (3) lit. a) - c) din cadrul aceleiași
instrucțiuni nu trebuie interpretate ca fiind limitative, autoritatea contractantă având obligația să accepte orice
mijloc de probă relevant prin care operatorii economici pot demonstra faptul că lucrările similare pe care le-au
executat în perioada solicitată au fost duse la bun sfârșit.
Speta 566. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ca autoritatea contractantă să
solicite operatorilor economici ofertanți prezentarea bilanțurilor aferente ultimilor 3 ani, respectiv 2015-
2017, în vederea demonstrării cifrei de afaceri. În speță, ca urmare a unei notificări prealabile formulate de
către un operator economic, autoritatea contractantă analizează posibilitatea modificării cerinței de la Cap.
III.2.2) din fișa de date a achiziției, în sensul solicitării bilanțurilor aferente anilor 2015-2017 în locul anilor
2014-2016, având în vedere că data depunerii ofertelor a fost stabilită pentru 23.04.2018, timp considerat
suficient pentru depunerea bilanțului aferent anului 2017. Această modificare este justificată de necesitatea
eficientizării activității și de scopul evitării eventualelor contestații cu care autoritatea contractantă s-a
confruntat în ultimii ani în cadrul unor proceduri similare.
Raspuns:
Potrivit art. 177 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, “Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor
privind situația economică și financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre
următoarele informații și documente: (...) c) o declarație privind cifra totală de afaceri a operatorului economic
și, acolo unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel
mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, în funcție de data înființării sau începerii activității
operatorului economic, în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile”. Totodată, la
alin. (2) al art. 177, se prevede că “În cazul în care, din motive obiective și justificate, operatorul economic nu
este în măsură să prezinte una sau mai multe dintre informațiile și documentele prevăzute la alin. (1), operatorul
economic este autorizat să facă dovada situației sale economice și financiare prin orice alt document pe care
autoritatea contractantă îl consideră adecvat”. Din textele de lege redate mai sus se desprind următoarele
concluzii: - operatorii economici nu pot fi obligați să facă dovada cifrei de afaceri pe ultimii trei ani prin
prezentarea bilanțurilor aferente acestei perioade, aceștia având posibilitatea depunerii unei declarații sau a
oricărui alt document relevant în acest sens și pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat; -
documentele care dovedesc cifra de afaceri vizează ultimele trei exerciții financiare disponibile, astfel încât pot
fi solicitate doar în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile pentru perioada
solicitată. Prin urmare, în speța de față apreciem că pot fi solicitate bilanțurile sau alte documente doveditoare
privind cifra de afaceri aferentă perioadei 2015-2017 doar în măsura în care aceste documente/informații sunt
disponibile și doar dacă operatorii economici vor dispune de un termen rezonabil pentru depunerea acestora, din
momentul în care autoritatea contractantă le comunică operatorilor economici măsura de remediere constând în
modificarea cerinței în cauză ca urmare a notificării prealabile primite, urmând ca autoritatea contractantă să
menționeze că operatorii economici care nu dispun de documentele/informațiile privind cifra de afaceri aferentă
anului 2017, fiind astfel în imposibilitatea de a prezenta un document/o declarație relevant/ă în acest sens, pot
prezenta documentele/declarațiile doveditoare/relevante cu privire la cifra de afaceri aferentă perioadei 2014-
2016.
Speta 482. Clarificarea modalității de garantare a principiului tratamentului egal, nediscriminării și

proporționalității în situația solicitării prezentării de către operatorii economici de certificate de atestare
fiscală pentru toate punctele de lucru cuprinse în certificatul Constatator eliberat de O.N.R.C.
Raspuns:
Potrivit art. 165 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „(1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire
orice operator economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor
sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească
sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care
respectivul operator economic este înfiinţat”. Alin. (2) al articolului mai sus menționat prevede că „Autoritatea
contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic în cazul în care poate demonstra prin
orice mijloace adecvate că respectivul operator economic și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor,
taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat”. Excepțiile de la obligația stabilită în sarcina
autorităților contractante de a exclude de la procedura de atribuire un operator economic aflat în situațiile
menționate mai sus, au fost prevăzute prin dispozițiile art. 165 alin. (3) și ale art. 166 alin. (2) din Legea nr.
98/2016. De asemenea, potrivit art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „(1) Autoritatea contractantă acceptă la
momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria
răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau
de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: a) nu se află în
niciuna din situaţiile de excludere menţionate la art. 164, 165 şi 167; b) îndeplineşte criteriile privind
capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă; c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile
de selecţie stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi”, urmând ca
înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu excepţia situaţiei contractelor
subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, să solicite ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea
criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea
tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE, cu excepţia
procedurilor desfăşurate în mai multe etape când documentele justificative sunt solicitate înainte de
transmiterea invitaţiilor pentru etapa a doua către candidaţii selectaţi (în conformitate cu art. 197 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016). Totodată, în situația demonstrării îndeplinirii obligațiilor de plată a taxelor și impozitelor
locale de către un ofertant rezident, autoritatea contractantă are de luat în considerare informațiile cuprinse în
certificatul constatator emis de O.N.R.C., în care se pot regăsi mai multe puncte de lucru și/sau sedii secundare,
indiferent de faptul că la nivelul documentației de atribuire a precizat sau nu o cerință explicită în legătură cu
prezentarea dovezilor privind plata acestora prin raportare la informațiile din certificatul ONRC. Pe cale de
consecință, având în vedere prevederile legale menționate mai sus, precum și faptul că certificatul de atestare
fiscală atestă modul de îndeplinire a obligațiilor de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații
bugetare individualizate în titluri executorii, emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal,
apreciem că, autoritățile contractante trebuie să solicite ofertanților prezentarea acestor certificate și pentru
punctele de lucru înscrise în certificatul O.N.R.C., în caz contrar scopul acestor prevederi (respectiv posibilitatea
autorității contractante de a evita intrarea într-o relație contractuală cu un ofertant care are un comportament
incorect în raport cu obligațiile de natură fiscală statuate prin lege) nu ar mai fi atins, încălcându-se astfel
principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Raționamentul descris mai sus se păstrează și în
cazul procedurilor de atribuire inițiate în temeiul Legii nr. 99/2016 și al O.U.G. nr. 114/2011.
Speta 471. Consiliere metodologică privind sensul sintagmei „livrabil/obiect de construcție cu funcționalitate
independentă” utilizate la art. 13 alin. (3) din Instrucțiunea nr. 2/2017.
Raspuns:
Potrivit art. 179 lit. a) din Legea nr. 98/2016 „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind
capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele
informații și documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5
ani, însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în
scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în
considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă”. Potrivit art. 13 alin. (3) din Instrucțiunea
nr. 2/2017, „în cazul contractelor de servicii/lucrări, comisia de evaluare are obligația ca, odată ce a fost
prezentat documentul care confirmă recepționarea respectivelor servicii/lucrări în perioada de referință, să ia în
calcul toată valoarea/cantitatea care face obiectul respectivului document, în condițiile în care acestea sunt
integrate într-un livrabil/obiect de construcție cu funcționalitate independentă, fără a se elimina din calcul, în
mod artificial, valori/cantități de servicii/lucrări aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul de timp
urmărit”. Din lecturarea prevederilor mai sus menționate, se poate deduce că pentru a fi luate în calcul
valori/cantități de servicii/lucrări aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul de timp urmărit de
autoritatea contractantă, din documentul prezentat de operatorul economic pentru demonstrarea experienței
similare, trebuie să rezulte îndeplinite următoarele condiții în mod cumulativ: - recepționarea
respectivului/respectivei serviciu/lucrări să fie făcută în perioada de referință; - serviciul/lucrarea să fie
integrat/integrată într-un livrabil/obiect de construcție cu funcționalitate independentă (sensul termenilor de
livrabil/obiect de construcție cu funcționalitate independentă constând în posibilitatea de utilizare a
serviciului/lucrării sau posibilitatea de utilizare a unor părți a lucrării). Prin urmare pentru a beneficia de
prevederile art. 13 alin. (3) din Instrucțiunea nr. 2/2017 este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ
condițiile menționate mai sus.
Speta 355. Entitățile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c) vor aplica criterii de selecție proprii, conform
art. 176 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 sau le vor aplica pe cele prevăzute de lege?
Raspuns:
Prevederile Cap. IV Secțiunea a 6-a Paragrafele 2, 3 și 4 (art. 176-194) vizează entitățile contractante prevăzute
de art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016. Acest lucru este confirmat de prevederile art. 176 alin. (2)
din Legea nr. 99/2016, respective ,,(2) Entitățile contractante, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit.
a) și b) pot stabili criterii obiective de calificare și selecție care vor fi puse la dispoziția operatorilor economici
prin documentele achiziției, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).” Astfel, raportat la
prevederile art. 201 din Legea nr. 99/2016, în cazul în care entitățile contractante, altele decât cele prevăzute
la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea respectivă, aplică criteriile de calificare și selecție prevăzute în
paragrafele 3 și 4 din Secțiunea a 6-a a CAP IV din Legea în discuție, acestea au obligația de a aplica și
prevederile paragrafului 6 - Susținerea unui/unor terț/terți ale aceleiași secțiuni.
Speta 199. Caracterul restrictiv al unei cerințe minime de calificare privind situația economică și financiară,
solicitată de către o autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii
cazare inițiate în anul 2012.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul în care o autoritate contractantă avea în
vedere atribuirea unui contract ce avea ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în Anexa nr. 2B
(precum serviciile de cazare la hotel), obligația de a aplica ordonanța de urgență se impunea numai pentru
contractele a căror valoare era mai mare decât cea prevăzută la art. 57 alin. (2) și se limita la prevederile art.
35-38 și art. 56 și la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).
Sub pragul de la art. 57 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, exista numai obligația de respectare a principiilor.
Având în vedere cele de mai sus, precizăm că dispozițiile legale referitoare la criteriile de calificare și selecție
din O.U.G. nr. 34/2006 nu aveau aplicabilitate în cazul atribuirii de către autoritatea contractantă a unui
contract ce avea ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în Anexa nr. 2B și prin urmare, nici
Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr.
509/2011. Având în vedere că, indiferent de valoarea contractului, autoritatea contractantă avea obligația de a
respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în opinia noastră utilizarea unui criteriu
de calificare ce prevedea că „din situațiile financiare trebuie să rezulte că operatorul economic nu a înregistrat
pierderi”, era de natură a conduce la încălcarea principiului proporționalității, întrucât acest aspect nu era
relevant pentru îndeplinirea în bune condiții a contractului de achiziții publice în discuție.
Speta 197. Formularea unei cerințe privind capacitatea de exercitare a activității profesionale la nivelul
documentației de atribuire a unei proceduri simplificate, cu următorul conținut: „Indicarea tehnicienilor sau
a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în
special a celor care răspund de controlul calității și în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a
celor aflați la dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor”.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 113 alin. (11) din Legea nr. 98/2016, „dacă autoritatea contractantă decide să solicite
criterii de calificare și selecție, aceasta poate solicita doar cerințe privind: a) motive de excludere, în
conformitate cu capitolul IV, secțiunea a 6-a, paragraful 2; b) capacitatea de exercitare a activității profesionale,
în conformitate cu art. 173; c) experiența similară, în conformitate cu art. 179 lit. a) și b)”. Din aceste prevederi
reiese conduita obligatorie pe care autoritatea contractantă trebuie s-o adopte în situația în care dorește să
uzeze de dreptul prevăzut la art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv că singurele criterii de calificare
și selecție privind capacitatea tehnică și profesională pe care aceasta le poate solicita, în cadrul procedurii
simplificate, sunt cele referitoare la experiența similară. În ceea ce privește sfera situațiilor la care se referă
textul art. 173 din Legea nr. 98/2016, se observă că, de fapt, capacitatea de exercitare a activității profesionale
este legată de forma de înregistrare a operatorului economic și, după caz, de atestare ori apartenență din punct
de vedere profesional, în conformitate cu cerințele legale din țara în care este stabilit operatorul economic, și nu
la competențele/pregătirea personalului de care acesta dispune. Cu privire la cerința formulată de autoritatea
contractantă la nivelul Fișei de date în secțiunea III.2.3, conform căreia „Indicarea tehnicienilor sau a
organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în special
a celor care răspund de controlul calității și în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a celor aflați la
dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor”, vă precizăm următoarele: - în conformitate cu
prevederile art. 3 alin. (1) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2017, „sintagma «personalul ce va realiza efectiv
activitățile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit» se referă la experții/personalul-cheie ce
răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuție aferente implementării respectivului contract,
calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare influențând, în mod direct, calitatea rezultatului
ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare
și selecție în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire”; - totodată,
potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (3) din instrucțiunea menționată mai sus, coroborate cu cele ale alin. (4) din
cadrul aceluiași articol, „în cadrul acestei categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă, prin
legislația de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei
certificări specifice, fără de care aceștia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legați
indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract”, situație în care „autoritatea/entitatea
contractantă nu va stabili criterii de calificare și selecție, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris
momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care
operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora”. Pe de altă parte, menționăm că
independent de criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă și de cerințele prevăzute
în caietul de sarcini, ofertantul desemnat câștigător are obligația de a respecta legislația incidentă în domeniul
obiectului contractului.
Speta 195. Modalitatea de formulare a cerinței privind experiența similară în cadrul unei proceduri de
achiziție publică pentru atribuirea unui contract de lucrări și modalitatea prin care operatorii economici,
potențial participanti la procedură, pot dovedi îndeplinirea cerinței.
Raspuns:
Conform art. 178 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cerințele privind capacitatea tehnică și profesională pot viza în
special existența unui nivel corespunzător de experiență prin raportare la contractele executate în trecut,
operatorul economic putând face dovada îndeplinirii cerințelor prin prezentarea informațiilor și documentelor
menționate la art. 179 alin. (1) din legea menționată anterior. Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili în
cadrul documentației de atribuire cerințe privind capacitatea tehnică și profesională necesare și adecvate pentru
a se asigura că operatorii economici dețin resursele și experiența necesare pentru execuția contractului la
standardele de calitate corespunzătoare. Ca regulă generală, toate cerințele privind capacitatea trebuie să aibă
legătură directă și să fie proporționale cu obiectul contractului de achiziție publică. Apreciem că cerința privind
experiența nu trebuie să fie identică ci similară cu obiectul contractului și trebuie formulată astfel încât să nu
genereze o restrângere a concurenței. Astfel, în cadrul modelului de Fișă de date – versiunea decembrie 2016 din
Notificarea nr. 256/08.12.2016, pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională – Experiența similară,
publicată pe site-ul A.N.A.P., sunt prezentate instrucțiuni și exemple de bună practică utile atât autorităților
contractante cât și operatorilor economici potențiali ofertanți la procedurile de atribuire. Astfel, conform acestor
instrucțiuni autoritatea contractantă “va explicita similaritatea activităților într-o manieră obiectivă, care să
reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele ce fac obiectul
contractului, cu încadrarea într-o descriere mai generală, guvernată de principiul ”cine poate mai mult poate și
mai puțin”. Formularea cerinței trebuie să fie una generală, prin raportare la domeniul activității care
caracterizează obiectul principal al contractului, evitându-se trimiterea la codul CPV ales pentru descrierea
obiectului contractului conform atenționării: “Se vor evita formulările de tipul ”ofertantul a executat/prestat
lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract” sau „a furnizat produse care se încadrează în
categoria/clasa CPV XXXXX”. Astfel, prin formularea cerinței și explicitarea similarității, conform acestor
instrucțiuni, autoritatea contractantă oferă potențialilor ofertanți posibilitatea de a prezenta informațiile și
documentele necesare pentru demonstrarea experienței similare. Totodată, în sensul celor precizate anterior, în
vederea îndeplinirii cerinței privind experiența similară în cadrul unei proceduri de atribuire, se vor avea în
vedere și prevederile Instrucțiunii nr. 2/2017, în speță art. 5 alin. (1) și (2), în cadrul căruia sunt exemplificate
situații concrete legate de modalitatea de formulare/îndeplinire a cerinței respective. Ca urmare, modul în care
trebuie demonstrată experiența similară în cadrul procedurilor de atribuire a unor contracte de lucrări nu poate
fi determinat prin raportare la codul CPV, ci prin raportare la cerința concretă și explicația aferentă experienței
similare, astfel cum au fost acestea formulate în cadrul documentației de atribuire de autoritatea contractantă.
Speta 153. Formularea unei cerințe privind capacitatea de exercitare a activității profesionale la nivelul
documentației de atribuire a unei proceduri simplificate, cu următorul conținut: „Indicarea tehnicienilor sau
a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în
special a celor care răspund de controlul calității și în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a
celor aflați la dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor”.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 113 alin. (11) din Legea nr. 98/2016, „dacă autoritatea contractantă decide să solicite
criterii de calificare și selecție, aceasta poate solicita doar cerințe privind: a) motive de excludere, în
conformitate cu capitolul IV, secțiunea a 6-a, paragraful 2; b) capacitatea de exercitare a activității profesionale,
în conformitate cu art. 173; c) experiența similară, în conformitate cu art. 179 lit. a) și b)”. Din aceste prevederi
reiese conduita obligatorie pe care autoritatea contractantă trebuie s-o adopte în situația în care dorește să
uzeze de dreptul prevăzut la art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv că singurele criterii de calificare
și selecție privind capacitatea tehnică și profesională pe care aceasta le poate solicita, în cadrul procedurii
simplificate, sunt cele referitoare la experiența similară. În ceea ce privește sfera situațiilor la care se referă
textul art. 173 din Legea nr. 98/2016, se observă că, de fapt, capacitatea de exercitare a activității profesionale
este legată de forma de înregistrare a operatorului economic și, după caz, de atestare ori apartenență din punct
de vedere profesional, în conformitate cu cerințele legale din țara în care este stabilit operatorul economic, și nu
la competențele/pregătirea personalului de care acesta dispune. Cu privire la cerința formulată de autoritatea
contractantă la nivelul Fișei de date în secțiunea III.2.3, conform căreia „Indicarea tehnicienilor sau a
organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în special
a celor care răspund de controlul calității și în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a celor aflați la
dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor”, precizăm următoarele: - în conformitate cu
prevederile art. 3 alin. (1) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2017, „sintagma «personalul ce va realiza efectiv
activitățile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit» se referă la experții/personalul-cheie ce
răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuție aferente implementării respectivului contract,
calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare influențând, în mod direct, calitatea rezultatului
ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare
și selecție în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire”; - totodată,
potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (3) din instrucțiunea menționată mai sus, coroborate cu cele ale alin. (4) din
cadrul aceluiași articol, „în cadrul acestei categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă, prin
legislația de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei
certificări specifice, fără de care aceștia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legați
indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract”, situație în care „autoritatea/entitatea
contractantă nu va stabili criterii de calificare și selecție, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris
momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care
operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora”. Pe de altă parte, menționăm că
independent de criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă și de cerințele prevăzute
în caietul de sarcini, ofertantul desemnat câștigător are obligația de a respecta legislația incidentă în domeniul
Speta 145. Consiliere metodologică privind modalitatea de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 182
alin. (4) din Legea nr. 98/2016, respectiv cu privire la categoriile de documente prezentate împreună cu
angajamentul de susținere al terțului/terților susținător/susținători ce pot fi acceptate de autoritatea
contractantă, având în vedere că autoritatea contractantă a inclus in modelul de angajament de susținere o
notă privind obligativitatea depunerii documentelor transmise ofertantului de către terțul/terții
susținător/susținători, din care rezultă modul efectiv în care va/vor asigura îndeplinirea angajamentului,
împreună cu angajamentul ferm, cu oferta și cu DUAE.
Raspuns:
Cu privire la obligativitatea depunerii angajamentului ferm al terțului/terților susținător/susținători odată cu

DUAE, precizăm că a fost emisă Notificarea nr. 258/2017 reprezentând Erata la Notificarea ANAP nr. 256/2016 –
FIȘA DE DATE – secțiunea III.2.1.a) conform căreia formularea atenționării nr. 2 se va citi: „Se vor depune, odată
cu DUAE, următoarele documente: angajamentul ferm al terțului susținător din care rezultă modul efectiv în care
se va materializa susținerea acestuia, a acordului de subcontractare și/sau a acordului de asociere, după caz.
Nedepunerea acestora odată cu DUAE, constituie temei pentru solicitarea de clarificări pentru eventualele
inadvertențe de formă ale informațiilor cuprinse în secțiunile DUAE, atât ale ofertantului/candidatului, cât și ale
subcontractantului/terțului susținător, acest lucru fiind necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a
procedurii de atribuire”. În ceea ce privește documentele prezentate împreună cu angajamentul de susținere al
terțului/terților susținător/susținători, precizăm următoarele: Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili
prin documentația de atribuire cerințe privind situația economică și financiară și cerințe privind capacitatea
tehnică și profesională, care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de
capacitatea economică și financiară și dețin resursele umane, tehnice și experiența necesare pentru a executa
contractul de achiziție publică la un standard de calitate corespunzător și pentru a fi protejată față de un
eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului. Având în vedere că, în conformitate cu prevederile
art. 20 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, documentația de atribuire trebuie să conțină orice
cerință/criteriu/regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă și
explicită cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de aplicare a procedurii de atribuire,
autoritatea contractantă stabilește, de la caz la caz, în funcție de obiectul contractului, criteriile de calificare și
selecție, precum și informațiile și documentele justificative relevante necesare pentru evaluarea respectării
cerințelor. Operatorul economic poate face dovada îndeplinirii cerințelor privind situația economică și financiară
prin prezentarea unora sau mai multora dintre documentele și informațiile prevăzute la art. 177 din Legea nr.
98/2016 și a celor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea documentelor și informațiilor
prevăzute la art. 179 din lege. Potrivit art. 182 alin. (1) din Legea 98/2016, operatorul economic are dreptul să
invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică
și financiară și/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională, indiferent de natura relațiilor juridice
existente între operatorul economic și terțul/terții respectiv/respectivi. Astfel cum este prevăzut la alin. (3) și
(4) ale aceluiași articol, în cazul în care operatorul economic își demonstrează situația economică și financiară
și/sau capacitatea tehnică și profesională invocând susținerea acordată de unul sau mai mulți terți, operatorul
economic are obligația de a dovedi autorității contractante că „a luat toate măsurile necesare pentru a avea
acces în orice moment la resursele necesare” prin prezentarea angajamentului de susținere împreună cu
documentele din care rezultă „modul efectiv prin care terțul/terții susținător/susținători va/vor asigura
îndeplinirea angajamentului de susținere”. Ca urmare, operatorul economic trebuie să prezinte documente care
demonstrează accesul respectivului operator economic la resursele financiare sau tehnice asigurate de
terțul/terții susținător/susținători, potrivit prevederilor angajamentului de susținere. Astfel, în cazul resurselor
care pot fi puse efectiv la dispoziția operatorului economic de către terțul susținător, precum resurse materiale,
umane, financiare, operatorul economic poate să depună orice tip de document care demonstrează că terțul
susținător dispune de respectivele resurse, care vor fi disponibilizate în funcție de necesitățile contractului
conform angajamentului ferm, precum contracte de vânzare-cumpărare, închiriere, leasing, comodat, contracte
de muncă, contracte de colaborare, contract de credit etc. În cazul în care susținerea terțului vizează resurse
netransferabile, precum experiența similară sau cifra de afaceri, operatorul economic poate să depună
documente din care rezultă experiența similară sau cifra de afaceri a terțului susținător, precum liste de
produse/servicii/lucrări furnizate/prestate/executate de terț, declarație privind cifra totală de afaceri/cifra de
afaceri în domeniul de activitate a terțului etc. De asemenea, având în vedere prevederile art. 182 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016 care stipulează că „angajamentul asigură autorității contractante îndeplinirea obligațiilor
asumate prin acesta, în situația în care contractantul întâmpină dificultăți pe parcursul derulării contractului”,
suplimentar, operatorul economic va trebui să prezinte documente din care să rezulte care sunt concret resursele
pe care le va mobiliza terțul susținător în cazul în care operatorul economic întâmpină dificultăți pe parcursul
derulării contractului. Față de considerentele de mai sus, având în vedere că legislația în domeniul achizițiilor
publice nu reglementează categoriile de documente care trebuie prezentate împreună cu angajamentul de
susținere al terțului/terților susținător/susținători, precizăm că numai autoritatea contractantă are dreptul să
stabilească, de la caz la caz, în funcție de prevederile documentației de atribuire privind criteriile de calificare și
selecție, dacă documentele prezentate sunt relevante, respectiv dacă demonstrează modul efectiv prin care
terțul/terții susținător/susținători asigură îndeplinirea angajamentului de susținere.
Speta 77. Este solicitată consiliere metodologică privind înlocuirea, în cadrul procedurilor de atribuire care
includ furnizarea de produse electrice, a cerinței „Produse certificate ENEC” cu „Produse certificate de un
organism de certificare produse electrice acreditat și recunoscut la nivel european”.
Raspuns:
Una dintre cele mai importante reguli stabilite de legislație în privința specificațiilor tehnice prevede că acestea
trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca
efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii
economici (art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016). Potrivit art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
specificațiile tehnice din cadrul unui caiet de sarcini pot fi stabilite inclusiv prin trimiteri la standarde naționale
care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde
internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau,
în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice
naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor, aceste dispoziții
legale precizând în mod expres faptul că fiecare trimitere trebuie să fie însoțită de mențiunea "sau echivalent".
În cazul în care caietul de sarcini include specificații tehnice stabilite conform paragrafului anterior, aliniatul (4)
al aceluiași articol instituie obligația autorității contractante, de a nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările,
produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă
ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod
echivalent cerințele definite prin specificațiile tehnice. Astfel, după cum se poate observa, legislația conține
dispoziții foarte clare în privința modului de elaborare a specificațiilor tehnice, fiind strict interzise formulările
restrictive atât în întocmirea caietelor de sarcini cât și în răspunsurile la clarificările privind documentația de
atribuire. Subliniem că fiecare autoritate contractantă este responsabilă pentru modul de elaborare a
documentației de atribuire, inclusiv a caietului de sarcini, în conformitate cu principiul asumării răspunderii
prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. În situația în care, pe parcursul derulării procedurii de
atribuire, operatorii economici constată abateri de la regulile sus-menționate, pot solicita autorității
contractante adoptarea unor măsuri de remediere, prin depunerea unei notificări prealabile în condițiile art. 6
din Legea nr. 101/2016. Dacă autoritatea contractantă nu transmite un răspuns la notificarea prealabilă în
termenul prevăzut la alin. (4) al art. 6 sus-menționat, sau în cazul în care operatorul economic care a depus
notificarea prealabilă nu este de acord cu răspunsul autorității contractante sau cu măsurile de remediere
adoptate de acestea, respectivul se poate adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) sau
instanței de judecată competente, prin depunerea unei contestații. În subsidiar, menționăm că evaluarea
conformității cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice a documentațiilor de atribuire aferente
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, realizată de instituția noastră înainte de transmiterea spre
publicare a anunțului de participare, nu include caietul de sarcini. Totodată, având în vedere aspectele
semnalate în adresă, vă informăm că aceasta a fost transmisă la direcțiile de specialitate din cadrul instituției
noastre în vederea monitorizării situației și evaluării oportunității demarării unor acțiuni de supraveghere, în
cazul în care procedurile în discuție se finalizează cu semnarea unor contracte.
Speta 38. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de formulare a cerinței privind experiența
similară în cazul unui unui contract de lucrări, având ca obiect proiectare și execuție.
Raspuns:
Cerința privind experiența similară, în cazul unui contract având ca obiect proiectare și execuție, se va solicita,
în conformitate cu prevederile art. 5 din Instrucțiunea nr. 2/2017 a A.N.A.P., prin raportare la rezultatul ce
trebuie obținut la finalizarea contractului care urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă solicitând
demonstrarea finalizării execuției în ultimii 5 ani a unei construcții similare în cadrul unui contract de aceeași
natură ce a inclus proiectarea și execuția lucrărilor, fără a putea solicita separat lucrări executate în ultimii 5 ani
și, respectiv, servicii de proiectare în ultimii 3 ani. În situația în care un operator economic, denumit generic
„X”, a executat, în asociere sau prin subcontractare, un contract având ca obiect proiectare și execuție, acesta
poate demonstra experiența similară în conformitate cu prevederile art. 14 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr.
2/2017.
Speta 26. În cazul unei proceduri simplificate prin care se dorește achiziționarea de produse cu serviciile
accesorii de montare și instalare este restrictivă solicitarea experienței similare raportat la valoarea
estimată a produselor ce urmează a fi achiziționate cumulată cu valoarea serviciilor de montare, instalare,
punere în funcțiune etc.?
Raspuns:
Atunci când stabilește cerințele minime de calificare și selecție referitoare la experiența similară, autoritatea
contractantă va preciza ce înțelege prin servicii similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziție
publică. Astfel cum rezultă din prevederile art. 3 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, nivelul la care se
raportează cerința minimă de calificare referitoare la experiența similară nu poate fi mai mare decât: „a)
valoarea estimată a contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie
atribuit, în situația în care se utilizează un reper valoric asociat cerinței; b) cantitatea de
produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/executate în baza contractului de achiziție publică/de
achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează să fie atribuit, în situația în care cerința este formulată în
termeni cantitativi sau prin raportare la anumiți indicatori”. Ca urmare, în acest caz, cerința minimă de
calificare referitoare la experiența similară se va raporta la valoarea estimată globală a contractului de achiziție
publică, respectiv valoarea produselor cumulată cu valoarea serviciilor accesorii, în speță a serviciilor de
montare, instalare, punere în funcțiune.
Speta 17. Consiliere metodologică cu privire la modul de calculare a experienței specifice acumulate de un
expert, prin raportare la prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017.
Raspuns:
Potrivit art. 13 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, factorii de evaluare privind experiența profesională a
experților-cheie pot fi exprimați atât calitativ, cât și cantitativ. Totodată, conform Notei aferente alineatului (4)
al articolului 13 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, “Autoritatea contractantă nu poate formula factori de
evaluare referitori la experiența similară, care să includă în același timp ambele elemente de cuantificare: -
număr de proiecte similare în care experții au îndeplinit același tip de activități cu cele pe care urmează să le
îndeplinească în viitorul contract și - experiența similară în domeniul specific aferent activităților din cadrul
viitorului contract, cuantificată în ani”. În ceea ce privește anii solicitați în vederea dovedirii experienței,
potrivit aceleiași Note, aceștia vor fi calculați, prin prisma duratei proiectului la nivelul căruia a acumulat
experiența persoana respectivă, prin corelare cu funcția/activitățile/atribuțiile pe care a avut-o/le-a desfășurat
aceasta, pe bază de documente-suport relevante care să ateste experiența generală, și nu prin raportare efectiv
la timpul alocat activității respective. Spre exemplu: experiența specifică acumulată de un expert pentru
activitatea prestată în perioada iunie-decembrie poate fi de 7 luni, indiferent de timpul efectiv alocat activității
desfășurate în acest interval (număr de zile sau număr de ore), însă numai în condițiile în care activitatea a
început la 1 iunie și s-a finalizat pe 31 decembrie, derulându-se astfel pe durata a 7 luni întregi.
6.6 Stabilirea criteriului de atribuire
Speta 704. Consiliere metodologică cu privire la criteriile de atribuire și factorii de evaluare care pot fi
folosiți de către o entitate contractantă pentru achiziționarea de produse constând în gaze naturale/energie
electrică, a căror valoare estimată depășește noul prag prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
99/2016, având în vedere că aceste produse sunt fungibile, standardizate, cu caracteristici tehnice și de
calitate reglementate, fapt care nu ar permite utilizarea altui criteriu de atribuire în afara prețului cel mai
scăzut.
Raspuns:
Precizăm că potrivit art. 1 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 394/2016 și în conformitate cu principiul asumării
răspunderii, fiecare entitate contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a unui contract de
achiziție sectorială/acord-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile. Prin urmare, având în
vedere faptul că entitatea contractantă este cea care are la dispoziție toate informațiile necesare în vederea
luării unei decizii corecte și fundamentate, apreciem că aceasta este singura în măsură să identifice, de la caz la
caz, în funcție de specificul obiectului contractului, criteriul de atribuire care corespunde cel mai bine
necesităților entității contractante privind obținerea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic,
în condițiile prevederilor legale incidente. Totodată, atragem atenția că, în conformitate cu art. 9 alin. (4) lit. f)
din Anexa la H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă are obligația de a justifica alegerea criteriului de
atribuire în cadrul strategiei de contractare, document suport al fiecărei achiziții realizată prin aplicarea unei
proceduri de atribuire, ce trebuie încărcat în SEAP odată cu documentația de atribuire. În acest sens, ca urmare
a modificărilor legislative intervenite în cursul anului 2016 în domeniul achizițiilor publice, entitățile
contractante au mai multe pârghii, din punct de vedere legislativ, pentru efectuarea unor achiziții cu un accent
crescut pe calitate, obținerea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic fiind prevăzută ca scop
al autorităților contractante, atunci când atribuie contractele de achiziție publică. În prezent, conform legislației
în domeniul achizițiilor sectoriale, entitățile contractante pot identifica oferta cea mai avantajoasă din punct de
vedere economic, fie pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi
calcularea costurilor pe ciclu de viață, fie pe baza celui mai bun raport preț-calitate sau cost-calitate, evaluat pe
baza unor elemente care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului
sectorial în cauză. Printre aceste elemente se pot număra, de exemplu: - calitatea, inclusiv avantajele tehnice,
caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile
sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; - organizarea, calificarea și experiența
personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un
impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; sau - serviciile post-vânzare, asistența tehnică
și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de execuție. Astfel,
entitățile contractante au acum la dispoziție, în vederea identificării celei mai avantajoase oferte din punct de
vedere economic, utilizarea, în condițiile prevăzute de lege, a patru criterii de atribuire, respectiv: a) prețul cel
mai scăzut, b) costul cel mai scăzut, c) cel mai bun raport calitate/preț și d) cel mai bun raport calitate/cost.
Aspectele privind modul de determinare a fiecărui criteriu de atribuire în parte, factorii de evaluare care pot/nu
pot fi utilizați de entitatea contractantă, în funcție de specificul obiectului contractului, posibilitatea stabilirii
unei ponderi pentru fiecare factor de evaluare sau a unui algoritm specific de calcul, situațiile în care nu este
permisă utilizarea anumitor criterii de atribuire precum și cele în care se impune utilizarea doar a anumitor
criterii de atribuire, modalitatea de calculare/evaluare a costurilor pe care le implică pentru entitatea
contractantă utilizarea produsului/serviciului/lucrării achiziționate precum și alte aspecte referitoare la criteriile
de atribuire pe care entitatea contractantă are dreptul să le aplice se regăsesc, în principal, în cuprinsul art.
209-214 din Legea nr. 99/2016 și al art. 38-40 din Anexa la H.G. nr. 394/2016. Prin urmare, având în vedere cele
expuse mai sus, instituția noastră nu este în măsură să recomande un anumit criteriu de atribuire care ar putea fi
folosit de către o entitate contractantă pentru achiziționarea de produse constând în gaze naturale/energie
electrică, a căror valoare estimată depășește pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, însă,
în sprijinul acestui demers, recomandăm consultarea Notificării ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului
de atribuire în cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun
încheierea unor acorduri-cadru, publicată pe site-ul instituției noastre în data de 11.06.2018. În ceea ce privește
factorii de evaluare pe baza cărora se poate determina cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost în cazul
achizițiilor de gaze naturale/energie electrică, considerăm că entitatea contractantă poate analiza, în funcție de
specificul, obiectul și condițiile de executare a contractului, în limitele/condițiile legislației specifice domeniului
gazelor naturale și energiei electrice sau ale altor prevederi legale incidente, posibilitatea inserării unor factori
de evaluare privind: furnizarea energiei/gazelor naturale (la același preț) în condiții de calitate și/sau
putere/caracteristici tehnice superioare celor minime reglementate/obligatorii, termenul de livrare, condițiile
privind transportul și distribuția, condițiile de verificare, întreținere, reparare, înlocuire a contoarelor etc.
Speta 702. Consiliere metodologică privind posibilitatea utilizării criteriului de atribuire „prețul cel mai
scăzut” în cadrul unei proceduri de atribuire având ca obiect Servicii de proiectare - Studiu topografic și
studiu geotehnic, respectiv actualizare documentați de avizare a lucrărilor de intervenție – D.A.L.I. inclusiv
expertiză tehnică, studiu acustică sală, studiu componente artistice ce implică și proiectul de intervenție,
documentație pentru obținerea certificatului de urbanism și a avizelor solicitate pentru un obiectiv de
investiții având ca obiect reabilitarea și consolidarea unei clădiri clasificat A în Lista Monumentelor Istorice,
având în vedere prevederile art. 187 din Legea nr. 98/2016, art. 32 din H.G. nr. 395/2016 și art. 10 din
Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017.
Raspuns:
Potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai
scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de achiziţie
publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi
cu nivel de complexitate ridicat. Totodată, la art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, se prevede că în cazul
contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică,
elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriile de
atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” se aplică în mod obligatoriu,
iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. Astfel, așa cum reiese din prevederile legale
sus-menționate, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criteriile de atribuire „cel mai bun raport
calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” în cazul atribuirii anumitor contracte de servicii atunci când
sunt îndeplinite cumulativ două condiții esențiale : - serviciile în cauză vizează realizarea unor activități cu
caracter intelectual, ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea unor soluții în domenii cum ar fi,
fără a se limita la: managementul proiectelor, proiectare urbanistică și peisagistică, arhitectură, inginerie, sau
tehnologia informațiilor și a comunicațiilor. - serviciile intelectuale de tipul celor identificate mai sus implică
activități de complexitate ridicată, care presupun un grad ridicat de particularizare și adaptare a acestora la
specificul necesităților autorității contractante, dificultate semnificativă în privința planificării procesului de
implementare a activităților raportat la specificul contractului/proiectului. Astfel, în ceea ce privește prestarea
serviciilor de inginerie și proiectare, ce fac obiectul contractului în analiză, apreciem că aceste servicii se
încadrează în categoria serviciilor intelectuale, conform mențiunilor făcute anterior, autoritatea contractantă
având, însă, responsabilitatea de a stabili nivelul de complexitate al activităților pe care le presupun serviciile
intelectuale în discuție, prin personal calificat în domeniu (ingineri, arhitecți, etc - care sunt în posesia anumitor
certificări/autorizări ce le conferă dreptul de a determina și motiva aspectul în cauză), în vederea luării deciziei
dacă se impune sau nu, raportat la prevederile legale invocate anterior, obligația aplicării unuia dintre criteriile
de atribuire cel mai bun raport calitate-preț /cel mai bun raport calitate-cost pentru atribuirea contractului. În
subsidiar, dorim să subliniem că în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (31) din Legea nr.98/2016 (astfel
cum a fost modificată prin prevederile O.U.G. nr. 45/2018), indiferent de obiectul achiziției, „Autoritatea
contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii
sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1)”.
Speta 689. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea utilizării criteriului „prețul cel mai scăzut” în
cazul unei proceduri ce urmează a se finaliza printr-un acord-cadru având ca obiect furnizarea de energie
electrică
Raspuns:
Având în vedere că în cadrul solicitării înaintate se face referire la aplicarea unei proceduri de licitație deschisă
având ca obiect încheierea unui acord-cadru de furnizare energie electrică cu durata de 24 luni, precizăm că,
raportat la noile prevederi ale art. 187 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate utiliza
criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare
estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (prevederea
legală în discuție nu face distincție între procedurile de atribuire a respectivului contract, regula fiind aplicabilă
tututor acestor proceduri– n.n.). În caz contrar, autoritatea contractantă va avea la dispoziție doar unul dintre
criteriile: - costul cel mai scăzut; - cel mai bun raport calitate-preţ; - cel mai bun raport calitate-cost, așa cum
sunt prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b)-d) din lege. Totodată, este necesar să precizăm că, luând în considerare
pevederile legale menționate anterior, ANAP a transmis o Notificare în data de 11.06.2018, cu privire la modul de
stabilire a criteriului de atribuire în cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire
ce presupun încheierea unor acorduri-cadru, potrivit căreia, având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din
Legea nr. 98/2016 ce definesc contractul de achiziție publică, precum și cele ale art. 2 alin. (2) din lege
referitoare la principiul proporționalității, principiu ce presupune stabilirea tuturor condițiilor din cadrul unei
proceduri de atribuire proporțional cu obiectul și valoarea contractului de achiziție publică ce urmează a fi
încheiat, dispoziția nou introdusă prin alin. (3) al art. 187, menționat mai sus, se raportează la valoarea estimată
a contractului de achiziție publică pe care îl va încheia autoritatea contractantă și nu la valoarea estimată a
întregii achiziții. Astfel, referitor la procedurile de atribuire ce presupun încheierea de acorduri-cadru, luând în
considerare definiția acordului-cadru, precum și prevederile art. 20 din H.G. nr. 395/2016, modul de stabilire a
criteriului de atribuire se va raporta la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. Pe cale de
consecință, dacă valoarea celui mai mare contract subsecvent ce urmează a se încheia în baza acordului-cadru
respectiv nu este mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă poate utiliza
criteriul preţul cel mai scăzut în cadrul procedurii de licitație deschisă având ca obiect încheierea unui acord-
cadru de furnizare energie electrică cu durata de 24 luni. În situația în care, totuși, nu poate fi utilizat criteriul
prețul cel mai scăzut, vă propunem, având în vedere obiectul contractului, utilizarea criteriului cel mai bun
raport calitate-preţ, utilizând următorii factori de evaluare, cu ponderile aferente: preț - 90%, discount la
factură - 10%.
Speta 659. Consiliere mentodologică cu privire la alegerea criteriului de atribuire în cazul unei proceduri
simplificate care se derulează într-o singură etapă/mai multe etape
Raspuns:
Conform art. 187 din Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul-
cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Totodată, autoritatea
contractantă stabileşte cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din
punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai
bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost. Conform alin. (3^1) al articolului mai sus menționat,
autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează
produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depășește pragurile prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Așadar, în situația în care autoritatea contractantă decide desfășurarea
procedurii simplificate, ea poate utiliza oricare din criteriile de atribuire, indiferent dacă decide sau nu
derularea acesteia în mai multe etape. Prin urmare, legea nu impune condiții în alegerea criteriilor de atribuire
pentru aplicarea procedurii simplificate atâta timp cât aceasta este organizată cu respectarea prevederilor art. 7
alin. (2) din același act normativ, alegerea criteriului de atribuire fiind lăsată exclusiv la latitudinea autorității
contractante.
Speta 611. Consiliere metodologică cu privire la utilizarea factorilor de evaluare care se referă la
„experiența profesională, respectiv calificarea și/sau modul de organizare ale experților cheie” doar în cazul
contractelor de servicii având ca obiect prestații intelectuale, respectiv a contractelor ce includ o
componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestații intelectuale care presupun activități cu nivel
de complexitate ridicat
Raspuns:
Potrivit art. 32 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, atunci când autoritatea contractantă aplică, în temeiul art. 187
alin. (3) lit. c) și d) din Legea nr. 98/2016, criteriile de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai
bun raport calitate-cost”, factorii de evaluare a ofertelor, pe care autoritatea are obligația să-i stabilească
conform prevederilor art. 187 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, se pot referi și la organizarea, calificarea și
experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului ce va
realiza efectiv activitățile ce fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra
nivelului de executare și a rezultatului acestuia. Precizăm că prevederile legale sus-menționate sunt corelate cu
dispozițiile Directivei 2014/24/UE. Astfel, teza 1 a considerentului 94 din directiva în discuție prevede
următoarele: „În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de performanță al
contractului, autorităților contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de
atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului alocat executării contractului în cauză, deoarece
acesta poate afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei”. Teza a 2-a a
aceluiași considerent din Directiva 2014/24/UE aduce lămuriri cu privire la categoriile de contracte pentru care
autoritățiile contractante ar putea utiliza organizarea, calificarea și experiența personalului drept criteriu de
atribuire, specificându-se în acest sens că „Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii
intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanță sau serviciile de arhitectură”. Astfel, în vederea aplicării
prevederilor legale anterior precizate, art. 3 alin. (6) din Instrucțiunea nr. 1/2017 vine să expliciteze/clarifice
importanța și impactul pe care îl poate avea calificarea și/sau experiența profesională a personalului cheie în
cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestații intelectuale care
presupun activități cu nivel de complexitate ridicat, precizându-se faptul că acestea reprezintă caracteristici ale
ofertei ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcțional al acestiea, fiind considerate un avantaj calitativ ce
poate fi punctat și, pe cale de consecință, se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire
preț-calitate/cost-calitate. În conformitate cu dispozițiile legale mai sus citate, prin prevederile art. 10 alin. (1)
din Instrucțiunea nr. 1/2017 se identifică două situații în care calificarea, experiența profesională și/sau modul
de organizare a/ale personalului-cheie, după caz, vor fi utilizați ca factori de evaluare, în cadrul criteriului de
atribuire preț-calitate/cost-calitate: a) în cazul contractelor ce au ca obiect realizarea unor prestaţii intelectuale
care presupun o complexitate ridicată, respectiv care includ activităţi cu caracter intelectual ce au ca rezultat
identificarea, elaborarea şi dezvoltarea soluţiei tehnice ce stă la baza implementării respectivelor contracte (ex:
contractele de servicii ce au ca obiect consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare
sau altele asemenea; contractele de lucrări ce includ, deopotrivă, proiectarea soluţiei tehnice şi execuţia
lucrărilor aferente implementării acesteia; contractele de servicii ce au ca obiect dezvoltarea unor sisteme
informatice etc). b) cazul contractelor de servicii de natura/tipul celor de consultanţă/asistenţă tehnică,
elaborare studii, proiectare, supervizare şi altele asemenea aferente unor proiecte/obiective de investiţii de
complexitate ridicată (ex: realizarea proiectului tehnic aferent execuţiei lucrărilor de construcţie a unei
autostrăzi; consultanţă în vederea remodelării proceselor interne şi elaborarea unei noi arhitecturi
organizaţionale în scopul eficientizării activităţii unei entităţi cu activitate complexă (cum ar fi, de exemplu,
reglementare şi monitorizare de piaţă într-un domeniu strategic; buget mare de investiţii etc.). Pe cale de
consecință, având în vedere considerentele expuse mai sus, apreciem că autoritatea contractantă poate utiliza
ca factori de evaluare, în cazul aplicării criteriilor de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai
bun raport calitate-cost”, organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea
contractului, pentru toate categoriile de contracte care includ în componența acestora o componentă
semnificativă de prestații intelectuale, autoritatea contractantă fiind în acest sens responsabilă cu privire la
cazurile în care poate uza de prevederile legale amintite anterior în vederea realizării achizițiilor, prin raportare
la natura și complexitatea obiectului contractelor ce urmează a fi atribuite.

eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind obligativitatea
alegerii criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ” sau posibilitatea alegerii criteriului „preţul
cel mai scăzut” ţinând cont că elaborarea proiectului tehnic pentru defiinţarea celor 5 construcţii uşoare
existente pe amplasamentul obiectivului de investiţii nu se consideră a fi o „prestaţie intelectuală aferentă
unor proiecte de complexitate ridicată”, în sensul art. 187 din Legea nr. 98/2016
Raspuns:
În ceea ce priveşte obligativitatea alegerii criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ” sau
posibilitatea alegerii criteriului „preţul cel mai scăzut” menţionăm că potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea
nr. 98/2016 autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriul de atribuire „costul cel mai scăzut sau
preţul cel mai scăzut” în cazul „anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări
sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat”.
Din analiza prevederilor sus menţionate reiese că interdicţia de aplicare a criteriilor de atribuire „costul cel mai
scăzut sau preţul cel mai scăzut” vizează atât contractele de servicii cât şi contractele de lucrări care au ca
obiect servicii intelectuale. Potrivit art. 32 alin. (6) din anexa la H.G. nr. 395/2016, emis în aplicarea art. 187
alin. (8) şi (9) din Legea nr. 98/2016 „în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum
ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte
de complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea
alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. Astfel, în conformitate cu prevederile sus-menţionate,
autorităţile contractante au obligaţia să utilizeze criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ” sau „cel
mai bun raport calitate-cost” în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de servicii care au ca obiect
prestaţii intelectuale aferente unor proiecte de complexitate ridicată, inclusiv în cazul contractelor de servicii de
proiectare menţionate expres în textul de lege. Ca urmare, în cazul contractelor având ca obiect servicii de
proiectare analiza gradului de complexitate se va face la nivelul proiectului care va fi implementat, în cazul
menţionat analiza realizându-se la nivelul obiectivului de investiţii pentru care sunt necesare serviciile care vor fi
achiziţionate. Precizăm că analiza considerentelor de ordin tehnic în funcţie de care este stabilit gradul de
complexitate al proiectelor/obiectivelor de investiţii este în sarcina autorităţii contractante care trebuie să fie în
măsură să justifice alegerea criteriului de atribuire prin intermediul strategiei de contractare în etapa de
planificare/pregatire a achiziţiei (art. 9 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016).
Speta 299. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare şi lucrări în domeniul

infrastructurii de transport rutier finanţate prin POIM 2014-2020, inițiate în S.E.A.P., autoritatea
contractantă a prevăzut în Fișele de date utilizarea factorului de evaluare „Perioada de garanţie a lucrărilor
şi schimbarea stratului de uzură”, solicitând ofertanţilor prezentarea în Propunerea tehnică atât a
metodologiei care va fi utilizată pentru schimbarea stratului de uzură, cât şi a programului de execuţie al
acestei activităţi. Având în vedere acest aspect, se solicită opinia cu privire la necesitatea existenţei unui
corespondent al acestui factor de evaluare la nivelul Propunerii financiare a ofertanţilor, respectiv
necesitatea evidenţierii în cadrul Graficului de plăţi, în mod distinct, a preţului ofertat pentru această
categorie de lucrări executată în perioada de garanţie a lucrărilor. În lipsa acestei menţiuni, se consideră că
nu se va putea realiza o evaluare transparentă a ofertelor, cu respectarea tratamentului egal, fiind încălcate
prevederile art. 189 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Pentru a remedia acest aspect autoritatea contractantă
are posibilitatea de a modifica, înainte de depunerea ofertelor, formularele Grafic de plăţi şi Grafic de
preţuri prin introducerea unei linii distincte privind înlocuirea stratului de uzură în perioada de garanţie.
Raspuns:
Precizăm că, din analiza prevederilor documentaţiilor de atribuire publicate în S.E.A.P. aferente procedurilor de
atribuire inițiate, referitoare la factorul de evaluare „Perioada de garanţie a lucrărilor şi schimbarea stratului de
uzură”, rezultă că „schimbarea stratului de uzură” reprezintă o activitate care va fi realizată în perioada de
garanţie a lucrărilor, ofertată suplimentar faţă de perioada de garanţie minim acceptată de 60 de zile, activitate
care necesită prezentarea la nivelul Propunerii tehnice atât a metodologiei de lucru cât şi a programului de
execuţie specific acestei activităţi. De asemenea, conform menţiunilor din cadrul algoritmului de calcul aferent
factorului de evaluare, „schimbarea stratului de uzură” se iniţiază după trecerea perioadei de garanţie minime si
trebuie realizată integral într-un termen care nu va depăşi 6 luni, până la recepţia finală a lucrării. În cadrul
documentaţiilor de atribuire publicate în S.E.A.P., autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor un
formular specific, respectiv Formularul nr. 5 „Aspecte tehnice ofertate suplimentar faţă de cerinţele minime ale
documentaţiei de atribuire”, în care ofertanţii au obligaţia să prezinte informaţii necesare pentru calcularea
punctajului aferent factorilor de evaluare privind componenta tehnică. Cu toate acestea, având în vedere că
propunerea tehnică şi propunerea financiară trebuie să fie corelate, această activitate ofertată suplimentar, care
va avea o metodologie de lucru şi un program de execuţie specific prezentate la nivelul propunerii tehnice,
trebuie să aibă corespondent în cadrul propunerii financiare. De asemenea, în ceea ce priveşte stabilirea
perioadei de garanţie şi schimbarea stratului de uzură drept factor de evaluare în cadrul criteriului de atribuire
„cel mai bun raport calitate-preţ”, suntem de opinie că utilizarea acestui factor este neadecvată în situaţia în
care nu este cuantificat într-un element de cost, asumat şi inclus de autoritatea contractantă în graficul de plăţi,
pentru a asigura ofertanţilor posibilitatea de a structura în mod clar şi transparent propunerea financiară,
evitând astfel prezentarea de oferte sub-evaluate care conduc la distorsionarea concurenţei. Totodată,
menţionăm că potrivit reglementărilor în vigoare în domeniul infrastructurii de transport, operaţiunea de
schimbare a stratului de uzură reprezintă activităţi de întreţinere/reparaţii în perioada de garanţie, care pe de-o
parte sunt în sarcina autorităţii contractante, iar pe de altă parte nu pot fi realizate, decontate şi înregistrate în
contabilitate în cadrul lucrărilor de investiţii. În concluzie, în vederea respectării prevederilor art. 189 alin. (1) şi
(2) din Legea nr. 98/2016, pentru a se asigura o concurenţă reală între operatorii economici participanţi la
procedura de atribuire, considerăm că schimbarea stratului de uzură în perioada suplimentar ofertată de garanţie
a lucrărilor ar trebui cuantificată într-un element de cost cuprins în preţul ofertat prin propunerea financiară
depusă în cadrul procedurii de atribuire.
Speta 196. O autoritatea contractantă a organizat, în anul 2008, o procedura de atribuire a contractului de
furnizare de produse și reabilitare spațiu chirurgie cardiovasculară. Având în vedere faptul că obiectul
contractului respectiv cuprinde și lucrări de instalare/punere în funcțiune a produselor furnizate se pune în
discuție: - natura contractului de achiziție publică; - stabilirea cerințelor minime de calificare.
Raspuns:
Pentru stabilirea naturii juridice a contractului de achiziție publică se impune să se facă o distincție clară între
tipurile de contracte, în speță, contractul de lucrări și contractul de furnizare, după cum urmează: Potrivit
dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr. 34/2006, contractul de lucrări este acel contract de achiziție publică care are
ca obiect: a) fie execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 sau execuția unei
construcții; b) fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa
nr. 1 sau atât proiectarea, cât și execuția unei construcții; c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcții
care corespunde necesității și obiectivelor autorității contractante, în măsura în care acestea nu corespund
prevederilor lit. a) și b). În sensul celor arătate mai sus, prin „construcție” se înțelege rezultatul unui ansamblu
de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție
tehnică sau economică. Potrivit art. 5 alin. (1) și alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, contractul de furnizare este
acel contract de achiziție publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai
multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opțiune de cumpărare,
contractul de achiziție publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse și, cu titlu accesoriu,
operațiuni/lucrări de instalare și punere în funcțiune a acestora este considerat contract de furnizare.
Prevederile alin. (2) ale articolului ante-menționat stipulează că operațiunile/lucrările de instalare și punere în
funcțiune a produselor livrate ca obiect principal al contractului, executate cu titlu accesoriu, fac parte din
respectivul contract de furnizare. Prin urmare, în măsura în care lucrările aferente contractului în discuție au
caracter accesoriu, fiind lucrări de instalare/punere în funcțiune a produselor furnizate, așa cum prevede art. 5
alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, mai sus citat, precizăm că respectivul contract poate fi calificat ca fiind un
contract de furnizare. Referitor la stabilirea cerințelor minime de calificare Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2)
din Ordinul nr. 509/2011, stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție rămâne la latitudinea autorității
contractante, aceasta având obligația de a ține cont de complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura
contractului de achiziție publică ce urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiții ce nu
prezintă relevanță sau sunt disproporționate în raport cu ceea ce urmează a se achiziționa. În vederea respectării
principiului proporționalității cerințelor de calificare în raport cu natura și complexitatea contractului de
achiziție publică, autoritatea contractantă nu trebuie să impună îndeplinirea unor condiții cum ar fi cele
menționate în cuprinsul art. 9 din H.G. nr. 925/2006, iar atunci când impune cerințe minime de calificare
referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională autoritatea
contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă
întocmită potrivit art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 și care se atașează la dosarul achiziției. Referitor la
capacitatea de exercitare a activității profesionale Potrivit dispozițiilor art. 183 din O.U.G. nr. 34/2006,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente edificatoare
care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenența
din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din țara în care ofertantul/candidatul este
stabilit. Totodată, în conformitate cu prevederile Anexei nr. 1 (Coloana Formulări Nerestrictive) a Ordinului nr.
509/2011, nu este considerată restrictivă solicitarea de către autoritatea contractantă a documentelor
edificatoare considerate necesare pentru dovedirea apartenenței la categoria profesională impusă de îndeplinirea
contractului: certificate, atestate, autorizații etc., în funcție de specificul contractului, în situația în care există
reglementări legale care impun deținerea unor astfel de documente. În speță, este vorba despre certificatul
constatator emis de O.N.R.C. din care rezultă obiectul de activitate al unui operator economic, obiect de
activitate care trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator emis de O.N.R.C.
Totodată, subliniem că, dacă există acte normative care instituie obligativitatea deținerii unor anumite
certificate/autorizații etc., în vederea îndeplinirii contractului de achiziție publică, se invocă, la nivelul fișei de
date, actul normativ în cauză și se justifică cerința respectivă la nivelul notei justificative privind criteriile de
calificare. Pe cale de consecință, apreciem că solicitarea, în cadrul documentației de atribuire a Certificatului
O.N.R.C. se justifică și nu poate fi considerată restrictivă. Referitor la capacitatea tehnică și/ sau profesională
Referitor la cerința de calificare care vizează experiența operatorilor economici în cazul atribuirii unui contract
de furnizare, art. 188 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 stipulează că, în cazul aplicării unei proceduri
pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a
ofertanților/candidaților autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul,
de volumul și de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate și numai în măsura în care aceste
informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, o listă a principalelor livrări de produse efectuate în
ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități
contractante sau clienți privați. În conformitate cu prevederile art. 9 lit. a) din H.G. nr. 925/2006, formularea
unei cerințe minime de calificare privind experiența similară este considerată restrictivă atunci când autoritatea
contractantă solicită ca suma valorilor/cantităților de produse furnizate, servicii prestate și lucrări executate,
incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienței lui
similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi
furnizate/prestate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit. În ceea ce privește numărul de
contracte pe care autoritatea contractantă îl poate solicita pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime de
calificare referitoare la experiența similară, precizăm că aceasta trebuie să aibă în vedere respectarea
principiului proporționalității, motiv pentru care, în funcție de natura achiziției, aceasta poate solicita: fie
prezentarea unui singur contract a cărui valoare să fie cel puțin egală cu o valoare care să nu depășească
valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit; fie prezentarea unui număr maxim (număr stabilit de
către autoritatea contractantă) de contracte a căror valoare cumulată să fie cel puțin egală cu o valoare care să
nu depășească valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit; fie un număr de contracte lăsat la
latitudinea operatorilor economici, contracte a căror valoare cumulată să fie cel puțin egală cu o valoare care să
nu depășească valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit. În cazul în care valoarea cumulată a
contractelor solicitate prin respectiva cerință nu depășește valoarea estimată a produselor ofertate în baza
contractului care urmează să fie atribuit, considerăm că autoritatea contractantă nu încalcă prevederile art. 9
lit. a) din H.G. nr. 925/2006. În concluzie, pentru a face dovada îndeplinirii capacității tehnice și profesionale, în
conformitate cu prevederile art. 188 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, în ceea ce privește experiența
similară ofertanții trebuia să prezinte contracte în valoare cumulată cel puțin egală cu cea solicitată. În acest
sens, precizăm că solicitarea autorității contractante în vederea demonstrării capacității tehnice a operatorilor
economici nu a fost de natură să restrângă participarea operatorilor economici la atribuirea contractului de
achiziție publică. Referitor la certificarea sistemului calității În conformitate cu prevederile art. 35 din OUG nr.
34/2006, pentru nivelul calitativ al produsului ofertat se pot solicita certificate de conformitate a calității
produsului sau se pot face referiri la un anumit standard de calitate aferent produsului. Implementarea și
certificarea sistemului de management al calității demonstrează abilitatea unui operator economic de a furniza
constant un produs /serviciu conform cerințelor clienților și cerințelor legale. Potrivit art. 177 alin. (2) din
O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea
prezentării unei certificări specifice, aceștia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării
îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în
mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, dacă se
consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate. Pe cale de consecință, apreciem că
autoritățile contractante au dreptul de a solicita operatorilor economici direct implicați în procedura de atribuire
prezentarea certificatelor de calitate în cadrul documentelor de calificare, dacă aceste cerințe sunt relevante
pentru îndeplinirea contractului ce urmează să fie atribuit și sunt proporționale în raport cu natura și
complexitatea acestuia. În aceeași ordine de idei, în cazul în care operatorul economic nu deține un certificat de
calitate, astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligația de a accepta orice
alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile
prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calității (art. 193 din O.U.G. nr. 34/2006).
Speta 23. În cadrul caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire a contractului având ca obiect
prestarea serviciilor de dezvoltare software autoritatea contractantă solicită ca perioada de mentenanță
minimă obligatorie pentru software-ul dezvoltat să fie de 1 an de la finalizarea serviciilor de dezvoltare
(recepția finală), perioada de mentenanță ofertată peste cea obligatorie constituind factor de evaluare. În
această situație poate reprezenta mentenanța factor de evaluare al calității ofertei?
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016, serviciile postvânzare, asistența tehnică și
condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare pot fi
utilizate drept factori de evaluare pentru criteriile de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și „cel mai bun
calitate-cost”. Prin urmare, perioada de mentenanță ofertată peste cea obligatorie conform caietului de sarcini
poate constitui factor de evaluare, autoritatea contractantă având obligația de a motiva avantajele ce le va
aduce acest factor de evaluare.
Speta 22. Pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de
dezvoltare software autoritatea contractantă a apreciat că este nevoie de 7 experți cheie. În această
situație, în cadrul caietului de sarcini vor fi incluse cerințele privind calificarea, experiența profesională
și/sau modul de organizare a personalului-cheie referitoare la toți cei 7 experți urmând ca în cadrul
factorului de evaluare să se detalieze caracteristicile ce se vor puncta suplimentar pentru cei 4 experți sau
în cadrul caietului de sarcini vor fi trecuți doar cei 3 experți care nu constituie factor de evaluare al ofertei?
Raspuns:
Conform prevederilor art. 12 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, „atunci când stabilește factorii de evaluare
privind calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare a experților-cheie, autoritatea/entitatea
contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociați unei/unor extinderi a cerinței/cerințelor minime
obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelație cu valori superioare ale nivelurilor
de calificare și/sau experiență profesională prezentate de experții-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare,
față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de
evaluare sunt relevanți și reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse,
avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelați cu specificul
activităților și domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract”. Așadar, în cadrul caietului de
sarcini vor fi incluse cerințele minime obligatorii referitoare la toți 7 experți necesari pentru îndeplinirea
contractului de achiziție publică, iar în cadrul factorului de evaluare se va prezenta algoritmul de calcul prin care
se punctează caracteristicile suplimentare pentru cei 4 experți față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru
ca propunerea tehnică să fie declarată conformă.
Speta 21. Pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de
dezvoltare software autoritatea contractantă a apreciat că este nevoie de 7 experți cheie, în cazul în care
aceasta va alege criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-
cost”, se pot utiliza doar 4 dintre cei 7 experți cheie ca factor de evaluare al ofertelor?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 187 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, pentru criteriile de atribuire „cel
mai bun raport calitate-preț”/„cel mai bun calitate-cost”, factorii de evaluare pot viza organizarea, calificarea și
experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului
desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului. Dat fiind
faptul că în speța de față este vorba despre un contract de achiziție publică având ca obiect realizarea unor
prestații intelectuale care presupun o complexitate ridicată, autoritatea contractantă poate utiliza în cadrul
criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate-preț”/„cel mai bun calitate-cost” ca factor de evaluare
calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare a personalului cheie.
6.7 Alte aspecte privind documentația de atribuire
Speta 699. Consiliere metodologică privind modul de calcul/stabilire atât a numărului de zile până la care se
pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor, cât și a termenului
maxim de răspuns la solicitările de clarificări în cazul procedurilor de atribuire, implicit în cazul procedurii
simplificate ținând cont de prevederile art. 172, art. 173 din Legea nr. 99/2016, art. 29 și art. 108 din H.G.
nr. 394/2016.
Raspuns:
Referitor la stabilirea/calcularea atât a numărului de zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data
limită de depunere a ofertelor/candidaturilor, cât și a termenului maxim de răspuns la solicitările de clarificări în
cazul procedurilor de atribuire (implicit în ceea ce privește procedura simplificată) precizăm în primul rând că,
acest aspect intră în responsabilitatea exclusivă a entităților contractante. În ceea ce privește modalitatea de
calcul/stabilire a termenelor sus precizate, entitatea contractantă trebuie să țină cont însă de următoarele
aspecte: -legislația în materie (art. 162 din Legea nr.99/2016) prevede ca obligație din partea entităților
contractante stabilirea unor perioade minime între data transmiterii invitaţiei de participare la o procedură
concurenţială de ofertare şi data-limită pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, - potrivit
prevederilor aceluiași articol anterior menționat, entitățile contractante au obligaţia de a corela şi stabili
perioada de depunere a ofertelor/solicitărilor de participare, în funcţie de complexitatea contractului
sectorial/acordului-cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de
un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor/solicitărilor de participare şi pentru
pregătirea documentelor de calificare şi selecţie care sunt solicitate prin documentele achiziţiei. Prin urmare,
corelând informațiile din cadrul celor două paragrafe sus precizate, rezultă că entitățile contractante pot stabili
perioade mai mari decât perioadele minime de depunere a ofertelor/solicitărilor de participare obligatoriu de
respectat, în funcție de specificul și complexitatea achiziției necesar a fi realizată, cu luarea în considerare a
tuturor elementelor și aspectelor legale pe cale le implică achiziția. În acest sens, perioada cuprinsă între data
transmiterii anunțului de participare/simplificat/concurs şi data-limită pentru depunerea ofertelor/solicitărilor
de participare, va fi stabilită totodată prin raportare la termenele care trebuie respectate în cadrul acestei
perioade pentru aplicarea procedurii. Astfel, potrivit art. 172 din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are
obligația de a stabili: - pe de o parte, un termen limită până la care operatorii economici pot solicita clarificări în
legătură cu documentația de atribuire, - iar pe de altă parte, unul sau două termene-limită de răspuns la
solicitările de clarificări adresate de operatorii economici în termenul stabilit de entitate. Precizăm că stabilirea
termenelor sus-menționate se realizează prin corelarea acestora, în funcție de următoarele criterii/aspecte ce
trebuie avute în vedere: - acordarea operatorilor economici a unui timp rezonabil pentru studierea/aprofundarea
documentelor achiziției și formularea de întrebări pe care le consideră necesare (art. 29 alin. (2) din H.G. nr.
394/2016) în funcție de specificul și complexitatea obiectului achiziției, - alocarea unei perioade optime,
necesare elaborarării în mod consolidat a răspunsurilor la solicitările de clarificări de către entitatea
contractantă și transmiterii acestora în S.E.A.P. în termenul/termenele limită stabilit(e), cu respectarea totodată
a prevederilor art. 8 alin. (2) și (3) din normele de aplicare a O.U.G. nr.98/2017 privind verificările ex-ante ale
propunerilor de răspuns, - respectarea termenelor legale prevăzute la art. 173 din Legea nr. 99/2016, privind
transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări în S.E.A.P. de către entitatea contractantă : • pentru
procedura simplificată, cu cel puţin 6 zile (contract de achiziţie sectorială de lucrări), respectiv 3 zile (contract
de achiziţie sectorială de produse sau de servicii), sau cu cel puţin două zile (contract de achiziţie sectorială de
produse de complexitate redusă sau în situaţiile de urgenţă, demonstrate în mod corespunzător de către
entitatea contractantă), înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de
participare, • pentru celelalte proceduri, cu cel puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă
demonstrate în mod corespunzător de entitatea contractantă, prevăzute la art. 87 alin. (3), înainte de termenul
stabilit pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare. - alocarea unei perioade optime, din momentul
transmiterii răspunsurilor la solicitările de clarificări, pentru elaborarea ofertelor/depunerea solicitărilor de
participare de către operatorii economici. Având în vedere considerentele expuse mai sus, referitor la faptul că
unul sau două termene limită de răspuns la solicitările de clarificări ar fi insuficient(e), menționăm că entitatea
contractantă are posibilitatea de a lua în calcul stabilirea unei perioade de timp mai mare în vederea elaborării
răspunsurilor, astfel încât prin trasmiterea acestora în S.E.A.P. în termenul/termenele legale stabilite, pe de o
parte, entitatea să ofere operatorilor economici răspunsuri consolidate la toate aspectele care au făcut obiectul
solicitărilor de clarificari, iar pe de altă parte, operatorii economici să aibă o viziune de ansamblu corectă și
reală asupra a ceea ce s-a clarificat, în vederea întocmirii ofertelor în mod corespunzător. Totodată, precizăm
că, în temeiul art. 29 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă menţionează în anunţul de
participare/simplificat/de concurs că va răspunde doar la solicitările de clarificări adresate de operatorii
economici până la termenul-limită stabilit.
Speta 535. Ce documentație – tehnică cel puțin – se întocmește în situații extreme, de genul alunecări de
teren, inundații, accidente etc., având în vedere că de cele mai multe ori lucrările necesare, în astfel de
situații, nu se pot estima și nici cuantifica? Cum se stabilește valoarea și durata contractului de achiziție
publică ce se încheie în vederea achiziționării lucrărilor sus-menționate? Cum se va face decontarea
lucrărilor în discuție având în vedere că la momentul încheierii contractului nu există liste de cantități?
Raspuns:
Potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de
atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă,
corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de
atribuire. Totodată, art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016 definește documentația de atribuire ca fiind
candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. În ceea ce privește specificațiile tehnice,
acestea reprezintă, potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, cerințe, prescripții, caracteristici de
natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră
corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante. Astfel, din prevederile legale redate mai sus,
precum și din cuprinsul art. 83 și al art. 155 din Legea nr. 98/2016, respectiv al art. 20 alin. (2) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, se desprinde obligația autorității contractante de a se asigura, la momentul inițierii procesului de
achiziție publică, că documentele achiziției reflectă necesitatea reală, completă, corectă și actuală a acesteia,
pentru acoperirea căreia se impune achiziționarea produsului/serviciului sau lucrării în cauză. În acest sens
considerăm că elaborarea documentației de atribuire trebuie să aibă la bază documente actualizate la momentul
inițierii procesului de achiziție publică. Astfel, o identificare corectă, reală și coerentă a necesităților autorității
contractante va determina identificarea obstacolelor tehnice sau legale care îngreunează satisfacerea necesității,
obstacole care întotdeauna sunt cuantificabile financiar. În acest sens, competențele compartimentului intern
specializat de a verifica/completa/modifica/amenda/interpreta informațiile de care dispune pentru elaborarea
strategiei de contractare și/sau a specificațiilor tehnice - informații emise și transmise de compartimentele
autorității contractante care identifică necesitatea - au în vedere identificarea la nivelul pieței a caracteristicilor
tehnice solicitate, a disponibilității respectivelor produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare
(transport, montaj și punere în funcțiune, piese de schimb, instruire personal, etc). Având în vedere cele de mai
sus, precizăm că autoritatea contractantă stabilește conținutul documentației tehnice, durata și valoarea
contractului, precum și modalitatea de decontare a lucrărilor prin raportare la necesitatea care a determinat
achiziția în cauză.
Speta 516. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de recunoaștere a autorizărilor pentru

persoanele fizice și juridice rezidente în state care nu fac parte din U.E. sau nu sunt afiliate la SEE, precum
și posibilitatea introducerii în cuprinsul documentațiilor de atribuire a unei cerințe de prezentare de către
persoanele fizice/juridice și experții cheie nerezidenți a dovezii autorizării/recunoașterii documentelor
echivalente care atestă prestarea unor servicii similare celor ce fac obiectul contractului în statul de origine.
Raspuns:
Precizăm că unul dintre principiile care guvernează achizițiile publice este cel al recunoaşterii reciproce, potrivit
căruia în cazul operatorilor economici străini autorităţile/entităţile contractante au obligaţia de a accepta
documente echivalente celor solicitate la nivelul documentaţiei de atribuire, emise în conformitate cu legislaţia
din ţara de origine a operatorilor economici. Având în vedere că modalitatea de recunoaștere a acestor
documente echivalente nu face obiectul legislației din domeniul achizițiilor publice, apreciem că devin incidente
reglementările specifice privind recunoașterea și echivalarea documentelor emise în alte state, inclusiv, dacă
este cazul, tratatele încheiate în acest sens de Statul român cu anumite state. În ceea ce privește posibilitatea
de a insera în cuprinsul documentației de atribuire aferentă unui contract de servicii a unei cerințe care vizează
modul de prezentare de către persoanele fizice/juridice și experții cheie nerezidenți a dovezii
autorizării/recunoașterii documentelor echivalente care atestă prestarea unor servicii similare în statul de
origine, apreciem că aceasta este incompletă, neacoperind situațiile în care documentele echivalente sunt emise
în state care nu fac parte din U.E. sau nu sunt afiliate la S.E.E. Prin urmare, considerăm că se impune
completarea cu o referire la prezentarea dovezii recunoașterii documentelor echivalente emise în state care nu
sunt membre U.E. și nici nu sunt afiliate la S.E.E în situațiile în care reglementările specifice în domeniu și/sau
tratatele încheiate de Statul român cu statele respective impun o anumită procedură de recunoaștere/echivalare
a documentelor emise în aceste state. Referitor la documentele echivalente emise în alte state, apreciem că
acestea trebuie să facă dovada deținerii dreptului de a presta servicii similare în statul de origine și nu dovada
prestării efective a unor astfel de servicii, în speță fiind vorba despre atestarea capacității de exercitare a
activității și nu despre demonstrarea experienței similare. În ceea ce privește obligația ofertantului declarat
câștigător de a depune o declarație pe propria răspundere conform căreia, până la semnarea contractului, va
prezenta dovada autorizării/recunoașterii documentelor echivalente emise în alte state, considerăm că este
suficient să se menționeze în cuprinsul documentației de atribuire (respectiv în fișa de date a achiziției) obligația
pentru ofertantul declarat câștigător de a prezenta autorizarea/dovada respectivă după aplicarea criteriului de
atribuire și înainte de aprobarea raportului procedurii, respectiv înainte de transmiterea comunicărilor către
ofertanții implicați în procedură (sau înaintea raportului intermediar, în cazul procedurilor în mai multe etape),
fără a se mai solicita depunerea unei declarații pe propria răspundere în acest sens.
Speta 502. Consiliere metodologică privind legalitatea inițierii unei proceduri de achiziție publică în baza
unui Acord de Mediu care este vechi, expirat și nevalid.
Raspuns:
Inițierea și aplicarea unei proceduri de atribuire de către o autoritate contractantă se realizează atât cu
respectarea prevederilor legale în materie de achiziții publice, cât și a legislației de specialitate în domeniul
obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. Astfel, în cazul realizării unor proiecte de infrastructură de mare
avergură (cum ar fi construcții de autostrăzi, drumuri naționale, etc), lansarea procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziție publică aferente implică, în prealabil, planificarea și pregătirea achizițiilor în cauză cu
luarea în considerare a tuturor cerințelor, criteriilor și regulilor necesare și obligatorii pe care le implică
atribuirea unor astfel de contracte, ținând cont în acest sens de respectarea reglementărilor în domeniul
achizițiilor publice, precum și a celor specifice legislației aplicabile obiectului contractelor. Ca atare, la
momentul inițierii procedurii, toate elementele și cerințele prevăzute de autoritatea contractantă în
documentele achiziției trebuie să reflecte aplicarea conformă a reglementărilor legale în vigoare, pentru a oferi
o informare corectă și completă operatorilor economici intersați să participe la procedură și să depună ofertă.
Spre exemplu, pentru proiectele de infrastructură rutieră a căror activități pot avea impact asupra mediului,
autoritatea contractantă are obligația - obținerii Acordului de mediu în vederea demarării și realizării acestora,
acord care trebui să fie valabil la momentul lansării procedurii și care să confirme faptul că s-au luat toate
măsurile necesare respectării cadrului legal pentru implementarea obiectivelor propuse. Precizăm că procedura
de reglementare şi competenţele de emitere a Acordului de mediu sunt prevăzute în H.G. nr. 445/2009 şi O.M.
nr. 135/2010, A.N.A.P. neavând atribuții de a se pronunța cu privire la regulile în baza cărora se eliberează și
funcționează aceste acorduri, prevăzute de actele normative în cauză. În această ordine de idei, aducem în
discuție totodată dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora autoritatea contractantă are
obligația de a preciza în documentaţia de atribuire reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al
relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin
acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste domenii, care trebuie
respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică ori să indice instituţiile competente de la
care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective”. De asemenea, în
temeiul dispozițiilor alin. (2) al articolului sus invocat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita
operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile
relevante din domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă.
Speta 491. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de punere în aplicare a dispozițiilor art. 172 din
Legea nr. 99/2016 prin raportare la erata publicată la anunțul de participare al unei proceduri organizate de
entitatea contractantă, având următoarele mențiuni :„Număr de zile până la care se pot solicita clarificări
înainte de data limită de depunere a ofertelor: 15 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor”;
„Entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări: în a 10-a zi înainte de data limită de
depunere a ofertelor (e.c. răspunde clarificărilor într-o singură zi)”.
Raspuns:
Art. 172 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 reglementează pentru operatorii economici participanți la procedurile de
atribuire dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu
respectarea termenului-limită stabilit de entitatea contractantă în anunţul de participare. În speța dată,
înțelegem că entitatea contractantă a prevăzut, prin erata publicată, ca termenul limită până la care operatorii
economici înscriși la procedură pot solicita clarificări să fie de 15 zile înainte de data limită de depunere a
ofertelor. Prin urmare, începând din momentul publicării anunțului de participare și până la data în care se
împlinesc 15 zile calculate de la data limită de depunere a ofertelor, operatorii economici au dreptul de a solicita
clarificări entității contractante cu privire la documentația de atribuire. Totodată, dispozițiile alin. (2) al
articolului sus-menționat, reglementează pentru entitatea contractantă obligația stabilirii prin anunţul de
participare a unuia sau a două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de
clarificări/informaţii suplimentare. Conform art. 173 din Legea nr. 99/2016, răspunsul entităţii contractante la
solicitările de clarificări transmise în termenul prevăzut în anunţul de participare trebuie să fie comunicat cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de entitatea
contractantă, prevăzute la art. 87 alin. (3), înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. Precizăm că
potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX) „termen” înseamnă atât interval de timp (dinainte stabilit)
în limita căruia trebuie să se înfăptuiască, să se întâmple o acțiune, precum și, după caz, o dată fixă la care
potrivit unei învoieli, unei decizii sau unei dispoziții prealabile se execută o obligație, se înfăptuiește sau se
realizează o acțiune. Întrucât, astfel cum am menționat anterior, legiuitorul face trimitere la stabilirea unuia sau
a două termene limită de răspuns la toate solicitările de clarificări transmise de către operatorii economici,
subliniem că, din coroboarea prevederilor art. 172 și art. 173 din Legea nr. 99/2016, reiese că entitatea
contractantă are la dispoziție un intervalul de timp în care va pregăti răspunsurile la solicitările de clarificări
care se scurge: - de la data la care se încheie termenul limită de transmitere a solicitările de clarificări de către
operatorii economici (stabilit în anunțul de participare în temeiul art. 172 alin. (1) din Legea nr. 99/2016) - până
la data limită obligatoriu de respectat de către entitate cu privire transmiterea clarificările în SEAP, menționată
ca atare în anunțul de participare, încărcarea și publicarea răspunsurilor în Sistemul Electronic de Achiziții
Publice realizându-se însă într-o zi (atunci când entitatea stabilește un singur termen limită), sau, după caz, în
două zile diferite (atunci când entitatea stabilește două termene limită). Prin urmare, în speța dată, având în
vedere că prin erata publicată termenul limită de transmitere a solicitările de clarificări de către operatorii
economici este de „15 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor”, iar termenul limită de răspuns la
solicitările de clarificări este „a 10-a zi înainte de data limită de depunere a ofertelor”, apreciem că entitatea
are la dispoziție 5 zile pe parcursul cărora va analiza și pregăti răspunsurile la întrebările operatorilor economici,
urmând ca acestea să fie încărcate și publicate consolidat în SEAP într-o singură zi, respectiv, în a 10-a zi înainte
de data limită de depunere a ofertelor.
Speta 434. Ce se înțelege prin sintagmele „elemente ce descriu contextul achiziției sectoriale” și „indicatori
principali ce caracterizează rezultatul contractului” în sensul art. 62 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 394/2016.
Raspuns:
Subliniem că analiza modificărilor aduse caietului de sarcini ce stă la baza atribuirii unui contract sectorial ca
fiind substanțiale sau nu, în sensul art. 62 alin (2) din H.G. nr. 394/2016, vor fi tratate din aceeași perspectivă ca
și modificările aduse contractelor sectoriale. Astfel, pentru o mai bună înțelegere a termenilor în discuție, vă
îndrumăm să aveți în vedere prevederile Instrucțiunii președintelui ANAP nr. 3/2017, dispozițiile art. 13 alin. (2)
teza a doua ale acestui act normativ, potrivit cărora: „Condiţiile iniţiale ale competiţiei nu se referă doar la preţ,
ci şi la alte elemente, cum ar fi caracteristicile produselor/serviciilor/lucrărilor achiziţionate, volumul lucrărilor,
durata acestora, procesul tehnologic, care duc la modificarea indicatorilor performanţă şi calitate, respectiv
indicatori de rezultat” fiind relevante în acest sens. Prin urmare, elementele care descriu contextul achiziției
sectoriale sunt reprezentate de caracteristicile produselor/serviciilor/lucrărilor ce urmează a fi achiziţionate,
cum ar fi de exemplu volumul lucrărilor, durata acestora, procesul tehnologic sau orice alte specificații ce
descriu rezultatul ce se dorește a fi atins prin executarea contractului, cuantificat prin indicatorii de rezultat.
Speta 358. Cu referire la art. 75 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, se face trimitere în mod eronat la același
alin. (3) deși ar fi trebuie să se refere la alin. (1). Se va corecta această eroare?
Raspuns:
Potrivit art. 75 din H.G. nr. 394/2016, ,,(1) În cazul în care entitatea contractantă solicită îndeplinirea de către
candidaţi a unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii referitoare la forma
şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii, precum şi
termenul în care estimează că va finaliza verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare. (2) Entitatea
contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile
de natură să afecteze funcţionarea sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. (3) În situaţia în care se
constată erori sau omisiuni cu privire la informaţiile prevăzute la alin. (3), entitatea contractantă are obligaţia de
a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se, implicit, că se îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 225 alin. (1) lit. c) din Lege.” Remedierea acestei erori din cadrul alin. (3) al articolului menționat va putea
fi realizată prin modificarea textului de lege respectiv.
Speta 305. Consiliere metodologică cu privire la caracterul rezonabil al termenului de 10 zile pe care
autoritatea contractantă intenționează să îl stabilească pentru depunerea ofertelor refăcute ca urmare a
modificării unor clauze contractuale în baza unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor.
Raspuns:
Termenul prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, precizat de CNSC pentru aducerea la îndeplinire de
către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere dispuse de acesta, nu trebuie confundat cu termenul pe
care autoritatea contractantă îl stabilește pentru depunerea de către operatorii economici a ofertelor refăcute
ca urmare a adoptării de către aceasta a măsurilor de remediere dispuse de CNSC. Astfel, condiția ca termenul
precizat să nu fie mai scurt decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Consiliului vizează doar
termenul pe care CNSC îl stabilește pentru aducerea la îndeplinire de către autoritatea contractantă a măsurilor
de remediere dispuse de acesta. Prin urmare, apreciem că termenul pentru depunerea de către operatorii
economici a ofertelor refăcute ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere
dispuse de CNSC trebuie stabilit cu respectarea condițiilor legale de continuare a procedurii de atribuire și a
prevederilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice, în funcție de circumstanțele cauzei și de
complexitatea modificărilor pe care operatorii economici trebuie să le aducă ofertelor, legea neimpunând în
acest sens o limită minimă sau maximă care să fie respectată.
Speta 303. Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire aferente unui contract de lucrări cu o valoare
estimată de 3.790.905 lei.
Raspuns:
Potrivit art. 23 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 „A.N.A.P. evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a
anunțului de participare/simplificat/de concurs, conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor
publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, care intră
sub incidența prevederilor Legii, cu excepția caietului de sarcini sau a documentației descriptive, în măsura în
care valoarea estimată a achiziției este egală sau mai mare decât următoarele praguri: a) 225.000 lei pentru
contractul de furnizare; b) 225.000 lei pentru contractul de servicii; c) 2.250.000 lei pentru contractul de
lucrări.” Având în vedere că valoarea estimată a contractului de lucrări în discuție este de 3.790.905 lei,
documentația de atribuire aferentă va intra automat în evaluarea A.N.A.P.
Speta 150. O autoritate contractantă intenționează să transmită spre validare ANAP documentația ce are ca
obiect atribuirea a două contracte de achiziție publică de furnizare produse prin procedura simplificată (pe
loturi). Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui
mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție
publică, autoritatea contractantă a completat informațiile privitoare la Secțiunea I din Formularul disponibil
la adresa: https://integritate.e-licitație.ro. În urma verificării formularului fără publicare apăsând butonul
„VERIFICĂ”, a apărut pe ecran indicativul „ERROR” în care se menționează „ Secțiunea II- Ofertanți (poziție:
1), OFERTANT Câmpul „Ofertanți„ trebuie completat”, motiv pentru care autoritatea contractantă solicită
informații cu privire la modalitatea de completare a formularului de integritate.
Raspuns:
AADR a transmis o notificare autorităților contractante înregistrate în SEAP prin care informează că, începând cu
data de 20 iunie 2017, va fi disponibil la adresa: https://integritate.e-licitatie.ro, „Formularul de Integritate
privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese” în procedura de atribuire a contractelor
de achiziție publică, în conformitate cu Legea nr. 184/2016. Autentificarea în cadrul acestuia se va face cu
parola, contul de utilizator și certificatul cu care se accesează SEAP. Menționăm că ”Formularul de integritate
privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese” se constituie ca secțiune separată în
cadrul S.E.A.P., similar invitației/anunțului de participare, astfel că nu necesită obținerea unei forme care poate
fi listată (printată) pentru a putea fi supus aprobării conducerii autorității contractante. De asemenea, precizăm
că atașat notificării a fost transmis și “Ghidul de completare a Formularului de Integritate propus de către
Agenția Națională de Integritate” care este disponibil și poate fi accesat și din pagina principala a site-ului
www.e-licitatie.ro, în condițiile specificate în pagina respectivă. Pe de altă parte, informații cu privire la
funcționarea Sistemului electronic de achiziții publice (S.E.A.P.) pot fi obținute de la Agenția pentru Agenda
Digitală a României (A.A.D.R.), instituție care asigură, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1132/2013, din
punct de vedere tehnic și procedural, funcționarea SEAP.
Speta 39. Consiliere metodologică cu privire la prevederile legale în baza cărora autoritățile contractante
refuză să răspundă întrebărilor adresate de operatorii economici referitoare la procedurile de achiziție
publică postate în SEAP, în situația în care aceștia nu sunt înscriși la respectiva procedură și nu au postat
întrebările în SEAP, deși au transmis aceste întrebări prin poșta electronică.
Raspuns:
Atribuirea unui contract de achiziţie publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în trei etape
distincte: - etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei; - etapa de organizare a procedurii şi
atribuirea contractului/acordului-cadru; - etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi
monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru. Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a
contractului/acordului-cadru începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată
cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru (conform art. 10 din H.G. nr.
395/2016). Autoritatea contractantă asigură prin mijloace electronice, prin intermediul SEAP, accesul direct,
complet, nerestricţionat şi gratuit al operatorilor economici la documentele achiziţiei începând cu data publicării
anunţului de participare (conform art. 150 alin. (1) din Legea nr. 98/2016) . Potrivit art. 160 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016 „Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în
legătură cu documentaţia de atribuire”. Alin. (2) al articolului mai sus menționat, stabilește în sarcina autorității
contractante obligația de a răspunde în mod clar şi complet, cât mai repede posibil, la orice solicitare de
clarificări sau informaţii suplimentare, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare
de la primirea unei astfel de solicitări din partea unui operator economic. De asemenea art. 161 din Legea nr.
98/2016 prevede că „În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost adresate în
timp util, ţinând seama de termenul de răspuns al autorităţii contractante prevăzut la art. 160 alin. (2),
răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puţin 6 zile, respectiv 4 zile în
situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3)
şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.”
Speta 20. Consiliere metodologică privind valabilitatea semnăturii electronice aplicate pe documentația unei
proceduri simplificate, publicate în SEAP.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 22 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 „documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. b) -
d) și art. 21 alin. (3) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat
de un furnizor de servicii de certificare acreditat și încărcate în SEAP în secțiunile specifice disponibile în
sistemul informatic și numai de către autoritățile contractante înregistrate.” Legea nr. 455/2001 privind
semnătura electronică stipulează, la art. 5, că „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i
s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la
momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este
asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.” La art. 18 alin. (1) din
același act legislativ sunt prevăzute elementele componente ale certificatului calificat, iar la lit. f) a articolului
în discuție se precizează „f) indicarea începutului și sfârșitului perioadei de valabilitate a certificatului calificat”.
Prin urmare, având în vedere prevederile legale anterior amintite, considerăm că semnătura electronică extinsă
nu se încadrează în condițiile legale, și nu poate fi utilizată pentru semnarea documentelor în format electronic
ale autorității contractante, dacă îndeplinește cel puțin una din condițiile următoare: • este bazată pe un
certificat calificat suspendat; • este bazată pe un certificat calificat revocat; • este bazată pe un certificat
calificat expirat (care nu se află în interiorul perioadei sale de valabilitate). De asemenea, precizăm că în
situațiile prezentate mai sus, este posibil ca generarea unei semnături electronice extinse, ce se realizează cu
ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice (dispozitiv pus la dispoziție de către
furnizorul de servicii de certificare acreditat) să nu poată fi efectuată.
7. Garanții solicitate
7.1 Garanția de participare
Speta 745. Consiliere metodologică cu privire la modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale
referitoare la condițiile returnării garanției de participare în cazul în care s-a optat la încheierea
contractului pentru constituirea garanției de bună execuție prin rețineri succesive din sumele datorate
pentru facturi parțiale. În acest sens, în cea de-a 5-a zi lucrătoare de la data semnării unui contract de
servicii, contractantul a depus la sediul unității de trezorerie cererea privind deschiderea unui cont de
garanție de bună execuție, în aceeași zi unitatea de trezorerie deschizând contul, conform solicitării. În cea
de-a 6-a zi lucrătoare de la data semnării contractului, Trezoreria a informat contractantul privind
deschiderea contului, iar în cea de-a 7-a zi lucrătoare contractantul a efectuat plata în contul astfel deschis
(prin Ordin de plata pentru suma corespunzătoare procentului de 0,5% din prețul contractului fără TVA). În
aceste condiții, este necesară clarificarea modului în care ar trebui să procedeze autoritatea contractantă,
având în vedere prevederile art. 37 alin. (1) lit. b), coroborate cu prevederile art. 39 alin. (3) din Anexa la
H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
Precizăm că scopul constituirii garanției de bună execuție astfel cum este prevăzut la art. 39 alin. (1) din Anexa
la H.G. nr. 395/2016, îl reprezintă asigurarea autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în
perioada convenită a contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent. Astfel, legislația în domeniul
achizițiilor publice permite părților, prin art. 40 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, să convină asupra
constituirii garanției de bună execuție “şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, cu
condiţia ca autoritatea contractantă să fi prevăzut această posibilitate în documentaţia de atribuire”. Specificul
modalității de constituire a garanției de bună execuție prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi
parțiale este dat de faptul că, “pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului
subsecvent, autoritatea contractantă urmează să alimenteze contul de disponibil deschis de contractant la
dispoziția acesteia, până la concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în contractul de achiziţie
publică/contractul subsecvent”. În ceea ce privește momentul constituirii garanției de bună execuție, potrivit
art. 39 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Garanţia de bună execuţie se constituie în termen de 5 zile
lucrătoare de la data semnării contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent”. În același timp, art. 37
alin. (1) lit. b) din același act normativ prevede că „(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine
garanţia de participare atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii: (...) b) oferta sa fiind
stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în termenul prevăzut la art. 39 alin. (3)”. Prin
urmare, având în vedere prevederile legale mai sus citate, apreciem că în situația descrisă, în care contractantul
a efectuat plata în contul la Trezorerie. prin Ordin de plata pentru suma corespunzătoare procentului de 0,5% din
prețul contractului fără TVA, abia în a 7-a zi lucrătoare de la data semnării contractului de achiziție publică,
devin incidente prevederile art. 37 alin. (1) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă
având obligația reținerii garanției de participare.
Speta 742. Consiliere metodologică privind posibilitatea restituirii garanției de participare aferentă unei
oferte a cărei valabilitate a expirat la data de 31.12.2017, din cadrul unei proceduri de achiziție
nefinalizate.
Raspuns:
Aspecte privind restituirea garanției de participare sunt reglementate de prevederile art. 38 din Anexa la din
H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, “(1) Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la
data constituirii garanţiei de bună execuţie. (2) În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, precum şi
în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obligatorie constituirea garanţiei de bună execuţie, garanţia
de participare constituită de ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către
autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului. (3)
Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se restituie de
către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu
ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare
de la data semnării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu ofertantul declarat câştigător. (4) În
cazul în care autoritatea contractantă se află, conform prevederilor art. 212 alin. (1) sau art. 213 din Lege, în
situaţia de a anula procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de
depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această
dată. (5) După primirea comunicării prevăzute la art. 215 din Lege, ofertanţii ale căror oferte au fost declarate
necâştigătoare au dreptul de a obţine eliberarea garanţiei de participare înainte de expirarea perioadei
prevăzute la alin. (3), dacă transmit autorităţii contractante o solicitare în acest sens. Autoritatea contractantă
are obligaţia de a restitui garanţia de participare în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări în
acest sens.” Având în vedere prevederile legale menționate anterior, restituirea garanției de participare de către
autoritatea contractantă în cazul ofertanţilor ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare se realizează cel
mai devreme, în condițiile art. 38 alin. (5) din Anexa la din H.G. nr. 395/2016.
Speta 679. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de licitație deschisă pentru atribuirea unui
contract de servicii, în cadrul căreia termenul limită de depunere oferte a fost stabilit în data de
05.06.2018. Procedura atribuire respectivă a fost inițiată înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 45/2018
prin care se aduc modificări Legii nr. 98/2016 și a H.G. nr. 419/2018 prin care se aduc modificări normelor
de aplicare ale legii menționate anterior, în speță H.G. nr. 395/2016. Ca urmare a verificărilor întreprinse
asupra documentelor depuse de singurul operator economic care a depus ofertă în cadrul procedurii despre
care se face vorbire, comisia de evaluare a constatat lipsa dovezii privind constituirea garanției de
participare, deși în cadrul Opisului era menționată, astfel încât aceasta din urmă a solicitat clarificări
ofertantului respectiv. Prin clarificările aduse, ofertantul susține în primul rând că a încărcat dovada
constituirii garanției de participare în S.E.A.P. conform cerințelor din fișa de date, invocând în acest sens
incidența unei „erori de sistem/altă cauză” privind imposibilitatea vizualizării documentului de către
autoritatea contractantă, și totodată acesta anexează clarificărilor transmise garanția de participare
constituită în data de 25.05.2018, anterior datei limite de depunere a ofertelor - 05.06.2018. În acest
context, se solicitată consiliere metodologică cu privire la obligația sau nu a comisiei de evaluare de a
declara oferta respectivului operator economic, singurul participant la procedură de altfel, ca fiind
inacceptabilă și de a anula procedura în cauză.
Raspuns:
Din coroborarea prevederilor art. 36 alin. (2) cu cele ale alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, garanția de participare
trebuie constituită în suma și pentru perioada de valabilitate prevăzută în documentația de atribuire și se
prezintă autorității contractante cel mai târziu la data și ora limită de depunere a ofertelor. Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 132 alin. (4) ale aceluiași act normativ sus-menționat, eventualele neconcordanțe cu privire la
îndeplinirea condițiilor de formă ale garanției de participare, inclusiv cele privind cuantumul și valabilitatea, se
clarifică de către comisia de evaluare cu ofertanții în maximum 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a
ofertelor, sub sancțiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă. În speța dată, în vederea verificării conformității
documentelor depuse de către singurul ofertant participat la procedură, comisia de evaluare a constatat lipsa
dovezii constituirii garanției de participare de către respectivul operator economic, deși în cadrul Opisului depus
documentul era menționat. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări transmisă de autoritatea contractantă
ofertantului respectiv, acesta din urmă susține că a încărcat dovada constituirii garanției de participare în
S.E.A..P conform cerințelor din fișa de date, invocând în acest sens incidența unei posibile „erori de sistem/altă
cauză” privind imposibilitatea vizualizării documentului de către autoritatea contractantă. Mai mult, ofertantul
în cauză a anexat, totodată, răspunsului la solicitarea de clarificări adresată acestuia de autoritatea
contractantă, si documentul care probează constituirea garanției de participare în data de 25.05.2018, respectiv
la o dată anterioară datei limită de depunere a ofertelor stabilită în documentele achiziției (05.06.2018), ceea ce
demonstrează în cazul de față că operatorul economic a fost de bună credință în ceea ce privește intenția
acestuia de a respecta cerințele prevăzute în fișa de date cu privire la constituirea garanției de participare. Pe
cale de consecință, având în vedere datele speței analizate prin prisma prevederilor legale aplicabile, în cazul în
care se confirmă, prin clarificările aduse de ofertant, că acesta îndeplinește toate condițiile/cerințele de formă
(ex: cuantum, valabilitate) prevăzute în documentele achiziției cu privire la constituirea garanției de participare,
apreciem că scopul pentru care a fost solicitată garanția, respectiv de a proteja autoritatea contractantă față de
riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de
atribuire (art. 35 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016), este atins și prin urmare, nu devine incidentă în această
situație declararea ofertei operatorului economic în discuție ca fiind inacceptabilă, și implicit anularea
procedurii.
Speta 665. Consiliere metodologică privind posibilitatea autorității contractante de a solicita prelungirea
valabilității garanțiilor de participare și a ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire inițiate în
data de 13.04.2018, ulterior momentului expirării acestora, respectiv cu privire la incidența prevederilor
art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 în această situație, în forma valabilă la data lansării procedurii
de atribuire.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 211 din Legea nr. 98/2016, procedura de atribuire se finalizează doar prin
încheierea contractului de achiziție publică sau prin anularea procedurii, cazurile de anulare a procedurii de
atribuire fiind expres și limitativ prevăzute la art. 212 și art. 213 din lege. În același timp, potrivit art. 143 alin.
(1) și art. 146 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de
achiziție publică/acordul- cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare și nu are dreptul
să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea
circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a
principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Lege. Astfel, potrivit art. 212 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: „a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare
sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă; b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi
comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare; c) dacă încălcări ale
prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului; d) Consiliul
Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată dispune modificarea/eliminarea unor specificații
tehnice/cerințe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire astfel
încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziției, iar autoritatea contractantă se află în
imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achizițiilor publice
reglementate la art. 2 alin. (2);". e) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită câștigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în
imposibilitatea fortuită de a executa contractul și nu există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă.”. Potrivit
dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol, prin „încălcări ale prevederilor legale” se înțelege „situația în care, pe
parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în
art. 2 alin. (2)”. În acest sens, raportat la situația de fapt descrisă, precizăm că, în conformitate cu prevederile
art. 124 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunțul/invitația de
participare și în documentația de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la
momentul încheierii contractului/acordului-cadru.” De asemenea, potrivit prevederilor alin. (4) ale aceluiași
articol „atunci când stabilește perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea contractantă va lua în considerare
estimările privind perioada necesară pentru analiza și evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările
legate de aceste activități, precum și perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestații.
Autoritatea contractantă are obligația de a solicita prelungirea valabilității ofertelor, precum și, după caz, a
garanției de participare, în situații excepționale care impun o astfel de prelungire.” Astfel, pentru a evita
crearea unor circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are
posibilitatea de a solicita tuturor ofertanților, încă implicați în procedură (care mai au încă interes pentru
atribuirea contractului), prelungirea garanțiilor de participare și a ofertelor (în situația în care acestea se află în
interiorul perioadei de valabilitate) sau, după caz, reconfirmarea ofertelor și reconstituirea garanției de
participare (în situația în care acestea au expirat), cu respectarea principiului nediscriminării și al tratamentului
egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, cu scopul de a nu crea un eventual avantaj competitiv pentru anumiți
ofertanți.
Speta 549. Consiliere metodologică referitor la interpretarea modificărilor legislative aduse de H.G. nr.
866/2016 cu privire la constituirea garanţiei de participare în situaţia organizării unei proceduri de licitaţie
deschisă, atribuită pe loturi, cu o valoare estimată totală care depăşeşte 25.000.000 euro şi o valoare
estimată pe fiecare lot sub această sumă
Raspuns:
Prin modificările operate prin adoptarea H.G. nr. 866/2016 s-a urmărit, în principal, corectarea/completarea
dispoziţiilor din normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru şi a contractului sectorial/acordului-cadru, pentru a încuraja participarea
întreprinderilor mici şi mijlocii la procedurile de atribuire (în contextul modificării Legii nr. 346/2004), precum şi
pentru a corecta prevederile care conduc la întârzieri nejustificate în procesul de achiziție, astfel încât procesul
de achiziție să devină mai cursiv și mai eficient. Ca urmare a abrogării alin. (2) al art. 16 din Legea nr. 346/2004,
care facilita accesul întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții publice (printr-o formă de
discriminare pozitivă care permitea acestora să beneficieze de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de
afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție), a fost afectat accesul acestor
întreprinderi la procedurile de achiziții publice/sectoriale. Astfel, măsura privind diminuarea cuantumului valorii
garanției de participare pe care o pot solicita autoritățile contractante, în cazul atribuirii contractelor a căror
valoare estimată este mai mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, implementată prin adoptarea H.G.
nr. 866/2016, a avut ca scop înlesnirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții
publice și, în același timp, alinierea la principiul tratamentului egal prevăzut de TFEU și de directivele europene
în domeniul achizițiilor publice. În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) lit.a) şi alin. (4) din H.G. nr.
395/2016, astfel cum a fost modificat prin art. II din H.G. nr. 866/2016: “(3) Fişa de date a achiziţiei trebuie să
conţină următoarele informaţii privind constituirea garanţiei de participare: a) valoarea, ce nu poate depăşi 2%
din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau în cazul acordului-cadru din valoarea estimată a
celui mai mare contract subsecvent, fără a se lua în calcul valoarea pentru diverse şi neprevăzute, dacă este
cazul; (...) (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit. a), în cazul atribuirii contractelor a căror valoare
estimată este mai mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, valoarea garanţiei de participare nu poate
depăşi 1% din valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit.”. La analiza textului
prevederilor sus-menţionate se poate constata că la art. 35 alin. (3) din norme este reglementată regula generală
pe care trebuie să o îndeplinescă autoritatea contractantă la stabilirea valorii garanţiei de participare iar la alin.
(4) din cadrul aceluiaşi articol excepţia de la acestă regulă, care este aplicabilă doar în condiţiile expres
prevăzute de textul alineatului. De asemenea, având în vedere că autoritatea contractantă are dreptul de a
recurge la atribuirea contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru pe loturi, prevederile celor două
alineate sunt aplicabile inclusiv acestor tipuri de proceduri. Referitor la modalitatea de interpretare a acestor
prevederi, precizăm că, în cadrul Modelului Fişei de date – versiunea decembrie 2016 (actualizată cu erata din 18
mai 2017), care a fost pus la dispoziţie celor interesaţi prin publicare pe site-ul instituţiei la secţiunea
“Documente utile”, categoria “modele FDA”, regăsiţi instrucţiuni relevante cu privire la constituirea garanţiei de
participare. Astfel, la pct. III.1.1.a) „Garanţie de participare” din Fişa de date regăsiţi următoarele atenţionări:
„! Dacă se solicită garanție de participare, potrivit prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice se vor
preciza obligatoriu următoarele informații: - cuantumul garanției de participare (care trebuie să se raporteze la
valoarea estimată a contractului/celui mai mare contract subsecvent, cu încadrarea în plafoanele prevăzute de
legislație – 1% sau 2%, în funcție de valoare estimată); (...) ! In cazul în care procedura se desfășoară pe loturi
valoarea garanției de participare se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot;(..)”. Astfel, în cazul unei
proceduri în care se atribuie contracte de achiziţie pe loturi, conform art. 35 alin. (3) lit. a) din H.G. nr.
395/2016, valoarea garanţiei de participare a fiecărui lot nu poate depăşi 2% din valoarea estimată a lotului în
cauză iar, prin excepţie, conform art. 35 alin. (4) din norme, în cazul în care valoarea estimată a lotului este mai
mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, valoarea garanţiei de participare a fiecărui lot nu poate depăşi
1% din valoarea estimată a lotului în cauză. În cazul unei proceduri în care se atribuie acorduri-cadru pe loturi,
conform art. 35 alin. (3) lit.a) din H.G. nr. 395/2016, valoarea garanţiei de participare a fiecărui lot nu poate
depăşi 2% din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent pe lotul respectiv iar, prin excepţie,
conform art. 35 alin. (4) din norme, în cazul în care valoarea estimată a lotului este mai mică decât echivalentul
în lei a 25.000.000 euro, valoarea garanţiei de participare a fiecărui lot nu poate depăşi 1% din valoarea estimată
a celui mai mare contract subsecvent pe lotul respectiv. După cum rezultă din considerentele de mai sus,
valoarea de 25.000.000 euro prevăzută la art. 35 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 se referă, în cazul procedurilor
atribuite pe loturi, la valoarea estimată a lotului pentru care se calculează garanţia de participare. În concluzie,
dacă procedura de licitaţie deschisă are ca obiect atribuirea de acorduri-cadru pe loturi, în condiţiile în care
valoarea estimată a loturilor este mai mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, cuantumul garanţiei de
participare pentru fiecare lot în parte se realizează în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (4) din H.G. nr.
395/2016, în sensul că valoarea garanţiei de participare a fiecărui lot nu poate depăşi 1% din valoarea estimată a
celui mai mare contract subsecvent pe lotul respectiv.
Speta 321. Consiliere metodologică privind corectitudinea solicitării de clarificări din partea autorității
contractante, în temeiul art. 132 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, unuia dintre operatorii economici
participanți la procedură, având în vedere constituirea de către acesta a garanției de participare prin
virament bancar, fără a insera informații legate de modalitatea de executare a plății, perioada de
valabilitate și irevocabilitatea.
Raspuns:
Garanția de participare reprezintă, potrivit art. 36 alin. (1) din H.G. nr.395/2016, un instrument aferent modului
de prezentare a ofertei care are drept scop protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament
necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire. În cazul în care
autoritatea contractantă solicită, în temeiul art. 35 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, constituirea garanției de
participare de către operatorii economici interesați să participe la procedură, aceștia din urmă au obligația
întocmirii și depunerii garanției în cauză atât cu respectarea cerințelor prevăzute de autoritate în documentația
de atribuire, cât și a condițiilor prevăzute la art. 36 din actul normativ ante-menționat. Astfel, potrivit art. 36
alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un
instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări, care nu se
află în situații speciale privind autorizarea ori supravegherea, în condițiile legii”. În speța dată, înțelegem că un
operator economic participant la procedură a prezentat dovada constituirii garanției de participare prin virament
bancar, în contul pus la dispoziție de autoritatea contractantă în fișa de date a achiziției, în valoarea solicitată și
până la data menționată de către autoritate în documentele achiziției. În acest sens, precizăm că ordinul de
plată reprezintă un instrument de virament bancar, respectiv o dispoziție necondiționată prin intermediul căreia
se efectuează plăţile dintr-un cont bancar. Ordinul de plată antrenează anumite operaţiuni care încep prin
dispoziţia dată de către plătitor (titularul de cont) unei bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o sumă de
bani şi se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către banca destinatară, acest moment
reprezentând momentul constituirii garanţiei de participare. Dovada constituirii garanției de participare prin
ordin de plată o reprezintă extrasul de cont, care garantează că banii sunt în contul autorității contractante. De
asemenea, în speța dată înțelegem că autoritatea contractantă certifică prin extrasul de cont de la Trezorerie
existența sumei de bani pusă la dispoziția sa, reprezentând „garanție participare licitație” (astfel cum a
specificat ofertantul la categoria „mențiuni”). În această ordine de idei, precizăm că, atunci când un operator
economic efectuează un virament bancar prin ordin de plată, nu mai este necesar să precizeze: - perioada de
valabilitate, deoarece contravaloarea garanției de participare se află la dispoziția autorității contractante din
momentul consemnării sumelor în contul său; - irevocabilitatea, deoarece operatorul economic nu-și mai poate
retrage garanția de participare (banii aflându-se la dispoziția autorității) decât cu acceptul autorității
contractante și în condițiile stabilite de lege; - modul cum se va executa plata, această clauză fiind incidentă
celorlalte forme de constituire a garanției de participare, respectiv polița de asigurare și scrisoare de garanție
bancară. Prin urmare, apreciem că solicitarea de clarificări de către autoritatea contractantă, în temeiul art. 132
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, ofertantului care a depus dovada constituirii garanției de participare prin
virament bancar, în vederea completării informațiilor legate de „modul cum se va executa plata, perioada de
valabilitate, irevocabilite”, nu se justifică în cazul de față. În acest context, precizăm că, în orice situație,
A.N.A.P. nu se poate substitui comisiei de evaluare a ofertelor prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire,
cu atât mai mult cu cât procesul de analiză și evaluare presupune luarea în considerare a întregului ansamblu de
informații/documente prezentate de ofertanți, iar responsabilitatea adoptării unei decizii rămâne în competența
persoanelor desemnate pentru derularea acestui proces, având la bază și cerințele stabilite în documentația de
atribuire aferentă.
Speta 16. Consiliere metodologică privind refuzul autorității contractante de a primi în original, la sediul
acesteia, dovada constituirii garanției de participare prin instrument de garantare emis în condițiile legii de
o societate de asigurări.
Raspuns:
Prin intermediul H.G. nr. 866/2016 au fost aduse o serie de modificări și completări la H.G. nr. 394/2016 și H.G.
nr. 395/2016, printre care se regăsește și modificarea art. 36 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, precum și
abrogarea alineatului (7) al art. 36 din același act normativ, care prevedea ca „în orice situație, dovada
constituirii garanției de participare trebuie să fie prezentată în original cel mai târziu la data și ora-limita de
depunere a ofertelor”. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, conform legislației în domeniul achizițiilor
publice, cu modificările și completările ulterioare, într-o procedură de atribuire online, este considerată valabilă
dovada constituirii garanției de participare prezentată de ofertanți prin încărcarea acesteia în S.E.A.P., în măsura
în care sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 60 alin. (1) și alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, respectiv
aceasta este semnată cu semnătură electronică extinsă. Totodată, precizăm că potrivit art. 35 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016, garanția de participare reprezintă un instrument aferent modului de prezentare a ofertei care are
drept scop protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului
pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire, autoritatea având obligația reținerii garanției de
participare atunci când ofertantul se află în oricare din situațiile prevăzute la art. 37 din același act normativ. În
acest context, în cazul constituirii garanției de participare prin instrument de garantare emis în condițiile legii de
o instituție bancară sau de o societate de asigurări, considerăm că autoritatea contractantă ar trebui să solicite
în plus, depunerea originalului la sediul acesteia, având în vedere crearea posibilității legale a autorității
contractante de executare a acestui act, în caz de nevoie.
Speta 1. Se acceptă modificarea cuantumului garanției de participare sau se respinge oferta ca inacceptabila
în baza art. 137 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 395/2016?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 garanția de participare trebuie să fie constituită în
suma și pentru perioada de valabilitate prevazute în documentația de atribuire. Totodată precizam că potrivit
art. 132 alin. (3) din HG nr. 395/2016 eventualele neconcordante cu privire la îndeplinirea condițiilor de formă
ale garanției de participare, inclusiv cele privind cuantumul și valabilitatea, se vor clarifica de către comisia de
evaluare cu ofertanții în maximum 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a ofertelor, sub sancțiunea
respingerii ofertei ca inacceptabilă.
7.2 Garanția de buna execuție
Speta 595. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea legală de efectuare a recepției parțiale pentru
părți din lucrări și cu privire la modalitatea de restituire a garanției de bună execuție aferentă părților de
lucrare recepționate
Raspuns:
Având în vedere că anul încheierii contractului ce face obiectul speţei este 2010, precizăm că în conformitate cu
prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică încheiate înainte de data
intrării în vigoare a legii menționate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost
încheiate, legislația aplicabilă contractului în discuție fiind O.U.G. nr. 34/2006, respectiv H.G. nr. 925/2006.
Astfel, conform prevederilor art. 89 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 „Autoritatea contractantă are obligația de a
stabili în documentația de atribuire modalitatea de constituire a garanției de bună execuție, precum și
cuantumul acesteia, care nu trebuie să depașească 10% din prețul contractului, fără TVA ”. În ceea ce privește
restituirea garanției de bună execuție în cazul contractelor de execuție de lucrări, potrivit art. 92 alin. (4) lit. a)
și b) din H.G. nr. 925/2006 ,,autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanţia de bună
execuţie după cum urmează: a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea data pretenţii asupra ei, iar riscul
pentru vicii ascunse este minim; b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a
lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepție finala.’’ Din prevederile articolului sus-menționat și
potrivit prevederilor art. 21 lit. f) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, reiese că recepţia
lucrărilor se realizează în două faze: - la terminarea lucrărilor şi - la expirarea perioadei de garanţie. În ceea ce
privește recepționarea parțială a lucrărilor, art. 92 alin. (4) paragraful al doilea din H.G. nr. 925/2006 prevede că
“procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi din lucrare, dacă acestea sunt distincte din
punct de vedere fizic şi funcţional”, prevedere transpusă și la nivelul clauzelor contractului în cauză. Totodată,
Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii (H.G. nr. 273/1994), defineşte recepţia la terminarea
lucrărilor ca fiind recepţia efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau unei părţi din
construcţie, independentă, care poate fi utilizată separat. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că
recepţia se poate face şi pentru părţi separate ale lucrării, cu condiția ca acestea să fie distincte din punct de
vedere fizic şi funcţional și să fie îndeplinite prevederile recepției în conformitate cu H.G. nr. 273/1994. Din
analiza textului de lege anterior menționat, rezultă că restituirea garanției de bună execuție depinde de
condițiile de derulare a contractului de execuție de lucrări și de îndeplinirea corespunzătoare, în acord cu
obligațiile statuate prin contract, a sarcinilor asumate de contractant. Astfel, în ceea ce privește restituirea
garanției de bună execuție în situația în care se încheie procese verbale de recepție parțială pentru părți din
lucrare distincte din punct de vedere fizic şi funcţional, aceasta se va realiza proporțional cu fiecare parte
recepționată.
Speta 586. Se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea autorității contractante de a accepta o
poliță de asigurare, emisă de o societate de asigurări, prin intermediul căreia contractantul a constituit
garanția de bună execuție aferentă unui contract de achiziție publică, în condițiile în care autoritatea
contractantă consideră că respectiva poliță de asigurare prezintă o serie de neconformități.
Raspuns:
Privitor la garanția de bună execuție a contractului de achiziție publică, art. 39 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016
stabilește că aceasta se constituie de către contractant în scopul asigurării autorității contractante de
îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului de achiziție publică/contractului
subsecvent. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 41 din H.G. nr. 395/2016, „autoritatea contractantă are dreptul de a
emite pretenții asupra garanției de bună execuție, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziție
publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu își îndeplinește
din culpa sa obligațiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție
autoritatea contractantă are obligația de a notifica pretenția atât contractantului, cât și emitentului
instrumentului de garantare, precizând obligațiile care nu au fost respectate, precum și modul de calcul al
prejudiciului. În situația executării garanției de bună execuție, parțial sau total, contractantul are obligația de a
reîntregii garanția în cauză raportat la restul rămas de executat”. Desigur că, în cazul în care, pe parcursul
executării contractului de achiziție publică, se suplimentează valoarea acestuia, contractantul are obligația de a
completa garanția de bună execuție în corelație cu noua valoare a contactului de achiziție publică (art. 39 alin.
(5) din H.G. nr. 395/2016). În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „de regulă,
garanția de bună execuție se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în
condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract, prevederile
art. 36 alin. (3) - (5) aplicându-se corespunzător”. De aceea, trebuie reținut că garanția de bună execuție trebuie
să îndeplinească următoarele condiții de formă: - să fie constituită prin virament bancar sau printr-un instrument
de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări; - să fie irevocabilă; -
să prevadă dreptul autorității contractante de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, oricând pe
parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în
cazul în care contractantul nu își îndeplinește din culpa sa obligațiile asumate prin contract; - să prevadă că plata
contravalorii prejudiciului creat se va executa necondiționat, respectiv la notificarea autorității contractante
privind pretențiile acesteia (pe baza declarației acesteia cu privire la culpa persoanei garantate), în care se
precizează inclusiv modul de calcul al prejudiciului. Prin urmare, în măsura în care susținerile autorității
contractante sunt întemeiate, aceasta din urmă are posibilitatea de a accepta polița de asigurare în forma în
care a fost constituită, urmând ca presupusele neconformități să fie remediate prin intermediul unui act adițional
încheiat între societatea de asigurări și entitatea asigurată (în cazul de față - contractantul).
Speta 584. Se solicită consiliere metodologică privind termenul de constituire a garanției de bună execuție
pe care trebuie să-l respecte entitatea contractantă în documentația de atribuire având în vedere
prevederile H.G. nr. 1/2018 și ale H.G. nr. 394/2016.
Raspuns:
Legea nr. 99/2016 reglementează modul de realizare de către entitățile contractante a achizițiilor sectoriale,
procedurile de atribuire a contractelor sectoriale și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și
tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum și anumite aspecte
specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Pe de altă parte, H.G. nr. 1/2018 aprobă condițiile
generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică
sau sectorială de lucrări care au ca obiect exclusiv execuția de lucrări, precum și pentru cele care au ca obiect
atât proiectarea, cât și execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri
publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform
prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, având cuprinsul prevăzut în anexa
nr. 1. Așadar, termenul prevăzut de art. 45 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016 pentru constituirea garanției de bună
execuție (5 zile lucrătoare de la data semnării contractului sectorial/contractului subsecvent) reprezintă un
termen general valabil în cazul tuturor contractelor încheiate în temeiul Legii nr. 99/2016. Cât privește termenul
pentru constituirea garanției de bună execuție prevăzut în clauza 15 din Anexa 2 la H.G. nr. 1/2018 (la data
semnării Contractului), aplicabil numai contractelor vizate de acest act normativ, considerăm că acesta nu
contravine legislației în domeniul achizițiilor publice, având în vedere că se încadrează în interiorul termenului
prevăzut de art. 45 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016. Totodată, dorim să subliniem că, după cum reiese din
prevederile art. 4 din H.G. nr. 1/2018, acest act normativ se aplică cu respectarea prevederilor legislației în
domeniul achizițiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, precum și a prevederilor legislației în
vigoare incidente (inclusiv în domeniul disciplinei și calității în construcții). Prin urmare, dacă se constată că
aplicarea condițiilor generale și specifice și a acordului contractual, astfel cum au fost acestea reglementate în
anexa 1 și anexa 2 la H.G. nr. 1/2018, contravine prevederilor legislației în domeniul achizițiilor
publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii și/sau prevederilor legislației în vigoare incidente, acestea
din urmă se aplică cu prioritate.
Speta 568. Consiliere metodologică cu privire la restituirea garanției de bună execuție prin diminuarea
valorii scrisorii de garanție bancară prin raportare la valoarea totală a contractului fără TVA sau la valoarea
lucrărilor efectiv realizate, stipulată în procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor
Raspuns:
Având în vedere că, în conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică
încheiate înainte de data intrării în vigoare a legii menționate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data
când acestea au fost încheiate, facem precizarea că legislația aplicabilă contractului în discuție este O.U.G. nr.
34/2006, respectiv H.G. nr. 925/2006, acesta fiind încheiat anterior datei de 26.05.2016, data intrării în vigoare
a noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice. Astfel, conform prevederilor art. 89 alin. (2) din H.G.
nr. 925/2006 „Autoritatea contractantă are obligația de a stabili în documentația de atribuire modalitatea de
constituire a garanției de bună execuție, precum și cuantumul acesteia, care nu trebuie să depașească 10% din
prețul contractului, fără TVA ” În ceea ce privește restituirea garanției de bună execuție în cazul contractelor de
execuție de lucrări, potrivit art. 92 alin. (4) lit. a) și b) din H.G. nr. 925/2006 ,,autoritatea contractantă are
obligația de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează: a) 70% din valoarea garanţiei, în
termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat
până la acea data pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim; b) restul de 30% din valoarea
garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepție
finala.’’ Din analiza textului de lege anterior menționat, rezultă că restituirea garanției de bună execuție
depinde de condițiile de derulare a contractului de execuție de lucrări și de îndeplinirea corespunzătoare, în
acord cu obligațiile statuate prin contract, a sarcinilor asumate de contractant. Totodată, din informațiile
furnizate, înțelegem că la nivelul clauzelor contractuale s-a stipulat obligația contractantului de a constitui
garanția de bună execuție în cuantum de 10% din valoarea fără TVA a contractului. Prin urmare, având în vedere
că din coroborarea prevederilor legale menționate anterior precum și a prevederilor clauzelor contractuale,
reiese obligația contractantului de a constitui garanția de bună execuție prin raportare la valoarea fără TVA a
contractului, restituirea garanției de bună execuție se va realiza, în consecință, din cuantumul acesteia, astfel
cum a fost constituită, și nu prin raportare la valoarea lucrărilor efectiv realizate, stipulată în procesul verbal de
recepție la terminarea lucrărilor.
Speta 415. Consiliere metodologică privind aplicarea prevederilor legale ale art. 40 alin. (5) din H.G. nr.
395/2016 și art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 394/2016, referitor la obligația unui contractant, operator
economic străin, de a deschide cont la trezoreria Statului pentru constituirea garanției de bună execuție
prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale.
Raspuns:
Reglementarea prevăzută la art. 40 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016 și art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 394/2016
referitoare la obligația contractantului de a deschide un cont la dispoziția autorității contractante, la unitatea
Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent pentru constituirea garanției de bună execuție prin
rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, în cazul în care autoritatea contractantă are
calitatea de autoritate publică, instituție publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat
are ca temei prevederile O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, legislația în domeniul achizițiilor publice
reglementează exclusiv modul de realizare a acestor achiziții publice, procedurile de atribuire a contractelor de
achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi
utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu
executarea acestor contracte.
Speta 312. Autoritatea contractanta poate accepta constituirea garantiei de buna executie prin intermediul
unui instrument emis de o institutie financiar nebancara?
Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 90 din H.G. nr. 925/2006 garantia de buna executie se poate constitui printr-
un instrument de garantare emis in conditiile legii de o SOCIETATE BANCARA sau de o SOCIETATE DE ASIGURARI,
prin depunerea la casieria autoritatii a unor sume in numerar daca valoarea garantiei este redusa ca valoare sau
prin retineri succesive din sumele datorate pentru facturi partiale. Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus,
precizam ca legislatia in domeniul achizitiilor publice nu permite constituirea garantiei de buna executie printr-
un instrument de garantare emis de o societate nebancara/institutie financiara nebancara, si, pe cale de
consecinta, consideram ca autoritatea contractanta nu poate accepta instrumentul de garantare in discutie.
Speta 264. Constituirea garanției de bună execuție de către un IMM, în condițiile în care la data inițierii
procedurii de atribuire erau în vigoare prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, însă contractul
urmează a fi încheiat în prezent (adică ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 58/2016).
Raspuns:
Comisia Europeană a apreciat prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, ca fiind măsuri de discriminare
pozitivă care contravin principiului egalității de tratament instituit de Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene
și Directivele Uniunii Europene privind achizițiile publice (Directiva 2014/23/CE, Directiva 2014/24/CE și
Directiva 2014/25/CE), transpuse la nivel național prin Legea nr. 98/2016, Legea nr. 99/2016 și Legea nr.
100/2016. În acest context, corelat și cu necesitatea respectării prevederilor Acordului de parteneriat încheiat
între Guvernul român și Comisia Europeană la 6 august 2014, în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea
Strategiei Naționale în domeniul achizițiilor publice, în termenele asumate, a fost publicată, în Monitorul Oficial
nr. 738 din 22 septembrie 2016, O.U.G. nr. 58/2016. Acest act normativ a vizat printre altele și modificarea Legii
nr. 346/2004, în sensul abrogării prevederilor art. 16 alin. (2), indicate de Comisia Europeană ca fiind
neconforme cu prevederile incidente ale legislației europene în domeniul achizițiilor publice. Referitor la
prevederile incidente în materia achizițiilor publice, subliniem că, potrivit art. 236 alin. (3) din Legea nr.
98/2016, respectiva lege se aplică contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru încheiate după data intrării
sale în vigoare (similar în cazul achizițiilor sectoriale - art. 253 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 și concesiunilor de
lucrări și servicii - art. 116 alin. (3) din Legea nr. 100/2016). Luând în considerare faptul că la data intrării în
vigoare a O.U.G. nr. 58/2016, în speță, 22 septembrie 2016, contractul supus atenției noastre nu era semnat,
precum și prevederile textelor de lege menționate anterior, precizăm că semnarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea contractului în discuție intră sub incidența, după caz, a Legii nr. 98/2016, a Legii nr.
99/2016 sau a Legii nr. 100/2016. Având în vedere actul normativ sub imperiul căruia urmează a se încheia
contractul, prin raportare la cele prevăzute mai sus, apreciem că facilitatea acordată IMM-urilor în baza vechii
legislații nu mai are aplicabilitate.
Speta 25. Având în vedere că în cadrul caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire a contractului
având ca obiect prestarea serviciilor de dezvoltare software autoritatea contractantă solicită ca ulterior
prestării serviciilor respective ofertantul să asigure și mentenanța softului dezvoltat pe o anumită perioadă,
în ce termen poate autoritatea contractantă să elibereze/restituie garanția de bună execuție?
Raspuns:
Raportat la cazul de față sintagma „data îndeplinirii de către contractant a obligațiilor asumate prin contractul
de achiziție publică”, prevăzută la art. 42 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cuprinde inclusiv perioada de
mentenanță, ceea ce presupune că autoritatea contractantă va elibera/restitui garanția de bună execuție în
termenul prevăzut la articolul de lege menționat anterior.
Speta 2. Penalitățile și/sau majorările de întârziere pot fi reținute din garanția de bună execuție?
Raspuns:
În conformitate cu principiul unui management de contract eficient, precum și pentru asigurarea coerenței și
predictibilității la nivelul execuției prevederilor contractuale, trebuie să existe un traseu foarte clar în legătură
cu modul de aplicare a penalităților și utilizarea garanției de bună execuție. Pașii premergători sunt definiți
astfel: 1. Aplicabilitatea penalităților până în procentul maxim stabilit la nivelul prevederilor contractuale, nu
mai mare de 10% din valoarea totală a contractului; 2.Executarea garanției de bună execuție pentru remedierea
acelor prejudicii la nivelul contractului din punct de vedere al neîndeplinirii cantitative și calitative a execuției
lucrărilor, prestării serviciilor sau achiziției de bunuri; 3. Rezilierea contractului și chemare în instanță. Rolul
garanției de bună execuție nu este pentru recuperarea penalităților de întârziere, ci este un instrument financiar
managerial în vederea asigurării autorității contractante de îndeplinirea cantitativă și calitativă a obligațiilor
contractuale. Executarea garanției de bună execuție trebuie privită ca un ultim pas al autorității contractante
privind execuția contractului de achiziție în cauză. La nivelul contractului de achiziție se pot utiliza, pe lângă
Garanția de bună execuție, și alte instrumente financiare suplimentare care să descurajeze un eventual
comportament incoerent al operatorilor economici pe durata execuției contractului.
7.3 Alte aspecte privind garanțiile solicitate

Speta 759. După semnarea unui contract de achiziție publică cu o autoritate contractantă, contractorul nu a
constituit garanția de bună execuție având în vedere că furnizorii au crescut prețurile produselor comandate
punând contractorul în situația de a nu mai putea livra produsele ce fac obiectul contractului încheiat,
deoarece situația ar echivala cu vânzarea produselor în pierdere (interzis conform O.G. nr. 99/2000). În
acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la următoarele aspecte: a) dacă un contract
pentru care nu s-a constituit garanția de bună execuție mai produce efecte sau este legal încheiat; b) dacă
un operator economic căruia i s-a reținut garanția de participare pentru neconstituirea garanției de bună
execuție mai poate fi „amendat” pentru aceeași acțiune a sa sau inacțiune; c) dacă pentru neconstituirea
garanției de bună execuție se poate emite document constatator cu posibile daune valoarea contractului,
dacă aceasta nu a fost prevăzută în documentație/contract; d) dacă o societate poate fi exclusă din
procedurile de atribuire în următorii 3 ani pentru neconstituirea garanției de bună execuție într-o situație
cum este cea prezentată.
Raspuns:
În primul rând, precizăm că pentru a participa la o procedură de atribuire, operatorii economici stabilesc prețul
pentru produsele/serviciile/lucrările ce fac obiectul achiziției prin raportare la cerințele tehnice din
documentația de atribuire, acest preț fiind fundamentat pe elemente de cost specifice fiecărui
produs/serviciu/lucrare în parte, determinate de procesul de producție sau prețurile ce pot fi obținute de la
furnizori, situația stocurilor, soluțiile tehnice adoptate, resursele care vor fi alocate pentru serviciile prestate,
condițiile de transport, instalare, servicii post-vânzare, garanții și alte elemente specifice. Totodată, considerăm
că operatorii economici trebuie să realizeze o cercetare atentă a condiţiilor existente pe piaţa ce face obiectul
contractului și să fie în măsură să cunoască mecanismele de formare a prețurilor pe această piață și să anticipeze
caracterul variabil al acestora. Prin urmare, având în vedere că prețul total ofertat a reprezentat răspunsul
ofertantului în cauză la procedura de atribuire, contractantul are obligația de a executa contractul la prețul total
pentru care și-a exprimat acordul de voință la încheierea acestuia, respectiv propunerea tehnică și financiară pe
baza căruia oferta sa a fost declarată câștigătoare, apariția unor eventuale creșteri sau reduceri ale prețurilor de
achiziție ale materialelor/echipamentelor livrate de furnizorii contractantului în cauză neavând relevanță în
vederea îndeplinirii de către acesta a obligațiilor asumate prin contractul respectiv. Pe de altă parte, având în
vedere situația particulară prezentată, în care creșterea prețurilor de la furnizori conduce la vânzarea produselor
în pierdere, lucru interzis expres de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, considerăm că părțile contractante vor
avea în vedere clauzele contractuale privind rezilierea contractului. Precizăm că aspectele privind încheierea
contractelor, validitatea și efectele acestora sunt aspecte reglementate de Codul civil precum și de clauzele
contractuale asumate pe părțile contractante, clauze prin care părțile și-au stabilit care este întinderea
drepturilor și obligațiilor pe care și le-au asumat, stabilindu-se inclusiv aspecte privind începerea executării
contractului și condițiile constituirii garanției de bună execuție. Prin urmare, în funcție de clauzele contractuale
stabilite, începerea efectivă a contractului poate sau nu să fie condiționată de constituirea garanției de bună
execuție. Precizăm că reținerea garanției de participare pentru neconstituirea garanției de bună execuție este o
obligație a autorității contractante, reglementată de prevederile art. 37 din H.G. nr. 395/2016. Referitor la alte
sancțiuni ce pot fi aplicate operatorului economic pentru neconstituirea garanției de bună execuție, respectiv
calcularea unor posibile daune-interese egale cu valoarea contractului, precizăm că în măsura în care această
posibilitate nu a fost prevăzută în documentația de atribuire sau în contract, autoritatea contractantă trebuie să
dovedească existența unui prejudiciu, iar daunele-interese trebuie să fie emise în limita prejudiciului creat. În
orice situație însă, considerăm că autoritatea contractantă va emite un document constatator negativ având în
vedere că operatorul economic nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind constituirea garanției de bună
execuție și de livrare a produselor care au făcut obiectul contractului, lucru care a condus implicit la încetarea
anticipată a respectivului contract. În ceea ce privește excluderea din procedura de atribuie a unui operator
economic pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale concluzionăm că un operator economic care nu și-a
îndeplinit/executat obligațiile asumate și aflate în sarcina sa, fapt ce a condus la încetarea anticipată a
contractului, se încadrează în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Pe de altă parte operatorul economic poate să nu fie exclus din procedura de atribuire în măsura în care
furnizează dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret
credibilitatea (art. 171 alin. (1)-(3) din Legea nr. 98/2016). Astfel, autoritatea/entitatea contractantă care va
organiza procedura de atribuire este singura în măsură să analizeze situația concretă, în baza documentelor
depuse, a dovezilor privind măsurile luate pentru demonstrarea în mod concret a credibilității și a informațiilor
privind împrejurările/cauzele care au condus la încălcarea în mod grav a obligațiilor principale din cadrul
contractului, și să decidă în consecință. În acest sens, având în vedere menţiunea conform căreia contractantul
este în imposibilitatea de a mai furniza produsele la prețul ofertat întrucât prețul de achiziție de pe piața de
profil a crescut semnificativ, fapt ce ar conduce la vânzarea produselor în pierdere, precizăm că justificările
prezentate conform art. 171 din Legea nr. 98/2016 trebuie să aibă la bază o analiză obiectivă a situației de fapt
și a cauzelor care au condus la încălcarea în mod grav a obligațiilor principale din cadrul contractului, și în
măsura în care se poate demonstra că împrejurările au fost independente de acțiunea sau inacțiunea
contractantului, să se facă distincție între situația în care încălcarea obligațiilor contractuale s-a datorat exclusiv
culpei contractantului sau, după caz, a unei/unor terțe părți.
8. Reguli de evitare a conflictului de interese
Speta 737. Consiliere metodologică cu privire la o posibilă situație de incompatibilitate în cazul în care
verificatorul de proiect este angajat de Antreprenor, în cazul unei proceduri de atribuire având ca obiect
proiectare și lucrări.
Raspuns:
Raportat la prevederile art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 1/2018, conform cărora „Antreprenorul va transmite
Supervizorului documentația aferentă proiectului, verificată de către un verificator autorizat angajat de către
Antreprenor”, precizăm că din punct de vedere al legislației achizițiilor publice, potrivit art. 59 din Legea nr.
98/2016, „în sensul prezentei legi, prin „conflict de interese” se înţelege orice situaţie în care membrii
personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele
autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa
rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care
ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextual procedurii de
atribuire”. De asemenea, art. 60 alin. (1) din același act normativ enumeră, cu titlu exemplificativ, situații
potențial generatoare de conflict de interese, astfel: - participarea în procesul de verificare/evaluare a
solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care
fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; - participarea în procesul de verificare/evaluare
a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a
unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; - participarea în procesul de
verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire
la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal,
financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi
imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare; - situaţia în care ofertantul individual / ofertantul asociat /
candidatul / subcontractantul propus / terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie /
organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ
/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii
de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de
atribuire; - situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru
executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se
află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de
servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire. Astfel, în urma analizării situațiilor potențial generatoare
de conflict de interese prevăzute la art. 60 din Legea nr. 98/2016, situația descrisă în speța dată, respectiv aceea
în care verificatorul de proiect este angajat de Antreprenor (prin noțiunea de „angajat” înțelegându-se că relația
dintre verificatorul de proiect și Antreprenor are la bază fie un contract de prestări servicii, fie un contract de
muncă), nu se regăsește printre situațiile enumerate mai sus și nici nu se subscrie aceleia descrise de art. 59 din
lege, mai sus citat. Menționăm că în secțiunea destinată regulilor privind evitarea conflictului de interese,
respectiv Cap. II, Secțiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016, este definit „conflictul de interese” și sunt
reglementate cu titlu exemplificativ situații potențial generatoare de conflict de interese. Prin urmare, legea nu
interzice în mod expres o astfel de situație, însă acordă posibilitatea autorității contractante de a identifica și
alte situații potențial generatoare de conflict de interese, care ar putea conduce la denaturarea concurenței, în
afara celor enumerate cu titlu exemplificativ la art. 60 menționat anterior, având obligația de a lua măsurile care
se impun pentru a remedia aceste situații. Totodată, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 13 din H.G.
nr. 925/1995 „Verificatorul tehnic atestat nu poate ştampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror
elaborare a participat”, precum și cu prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 conform cărora
„Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror
elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de
expertiză tehnică”. Astfel, deși speța dată nu se regăsește printre situațiile potențial generatoare de conflict de
interese enumerate mai sus, care stabilesc incompatibilități doar în ceea ce privește membrii comisiei de
evaluare, persoanele care realizează documentația de atribuire sau persoane cu funcții de conducere la nivelul
autorității contractante, autoritatea contractantă va avea în vedere și orice alte incompatibilități speciale,
reglementate de legislația specifică, în speță prevederile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 925/1995 și H.G. nr. 1/2018,
prin prisma cărora se va analiza orice situație susceptibilă de a reprezenta un caz de incompatibilitate.
Speta 625. Consiliere metodologică cu privire la o posibilă situație de conflict de interese în situația în care
reprezentantul legal al unuia dintre ofertanți a avut calitatea de administrator al unei societăți comerciale,
la care autoritatea contractantă este asociat.
Raspuns:
La art. 60 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 sunt prezentate, cu titlu de exemplu, câteva dintre situațiile potenţial
generatoare de conflict de interese. Astfel, primele trei exemple, respectiv cele prevăzute la art. 60 alin. (1) lit.
a) – c) din Legea nr. 98/2016, se referă la situațiile care apar în cazul participării anumitor categorii de persoane
în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor (persoane care deţin părţi sociale, părţi
de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi
propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a
unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; persoană care este soţ/soţie, rudă
sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;
persoană despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate
avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă
situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare). Ultimele
două exemple, respectiv cele prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 98/2016, se referă la
situațiile în care anumite persoane din cadrul ofertantului au relații cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul
autorităţii contractante (membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare
şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea
inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante
sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire; persoane care sunt soţ/soţie, rudă
sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în
cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire).
Raportat la cele arătate mai sus, se poate observa că situația prezentată nu se încadrează în exemplele redate la
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Pe cale de consecință, menționăm că din prezentarea situației de fapt nu
reiese existența unui conflict de interese, în sensul precizat de dispozițiile Legii nr. 98/2016, având în vedere că
acesta se referă la situațiile în care membrii personalului autorităţii contractante, care sunt implicaţi în
desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un
interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite
imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire (art. 59 din Legea nr. 98/2016).
Speta 622. Autoritatea contractantă a derulat în anul 2009 o procedură de atribuire pentru contractarea
serviciilor de realizare a unei platforme e-learning, cu o complexitate ridicată, în cadrul unui proiect
finanţat din fonduri europene. În acest context se solicită consiliere metodologică, prin raportare la
dispoziţiile art. 67 din O.U.G. nr. 34/2006, în privința următoarelor aspecte: - dacă este permisă şi se
încadrează în exigenţele legale colaborarea dintre autoritatea contractantă şi un terţ consultant la
întocmirea documentaţiei de atribuire; - dacă această această formă de colaborare trebuie obligatoriu
comunicată în SEAP; - dacă există un impediment legal, în condiţiile în care procedura a fost verificată de
UCVAP, pentru ca acest terţ consultant să devină ofertant şi ulterior contractant; - dacă prin colaborarea la
întocmirea documentaţiei de atribuire cu un terţ consultant, care devine ofertant şi ulterior contractant, se
realizează vreo încălcare a principiilor definite la art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
Având în vedere că procedura de atribuire a fost iniţiată în noiembrie 2009, înainte de data intrării în vigoare a
Legii nr. 98/2016, legislaţia aplicabilă procedurii în discuţie este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de
aplicare/interpretare aferente. O.U.G. nr. 34/2006 are drept scop, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1),
promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor
economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică şi asigurarea utilizării eficiente
a fondurilor publice, în cadrul alin. (2) al aceluiaşi articol fiind definite principiile corespondente respectiv:
nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării
fondurilor publice şi asumarea răspunderii. Conform art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 autoritatea
contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică cu respectarea
tuturor dispoziţiilor legale aplicabile, inclusiv a principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie
publică mai sus enunţate. Totodată, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006,
pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile
necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea
concurenţei neloiale, obligaţie care se regaseşte reglementată şi la art. 2 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006.
Conform prevederilor tezei a doua din acelaşi alineat, în cazul în care autoritatea contractantă constată apariţia
unor astfel de situaţii, precum cele prevăzute la art. 67 - 70 din O.U.G. nr. 34/2006, aceasta “are obligaţia de a
elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând potrivit competenţelor, după caz, măsuri
corective de modificare, încetare, revocare, anulare şi altele asemenea ale actelor care au afectat aplicarea
corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea”. Astfel, în conformitate cu
prevederile de mai sus, autoritatea contractantă are obligaţia să ia măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor
care determină apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale, precum cea prevăzută
la art. 67 din O.U.G. nr. 34/2006, prin adoptarea măsurilor corective ale actelor care au afectat aplicarea
corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea. În ceea ce priveşte legalitatea
colaborării dintre autoritatea contractantă şi un terţ în vederea întocmirii documentaţiei de atribuire pecizăm că
obligaţia de elaborare a documentaţiei de atribuire revine în principal autorităţii contractante, prin
compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, dar aceasta are dreptul să achiziţioneze
servicii de consultanţă în scopul elaborării documentaţiei de atribuire, situaţie în care va avea obligaţia de
coordonare a activităţii de elaborare a documentaţiei, conform art. 3 alin. (1) şi (3) din H.G. nr. 925/2006. Cu
privire la forma de colaborare dintre autoritatea contractantă şi un terţ şi modalitatea de publicitate a acesteia,
facem menţiunea că achiziţia serviciilor de consultanţă se va face cu respectarea prevederilor legislaţiei în
domeniul achiziţiilor publice, inclusiv a regulilor de publicitate şi a principiilor care stau la baza atribuirii
contractului de achiziţie publică prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. Referitor la participarea
terţului-consultant la procedura de atribuire în calitate de ofertant precizăm că, potrivit dispoziţiilor art. 67 din
O.U.G. nr. 34/2006 „persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are
dreptul, în calitate de operator economic, de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, dar numai în
cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze
concurenţa”. Atragem atenţia că, implicarea terţului-consultant în elaborarea documentaţiei de atribuire poate
fi considerată de natură să distorsioneze concurenţa în situaţia în care acesta a avut acces la informaţii care nu
sunt cunoscute/nu au fost aduse la cunostinţa celorlalţi operatori economici potenţiali participanţi/participanţi
la procedura de atribuire iar aceste informaţii au/pot creat/crea un avantaj iniţial menit să conducă la
defavorizarea celorlalţi operatori economici, situaţia în care colaborarea dintre autoritatea contractantă şi terţ
vizează şi alte aspecte privind organizarea/derularea procedurii de atribuire a contractului care pot afecta
derularea imparţială a procedurii şi/sau atribuirea contractului, cazul în care prevederile documentaţiei de
atribuire au fost elaborate astfel încât să favorizeze participarea la procedură şi/sau atribuirea contractului către
terţ precum şi alte situaţii care afectează participarea tuturor potenţialilor ofertanţi cu şanse egale la
adjudecarea contractului. Faţă de considerentele şi prevederile sus-menţionate, suntem de opinie că autoritatea
contractantă are dreptul să colaboreze cu un terţ în vederea întocmirii documentaţiei de atribuire dacă a
achiziţionat de la acesta servicii de consultanţă în scopul elaborării documentaţiei de atribuire, cu respectarea
prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, şi terţul are dreptul să participe la procedura de atribuire
numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze
concurenţa. În cazul în care autoritatea contractantă constată că implicarea terţului în elaborarea documentaţiei
de atribuire este de natură să distorsioneze concurenţa, conform precizărilor de mai sus, aceasta are obligaţia, în
temeiul art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 2 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, să adopte măsurile corective
necesare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au
legătură cu acestea. Precizăm că, în cazul în care implicarea terţului în elaborarea documentaţiei de atribuire
este de natură să distorsioneze concurenţa, acesta nu are dreptul să participe la procedura de atribuire,
indiferent de calitatea pe care o va avea în cadrul acesteia (ofertant, ofertant asociat sau subcontractant),
această situaţie fiind considerată conflict de interese în temeiul art. 67 din O.U.G. nr. 34/2006 iar atribuirea
contractului de către autoritatea contractantă în aceste condiţii către terţ reprezintă o încălcare a principiilor
care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
În ceea ce priveşte invocarea faptului că procedura de atribuire a fost verificată de UCVAP facem precizarea că
indiferent de concluziile verificării procedurii de atribuire, responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe
parcursul procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidenţa legii privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
revine autorităţii contractante, astfel cum este prevăzut expres în cadrul art. 6 din O.U.G. nr. 30/2006 şi art. 17
alin. (2) din H.G. nr. 942/2006.
Speta 497. În cazul în care se inițiază o procedură pentru atribuirea unui contract de lucrări, proiectantul
care a elaborat proiectul tehnic (și implicit caietul de sarcini), este considerat consultant pentru elaborarea
documentației de atribuire și datele acestuia se completează în Formularul de integritate? De asemenea, în
cazul inițierii unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii de elaborare a proiectului tehnic,
proiectantul care a elaborat studiul de fezabilitate (documentație care se publică în SEAP) este considerat
consultant pentru elaborarea documentației de atribuire și datele acestuia se completează în Formularul de
integritate?
Raspuns:
Termenul „consultant” nu este definit de Legea nr. 98/2016 sau de Legea nr. 184/2016. Legea nr. 98/2016
definește la art. 3 alin. (1) lit. x) sintagma „furnizor de servicii de achiziție”, respectiv persoane de drept public
sau de drept privat care oferă pe piață activități de achiziție auxiliare. „Activitățile de achiziție auxiliare” sunt
definite la art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 ca fiind acele „activități care constau în furnizarea de
asistență și suport pentru activitățile de achiziție, în special infrastructura tehnică care să permită autorităților
contractante atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri - cadru pentru lucrări,
produse ori servicii, sau asistență și consiliere cu privire la desfășurarea ori structurarea procedurilor de achiziție
publică, sau pregătirea și administrarea procedurilor de atribuire în numele și în beneficiul autorității
contractante în cauză”. Menționăm, de asemenea, prevederile art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, potrivit
cărora, în cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în
domeniul achizițiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale
specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi, numiți
experți cooptați, care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii de
servicii auxiliare achiziției. Prin urmare, furnizorii de servicii de achiziție pot fi considerați consultanți în
domeniul achizițiilor publice. Astfel, persoana fizică sau juridică care a elaborat studiul de fezabilitate și/sau
proiectul tehnic, parte a caietului de sarcini în cadrul unei proceduri de atribuire, poate fi considerată furnizor
de servicii de achiziție în măsura în care prin natura activităților desfășurate acordă inclusiv asistență, suport,
infrastructură tehnică, consiliere privind desfășurarea procedurii de atribuire și/sau pot influența adoptarea unor
decizii în legătură cu procedura de atribuire. Menționăm că, din perspectiva legislației în domeniul achizițiilor
publice, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările
ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa servicii de consultanță, definite ca servicii
auxiliare achiziției, „în vederea sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor,
precum și pentru elaborarea documentelor/documentațiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziție
publică și / sau pentru implementarea unor programe de prevenire / diminuare a riscurilor în achizițiile publice,
vizând toate etapele, de la planificarea / pregătirea procesului, organizarea / aplicarea procedurii de atribuire și
până la executarea / monitorizarea implementării contractului de achiziție publică/acordului–cadru , inclusiv în
raport cu activitatea comisiei de evaluare și/sau soluționarea contestațiilor”.
Speta 490. Consiliere metodologică cu privire la existența unui conflict de interese în care s-ar afla
președintele unei comisii de evaluare de la nivelul unei autorități contractante în cazul aplicării achiziției
directe.
Raspuns:
Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 98/2016 şi art. 1 alin. (2) din H.G. nr.
395/2016, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate
măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul evitării
denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici. În cadrul Capitolului II
Secţiunea a 4-a din Legea nr.98/2016, este definit „conflictul de interese” (art. 59) şi sunt reglementate cu titlu
exemplificativ situaţii potenţial generatoare de conflict de interese (art. 60). Astfel, în conformitate cu
prevederile art. 59 din Legea nr. 98/2016 , „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii
personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele
autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa
ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de
atribuire”. Din analiza prevederilor sus-menţionate, reiese că obligaţiile reglementate în cadrul Capitolului II
Secţiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016 revin autorităţilor contractante pe parcursul aplicării unei proceduri de
atribuire din cele prevăzute la art. 68 din lege. Or, achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în
sensul Legii nr. 98/2016, ci o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare
estimată, fără TVA, calculată la nivelul unui an bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5)
din legea în discuție. Pentru realizarea achiziţiei directe, singurele obligaţii prevăzute de lege pentru autoritatea
contractantă sunt cele reglementate în Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziţia directă” din H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea
concretă de desfăşurare a achiziţiei cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016. În aceste condiții, având în vedere faptul că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în
sensul Legii nr. 98/2016, autoritatea are dreptul, conform normelor procedurale interne, dar nu și obligația, de a
respecta regulile de evitare a conflictului de interese reglementate în cadrul Capitolului II Secţiunea a 4-a din
Legea nr.98/2016. În concluzie, deşi din prevederile legale sus-menţionate nu rezultă obligativitatea respectării
regulilor de evitare a conflictului de interese reglementate de Legea nr. 98/2016 în cazul achiziţiei directe,
autoritatea contractantă are posibilitatea fie de a prelua, în cadrul normelor procedurale interne, regulile
comune de evitare a conflictului de interese aplicabile procedurilor de atribuire, fie de a defini/aplica propriile
reguli de evitare a conflictului de interese sau de a aplica alte măsuri pentru a asigura respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege. Astfel, în speța dată, existenţa unei situaţii potenţial generatoare de
conflict de interese trebuie analizată prin raportare la prevederile normelor procedurale interne aplicate,
autoritatea contractantă având obligaţia de a stabili operatorul economic prin aplicarea și respectarea
principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Ca urmare, în măsura în care se poate demonstra
că un membru al autorităţii contractante implicat în realizarea achiziţiei directe sau care poate influenţa
rezultatul achiziţiei, are un interes financiar, economic, personal sau de altă natură care îi afectează
independenţa şi imparţialitatea, se poate considera că au fost încălcate principiile care au stat la baza achiziţiei
nefiind asigurat tratamentul egal pentru toţi operatorii economici ofertanţi/potenţiali ofertanţi ai serviciilor care
au fost achiziţionate. Faţă de considerentele de mai sus, suntem de opinie că situaţia prezentată în adresa
dumneavoastră putea fi considerată ca fiind generatoare de conflict de interese, având în vedere că un membru
al personalului autorității contractante, implicat în desfășurarea procedurii de atribuire prin calitatea sa de
președinte al comisiei de evaluare, ar fi avut posibilitatea de a influența rezultatul achiziției în scopul unui
interes personal, dată fiind legătura acestuia cu operatorul economic câștigător.
Speta 414. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de atribuire a unui contract de servicii de
mentenanţă, extindere şi dezvoltare a sistemului informatic pentru care a devenit necesară contractarea,
prin achiziţie directă, unui furnizor de servicii auxiliare achiziţiei în vederea punerii la dispoziţie şi a
desemnării pe lângă comisia de evaluare, de experţi cooptaţi pentru evaluarea ofertelor. Furnizorilor de
servicii auxiliare achiziţiei li s-a solicitat ca în ultimul an să nu fi avut relaţii de colaborare cu niciunul dintre
operatorii economici care au depus oferte la procedura de atribuire a contractului de servicii de
mentenanţă. După verificarea ofertelor transmise de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei şi a unor
informaţii publice, s-a constatat că un acţionar asociat persoană fizică (cu cotă de participare 50%) al unuia
dintre furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei a fost angajat (pe funcţii de execuţie şi conducere) în
perioada 2004 – 2015 în cadrul unuia dintre operatorii economici participanţi la procedura de atribuire a
contractului de servicii de mentenanţă. De asemenea, autoritatea contractantă a fost sesizată de unul dintre
ofertanţii la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă cu privire la: 1) existenţa unor
raporturi comerciale şi de muncă între unul dintre membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul
procedurii de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă şi un acţionar asociat (persoană fizică) al
unuia dintre membrii asocierii care este furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei; 2) existenţa unor raporturi
comerciale şi de muncă între experţii cooptaţi nominalizaţi de furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei şi
membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii. Având
în vedere situaţia prezentată, se solicită un punct de vedere cu privire la considerarea situaţiei constatate
ca reprezentând o situaţie generatoare de conflict de interese în sensul art. 59 – 60 din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În situaţia prezentată existenţa unei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese se va analiza prin
raportare la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă. În conformitate cu prevederile art.
58 din Legea nr. 98/2016, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de
a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul
evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici, obligaţie care
se regaseşte reglementata şi în cadrul art. 1 alin. (2) din anexa la HG nr. 395/2016. Menţionăm că în Capitolul II
Secţiunea a 4-a din Legea nr.98/2016 este definit „conflictul de interese” (art. 59) şi sunt reglementate cu titlu
exemplificativ situaţii potenţial generatoare de conflict de interese (art.60). În conformitate cu prevederile art.
59 din Legea nr. 98/2016 , „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului
autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii
contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul
acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea
fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de
atribuire”. În vederea îndeplinirii obligaţiei generale prevăzute la art. 58 din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă avea obligaţia să precizeze în documentele achiziţiei, conform art. 63 alin. (1) din lege, numele
persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie
implicat în procedura de atribuire. Astfel, potrivit art. 21 alin. (5) din anexa la HG nr. 395/2016, autoritatea
contractantă încarcă în SEAP o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind persoanele care
deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante precum şi a celor cu putere de reprezentare din partea
furnizorului de servicii auxiliare dar şi a celor implicate în procedură din partea acestuia, numele acestora fiind
publicat şi în cadrul fişei de date. Referitor la experţii cooptaţi, art. 129 alin. (4) din anexa la HG nr. 395/2016
prevede expres că atât membrii comisiei de evaluare cât şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a respecta
regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute în Cap. II Secţiunea a 4-a din Lege. Potrivit art. 130 alin.
(1), (3) şi (5) din anexa la HG nr. 395/2016 experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o
declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 129 prin care
confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese, iar în cazul în care unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a
solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană. În acest caz, autoritatea
contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate şi de a adopta măsurile necesare pentru
evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese. În situaţia
prezentată, acţionarul (persoană fizică) al furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei a fost angajat în cadrul
unuia dintre operatorii economici participanţi la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă,
în perioada 2004 – 2015. În situaţia ipotetică în care acţionarul furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei nu va fi
implicat în procesul de verificare/evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de
servicii de mentenanţă, acesta nu este obligat să depună declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate sus-
menţionată. Ca urmare, situaţia ipotetică descrisă nu se regăseşte în niciuna din situaţiile potenţial generatoare
de conflict de interese reglementate cu titlu exemplificativ la art. 60 din Legea nr.98/2016. Cu toate acestea,
autoritatea contractantă poate invoca incidenţa art. 59 din Legea nr. 98/2016 în măsura în care poate demonstra
că actionarul furnizorului de servicii de achiziţie poate influenţa rezultatul procedurii de atribuire a contractului
de mentenanţă având, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care
ar putea fi perceput ca element care îi compromite imparţialitatea ori independenţa în contextul procedurii de
atribuire. În ceea ce priveşte aspectele sesizate de unul dintre ofertanţii la procedura de atribuire a contractului
de servicii de mentenanţă precizăm că în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (4) şi (5) din anexa la HG nr.
395/2016, obligaţia de a verifica situaţiile sesizate privind conflictul de interese revine autorităţii contractante,
singura care poate adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina
apariţia unui conflict de interese. Referitor la situaţia semnalată privind existenţa unor raporturi comerciale între
unul dintre membrii asocierii care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii de
mentenanţă şi acţionarul asociat (persoană fizică) al unuia dintre membrii asocierii care este furnizorul de
servicii auxiliare achiziţiei, suntem de opinie că această situaţie nu poate fi încadrată în situaţia potenţial
generatoare de conflict de interese prevăzută la art. 60 alin. 1 lit. d) din Legea nr.98/2016 care stipulează: „d)
situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are
drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are
acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori
care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al
furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire” După cum se poate constata, situaţia
semnalată în adresa dumneavoastră se referă la raporturile comerciale dintre un ofertant asociat şi acţionarul
asociat (persoană fizică) al furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei, iar situaţia prevăzută de lege se referă la
relaţiile comerciale dintre persoanele care sunt membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de
conducere sau de supervizare sau acţionari ori asociaţi semnificativi ai ofertantului asociat şi persoanele cu
funcţie de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziţie. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate
invoca incidenţa art. 59 din Legea nr. 98/2016, în măsura în care sesizarea privind existenţa raporturilor
comerciale se confirmă şi se poate demonstra că acţionarul furnizorului de servicii de achiziţie poate influenţa
rezultatul procedurii de atribuire a contractului de mentenanţă. În acest caz, în conformitate cu prevederile art.
62 alin. (1) - (3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractată are obligaţia de a prezenta ofertantului o
expunere a motivelor care sunt de natură să ducă la un conflict de interese, să solicite ofertantului punctul său
de vedere cu privire la situaţia prezentată şi numai ulterior acestor demersuri, dacă autoritatea contractantă
stabileşte că există un conflict de interese, poate adopta măsurile necesare pentru înlăturarea situaţiei
generatoare a conflictului de interese. În ceea ce priveşte situaţia semnalată privind existenţa unor raporturi
comerciale şi de muncă între experţii cooptaţi nominalizaţi de furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei şi membrii
unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii, suntem de opinie că
această situaţie poate fi încadrată în situaţia potenţial generatoare de conflict de interese prevăzută la art. 60
alin. 1 lit. c) din Legea nr.98/2016 care stipulează: “c) participarea în procesul de verificare/evaluare a
solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii
rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de
altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul
procesului de evaluare” Astfel, dacă autoritatea contractantă constată, urmare verificărilor întreprinse, că există
indicii rezonabile/informaţii concrete cu privire la existenţa unor raporturi comerciale şi de muncă între experţii
cooptaţi şi membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire, sesizarea fiind astfel
întemeiată, autoritatea contractantă are obligaţia de a adopta măsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei
de conflict de interese.
Speta 292. consiliere metodologică cu privire la obligația autorității contractante de a declara proiectantul
care a elaborat Expertiza tehnică (ET) și Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) ca
„furnizor de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire” în cadrul procedurii de atribuire având
ca obiect întocmire proiect tehnic, detalii de execuție și asistență tehnică în condițiile în care aceste
documentații tehnico-economice (ET şi DALI) fac parte din documentația de atribuire
Raspuns:
Potrivit art. 59 din Legea nr. 98/2016, prin conflict de interese se înțelege orice situație în care membrii
personalului autorității sau ai unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității
contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul
acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea
fi perceput ca element care compromite imparțialitatea ori independența lor în contextul procedurii de atribuire.
În speţă obiectul contractului inițial a fost de servicii de elaborare expertiză tehnică și DALI, și nu de prestare a
unor servicii de achiziție auxiliare prin care operatorul economic câștigător al procedurii de atribuire să
dobândească calitatea de furnizor de servicii de achiziție. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă nu îl
va declara pe proiectantul în cauză ca furnizor de servicii de achiziție și, prin urmare, nici situațiile potențial
generatoare de conflict de interese prevăzute de art. 60 din Legea nr. 98/2016 nu se vor analiza prin raportare la
persoanele cu funcții de decizie din cadrul operatorului economic în speță. Pe de altă parte, considerăm că prin
natura documentelor care au fost elaborate de către operatorul economic în cauză (expertiză tehnică și DALI),
acestea au legătură cu documentele ce vor fi întocmite în cadrul prezentei proceduri (proiect tehnic și DDE) și,
prin urmare, au legătură și cu documentația de atribuire, autoritatea contractantă folosindu-se de informații din
respectivele documente la pregătirea procedurii și implicit la întocmirea documentației de atribuire. În acest
context, referitor la situația în care operatorul economic care a întocmit expertiza tehnică și DALI-ul va participa
la procedura de achiziție a proiectului tehnic (PT) și DDE, dorim să aducem în discuție prevederile art. 140 și ale
art. 167 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Astfel, conform art. 140 sus-menționat în situația în care un
ofertant sau o entitate care are legături cu un ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității
contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 sau în
orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii
de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului
candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența. Conform alin. 2 al aceluiași
articol, cu titlu exemplificativ sunt enumerate câteva măsuri pe care autoritatea le poate adopta în exercitarea
obligației prevăzute la alin. 1, pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedură nu
este de natură a denatura concurența, astfel aceasta are posibilitatea de a comunica către ceilalți
candidați/ofertanți informațiile relevante care au fost transmise în contextul participării
candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii de atribuire sau care decurg din această participare și
stabilirea unor termene corespunzătoare pentru depunerea ofertelor. În concluzie, prevederile art. 167 alin. (1)
lit. f) din Legea nr. 98/2016 pot deveni incidente în situația prezentată numai în măsura în care autoritatea
contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a operatorului economic în cauză la
elaborarea expertizei tehnice și a DALI pentru investiția respectivă este de natură a distorsiona concurența,
întrucât proiectantul în cauză se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le
posedă, cât și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la
defavorizarea celorlalți operatori economici. Mai exact, autoritatea contractantă trebuie să se afle în posesia
unor dovezi de necontestat că prestarea serviciilor de elaborare expertiză tehnică și DALI de către operatorul
economic respectiv conduc la distorsionarea concurenței în atribuirea contractului de întocmire proiect tehnic,
detalii de execuție și asistență tehnică pentru același obiectiv de investiții și, totodată, să se afle în
imposibilitatea de a remedia această situație prin alte măsuri mai puțin severe. În subsidiar, precizăm că potrivit
art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are
obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența
unui conflict de interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.
Speta 278. consiliere metodologică referitoare la existența unui posibil conflict de interese în situația în
care, la o procedură de atribuire a unui contract de lucrări, participă ca ofertant o societate a cărui
asociați/acționari majoritari - persoane fizice - sunt și acționarii majoritari ai societății care a elaborat
proiectul tehnic aferent acestor lucrări
Raspuns:
Potrivit art. 59 din Legea nr. 98/2016, „în sensul prezentei legi, prin conflict de interese se înţelege orice situaţie
în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează
în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot
influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes
personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în
contextual procedurii de atribuire”. De asemenea, art. 60 alin. (1) din același act normativ enumeră, cu titlu
exemplificativ, posibile situații care ar putea genera un conflict de interese, astfel: - participarea în procesul de
verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes,
acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a
persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; - participarea în procesul de verificare/evaluare
a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a
unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; - participarea în procesul de
verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire
la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal,
financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi
imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare; - situaţia în care ofertantul individual/ofertantul
asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane
care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu
persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie
implicat în procedura de atribuire; - situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele
persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al
doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii
contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire. Astfel, situația în care
unul dintre ofertanții la procedura pentru atribuirea contractului de execuție lucrări este o societate a cărui
asociați/acționari majoritari - persoane fizice - sunt și acționarii majoritari ai societății care a elaborat proiectul
tehnic aferent acestor lucrări, nu se regăsește printre situațiile enumerate mai sus și nici nu se subscrie aceleia
descrise de art. 59 din lege, mai sus citat. Prin urmare, din informațiile prezentate nu reiese existența unui
conflict de interese în sensul precizat de dispozițiile Legii nr. 98/2016. Tototdată, precizăm că, așa cum prevede
art. 58 din lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni,
identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării
tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.
Speta 194. Existența unui posibil conflict de interese în situația în care se va încheia un contract între
proiectantul lucrărilor și executantul lucrărilor, având în vedere că execuția lucrărilor nu a fost atribuită
împreună cu proiectarea, fiind încheiate două contracte distincte
Raspuns:
Legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr. 98/2016, reglementează modul de
realizare a achizițiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a
concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de
achiziție publică, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție
publică. Totodată, vechea legislație în domeniul achizițiilor publice, respectiv O.U.G. nr. 34/2006, reglementa
regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune de lucrări publice și al
contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum și modalitățile de
soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri. De asemenea,
contractul de achiziție publică este definit de actele normative mai sus menționate ca fiind acel contract cu titlu
oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între una sau mai multe autorități
contractante și unul sau mai mulți operatori economici, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de
produse sau prestarea de servicii (art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea
nr. 98/2016). Prin urmare, în ceea ce privește speța de față, considerăm că un contract încheiat între
proiectantul lucrărilor și executantul acestora nu reprezintă un contract de achiziție publică în sensul
prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice. Totodată, subliniem că regulile de evitare a conflictului
de interese prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice se aplică numai în legătură cu derularea unei
proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică.
Speta 139. Consiliere metodologică privind existența unui posibil conflict de interese în situația în care o
persoană cu funcție de decizie din cadrul entității contractante, care a făcut, totodată, parte din comisia de
evaluare a ofertelor din cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție sectorială derulată în
cursul anului 2017, s-a aflat în anul 2013 în relații comerciale cu ofertantul X declarat câștigător în cadrul
prezentei proceduri, fiind angajat în cadrul acestei societăți. Atât persoana în cauză, cât și ofertantul
declarat câștigător au dat declarații de confidențialitate și imparțialitate, respectiv, de neîncadrare în
situațiile prevăzute la art. 73 din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Legislația în vigoare în domeniul achizițiilor sectoriale reglementează, în mod expres, atât obligația entității
contractante de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine
existența unui conflict de interese, cât și obligația acesteia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de
împrejurare, adoptând, potrivit competențelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau
anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităților care au
legătură cu acestea (conform dispozițiilor art. 1 alineatele (2) și (3) din H.G. nr. 394/2016). Menționăm că în
secțiunea destinată regulilor privind evitarea conflictului de interese, respectiv Cap. III, Secțiunea a 4-a din
Legea nr. 99/2016, este definit „conflictul de interese” și sunt reglementate cu titlu exemplificativ situații
potențial generatoare de conflict de interese. Având în vedere speța în discuție, în urma analizării situațiilor
potențial generatoare de conflict de interese prevăzute la art. 73 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, remarcăm că
printre acestea nu se regăsește ipoteza în care un ofertant din cadrul unei proceduri de atribuire s-a aflat în
trecut în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie din cadrul entității contractante Prin urmare, legea
nu interzice în mod expres o astfel de situație, însă acordă posibilitatea entității contractante de a identifica și
alte situații potențial generatoare de conflict de interese care ar putea conduce la denaturarea concurenței, în
afara celor enumerate cu titlu exemplificativ la art. 73 menționat anterior, având obligația de a lua măsurile care
se impun pentru a remedia aceste situații. De asemenea, aducem în discuție prevederile art. 149 alin. (1) din
Legea nr. 99/2016, potrivit cărora în situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un
candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări entității contractante în legătură cu pregătirea
procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 148 sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor
servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, entitatea contractantă ia
toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de
atribuire nu este de natură a denatura concurența. Prin urmare, în cazul prezentat, considerăm că prevederile
sus-menționate pot deveni incidente, numai în măsura în care entitatea contractantă poate demonstra fără
echivoc că relațiile comerciale din anul 2013 dintre persoana cu funcție de decizie/membru în comisia de
evaluare din cadrul entității contractante și operatorul economic X sunt de natură a distorsiona concurența, în
sensul că ofertantul declarat câștigător s-a aflat în posesia unor informații pe care ceilalți potențiali participanți
la procedură nu le cunoșteau, iar deținerea acestor informații au creat un avantaj inițial, menit să conducă din
start la defavorizarea celorlalți operatori economici. În acest context, apreciem că finalizarea procedurii de
atribuire a contractului de achiziție sectorială din speța în cauză prin semnarea contractului cu ofertantul
declarat câștigător este posibilă, entitatea contractantă având însă obligația de a întreprinde toate măsurile
pentru a se asigura că participarea respectivului ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura
concurența, conform art. 149 alin (1) din Legea nr. 99/2016. În încheiere precizăm că, potrivit art. 1 alin. (1) din
H.G. nr. 394/2016, în procesul de realizare a achizițiilor sectoriale orice situație pentru care nu există o
reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
99/2016.
Speta 120. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea legală, prin raportare la art. 59 din Legea nr.
98/2016, ca un operator economic care a întocmit studiul de fezabilitate aferent unui obiectiv de investiții
să participe în calitate de subcontractant declarat al unui operator economic ofertant în cadrul procedurii de
atribuire a contractului având ca obiect “servicii de proiectare PT, DE și execuție lucrări” pentru același
obiectiv, cu precizarea că subcontractantul respectiv nu va participa la întocmirea ofertei
Raspuns:
Potrivit art. 58 din Legea nr. 98/2016, “pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă
are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de
interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii
economici”. Totodată, la art. 59 din Legea nr. 98/2016 conflictul de interese este definit ca “orice situaţie în
care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în
numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa
ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de
atribuire”. La art. 60 din același act normativ sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, anumite situaţii potenţial
generatoare de conflict de interese, în sensul art. 59. În urma analizării situațiilor enumerate la art. 60 din lege
se va remarca faptul că printre acestea nu se regăsește ipoteza în care un operator economic care a întocmit
studiul de fezabilitate aferent unui obiectiv de investiții participă în calitate de subcontractant declarat al unui
operator economic ofertant în cadrul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect “servicii de
proiectare PT, DE și execuție lucrări” pentru același obiectiv. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 3 alin. (1)
lit. yy) din legea de referință, subcontractantul este “orice operator economic care nu este parte a unui contract
de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale
construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în
faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”. În aceeași ordine de
idei, potrivit art. 167 alin. (1) din aceeași lege, “Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre
următoarele situaţii: (...) f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire
a condus la o distorsionare a concurenţei, iar această situaţie nu poate fi remediată prin alte măsuri mai puţin
severe; (...)”. De asemenea, art. 170 din lege stipulează: “(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica
inexistenţa unei situaţii de excludere prevăzute la art. 164, 165 şi 167 în legătură cu subcontractanţii propuşi. (2)
În cazul în care este identificată o situaţie de excludere, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor art.
171, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului o singură dată să înlocuiască un subcontractant în
legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că se află în această situaţie”. În acord cu prevederile legale mai
sus invocate, legea nu interzice în mod expres ca un operator economic care a întocmit studiul de fezabilitate
aferent unui obiectiv de investiții, să participe în calitate de subcontractant declarat al unui operator economic
ofertant în cadrul procedurii de atribuire, însă impune autorității contractante de a verifica orice situații
potențial generatoare de conflict de interese care ar putea conduce la denaturarea concurenței, în afara celor
enumerate cu titlu exemplificativ la art. 60, având obligația de lua măsurile care se impun pentru a remedia
aceste situații. Cu luarea în considerare a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. f) din lege, apreciem că situația
descrisă ar putea fi considerată ca generatoare de conflict de interese doar dacă autoritatea contractantă se află
în posesia unor dovezi de necontestat că, prin întocmirea SF-ului de către operatorul economic care urmează să
fie declarat subcontractant al unui operator economic ofertant în cadrul procedurii de atribuire a contractului de
achiziție publică de servicii de proiectare PT, DE și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții respectiv, se
creează premisele împiedicării, restrângerii sau denaturării concurenței în atribuirea acestui contract.
Speta 85. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la existența/inexistența unui conflict de interese
în situația în care soțul unei angajate din cadrul autorității contractante este angajat al operatorului
economic care a depus oferta în cadrul unei proceduri de atribuire a autorității contractante respective.
Raspuns:
Precizăm că art. 59 din Legea nr. 98/2016 reglementează definiția „conflictului de interese”, iar art. 60 din
cadrul aceleiași legi conține enumerarea nelimitativă și exemplificativă a situațiilor potențial generatoare de
conflict de interese prin raportare, pe de o parte, la persoanele care participă la procesul de verificare/evaluare
a solicitărilor de participare/ofertelor și, pe de altă parte, la ofertant/candidat. În urma analizării situaţiilor
potenţial generatoare de conflict de interese reglementate la art. 60 invocat mai sus, prin raportare la speța
expusă și având în vedere precizarea dumneavoastră potrivit căreia angajata în cauză nu a participat la
întocmirea documentației de atribuire și nici nu va fi nominalizată în comisia de evaluare a procedurii de
achiziție publică în discuție, sau în oricare altă comisie de evaluare pentru vreo procedură de achiziție publică în
care societatea respectivă va prezenta/depune solicitare de participare/ofertă, apreciem că nu ne aflăm în fața
vreunei situații potențial generatoare de conflict de interese dintre cele menționate la art. 60 alin. (1) lit. a)-c)
din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește art. 60 alin. (1) lit. d) din actul normativ sus-menționat, având în
vedere că din informațiile furnizate nu reiese că soțul angajatei în discuție ar avea calitatea de membru în cadrul
consiliului de administraţie/organului de conducere/supervizare sau de acţionar ori asociat semnificativ (în sensul
art. 60 alin. (2) din același act normativ), în același timp acesta neavând o funcție de decizie în cadrul
operatorului economic în cauză, apreciem că nici în acest caz că nu ar exista premisele unui conflict de interese.
Cu privire la situația potențial generatoare de conflict de interese reglementată la art. 60 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 98/2016, apreciem că aceasta ar fi incidentă în speța de față în condițiile în care soțul angajatei în
discuție a fost nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului, aspect care
însă nu reiese din informațiile prezentate. Referitor la aplicabilitatea art. 62 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 în
speța de față, precizăm că, astfel cum se prevede în cuprinsul acestui alineat, autoritatea contractantă solicită
candidatului/ofertantului transmiterea punctului său de vedere în cazul în care autoritatea contractantă
identifică o situaţie potenţial generatoare de conflict de interese în sensul art. 59. Prin urmare, în măsura în care
informațiile pe care le dețineți în prezent cu privire la natura raporturilor dintre operatorul economic în cauză și
soțul angajatei dumneavoastră sau cu privire la alte aspecte care ar fi relevante în stabilirea existenței sau nu a
unui conflict de interese în speța expusă nu sunt suficiente în acest demers, considerăm că se impune solicitarea
punctului de vedere al operatorului economic respectiv. Legat de necesitatea dispunerii unor măsuri
suplimentare pentru a preveni apariția unei situații potențial generatoare de conflict de interese, recomandăm
ca, pe viitor, având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. ll) din Legea nr. 98/2016, pe lista persoanelor cu
funcţii de decizie din cadrul autorității contractante să fie menționate (pe lângă conducătorul autorităţii
contractante și membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu procedura de
atribuire) doar acele persoane din cadrul autorităţii contractante care pot influenţa conţinutul documentelor
achiziţiei şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire respective.
Speta 56. Consiliere metodologică privind existența unui posibil conflict de interese în situația în care
administratorul operatorului economic X, participant la procedura de atribuire a unui contract având ca
obiect servicii pentru expertizarea tehnică a unor documentații tehnico-economice (SF+PT) aferente
lucrărilor de investiții din cadrul proiectului „Modernizare străzi în comuna Z” este și asociat și director
general al operatorului economic Y, contractant/prestator într-un contract încheiat în 2014 cu autoritatea
contractantă, având ca obiect servicii de consultanță în vederea stabilirii serviciilor și lucrărilor eligibile la
plată, a contravalorii acestora, precum și emiterea Certificatului de Plată pentru 3 (trei) contracte de
proiectare și execuție lucrări reziliate (având în vedere că execuția lucrărilor nu a fost finalizată), contracte
ce au cuprins și obiectivul de investiții ce face obiectul procedurii de atribuire aflate în derulare.
Raspuns:
Legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice reglementează, în mod expres, atât obligația autoriății
contractante de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine
existența unui conflict de interese, cât și obligația acesteia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de
împrejurare, adoptând, potrivit competențelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau
anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităților care au
legătură cu acestea (conform dispozițiilor art. 1 alin. (2) – (3) din H.G. nr. 395/2016). Menționăm că în secțiunea
destinată regulilor privind evitarea conflictului de interese, respectiv Cap. II, Secțiunea a 4-a din Legea nr.
98/2016, este definit „conflictul de interese” și sunt reglementate cu titlu exemplificativ situații potențial
generatoare de conflict de interese. Astfel, în urma analizării situațiilor potențial generatoare de conflict de
interese prevăzute la art. 60 din Legea nr. 98/2016, remarcăm că printre acestea nu se regăsește ipoteza în care
un operator economic, care a oferit servicii de consultanță pentru determinarea valorii serviciilor și lucrărilor
prestate/executate, eligibile la plată, și emiterea Certificatului de plată în cadrul unor contracte reziliate,
participă în calitate de ofertant în cadrul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect servicii de
expertiză tehnică a proiectării pentru același obiectiv de investiții. Prin urmare, legea nu interzice în mod expres
o astfel de situație, însă acordă posibilitatea autorității contractante de a identifica și alte situații potențial
generatoare de conflict de interese care ar putea conduce la denaturarea concurenței, în afara celor enumerate
cu titlu exemplificativ la art. 60 menționat anterior, având obligația de a lua măsurile care se impun pentru a
remedia aceste situații. Totodată, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 925/1995
„Verificatorul tehnic atestat nu poate ştampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a
participat”. Din prezentarea situației de fapt, reiese că speța în discuție nu se încadrează în dispozițiile citate
anterior, ofertantul X sau un alt operator economic care are legături cu acesta, nefiind implicați în elaborarea
proiectului. De asemenea, aducem în discuție prevederile art. 140 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora în
situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii,
sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul
consultărilor prevăzute la art. 139 sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a
participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare
pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a
denatura concurența. În cadrul alin. 2 al articolului sus-menționat sunt enumerate cu titlu exemplificativ câteva
măsuri pe care autoritatea contractantă le poate adopta în exercitarea obligației prevăzută la alin. 1, pentru a se
asigura că participarea respectivului operator economic la procedura de atribuire nu este de natură a denatura
concurența, astfel aceasta are posibilitatea de a comunica către ceilalți ofertanți informațiile relevante care au
fost transmise în contextul participării operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire sau care
decurg din această participare și stabilirea unor termene corespunzătoare pentru depunerea ofertelor. Prin
urmare, în cazul prezentat, considerăm că prevederile sus-menționate pot deveni incidente, numai în măsura în
care autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a operatorului Y la
prestarea serviciilor de consultanță aferente contractului încheiat în anul 2014 este de natură a distorsiona
concurența, întrucât societatea în cauză, ce are legături cu ofertantul din prezenta procedură, se află în posesia
unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că deținerea acestor
informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici.
Mai exact, pentru a putea exclude un operator economic pentru motivele prevăzute de articolul sus-citat,
autoritatea contractantă trebuie să se afle în posesia unor dovezi de necontestat că prestarea serviciilor în cauză
de către operatorul economic respectiv conduc la distorsionarea concurenței în atribuirea contractului de
expertizare tehnică a proiectării și, totodată, să se afle în imposibilitatea de a remedia aceasta situație prin alte
măsuri mai puțin severe. În acest context, participarea operatorului economic în cauză la procedura de atribuire
a contractului privind serviciile de expertiză tehnică a proiectării este posibilă, autoritatea contractantă având
obligația însă de a se asigura că nu se denaturează concurența prin implementarea măsurilor prevăzute de lege la
art. 140 alin. (2), menționate mai sus. În încheiere precizăm că, potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în
procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se
interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
9. Reguli de publicitate și transparență: anunțuri, invitații, erate
Speta 698. Consiliere metodologică privind modalitatea de punere în aplicare a prevederilor art. 155 alin.
(2) și (3) din Legea nr. 99/2016, respectiv de grupare a anunțurilor de atribuire în cazul contractelor
sectoriale încheiate în executarea acordurilor-cadru.
Raspuns:
Referitor la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 155 alin. (2) și alin.(3) din Legea nr. 99/2016, respectiv la
obligația publicării anunțurilor de atribuire în S.E.A.P., legislația în materie prevede în mod clar atât în cazul
contractelor sectoriale (subsecvente) încheiate în executarea acordurilor-cadru, cât și în cazul contractelor
sectoriale/acordurilor-cadru atribuite printr-un sistem dinamic de achiziție faptul că entitatea contractantă are
obligația: - de a grupa trimestrial, prin urmare pe criterii temporale, anunțurile de atribuire la nivelul fiecărui
trimestru și - de a publica anunțurile în cauză, astfel grupate, în termen de 30 zile de la încheierea fiecărui
trimestru. În ceea ce privește modalitatea de operare în S.E.A.P. a prevederilor legale sus-menționate,
autoritatea contractantă poate utiliza Manualele de utilizare pentru autorități/entități contractante disponibile
pe site-urile: www.e-licitatie.ro (vechiul S.E.A.P.), http://sicap-prod.e-licitatie.ro/pub (noul S.E.A.P.).
Speta 590. consiliere metodologică cu privire la modalitatea de publicare a rezultatelor concursului de

soluții organizat de autoritatea contractantă în temeiul art. 105 lit. a) din Legea nr. 98/2016 având în vedere
că în SEAP există doar posibilitatea de a defini premii
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 105 din Legea nr. 98/2016, concursul de soluții poate fi organizat: „a) în cadrul unei
proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică de servicii; b) ca o procedură de atribuire distinctă, cu
premii sau plăţi acordate participanţilor”. Conform art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de servicii atunci când, ca urmare a unui concurs
de soluţii, contractul de achiziţii publice de servicii urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul
concursului de soluţii respectiv, concurentului câştigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului
respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri
tuturor concurenţilor câştigători”. Din informațiile furnizate și totodată din interogarea SEAP, reiese că
autoritatea contractantă s-a prevalat de dispozițiile art. 105 lit. a) coroborat cu cele ale art. 104 alin. (7) din
actul normativ sus-menționat, având în vederea organizarea unui concurs de soluții ca parte a unei procedurii de
negociere fără publicare pentru achiziția de servicii urmând a atribui contractul în cauză în urma finalizării
procedurii de negociere. Astfel, referitor la modalitatea de definire/publicare a rezultatelor concursului de
soluții recomandăm să se consulte Manualul de utilizare al Sistemului Electronic de Achiziții Publice – CAP. IV –
„Anunțuri” – secțiunea 4.6 - „Rezultatele concursului de soluții”, subsecțiunea 4.6.1.1. „Definire rezultate ale
concursului de soluții” - pus la dispoziție pe site-ul www.e-licitatie.ro unde sunt detaliați pașii care trebuie
urmați. În acest sens, la pagina 201 a manualului sus-menționat, se aduc lămuriri cu privire la modalitatea de
definire în SEAP de către autoritatea contractantă a rezultatelor concursului de soluții, în cazul în care nu sunt
acordate premii sau plăți participanților, specificându-se următoarele: „Dacă în anunțul de concurs din care
provine anunțul de rezultate în subsecțiunea IV.3.8 Recompense și juriu a fost bifat NU, atunci nu este
obligatorie introducerea valorii (si monedei) premiului. În rest, toate aceste elemente - câștigătorul, valoarea
premiului, numărul de participanti - sunt obligatorii”.
Speta 429. După publicarea în SEAP a anunțului prevăzut la art. 34 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, pentru
atribuirea contractelor sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât pragurile
valorice prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă poate invita direct la
negocieri doar operatorii economici calificați, fără a se mai derula procedura de atribuire prin intermediul
SEAP sau procedura se va derula prin SEAP, dar vor putea participa la ea doar operatorii economici calificați?
Raspuns:
Potrivit art. 83 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, „invitația la procedura concurențială de ofertare se poate
face printr-un anunț privind existența unui sistem de calificare, în conformitate cu prevederile art. 153, în cazul
în care contractul sectorial este atribuit prin licitație restrânsă sau negociere competitivă, ori în cadrul unui
dialog competitiv sau al unui parteneriat pentru inovare”. Totodată, astfel cum se prevede la art. 154 alin. (1)
lit. b) din Legea nr. 99/2016, „entitatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de
participare atunci când inițiază procedura de licitație restrânsă, dialog competitiv sau negociere competitivă ori
parteneriatul pentru inovare, pentru atribuirea contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, în situația în care
acestea nu se inițiază printr-unul dintre anunțurile prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. a) sau b), după caz”. În
același timp, la art. 175 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 se menționează că “atunci când o invitație la o procedură
concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț privind existența unui sistem de calificare,
contractele specifice pentru lucrări, produse sau servicii incluse în sistemul de calificare se acordă prin licitație
restrânsă sau prin negociere competitivă, în cadrul cărora toți ofertanții și participanții sunt selectați dintre
candidații deja calificați în conformitate cu un astfel de sistem”. Prin urmare, din analizarea prevederilor legale
redate mai sus, coroborate și cu prevederile art. 153 din Legea nr. 99/2016, se desprind două ipoteze: I. Ipoteza
în care invitația la o procedură concurențială de ofertare se face printr-un anunț privind existența unui sistem de
calificare (prin bifarea opțiunii „Prezentul anunț este o invitație la o procedură concurențială de ofertare),
inițiindu-se concomitent atât procedura de atribuire a contractului sectorial (care include și etapa de calificare),
cât și procedura în vederea instituirii unui sistem de calificare, în această ipoteză nemaifiind necesară
transmiterea unui anunț de participare în SEAP, ofertanții și participanții fiind selectați dintre candidații deja
calificați în conformitate cu un astfel de sistem. II. Ipoteza în care anunțul privind existența unui sistem de
calificare este utilizat ca simplu instrument de calificare, exclusiv pentru instituirea și operarea unui sistem de
calificare (nefiind bifată opțiunea „Prezentul anunț este o invitație la o procedură concurențială de ofertare),
ipoteză în care invitația la procedura concurențială de ofertare se face prin publicarea în SEAP a unui anunț de
participare, astfel cum se prevede la art. 83 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, orice operator economic
având dreptul de a depune o solicitare de participare. Precizăm că, în ambele ipoteze, atât anunțul privind
existența unui sistem de calificare, cât și anunțul de participare prevăzut la art. 83 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
99/2016, se publică în SEAP, entitatea contractantă având obligația, potrivit art. 151 din același act normativ, de
a asigura transparența procedurii de atribuire a contractelor sectoriale/acordurilor-cadru.
Speta 428. Consiliere metodologică privind modalitatea de postare în SEAP și în viitorul SICAP a anunțului
privind existența unui Sistem de calificare, prevăzut la art. 34 din Anexa la H.G. nr. 394/2016.
Raspuns:
În prezent nu există infrastructura tehnică necesară pentru implementarea prevederilor art. 34 alin. (1) din
Anexa la H.G. nr. 394/2016, însă informații suplimentare privind crearea acestei infrastructuri în cadrul viitorului
SICAP, pot fi obținute din partea Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), instituția publică de
specialitate a administrației publice centrale care are rolul de a gestiona și opera Sistemul Electronic de Achiziții
Publice (SEAP), precum și viitorul SICAP.
Speta 202. Publicarea în S.E.A.P. a unui anunț de atribuire în urma derulării unei proceduri simplificate
proprii pentru achiziția publică de servicii de formare profesională care fac parte din categoria serviciilor
sociale și altor servicii specifice încadrate în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016.
Raspuns:
Serviciile de formare profesională sunt cuprinse în Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, fiindu-le aplicabile
prevederile actului normativ în discuție. Astfel, în situația în care valoarea serviciilor în cauză este egală sau mai
mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă va
aplica procedurile de atribuire reglementate de art. 68 lit. a-g) din respectiva lege, în circumstanțele specifice și
cu respectarea dispozițiilor art. 69 alin. (6), art. 111 și art. 112 din aceeași lege. Pe de altă parte, în cazul în
care valoarea estimată a serviciilor care se doresc a fi achiziționate este mai mică decât pragul valoric prevăzut
la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în baza dispozițiilor art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă poate realiza achiziția prin aplicarea unei proceduri simplificate proprii, cu respectarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește modalitatea de organizare și
derulare a procedurii simplificate proprii, precizăm că legislația în materie nu impune alte obligații în afara celei
de a respecta principiile prevăzute de Legea nr. 98/2016, aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se în baza
unor norme procedurale interne stabilite de autoritatea contractantă. Astfel, având în vedere prevederile art.
142 și art. 145 din Legea nr. 98/2016, putem stabili că autoritatea contractantă nu are obligația de a publica în
S.E.A.P. un anunț de atribuire pentru procedura simplificată proprie, aceasta nefiind una dintre procedurile de
atribuire prevăzute în art. 68 din legea invocată anterior, drept care nici platforma electronică S.E.A.P. nu
asigură această facilitate tehnică. Luând în considerare prevederile legale de mai sus, dacă valoarea estimată a
serviciilor de formare profesională este mai mică decât pragul de la art. 7 alin. (1) lit. c din Legea nr. 98/2016,
precizăm că pentru achiziția acestora autoritatea contractantă va aplica regulile de atribuire stabilite prin
normele procedurale interne, având doar obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din legea
menționată mai sus la întocmirea documentației de atribuire și derularea procedurii de atribuire.
Speta 175. În cadrul unei proceduri simplificate entitatea contractantă a solicitat, inițial, prin Fișa de data a
achiziției, ca termenul de execuție a lucrărilor pe care intenționează să le achiziționeze să fie de 7 luni.
Ulterior publicării anunțului de participare aceasta postează în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții
Publice) clarificări, decizii la documentația de atribuire, secțiunea comentarii (fără vreun atașament sau
titlu), informarea că termenul de execuție a lucrării se modifică de la 7 luni la 3 luni, fără a fi publicată o
erată în acest sens. Operatorul economic, la întocmirea ofertei, a luat în considerare termenul de 7 luni,
bazându-se pe faptul că entitatea contractantă nu a publicat un anunț de tip erată pentru modificarea
termenului de execuție.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, în cazul în care, după publicarea unui
anunț de participare, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, entitatea contractantă are
obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, care trebuie să fie publicată nu
mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.
Astfel, în cazul în care entitatea contractantă nu a publicat un anunț de tip erată prin care să fie modificată
documentația de atribuire, iar termenul de execuție a lucrărilor a fost modificat prin secțiunea destinată
clarificărilor, considerăm că, în acest caz, această modificare nu respectă prevederile legislației în domeniul
achizițiilor sectoriale. Menționăm că, potrivit prevederilor art. 225 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016,
entitatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru
atunci când încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire. În subsidiar, precizăm că în
conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) al Legii nr. 101/2016, orice persoană care se consideră vătămată într-
un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în
termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui
act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale
administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor Legii nr. 101/2016.
Speta 116. Autoritatea contractantă intenţionează să execute lucrări de intervenție la un pod rutier,
monument istoric, din zona de frontieră, fiindu-i alocate în acest scop fonduri prin Hotărârea nr. 312/2017.
Având în vedere situaţia prezentată se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității
contractante de a scurta termenele procedurilor de atribuire ce se impun prin legislația achizițiilor publice
pentru încheierea contractelor necesare realizării reparațiilor.
Raspuns:
Prin art. 1 din H.G. nr. 312/2017, hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
350/11.05.2017, se dispune alocarea unor sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, pe anul 2017
pentru unele unități administrativ-teritoriale, prevăzute în anexa hotărârii antemenționate, care face parte
integrantă din hotărâre, în scopul efectuării unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a
calamităților naturale produse de inundații. Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 face referire la emiterea
autorizației de construire pentru lucrările de intervenție în scopul asigurării cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi
siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra cărora au intervenit factori distructivi de origine naturală, iar alin.
(2) al articolului mai sus amintit reglementează faptul că „Emiterea autorizaţiei de construire în vederea
executării lucrărilor de intervenţie pentru consolidarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, a monumentelor
istorice înscrise în listele oficiale, (…) este scutită de taxa de autorizare.” Prin urmare, aceste norme legale nu
pot conduce la accelerarea procedurilor de achiziţie, în sensul reducerii termenelor prevăzute în legislația
achizițiilor publice, și nici la prevalarea de excepțiile de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire. În
situația în care procedura/procedurile de atribuire stabilită/stabilite pentru atribuirea contractului/contractelor,
conform Secțiunii a 2-a a Capitolului II din H.G. nr. 395/2016, va fi de licitație deschisă, precizăm următoarele:
Conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în cadrul procedurii de licitație deschisă, perioada cuprinsă între
data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de
depunere a ofertelor este de cel puţin 35 de zile. Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv art. 74 alin.
(2), alin. (3) şi alin. (4) din actul normativ menţionat mai sus, este permisă accelerarea procedurilor de achiziţie
de licitație deschisă. Astfel, o reducere a termenelor este prevăzută și în cazul când o situaţie de urgenţă, care
poate fi demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat
perioada prevăzută art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a
stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii
spre publicare a anunţului de participare. Finalizarea unei proceduri de atribuire într-un timp mai scurt, prin
reducerea termenelor de aşteptare cuprinse între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi
data limită de depunere a ofertelor, conform art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 este posibilă doar din motive
de urgenţă ce nu se datorează unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante, precum nici unei erori
administrative. În raport cu elementele situaţiei de fapt coroborate cu prevederile legale aplicabile, precizăm că
autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură a demonstra o astfel de justificare în vederea accelerării
procedurii. Dacă procedura/procedurile de atribuire stabilită/stabilite pentru atribuirea
contractului/contractelor, conform Secțiunii a 2-a Capitolul II din H.G. nr. 395/2016, va fi una simplificată
conform Pargrafului 10 din Secțiunea 1 Capitolul III „Modalități de atribuire” din Legea nr. 98/2016, menționăm:
În ceea ce privește termenele reglementate care privesc procedura simplificată, aceste termene vor fi stabilite
de catre autoritatea contractanta cu respectarea prevederilor art. 113 alin. (5), alin. (7), alin. (9) și alin. (10) din
Legea nr. 98/2016, astfel încat, să permita operatorilor economici o perioada suficientă de timp necesara
analizei documentatiei de atribuire în vederea solicitarii de clarificari. Și în cazul procedurii simplificate dacă o
situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de
respectat perioadele prevăzute la alin. (5) sau alin. (9) de la articolul menționat, autoritatea contractantă poate
stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, care nu poate fi mai mică de 6
zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare, respectiv transmiterii invitaţiei de
participare, în cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică de servicii sau produse, respectiv de 9 zile, în
cazul unui contract de achiziţie publică de lucrări. Introducerea procedurii simplificate are ca scop tocmai
diminuarea exigențelor atribuirii contractelor de achiziție publică cu o valoare estimată sub pragurile valorice de
la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, și totodată, apreciem că aceste decizii legislative au fundamente care
iau în considerație toate aspectele pieței economice, pe de o parte, și a necesităților care determină achiziția
publică, pe de altă parte. Referitor la circumstanţele în care este posibilă aplicarea procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, facem precizarea că acestea sunt tratate ca excepţii de la
regula, generală şi obligatorie, de atribuire a contractelor de achiziţie publică prin aplicarea unei proceduri
concurențiale. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.104 din Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi în situaţia în
care perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere competitivă nu
pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se
datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Observăm că, noțiunea de
„urgență” o întâlnim și în aplicarea excepției de la art.104 din Legea nr.98/2016, caracterul urgent al achiziției
fiind apreciat exclusiv în funcție de factori obiectivi fără a ține cont de acțiunea sau inacțiunea inițiatorului.
Totodată, subliniem faptul că planificarea defectuoasă a lucrărilor/serviciilor nu intră în categoria achizițiilor de
extremă urgență. Așadar, menționăm că uzarea autorității contractante de aceste drepturi, și numai în aceste
contexte, poate rezolva problema de urgentare a achizițiilor în discuție.
Speta 107. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de modificare a factorilor de evaluare după
publicarea anunțului de participare
Raspuns:
În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate,
autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, care
trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau
cererilor de participare (art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016). În cazul factorilor de evaluare pot fi acceptate,
prin erată, anumite modificări de formă, care nu afectează principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016. Pe de altă parte, modificările de fond ale factorilor de evaluare (modificarea ponderilor, redenumirea
ce implică schimbarea sensului, adăugarea unor factori noi sau retragerea altora etc), conduc la încălcarea
principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, autoritatea contractantă având obligația
într-o astfel de situație de a anula procedura de achiziție, în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) coroborat cu
alin. (2) al aceluiași articol din Legea nr. 98/2016.
Speta 70. AC a derulat, în anul 2014, o procedură de licitație restrânsă online, conform O.U.G. nr. 34/2006,
cu dată-limită de depunere a candidaturilor 02.10.2014 și dată limită de depunere a ofertelor 21.10.2014.
Între data publicării anunțului de participare și data limită de depunere a candidaturilor, operatorii
economici interesați au solicitat clarificări privind documentația de atribuire iar AC a publicat, la data de
30.09.2014, o clarificare prin intermediul căreia a fost modificată rețeta produsului „conservă de carne de
vită” prin eliminarea proteinei vegetale de soia, modificare motivată de neconcordanțele existente la nivelul
caietului de sarcini prin raportare la Ordinul nr. 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la
comercializarea produselor din carne. Astfel, este solicitată consiliere metodologică cu privire la
următoarele: - autoritatea contractantă avea obligația de a publica un alt anunț de tip erată odată cu
publicarea răspunsului la solicitarea de clarificări în SEAP, solicitare ce a avut ca obiect specificațiile
caietului de sarcini și implicit a afectat modul de elaborare a ofertelor, în condițiile în care sistemul a
publicat automat un astfel de anunț de tip erată ce a fost transmis și spre publicare în JOUE? - dacă prin
clarificarea prin intermediul căreia au fost realizate modificări asupra specificațiilor tehnice din caietul de
sarcini, clarificare transmisă în data de 30.09.2014, au fost încălcate prevederile art. 92 alin. (1) din O.U.G.
nr. 34/2006 având în vedere data limită de depunere a candidaturilor? - dacă autoritatea contractantă poate
modifica specificațiile tehnice din caietul de sarcini prin intermediul răspunsului la solicitările de clarificări
atât înainte, cât și după expirarea termenului limită stabilit pentru depunerea candidaturilor, în condițiile în
care se respectă prevederile art. 92 alin. (1) și alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006?
Raspuns:
Referitor la prima întrebare din adresa dumneavoastră, precizăm că pentru modificarea sau clarificarea
informaţiilor/cerinţelor/regulilor emise de autoritatea contractantă şi făcute publice prin postarea acestora în
S.E.A.P., sunt acceptate două variante: - fie publicarea unui anunţ de tip erată, - fie ataşarea unor clarificări în
sistemul electronic. Astfel, dacă modificarea informaţiilor deja publicate vizează conţinutul anunţului de
participare, atunci acestea vor fi făcute publice celor interesaţi în mod obligatoriu printr-un anunţ de tip erată
conform prevederilor art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. În caz contrar, dacă modificarea vizează informațiile
conținute în caietul de sarcini sau în alte documente ale documentației de atribuire, altele decât cele publicate
în anunțul de participare, atunci acestea vor fi făcute publice celor interesați prin atașarea unei clarificări în
sistemul electronic. Prin urmare, având în vedere că în speța dumneavoastră, prin răspunsurile la solicitările de
clarificări, informațiile publicate în anunțul de participare nu au suferit modificări, ci doar informațiile din
conținutul caietului de sarcini, apreciem că autoritatea contractantă nu avea obligația de a publica și un anunț
de tip erată, cu atât mai mult cu cât operatorul S.E.A.P. a publicat automat un astfel de anunț de tip erată ce a
fost transmis spre publicare implicit în JOUE având în vedere că valoarea estimată a procedurii de atribuire
aplicate a fost mai mare decât valoarea pragului pentru publicarea anunţului de participare la JOUE. În ceea ce
privește celelalte două întrebări din solicitarea dumneavoastră, precizăm că procedura de licitaţie restrânsă se
desfăşoară în două etape, respectiv etapa de selecţie a candidaţilor şi etapa de evaluare a ofertelor, cărora le
corespund anunţul de participare (unde se menționează data limită de depunere a candidaturilor și termenele
aferente etapei de selecție), respectiv invitaţia de participare (unde se menționează data și ora limită stabilite
pentru depunerea ofertelor). Astfel, în prima etapă de selecție a candidaților, candidații depun documentele prin
care își demonstrează îndeplinierea cerințelor minime de calificare, urmând ca autoritatea contractantă să
selecteze candidații calificați pe baza aplicării criteriilor de selecție precizate în anunțul de
participare/documentația de atribuire, iar în etapa a doua de evaluare a ofertelor, candidații selectați, cărora
autoritatea contractantă le-a transmis invitație de participare, depun ofertele elaborate în conformitate cu
documentația de atribuire, urmând ca autoritatea contractantă să stabilească oferta câștigătoare prin aplicarea
criteriului de atribuire. Având în vedere că pentru a lua decizia de a participa sau nu la procedura respectivă,
operatorilor economici interesaţi le sunt absolut necesare informaţiile care se regăsesc la nivelul documentației
de atribuire (spre exemplu: detaliile regăsite la nivelul caietului de sarcini), aceasta se publică odată cu
publicarea anunţului de participare, operatorii economici interesați având dreptul de a solicita clarificări cu
privire la documentația de atribuire oricând după publicarea acesteia în SEAP, chiar și înainte de data limită de
depunere a candidaturilor. Totodată, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a răspunde în mod
clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care un
trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare și să respecte termenele prevăzute la art. 92 alin. (1) din
O.U.G. nr. 34/2006, conform căruia răspunsul autorității contractante la solicitările de clarificări solicitate în
timp util, trebuie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor,
respectiv 4 zile în cazul accelerării procedurii de licitație restrânsă. Prin urmare, având în vedere că termenul
prevăzut la art. 92 alin. (1) menționat anterior se raportează la data-limită de depunere a ofertelor și nu la data-
limită de depunere a candidaturilor și ținând cont de faptul că solicitările de clarificări în discuție au avut ca
obiect specificațiile caietului de sarcini, cu efect asupra modului de elaborare a ofertelor și nu a candidaturilor,
considerăm că prin clarificările transmise în data de 30.09.2014, cu 2 zile înainte de data-limită de depunere a
candidaturilor (02.10.2014), nu au fost încălcate prevederile art. 92 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 30. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de publicare a anunțului de atribuire a unui
contract de lucrări, prin achiziție directă offline, având în vedere că, în urma publicării unui anunț de
publicitate în SEAP, autoritatea contractantă nu a primit nicio ofertă.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă are obligaţia de
a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în termen de 30 de zile de la data: a) încheierii contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării procedurii de atribuire; b) finalizării unui concurs de soluţii
prin stabilirea concurentului câştigător; c) atribuirii unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de
achiziţii; d) închiderii unui sistem dinamic de achiziţii”. Prin urmare, din textul legal citat mai sus reiese faptul
că autoritatea contractantă nu are obligația publicării unui anunț de atribuire a unui contract prin achiziție
directă. Pe de altă parte, însă, conform art. 46 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, “în situaţia în care
achiziţia directă se realizează în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3), autoritatea contractantă transmite
în SEAP o notificare cu privire la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte 13.000 lei, fără TVA, în cel mult 10
zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziţiei realizate”. Având în vedere prevederile
art. 43 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, apreciem că ar fi aplicabil art. 46 alin. (5) din aceeași anexă
(valoarea estimată a contractului fiind de 151.596 lei fără TVA), în măsura în care, anterior efectuării achiziției
offline, autoritatea contractantă a consultat catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP și nu a identificat
lucrarea care să îi poată satisface necesitatea sau a constatat că prețul postat de operatorii economici pentru
obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței sau, din motive tehnice imputabile SEAP, nu a fost posibil
accesul la catalogul electronic și a elaborat în acest sens o notă justificativă. În acest sens, modalitatea de
transmitere a notificării prevăzute la art 46 alin. (5), precum și informațiile minime pe care aceasta trebuie să le
cuprindă sunt reglementate la alin. (6) al aceluiași articol.
10. Utilizarea mijloacelor electronice
10.1 Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în sistemul informatic (SEAP/SICAP)

Speta 334. Posibilitatea unor operatori economici înregistrați în S.E.A.P. atât în calitate de ofertant cât și în
calitate de autoritate contractantă de a accesa cataloagele de produse publicate în S.E.A.P. de către
competitorii săi.
Raspuns:
O entitate juridică ce are calitatea de autoritate contractantă poate avea și calitatea de operator economic și,
implicit, de ofertant în cadrul unei proceduri de achiziție publică, dacă se încadrează în definiția prevăzută la
art.3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016 care stipulează că „operator economic este orice persoană fizică sau
juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit
pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv
orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități”. Totodată, precizăm că soluția
tehnică și legală de înregistrare în S.E.A.P. ca autoritate contractantă și/operator economic, se regăsește în
dispozițiile art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 395/2016 care prevăd după cum urmează: „Art.
5 - (1) Orice autoritate contractantă, precum și orice operator economic care utilizează S.E.A.P. în vederea
participării la o procedură de atribuire, are obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea
înregistrării în S.E.A.P. […] (3) Responsabilitatea pentru corecta funcționare din punct de vedere tehnic a
S.E.A.P. revine operatorului acestui sistem (Agenția pentru Agenda Digitală a României – n.n). Art. 6 - (1)
Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în S.E.A.P. se efectuează respectându-se procedura
electronică implementată de către operatorul S.E.A.P., cu avizul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice,
denumită în continuare ANAP, potrivit atribuțiilor. (2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea și
recuperarea înregistrării, atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici, se publică pe
site-ul www.e-licitatie.ro. Art. 7 Autoritățile contractante și operatorii economici care solicită înregistrarea,
reînnoirea sau recuperarea înregistrării în S.E.A.P. răspund pentru corectitudinea datelor și informațiilor
transmise în cadrul procedurii de înregistrare și/sau reînnoire a înregistrării și au obligația de a transmite
operatorului S.E.A.P. orice modificare survenită în legătură cu aceste date și informații, în termen de cel mult 3
zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.” De asemenea, menționăm că Procedura de înregistrare
în S.E.A.P. ca autoritate contractantă și/sau ofertant se regăsește la următorul link: http://www.e-
licitatie.ro/Public/Common/ Content.aspx?f=PublicHomePage. Având în vedere prevederile legale menționate
mai sus, precum și Procedura de înregistrare în S.E.A.P., precizăm că prin completarea formularului de
înregistrare, atât operatorul economic cât și autoritatea contractantă își asumă un angajament de
confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul S.E.A.P., inclusiv informațiile care asigură
accesul în acest sistem informatic.
Speta 209. Posibilitatea înregistrării în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.) ca operator
economic si implicit participarea la proceduri de achiziții publice derulate prin S.E.A.P. în aceasta calitate
de ofertant, a unei instituții publice de interes național finanțată integral de la bugetul de stat ce are
calitatea de autoritate contractanta si este deja inregistrata in SEAP in calitate de autoritate contractanta.
Raspuns:
Precizăm că o entitate juridică ce are calitatea de autoritate contractantă poate avea și calitatea de operator
economic și, implicit, de ofertant în cadrul unei proceduri de achiziție publică, dacă se încadrează în definiția
prevăzută la art.3 alin. (1) lit. (jj din Legea nr. 98/2016 care stipulează că „operator economic este orice
persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care
oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de
servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități”. În ceea ce
privește soluția tehnică și legală de înregistrare în S.E.A.P. a autorității contractante ca operator economic,
precizăm că aceasta se regăsește în dispozițiile art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 395/2016 ce
prevăd după cum urmează: „Art. 5 - (1) Orice autoritate contractantă, precum și orice operator economic care
utilizează S.E.A.P. în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligația de a solicita înregistrarea și,
respectiv, reînnoirea înregistrării în S.E.A.P. […] (3) Responsabilitatea pentru corecta funcționare din punct de
vedere tehnic a S.E.A.P. revine operatorului acestui sistem. Art. 6 - (1) Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea
înregistrării în S.E.A.P. se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul
S.E.A.P., cu avizul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuțiilor.
(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării, atât pentru autoritățile
contractante, cât și pentru operatorii economici, se publică pe site-ul www.e-licitatie.ro. Art. 7 Autoritățile
contractante și operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în
S.E.A.P. răspund pentru corectitudinea datelor și informațiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare
și/sau reînnoire a înregistrării și au obligația de a transmite operatorului S.E.A.P. orice modificare survenită în
legătură cu aceste date și informații, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor
modificări.” Totodată, precizăm că Procedura de înregistrare în S.E.A.P. a operatorilor economici se regăsește la
următorul link: http://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Static.aspx?f=InregistrareOF și cuprinde următoarele
etape obligatorii: a) completarea on-line a formularului de înregistrare disponibil în S.E.A.P. la adresa e-
licitatie.ro/Inregistrare/ Inregistrare Operator Economic. b) trimiterea unei cereri de înregistrare adresată
operatorului S.E.A.P. semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau de persoana împuternicită
expres să reprezinte operatorul economic în relațiile cu terții, situație în care va fi transmisă o copie certificată
de pe actul de împuternicire, și a documentelor edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca
persoană fizică autorizată sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional.
c) transmiterea de către operatorul S.E.A.P. prin mijloace electronice a certificatului digital de înregistrare și a
instrucțiunilor de utilizare a acestuia. Prin completarea formularului de înregistrare, operatorul economic își
asumă un angajament de confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul S.E.A.P., inclusiv
informațiile care asigură accesul în acest sistem informatic. Menționăm că instituția care gestionează din punct
de vedere tehnic site-ul S.E.A.P. este Agenția pentru Agenda Digitală a României (A.A.D.R.), având datele de
contact: Adresă: Str. Italiană nr. 22, sector 2, București, cod poștal 020976 Telefon: +40 21 303 29 97; Fax: +40
21 305 29 99 E-mail: contact.companii@e-licitatie.ro
Speta 208. Consiliere metodologică privind obligativitatea ca o editură, în calitate de operator economic, să
aplice prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice referitoare la înregistrarea în SEAP, în scopul
vânzării de cărți către autorități contractante (ex.: biblioteci).
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu prevederile art. 104 alin. (2) lit. c) din Legea
nr. 98/2016 autoritățile contractante au dreptul, și nu obligația, de a aplica procedura neconcurențială de
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi
furnizate numai de către un anumit operator economic ca urmare a protecției unor drepturi exclusive, inclusiv
drepturi de proprietate intelectuală, cum poate fi cazul prezentat în actuala speță. Astfel, considerăm că o
autoritate contractantă, cum ar fi o bibliotecă de pe raza unei unități administrativ-teritoriale, poate uza de
prevederile articolelor de lege precizate anterior, aplicând procedura de negociere fără publicare prealabilă a
unui anunț de participare, procedură ce nu se realizează prin intermediul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții
Publice), însă subliniem că autoritatea contractantă nu este obligată, prin lege, la aplicarea acestor prevederi,
decizia rămânând la nivelul autorității contractante. Pentru participarea la o procedură neconcurențială de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare operatorii economici, cum ar fi editurile de
cărți, nu sunt obligați la înregistrarea în SEAP deoarece acest tip de procedură nu se realizeaza prin intermediul
Sistemului Electronic de Achiziții Publice. Însă, în cazul în care autoritatea contractantă dorește să achiziționeze
cărți tipărite, cărți școlare, cărți de bibliotecă, dicționare, și altele asemenea, considerăm că aceasta poate să
nu uzeze de prevederile organizării unei proceduri de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de
participare și poate organiza o procedură concurențială desfășurată prin SEAP, în conformitate cu legislația în
domeniul achizițiilor publice, situație în care operatorii economici, în cazul în care doresc să participe la acest
tip de procedură, sunt obligați la înregistrarea în SEAP, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016.
10.2 Aplicarea modalităților de atribuire prin mijloace electronice
Speta 719. Consiliere metodologică cu privire la mijloacele de comunicare între ofertanți și autoritatea
contractantă în cazul procedurilor online.
Raspuns:
Potrivit art. 64 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele
asemenea, prevăzute de prezenta lege, sunt transmise în scris, prin mijloace electronice de comunicare sau, ca
excepţie, prin alte mijloace decât cele electronice. Totodată, prevederile art. 3 alin. (1) lit. nn) din Legea nr.
98/2016 definesc Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.) ca fiind sistemul informatic, accesibil prin
internet la o adresa dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire şi în
scopul publicării anunţurilor la nivel naţional. Astfel, din coroborarea prevederilor susmenționate reise că
S.E.A.P. reprezintă platforma electronică unitară la nivel național, obligatoriu de utilizat pentru atribuirea prin
mijloace electronice a contractelor de achiziție publică/sectoriale/acorduri-cadru în baza dispozițiilor legale în
vigoare și, care asigură transparența și trasabilitatea procesului și procedurilor de achiziție publică, punând la
dispoziția autorităților contractante facilități tehnice necesare pentru organizarea și desfășurarea procedurilor
aplicate, obligativitate reglementată în cadrul art. 149 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Pe cale de consecință,
precizăm că în cazul procedurilor de atribuire aplicate integral online, orice demers realizat în cadrul unei astfel
de proceduri, atât de către autoritatea contractantă, cât și de către operatorii economici participanți la
procedură, se desfășoară prin intermediul acestei platforme electronice, implicit cu privire la solicitările de
clarificări adresate de către operatorii economici autorității contractante în cauză. În subsidiar, subliniem că
A.N.A.P. a elaborat o Notificare cu privire la modalitatea de transmitere a solicitărilor de clarificări și a
informațiilor suplimentare la documentațiile de atribuire/răspunsurile formulate în cazul desfășurării
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică prin intermediul mijloacelor electronice (on-line),
aceasta având nr. 247/06.09.2016. Specificăm că notificarea amintită anterior a fost transmisă prin intermediul
SEAP tuturor autorităților/entităților contractante și operatorilor economici înregistrați în sistem și a fost
publicată totodată și pe site-ul ANAP la adresa www.anap.gov.ro, secțiunea „Documente utile – Notificări”.

eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind posibilitatea
utilizării licitaţiei electronice în cazul serviciilor de proiectare.
Raspuns:
Referitor la posibilitatea utilizării licitaţiei electronice în cazul serviciilor de proiectare potrivit art. 132 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 „Licitaţia electronică nu poate fi utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru de servicii şi de lucrări care au incluse în obiectul acestora prestaţii intelectuale, cum
ar fi proiectarea lucrărilor, întrucât acestea nu pot fi clasificate prin metode de evaluare automată.”. În această
situaţie interdicţia de utilizare a licitaţiei electronice vizează atât contractele de servicii cât şi contractele de
lucrări care au ca obiect servicii intelectuale precum serviciile de proiectare. Potrivit art. 114 alin. (1) din anexa
la H.G. nr. 395/2016 categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată licitaţia electronică
sunt prevăzute în anexa la actul normativ. Ca urmare, în măsura în care contractele de servicii/lucrări care
urmează a fi atribuite au ca obiect „servicii de arhitectură şi inginerie” cu codurile CPV prevăzute în cadrul
anexei „Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată licitaţia electronică” la H.G. nr.
395/2016 autoritatea contractantă nu are dreptul să utilizeze licitaţia electronică ca etapă finală a procedurii de
atribuire.
Speta 384. In cadrul unei proceduri simplificate pentru atribuirea unui contract de furnizare, procedura
online, dupa expirarea termenului limita de depunere a ofertelor, la sectiunea Participare apar 3 operatori
economici iar la sectiunea Evaluare apare un singur operator economic. Cum trebuie sa procedeze
autoritatea contractanta in aceasta situatie?
Raspuns:
La o procedura de atribuire care se desfasoara prin mijloace integral electronice, in situatia in care operatorul
economic nu a criptat pretul ofertei in S.E.A.P., acest ofertant este afisat cu starea ,,Participant”, dar se
considera ca nu a depus oferta financiara. Prin urmare, operatorii economici aflati in aceasta situatie mentionati
in solicitare, se considera inscrisi dar neparticipanti la procedura. Potrivit definitiei prevazuta la art. 3 alin. (1)
lit. gg) din Legea 98/2016, ”ofertant este orice operator economic care a depus o oferta in cadrul unei proceduri
de atribuire”. Din definitia ofertei, prevazuta la lit. hh) a aceluiasi articol, rezulta ca aceasta reprezinta ”actul
juridic prin care operatorul economic isi manifesta vointa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un
contract de achizitie publica. Oferta cuprinde propunerea financiara, propunerea tehnica, precum si alte
documente stabilite prin documentatia de atribuire”. Prin urmare, tinand cont de prevederile legale mentionate
mai sus, operatorilor economici care nu au depus oferta, in sensul manifestarii vointei de a se angaja din punct
de vedere juridic intr-un contract de achizitie publica, autoritatea contractanta nu are obligatia de a le
transmite vreo comunicare privitoare la procedura de achizitie publica (se va avea in vedere si faptul ca,
obligatiile referitoare la comunicarea deciziilor luate in cadrul procedurii de catre autoritatea contractanta,
potrivit prevederilor art. 214 si 215 din Legea 98/2016, se refera doar la ofertantii care au depus oferte.
Speta 283. În cadrul unei proceduri de licitație deschisă cu fază finală de licitație electronică pentru
atribuirea pe 6 loturi a contractului de achiziție publică având ca obiect furnizarea produselor lactate și de
panificație, la patru din cele șase loturi, după derularea etapei de licitație electronică, pentru modificarea
„datei limită de evaluare” autoritatea contractantă suspendă procedura pentru loturile în cauză, după care
se reîntoarce din starea de suspendare, moment în care constată că nu mai este vizibil clasamentul rezultat
în urma etapei de licitație electronică, întrucât a operat eronat modificarea datei limită de evaluare. Ținând
cont că singurele documente justificative privind clasamentul rezultat în urma licitației electronice sunt
print-screen-urile din SEAP, iar până la momentul suspendării, procedura de atribuire s-a desfășurat conform
prevederilor legale în vigoare (conform punctului de vedere exprimat de observatorii ANAP desemnați
pentru această procedură), se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea finalizării acestei
proceduri on-line.
Raspuns:
Atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează, conform Legii nr. 98/2016, prin promovarea unui
cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici participanţi la procedura de
atribuire. Având în vedere că autoritatea contractantă a iniţiat o procedură on-line cu fază finală de licitaţie
electronică, potrivit art. 138 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 122 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, la
momentul finalizării licitației electronice, sistemul informatic va pune la dispoziția autorității contractante
clasamentul rezultat ca urmare a derulării acestei faze, aceasta având obligaţia de a atribui contractul de
achiziţie publică prin aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare stabiliți prin documentele
achiziției, pe baza acestui rezultat. Precizăm că suspendarea achiziției este o funcție posibilă pe tot parcursul
procesului de evaluare, inclusiv după terminarea fazei finale de licitație electronică. Din punct de vedere tehnic,
reîntoarcerea din starea de suspendare se poate realiza fie prin revenirea la același moment cu cel de dinaintea
suspendării prin acționarea butonului „Reîntoarcere la cursul normal”, decalându-se automat data limită de
evaluare cu numărul de zile cu care a fost suspendată procedura/lotul, fie prin revenirea la momentul de
dinaintea licitației electronice, prin acționarea butonului „Reîntoarcere la definire”. Prin acționarea butonului
„Suspendare” și ulterior întoarcerea la starea „În definire” (prin acționarea butonului „Reîntoarcere la definire”,
așa cum am menționat mai sus), rezultatul anterior al licitației electronice va fi șters, permițând reluarea etapei
finale de licitație electronică. În mod normal, întoarcerea la starea „În definire” a licitației electronice se poate
realiza în situația în care autoritatea adoptă măsuri corective, măsuri de remediere conform art. 3 alin. (1) lit. d)
din Legea nr. 101/2016 sau ca o măsură dispusă pe cale administrativ- jurisdicțională sau judiciară. Având în
vedere că, în situația expusă, până la momentul întoarcerii la starea „În definire”, procedura de atribuire s-a
desfășurat conform prevederilor legale în vigoare (conform punctului de vedere exprimat de observatorii ANAP
desemnați pentru această procedură), nefiind identificate motive pentru reluarea licitației electronice, iar
solicitarea autorității contractante este de natură tehnică, se impune solicitarea de către autoritatea
contractantă a unui punct de vedere din partea operatorului SEAP, în speță Agenția pentru Agenda Digitală a
României (A.A.D.R.).
Speta 198. Modalitatea de prelungire a perioadei de evaluare a ofertelor in cadrul Sistemului Electronic de
Achizitii Publice (SEAP).
Raspuns:
Conform prevederilor art. 214 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 “Autoritatea contractantă stabilește oferta
câștigătoare în termen de maximum 25 zile de la data limită de depunere a ofertelor. Prin excepție, în cazuri
temeinic justificate, poate prelungi această perioadă. Prelungirea perioadei de evaluare se aduce la cunoștința
operatorilor economici implicați în procedură în termen de maximum două zile.” Având în vedere ca prelungirea
perioadei de evaluare în SEAP este realizabilă imediat după expirarea termenului stabilit inițial pentru finalizarea
evaluării ofertelor depuse, autoritatea contractantă aduce la cunoștința operatorilor economici implicați în
procedură decizia de prelungire prin postarea acestui document în Secțiunea “Documentație, clarificări și
decizii”. De asemenea, se instiințează fiecare ofertant implicat în procedură prin secțiunea “Intrebări”, acțiune
care se realizează fie printr-un document atașat, fie completând direct în campul aferent secțiunii dacă numărul
de caractere maxim este suficient pentru transmiterea mesajului. Pentru informații suplimentare și mai
detaliate, autoritatea contractanta se poate adresa Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), Strada
Italiană nr. 22, sector 2, cod 020976, Bucuresti, telefon: 021.303.29.97, fax 021.303.29.37, e-mail
contact.autoritati@e-licitatie.ro – instituție care asigură operarea SEAP din punct de vedere tehnic.
11. Reguli de participare și modul de prezentare a ofertei
11.1 Asocierea/subcontractarea/angajamentul terț
Speta 755. Consiliere metodologică privind obligația ca persoanele ce vor executa partea din contract
aferentă subcontractantului să fie angajați de către operatorul economic sau este suficient acordul de
subcontractare.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, resursele materiale şi umane ale
subcontractanților se iau în considerare, pentru partea lor de implicare, cu condiția de a fi prezentate
documente relevante în acest sens, fără însă ca autoritatea contractantă să poată impune îndeplinirea unor
criterii de participare pentru eventualii subcontractanţi. Documentele relevante în ceea ce privește resursele
materiale și/sau umane ale subcontractanților pot fi constituite inclusiv din contracte încheiate de aceștia cu
terțe persoane (contract de colaborare, contract de prestări servicii etc.) sau chiar prin prezentarea unei simple
declarații de disponibilitate din partea acestora, din care însă trebuie să reiasă alocarea și disponibilitatea
necondiționată a resurselor materiale și/sau umane în îndeplinirea părții de contract în care sunt implicați
subcontractanții. Astfel, esențial pentru autoritatea contractantă este să aibă dovada că subcontractantul va fi în
măsură să ducă la bun sfârșit partea din contract cu privire la care a fost declarat. Prin urmare, autoritatea
contractantă nu poate impune operatorului economic să dețină în proprietate echipamentele necesare pentru
executarea contractului sau să dispună de angajați sau angajați permanenți în vederea derulării contractului, o
astfel de cerință fiind considerată restrictivă.
Speta 754. Consiliere metodologică privind modalitatea de prezentare a ofertei în cadrul unei proceduri
unde sunt solicitate trei autorizații, iar ofertantul deține doar două din cele trei autorizații. Mai exact, se
solicită consiliere metodologică privind posibilitatea de depunere a ofertei fie în asociere cu o altă firmă
care deține autorizația lipsă, fie prin declararea unui subcontractant care deține autorizația în cauză și care
va realiza partea din contract pentru care este necesară autorizația, fie prin invocarea susținerii unui terț
care deține autorizația în cauză, precum și consiliere metodologică privind necesitatea declarării
procentului pe care îl va executa asociatul/subcontractantul/terțul susținător încă din prima fază a declarării
acestuia, sau aceste procente pot fi declarate ulterior.
Raspuns:
Precizăm că potrivit art. 51 din H.G. nr. 395/2016, „(1) În situația în care autoritatea contractantă solicită în
cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale și/sau cerințelor de executare
a contractului anumite autorizații specifice, cerința se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce
participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceștia demonstrează că dispun de respectivele resurse
autorizate și/sau că unul dintre membrii asocierii deține autorizația solicitată, după caz, cu condiția ca
respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația respectivă. (2) În cazul
în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire
subcontractează o parte din contractul de achiziție publică, cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită
dacă subcontractantul nominalizat deține autorizația solicitată prin documentația de atribuire, cu condiția ca
acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația respectivă.” Din prevederile sus-
citate, reiese în mod clar că operatorul economic ce deține doar două din cele trei autorizații solicitate de
autoritatea contractantă poate depune ofertă fie în asociere cu un alt operator economic ce deține autorizația
lipsă, cu condiția ca acesta din urmă să execute partea din contract pentru care este solicitată respectiva
autorizație, fie prin nominalizarea unui subcontractant care deține autorizația respectivă și care va executa
partea din contract pentru care este solicitată autorizația în cauză. În ceea ce privește posibilitatea de
prezentare a ofertei prin invocarea unui terț susținător ce deține autorizația solicitată de autoritatea
contractantă la secțiunea III.1.1.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale, precizăm că potrivit art.
182 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit
contract de achiziţie publică/acord-cadru, să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce priveşte
îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind capacitatea
tehnică şi profesională, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii
respectiv/respectivi.” Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, reiese că operatorul economic ofertant nu
are dreptul de a invoca susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea cerinței privind deținerea
unei autorizații solicitate în vederea demonstrării capacității de exercitare a activității profesionale. Referitor la
momentul declarării procentului pe care îl va executa subcontractantul, precizăm că potrivit art. 55 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori în
solicitarea de participare: a) partea/părțile din contract pe care intenționează să o/le subcontracteze; și b)
datele de identificare ale subcontractanților propuși, dacă aceștia din urmă sunt cunoscuți la momentul depunerii
ofertei sau a solicitării de participare.” Totodată, conform art. 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea
contractantă nu poate stabili cerinţe de participare pentru subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în
ofertă sau solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a
subcontractanţilor propuşi pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă
documentele prezentate sunt relevante în acest sens.” Anexa 1 - Instrucțiuni a Regulamentului (UE) nr. 7/2016 și
Notificarea A.N.A.P. nr. 240/28.06.2016 prevede, de asemenea, că „Un operator economic care participă pe cont
propriu, dar se bazează pe capacitățile uneia sau mai multor altor entități (terți susținători/subcontractanți)
trebuie să se asigure că autoritatea contractantă sau entitatea contractantă primește propriul său DEAU
împreună cu un DEAU separat care cuprinde informațiile relevante pentru fiecare dintre entitățile pe care se
bazează.” Astfel, în situația în care o parte/părți din contract nu poate/pot fi îndeplinită/e de ofertant
(individual sau în asociere) și/sau ofertantul nu are capacitatea tehnică și profesională pentru îndeplinirea
activităților aferente unei/unor părți din contract, acesta are dreptul să subcontracteze o parte din activitățile
contractului de achiziție, având obligația de a cuprinde în oferta sa documentele și informațiile prevăzute de
lege referitoare la subcontractare (DUAE al subcontractantului, acordul de subcontractare, informații privind
partea/părțile din contract care urmează să fie îndeplinită de subcontractant/subcontractanți și valoarea
acesteia/acestora, documentele justificative de calificare aferente subcontractantului la solicitarea autorității
contractante etc.). Prin urmare, într-o situație cum este cea, în care ofertantul se bazează pe capacitățile
subcontractantului pentru îndeplinirea criteriilor privind capacitatea de exercitare a activității profesioanale,
este obligatorie declararea subcontractantului și a procentului pe care acesta îl va executa, respectiv
partea/părțile din contract, încă din prima fază a declarării acestuia. În ceea ce privește declararea procentului
pe care îl vor executa asociații în cadrul unui contract, precizăm că, potrivit prevederilor Regulamentului (UE)
nr. 7/2016 și ale Notificării A.N.A.P. nr. 240/28.06.2016, în cazul în care grupuri de operatori economici, inclusiv
asociații temporare, participă împreună la procedura de achiziție publică, trebuie prezentat câte un DUAE
separat care să cuprindă informațiile solicitate în părțile II-V pentru fiecare dintre operatorii economici
participanți în cadrul grupului. Totodată, conform Notificării cu nr. 256/08.12.2016 privind Fișa de date a
achiziției - versiunea decembrie 2016, „Odată cu DUAE, se vor depune următoarele documente: angajamentul
ferm al terțului susținător din care rezultă modul efectiv în care se va materializa susținerea acestuia, a
acordului de subcontractare și/sau a acordului de asociere, după caz.” Astfel, precizăm că atât în DUAE, cât și în
acordul de asociere ce se va depune odată cu DUAE, operatorii economici asociați trebuie să precizeze informații
cu privire la procentul aferent fiecărui asociat, respectiv partea/părțile din contract ce vor fi executate de
fiecare asociat în parte.
Speta 672. Consiliere metodologică privind posibilitatea unui ofertant de a renunța la susținerea unui terț în
ceea ce privește îndeplinirea criteriilor privind capacitatea profesională, în condițiile în care între timp (în
timpul scurs de la depunerea ofertelor și până la finalizarea evaluării) ofertantul a dobândit capacitatea de a
îndeplini el însuși criteriile pentru care a invocat susținerea.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 182 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „operatorul economic are dreptul, dacă este cazul și
în legătură cu un anumit contract de achiziție publică/acord-cadru, să invoce susținerea unui/unor terț/terți în
ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară și/sau a criteriilor privind
capacitatea tehnică și profesională, indiferent de natura relațiilor juridice existente între operatorul economic și
terțul/terții respectiv/respectivi”. În ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările
educaționale și profesionale prevăzute la art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016, operatorul economic poate să se
bazeze pe capacitatea terțului susținător doar atunci când acesta va desfășura efectiv lucrările sau serviciile în
legătură cu care sunt necesare respectivele calificări (astfel cum este stipulat la art. 182 alin. (2) din Legea nr.
98/2016). Raportat la situația de fapt descrisă și la prevederile legale citate mai sus, înțelegem că în cazul de
față se dorește renunțarea, pe parcursul derulării procedurii de atribuire, la susținerea acordată de un terț, în
condițiile art. 182 alin. (1) – (2) din Legea nr. 98/2016, deci la un terț susținător declarat subcontractant. În
prezent, legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține o reglementare explicită cu privire la această
posibilitate (renunțarea la terțul susținător declarat subcontractant înainte de semnarea contractului de achiziție
publică), astfel încât această situație trebuie analizată prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016. În acest sens, precizăm că, în perioada de evaluare a ofertelor înlocuirea unui terț susținător
sau a unui subcontractant se realizează exclusiv în condițiile prevăzute la art. 183 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, respectiv la art. 170 alin. (2) și/sau la art. 174 alin. (2) din aceeași lege, deci numai la solicitarea
autorității contractante. Față de cele arătate mai sus, și având în vedere dispozițiile art. 124 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016, potrivit cărora oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului, pe toată
perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant, apreciem că pe
parcursul evaluării ofertelor nu se poate renunța la susținerea acordată de un terț care a fost declarat și
subcontractant. Pe de altă parte, ofertantul declarat câștigător (contractantul) are opțiunea de a
renunța/retrage un subcontractant din contractul de achiziție publică, oricând după semnarea contractului de
achiziție publică, în conformitate cu prevederile art. 151 lit. c) din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu cele ale art.
161 din același act normativ.
Speta 544. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a beneficia de

susținere din partea unui/unor terț/terți pentru demonstrarea capacității tehnice în cadrul procedurii
simplificate reglementate de Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
!! Interpretare valabilă până la data de 3 iunie 2018 Potrivit prevederilor art. 196 alin. (1) din Legea nr. 99/2016,
„(1) Operatorul economic, în cadrul unui sistem de calificare sau în cadrul licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse,
negocierii competitive, dialogului competitiv ori parteneriatelor pentru inovare, are dreptul, dacă este cazul şi în
legătură cu un anumit contract sectorial/acord-cadru, să recurgă la susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce
priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind
capacitatea tehnică şi profesională, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi
terţul/terţii respectiv/respectivi”. Prin pct. 26 al art. II din O.U.G. nr. 107/2017, au fost abrogate textele de
lege prevăzute la alin. (12) și alin. (13) ale art. 126 din Legea nr. 99/2016, texte de lege care, în forma inițială,
statuau că: „(12) În cazul aplicării procedurii simplificate, operatorul economic poate să invoce susţinerea
unui/unor terţ/terţi pentru maximum 50% din cerinţa ce a fost stabilită în conformitate cu prevederile alin. (11).
(13) În cazul în care există liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi sau modalităţi de certificare sau
includere a acestora în astfel de liste, aprobate prin hotărâre a guvernului pentru anumite domenii, entităţile
contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) au dreptul de a le utiliza atunci când aplică procedura
simplificată” Având în vedere cele menționate mai sus, precum și prevederile art. 126 alin. (11) lit. c) din Legea
nr. 99/2016, vă precizăm că, în cadrul procedurii simplificate reglementate de respectiva lege, operatorii
economici nu au posibilitatea de a beneficia de susținere din partea unui/unor terț/terți pentru demonstrarea
experienței similare solicitate. !! Interpretare valabilă începând cu data de 4 iunie 2018 În data de 4 iunie 2018 a
fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 459, Ordonanța de urgență nr. 45/2018 prin care se aduc
modificări și completări actelor normative cu impact asupra sistemului de achiziții publice. Conform prevederilor
ordonanței de urgență sus-menționate, dispozițiile alin. (1) ale art. 196 din Legea nr. 99/2016 au fost modificate
după cum urmează: „Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit contract
sectorial/acord-cadru, să recurgă la susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor
referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională,
indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi”.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale în domeniul achizițiilor sectoriale în vigoare, în cadrul oricărei
proceduri concurențiale, prevăzute de legislația în materie (deci implicit și în cadrul unei proceduri simplificate)
de atribuire a unui contract sectorial/acord-cadru, un operator economic având calitatea de ofertant în
procedură poate să recurgă la susținerea din partea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea
criteriilor de calificare.
Speta 543. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea/imposibilitatea operatorilor economici de a
beneficia de susținere din partea unui/unor terț/terți pentru demonstrarea capacității tehnice și
profesionale, respectiv experiența similară, în cadrul procedurii simplificate reglementate de Legea nr.
98/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr.98/2016 „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura
simplificată în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (2)”. Alin. (11) al articolului menționat mai sus prevede că „(11)
Dacă autoritatea contractantă decide să solicite criterii de calificare şi selecţie, aceasta poate solicita doar
cerinţe privind: a) motive de excludere, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea a 6-a, paragraful 2; b)
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, în conformitate cu art. 173; c) experienţa similară, în
conformitate cu art. 179 lit. a) şi b)”. Astfel, legiuitorul a reglementat prin prevederile art. 113 din actul
legislativ mai înainte menționat, o procedură națională pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de
bunuri, servicii şi lucrări a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit.
a)- c) din Legea nr. 98/2016, procedură diferită față de celelalte proceduri de atribuire prevăzute la art. 68 din
același act normativ, în sensul că autoritatea contractantă poate solicita doar cerințe de calificare și selecție
privind motive de excludere, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea a 6-a, paragraful 2 și/capacitatea de
exercitare a activităţii profesionale, în conformitate cu art. 173 și/experienţa similară, în conformitate cu art.
179 lit. a) şi b). În vederea asigurării unei corelări cu textul de lege al art.182 alin. (1) din Legea nr. 98/2016
potrivit căruia „(1) Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit contract de
achiziţie publică/acord-cadru, să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor
referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională,
indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv / respectivi”,
legiuitorul a urmărit să confere și operatorului economic participant în cadrul unei proceduri simplificate dreptul
de a invoca susținerea unui/unor terț/terți, fără ca acest grad de susținere să fie limitat la un anumit procent.
Astfel, prin art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 107/2017, au fost abrogate textele de lege prevăzute la alin. (12) și alin.
(13) ale art. 113 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, precizăm că operatorii economici au dreptul de a beneficia
de susţinere din partea unui/unor terţ/terţi pentru demonstrarea capacității tehnice și profesionale, dar numai în
ceea ce privește experiența similară, în cadrul unei proceduri simplificate reglementate de Legea nr. 98/2016.
Speta 536. Consiliere metodologică privind obligativitatea operatorilor economici de a declara ca

subcontractanţi operatorii economici autorizaţi prin legi speciale să desfăşoare activităţi adiacente
obiectului principal al contractului sau considerarea acestora ca prestatori de servicii
Raspuns:
Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016 prin „furnizor” se înţelege „entitatea care pune
la dispoziţia unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori
care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant” iar conform lit. yy) din cadrul
aceluiaşi articol prin „subcontractant” se înţelege „orice operator economic care nu este parte a unui contract
de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale
construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în
faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”. Din analiza
prevederilor sus-menţionate, rezultă că furnizorul este entitatea care furnizează produse/prestează servicii către
contractant iar subcontractantul execută/furnizează părţi sau elemente ale lucrărilor/construcţiei ori
îndeplinește activităţi care fac parte din obiectul contractului, răspunzând de organizarea şi derularea tuturor
etapelor necesare în acest scop. Astfel, subcontractantul îndeplineşte activităţi care fac parte din obiectul
contractului încheiat între contractantul principal și autoritatea contractantă, fiind implicat în procesele
tehnologice/specifice de îndeplinire a obiectului contractului. Spre deosebire de subcontractant, furnizorul doar
pune la dispoziția contractantului principal produse sau servicii, după caz, fără a interveni în desfășurarea unor
etape din acel contract, nefiind astfel implicat direct în executarea contractului de achiziţie publică. Precizăm
că, atât furnizorul cât şi subcontractantul nu sunt părţi ale contractului de achiziţie încheiat cu autoritatea
contractantă, aceştia răspunzând de furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări faţă de
contractant în baza acordului încheiat cu acesta. De reţinut că subcontractantul, precum ofertantul, este un
„operator economic”, în sensul art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, respectiv persoană fizică sau
juridică, de drept public sau privat, grup sau asociere de astfel de persoane, „care oferă în mod licit pe piaţă
executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii”, ca urmare,
subcontractantul trebuie să fie autorizat pentru îndeplinirea activităţilor care îi sunt subcontractate. Având în
vedere că subcontractantul execută activităţi din contract, autoritatea contractantă solicită ofertantului să
precizeze în ofertă partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze şi datele de
identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei
(art. 55 din Legea nr. 98/2016). Astfel, potrivit art. 193 alin. (3) din lege în cazul în care ofertantul intenţionează
să subcontracteze o parte/părţi din contract, DUAE include şi informaţii privind partea din contract care urmează
a fi subcontractată şi va avea anexat acordul de subcontractare. Subcontractanţii propuşi de contractant trebuie
să aibă capacitatea tehnică şi profesională pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie
îndeplinit şi nu trebuie să se afle în situaţiile de excludere prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din lege, potrivit
dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi art. 174 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, subcontractantul este acel
operator economic, nominalizat în cadrul unei oferte depuse de un alt operator economic (ofertant individual sau
asociere), care execută în baza unui contract încheiat cu acesta (acordul de subcontractare) o parte/părţi din
contractul de achiziţie pentru care este responsabil de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare, fiind
astfel implicat direct în executarea contractului de achiziţie publică (fără a fi, însă parte a respectivului
contract). Astfel, în situaţia în care o parte/parţi din contract nu poate/pot fi îndeplinită/e de ofertant
(individual sau asociere) şi/sau ofertantul nu are capacitatea tehnică şi profesională pentru îndeplinirea
activităţilor aferente unei/unor părţi din contract, acesta are dreptul să subcontracteze o parte din activităţile
contractului de achiziţie, având obligaţia de a cuprinde în oferta sa documentele şi informaţiile prevăzute de
lege referitor la subcontractare (DUAE pentru subcontractant, acordul de subcontractare, informaţii privind
partea/părţile din contract care urmează să fie îndeplinită de subcontractanţi şi valoarea acesteia, documentele
justificative de calificare aferente subcontractantului la solicitarea autorităţii contractante etc.). Ca urmare,
ofertantul (individual sau asociere) este cel care stabileşte dacă are capacitatea şi resursele pentru a îndeplini
toate activităţile contractului, sau va subcontracta o parte/părţi din contractul de achiziţie pentru care depune
oferta. Referitor la argumentaţia conform căreia, potrivit legislaţiei specifice, activităţile de descărcare şi
supraveghere arheologică, deminare, relocare sau protejare gaze, electrice, laborator autorizat pentru încercări
etc. nu sunt tratate ca lucrări ci ca servicii, un exemplu fiind activităţile de cercetare şi supraveghere
arheologică reglementate de O.G. nr. 43/2000, menţionăm următoarele: Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit.
yy) din Legea nr. 98/2016 mai sus citat, subcontractantul execută/furnizează „anumite părţi ori elemente ale
lucrărilor sau ale construcţiei” ori îndeplineşte „activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie
publică” răspunzând de toate etapele de organizare şi derulare a acestora. De asemenea, potrivit definiţiei
„contractului de achiziţie publică de lucrări”, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, acesta
poate avea ca obiect „fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una
dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei
construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de
autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei”. Pe
de altă parte, se va avea în vedere că un contract de achiziţie poate fi încadrat contract de achiziţie publică de
lucrări în funcţie de obiectul principal al contractului chiar dacă contractul are obiect mixt constând în lucrări şi
servicii şi/sau produse (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Din analiza prevederilor de mai sus rezultă că în
cazul contractelor de lucrări se poate subcontracta atât execuţia unei/unor părţi/elemente ale
lucrării/construcţiei, dar şi execuţia unor activităţi, respectiv prestarea unor servicii care fac parte din obiectul
contractului de achiziţie publică (principal sau secundar) şi, ca urmare, interpretarea conform căreia, în cazul
contractelor de lucrări, subcontractorii pot fi doar operatorii economici care execută părţi din lucrarea propriu-
zisă nu se susţine. În ceea ce priveşte argumentul conform căruia activităţile de cercetare şi supraveghere
arheologică au fost exceptate de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, facem menţiunea că, pe de o
parte, aceste servicii au fost exceptate temporar (art. 15 alin. (11) din ordonanța de urgență a fost introdus prin
Legea nr. 278/2010 şi abrogat prin Legea nr. 193/2013) din considerentul expres prevăzut în cadrul articolului
respectiv („ Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică pentru serviciile de cercetare şi descărcare
de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic şi siturile arheologice. Lucrările vor fi realizate de către
Muzeul Naţional de Istorie a României şi de celelalte instituţii muzeale legal abilitate”), iar pe de altă parte,
exceptările de la aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice sunt expres şi limitativ prevăzute în Capitolul 1
„Dispoziţii generale”, Secțiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016, prevederi care transpun prevederile
Titlului I: „Domeniu de aplicare, definiții și principii generale”, Capitolul I: „Domeniu de aplicare”, Secţiunea a
3-a „Excluderi” din Directiva 2014/24/UE. Referitor la situaţia unui contract de construcţie a unei autostrăzi sau
de reabilitare a unui drum naţional, atragem atenţia că, aşa cum rezultă din considerentele de mai sus, simpla
închiriere de utilaje/echipamente, furnizare de produse sau monoperă asigurată de către diverşi
furnizori/prestatori care sunt adiacente obiectul contractului nu pot fi interpretate automat drept
„subcontractare”. Astfel, cu privire la serviciile enumerate cu titlu de exemplu se va analiza în primul rând dacă
aceste servicii fac/pot face obiectul contractului de achiziţie publică de lucrări, în sensul prevăzut la art. 3 alin.
(1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, sau – dimpotrivă – acestea sunt servicii distincte, premergătoare execuţiei
lucrării şi/sau care nu cad din punct de vedere legal în sarcina executantului lucrării. Precizăm că, în situaţia în
care anumite servicii fac parte/sunt aferente documentaţiilor tehnico-economice prevăzute la art. 1 alin. (2) din
HG nr. 907/2016, suntem de opinie că, atâta timp cât documentațiile tehnico-economice necesare pentru
realizarea obiectivelor/proiectelor noi de investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la
construcții existente și a altor lucrări de investiții nu se realizează concomitent, ci în etapele succesive prevăzute
de lege, aceste documentații nu pot face obiectul unei singure proceduri de atribuire/modalități de achiziție. Din
aceste motive și ținând cont şi de prevederile art. 17 alin. (4) lit. a) și b) din H.G. nr. 395/2016 (care tratează în
mod distinct alegerea modalității de achiziție a serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate de cea a serviciilor
de proiectare tehnică și execuției de lucrări), apreciem că în sfera de cuprindere a serviciilor de proiectare
menționate la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016 (definiția contractului de achiziție publică de lucrări)
intra doar serviciile de elaborare a proiectului tehnic de execuție, nu și cele de elaborare studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate etc. În concluzie, ofertantul (individual sau asociere) are obligaţia de a
declara ca subcontractori, la depunerea ofertelor, doar operatorii economici care execută/furnizează părţi sau
elemente ale lucrărilor/construcţiei, ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului (principal
sau secundar), numai în măsura în care acea parte/acele parţi din contract nu poate/pot fi îndeplinită/e de
ofertant şi/sau ofertantul nu are capacitatea tehnică şi profesională pentru îndeplinirea parţii/părţilor din
contract subcontractate.
Speta 466. Consiliere metodologică referitor la: - îndeplinirea cerințelor privind capacitatea de exercitare a
activității profesionale și anume dacă un ofertant poate beneficia de atestatul ANRE deținut de un
subcontractant, pentru îndeplinirea cerinței de calificare; - interpretarea sintagmei „participare în comun la
o procedură de achiziții publice: participarea unui grup de operatori economici în asociere sau participarea
unui grup de operatori economici reprezentat de un contractor+subcontractant/subcontractanți”.
Raspuns:
Potrivit art. 58 alin. (1) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, „(1) În situaţia în care entitatea
contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau
capacitatea tehnică şi profesională prezentarea unor autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în
cazul operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia demonstrează că
dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii asocierii deţine autorizaţia solicitată,
după caz, cu condiţia ca respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată
autorizaţia respectivă. Alin. (2) al articolului mai sus menționat prevede că „În cazul în care
ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire subcontractează
o parte din contractul sectorial care urmează să fie atribuit, cerinţa prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită
dacă subcontractantul nominalizat deţine autorizaţia solicitată prin documentaţia de atribuire, cu condiţia ca
acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.” Având în vedere
prevederile mai sus menționate, vă precizăm că se consideră îndeplinită de către operatorul economic cerința
privind capacitatea de exercitare a activității profesionale în situația în care subcontractantul nominalizat în
ofertă care deține atestatul ANRE, execută partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.
Referitor la descrierea sintagmei „participare în comun la o procedură de achiziții publice”, vă precizăm că,
potrivit art. 66 din Legea nr. 99/2016, „Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de
atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în
forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus
sau terţ susţinător, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”. De asemenea, vă precizăm că definiția candidatului
respectiv a ofertantului se regăsește în cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. f) și hh) din același act legislativ. Prin urmare
având în vedere prevederile legale menționate mai sus, vă comunicăm că sintagma se referă la modul de
participare la procedura de atribuire (depunerea solicitării de participare în cadrul unei proceduri de licitaţie
restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare (...), precum și depunerea
ofertei în cadrul unei proceduri de atribuire) și anume participarea unui grup de operatori economici cu sau fără
desemnarea unui lider de asociere la respectiva procedură de atribuire.
Speta 369. Consiliere metodologică cu privire la experiența similară dobândită prin executarea unui contract
de lucrări (proiectare și execuție a unei stații de epurare) de către o asociere formată din 3 operatori
economici, în condițiile în care liderul asocierii (asociatul A) a efectuat în fapt 99% din totalul activităților
necesare pentru executarea contractului, asociatul B nu a efectuat nicio activitate, iar asociatul C a avut o
implicare de 1% în executarea contractului, deși prin acordul de asociere au fost stabilite activitățile care
intrau în responsabilitatea fiecărui asociat în parte, precum și procentele de participare a acestora în
asociere. Astfel, se pune problema dacă în situația de față contractul de lucrări se consideră experiență
similară a liderului asocierii și dacă asociatul B trebuie să dea o declarație în acest sens.
Raspuns:
După cum reiese din interpretarea prevederilor Legii nr. 98/2016, cerința privind experiența similară se referă la
demonstrarea, de către ofertant, a faptului că a îndeplinit în trecut activități (execuție, furnizare, servicii)
similare cu obiectul contractului pentru atribuirea căruia a fost depusă oferta în cauză. Astfel, pentru
demonstrarea îndeplinirii acestei cerințe nu este relevant în ce calitate a efectuat ofertantul în cauză activitățile
similare (contractant/subcontractant/asociat/terț susținător), ci faptul că le-a îndeplinit efectiv, în acest scop
având posibilitatea de a prezenta documente relevante, cum ar fi: recomandări, documente constatatoare etc. În
acest sens apreciem că, în cazul în care pentru demonstrarea experienței similare se va prezenta un contract în
care ofertantul a avut calitatea de asociat/lider de asociere, se va avea în vedere exclusiv partea din contract
corespunzătoare activităților care au fost efectiv îndeplinite de către asociatul în cauză, chiar dacă prin
repartizarea responsabilității între membrii asocierii, potrivit acordului de asociere, o parte a acestor activități
au fost prevăzute în sarcina altui/altor asociat/asociați, cu condiția dovedirii acestui fapt prin documente
relevante. Prin urmare, în speța de față, având în vedere că liderul de asociere a executat în fapt 99% din totalul
activităților necesare pentru îndeplinirea contractului de proiectare și execuție, apreciem că acest contract se
consideră experiența similară a liderului de asociere, în măsura în care prezintă documente relevante în acest
sens (inclusiv, dar nu în mod obligatoriu, declarații ale celorlalți asociați), precum cele menționate mai sus.
Speta 263. Consiliere metodologică cu privire la articolele de lege care reglementau, la nivelul anului 2012
următoarele: - condițiile în care se poate realiza subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție
publică; - posibilitatea subcontractării unei părți dintr-un contract de achiziție publică, în condițiile în care
contractantul nu și-a exprimat intenția de a subcontracta prin intermediul propunerii tehnice; - legislația
aplicabilă contractului de subcontractare
Raspuns:
Referitor la subcontractare este necesar, în primul rând, să clarificăm faptul că ofertantul are dreptul de a
subcontracta numai o parte sau părți din contractul de achiziție publică. Acest lucru este confirmat de
prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora: „(1) Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce
privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în
propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. (2) În cazul în care
autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care
urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși”. Remarcăm că articolul
de lege citat mai sus aduce lămuriri inclusiv cu privire la momentul în care trebuie făcută cunoscută, de către
ofertant, intenția de a subcontracta o parte din contractul de achiziție publică, respectiv prin intermediul
propunerii tehnice, deci anterior semnării contractului de achiziție. Un alt articol de lege care întărește această
concluzie este art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, care stabilește că „în cazul în care părți din contractul de
achiziție publică urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulți subcontractanți, autoritatea contractantă are
obligația de a solicita, la încheierea contractului de achiziție publică respectiv, prezentarea contractelor
încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă. Contractele prezentate trebuie să
fie în concordanță cu oferta și se vor constitui în anexe la contractul de achiziție publică”. Cu toate acestea, în
anumite circumstanțe, era permisă inclusiv subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție publică în
timpul derulării acestuia, numai dacă exista un acord al părților contractante și sub rezerva ca acest lucru să nu
conducă la modificarea propunerii tehnice și/sau a propunerii financiare inițiale a contractantului, în baza cărora
acesta a câștigat atribuirea contractului în discuție, în urma derulării procedurii de atribuire aferente. Aceste
condiţii rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006,
coroborate cu cele ale art. 96 din H.G. nr. 925/2006. În altă ordine de idei, posibilitatea subcontractării unei
părți dintr-un contract de achiziție publică în timpul derulării acestuia, în condițiile în care contractantul nu și-a
exprimat intenția de a subcontracta prin intermediul propunerii tehnice, nu a fost reglementată în mod expres
prin actele normative în vigoare la nivelul anului 2012. În legătură cu acordul contractual încheiat între
contractant (în calitate de antreprenor general) și subcontractanții acestuia, legislația în domeniul achizițiilor
publice prevedea că acesta trebuie să fie în concordanță cu oferta depusă de viitorul contractant, însă de vreme
ce subcontractantul nu este parte a contractului de achiziție publică, acesta din urmă nu răspunde pentru partea
din contract pe care o execută în fața autorității contractante, ci doar în fața contractantului (antreprenorul
general), cu care se află în relații contractuale. Ca atare, contractul încheiat între contractant și subcontractanții
săi, în condițiile prevăzute la art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, coroborat cu art. 96 din H.G. nr. 925/2006, nu intră
sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun.
Speta 262. Este interzisa subcontractarea in cazul procedurilor simplificate?

Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr. 98/2016 / art. 66 din Legea nr. 99/2016 orice operator
economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire in calitate de ofertant sau candidat, individual sau
in comun cu alti operatori economici, inclusiv in forme de asociere temporara constituite in scopul participarii la
procedura de atribuire, SUBCONTRACTANT PROPUS sau tert sustinator, in conditiile prevazute de prezenta lege.
Totodata, conform art. 55 alin. (1) / art. 68 alin. (1) din acelasi act normativ autoritatea/entitatea contractanta
solicita ofertantului sau candidatului sa precizeze in oferta ori solicitarea de participare partea/partile din
contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de identificare ale subcontractantilor propusi. Prin
urmare, avand in vedere cele de mai sus, precizam ca nu se poate interzice subcontractarea in cadrul unei
proceduri de atribuire, oricare ar fi aceasta, inclusiv procedura simplificata, introducerea unei limitari cu privire
la dreptul operatorului economic care participa la o procedura organizata pentru atribuirea unui contract de
achizitie publica de a subcontracta indeplinirea contractului respectiv fiind in contradictie cu prevederile sus-
mentionate.
Speta 239. Ofertantii participanti la aceeasi procedura pot avea acelasi subcontractant?
Raspuns:
Conform art.180 alin.(1) lit. d) din Legea nr.99/2016, entitatea contractanta exclude din procedura de atribuire a
contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic despre care are suficiente indicii
rezonabile/informatii concrete pentru a considera ca operatorul economic a încheiat cu alti operatori economici
acorduri care vizeaza denaturarea concurentei în cadrul sau/în legatura cu procedura în cauza. Totodata,
conform art.53 H.G.nr. 394/2016 ” In aplicarea prevederilor art. 180 din lege, si fara a afecta posibilitatea
operatorilor economici de a depune oferta alternativa sau de a oferta pe mai multe loturi diferite,
ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiasi proceduri de atribuire: a) sa depuna doua sau mai
multe candidaturi/oferte individuale si/sau comune, sub sanctiunea excluderii din competitie a tuturor
candidaturilor/ofertelor în cauza; b) sa depuna oferta individuala/comuna si sa fie nominalizat ca subcontractant
în cadrul unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii ofertei individuale sau, dupa caz, a celei în care este
ofertant asociat." Pe cale de consecinta, cazul în care mai multi operatori economici care participa la aceeasi
procedura de atribuire au nominalizat acelasi subcontractant, nu contravine dispozitiilor legale privind regulile
de participare la procedura de atribuire, dar ofertantii/candidatii trebuie sa fie în masura sa demonstreze, într-o
maniera rezonabila, ca urmare a unei solicitari de clarificari adresate de comisia de evaluare, faptul ca regasirea
într-o asemenea situatie nu reprezinta un element de natura a distorsiona competitia.
Speta 193. Cum se realizează atribuirea contractelor de achiziție publică în cazul unei asocieri formate
dintr-o autoritatea contractantă și un beneficiar privat care derulează în comun un proiect?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, „au
calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi asocierile care cuprind cel puțin o autoritate
contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)”. Prin urmare, având în vedere că legea nu distinge între
modul în care urmează să fie alocat bugetul unui proiect, dacă acesta va fi sau nu distinct pe activități sau nu,
ori dacă activitățile desfășurate în realizarea proiectului au caracter separat, menționăm că asocierea constituită
dintr-o autoritate contractantă sau mai multe autorități contractante și o entitate juridică fără calitate de
autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect, are obligația aplicării prevederilor legale
privind achizițiile publice în vederea atribuirii contractelor pe care proiectul în cauză le implică. De asemenea,
inițierea procedurilor de atribuire poate fi făcută, în cazul unui parteneriat de acest fel, de oricare dintre
asociați, achizitorul fiind reprezentat de ansamblul entităților juridice ce constituie respectivul grup, indiferent
de beneficiarul efectiv al proiectului. Prin urmare, pe baza considerentelor expuse mai sus, asocierea formată
dintr-o autoritate contractantă, așa cum e ea descrisă la art. 4 alin. (1) lit. a) sau b) din Legea nr. 98/2016 și o
entitate juridică, fără calitate de autoritate contractantă, asociere formată în scopul implementării unui proiect,
se încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016,
drept urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind
achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în
cadrul proiectului. În ceea ce privește modalitatea de determinare a valorii estimate, aceasta se realizează în
conformitate cu Capitolul I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, ținând cont de obiectul
achiziției, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016[1]).
Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, alegerea
modalității de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte: • valoarea estimată a tuturor achizițiilor
cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să
le atribuie pe întreaga durată a proiectului; • complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi
atribuit; • îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire, prin raportare la
fiecare proiect în parte, pe întreaga perioadă de implementare a acestuia. Astfel, rezultă că, în cazul în care un
proiect se implementează în parteneriat, valoarea estimată a achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării
identice ori similare, se determină prin cumul la nivelul întregului proiect, conform celor arătate mai sus,
indiferent dacă fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în nume propriu
achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în proiectul respectiv.” [1] H.G. nr. 395/2016
privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de
achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare
Speta 192. În cadrul unei proceduri de achiziție publică, un operatorul economic a participat în trei calități
distincte, respectiv: • în calitate de ofertant individual; • în calitate de ofertant asociat; • în calitate de terț
susținător al unui ofertant. Având în vedere situația descrisă, se solicită confirmarea faptului că, în cazul în
care un operator economic participă în calitate de ofertant cu ofertă individuală și asociat cu ofertă comună
în cadrul aceleiași proceduri de achiziție publică acesta este exclus din procedură.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 180 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016 entitatea contractantă exclude din
procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru orice operator economic despre care entitatea
contractantă are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a
încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau/în legătură cu
procedura în cauză. Conform prevederilor alin. (3) al articolului invocat mai sus „În sensul dispozițiilor alin. (1)
lit. d), se consideră că entitatea contractantă are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a
considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea
concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în următoarele situații, reglementate cu titlu
exemplificativ: 1. a) ofertele sau solicitările de participare transmise de 2 sau mai mulți operatori economici
participanți la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din punct de vedere al conținutului
documentelor nestandardizate potrivit documentației de atribuire; 2. b) în cadrul organelor de conducere a 2 sau
mai multor operatori economici participanți la procedura de atribuire se regăsesc aceleași persoane sau persoane
care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese comune de natură
personală, financiară sau economică sau de orice altă natură; 3. c) un ofertant/candidat a depus două sau mai
multe oferte/solicitări de participare, atât individual cât și în comun cu alți operatori economici sau doar în
comun cu alți operatori economici; 4. d) un ofertant/candidat a depus ofertă/solicitare de participare
individuală/în comun cu alți operatori economici și este nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte
oferte/solicitări de participare.” Alin. (4) al aceluiași articol, prevede că „Înainte de excluderea unui operator
economic în temeiul alin. (1) lit. d), entitatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de
vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu
procedura de atribuire în cauză, pe care acesta îl va înainta în termen de maximum 15 zile”. Totodată conform
prevederilor art. 53 lit. a) din Anexa la H.G. nr. 394/2016 „În aplicarea prevederilor art. 180 din Lege, și fără a
afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi
diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiași proceduri de atribuire să depună două sau
mai multe candidaturi/oferte individuale și/sau comune, sub sancțiunea excluderii din competiție a tuturor
candidaturilor/ofertelor în cauză.” Analizând prevederile mai sus menționate, se poate observa că pentru
situațiile reglementate cu titlu exemplificativ la art. 180 alin. (3) lit. c) și d) a fost instituită în sarcina entității
contractante obligația de a exclude atât oferta individuală cât și oferta comună, punctul de vedere al Consiliului
Concurenței vizând cu precădere aspectele de la literele a) și b) ale aceluiași articol, precum și alte aspecte care
nu sunt acoperite de textul legislativ. Prin urmare, având în vedere prevederile de mai sus, vă precizăm că în
aplicarea prevederilor art. 180 din Legea nr. 99/2016 coroborate cu prevederile art. 53 lit. a) din Anexa la H.G.
nr. 394/2016, entitatea contractantă are obligația de a exclude atât oferta individuală depusă de operatorului
economic individual, cât și oferta asocierii din care face parte cu ofertă.
Speta 126. Referitor la calitatea de operator economic/subcontractant/terț susținător în cadrul aceleiași

proceduri de atribuire a unui contract sectorial: a) Un operator economic poate fi declarat subantreprenor
pentru ofertantul X și în același timp să fie terț susținător pentru ofertantul Y în cadrul aceleiași proceduri
de atribuire? b) Un operator economic care face parte dintr-o asociere sau care este ofertant individual
poate să fie în același timp și terț susținător pentru un alt ofertant în cadrul aceleiași proceduri de atribuire?
c) Același terț poate să acorde susținere (tehnică, economică, financiară și/sau profesională) în vederea
îndeplinirii criteriilor de calificare mai multor ofertanți care participă la aceeași procedură de atribuire?
Raspuns:
Conform art. 180 alin. (1) lit. d) din Legea nr.99/2016, entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire
a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic despre care are suficiente indicii
rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici
acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau/în legătură cu procedura în cauză. Totodată, prin
art. 180 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, situaţiile în care se consideră, în
sensul dispoziţiilor art. 180 alin. (1) lit. d) invocat mai sus, că entitatea contractantă are suficiente indicii
rezonabile/informaţii concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici
acorduri care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. Având în vedere
că legislația în materie nu interzice în mod expres unui operator economic să aibă, în cadrul aceleiași proceduri,
calitatea de subcontractant în cadrul unei oferte și pe cea de terț susținător în cadrul altei oferte depuse, sau să
aibă calitatea de terț susținător pentru mai multe oferte depuse sau să fie ofertant individual/asociere și
totodată terț susținător pentru un alt ofertant din cadrul aceleiași proceduri, considerăm că aceste ipoteze nu
contravin dispozițiilor legale privind regulile de participare la procedura de atribuire decât în măsura în care,
prin raportare la fiecare caz în parte, se poate demonstra faptul că regăsirea într-o asemenea situație reprezintă
un element de natură a distorsiona competiția. În acest sens, aducem în atenție prevederile art. 180 alin. (4) din
Legea nr. 99/2016, care stipulează obligația entității contractante de a solicita în scris punctul de vedere al
Consiliului Concurenței înainte de excluderea unui operator economic în temeiul alin. (1) lit. d) al aceluiași
articol.
Speta 14. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea unui operator economic de a invoca susținerea
unui/unor terț/i (personal, echipamente și experiența similară) pentru prestarea serviciilor de proiectare, în
condițiile în care operatorul economic respectiv deține doar codul CAEN pentru proiectare, iar obiectul
contractului este de proiectare și execuție lucrări. Astfel, operatorul economic dispune doar de capacitatea
de exercitare a activității profesionale, având inclus în obiectul de activitate codul CAEN corespunzător
proiectării, fără a avea însă la dispoziție personalul, echipamentul și experiența necesare pentru
demonstrarea îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională și, implicit, pentru prestarea
efectivă a serviciilor de proiectare.
Raspuns:
Din coroborarea prevederilor art. 182 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016 cu cele ale art. 50 alin. (1) din
Anexa la HG nr. 395/2016, se desprinde concluzia potrivit căreia terțul susținător poate materializa aspectele ce
fac obiectul angajamentului ferm de susținere doar în cazul în care contractantul întâmpină dificultăți pe
parcursul executării contractului de achiziție publică/acordului-cadru, fapt ce presupune că operatorul economic
în cauză dispune cel puțin parțial de capacitatea de executare a contractului. Or, în cazul de față operatorul
economic dispune doar de capacitatea de exercitare a activității profesionale, având inclus în obiectul de
activitate codul CAEN corespunzător proiectării, fără a avea însă la dispoziție personalul, echipamentul și
experiența necesare pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională și,
implicit, pentru prestarea efectivă a serviciilor de proiectare. Prin urmare, neavând el însuși capacitatea tehnică
și profesională pentru prestarea serviciilor de proiectare, operatorul economic în cauză ar fi nevoit să apeleze la
un terț care să dispună de capacitatea necesară pentru prestarea serviciilor respective și care să intervină în
contract încă de la început. Astfel, având în vedere cele de mai sus, considerăm că în speța de față operatorul
economic nu poate invoca susținerea unui terț, având însă posibilitatea nominalizării, în condițiile legii, a unui
subcontractant cu privire la partea de proiectare, subcontractant care trebuie să îndeplinească cerințele privind
capacitatea tehnico-profesională necesară pentru prestarea serviciilor de proiectare respective.
Speta 13. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea unui operator economic de a invoca susținerea
unui/unor terț/i pentru mai mult de 50% din cerințele de calificare, în cadrul unei proceduri de licitație
deschisă.
Raspuns:
În cazul licitației deschise, legislația în materia achizițiilor publice nu prevede o limitare a susținerii acordate de
terț/terți la maximum 50% din cerințele de calificare stabilite prin documentația de atribuire. Astfel, în lipsa
unei limitări legale exprese în acest sens, operatorul economic are dreptul să invoce susținerea unui/unor terț/i
în măsura necesară demonstrării îndeplinirii cerinței/cerințelor autorității contractante.
11.2 Excluderea din procedură
Speta 765. O societate care participă la o procedură de atribuire în calitate de ofertant, aflată în insolvență,
înregistrează datorii la bugetul de stat care depășesc pragul de 10.000 de lei stabilit prin prevederile art.
166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, aceste datorii fiind înscrise în tabelul creanțelor. Cu privire la această
situaţie se solicită să se precizeze dacă se poate considera că această societate nu și-a încălcat obligațiile
privind plata impozitelor și taxelor.
Raspuns:
În primul rând, dorim să clarificăm că excluderea din procedura de atribuire a unui operator economic despre
care autoritatea contractantă are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuţiilor la bugetul general consolidat și excluderea din procedura de atribuire a unui operator economic
care se află în procedura insolvenţei sunt două situații de excludere distincte reglementate prin prevederile art.
165 alin. (1) și (2) și, respectiv, art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare: - excepțiile de la
prevederile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv de la obligația autorității contractante de a
exclude operatorii economici despre care are cunoştinţă/dovezi că şi-au încălcat obligaţiile privind plata
impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, sunt cele reglementate la art. 165 alin.
(3), precum și la art. 166 alin. (2) din aceeași lege, - excepțiile de la prevederile art. 167 alin. (1) lit. (b) din
Legea nr. 98/2016, respectiv de la obligația autorității contractante de a exclude operatorii economici care se
află în procedura insolvenţei sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii, sunt cele
reglementate la art. 167 alin. (2), precum și la art. 171 alin. (5) lit. b) din aceeași lege. În ceea ce privește
exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 a ofertanților aflați în
insolvență, se impune să menționăm că, atât situațiile de excludere prevăzute la art. 165 alin. (1) și (2) și la art.
167 alin. (1) lit. (b), cât și excepțiile de la aplicarea acestora au fost preluate în legislația națională prin
transpunerea prevederilor art. 57 alin. (2), (3) și (4) lit. b) din Directiva 2014/24/UE. O excepție în acest sens a
fost prevăzută prin art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 45/2018,
după cum urmează: “Prin excepţie de la dispoziţiile art. 165 alin. (1) şi (2), un operator economic nu este exclus
din procedura de atribuire atunci când cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general
consolidat datorate şi restante este mai mic de 10.000 lei." Prin urmare, atât timp cât legislația specifică în
domeniul fiscal prevede, cu privire la creanțele anterioare deschiderii procedurii insolvenței, deținute de
societăți care se află în perioada de observație, ulterioară declanșării procedurii insolvenței dar anterioară
aprobării planului de reorganizare de către instanță, că sunt considerate obligații fiscale restante în această
perioadă, fiind cuprinse în certificatul de atestare fiscală la secțiunea A „Obligații fiscale și alte obligații
bugetare”, societățile care figurează cu astfel de restanțe sunt excluse din procedura de atribuire, cu excepția
situațiilor prevăzute la art. 165 alin. (3) și la art. 166 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Speta 752. Ofertantul S.C. „X” S.R.L. a declarat în DUAE că nu se încadrează în prevederile art. 167 alin. (1)
lit. g) din Legea nr. 98/2016, informație contrazisă de documentul constatator emis de autoritatea
contractantă „Y”, din care reiese că autoritatea emitentă a procedat la rezilierea anticipată a contractului
cu S.C. „X” S.R.L. și care menționează că „Nerealizarea corespunzătoare a serviciului este una din cauzele
care au făcut ca lucrările să nu fie finalizate la termen și beneficiarul să nu poată accesa fonduri
nerambursabile de cca. 15 mil. Lei, urmând a finaliza investiția din fonduri proprii”. În acest context, se
solicită consiliere metodologică cu privire la excluderea din procedură a respectivului ofertant în temeiul
prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Precizăm că un operator economic care nu și-a îndeplinit/executat obligațiile asumate și aflate în sarcina sa, fapt
ce a condus la încetarea anticipată a contractului, se încadrează în situația de excludere prevăzută la art. 167
alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, operatorul economic poate să nu fie exclus din procedura
de atribuire în măsura în care furnizează dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru
a-și demonstra în concret credibilitatea (art. 171 alin. (1)-(3) din Legea nr. 98/2016). Având în vedere că din
informațiile furnizate reiese că documentul constatator a fost emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.
98/2016, precizăm că în ceea ce privește obligația autorității contractante de a emite documente constatatoare,
termenele de emitere și conținutul acestora, atât noua legislație, cât și vechea legislație în domeniul achizițiilor
publice conțin prevederi similare (în speță art. 166 din H.G. nr. 395/2016 și, respectiv, art. 971 din H.G. nr.
925/2006). Astfel, atât în cazul H.G. nr. 925/2006, cât și în cazul H.G. nr. 395/2016, documentele constatatoare
trebuie să conțină informații referitoare la: - îndeplinirea obligațiilor contractuale de către
contractant/contractant asociat - neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant
asociat și, - dacă este cazul, la eventualele prejudicii. Referitor la utilizarea documentelor constatatoare în
procedurile de atribuire, art. 166 din H.G. nr. 395/2016, stabilește la alin. (8), obligația comisiei de evaluare de
a analiza, atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant pe baza unui astfel de document
constatator, dacă acesta reflectă îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016. Art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 prevede că autoritatea contractantă are
obligația de a exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, orice
operator economic care și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui
contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate
anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau
alte sancțiuni comparabile. Astfel, pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1)
lit. g) din Legea nr. 98/2016, pe baza unui document constatator, acesta, indiferent în baza cărui act normativ a
fost emis (art. 166 din H.G. nr. 395/2016 sau art. 97 din H.G. nr. 925/2006) trebuie să reflecte că operatorul
economic: - fie și-a încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții
publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior - fie și-a
încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui
contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior și, în același timp, că
încălcările săvârșite au condus: - fie la încetarea anticipată a respectivului contract, - fie la plata de daune-
interese - fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele două sus-menționate. După cum reiese din
informațiile conținute de documentul constatator, emitentul acestuia precizează că „beneficiarul a considerat că
neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către acesta a fost una din cauzele care au condus
la faptul că lucrările nu au fost finalizate la termen”, fapt ce a condus la rezilierea contractului, specificând
totodată faptul că prestatorul de servicii nu a contestat în termenul legal documentul constatator, neexistând
astfel o hotărâre definitivă de anulare și/sau suspendare a documentului constatator. Pe de altă parte,
operatorul economic în cauză a răspuns solicitării de clarificări formulate de autoritatea contractantă, explicând
împrejurarea și faptele care au condus la emiterea documentului constatator, precum și argumentele pentru
care, în pofida acestui document constatator negativ, operatorul economic a menționat în DUAE că nu se află în
niciuna din situațiile de excludere prevăzute la art. 167 din Legea nr. 98/2016. În acest context, subliniem că
autoritatea contractantă este singura în măsură să analizeze situația concretă, în baza documentelor depuse, a
dovezilor privind măsurile luate pentru demonstrarea în mod concret a credibilității și a informațiilor privind
împrejurările/cauzele care au condus la încălcarea în mod grav a obligațiilor principale din cadrul contractului, și
să decidă în consecință. Prin urmare, raportat la prevederile legale în materie invocate anterior, precizăm că în
măsura în care din documentele transmise autorității contractante, atât de către ofertantul în cauză cât și de
către emitentul documentului constatator, reiese îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă va considera că respectivul ofertant se află în situație de excludere.
Speta 682. Consiliere metodologică privind încadrarea unui operator economic în situația de excludere
prevăzută la art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, în cadrul procedurilor de atribuire viitoare la
care va participa, având în vedere documentul constatator emis de o entitate contractantă ca urmare a
neîndeplinirii obligațiilor contractuale în cadrul unui contract de furnizare. Astfel, în cadrul contractului în
despre care se face vorbire, operatorul economic a livrat doar 45,83% din valoarea totală a produselor
pentru care s-a calculat prejudiciul de 254.849,27 lei, ca procent al valorii produselor nelivrate din valoarea
totală a contractului, în conformitate cu prevederile contractului încheiat, valoare reținută din garanția de
bună execuție, precum și penalități de întârziere pentru produsele nelivrate în valoarea de 70.569,30 lei,
calculate conform dispozițiilor contractului sectorial în cauză.
Raspuns:
Având în vedere că, în situația de față, entitatea contractantă a aplicat două tipuri de măsuri pentru
neexecutarea obligațiilor contractuale și anume: - pretenții asupra garanției de bună execuție în limita
prejudiciului creat și calculat de entitatea contractantă la suma de 254.849,27 lei; - penalități de întârziere în
sumă de 70.569,30 lei, precizăm că acestea trebuie analizate separat prin prisma încadrării în prevederile art.
180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016. Astfel, în ceea ce privește măsura aplicării penalităților de întârziere,
aducem în discuție prevederile art. 180 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, conform cărora sunt considerate încălcări
grave ale obligațiilor contractuale, următoarele situații, enumerate cu titlu exemplificativ: - neexecutarea
obligațiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, - neexecutarea lucrărilor, - livrarea unor produse sau
servicii care prezintă neconformități majore care le fac improprii utilizării conform destinației avute în vedere de
entitatea contractantă, - executarea unor lucrări care nu respectă cerințele caietului de sarcini, - un
comportament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea operatorului economic.
Prin urmare, se poate constata că livrarea cu întârziere a produselor/serviciilor nu se consideră ca fiind încălcare
gravă a obligațiilor contractuale în sensul art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, și nici penalitățile de
întârziere aplicate conform clauzelor contractuale nu se consideră a fi similare cu plata de daune-interese sau
alte sancțiuni comparabile. Pe cale de consecință, se poate constata că situația în care contractantul livrează cu
întârziere produsele/serviciile care fac obiectul contractului, pentru care se aplică penalități de întârziere, nu se
încadrează în motivele de excludere prevăzute de lege. În ceea ce privește măsura reținerii unui procent din
garanția de bună execuție, în limita prejudiciului creat pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale privind
livrarea produselor, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 1530 din Legea nr. 287/2009 privind Codul
civil, republicată, „Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a
cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a
obligației.” Prin urmare, se poate constata că reținerile/pretențiile asupra garanției de bună execuție pentru
neexecutarea obligațiilor contractuale și pentru repararea prejudiciului creat entității contractante reprezintă în
fapt plata de daune-interese. Astfel, se poate constata că situația în care contractantul nu își execută obligațiile
contractuale privind livrarea produselor, pentru care entitatea contractantă emite pretenții asupra garanției de
bună execuție în limita prejudiciului creat, se încadrează în condițiile prevăzute de art. 180 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 99/2016 pentru excluderea din procedură. Pe de altă parte, conform prevederilor art. 184 alin. (1) – (3)
din Legea nr. 99/2016, un operator economic, aflat în situațiile de excludere prevăzute la art. 180 din același act
normativ, poate să nu fie exclus din procedura de atribuire în măsura în care furnizează dovezi care să arate că
măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, aceste dovezi referindu-
se, printre altele, la efectuarea de către operatorul economic a plății sau la asumarea de către operatorul
economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate. Prin urmare,
având în vedere că în cazul de față operatorul economic a achitat în integralitate pretenția asupra garanției de
bună execuție, se poate constata că există premisele ca la procedurile viitoare de achiziții să nu fie exclus din
procedură în baza acestui document constatator negativ, dacă acesta furnizează dovezi care să arate efectuarea
plății în ceea ce privește prejudiciile cauzate. În cele din urmă, precizăm că entitatea contractantă care va
organiza procedura de atribuire, la care operatorul economic în discuție dorește să participe, este singura în
măsură să analizeze situația concretă, în baza documentelor depuse și a clarificărilor solicitate, dacă este cazul,
și să decidă în consecință.
Speta 680. Consiliere metodologică cu privire la evaluarea unui ofertant (societatea Y) în cadrul unei
proceduri de atribuire aflate în desfășurare din perspectiva incidenței motivului de excludere prevăzut la
art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 aplicat în coroborare cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol
și cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din lege pentru următoarea situație: Cu privire la societate (Y) și la
persoanele care dețin calitatea de asociat unic și administrator în cadrul societății (XX), instanța de judecată
a pronunțat o decizie penală definitivă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată prevăzută de art. 322 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (CP) fiind stabilit pentru
inculpatul Y (persoana juridică) pedeapsa amenzii penale, iar pentru inculpații XX (persoane fizice) aplicarea
pedepsei cu închisoarea amânată pe un termen de supraveghere de 2 ani în condițiile art. 84 din CP. Având
în vedere că autoritatea contractantă trebuie să verifice incidența prevederilor art. 169 din Legea nr.
98/2016, precum și încadrarea ofertantului în situația prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016 coroborat cu dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol și luând în considerare riscurile cu privire la
posibilitatea atribuirii contractului operatorului economic condamnat se solicită un punct de vedere cu
privire la menținerea sau eliminarea operatorului economic din procedura de atribuire din perspectiva
incidenței motivelor de excludere dar și din perspectiva aplicării art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr.
98/2016, precum și să se precizeze dacă situația operatorului economic intervenită ulterior semnării unor
contracte de achiziție reprezintă motiv pentru rezilierea contractelor aflate în derulare în care are calitatea
de asociat.
Raspuns:
Prevederile art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care transpun dispozițiile art. 57 alin. (4) lit. c) din
Directiva 2014/24/UE, reglementează obligația autorității contractante de a exclude din procedura de atribuire a
contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere profesională
gravă care îi pune în discuție integritatea, iar autoritatea poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă
adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative. Potrivit alin. (3) al
aceluiași articol prin „abatere profesională gravă” se înțelege „orice abatere comisă de operatorul economic care
afectează reputația profesională a acestuia (...) săvârșită cu intenție sau din culpă gravă” fiind date cu titlu de
exemplu încălcările regulilor de concurență, precum și încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală,
menționate și în cadrul considerentului nr. (101) din Preambulul la Directiva 2014/24/UE. Astfel, noțiunea de
abatere profesională gravă are un sens larg acoperind orice comportament culpabil al operatorului economic care
afectează credibilitatea profesională a acestuia punându-i în discuție integritatea și care face ca operatorul
economic să devină inadecvat pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Exemplele de abateri
profesionale date în text demonstrează faptul că noțiunea nu se limitează la încălcările normelor de deontologie
în sensul strict al profesiei căreia îi aparține operatorul economic, autoritatea contractantă dispunând de
libertatea de a încadra abaterea comisă de operatorul economic ca abatere profesională gravă în măsura în care
poate demonstra că abaterea comisă afectează integritatea operatorului în cauză prin orice mijloc de probă
adecvat. Având în vedere necesitatea clarificării gravității faptelor, a impactului acestora asupra integrității
operatorului economic precum și a posibilității încadrării situației prezentate în unul din motivele de excludere
prevăzute la art. 167 alin. (1) din lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita clarificări operatorului
economic în cauză în temeiul art. 209 din Legea nr. 98/2016 și al art. 134 alin. (1) din anexa la H.G. nr.
395/2016. Totodată, precizăm că potrivit art. 171 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 orice operator economic
aflat în una din situațiile care atrag excluderea din procedura de atribuire, inclusiv cele prevăzute la art. 167 din
lege „poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în
concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere”, iar în cazul în care autoritatea contractantă
consideră aceste dovezi suficiente nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire. În cadrul alin. (3)
al aceluiași articol sunt prezentate cu titlu exemplificativ dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare
dintre situațiile prevăzute la art. 164 și 167 le poate furniza autorității contractante. Ca urmare, în speța de
față, raportat la situația de fapt descrisă, constatarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive privind
săvârșirea unei infracțiuni, de către un ofertant sau de către un membru al organului de conducere/administrare
a acestuia, respectiv săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu demonstrează fără
echivoc săvârșirea de către operatorul economic în cauză a unei abateri profesionale grave de natura celor care îi
afectează reputația profesională și îi pun în discuție integritatea. Pe de altă parte, în măsura în care, urmare
solicitărilor de clarificări privind fapta pentru care societatea, asociatul unic și administratorul au fost
condamnați penal se constată că, potrivit deciziei instanței judecătorești, fapta de mai sus a fost săvârșită în
scopul demonstrării absenței motivelor de excludere, decizia instanței reprezentând mijlocul de probă adecvat
care demonstrează că operatorul economic a comis o abatere profesională gravă, care are legătură cu
participarea ofertantului la o procedură de atribuire sau cu executarea unui contract de achiziție publică,
autoritatea contractantă poate invoca motivul de excludere reglementat la art. 167 alin. (1) lit. c) din lege
coroborat cu cel prevăzut la lit. h) a aceluiași alineat conform căruia: „Autoritatea contractantă exclude din
procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în
oricare dintre următoarele situații: (…) h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul
informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere
sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să
prezinte documentele justificative solicitate”. Astfel, având în vedere prevederile legale citate raportate la
obiectul deciziei penale pronunțate de instanța de judecată și la informațiile puse la dispoziție de ofertant
urmare solicitărilor de clarificări ori obținute de autoritatea contractantă în scopul verificării existenței
motivelor de excludere, autoritatea contractantă poate aprecia încadrarea în motivul de excludere reglementat
de prevederile art. 167 alin. (1) lit. c) coroborat cu lit. h) din Legea nr. 98/2016 și poate decide excluderea
societății din procedura de atribuire în baza prevederilor menționate. În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor
art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 precizăm că, potrivit acestora, în cazul în care operatorului
economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției de a
participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de
concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere nu se aplică: „ b) dacă, în cazul situațiilor,
faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației,
săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant”. În continuare, precizăm că în cadrul art. 223 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016 au fost reglementate cazurile specifice de încetare a contractului de achiziție publică fiind
stipulat că, fără a aduce atingere dispozițiilor dreptului comun privind încetarea contractelor sau dreptului
autorității contractante de a solicita constatarea nulității absolute a contractului de achiziție publică, în
conformitate cu dispozițiile dreptului comun, autoritatea contractantă are dreptul de a denunța unilateral un
contract de achiziție publică în perioada de valabilitate a acestuia în situația în care „contractantul se afla, la
momentul atribuirii contractului, în una dintre situațiile care ar fi determinat excluderea sa din procedura de
atribuire potrivit art. 164 – 167”. Acest drept de denunțare unilaterală trebuie introdus, potrivit alin. (2) al
aceluiași articol, în condițiile contractuale cuprinse în documentația de atribuire. Ca urmare, în cazul în care
autoritatea contractantă constată că un contractor se afla la momentul atribuirii contractului în una din situațiile
de excludere expres reglementate de lege are dreptul de a denunța unilateral contractul de achiziție publică în
măsura în care acest drept a fost adus la cunoștința operatorilor economici participanți la procedura de atribuire
prin includerea în cadrul condițiilor contractuale din documentația de atribuire. În cazul în care dreptul de a
denunța unilateral contractul de achiziție publică nu a fost prevăzut în documentația de atribuire autoritatea
contractantă va avea posibilitatea de a aplica dispozițiile privind încetarea contractului de achiziție încheiat sau
de a solicita constatarea nulității absolute a contractului de achiziție publică, în conformitate cu dispozițiile
dreptului comun.
Speta 675. Rezilierea unui contract de achiziţii publice, pe motivul că ar fi fost subcontractată o parte din
lucrare fără autorizarea autorităţii contractante, se circumscrie unei deficienţe semnificative sau
persistente la îndeplinirea unei cerinţe de fond prevăzute de un contract de achiziţii publice anterior care
să conducă la excluderea unui operator economic de la participarea la o procedură de achiziţie publică?
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) pct. 5 din Directiva 2014/24/UE „contracte de achiziții publice” înseamnă contracte cu
titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități
contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau servicii. Art. 71 alin. (5) par. 1
din Directiva 2014/24/UE prevede că: „În cazul contractelor de achiziții de lucrări și în ceea ce privește serviciile
care urmează să fie prestate la o instalație aflată sub directa supraveghere a autorității contractante, după
atribuirea contractului și cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, autoritatea contractantă
solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact și reprezentanții legali ai
subcontractanților săi implicați în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informații sunt
cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice
modificări ale acestor informații pe durata contractului, precum și informațiile obligatorii privind eventualii noi
subcontractanți implicați ulterior în lucrările sau serviciile respective.” Prevederile art. 71 alin. (5) par. 1 din
Directivă, mai sus citate, au fost transpuse în legislația română prin cele ale art. 219 alin. (1) și (2) din Legea nr.
98/2016. De asemenea, potrivit art. 71 alin. (5) par. 3 din Directiva 2014/24/UE, „Acolo unde este necesar în
scopul aplicării alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informațiile solicitate sunt însoțite de declarațiile
pe propria răspundere ale subcontractanților, în conformitate cu articolul 59. Măsurile de punere în aplicare
prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractanții prezentați după atribuirea
contractului să furnizeze certificatele și alte documente justificative în locul declarației pe propria răspundere”.
Respectiva prevedere europeană a fost transpusă în legislația română prin art. 219 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, potrivit căruia „Atunci când înlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanți are loc după atribuirea
contractului, aceștia transmit certificatele şi alte documente necesare pentru verificarea inexistenței unor
situații de excludere și a resurselor/capabilităților corespunzătoare părții lor de implicare în contractul care
Totodată, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 218 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 care transpune
prevederile art. 71 alin. (8) din Directivă, la solicitarea autorității contractante, contractantul trebuie să prezinte
contractele încheiate între acesta și subcontractantul/subcontractanții declarați ulterior, astfel încât activitățile
ce revin acestora, sumele aferente prestațiilor precum și numele, datele de contact, reprezentanţii legali ai
noilor subcontractanţi, să fie cuprinse în contractul de achiziție publică. Rațiunea pentru care sunt solicitate
contractele încheiate între contractant și subcontractant/subcontractanți (nominalizați în ofertă sau declarați
ulterior) rezidă în faptul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a verifica dacă respectivele contracte
sunt în concordanță cu oferta depusă și, de asemenea, dacă nominalizarea acestor subcontractanți nu reprezintă
o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică. Astfel, dispozițiile contractului de subcontractare
nu trebuie să contravină ofertei depuse sau prevederilor contractului de achiziție publică încheiat între
autoritatea contractantă și ofertantul declarat câștigător, în ceea ce privește obligațiile asumate de acesta din
urmă. Totodată, trebuie avut în vedere că un contract de achiziție publică reprezintă un acord de voinţă realizat
între autoritatea contractantă şi contractant, un act juridic bilateral, sinalagmatic, în care cele două părţi
stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă, cu respectarea atât a limitelor
impuse de legislaţie, cât şi a cerinţelor prevăzute în documentaţia de atribuire, prin urmare în situația
nerespectării cluzelor convenite de către una dintre părți, cealaltă parte este îndreptățită să solicite rezilierea
contractului, însoțită sau nu, după caz, de daune interese, potrivit dreptului comun. Referitor la motivele de
excludere, art. 57 alin. (4) lit. g) din Directiva 2014/24/UE prevede că „Autoritățile contractante pot exclude sau
statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziție publică orice
operator economic aflat în oricare din următoarele situații: g) dacă operatorul economic a dat dovadă de
deficiențe semnificative sau persistente la îndeplinirea unei cerințe de fond prevăzute de un contract de achiziții
publice anterior, de un contract anterior încheiat cu o entitate contractantă sau de un contract de concesiune
anterior care au dus la încetarea anticipată a respectivului contract anterior, daune-interese sau alte sancțiuni
comparabile;” În sensul detalierii intenției legiuitorului european, dispozițiile Considerentului 101 paragraful 1,
teza finală, și paragraful 2 din Preambulul Directivei prevăd următoarele: „Ar trebui să se clarifice faptul că
abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integrității unui operator economic și astfel fac ca
operatorul economic să devină inadecvat pentru a i se atribui un contract de achiziții publice, chiar dacă
operatorul economic deține capacitatea tehnică și economică de a executa contractul. Ținând seama de faptul că
autoritatea contractantă va fi responsabilă pentru consecințele eventualei sale decizii eronate, autoritățile
contractante ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a considera că a existat o abatere
profesională gravă, în cazul în care, înainte de luarea unei decizii finale și obligatorii privind prezența motivelor
obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace adecvate, că operatorul economic a încălcat
obligațiile care îi revin, inclusiv obligațiile legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale,
cu excepția unor dispoziții contrare dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să excludă
candidați sau ofertanți a căror performanță în alte contracte de achiziții publice din trecut a arătat deficiențe
majore în ceea ce privește cerințele de fond, de exemplu, nerespectarea obligației de a furniza sau de a
executa, deficiențe semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru
scopul propus, sau un comportament necorespunzător care aruncă îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea
operatorului economic. Legislația națională ar trebui să prevadă o durată maximă pentru aceste excluderi”. Prin
urmare, dată fiind obligația contractantului de a subcontracta o parte din obligațiile sale contractuale pe
parcursul executării contractului numai cu acordul prealabil al autorității contractante, obligație confirmată și de
legislația europeană, luând în considerare si motivele ce impun acest acord prealabil, așa cum am expus anterior,
apreciem că această subcontractare echivalează cu nerespectarea obligației de a furniza sau de a executa, în
sensul paragrafului 2 al Considerentului 101 al Directivei nr. 2014/24/UE, circumscriindu-se unei deficiențe
semnificative sau persistente la îndeplinirea unei cerințe de fond prevăzute de un contract de achiziții publice
anterior, astfel încât să fi fost îndeplinită cerința de excludere prevăzută de art. 57 alin. (4) lit. g) din aceeași
directivă.
Speta 674. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură simplificată prin care a solicitat în Fișa de
date ca ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criterului de atribuire, să prezinte, conform art. 196
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în vederea confirmării celor menționate în DUAE, cazierul judiciar al
operatorului economic și al membrilor organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al
respectivului operator economic, sau a celor ce au putere de reprezentare, de decizie sau de control în
cadrul acetuia, așa cum rezultă din certificatul constatator emis de ONRC/actul constitutiv. Având în vedere
că ofertantul clasat pe primul loc, a depus două caziere judiciare, unul pentru societate și unul pentru
președintele Consiliului de Administrație și potrivit mențiunilor din Certificatul ORC, la rubrica persoane
împuternicite (persoane fizice) figurează 8 persoane-membri în Consiliul de Administrație și încă o persoană
având funcția de Director, ne întrebați dacă autoritatea contractantă trebuie să solicite caziere judiciare
pentru toate persoanele împuternicite prevăzute în certificatul ORC al ofertantului sau este suficientă
prezentarea doar a celor două caziere deja depuse.
Raspuns:
A se vedea inclusiv speta nr. 370 Astfel cum reiese din coroborarea prevederilor art. 164 cu cele ale art. 168 alin.
(1) din Legea nr. 98/2016, rezultă fără îndoială faptul că, pentru a demonstra că nu se încadrează în situația de
excludere de la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, ofertantul trebuie să prezinte documente edificatoare
(ex: certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente) atât pentru el ca operator economic, cât și
pentru persoanele (fizice sau juridice) care au, după caz, în funcție de forma juridica de organizare si de modul
de administrare a operatorului economic, calitatea de membrii ai organului de administrare, de conducere sau de
supraveghere al respectivului operator economic sau care au putere de reprezentare, de decizie sau de control în
cadrul acestuia. Pe cale de consecință, raportat la speța de față, apreciem că autoritatea contractantă are
obligația de a solicita, potrivit art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ofertantului clasat pe primul loc după
aplicarea criteriului de atribuire, prezentarea de caziere judiciare pentru toate persoanele împuternicite înscrise
în certificatul ONRC al respectivului operator economic în calitate de membri ai organului de administrare, de
conducere sau de supraveghere, sau în calitate de persoane cu putere de reprezentare, de decizie sau de control,
în vederea confirmării celor menționate în DUAE.
Speta 634. Se solicită consiliere metodologică privind modul de aplicare în practică a dispozițiilor art. 165.
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 care transpun dispozițiile art. 57 alin. (2) din Directiva 2014/24/UE pentru
următoarea situație: Un operator economic a fost sancționat cu amendă de Consiliul Concurenței conform
unei deciziei din 17.03.2014, pentru care a fost emis un titlu executoriu în data de 20.05.2014. Operatorul
economic în discuție a obținut suspendarea executării silite prin depunerea unei scrisori de garanței bancară
și a contestat decizia Consiliului Concurenței la Curtea de Apel. În 2016, instanța a dispus admiterea în parte
a acțiunii formulate de operatorul economic și reducerea amenzii aplicate. Hotărârea a fost apelată atât de
operatorul economic cât și de Consiliul Concurenței la Înalta Curte de Casație și Justiție unde se află în
procedura de filtru. Operatorul economic declară că în măsura în care nu va fi absolvit de plata amenzii,
acesta își va îndeplini orice obligație de plată în termenul legal.
Raspuns:
La analiza prevederilor art. 165. alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care transpun dispozițiile art. 57 alin. (2) din
Directiva 2014/24/UE, se poate constata că motivul de excludere reglementat la acest articol se referă la
încălcarea de către operatorul economic a obligațiilor privind „plata impozitelor, taxelor sau a contribuțiilor la
bugetul general consolidat” pentru care există o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă cu caracter
definitiv și obligatoriu. Or, în situația de față operatorul economic a fost amendat pentru practici
anticoncurențiale, reglementate la art. 5 alin. 1 lit. a) și b) din Legea concurenței nr. 21/1996 și respectiv art.
101 alin. (1) din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, iar obligația de plată a acestei amenzi derivă din
decizia Consiliului Concurenței, care este contestată în instanță, și din titlul executoriu emis în baza acestei
decizii, pentru care a fost aprobată suspendarea executării silite. Ca urmare, la data curentă operatorul
economic nu are o obligație de plată pentru care există o decizie administrativă sau o hotărâre judecătorească cu
caracter definitiv și obligatoriu, nefiind astfel îndeplinite condițiile de aplicare a dispozițiilor art. 165. alin. (1)
din Legea nr. 98/2016. Cu toate acestea, aducem în discuție un alt motiv de excludere reglementat de
prevederile art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că: „Autoritatea contractantă exclude
din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se
află în oricare dintre următoarele situații: (…) c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție
integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar
fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative; (…)”. Potrivit alin. (3) al aceluiași
articol prin „abatere profesională gravă” se înțelege „orice abatere comisă de operatorul economic care
afectează reputația profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurență de tip cartel care
vizează trucarea licitațiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârșită cu intenție sau din
culpă gravă”. Având în vedere prevederile legale citate, raportate la obiectul deciziei emise de Consiliul
Concurenței, apreciem că abaterea constatată se încadrează în motivul de excludere reglementat de prevederile
art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu alin. (3) ale aceluiași articol și comisia de evaluare
ar putea decide excluderea societății din procedura de atribuire în baza prevederilor menționate. Totodată,
precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în cazul în care
operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției
de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de
concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere prevăzute la 167 nu se aplică: „ b) dacă, în cazul
situațiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției
situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant”. Astfel, situația de excludere prevăzută la art.
167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 nu se aplică, prin prisma prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din cadrul
aceluiași act normativ, dacă a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei sau
producerii evenimentului. Față de considerentele de mai sus și având în vedere că operatorul economic a fost
amendat de Consiliul Concurenței pentru practici anticoncurențiale în anul 2014, în speță sunt incidente
prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) și ca urmare situația de excludere prevăzută art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016 nu (mai) este aplicabilă.
Speta 526. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea prevederilor art. 167 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, respectiv art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Conform art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016
„Autoritatea/entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție
publică/sectorial/acordului-cadru orice operator economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare,
în supraveghere judiciară sau în încetarea activității”. Prin excepție de la prevederile legale de mai sus, alin. (2)
al articolelor în discuție prevede că autoritatea/entitatea contractantă nu exclude din procedura de atribuire un
operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență atunci când, pe baza
informațiilor și/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabilește că acesta are
capacitatea de a executa contractul de achiziție publică/sectorial/acordul-cadru, ținând cont de măsurile
adoptate de respectivul operator economic privind continuarea activității. Demonstrarea faptului că operatorul
economic în cauză are capacitatea de a executa contractul presupune, conform tezei a 2-a a alin. (2) mai sus
precizat, că respectivul operator economic să prezinte informații/documente din care să rezulte că se află fie în
faza de observație și a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite
continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară și
respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare aprobat de instanță. Astfel, art. 167 alin.
(2) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, mai sus menționate, reprezintă
transpunerea în legislația noastră a art. 57 alin. (6) din Directiva 2014/24/UE (respectiv art. 80 alin. (1), teza
finală, din Directiva 2014/25/UE), potrivit căruia „Orice operator economic care se află în una dintre situațiile
menționate la alineatele (1) și (4) poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de operatorul economic
sunt suficiente pentru a demonstra fiabilitatea acestuia, în ciuda existenței unui motiv relevant de excludere.
Dacă astfel de dovezi sunt considerate suficiente, operatorul economic în cauză nu este exclus de la procedura
de achiziție”. Din economia textelor de lege mai sus citate, rezultă în mod clar că scopul urmărit de legiuitor nu
a fost acela de a limita participarea la procedura de atribuire a unui operator economic aflat în starea de
insolvență. Prin urmare, interpretând dispozițiile art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 prin coroborare cu cele
ale art. 57 alin. (6) din Directivă, pe care le transpune, reiese că autoritatea contractantă permite participare la
procedura de atribuire unui operator economic aflat în stare de insolvență, atât timp cât acesta din urmă va
furniza dovezi, considerate suficiente de către autoritatea contractantă, din care să rezulte că acesta are
capacitatea de a îndeplini contractul de achiziție publică, în oricare din situațiile prevăzute la teza a 2-a a 167
alin. (2) din lege. Totodată, este necesar a fi menționat că, în acest caz, numai autoritatea/entitatea
contractantă, pe baza informațiilor și a documentelor prezentate de operatorul economic, va putea stabili dacă
acesta are capacitatea de a executa contractul de achiziție publică/sectorial/acordul-cadru, ținând cont de
măsurile adoptate privind continuarea activității.
Speta 495. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea acceptării unui ofertant pentru care
s-a deschis procedura de insolvență și se află pe perioada de observație. Autoritatea contractantă a solicitat
clarificări ofertantului în vederea prezentării măsurilor întreprinse pentru a întocmi un plan de reorganizare
fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente. În acest sens, ofertantul a
prezentat o serie de măsuri adoptate pentru eficientizarea activității societății, constând în măsuri de
participarea la licitații pentru achiziții de lucrări, neacumularea datoriilor curente, evaluarea patrimoniului
societății.
Raspuns:
Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 autoritățile
contractante exclud din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică orice operator economic
împotriva căruia s-a deschis procedura de insolvenţă, potrivit dispoziţiilor legale. Prin excepție de la prevederile
legale sus-menționate, alin. (2), teza 1 al articolului în discuție prevede că autoritatea contractantă nu exclude
din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvenţă
atunci când, pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabileşte că
acesta are capacitatea de a executa contractul de achiziție publică. Demonstrarea faptului că operatorul
economic în cauză are capacitatea de a executa contractul presupune, conform tezei a 2-a a alin. (2) anterior
precizat, ca respectivul operator economic să se afle fie în faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare
pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii
curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară şi respectă integral graficul de implementare a planului
de reoganizare aprobat de instanţă. Având în vedere că autoritatea contractantă, prin intermediul comisiei de
evaluare, înainte de a lua decizia de excludere în temeiul art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, a
solicitat respectivului operator economic informații din care să reiasă îndeplinirea condiției prevăzute de art. 167
alin. (2) din legea în discuție, respectiv dacă acesta se află în faza de observație și a adoptat măsurile necesare
pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, în cazul în care autoritatea contractantă apreciază că măsurile
prezentate de respectivul ofertant (prin răspunsul la solicitarea de clarificări) sunt de natură a permite
continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente, autoritatea contractantă nu exclude din procedura
de atribuire a contractului de achiziție publică respectivul ofertant.
Speta 459. În condițiile în care operatorul economic se află în insolvență, în perioada de observație – planul
de reorganizare nu s-a realizat, ANAF este înscris la masa credală, iar ca urmare a stabilirii masei credale
operatorul economic în cauză achită datoriile curente, acesta are dreptul de a participa la procedurile de
atribuire?
Raspuns:
În primul rând, având în vedere că operatorul economic se află în insolvență, în perioada de observație, o primă
condiție ce se impune din punct de vedere al legislației în materie privind participarea acestuia la procedură este
ca operatorul economic respectiv să demonstreze totodată autorității contractante faptul că a adoptat măsurile
necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a
activității curente. În ceea ce privește faptul că ANAF a stabilit în cazul operatorului economic respectiv aflat în
insolvență nivelul masei credale, sumele rezultate fiind considerate datorii curente, pe care operatorul economic
în cauză confirmă că le-a achitat ulterior, apreciem că, prin achitarea datoriilor curente, acesta și-a îndeplinit
obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, astfel încât nu
poate fi restricționat dreptul de participare la procedură a operatorului economic (art. 165 din Legea nr.
98/2016). Demonstrarea în concret a credibilității operatorului economic în discuție prin raportare la motivele de
excludere enunțate mai sus se va realiza prin prezentarea de dovezi concludente de care acesta dispune, cum ar
fi documente/informații legate de adoptarea măsurilor privind întocmirea unui plan de reorganizare fezabil,
certificate de atestare fiscală emise de către ANAF privind îndeplinirea obligațiilor de plată a impozitelor,
taxelor, contribuțiilor.
Speta 420. Având în vedere că în cadrul unei licitații electronice, printre documentele încărcate de un
operator economic se regăsește cazierul judiciar al administratorului care cuprinde date care fac referire la
fapta prevăzută de art. 239 alin. (1) CP, art. 239 alin. (2) CP dispusă prin Decizia penală a Curții de Apel, se
solicită consiliere metodologică privind menținerea sau eliminarea operatorului economic în cauză.
Raspuns:
Motivele de excludere a unui ofertant/candidat dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie

publică/acordului-cadru sunt prevăzute în dispozițiile art. 164, art. 165 alin. (1) - (2) și art. 167 alin. (1) și (4) din
Legea nr. 98/2016. Excepțiile de la aceste obligații stabilite în sarcina autorităților contractante se regăsesc în
dispozițiile art. 164, art. 165 alin. (3), art. 166, art. 167 alin. (2) și art. 171 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr.
98/2016. Referitor la obligația autorității contractante de a exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, în urma analizei
informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunoştinţă în orice alt mod că a fost condamnat
prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru comiterea unei infracţiuni, vă precizăm că această
obligație există doar în situația condamnării pentru comiterea uneia din infracțiunile prevăzute în dispozițiile art.
164 alin. (1) lit. a) – g) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că în cuprinsul cazierul judiciar (așa cum reiese
din analiza documentului), se regăsesc date care fac referire la „Infracțiuni contra demnității” - în speță
„Ultrajul” prevăzut la art. 239 Cod Penal, precum și prevederile legale menționate mai sus, apreciem că
autoritatea contractantă nu poate exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică
operatorul economic în cauză.
Speta 394. Consiliere metodologică referitor la incidența încheierii unor acorduri privind denaturarea
concurenței de către 2 operatori economici care au depus oferte pe 3 loturi aferente procedurii de licitație
deschisă organizată de autoritatea contractantă, în cazul în care adresa de domiciliu a administratorului
uneia dintre firme, respectiv S.C. X S.R.L., corespunde cu cea a sediului social al celeilalte firme, respectiv
S.C. Y S.R.L . Referitor la speța dată înțelegem totodată că, în urma solicitărilor de clarificări transmise de
autoritatea contractantă ofertanților în cauză, aceștia au explicat prezența adresei comune prin faptul că
reprezentantul S.C. X S.R.L. a fost la un moment dat una dintre persoanele care, împreună cu
reprezentantul actual al firmei S.C. Y S.R.L., a contribuit la înființarea acestei din urmă societăți. Având în
vedere că ulterior reprezentantul firmei S.C. Y S.R.L. a preluat toate acțiunile/părțile sociale devenind unic
asociat, cei doi operatori economici certifică faptul că reprezentantul firmei S.C. X S.R.L. nu mai are nicio
calitate în cadrul firmei S.C. Y S.R.L. În această ordine de idei, ne întrebați dacă în speța dată devin
aplicabile prevederile art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 referitoare la excluderea operatorilor
economici respectivi din procedură.
Raspuns:
Excluderea operatorilor economici din cadrul procedurilor de atribuire în temeiul art. 167 alin. (1) lit. d) din
Legea nr. 98/2016 se realizează de către autoritatea contractantă numai dacă aceasta are suficiente indicii
rezonabile/informații concrete pentru a considera că respectivii operatori economici au încheiat între ei acorduri
care vizează denaturarea concurenței în cadrul și în legătură cu procedura aplicată. În sprijinul identificării unor
astfel de cazuri, alin. (5) al aceluiași articol reglementează, cu titlu exemplificativ, căteva situații considerate a
reprezenta argumente suficiente pentru a lua în calcul de către autoritatea contractantă posibilitatea încheierii
unui operator economic cu alți operatori economici a unor acorduri care vizează denaturarea concurenței. Astfel,
analizând situațiile expuse la lit. a) - d) ale alin. (5) al art. 167 din Legea nr. 98/2016, opinăm că, în speța dată,
simpla coincidență a adresei de domiciliu a administratorului uneia dintre firme participante la procedură,
respectiv S.C. X S.R.L., cu cea a sediului social al celeilalte firme care a depus ofertă în cadrul aceleiași
proceduri, respectiv S.C. Y S.R.L., reprezintă doar un indiciu că cei doi operatori economici în cauză se cunosc,
dar nu constituie un indiciu rezonabil/informație concretă că cei doi operatori economici au încheiat acorduri
privind denaturarea concurenței. Cu atât mai mult, în speța în discuție, înțelegem că operatorii economici în
cauză au argumentat situația dată, precizând faptul că reprezentantul firmei S.C. X S.R.L. a fost membru
fondator împreună cu reprezentantul actual al firmei S.C. Y S.R.L., al acestei din urmă societăți, însă în prezent
administratorul firmei S.C. X S.R.L. nu mai are nicio implicație în cadrul societății respective, întrucât
reprezentantul firmei S.C. Y S.R.L. a preluat toate acțiunile/părțile sociale, devenind unic asociat. Cu toate
acestea, având în vedere că legislația prevede doar cu titlu de exemplu anumite situații care ar putea reprezenta
cazuri relevante de încheiere a unor acorduri de către operatorii economici privind denaturarea concurenței,
apreciem că autoritatea contractantă va trebui să analizeze cu atenție, prin prisma tuturor informațiilor și
documentelor de care dispune, dacă în cazul celor doi operatori economici și a ofertelor depuse de aceștia sunt
incidente aspectele prevăzute la lit. a), b), c) și d) ale alin. (5) al art. 167 din Legea 98/2016 sau se identifică
alte situații de natură a conduce în mod evident la același rezultat, și anume denaturarea concurenței. În această
ordine de idei, precizăm că, potrivit 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, înainte de excluderea unui operator
economic în temeiul prevederilor alin. (1) lit. d) ale aceluiași articol, autoritatea contractantă are obligația de a
solicita în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează
denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză.
Speta 380. Consiliere metodologică cu privire la obligația autorității contractante de a exclude din procedura
de atribuire un ofertant aflat în situația prevăzută de art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, având în
vedere că nu există încă o hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești de condamnare, iar de la data
săvârșirii/descoperirii faptei au trecut mai mult de 3 ani.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, dispozițiile alin. (1) lit. c), referitoare la
excluderea din procedura de atribuire, sunt aplicabile și în situația în care operatorul economic sau una dintre
persoanele prevăzute la art. 164 alin. (2) este supusă unei proceduri judiciare de investigație în legătură cu
săvârșirea uneia/unora dintre faptele prevăzute la art. 164 alin. (1). Totodată, în conformitate cu prevederile
art. 171 alin. (5) lit. a) și b) din aceeași lege „în cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin
hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui
contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile
de excludere prevăzute la art. 164 și 167 nu se aplică: a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la art. 164, a expirat o
perioadă de 5 ani de la data hotărârii definitive de condamnare; b) dacă, în cazul situațiilor, faptelor sau
evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei
sau producerii evenimentului relevant”. Astfel, în măsura în care de la data producerii evenimentului care s-ar
încadra în prevederile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 au trecut mai mult de 3 ani, ar deveni incidente
prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din lege, mai sus citat. În același timp, atragem atenția că împlinirea
termenului de 3 ani de la data săvârșirii faptei/apariției situației/producerii evenimentului respectiv trebuie
raportată atât la societatea în cauză, cât și la administratorul/asociatul/asociații acesteia.
Speta 370. Care este modalitatea de verificare de către comsiia de evaluare a încadrării în prevederile art.
164 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 164 alin. (2): „Obligația de a exclude din procedura de atribuire un operator economic,
în conformitate cu dispozițiile alin. (1), se aplică și în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre
definitivă este membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator
economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.“ Pentru aplicarea în
practică a acestui articol în procesul de analiza a documentelor suport solicitate conform legislației in domeniul
achizițiilor publice, se va avea în vedere forma juridica de organizare si de modul de administrare a operatorului
economic participant la procedura de atribuire (in calitate de ofertant, ofertant asociat, candidat, terț susținător
sau subcontractant). Astfel, reglementările cadru din domeniul funcționării societăților comerciale sunt cuprinse
în Legea societăților comerciale nr. 31/1990, act normativ care conține prevederi privind conducerea,
administrarea, funcționarea și controlul gestiunii societății de către organele statutare. Legea societăților
comerciale nr. 31/1990 conține reguli diferite privind conducerea și administrarea societății în funcție de forma
juridică a acesteia. Pentru societățile în nume colectiv, legea prevede că dreptul de a reprezenta societatea
aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în actul constitutiv (art. 75). La societatea în
comandită simplă, administrația se va încredința unuia sau mai multor asociați comanditați (art. 88). Societatea
pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când
sunt mai mulți administratori, ei constituie un consiliu de administrație. Societățile pe acțiuni ale căror situații
financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare sunt administrate de cel puțin trei administratori
(art. 137). Potrivit dispozițiilor art. 143 din Legea nr. 31/1990, consiliul de administrație poate delega
conducerea societății unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Tot cu privire la
societatea pe acțiuni, dispozițiile art. 153 din Legea nr. 31/1990 prevăd că prin actul constitutiv se poate stipula
că societatea pe acțiuni este administrată de un directorat și de un consiliu de supraveghere. În sfârșit, în
conformitate cu art. 197, societatea cu răspundere limitată este administrată de unul sau mai mulți
administratori, care pot fi asociați sau neasociați, numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală. Față de
cele mai sus, în conformitate cu prevederile legislației naționale referitoare la societățile comerciale, comisia de
evaluare va solicita cazierul judiciar persoanelor care, potrivit Certificatului constatator emis de Oficiul National
Registrul Comerțului, figurează la nivelul formularului drept persoane fizice si/sau juridice împuternicite, având
în vedere ca acest document reflecta informațiile din actul constitutiv de înființare a operatorului economic in
cauza. Astfel, rezultă că în cazul asociaților/acționarilor, comisia de evaluare va solicita cazierul judiciar al
acestora numai în situația în care figurează printre persoanele fizice și/sau juridice împuternicite. În cazul
operatorilor economici nerezidenți, comisia de evaluare va proceda in mod similar cu cele de mai sus, pe baza
datelor înscrise în documentele suport depuse de aceștia (extras act constitutiv, etc.).
Speta 337. Societatea X se află în procedură generală de insolvență, în perioada de reorganizare, planul de
reorganizare a activității fiind confirmat, în baza art. 139 din Legea nr. 85/2014, prin Hotărârea
Intermediară Civilă, pronunțată de către Tribunalul Y. În ceea ce privește capacitatea ofertantului
(societatea X) de a participa la procedurile de atribuire, se precizează următoarele: - societatea nu are
datorii scadente către organele fiscale; - experiența similară fiind o resursă netransferabilă, acesta nu este
afectată de starea de insolvență a societății; - în urma restrângerii activității, societatea a reușit să mențină
totuși un număr suficient de personal specializat, având expertiza tehnică necesară realizării proiectelor și
volumelor mari de lucrări; - dotarea tehnică poate fi dovedită atât prin utilajele deținute în proprietate, cât
și prin prezentarea contractelor de închiriere; - cerințele privind situația economică și financiară (în special
cash-flow) pot fi îndeplinite prin participarea în asociere, societatea X adoptând această modalitate de
participare la procedurile de atribuire cu scopul înlăturării riscului de neexecutare a unui eventual contract
de achiziție publică; - societatea deține standarde de asigurare a calității, de protecție a mediului, precum și
diverse autorizații ale căror condiții de implementare și menținere nu sunt afectate de starea de insolvență.
În aceste condiții, societatea X solicită consiliere metodologică cu privire la aplicarea și interpretarea art.
167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Conform art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016
„Autoritatea/entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție
publică/sectorial/acordului-cadru orice operator economic care se află se află în procedura insolvenței sau în
lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activității”. Prin excepție de la prevederile legale
susmenționate, alin. (2) al articolelor în discuție prevede că autoritatea/entitatea contractantă nu exclude din
procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență
atunci când, pe baza informațiilor și/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabilește că
acesta are capacitatea de a executa contractul de achiziție publică/sectorial/acordul-cadru, ținând cont de
măsurile adoptate de respectivul operator economic privind continuarea activității. Demonstrarea faptului că
operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa contractul presupune, conform tezei a 2-a a alin. (2)
anterior precizate, că respectivul operator economic se află fie în faza de observație și a adoptat măsurile
necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a
activității curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară și respectă integral graficul de implementare
a planului de reorganizare aprobat de instanță. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 46 din Legea nr. 85/2014, procedura
generală de insolvență reprezintă „procedura de insolvență prevăzută de prezenta lege, prin care un debitor care
îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 alin. (1), fără a le îndeplini simultan și pe cele de la art. 38 alin. (2),
intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și în procedura falimentului
sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului.” Ținând cont de prevederile
legale menționate la paragrafele anterioare și de cele ale art. 77 alin. (6) și art. 341 din Legea nr. 85/2014,
precizăm următoarele: Invocarea situației în care o societate se află în faza de reorganizare judiciară (cum este
cazul societății X), nu constituie motiv de excludere din procedurile de achiziție publică, în măsura în care
societatea în cauză respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare aprobat de instanță. În
ceea ce privește operatorul economic aflat în insolvență, în perioada de observație, care participă la o procedură
de atribuire în calitate de ofertant, apreciem că autoritatea/entitatea contractantă, prin intermediul comisiei de
evaluare, înainte de a lua decizia de excludere, va clarifica dacă respectivul operator economic îndeplinește
cealaltă condiție prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 180 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 99/2016, mai precis dacă acesta a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de
reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente. Astfel, în acest caz,
numai autoritatea/entitatea contractantă, pe baza informațiilor și a documentelor prezentate de operatorul
economic aflat în observație, va putea stabili dacă operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa
contractul de achiziție publică/sectorial/acordul-cadru, ținând cont de măsurile adoptate privind continuarea
activității. Pe de altă parte, dacă un operator economic se află în procedura falimentului, împotriva acestuia
existând o sentință de intrare în faliment, acesta nu mai are posibilitatea de a participa la procedurile de
atribuire, iar autoritățile/entitățile contractante au obligația de a lua măsura excluderii operatorului economic în
cauză din cadrul procedurilor respective, invocând situația dată. Prin urmare, referitor la situația în care se află
societatea X la momentul actual, respectiv în faza de reorganizare judiciară, apreciem că există premisele
încadrării acesteia în excepția prevăzută de art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016/art. 180 alin. (2) din Legea
nr. 99/2016, sub condiția respectării integrale a graficului de implementare a planului de reorganizare aprobat
de instanță, fapt ce trebuie demonstrat de către societatea X în cadrul procedurilor de atribuire la care
participă.
Speta 310. Societatea X a participat ca ofertant într-o procedura de achiziție publică. Comisia de evaluare a
ofertelor a solicitat clarificări cu privire la situația insolvenței ofertantului. În cursul procesului de evaluare,
comisia de evaluare a constatat și existența altor dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată (emitere bilet
la ordin fără acoperire, probleme cu AFIR privind fondurile europene). Din declarațiile administratorului
special rezultă că Societatea X se află în faza de observație, luându-se măsurile pentru întocmirea unui plan
de reorganizare fezabil. Societatea X solicită termen în instanță pentru continuarea procedurii de
insolvență. Având în vedere situația prezentată autoritatea contractantă solicită consiliere privind
respectarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) și lit. c) din Legea nr. 98/2016 de către Societatea X .
Raspuns:
Motivele de excludere a unui candidat/ofertant dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziție

publică/acordului-cadru sunt prevăzute la art. 164 – art. 171 din Legea nr. 98/2016. Potrivit art. 167 alin. (1) lit.
b) și lit. c) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare,
în supraveghere judiciară sau în încetarea activității sau a comis o abatere profesională gravă care îi pune în
discuție integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă
adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative”. Referitor la
situația operatorului economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare, în supraveghere judiciară̆
sau în încetarea activității Alin. (2), teza 1 a articolului mai sus menționat prevede că „Prin excepție de la
dispozițiile alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă nu exclude din procedura de atribuire un operator economic
împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență atunci când, pe baza informațiilor și/sau
documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabilește că acesta are capacitatea de a executa
contractul de achiziție publică/acordul-cadru”. Aceasta presupune, conform tezei a 2-a a alin. (2) anterior
precizat că respectivul operator economic se află fie în faza de observație și a adoptat măsurile necesare pentru
a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității
curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară și respectă integral graficul de implementare a planului
de reoganizare aprobat de instanță. Menționăm și faptul că, în situația concretă în care un operator economic se
află în procedura de insolvență în perioada de reorganizare judiciară, un garant concludent al faptului că această
procedură decurge conform planului îl reprezintă judecătorul sindic care supraveghează în permanentă, prin
intermediul administratorului judiciar, modul în care se respectă graficul de implementare a planului de
reorganizare aprobat de instanță, în caz contrar acesta declanșează procedura falimentului. Referitor la situația
operatorului economic care a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție integritatea, iar
autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a
unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative. Alineatul (3) al aceluiași articol de lege mai sus
invocat prevede că „prin abatere profesională gravă se înțelege orice abatere comisă de operatorul economic
care afectează reputația profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurență de tip cartel care
vizează trucarea licitațiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârșită cu intenție sau din
culpă gravă”. Alineatul (4) al articolului mai sus menționat prevede că „Dispozițiile alin. (1) lit. c) sunt aplicabile
și în situația în care operatorul economic sau una dintre persoanele prevăzute la art. 164 alin. (2) este supusă
unei proceduri judiciare de investigație în legătură cu săvârșirea uneia/unora dintre faptele prevăzute la art. 164
alin. (1)”. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din aceeași lege „în cazul în care
concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere prevăzute la art. 164 și 167 nu se aplică: [...] 1. b)
dacă, în cazul situațiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la
data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant”. Față de cele mai sus-menționate,
apreciem că situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. b), respectiv, lit. c) cu raportare la alin. (2),
respectiv la alin. (4) din Legea nr. 98/2016 nu se aplică, prin prisma prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din
cadrul aceluiași act normativ, în măsura în care a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației,
săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Subliniem că art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016, coroborat cu alin. (4) al aceluiași articol, nu condiționează aplicarea motivului de excludere de la lit.
(c), în discuție, de existența unei hotărâri definitive a unei instanțe judecătorești. Astfel, dispozițiile art. 167
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile și în situația în care operatorul economic sau una dintre
persoanele prevăzute la art. 164 alin. (2) din lege este supusă unei proceduri judiciare de investigație în legătură
cu săvârșirea uneia/unora dintre faptele prevăzute la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Pe cale de
consecință, această situație, reglementată de art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin.
(4) al aceluiași articol, diferită de motivele de excludere de la art. 164 din cadrul aceluiași act normativ
(condiționate de existența unei decizii definitive a unei instanțe judecătorești) și este condiționată doar de
existența unei proceduri judiciare de investigație în legătură cu săvârșirea uneia/unora dintre faptele prevăzute
la art. 164 alin. (1), în discuție. Precizăm că expresia „procedura judiciară de investigație” folosită în cadrul art.
167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 acoperă și procedura penală, terminologia folosită fiind una neexhaustivă.
Speta 309. Oferta operatorului economic X a fost exclusă din procedura organizată de UAT Y, în baza
prevederilor art. 167 alin. (1) lit. c) și alin. 4) raportat la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, întrucât
este învinuit de comiterea, printre altele, de tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu
rea-credință de documente ori declarații false, inexacte, incomplete pentru obținerea de fonduri UE, faptă
prevăzută și sancționată de art. 181 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare. Datorită faptului că pe rolul Curții de Apel se
află, spre soluționare, dosarul având ca obiect achiziții publice, unde părți sunt operatorul economic X, în
calitate de petent și UAT Y, în calitate de pârât, este solicitată consiliere metodologică cu privire la modul
de interpretare a prevederilor art. 171 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.
Raspuns:
Potrivit art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă exclude din procedura de
atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere
profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru
prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi
administrative;” Alineatul (4) al articolului mai sus menționat prevede că „Dispoziţiile alin. (1) lit. c) sunt
aplicabile şi în situaţia în care operatorul economic sau una dintre persoanele prevăzute la art. 164 alin. (2) este
supusă unei proceduri judiciare de investigaţie în legătură cu săvârşirea uneia/unora dintre faptele prevăzute la
art. 164 alin. (1)”. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. a) și b) din aceeași lege „în
cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată
măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a
unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere prevăzute la art. 164 și 167 nu se
aplică: a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la art. 164, a expirat o perioadă de 5 ani de la data hotărârii
definitive de condamnare; b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a
expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant”
Din analiza prevederilor menționate mai sus se poate constata că aplicarea situației de excludere prevăzută de
art. 167 (1) lit. (c) coroborat cu alin. (4) din Legea nr. 98/2016, este condiționată de neîmplinirea unui termen de
3 ani, de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Având în vedere că nu
avem informații relevante cu privire la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului
pentru care operatorul economic X a fost trimis în judecată în dosarul penal aflat pe rolul Curții de Apel, vă
precizăm că suntem în imposibilitate de a comunica dacă art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 are
aplicabilitate în situația expusă.
Speta 290. Operatorul economic S.C. X S.R.L., care a participat în anul curent la proceduri de atribuire
organizate de către entitatile contractante A și B, a fost exclus din procedurile respective în baza unui
document constatator negativ. În cursul lunii septembrie 2017, operatorul economic X S.R.L a primit din
partea autorității contractante care a eliberat documentul constator negativ o adresa cu privire la cuantumul
„pretinsului prejudiciu aferent presupusei neîndepliniri pentru care a fost emis documentul constatator”,
prejudiciu pe care operatorul economic îl consideră nejustificat. Întrucât operatorul economic în discuție
intenționează totuși achitarea prejudiciului în cauză, urmând ca ulterior să utilizeze căile legale de
contestare ale acestuia, se solicita consiliere metodologică cu privire la posibilitatea participării pe viitor a
S.C. X S.R.L. la procedurile de atribuire, fără a deveni incidente dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea
nr. 99/2016.
Raspuns:
În conformitate cu art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are obligația de a
exclude din procedura de atribuire a contractului sectorial orice operator economic care „și-a încălcat în mod
grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract
sectorial sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată
a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile”. Astfel, pentru a fi exclus dintr-
o procedură de atribuire, în temeiul art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, operatorul economic trebuie:
− fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice,
al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat anterior; − fie să-și fi încălcat
în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de
achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat anterior; și, în același timp, respectivele încălcări
să fi condus: − fie la încetarea anticipată a respectivului contract, − fie la plata de daune-interese, − fie la alte
sancțiuni comparabile cu una dintre cele două sus-menționate. Totodată, art. 184 din Legea nr. 99/2016
reglementează cazul în care un operator economic, aflat în situațiile de excludere prevăzute la art. 180 din
același act normativ, poate să nu fie exclus din procedura de atribuire în măsura în care poate furniza dovezi
care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea. Potrivit
alin. (3) ale aceluiași articol, aceste dovezi se pot referi la „efectuarea de către operatorul economic a plății sau
la asumarea de către operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele
prejudicii cauzate printr-o infracțiune sau printr-o altă faptă ilicită, clarificarea de către operatorul economic în
mod complet a faptelor și împrejurărilor în care a fost comisă infracțiunea sau altă faptă ilicită, prin cooperarea
activă cu autoritățile care efectuează investigația, și la adoptarea de către operatorul economic a unor măsuri
concrete și adecvate la nivel tehnic, organizațional și în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu
persoanele și organizațiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a personalului,
implementarea unor sisteme de control și raportare, crearea unei structuri de audit intern pentru verificarea
respectării dispozițiilor legale și a altor norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea și plata
despăgubirilor, pentru a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni sau alte fapte ilicite.” În speța dată, deși S.C. X
S.R.L. nu este de acord cu adresa primită din partea autorității contractante emitente a documentului
constatator negativ, prin care i-a fost adus la cunoștință „pretinsul prejudiciu aferent presupusei neîndepliniri
pentru care a fost emis documentul constator”, aceasta intenționând să atace în instanță documentele primite,
totuși societatea în discuție are în vedere efectuarea plății aferente acoperirii prejudiciului, cu anticipație, până
la soluționarea diferendului de către instanța de judecată. În această ordine de idei, având în vedere că S.C. X
S.R.L. va proceda la încheierea unui angajament de plată prin care își asumă să achite valoarea prejudiciului,
apreciem că o astfel de măsură poate constitui o dovada plauzibilă în sensul prevederilor legale sus-menționate
prin care operatorul economic își poate demonstra credibilitatea, pentru a putea fi acceptat ca participant în
cadrul procedurilor de atribuire viitoare. Pe de altă parte, având în vedere detaliile legate de conjunctura în care
a fost emis documentul constatator negativ, precum și motivele care au stat la baza eliberării acestuia, cât și a
prejudiciului aferent, nu ne sunt cunoscute, subliniem că, potrivit art. 184 alin. (2) din Legea nr. 99/2016,
entitatea contractantă este cea responsabilă și în măsură să se pronunțe (în baza tuturor
documentelor/informațiilor de care dispune) dacă dovada prezentată de către operatorul economic S.C. X S.R.L.
privind plata prejudiciului în cauză este suficientă pentru demonstrarea în concret a credibilității, prin raportare
la motivele reale ale neîndeplinirii obligațiilor contractuale și eliberării documentului constatator negativ, cu
respectarea, ca atare, a dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. g) din legea anterior menționată.
Speta 288. Operatorul economic S.C. X S.R.L. se află în procedură de reorganizare judiciară, având un Plan
de reorganizare confirmat de către Judecătorul Sindic și având Programul de Plăți respectat întocmai. De
asemenea, datoriile curente ale societății sunt achitate la zi. Având în vedere cele de mai sus, operatorul
economic în discuție va fi exclus din procedurile de achiziție publică în baza art. 167 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016?
Raspuns:
Potrivit art. 167 alin. (1) lit. b) „Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află se află în procedura insolvenţei sau în
lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii” Alin. (2) al articolului mai înainte menționat
prevede o excepţie de la aplicarea dispoziţiile alin. (1) lit. b), și anume „autoritatea contractantă nu exclude din
procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvenţă
atunci când, pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabileşte că
acesta are capacitatea de a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru. Aceasta presupune că
respectivul operator economic se află fie în faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un
plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii curente, fie este în
cadrul fazei de reorganizare judiciară şi respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare
aprobat de instanţă.” În raport de informațiile prezentate în situația de fapt și având în vedere prevederile
menționate mai sus, apreciem că invocarea situației în care societatea X S.R.L. se află și anume „procedura de
reorganizare judiciară”, nu constituie motiv de excludere din procedurile de achiziție publică.
Speta 215. Un operator economic X a realizat, în cursul anului 2016, mai multe studii de fezabilitate/DALI și
proiecte tehnice pentru o autoritate contractantă Y. În cursul anului 2017, autoritatea contractantă în cauză
a demarat proceduri de achiziții publice pentru atribuirea unor contracte de proiectare și execuție lucrări la
obiective de investiții pentru care studiile de fezabilitate/DALI aferente au fost întocmite de operatorul
economic X, precum și a unor contracte de execuție lucrări la obiective de investiții pentru care proiectele
tehnice au fost întocmite tot de acel operator economic. Operatorul economic X nu a participat la elaborarea
niciunuia dintre documentele pregătitoare procedurilor de atribuire menționate mai sus, respectiv:
documentații de atribuire, caiete de sarcini și fișe de date. Având în vedere cele precizate mai sus, trebuie
verificat dacă operatorul economic X se poate afla în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit.
f) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în cazul participării acestuia la procedurile de achiziție
publică indicate mai sus (demarate de autoritatea contractantă în anul 2017).
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. f) din același act normativ „Autoritatea contractantă exclude
din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se
află în oricare dintre următoarele situații: […] f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea
procedurii de atribuire a condus la o distorsionare a concurenței, iar această situație nu poate fi remediată prin
alte măsuri mai puțin severe; […]”. În situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un
candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea
procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 din legea anterior menționată sau în orice alt
mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de
atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului
candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența (art. 140 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016). Prin urmare, în speța de față, considerăm că prevederile art. 167 alin (1) lit. f) din Legea nr.
98/2016 pot deveni incidente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau execuție
lucrări, numai în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea
anterioară a operatorului economic OEX la elaborarea studiilor de fezabilitate/DALI sau proiectelor tehnice
pentru obiectivele de investiții respective este de natură a distorsiona concurența, întrucât societatea în cauză
se afla în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că
deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți
operatori economici. Mai exact, pentru a se putea prevala de dispozițiile articolului sus-citat, autoritatea
contractantă trebuie să se afle în posesia unor dovezi de necontestat că prestarea serviciilor de elaborare a
studiilor de fezabilitate/DALI sau proiectelor tehnice de către operatorul economic respectiv conduc la
distorsionarea concurenței în atribuirea contractelor de proiectare și/sau execuție lucrări pentru aceleași
obiective și, totodată, să se afle în imposibilitatea de a remedia aceasta situație prin alte măsuri mai puțin
severe. În completarea celor sus-menționate, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (6) din
Legea nr. 98/2016, înainte de excluderea unui operator economic în temeiul alin. (1) lit. d) al aceluiași articol,
autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile
identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză.
Alin. (1) lit. d) al aceluiași articol menționat anterior prevede că autoritatea contractantă exclude din procedura
de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care
aceasta are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a
încheiat cu alți operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în
cauză.
Speta 214. Situațiile în care o autoritate contractantă poate solicita punctul de vedere al Consiliului
Concurenței cu privire la excluderea unui operator economic în temeiul art. 81 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
100/2016.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, „Înainte de excluderea unui operator
economic în temeiul alin. (1) lit. d), autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de
procedura de atribuire în cauză, pe care acesta îl va înainta în termen de maximum 15 zile”. Alin. (1) lit. d) al
aceluiași articol menționat anterior prevede că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a
contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care aceasta are
suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți
operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză.
Totodată, în completarea prevederilor alin. (1) lit. d), legiuitorul a reglementat, cu titlu exemplificativ situații în
care se consideră că autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a considera că operatorul
economic a încheiat cu alți operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu
procedura în cauză, în cadrul alin. (5) al aceluiași articol de mai sus. De asemenea, la nivelul Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale, în speță art. 180 alin. (3) – (5), regăsim prevederi similare celor din Legea nr.
98/2016 invocate mai sus, în ceea ce privește situațiile în care entitatea contractantă solicită în scris Consiliului
Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul
sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză. În ceea ce privește prevederile similare aplicabile în cazul
concesiunilor de lucrări și concesiunilor de servicii, acestea sunt reglementate de art. 81 alin. (5) – (7) din Legea
nr. 100/2016. Analizând prevederile celor trei acte normative, se observă că acestea sunt similare, cu mențiunea
că prevederile art. 81 alin. (5) din Legea 100/2016 vizează două situații, nu patru așa cum sunt reglementate de
art. 167 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 180 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, toate conținând însă sintagma
„reglementează cu titlu exemplificativ”, sintagmă ce nu limitează aplicarea respectivelor prevederi la cazurile
enumerate anterior. Prin urmare, apreciem că înainte de excluderea unui operator economic,
autoritatea/entitatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la
indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în
cauză, în orice situație în care se consideră că autoritatea/entitatea contractantă are suficiente indicii plauzibile
în acest sens, nu numai în situațiile reglementate, acestea fiind enumerate cu titlu exemplificativ, nu expres și
limitative.
Speta 112. consiliere metodologică cu privire la interpretarea prevederilor legislației privind achizițiile
publice, respectiv art. 171 alin. (5) lit. b) raportat la art. 167 din Legea nr. 98/2016, precum și
aplicabilitatea prevederilor art. 165 alin. (1) din lege ofertanților aflați în insolvență
Raspuns:
În primul rând, dorim să clarificăm că art. 165 alin. (2) și art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016
reglementează două situații de excludere distincte și astfel: - excepțiile de la prevederile art. 165 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, respectiv de la obligația autorității contractante de a exclude operatorii economici despre
care are cunoştinţă că şi-au încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul
general consolidat, sunt cele reglementate prin prevederile alin. (3) al aceluiași articol, precum și prin ale art.
166 alin. (2) din aceeași lege, - excepțiile de la prevederile art. 167 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 98/2016,
respectiv de la obligația autorității contractante de a exclude operatorii economici care se află în procedura
insolvenţei sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii, sunt cele reglementate prin
prevederile alin. (2) al aceluiași articol, precum și prin ale art. 171 alin. (5) lit. b) din aceeași lege. Cât privește
interpretarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) și art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr.
98/2016 arătăm următoarele: Este adevărat că în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea
nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu poate exclude din procedura de atribuire un operator economic, dacă
acestuia nu i s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă să participe la procedurile de atribuire a unor
contracte de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune și dacă în cazul situaţiilor, faptelor
sau evenimentelor prevăzute la art. 167 din aceeași lege, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei
situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Cu toate acestea, dorim să subliniem că spre
deosebire de celelalte fapte și evenimente prevăzute la art. 167 sus-precizat (care au o finalitate imediată și în
cazul cărora există un moment cheie de la care începe să curgă perioada de trei ani), aflarea în procedura
insolvenţei este un eveniment care se poate finaliza într-o perioadă de timp mai mare de trei ani, această
procedură desfășurându-se, în conformitate cu legislația de specialitate, în mai multe etape (perioada de
observaţie, procedura de reorganizare judiciară şi procedura falimentului) și astfel nu se poate identifica care
este momentul de la care începe să curgă perioada de trei ani. Pe cale de consecință, având în vedere că aflarea
în procedura insolvenței a unui operator economic este o situație sensibilă ce implică multe riscuri din partea
autorității contractante, care are obligația să considere interesul public mai presus de orice alt interes, apreciem
că aceasta este cea care, după ce analizează toate documentele și informațiile transmise de către operatorul
economic care se află în procedura insolvenței, stabilește dacă respectivul operator are capacitatea de a executa
contractul de achiziție publică/acordul-cadru. Aceasta presupune că respectivul operator economic se află fie în
faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite
continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară şi
respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare confirmat de instanţă. Cu privire la opinia
privind inaplicabilitatea prevederilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 ofertanților aflați în insolvență
precizăm că aceste prevederi vizează obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul
general consolidat, iar din prevederile legislației specifice nu reiese că firmele aflate în insolvență ar fi scutite de
la plata unor astfel de dări, acestea beneficiind cel mult de acordarea unor facilități.
Speta 61. Consiliere metodologică privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 178 din Legea nr.
99/2016 în situația în care la o procedură de atribuire un ofertant prezintă certificat de atestare fiscală în
care figurează cu datorii la bugetul de stat (constând în obligații principale și accesorii) și totodată acesta
confirmă că a depus o contestație la A.N.A.F. împotriva obligației de plată a datoriilor respective.
Raspuns:
Referitor la cazul excluderii din procedura de atribuire a unui ofertant care și-a încălcat obligațiile de plată
datorate la bugetul general consolidat, subliniem că în temeiul art. 178 alin. (1) - (3) din Legea nr. 99/2016,
entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic care şi-a încălcat obligaţiile
privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, în măsura în care: - fie are
cunoștință despre acest lucru, care a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă
având caracter definitiv și obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic
este înființat, - fie poate demonstra acest lucru prin orice mijloace adecvate, iar operatorul economic în cauză,
anterior deciziei de excludere, nu și-a îndeplinit în niciun fel obligațiile în discuție. Din textul de lege sus-
menționat rezultă că scopul acestei prevederi este acela de a evita intrarea entității contractante într-o relaţie
contractuală cu un contractant al cărui comportament este incorect în raport cu obligaţiile (de natură fiscală)
statuate prin lege. Luând în consideraţie cele de mai sus, rezultă că un ofertant/candidat va fi considerat
neeligibil în situaţia în care documentele prezentate confirmă faptul că acesta are restanţe la plata impozitelor
şi taxelor către stat sau în situaţia în care refuză să prezinte documentele solicitate din care să rezulte
îndeplinirea respectivelor obligaţii. Certificatele de atestare fiscală sunt documentele care reflectă modul de
îndeplinire a obligațiilor de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri datorate bugetului
general consolidat al statului. De asemenea, aducem în discuție și prevederile art. 179 din Legea nr. 99/2016,
care instituie anumite excepții de la obligația reglementată în sarcina entității contractante la art. 178 din
același act normativ. Astfel, entitatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un
operator economic care şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul
general consolidat: - pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția
mediului; - atunci când cuantumul impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat datorate și
restante este mai mic de 4.000 lei sau, deși este mai mare de 4.000 lei, este mai mic de 5% din totalul
impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate de operatorul economic la cea mai recentă dată scadentă a
acestora. În ceea ce privește incidența măsurii de excludere a ofertantului în situația prezentată, având în
vedere că nu cunoaștem detalii referitoare la cuantumul datoriilor pe care ofertantul le are la bugetul statului și
nici cu privire la motivul/motivele care au stat la baza contestării certificatului fiscal, precizăm că în temeiul
art. 138 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 394/2016, comisiei de evaluare îi revine responsabilitatea verificării modului
de îndeplinire a criteriilor de calificare și selecție prevăzute în documentația de atribuire prin analizarea
conținutului DUAE, precum și a documentelor doveditoare, aceasta având obligatia de a întreprinde toate
demersurile ce se impun, conform legii pentru clarificarea tuturor aspectelor în legătură cu care trebuie să emită
anumite decizii pe parcursul derulării procedurii de atribuire. În această ordine de idei, apreciem că, în vederea
luării unei decizii corecte și argumentate prin raportare la prevederile legale enunțate anterior, comisia de
evaluare va clarifica situaţia reală a ofertantului în cauză din punct de vedere al îndeplinirii obligaţiilor fiscale,
respectiv care sunt sumele datorate la bugetul statului, precum și motivele pentru care acestea nu au fost
plătite, fiind contestate la A.N.A.F., adresându-se în acest sens atât operatorului economic participant la
procedură, cât și instituțiilor abilitate în domeniu, cum ar fi în cazul de față Agenției Naționale de Administrare
Fiscală (A.N.A.F.).
11.3 Modul de prezentare a ofertei/candidaturii
Speta 705. În cadrul procedurii simplificate organizate de autoritatea contractantă în vederea atribuirii
contractului de furnizare autovehicule, un operator economic X a depus o ofertă individuală prin intermediul
contului SEAP aparținând unui alt operator economic Y. La nivelul DUAE nu au fost declarați subcontractanți
sau terți susținători, iar printre documentele ofertei în discuție se numără o împuternicire prin care
operatorul economic X, în calitate de distribuitor și furnizor de autovehicule, autorizează operatorul
economic Y să îl reprezinte în relațiile cu autoritatea contractantă . Astfel, autoritatea contractantă solicită
consiliere metodologică privind acceptarea ofertei operatorului economic X în condițiile în care documentele
aferente participării la procedura de atribuire poartă semnătura electronică a administratorului operatorului
economic Y, iar oferta a fost încărcată în contul SEAP aparținând societății din urmă.
Raspuns:
Art. 3 alin. (1) lit. gg) din Legea nr. 98/2016 definește ofertantul ca fiind „orice operator economic care a depus
o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire”. Totodată, art. 5 alin. (1) din H.G. 395/2016 instituie în sarcina
operatorului economic obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP în vederea
participării la o procedură de atribuire. Din coroborarea dispozițiilor art. 60 alin. (1) și (4) din H.G. 395/2016, cu
cele ale art. 104 alin. (1) din cadrul aceluiași act normativ, reiese că oferta și DUAE în format electronic,
semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de
certificare acreditat în condițiile legii, sunt încărcate în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul
informatic numai de către operatorii economici înregistrați. Așadar, în cadrul unei proceduri de atribuire
desfășurate integral prin mijloace electronice pot depune ofertă numai operatorii economici înregistrați în SEAP.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 231 din Legea nr. 98/2016, „în măsura în care prezenta lege nu
prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun”. Prin urmare, în legătură cu împuternicirea
prezentată de operatorul economic Y în demonstrarea faptului că este autorizat să reprezinte operatorul
economic X în relația cu autoritatea contractantă, apreciem că aceasta din urmă trebuie să verifice dacă
respectiva împuternicire, oferta și DUAE îmbracă formă juridică cerută de lege. În acest sens, se impune să
aducem în discuție prevederile art. 134 alin. (1) din H.G. 395/2016, conform cărora „comisia de evaluare are
obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea
fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora,
termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul
acestuia”. În subsidiar, precizăm că, în orice situație, instituția noastră nu se poate substitui comisiei de evaluare
a ofertelor prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire, cu atât mai mult cu cât procesul de analiză și
evaluare presupune luarea în considerare a întregului ansamblu de informații/documente prezentate de
ofertanți, iar responsabilitatea adoptării unei decizii rămâne în competența persoanelor desemnate pentru
derularea acestui proces, având la bază și cerințele stabilite în documentația de atribuire aferentă.
Speta 635. Operatorul economic O, în calitate de ofertant, a împuternicit pe Operatorul economic S, în

calitate de subcontractant, să încarce și să semneze documentele aferente participării la o procedură
simplificată pentru atribuirea unui contract sectorial de lucrări. Entitatea contractantă a prevăzut în fișa de
date a achiziției că „operatorii economici participanți la procedura de atribuire (în funcție de calitatea pe
care o au în procedura – ofertant, asociat, terț susținător, subcontractant) vor completa formularele DUAE și
le vor încărca în SEAP, semnate cu semnătură electronică”. În SEAP figurează ca ofertant operatorul
economic S, care în fapt are calitatea de subcontractant, situație în care se solicită consiliere metodologică
cu privire la posibilitatea semnării contractului cu operatorul economic O, deși din punct de vedere
operațional tehnic nu poate fi declarat câștigător decât subcontractantul, adică operatorul economic S.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile legale în domeniul achizițiilor publice, la o procedură de atribuire desfășurată

integral prin mijloace electronice (licitație deschisă / licitație restrânsă / procedură simplificată într-o singură
etapă), operatorul economic are obligația, astfel cum prevede art. 67 alin. (1) coroborat cu alin. (4) din H.G. nr.
394/2016, de a depune oferta și DUAE, în format electronic - semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată
pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii și încărcate
în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către operatorii economici
înregistrați - numai până la data și ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare.
Referitor la calitatea de ofertant a unui operator economic participant la o procedură de achiziție sectorială
online prin încărcarea în SEAP (în format electronic) a ofertei și a tuturor documentelor care o însoțesc, legislația
în domeniul prevede următoarele: -„Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire
în calitate de ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de
asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terț
susținător, în condițiile prevăzute de prezenta lege.” (art. 66 alin. (1) din Legea nr. 99/2016); -„Orice entitate
contractantă, precum și orice operator economic care utilizează SEAP în vederea participării la o procedură de
atribuire au obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.” (art. 5 alin. (1) din
H.G. nr. 394/2016); -„Entitatea contractantă aplică procedura de licitație deschisă prin mijloace electronice,
completând în SEAP anunțul de participare prevăzut la art. 151 din Legea nr. 99/2016, situație în care numai
operatorii economici înregistrați în SEAP pot depune ofertă.” (art. 65 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016) De
asemenea, conform prevederilor legale în vigoare, orice operator economic care candidează/depune ofertă în
cadrul procedurii are dreptul: - să invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea
criteriilor referitoare la situația economică și financiară și/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică și
profesională, indiferent de natura relațiilor juridice existente între operatorul economic și terțul/terții
respectiv/respectivi; - să subcontracteze o parte/părți din contractul ce va fi atribuit, cu precizarea că atât în
cazul terțului, cât și în cazul subcontractantului legislația în materie impune respectarea unor cerințe/reguli pe
care ofertantul trebuie să le aibă în vedere atunci când întocmește și depune candidatura/oferta în cadrul
procedurii de atribuire. În acest sens, ofertantul este acel operator economic care participă la procedură, depune
ofertă și răspunde în mod direct în fața autorității contractante de îndeplinirea tuturor cerințelor/criteriilor
prevăzute în documentația de atribuire, precum și cu privire la executarea în condiții optime a contractului, în
cazul în care acesta este declarat câștigător. Pe de altă parte, potrivit art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr.
98/2016, subcontractantul reprezintă acel operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție
publică, dar care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori
îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața
contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Așadar, subcontractantul
este acel operator economic care nu depune ofertă individuală sau comună, el fiind doar nominalizat în cadrul
unei oferte depuse de un alt operator economic și care derulează, în baza unui contract de subcontractare
încheiat cu operatorul economic câștigător al procedurii, o anumită parte din contract. Subcontractantul se
supune prevederilor legislației în materia achizițiilor publice, iar acestuia îi sunt conferite anumite drepturi și
obligații în derularea contractului respectiv, în conformitate cu legislația în domeniu. Subcontractarea se
realizează în conformitate cu dispozițiile Capitolului VI – Secțiunea 1 din Legea nr. 99/2016 și conform
prevederilor Capitolului IV – Secțiunea 1 din H.G. nr. 394/2016. Având în vedere prevederile legale anterior
citate, apreciem că, în raport cu situația de fapt prezentată, nu se poate considera că operatorul economic O a
depus ofertă în cadrul procedurii simplificate online privind atribuirea contractului sectorial de lucrări, întrucât
operatorul economic în cauză nu figurează în SEAP ca ofertant. Mai mult decât atât, în speța dată, entitatea
contractantă a prevăzut în fișa de date a achiziției că „operatorii economici participanți la procedura de atribuire
(în funcție de calitatea pe care o au în procedura – ofertant, asociat, terț susținător, subcontractant) vor
completa formularele DUAE și le vor încărca în SEAP, semnate cu semnătură electronică.” Referitor la semnarea
formularelor DUAE depuse separat de fiecare entitate participantă la procedura de atribuire în calitate de
asociat, terț susținător sau subcontractant, după caz, precizăm că indiferent de calitatea în care aceștia
participă la procedură, formularul DUAE se semnează electronic, cu semnătură electronică extinsă, de fiecare
entitate în parte, având în vedere că acest formular reprezintă o declarație pe propria răspundere, iar
răspunderea privind conținutul acestei declarații nu poate fi asumată/angajată de o altă persoană. Astfel, în
ceea ce privește operatorul economic S - subcontractantul, având în vedere că acesta figurează ca ofertant în
cadrul procedurii simplificate din speța în cauză, apreciem că oferta acestuia poate fi respinsă ca fiind
inacceptabilă, în baza art. 143 alin. (2) literele a), b) și k) din H.G. nr. 394/2016, întrucât toate documentele din
cadrul acestei oferte, precum și DUAE, indică un alt operator economic ofertant, și anume operatorul economic
O.
Speta 608. Consiliere metodologică privind posibilitatea de încărcare a ofertei în S.E.A.P. de către unul
dintre asociați (în cazul participării unui ofertant sub formă de asociere la o procedură de atribuire), cu
acordul scris al liderului.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, orice operator economic are dreptul de a participa la
procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici,
inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condițiile
prevăzute de prezenta lege. Orice ofertă comună are la bază un acord de asociere, încheiat între operatorii
economici care intenționează să participe în cadrul respectivei proceduri de atribuire. Chiar dacă acordul de
asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte, membrii asocierii păstrându-și
individualitatea ca subiecți de drept, aceștia sunt obligați să răspundă solidar față de autoritatea contractantă
pentru oferta depusă, precum și pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale, în cazul în care oferta
respectivă este desemnată câștigătoare. Având în vedere această răspundere solidară a membrilor asocierii,
apreciem că încărcarea ofertei în S.E.A.P. și a documentelor care însoțesc oferta de către un membru din cadrul
asocierii, altul decât liderul asocierii, nu este de natură să contravină legislației în materia achizițiilor publice.
Speta 458. O firmă aflată în insolvență poate acorda susținere tehnică (experiență similară, personal de
specialitate, utilaje) ? Dacă răspunsul este afirmativ, în ce condiții se realizează susținerea?
Raspuns:
Din coroborarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, participarea unui operator
economic aflat în insolvență la o procedură de atribuire este permisă în condițiile în care pe baza informațiilor
și/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, autoritatea contractantă stabilește că acesta
are capacitatea de a executa contractul de achiziție publică/sectorial/acordul-cadru, ținând cont de măsurile
adoptate de respectivul operator economic privind continuarea activității. Demonstrarea faptului că operatorul
economic în cauză are capacitatea de a executa contractul presupune că respectivul operator economic se află
fie în faza de observație și a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce
permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare
judiciară și respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare aprobat de instanță. În situația
în care un operator economic participă la procedură în calitate de terț susținător, acesta are obligația, în temeiul
art. 193 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, de a completa DUAE, cu informații privind faptul că acesta nu se află în
niciuna din situaţiile de excludere menţionate la art. 164, 165 şi 167 și, după caz, că îndeplineşte criteriile
privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă, prin raportare la susținerea
acordată. Astfel, acceptarea unui operator economic aflat în insolvență în calitate de terț susținător în cadrul
procedurii de atribuire este condiționată de analizarea de către autoritatea contractantă a incidenței
prevederilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 cu privire la condiițile de excepție în care este permisă
participarea acestuia la procedură, astfel cum am precizat anterior. Menționăm că, în temeiul art. 183 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, în cazul în care terțul susținător aflat în insolvență nu demonstrează că a luat măsurile
necesare potrivit prevederilor legale în vederea redresării situației sale, autoritatea contractantă solicită, o
singură dată, ca ofertantul să înlocuiască terţul fără ca acest aspect să aducă atingere principiului tratamentului
egal prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b).
Speta 457. Este valabilă experiența similară generată dintre un antreprenor și un prestator de serviciu care
nu a fost declarat oficial ca subantreprenor beneficarului lucrării (investitor) ?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 179 din Legea nr. 98/2016, operatorul economic (ofertantul) poate face dovada
îndeplinirii cerinţelor privind privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea documentelor şi
informaţiilor prevăzute la articolul în discuție. În temeiul art. 182 alin. (1) din Legea 98/2016, ofertantul are
dreptul să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor privind capacitatea
tehnică şi profesională (implicit privind experiența similară), indiferent de natura relaţiilor juridice existente
între ofertant şi terţul/terţii respectiv/respectivi. Astfel cum este prevăzut la alin. (3) şi (4) ale aceluiaşi articol,
în cazul în care ofertantul își demonstrează capacitatea tehnică şi profesională invocând susținerea acordată de
unul sau mai mulți terți, ofertantul are obligaţia de a dovedi autorităţii contractante că „a luat toate măsurile
necesare pentru a avea acces în orice moment la resursele necesare” prin prezentarea angajamentului de
susţinere împreună cu documentele din care rezultă „modul efectiv prin care terţul/terţii susţinător/susţinători
va/vor asigura îndeplinirea angajamentului de susţinere”. Astfel, în cazul resurselor care pot fi puse efectiv la
dispoziţia operatorului economic de către terţul susţinător, precum resurse materiale, umane, financiare,
operatorul economic poate să depună orice tip de document care demonstrează că terţul susţinător dispune de
respectivele resurse, care vor fi disponibilizate în funcţie de necesităţile contractului conform anagajamentuluide
susținere, precum contracte de vânzare-cumpărare, închiriere, leasing, comodat, contracte de muncă, contracte
de colaborare, contract de credit etc. În cazul în care susţinerea terţului vizează resurse netransferabile, precum
experienţa similară sau cifra de afaceri, operatorul economic poate să depună documente din care rezultă
experienţa similară sau cifra de afaceri a terţului susţinător, precum liste de produse/servicii/lucrări
funizate/prestate/executate de terţ, declaraţie privind cifra totală de afaceri/cifra de afaceri în domeniul de
activitate a terţului etc. Prin urmare, conform prevederilor legale expuse mai sus, cerința privind experiența
similară poate fi îndeplinită prin cumul în situația în care ofertantul vine cu susținere din partea unui operator
economic, acesta din urmă fiind declarat terț susținător în cadrul procedurii respective și având obligația
îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la participarea sa. În ceea ce privește participarea unui
operator economic care poate avea calitatea de subcontractant în procedură, legislația în materie prevede în
mod explicit faptul că, prin documentele achiziției, autoritatea contractantă nu poate stabili cerințe de
calificare pentru subcontractanții propuși, dar ia în considerare capacitatea tehnică și profesională a acestora
pentru partea lor de implicare în contract (art. 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016). În acest sens, nu putem vorbi
de posibilitatea cumulării experienței similare a ofertantului cu cea a subcontractantului, decât în cazul în care
acesta din urmă devine și terț susținător în condițiile legii, astfel cum am precizat mai sus. Totodată, prin
prevederile art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016 se stipulează faptul că un operator economic poate avea
calitatea de furnizor în cadrul unei proceduri de atribuire atunci când acesta pune la dispoziţia unui contractant
produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către
acesta, însă nu este declarat ca și subcontractant în executarea contractului și, prin urmare, nu are drepturile și
obligațiile ce revin subcontractanților, conform legislației în domeniul achizițiilor publice. În acest caz, chiar
dacă ofertantul apelează la serviciile unui astfel de furnizor, răspunderea în ceea ce privește executarea
contractului îi revine întru totul ofertantului, iar în ceea ce privește îndeplinirea cerinței privind experiența
similară nu poate fi invocată posibilitatea susținerii din partea furnizorului. Ca atare, în speța semnalată de
dumneavoastră, întrucât ne menționați despre o terță persoană participantă la procedură, având calitatea de
„prestator de servicii care nu a fost declarat oficial ca subantreprenor”, apreciem că în acest caz nu regăsim
justificarea legală pentru care experiența similară a acestuia să poată fi cumulată cu cea a ofertantului
(antreprenorului) în vederea îndeplinirii cerinței de calificare.
Speta 438. Consiliere metodologică în legătură cu modul de completare a secțiunilor din DUAE aferente
situațiilor de excludere, având în vedere prevederile art. 193 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în
eventualitatea în care un operator economic s-a afla într-una dintre situațiile de excludere de la art. 167 din
același act normativ la o dată anterioară perioadei de 3 ani prevăzută la art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr.
98/2016, fiind îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute la art. 171 alin. (5) din același act normativ.
Raspuns:
Având în vedere că prin completarea DUAE, operatorul economic în cauză confirmă, printre altele, că nu se află
în niciuna din situațiile de excludere menționate la art. 167 din Legea nr. 98/2016, în cazul în care condițiile de
la art. 171 alin. (5) lit. b) din același act normativ sunt îndeplinite, se consideră că operatorul economic respectiv
nu se mai regăsește în situația de excludere în cauză și prin urmare va completa DUAE în consecință.
Speta 285. La o procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect proiectare și
execuție drumuri, un ofertant va participa sub forma unei asocieri formate din patru firme (executanți) și
doi subcontractanți, cărora asocierea, prin lider, le va subcontracta serviciile de proiectare în totalitate. În
acest context, se solicită consiliere metodologică referitoare la îndeplinirea cerinței privind certificările ISO
solicitate de autoritatea contractantă pe parte de proiectare, respectiv daca aceasta se realizează prin
prezentarea certificatului ISO de către subcontractantul care va executa partea de proiectare în totalitate
sau de către unul din membrii asocierii.
Raspuns:
Potrivit art. 200 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a impune
operatorilor economici obligația prezentării unor certificări specifice, acordate de organisme de certificare
acreditate, care atestă respectarea de către aceștia a anumitor standarde de asigurare a calității, inclusiv privind
accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, sau standarde ori sisteme de management de mediu, având în
același timp obligația, în conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, de a accepta inclusiv certificate
echivalente cu acestea. Așadar, autoritatea contractantă decide care sunt certificările specifice de asigurare a
calității pe care le solicită operatorilor economici, în funcție de necesitățile sale și de obiectul și specificul
achiziției. În ceea ce privește certificările ISO, precizăm că cerințele din familia ISO sunt referințe față de care
se realizează certificarea conformității sistemelor de management ale unei persoane juridice, ele vizând modul
de funcționare al respectivei persoane juridice. Mai exact, certificarea ISO 9001 atestă faptul că persoana
juridică respectă cerințele standardului ISO 9001 privind propriul sistem de management al calității (propriul mod
eficient și eficace de gestionare/administrare a activităților/proceselor din cadrul ei), iar certificarea ISO 14001
atestă faptul că persoana juridică respectă cerințele standardului ISO 14001 privind propriul sistem de
management de mediu (propriul mod în care asigură protecția mediului înconjurător și prevenirea poluării în
activitățile/procesele sale). Astfel, având în vedere că certificările ISO atestă faptul că un anumit operator
economic își desfășoară activitățile/procesele conform standardelor ISO, acestea pot fi demonstrate în mod
exclusiv de către operatorul economic deținător, fiind netransferabile și astfel nu pot face obiectul terței
susțineri. Prin urmare, raportat la cerința formulată de autoritatea contractantă privind existența unei certificări
ISO pentru partea de proiectare, apreciem că în situația în care respectiva parte va fi realizată în totalitate de
către subcontractant, autoritatea contractantă va lua în calcul certificarea ISO deținută de subcontractant.
Speta 284. La o procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect proiectare și
execuție drumuri, un ofertant va participa sub forma unei asocieri formate din patru firme (executanți) și
doi subcontractanți, cărora asocierea, prin lider, le va subcontracta serviciile de proiectare în totalitate. În
acest context se solicita consiliere metodologică cu privire la indeplinirea punctajului acordat pentru
personalul cheie propus pentru activitatea de proiectare, în cadrul criteriului de atribuire și prin raportare
la prevederile art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016, prin subcontractant se întelege orice operator
economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi
ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului
de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în
acest scop. În ceea ce privește experții/personalul cheie, conform prevederilor art. 3 din Instrucțiunea
președintelui A.N.A.P. nr. 1/2017, aceștia reprezintă personalul ce va realiza efectiv activitațile care fac obiectul
contractului ce urmează a fi atribuit, ce răspunde de realizarea efectivă a proceselor de execuție aferente
implementării respectivului contract, calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare
influențând, în mod direct calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de
personal nefiind considerată criteriu de calificare și selecție în raport cu operatorul economic ce este
candidat/ofertant în procedura de atribuire. Astfel, raportat la prevederile invocate mai sus, apreciem că, în
măsura în care experții cheie vor realiza activitățile aferente părții de contract ce a fost subcontractată, în cazul
în speță proiectarea, aceștia vor fi în relație directă cu subcontractantul, relație ce se va materializa fie prin
contract de muncă, cu normă întreagă sau parțială, fie printr-o declarație de disponibilitate, prin care se poate
demonstra disponibilitatea expertului numai pe perioada de implicare în realizarea contractului, nu pe toată
perioada de derulare a acestuia, în vederea asigurării autorității contractante că implicarea acestuia în derularea
contractului se va face indiferent de relațiile contractuale cu subcontractantul. Prin urmare, punctajul se acordă
în baza evaluării experienței experților cheie, indiferent de relația dintre aceștia și ofertant sau subcontractant,
atâta timp cât ofertantul prezintă în cadrul procedurii documente din care să reiasă implicarea respectivilor
experți în derularea contractului.
Speta 261. In cazul in care la o procedura de achizitie, a fost formulata cerinta minima privind experienta
similara, atat ca valoare, cat si ca numar maxim de contracte, un operator economic poate indeplini aceasta
cerinta prin cumul chiar si cu un subcontractant declarat?
Raspuns:
Atunci cand ofertantul/candidatul demonstreaza indeplinirea unei cerinte de calificare referitoare la situatia
economica si financiara si/sau capacitatea tehnica si profesionala, prin invocarea sustinerii acordate de unul sau
mai multi terti, in conditiile art. 182 din Legea nr. 98/2016, capacitatea acestuia/acestora poate fi cumulata,
dupa caz, cu cea a ofertantului/candidatului pentru indeplinirea respectivei cerinte. Prin urmare, cerinta privind
experienta similara, astfel cum a fost formulata de autoritatea contractanta, poate fi indeplinita fie de catre
ofertant, fie de catre ofertant prin cumul cu tertul/tertii sustinator/sustinatori, fie de catre tert/terti
sustinator/sustinatori. Totodata, conform prevederilor art.172 alin.(4) din Legea 98/2016 autoritatea
contractantă nu poate stabili cerinţe de participare pentru subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în
ofertă sau solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a
subcontractanţilor propuşi pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă
documentele prezentate sunt relevante în acest sens. Astfel, avand in vedere speta in cauza precizam ca se
poate lua in considerare si experienta similara a subcontractantului, caz in care acesta devine si tert sustinator,
neavand insa obligatia de a depune si angajamentul de sustinere.
Speta 181. Consiliere metodologică privind regimul declarării confidențialității elementelor ofertei de către
unii operatori economici participanți la procedură de atribuire.
Raspuns:
Atât autoritățile contractante, cât și operatorii economici au drepturi și obligații instituite prin lege în ceea ce
privește derularea și implicarea în procesul de achiziții publice, asumându-și fiecare responsabilitatea pentru
acțiunile întreprinse și demersurile realizate în vederea respectării și punerii în aplicare a legislației incidente.
Astfel, din perspectiva operatorului economic facem precizarea că, potrivit art. 123 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică,
motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt
confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile.
Așadar, din prevederile sus citate se desprind următoarele concluzii: legislația în materie conferă dreptul
operatorilor economici de a declara confidențiale doar anumite informații/părți din cadrul propunerii tehnice
și/sau financiare, drept care este condiționat însă de justificarea caracterului confidențial al acestora. Subliniem
că motivarea caracterului confidențial al elementelor declarate implică nu doar o simplă declarație dată în acest
sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă în baza art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 123 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze
confidențiale unele aspecte din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea financiară prin raportare la
domeniul de activitate al acestuia, cu atât mai mult cu cât respectivele elemente declarate confidențiale pot
viza informații clasificate sau care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. De cealaltă parte,
autoritatea contractantă are obligația așa cum este reglementat la art. 57 din Legea nr. 98/2016 ca, atunci când
operatorii economici uzează de dreptul conferit prin lege privind declararea anumitor părți din cadrul propunerii
tehnice și/sau financiare ca fiind confidențiale, de a nu dezvălui informațiile indicate de aceștia ca fiind
confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor, având în vedere
totodată ca prin această acțiune să nu aducă atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor
legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează
activitatea autorității contractante. Prin urmare, în măsura în care ofertantul arată fie modul în care dezvăluirea
informațiilor cuprinse în documentele pe care le-a precizat ca fiind confidențiale este de natură a îi prejudicia
interesele legitime, fie faptul că respectivele informații sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală
sau de secretul comercial, autoritatea contractantă are obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor
informații față de terți. În această ordine de idei, potrivit prevederilor legale în materie, confidențialitatea
ofertelor se asigură pe toată perioada de derulare a procesului de achiziție publică, inclusiv în situațiile în care se
solicită consultarea/punerea la dispoziție a dosarului de achiziție publică de către anumiți operatori economici
implicați în procedură la sediul autorității contractante sau, după caz, la sediul C.N.S.C. (atunci când există
contestații). De asemenea, autoritatea contractantă se va asigura ca prin publicarea informațiilor/documentelor
aferente procedurii organizate nu dezvăluie acele informații care au fost declarate confidențiale. În ceea ce
privește accesul la dosarul achiziției publice precizăm că acesta se face în conformitate cu art. 217 alin. (4), alin.
(5) si (6) din Legea nr. 98/2016. În situația în care unui ofertant i se refuză accesul la ofertele celorlalți ofertanți
pe motiv că ofertele sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, iar
autoritatea nu are o justificare din partea operatorului în cauză și nici nu i-a solicitat clarificări în acest sens,
persoana care se consideră vătămată în drepturile sale, poate face plângere la secția de contencios administrativ
a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al
instituției publice conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În lumina
tuturor aspectelor enunțate anterior, apreciem că asigurarea respectării și punerii în aplicare a prevederilor
legale în materie privind confidențialitatea intră în responsabilitatea directă a părților implicate în procesul de
achiziție publică, în speță autoritatea contractantă și ofertant, rolul ANAP fiind acela de a consilia
autoritățile/entitățile contractante, precum si operatorii economici cu privire la interpretarea și aplicarea
conformă a legislației, punând la dispoziția acestora totodată informații/ghiduri/instrucțiuni care conțin aspecte
legislative și exemple de bune practici utile, menite să vină în sprijinul acestora.
Speta 123. Referitor la o procedură online pentru atribuirea unui contract sectorial se solicită consiliere
metodologică cu privire la DUAE respectiv dacă: 1. DUAE al fiecărui terț susținător/subcontractant este
semnat de către aceștia sau este semnat electronic de către ofertant pentru aceștia? 2. Documentele suport
aferente DUAE al fiecărui terț susținător/subcontractant trebuie semnate electronic de către fiecare în parte
sau de către ofertant?
Raspuns:
Potrivit art. 202 din Legea nr. 99/2016, DUAE reprezintă o “declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca
dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă
că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: a) nu se află în niciuna dintre situaţiile de
excludere prevăzute la art. 177, 178 şi 180; b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost
solicitate de entitatea contractantă; c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de entitatea
contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi.” Potrivit art. 183 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, în
scopul verificării existenței unei situații de excludere, subcontractantul completează declaraţia pe propria
răspundere în conformitate cu prevederile art. 202 din același act normativ, precizând că nu se află în niciuna
dintre situaţiile ce atrag excluderea din procedura de atribuire. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 197
alin. (1) din Legea nr. 99/2016, “entitatea contractantă verifică dacă terţul/terţii care asigură susţinerea în ceea
ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară ori privind capacitatea tehnică
şi/sau profesională îndeplineşte/îndeplinesc criteriile relevante privind capacitatea, şi nu se încadrează în
motivele de excludere prevăzute la art. 177, 178 şi 180”. Prin urmare, în vederea verificării aspectelor
menționate în paragraful anterior, și terțul/terții susținătorii vor completa o declaraţie pe propria răspundere în
conformitate cu prevederile art. 202 din Legea nr. 99/2016. Având în vedere că respectiva declarație este
completată pe propria răspundere, considerăm că aceasta trebuie semnată electronic de către operatorul
economic care o completează, respectiv de către ofertant, subcontractant sau terțul susținător, după caz.
Referitor la documentele suport ale DUAE, precizăm că acestea au un regim juridic diferit de cel al declarației pe
propria răspundere și, în consecință, pot fi depuse și sub semnătura electronică a ofertantului.
Speta 104. La data depunerii ofertei, ordinea de încărcare a documentelor a fost: documente de calificare,
propunere tehnică, propunere financiară. Ulterior, ordinea documentelor ce constituie oferta a fost:
propunere financiară, propunere tehnică, documente de calificare. Este posibil să apară o altă ordine a
pozițiilor?
Raspuns:
Dispozițiile art. 60 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 prevăd că oferta și DUAE, „vor fi semnate cu semnătură
electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în
condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către
operatorii economici înregistrați.” Pentru respectarea prevederilor articolului anterior prezentat precizăm că
documentele trebuie încărcate în SEAP cu respectarea secțiunilor specifice prezente în cadrul sistemului
informatic. Având în vedere faptul că se face referire la documentele încărcate în SEAP, Agenția Națională pentru
Achiziții Publice neavând competența de a gestiona aspectele tehnice ale sistemului în discuție, recomandăm
prezentarea speței operatorului S.E.A.P., și anume Agenției pentru Agenda Digitală a României.
Speta 65. Consiliere metodologică cu privire la necesitatea demonstrării îndeplinirii criteriului de calificare
privind experiența similară proporțional cu cota de implicare a fiecăruia în executarea contractului, de către
operatorii economici care participă în comun la o procedură de atribuire a unui contract de lucrări ce
implică atât proiectare cât și execuție.
Raspuns:
În conformitate cu art. 185 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în cazul în care mai mulți operatori economici
participă în comun la o procedura de atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională
(categorie din care face parte inclusiv experiența similară) se demonstrează prin luarea în considerare a
resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă va solicita ca aceștia să răspundă în mod
solidar pentru executarea contractului de achiziție publică. În același timp, după cum reiese din prevederile art.
31 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a impune prin documentația de
atribuire, ca operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire, să demonstreze îndeplinirea
unui nivel al criteriile referitoare la capacitatea economică și financiară și capacitatea tehnică și profesională,
proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract sectorial/acord-cadru. Prin urmare, în situația
în care autoritatea contractantă nu precizează în documentația de atribuire modalitatea concretă în care
operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire demonstrează îndeplinirea criteriilor
referitoare la capacitatea tehnică și profesională, evaluarea ofertelor din acest punct de vedere se va realiza prin
luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, indiferent de cota de implicare a fiecărui asociat în
executarea contractului.
Speta 48. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea dispozițiilor legale ce reglementează dovedirea
experienței similare de către ofertant, respectiv dacă experiența poate fi dovedită de ofertant exclusiv prin
prezentarea unor contracte în care a avut fie calitatea de unic contractor, fie calitatea de asociat sau se
poate proba experiența similară și prin contracte în care ofertantul a avut calitatea de subcontractant.
Raspuns:
După cum reiese din interpretarea prevederilor Legii nr. 98/2016 referitoare la această cerință, prin experiență
similară se înțelege demonstrarea, de către ofertant, a faptului că a îndeplinit în trecut activități (execuție,
furnizare, servicii) similare cu obiectul contractului. Prin urmare, în demonstrarea acestei cerințe nu este
relevant în ce calitate a îndeplinit ofertantul în cauză activitățile similare (contractant/subcontractant în raport
cu autoritatea contractantă), ci faptul că le-a îndeplinit, în acest sens având posibilitatea de a prezenta
documente relevante (recomandări, documente constatatoare). Astfel, în cazul în care pentru demonstrarea
experienței similare se va prezenta un contract în care ofertantul a avut calitatea de subcontractant, se va avea
în vedere exclusiv partea din contractul principal care a făcut obiectul subcontractării şi care a fost îndeplinită
de ofertantul în cauză în calitate de subcontractant. În acest sens, sunt relevante prevederile art. 166 alin. (7)
din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora operatorii economici care au avut calitatea de subcontractanți în cadrul
unor contracte de achiziție publică pot solicita autorităților contractante eliberarea de documente constatatoare
separate pentru părțile executate din contracte.
11.4 Modificarea și retragerea ofertei/candidaturii
11.5 Alte aspecte privind participarea și modul de prezentare a ofertei
Speta 760. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea unei societăţi nou înființate de a participa la
proceduri de achiziție publică fără a avea experiență similară
Raspuns:
Solicitarea de criterii de calificare și selecție privind experiența similară, în conformitate cu art. 179 lit. a) și b)
din Legea nr. 98/2016, reprezintă un drept al autorităților contractante și nu o obligație, prin urmare, o
societate nou înființată care nu are experiență similară și nici nu poate invoca susținerea unor terți, va putea
participa în calitate de ofertant la procedurile de atribuire în care nu se solicită criterii referitoare la experiența
similară, sau în calitate de subcontractant în cadrul procedurilor la care se solicită astfel de criterii de calificare.
Speta 700. Consiliere metodologică privind posibilitatea ca un operator economic care participă la o
procedură de atribuire în calitate de ofertant să invoce suținerea financiară din partea unei terțe persoane,
respectiv a unui punct de lucru de pe teritoriul României aparținând unei societăți străine X (punctul de
lucru are aceeași denumire, dar cod fiscal diferit), în condițiile în care societatea X se află în situația de
excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016 definește operatorul economic ca fiind „orice persoană fizică sau
pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv
orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi”. Potrivit prevederilor alin. (1)
și (3) ale art. 41 din Legea nr. 31/1990, societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul
comerţului, iar sediile secundare – în speță, agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt
dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor. Dispozițiile art. 44 din Legea nr. 31/1990 statuează
în privința societăţilor străine faptul că acestea pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale,
precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de
legea statutului lor organic. Totodată, la art. 32 alin. (7) din Legea 273/2006 se prevede că „Orice persoană
subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituţia publică şi instituţia publică locală,
care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului
respectiv, cu minimum 5 persoane care realizează venituri din salarii, are obligaţia să solicite înregistrarea fiscală
a entităţii respective, ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv
activitatea acelei entităţi. Astfel, identificarea unui punct de lucru al unei societăți prin cod fiscal separat
foloseste doar pentru a fi luat în evidență ca plătitor de venituri din salarii la administrația financiară unde este
înregistrat punctul de lucru respectiv. Prin urmare, din coroborarea prevederilor legale sus-menționate reiese că
punctele de lucru nu sunt abilitate să facă fapte de comerţ în nume propriu, ele putând efectua numai acte
juridice în calitate de „reprezentant” al societăţii-mamă. În acest sens, punctele de lucru, considerate sedii
secundare fără personalitate juridică, au dreptul de a participa la procedurile de achiziție publică (în calitate de
ofertant, candidat, subcontractant sau, după caz, terț susținător) numai în numele societăţii-mamă, prin
împuternicire. Pe cale de consecință, în speța dată, precizăm în primul rând, că un operator economic care
participă la o procedură de atribuire în calitate de ofertant poate invoca susținerea financiară doar din partea
societății străine X, societate care poate, însă, împuternici punctul de lucru deschis pe teritoriul României să o
reprezinte în cadrul procedurii. Astfel, susținerea financiară a ofertantului în cadrul procedurii respective se va
realiza de către punctul de lucru numai în numele societății străine X, prin depunerea de DUAE/documente
relevante care atestă capacitatea acesteia (și implicit a punctului de lucru) de a dispune de resursele necesare
privind îndeplinirea de către ofertant a criteriului de calificare ce vizează situația economică și financiară (art.
183 alin. (1), art. 193 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). De asemenea, așa cum reiese din coroborarea dispozițiilor
art. 183 alin. (1) cu cele ale art. 193 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, societatea străină X trebuie să demonstreze
totodată, prin depunerea DUAE-ului de către punctul de lucru care o reprezintă, că nu se află în situațiile de
excludere prevăzute la art. 164, 165 și 167 din Legea nr. 98/2016. Drept urmare, participarea la procedură în
calitate de terț susținător și încadrarea societății străine X (reprezentată de punctul de lucru), într-unul din
motivele de excludere prevăzute de legislația în materie, respectiv în prevederile art. 167 alin.(1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016 (fapt verificat și constatat în prealabil de către autoritatea contractantă prin
informații/documente relevante) conduc, în primă fază, la solicitarea din partea autorității contractante a
înlocuirii terțului de către ofertant (o singură dată - art. 183 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). În cazul în care
ofertantul nu dă curs solicitării autorității contractante ori prin înlocuirea terțului, noul operator economic nu
demonstrează că dispune de resursele finaciare necesare susținerii sau se află în situațiile de excludere prevăzute
de lege, acest lucru atrage excluderea ofertantului din procedură.
Speta 617. Consiliere metodologică cu privire la legalitatea participării intermediarilor în asigurări (brokeri
de asigurare), în nume propriu, la procedurile de achiziție publică având ca obiect servicii de asigurare.
Raspuns:
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016 definește operatorul economic ca fiind „orice persoană fizică sau
pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv
orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități”. Totodată, art. 53 din același
act normativ, conferă dreptul oricărui operator economic „de a participa la procedura de atribuire în calitate de
ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere
temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condițiile prevăzute de prezenta lege”.
Astfel, din articolele sus-citate, se desprinde concluzia evidentă că autoritatea contractantă nu are dreptul de a
restricționa participarea niciunui operator economic la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții
publice. În altă ordine de idei, în desfășurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice,
autoritățile contractante au obligația de a elabora documentația de atribuire în care să includă toate informațiile
necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele
achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire Astfel, chiar dacă orice
operator economic are dreptul de a participa la o procedură de atribuire, operatorul/operatorii
economic/economici selectați pentru a intra în relație contractuală cu autoritatea contractantă trebuie să
îndeplinească condițiile și cerințele stabilite prin documentația de atribuire. Este de la sine înțeles că în
elaborarea documentației de atribuire, autoritățile contractante au obligația să aibă în vedere, pe lângă
reglementările în materie de achiziții publice, și legislația specifică obiectului contractului. În acest sens,
subliniem prevederile art. 173 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „în procedurile de atribuire a
contractelor de achiziție publică de servicii, în cazul în care este necesar ca operatorii economici să dețină o
autorizație specială sau să fie membri ai unei anumite organizații pentru a putea presta serviciile în cauză în
statul de origine, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că dețin o astfel de
autorizație sau că sunt membri ai unei astfel de organizații”. Pe cale de consecință, din punct de vedere al
legislației în domeniul achizițiilor publice, brokerii de asigurări au dreptul de a participa, în nume propriu, la
procedurile de achiziție publică având ca obiect servicii de asigurare. Cu toate acestea, autoritățile contractante
vor accepta sau vor respinge ofertele acestora în funcție de regulile pe care le-au stabilit prin documentația de
atribuire, reguli ce trebuie să aibă în vedere atât legislației specifică achizițiilor publice cât și legislația specifică
Speta 489. Consiliere metodologică cu privire la următoarele aspecte: 1. înregistrarea reprezentanței sau a
firmei mamă X cu sediul în Germania, ca ofertant în SEAP; 2. depunerea documentelor aferente procedurii în
limba română sau engleză; 3. elaborarea ofertei în limba română sau engleză, iar în cazul în care oferta
trebuie tradusă în limba română, traducerea se va realiza de către un traducător autorizat; 4. posibilitatea
ca reprezentanța din România să introducă oferta în SEAP, în baza împuternicirii acordată de firma mamă
sau introducerea ofertei în SEAP se va face numai de către firma mamă; 5. Posibilitatea elaborării propunerii
financiare în EURO.
Raspuns:
Referitor la punctele 1 și 4 Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. gg) din Legea nr. 98/2016 prin ofertant se
înțelege “orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire”, operatorul
economic fiind, conform lit. jj) al aceluiași articol menționat anterior, „orice persoană fizică sau juridică, de
drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piaţă
executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice
asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi.” În ceea ce privește sediile
secundare ale unei societăți, astfel cum este și reprezentanța, conform prevederilor art. 43 alin. (3) din Legea
nr. 31/1990 „Celelalte sedii secundare - agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembrăminte
fără personalitate juridică ale societăţilor şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul
comerţului de la sediul principal.” Totodată, conform prevederilor art. 44 din Legea nr. 31/1990 „Societăţile
străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe
sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.” În ceea ce privește
caracteristicile specifice, literatura de specialitate definește reprezentanţa ca fiind un sediu secundar al
societăţii-mamă din străinătate, lipsit de personalitate juridică proprie, care nu are un capital distinct de cel al
societăţii-mamă şi poate efectua numai operaţiuni de reprezentare a acesteia faţă de partenerii săi comerciali
din România. O trăsătură esenţială, care reiese chiar din definiţie, este aceea că reprezentanţele nu sunt
abilitate să facă fapte de comerţ în nume propriu, ele putând efectua numai acte juridice în calitate de
„reprezentant” al societăţii-mamă, adică în calitate de intermediar între acesta şi partenerii ei comerciali din
România, actele reprezentanţei fiind actele societăţii-mamă înseşi. Reprezentanţele nu au capital propriu,
distinct de cel al societăţii mamă, ci numai bunuri necesare pentru desfăşurarea activităţilor de reprezentare în
ţară. În cazul în care reprezentanțele execută lucrări sau prestează servicii, acestea trebuie să aibă ca scop
promovarea şi sprijinirea activităţii societăţii mamă în ţară. Reprezentanţele nu se înregistrează în Registrul
Comerţului. Cu toate acestea, procedura de constituire a reprezentanţelor în România este supusă legii române,
realizată printr-o cerere de obţinere a autorizaţiei de funcţionare la care se anexează documentele cerute de
lege. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că, în SEAP, în calitate de ofertant, se va înscrie firma mama,
reprezentanța având dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică şi de
a încheia contractul respectiv numai în numele societăţii-mamă, în calitate de împuternicit, în condițiile legii.
Referitor la punctele 2,3 și 5 Conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are
obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul
contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” Totodată, conform prevederilor art. 20 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016, “documentația de atribuire este alcătuită din următoarele: a) fișa de date a achiziției; b)
caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog
competitiv, de negociere sau de parteneriatpentru inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele
contractuale obligatorii; d) formularele și modelele de documente.” Alin. (3) al aceluiași articol menționat
anterior precizează că „Fișa de date trebuie să conțină cel puțin informații generale standard, însoțite de
formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcție de
contextul în care se încadrează achiziția, aspectele/cerințele ce pot face obiectul DUAE, criteriile de calificare și
selecție, dacă este cazul, informații privind garanția de participare, modul în care trebuie întocmite și
structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și căile de
atac ce pot fi utilizate”. Astfel, precizăm că legislaţia în domeniul achizițiilor publice nu conţine o prevedere
expresă referitoare la obligația autorității contractante de a redacta documentația de atribuire și într-o altă
limbă decât limba română. Pe de altă parte, în ceea ce privește limba de redactare a ofertei și moneda în care se
poate exprima oferta financiară, precizăm că secţiunea IV.3.6) „Limba sau limbile în care poate fi redactată
oferta/candidatura/proiectul sau cererea de participare” din Fișa de date - versiunea decembrie 2016
(actualizată cu erata din 18 mai 2017), disponibilă pe site-ul A.N.A.P. (http://anap.gov.ro/web/modele-fda/)
face referire la limba de redactare a ofertei precum și la moneda în care urmează a se întocmi propunerea
financiară.
Speta 435. Consiliere metodologică vizavi de prevederea care trebuie respectată și anume prevederea
cuprinsă într-o documentație de atribuire chiar dacă este contrară unui text de lege ori prevederea textului
de lege, în cazul în care documentația de atribuire nu a fost contestată în termenul legal.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016 „documentaţia de atribuire reprezintă
documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale
achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice
ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către
candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile”. La art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016
se stipulează „Autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost
elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele suport”. Astfel, documentația de atribuire
constituie un act unilateral al autorității contractante. În conformitate cu prevederile art.6 din Legea nr.
24/2000, „Actele normative instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare
stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în
considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul
reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele
internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Legile reprezintă acte normative care reglementează primar în diferite domenii de activitate. Constituția
stabilește că legea constituie actul normativ emis de Parlament, în calitate de unică autoritate legiutoare, ce
reglementează relațiile sociale cele mai generale și cele mai importante, stabilind domeniul rezervat legilor
organice în Titlul III, cap. I, art. 73 alin. (3), precum și în alte cazuri în care se reglementează prin lege organică.
Legile ordinare intervin în celelalte domenii de importanță socială mai redusă, ele neavând un domeniu precizat
în Constituție. Ca urmare, dispozițiile unui act nu pot contraveni celor cuprinse în actele normative, care au o
forță juridică superioară, fapt ce presupune că în situația în care aspectele tehnice invocate de dumneavoastră
sunt expres prevăzute de o normă legală, acestea prevalează față de cerințele documentației de atribuire. Având
în vedere că procedura de atribuire se află în faza de elaborare a ofertelor, precizăm că legiuitorul a conferit
operatorilor economici interesați dreptul de a semnala autorității contractante astfel de abateri, inclusiv prin
exercitarea dreptului prevăzut la art. 2 din Legea nr. 101/2016. Subliniem că neconcordanțele dintre cerințele
cuprinse în cadrul unei documentații de atribuire și o normă legală nu mai pot fi cercetate dacă documentația de
atribuire nu a fost contestată în termenul legal și în circumstanțele prevăzute de lege (cu condiția depunerii
anterior a unei notificări prealabile conform prevederilor legale – n.n.). Totodată, precizăm că în cazul în care
autoritatea contractantă a fost sesizată pe parcursul procedurii de atribuire despre existența unor astfel de
abateri/neconcordanțe are obligația de a anula procedura de atribuire dacă se află în cazul prevăzut de art. 212
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și anume „dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de
atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului”.
Speta 402. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea aplicării cartușului subcontractantului pe
documentațiile tehnice predate de prestator autorității contractante, documentații realizate în cadrul unui
contract de achiziții publice de servicii de proiectare încheiat între prestator și autoritatea contractantă și în
cadrul căruia un terț prestator de servicii acționează în calitate de subcontractant al prestatorului, realizând
astfel o parte din documentațiile tehnice ce fac obiectul derivat al contractului de servicii.
Raspuns:
În primul rând facem precizarea că aspectele privind aplicarea cartușului pe documentațiile tehnice sunt
reglementate prin acte normative emise în domeniul executării lucrărilor de construcții. Cu privire însă la
argumentele aduse în susținerea obligativității aplicării cartușului de către contractantul-prestator, argumente
bazate pe asumarea de către contractantul-prestator a rezultatului activității subcontractantului desemnat în
mod legal, ca urmare a faptului că răspunderea față de autoritatea contractantă în ceea ce priveşte modul de
îndeplinire a contractului de achiziţie publică (inclusiv a părții subcontractate) revine contractantului-prestator,
facem următoarele precizări: - Motivul principal pentru care un contractant subcontractează o parte din
activitățile care fac obiectul contractului de achiziție publică îl constituie imposibilitatea/incapacitatea acestuia
(tehnică, financiară, profesională etc.) de a executa activitatea respectivă; în aceste condiții apreciem că acesta
nu ar deține nici competențele/capacitățile necesare pentru a efectua o verificare temeinică și de a corecta,
eventual, rezultatul activității subcontractantului, astfel încât să-și asume corectitudinea documentațiilor
tehnice întocmite de către acesta. - Totodată, se prezumă ca alegerea de către contractant a operatorului
economic subcontractant a fost făcută pe baza unor criterii care să-i asigure acestuia garanția executării
corespunzătoare a părții de contract subcontractate. - Mai mult, astfel cum se prevede la art. 174 din Legea nr.
98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să transmită informaţii şi
documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la
partea/părţile din contract pe care aceştia urmează să o/le îndeplinească efectiv, având dreptul de a respinge
subcontractantul propus și de a solicita înlocuirea acestuia în cazul în care din informaţiile şi documentele
prezentate nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru
partea/părţile din contract pe care acesta urmează să o/le îndeplinească efectiv. - Astfel cum contractantul-
prestator răspunde în fața autorității contractante pentru modul de îndeplinire a contractului de achiziție publică
(inclusiv a părții subcontractate), tot astfel subcontractantul răspunde în faţa contractantului pentru partea de
contract pe care o execută, astfel cum reiese din cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016; - Astfel
cum se prevede la art. 218 din Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă are posibilitatea ca, în condițiile
stabilite prin acest articol, să efectueze direct către subcontractant plata pentru partea din contract îndeplinită
de acesta, chiar și în situația în care, în mod nejustificat, contractantul blochează confirmarea executării
obligațiilor asumate de subcontractant. Prin urmare, având în vedere precizările de mai sus, apreciem că, din
punctul de vedere al legislației privind achizițiile publice/sectoriale și concesiunile de lucrări și de servicii,
răspunderea contractantului-prestator față de autoritatea contractantă nu se materializează în mod obligatoriu
prin aplicarea de către acesta a cartușului pe documentațiile tehnice. Cu toate acestea, apreciem că părțile
contractului de achiziție publică, pe de o parte, respectiv părțile contractului/acordului de subcontractare, pe
de altă parte, pot conveni prin clauzele contractuale ca aplicarea cartușului să fie făcută de către contractantul
principal, în condițiile în care legislația specifică domeniului executării lucrărilor de construcții sau alte
prevederi legale incidente aplicabile permit acest lucru, fără însă ca acest lucru să diminueze sau să elimine
răspunderea subcontractantului față de contractantul principal.
Speta 401. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ca o autoritate contractantă să încheie un
contract de achiziție publică cu un ofertant care deține bunurile ce fac obiectul respectivului contract în
calitate de consignatar, având dreptul de a transfera dreptul de proprietate asupra acestor bunuri către
autoritatea contractantă în nume propriu, dar pe seama consignantului, precum și cu privire la condițiile
speciale pe care un consignatar și un consignant trebuie să le îndeplinească pentru a participa la procedura
de atribuire a unui contract de achiziție publică și pentru a deveni contractant în cadrul unui asemenea
contract.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale nu conține prevederi exprese referitoare la situația în care
un operator economic interesat în depunerea unei oferte în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de
furnizare de produse deține acele produse în calitate de consignatar, nefiind reglementate condiții specifice în
vederea participării acestuia la procedura de atribuire respectivă. Prin urmare, în acest caz devin aplicabile
prevederile art. 1 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora “În procesul de realizare a achiziţiilor
publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016”. Totodată, trebuie avute în vedere și prevederile art. 53 din
Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire
în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de
asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terţ
susţinător, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că un operator
economic care deține, în calitate de consignatar, produsele pe care o autoritate contractantă intenționează să le
achiziționeze prin intermediul unui contract de achiziție publică, poate participa în calitate de ofertant
(individual sau în asociere) în cadrul procedurii de atribuire respective, urmând ca autoritatea contractantă să
analizeze oferta depusă de acesta și documentele care o însoțesc în vederea verificării îndeplinirii tuturor
condițiilor prevăzute de lege referitoare la situațiile de excludere, conflictul de interese, regulile de participare
la procedură etc., precum și a tuturor criteriilor de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă cu
scopul de a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică şi financiară şi competenţele tehnice şi
profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.
Apreciem totodată că operatorul economic consignatar ar putea participa la procedura de atribuire împreună cu
consignantul fie sub forma unei asocieri, fie invocând susținerea acestuia în calitate de terț sau propunându-l ca
și subcontractant, în măsura compatibilității cu legislația aplicabilă contractului de consignație și în condițiile
legislației privind achizițiile publice/sectoriale. Subliniem însă faptul că în situațiile de mai sus ofertantul
(individual sau în asociere) este răspunzător în fața autorității contractante pentru modul de îndeplinire a
contractului, cu excepția cazurilor în care, potrivit legii, acesta va răspunde în solidar cu terțul susținător și a
cazurilor în care autoritatea contractantă are dreptul de a urmări orice pretenţie la daune pe care contractantul
ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin
angajamentul ferm. În ceea ce privește riscul ca, până la perfectarea vânzării, prețul de vânzare stabilit să fie
modificat unilateral de către consignant, precum și ca bunurile să fie reluate de către acesta (riscuri specifice
contractului de consignație, care conferă consignantului aceste drepturi), apreciem că operatorul economic
consignantar, prin depunerea ofertei în cadrul procedurii de atribuire, își asumă riscul ca, în situația în care
oferta sa a fost declarată câștigătoare, să nu poată semna contractul de achiziție publică fie ca urmare a
modificării prețului de către consignant (dacă prețul ofertat nu acoperă diferența generată de această
modificare), fie ca urmare a reluării bunurilor de către consignant, suportând în același timp și alte eventuale
consecințe (cum ar fi, după caz: pierderea garanției de participare, emiterea unui document constatator negativ
etc.). În situația în care intervine una dintre circumstanțele de mai sus, reglarea situației dintre consignant și
consignatar se va face potrivit clauzelor contractului de consignație și în condițiile legislației specifice
contractelor de consignație.
Speta 213. Posibilitatea participarii la proceduri de atribuire a societatii X, societate nou constituită prin
divizarea societatii Y, cu experiența în domeniu a acesteia din urma. Conform Planului de reorganizare și al
Proiectului de divizare a societatii Y, societatea beneficiară X va avea același obiect de activitate si va
prelua o parte a activului și pasivului societății Y. Mai exact, activele transferate noii societăți includ bunuri
mobile (mijloace de transport, utilaje necesare pentru lucrări, mobilier, aparate și instalații de măsură și
control, echipamente de birotică), bunuri necorporale (experiența în domeniu, autorizații de funcționare și
alte autorizații, agremente etc.), active necorporale (marca), contracte aflate în derulare, active circulante
(numerar, stocuri). Totodată, in Proiectul de divizare al soietatii Y, în Lista imobilizărilor necorporale
preluate pe societatea beneficiară X se regăsește și experiența în domeniu, respectiv lucrările executate și
recepționate în ultimii 5 ani, indicatorii cifra de afaceri și număr de personal, certificate și autorizații
deținute de societatea Y.
Raspuns:
Divizarea parțială constă în desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice, care continuă să
existe şi transmiterea acestei părți, ca întreg, către una sau mai multe persoane juridice care există sau care se
înființează în acest mod. Astfel, divizarea privește transmiterea, pe lângă drepturi și obligații cu valoare
economică și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi. Avand in vedere prezentarea situatiei de
fapt, considerăm că în vederea participării la o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziție publică
societatea nou creată prin divizare parțială poate demonstra îndeplinirea cerinței referitoare la experiența
similară inclusiv prin invocarea experienței preluate de la societatea Y, având în vedere că prin această divizare
societatea primitoare a dobândit și o parte din patrimoniul cedentului aferent ramurii de activitate transferat, în
ansamblul său, fiind astfel continuator al personalității cedentului. În acest scop, societatea nou înființată care
va participa la o procedură de atribuire va trebui să prezinte şi documentele prin care se demonstrează faptul că
aceasta s-a constituit prin divizarea parțială a societății în cauză, preluând astfel drepturile şi obligațiile acesteia
pentru activitatea de lucrări de construcții a drumurilor și a căilor ferate.
Speta 75. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la legalitatea măsurii corective de modificare,
adoptată de autoritatea contractantă, respectiv extinderea dreptului de participare la procedură a
operatorilor, eliminându-se rezervarea dreptului de participare unităților protejate.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice conține prevederi care încurajează autoritățile contractante la
realizarea de achiziții publice responsabile social, dintre care exemplificăm prevederile art. 56 din Legea nr.
98/2016, prevederile art. 155 alin. (4) și (5) din același act normativ sau prevederile art. 20 alin. (11) din H.G.
nr. 395/2016. În ceea ce privește dispozițiile art. 56 din Legea nr. 98/2016, care conferă autorităților
contractante posibilitatea de a rezerva dreptul de participare la procedura de atribuire doar unităților protejate
autorizate conform Legii nr. 448/2006 și întreprinderilor sociale de inserție prevăzute de Legea nr. 219/2015, din
formularea textului de lege nu rezultă alte obligații stabilite în sarcina autorităților contractate care uzează de
această posibilitate, în afara celei referitoare la precizarea explicită în anunțul/invitația de participare a
articolului 56 ca temei legal al procedurii de atribuire. Pe cale de consecință, strict din punct de vedere al
legislației în domeniul achizițiilor publice, inițierea, derularea și finalizarea unor proceduri de atribuire cu
rezervarea dreptului de participare doar unităților protejate autorizate conform Legii nr. 448/2006 nu este
condiționată de alte elemente și/sau prevederi legale. Cu toate acestea, referitor la modificarea condiției
speciale de rezervare a dreptului de participare la procedura de atribuire doar unităților protejate, în
conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care, după publicarea unui anunț
de participare, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are
mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.
În acest sens, dispozițiile alin. (2) lit. d) din articolul mai sus menționat statuează că „autoritatea contractantă
are obligația de a prelungi termenul limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin.
(1) conduc la ajustări/completări ale specificațiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacția
potențialilor ofertanți, cu excepția modificărilor substanțiale care conduc la anularea procedurii de atribuire
deoarece: a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziției publice încât au ca efect
schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce
afectează nivelul de competiție sau schimbă piața de profil la care se adresează; b) conduc la modificări
substanțiale a criteriilor de calificare și selecție, în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi,
fapt ce determină restrângerea competiției, sau favorizarea unor anumiți operatori economici.” Prin urmare,
pornind de la prevederile legale menționate mai sus, precizăm că autoritatea contractantă, în baza principiului
asumării răspunderii, apreciază, în funcție de situația concretă, în cazul de față impactul modificărilor legislative
aduse de O.U.G. nr. 60/2017, în ce măsură modificarea condiției speciale în cauză, poate/nu poate constitui o
modificare substanțială în sensul art. 55 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Cu privire la posibilele efecte generate
de modificarea prevederilor art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 asupra procedurii de atribuire supusă analizei
noastre, vă recomandăm să vă adresați inițiatorului actului normativ anterior menționat, respectiv Ministerului
Muncii și Justiției Sociale, în vederea obținerii unui punct de vedere cu privire la acest aspect. Totodată, aducem
în discuție dreptul operatorului economic de a formula contestație pe cale administrativ-jurisdicțională sau
judiciară potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, dacă se consideră vătămat într-un drept al său ori într-
un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante, în cazul de față dacă se consideră că eliminarea
condiției speciale nu se justifică, conduce la încălcarea prevederilor art. 55 din H.G. nr. 395/2016 și a principiilor
care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
12. Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire
Speta 641. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante de a solicita, raportat
la prevederile art. 124 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, prelungirea valabilității ofertelor și a garanțiilor de
participare depuse de către ofertanți în cadrul unei proceduri de achiziție publică și după data de expirare a
acestora sau se impune anularea procedurii de atribuire.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 211 din Legea nr. 98/2016, procedura de atribuire se finalizează doar prin
încheierea contractului de achiziție publică sau prin anularea procedurii, cazurile de anulare a procedurii de
atribuire fiind expres şi limitativ prevăzute la art. 212 şi art. 213 din lege. În același timp, potrivit art. 143 alin.
(1) şi art. 146 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de
achiziţie publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare şi nu are dreptul
să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea
circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a
principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Lege. Astfel, potrivit art. 212 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: “a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare
sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă; b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi
comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare; c) dacă încălcări ale
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune modificarea/eliminarea unor specificaţii
tehnice/cerinţe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire astfel
încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar autoritatea contractantă se află în
imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achiziţiilor publice
reglementate la art. 2 alin. (2); e) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea
fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă.”. Potrivit dispoziţiilor alin. 2
al aceluiaşi articol, prin „încălcări ale prevederilor legale” se înţelege „situaţia în care, pe parcursul procedurii
de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta
măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)”. În ceea ce
privește perioada de valabilitate a ofertelor și a garanțiilor de participare, precizăm că, în conformitate cu
prevederile art. 124 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în
anunţul/invitaţia de participare şi în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă
toate etapele până la momentul încheierii contractului/acordului-cadru.” De asemenea, potrivit prevederilor
alin. (3) ale aceluiași articol „Atunci când stabilește perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea
contractantă va lua în considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza și evaluarea ofertelor,
perioada necesară pentru verificările legate de aceste activități, precum și perioada legală prevăzută pentru
rezolvarea eventualelor contestații. Autoritatea contractantă are obligația de a solicita prelungirea valabilității
ofertelor, precum și, după caz, a garanției de participare, în situații excepționale care impun o astfel de
prelungire. În cazul în care un operator economic nu se conformează acestei solicitări, oferta sa va fi respinsă ca
fiind inacceptabilă.” Astfel, pentru a evita crearea unor circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de
atribuire, autoritatea contractantă are posibilitatea de a solicita tuturor ofertanților prelungirea garanțiilor de
participare și a ofertelor (în situația în care acestea se află în interiorul perioadei de valabilitate) sau, după caz,
reconfirmarea ofertelor și reconstituirea garanției de participare (în situația în care acestea au expirat), cu
respectarea principiului nediscriminării și al tratamentului egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, cu scopul
de a nu crea un eventual avantaj competitiv pentru anumiți ofertanți.
Speta 443. Consiliere metodologică privind impactul modificărilor în domeniul fiscal (respectiv trecerea
contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajator la angajat, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal) asupra procedurilor de atribuire aflate în derulare și modul de abordare a acestor aspecte în practică.
Raspuns:
În funcție de etapa în care se află fiecare procedură de atribuire, pot fi luate de către autoritatea contractantă
mai multe tipuri de măsuri, după cum urmează: În cazul procedurilor de atribuire aflate la data de 01.01.2018
înainte de data limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă va putea publica un anunț de tip erată,
în baza art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, pentru clarificarea modului de elaborare a ofertelor de către
potențialii ofertanți în sensul respectării prevederilor O.U.G. nr. 79/2017, precum și, dacă este cazul, pentru
modificarea anumitor informații deja publicate care vor necesita corelare cu noile prevederi în domeniul fiscal.
În cazul procedurilor de atribuire aflate la data de 01.01.2018 în oricare din etapele de după data limită de
depunere a ofertelor, conformitatea ofertelor depuse se apreciază prin raportare la modul de respectare a
cerințelor prevăzute în documentația de atribuire, respectiv a instrucțiunilor privind modul de completare a
propunerii tehnice și financiare din cadrul fișei de date și cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare la
momentul depunerii ofertelor. Conform art. 143 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are
obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind
câștigătoare prin întrunirea tuturor condițiilor/aspectelor prevăzute atât în documentația de atribuire, cât și de
legislația aplicabilă la momentul semnării contractului. Astfel, autoritatea contractantă va finaliza procedura de
atribuire, urmând ca după încheierea contractului să procedeze la modificarea acestuia în vederea respectării
noilor prevederi legislative în domeniul fiscal, conform celor expuse la pct. I al prezentei notificări. În acest caz,
se recomandă ca încheierea actului adițional de modificare a contractului de achiziție să se realizeze imediat
după semnarea contractului, întrucât contractul încheiat după 01.01.2018 în forma inițială, în baza legislației
aplicabile la momentul inițierii procedurii, este neconform cu noile prevederi în domeniul fiscal.
12.1 Comisia de evaluare
Speta 524. consiliere metodologică cu privire la legalitatea numirii membrilor consiliului local în cadrul
comisiilor formate la nivelul localității, în diverse scopuri (achiziții publice, analize, recepții).
Raspuns:
În primul rând precizăm că instituția noastră nu se poate pronunța decât cu privire la componența comisiilor de
evaluare constituite în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziții publice, modul de constituire a
celorlalte comisii (de analiză, de recepție) nefăcând obiectul legislației privind achizițiile publice, sectoriale și
concesiunile de lucrări/servicii. Astfel, potrivit art. 126 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, “Autoritatea
contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru,
persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor şi, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie
într-o comisie de evaluare, din care pot face parte membri aparţinând compartimentelor autorităţii
contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate
contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante”. Prin urmare, având în vedere că membrii consiliului
local nu fac parte din compartimentele Primăriei, aceștia nu pot fi numiți în cadrul comisiilor de evaluare
constituite de aceasta în vederea atribuirii unor contracte de achiziții publice.
Speta 504. Consiliere metodologică privind posibilitatea și modalitatea integrării în cadrul procesului de
evaluare, a reprezentaților agenției internaționale care asigură finanțarea parțială a proiectului derulat de
entitatea contractantă, astfel încât să se respecte obligațiile asumate prin Acordul de împrumut dintre
Agenția Internațională în cauză și România.
Raspuns:
După cum cunoașteți, entitatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea contractelor
sectoriale/acordurilor-cadru, persoane cu competențe relevante responsabile pentru evaluarea ofertelor și, după
caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare din care pot face parte membri
aparținând compartimentelor entității contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al
contractului/acordului-cadru este o altă entitate contractantă, din cadrul respectivei entități contractante (art.
132 alin. (1) și (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016). Potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) – (3)
din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016: „(1) Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, membrii
comisiei de evaluare și experții cooptați au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului
ofertelor/solicitărilor de participare, precum și asupra oricăror altor informații prezentate de către
candidați/ofertanți în procedura de atribuire. (2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se
sancționează conform legii. (3) Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare
au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați și persoane împuternicite de
către ANAP”. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (1) și (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
394/2016, comisia de evaluare și experții cooptați au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de
confidențialitate și imparțialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 135 din același act normativ
și prin care confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese, această
declarație trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuțiilor specifice, după data
și ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor. Având în vedere cele arătate mai sus, din
care rezultă obligația entității contractante, prin intermediul comisiei de evaluare, de a asigura protejarea
confidențialității ofertelor și a solicitărilor de participare, precizăm că, în prezent, nu există posibilitatea legală
de a introduce reprezentații agenției care asigură finanțarea parțială a proiectului în cadrul procesului de
evaluare a ofertelor. În subsidiar, precizăm că dosarul achiziției sectoriale are caracter de document public
ulterior finalizării procedurii de atribuire, accesul persoanelor la dosarul achiziției sectoriale realizându-se cu
respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de
interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate
sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii (a se vede art. 231 alin. (4) și (5) din Legea
nr. 99/2016).
Speta 431. Consiliere metodologică privind aplicarea prevederilor art. 126 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, în
sensul că: I. Autoritatea contractantă nominalizează printr-un act administrativ persoanele care constituie
comisia de evaluare pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, atunci când contractele
respective sunt de complexitate redusă; II. În situația în care autoritatea contractantă nu se află în prezența
unor contracte de complexitate redusă, de fiecare dată, se impune să nominalizeze prin act administrativ
persoanele care fac parte din componența comisiei de evaluare, în conținutul acesteia urmând a se face în
mod expres mențiune și cu privire la achiziția publică propriu-zisă.
Raspuns:
Conform art. 126 din H.G. nr. 395/2016, „(1) Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, (…), persoane
cu competențe relevante responsabile pentru evaluarea ofertelor (…)”. […]. (3) În cazul în care evaluarea
solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată (…), autoritatea contractantă poate
desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi numiți experți cooptați, (…). (4) Nominalizarea
persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord-
cadru în parte, cât și pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, în acest din urmă caz aplicându-se
când contractele respective sunt de complexitate redusă. (5) În cazul procedurilor cu mai multe etape,
nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte
cât și pentru toate etapele. (6) Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii
de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor. […]. (9) Autoritatea
contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare. (10)
Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă
numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini
atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare”. Astfel, după cum rezultă din economia
textului de lege citat mai sus, legiuitorul pune în sarcina autorității contractante atât obligații, cât și unele
drepturi pe care le are aceasta în raport cu componența comisiei de evaluare, respectiv: - desemnarea membrilor
comisiei de evaluare; - după caz, desemnarea specialiștilor externi; - numirea persoanei responsabile cu
derularea procedurii; - nominalizarea membrilor de rezervă; - înlocuirea unui membru al comisiei de evaluare cu
un membru de rezervă, dacă situația o va impune. Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare
se realizează la atribuirea fiecărui contract/acord cadru, excepția de la această prevedere fiind aplicabilă numai
în situația în care se atribuie contracte/acorduri-cadru de complexitate redusă conform alin. 4 al articolului mai
sus menționat. Din contextul celor prezentate, reiese faptul că toate acțiunile de numire a comisiei, stabilire a
componenței acesteia, precum și orice modificare adusă acțiunilor inițiale se îndeplinesc pe cale de act
administrativ al conducătorului autorității contractante, toate aceste acțiuni fiind realizate în regim de putere
publică de către autoritatea contractantă conform Legii nr. 544/2004. În concluzie, față de cele arătate mai sus
precizăm că: I. în situația în care se atribuie contracte/acorduri-cadru de complexitate redusă autoritatea
contractantă are dreptul de a constitui o singură comisie de evaluare pentru atribuirea tuturor acestor
contracte/acorduri-cadru, numirea comisiei de evaluare realizându-se printr-un singur act administrativ al
conducătorului autorității contractante, în conținutul acestuia fiind precizate expres limitele în care își derulează
activitatea comisia de evaluare. II. în cazul în care nu se află în prezența unor contracte/acorduri-cadru de
complexitate redusă, autoritatea contractantă va stabili componența comisiei de evaluare pentru atribuirea
fiecărui contract de achiziție publică/acord-cadru în parte, de asemenea prin act administrativ al conducătorului
autorității contractante.
Speta 376. Autoritatea contractantă are în vedere demararea unor proceduri de achiziție publică în vederea
atribuirii de contracte de servicii și lucrări. Sursa de finanțare a proiectelor de investiții (reabilitare,
modernizare, extindere și dotare) sunt fondurile structurale (Programul Operațional Regional 2014-2020),
bugetul de stat și bugetul local. Conform ghidurilor solicitantului, solicitantul eligibil este Unitatea
Administrativ Teritorială Județul X, care este beneficiarul contractelor de finanțare și care are calitatea de
autoritate contractantă a achizițiilor publice derulate în cadrul proiectelor. Beneficiarii de folosință (de
dotație) ai proiectelor sunt diverse instituții și servicii subordonate Consiliului Județean X, cu personalitate
juridică (muzee, spitale, ș.a.). În vederea evaluării ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție
publică, autoritatea contractantă are nevoie de sprijinul specialiștilor care își desfășoară activitatea în cadrul
respectivelor instituții și servicii publice subordonate. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu
privire la modalitatea de includere a specialiștilor din cadrul instituțiilor și serviciilor publice subordonate, în
procesul de evaluare al ofertelor ca membri în comisia de evaluare în baza prevederilor art. 126 alin. (2) din
H.G. 395/2016 sau ca experți cooptați în baza prevederilor art. 126 alin. (2) din H.G. 395/2016.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „din cadrul comisiei de evaluare pot face parte
membri aparţinând compartimentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al
contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante”.
În ceea ce privește experții cooptați precizăm că potrivit prevederilor art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2006, „În
cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul
achizițiilor publice, ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice,
autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi numiți experți
cooptați, care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii de servicii
auxiliare achiziției”. În baza dispozițiilor art. 128 alin. (1) din hotărârea de Guvern sus-menționată, experții
cooptați pot fi desemnați încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție
de problemele care ar putea impune expertiza acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experților
cooptați se precizează atribuțiile și responsabilitățile specifice deținute pe parcursul procesului de evaluare.
Experții cooptați nu au drept de vot, însă în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și a mandatului
primit în baza deciziei de desemnare, precum și a competențelor personale, aceștia procedează la întocmirea
unor rapoarte de specialitate asupra cărora își exprimă punctul de vedere, pe baza propriei expertizei pe care o
dețin. Acest raport de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul
procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Având în vedere că din
informațiile furnizate rezultă că beneficiarul contractelor de finanțare solicită sprijinul specialiștilor din cadrul
instituțiilor și serviciilor publice, care sunt beneficiarii de folosință (de dotație) ai respectivelor proiecte,
apreciem că în această situație devin incidente prevederile art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, așa
cum rezultă din prevederile invocate anterior, experții externi sunt cooptați din afara autorității contractante,
iar persoanele specializate din cadrul autorității contractante, sau, în cazul în care beneficiarul final al
contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorități contractante,
pot fi numite numai în cadrul comisiei de evaluare, așa cum prevede art. 126 alin.(2) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 373. Consiliere metodologică privind posibilitatea ca membrii comisiei de evaluare să fie numiți din
cadrul persoanelor care oferă servicii de achiziție auxiliare.
Raspuns:
Conform art. 126 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „ (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna,
pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, persoane cu competențe relevante
responsabile pentru evaluarea ofertelor și, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o
comisie de evaluare. (2) În sensul prevederilor alin. (1), din cadrul comisiei de evaliare pot face parte membri
aparţinând compartimentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al
contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante.”
Din aceste prevederi reiese cu claritate faptul că membrii comisiei de evaluare sunt desemnați din cadrul
autorității contractante care organizează procedura și/sau, după caz, din cadrul autorității contractante care
este beneficiarul final al achiziției. Situația când în activitatea comisiei de evaluare intervin experți cooptați din
afara autorității contractante (care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către
furnizorii de servicii auxiliare achiziției) este expres reglementată la alin. (3) al articolului mai sus menționat,
aceştia neavând drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, iar competenţele lor limitându-se în exclusivitate
asupra problemelor specifice ce au impus cooptarea lor. Prin urmare, experții cooptați nu sunt membri ai
comisiei de evaluare. În ceea ce privește prevederile art. 2 alin. (6) din H.G.nr. 395/2016, „(…) servicii auxiliare
achiziției, în vederea sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, (…) vizând
toate etapele de la planificarea/pregătirea procesului, (…) inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare
și/sau soluționarea contestațiilor”, subliniem că sintagma activitatea comisiei de evaluare, trebuie înțeleasă prin
prisma atribuțiilor comisiei de evaluare de la art. 127 alin. (1) din H.G.nr. 395/2016. Așadar, serviciile de
consultanță, denumite servicii auxiliare achiziției, achiziționate de către autoritatea contractantă în vederea
sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, pot viza inclusiv activitatea
comisiei de evaluare. Nu în ultimul rând, subliniem că formularea „administrarea procedurilor de atribuire în
numele și în benficiul autorității contractante” din cuprinsul definiției activităților de achiziție auxiliare (art. 3
alin (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016) nu se referă la includerea în comisia de evaluare, ca membri cu drept de
vot, a persoanelor care oferă servicii de achiziție auxiliare, ci la activitățile de achiziție auxiliară desfășurate de
unitățile de achiziții centralizate.
Speta 372. Posibilitatea participării reprezentanților societății civile, cu statut de observatori, la întrunirile
comisiei de evaluare.
Raspuns:
În conformitate cu art. 129 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 „cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la
întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați,
precum și persoanele împuternicite de către ANAP”. Potrivit art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în cazul în
care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achizițiilor
publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea
contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi, numiți experți cooptați, care
desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii de servicii auxiliare
achiziției.” Totodată, în conformitate cu art. 128 alin. (2), (3) și (5) din același act normativ, propunerea privind
cooptarea experților externi, respectiv necesitatea participării acestora la procesul de evaluare se justifică, ei
având obligația de a întocmi rapoarte de specialitate destinate să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor
câștigătoare. Astfel, scopul experților cooptați este sprijinirea comisiei de evaluare în vederea analizării
solicitărilor de participare/ofertelor și stabilirii ofertei/ofertelor câștigătoare, pe baza expertizei lor aprofundate
în domeniul achizițiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale
specifice. Având în vedere că din cele prezentate reiese că participarea reprezentanților societății civile la
lucrările comisiilor de evaluare s-ar realiza în scopuri de observare și nu în vederea sprijinirii comisiei de evaluare
în scopul stabilirii ofertei/ofertelor câștigătoare, pe baza expertizei lor, aceștia nu sunt experți cooptați. Pe cale
de consecință, având în vedere cele de mai sus, reprezentanții societății civile au dreptul de a participa, cu
statut de observatori, doar la ședințele de deschidere a ofertelor, în cazul în care acestea se organizează,
conform legislației (mai exact în cazul procedurilor care nu se desfășoară prin mijloace electronice), neavând
dreptul de a participa la celelalte întruniri ale comisiilor de evaluare.
Speta 78. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la calitatea în care salariați ai autoritatății
contractante X pot fi desemnați pentru sprijinirea activității comisiei de evaluare a ofertelor numită în
cadrul unei proceduri de atribuire desfășurate de o autoritate contractantă Y aflată în subordinea autorității
contractante X. Totodată, înțelegem că termenul de deschidere a ofertelor a expirat, procedura de atribuire
aflându-se în prezent în faza de evaluare a DUAE.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) și art. 128 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care
comisia de evaluare numită în cadrul unei proceduri de atribuire întâmpină dificultăți pe parcursul procesului de
evaluare din cauza faptului că evaluarea ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achizițiilor
publice, ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea
contractantă poate desemna, pe lângă aceasta, specialiști externi, numiți experți cooptați. Prin urmare, în speța
de față, având în vedere că AC Y se află în subordinea AC X, în opinia noastră salariații acesteia din urmă, care
este for tutelar superior al autorității contractante Y, pot sprijini activitatea comisiei de evaluare în cauză, în
calitate de experți cooptați, desemnați în condițiile legii. Subliniem că activitatea experților cooptați pe lângă
comisia de evaluare trebuie să se realizeze cu respectarea art. 128 din H.G. nr. 395/2016, în sensul că aceștia nu
au drept de vot, ci întocmesc un raport de specialitate destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare.
Speta 40. Consiliere metodologică cu privire la calificarea necesară pentru persoanele din cadrul autorității
contractante care pot fi abilitate să analizeze amendamentele ofertanților la modelul de contract și să emită
concluzii legale.
Raspuns:
Privitor la calificarea necesară pentru persoanele din cadrul autorității contractante care pot fi abilitate să
analizeze amendamentele ofertanților și să emită concluzii legale, vă comunicăm că legislația în materia
achizițiilor publice nu conține prevederi distincte referitoare la calificarea membrilor comisiei de evaluare, dar
conține prevederi referitoare la posibilitatea desemnării, pe lângă comisia de evaluare, de specialişti externi,
numiţi experţi cooptaţi, în situațiile în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză
aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele
contractuale specifice (conform art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Totodată, conform art. 2 alin. (1), alin.
(3) lit. e) și alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, „(1) În vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă
înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din
minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în
domeniul achiziţiilor. (...) (3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin
compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale: (...) e)
aplică şi finalizează procedurile de atribuire; (...)(4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au
obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.”
Speta 5. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea legală ca membrii unei comisii de evaluare să se
afle în relații de subordonare ierarhică față de președintele acestei comisii, care nu are drept de vot.
Raspuns:
Introducerea unei prevederi legale potrivit căreia membrii comisiei de evaluare să nu se afle în relații de
subordonare unii față de ceilalți (în speță art. 126 alin (8) din H.G. nr. 395/2016), a avut în vedere tocmai
necesitatea ca membrii comisiei să fie imparțiali și să-și exercite în mod liber atribuțiile ce le revin potrivit legii,
fără a exista posibilitatea ca ei să se lase influențați de o eventuală relație de subordonare ierarhică. În acest
sens, apreciem că existența sau inexistența dreptului de vot al unui membru al comisiei (în speță președintele
acesteia) nu prezintă relevanță. Cu toate acestea, reglementarea în acest sens nu este foarte strictă, art. 126
alin. (8) din H.G. nr. 395/2016 având aplicabilitate numai în măsura în care structura organizatorică a autorității
contractante permite acest lucru. Prin urmare, precizăm că în situația în care structura organizatorică a
autorității contractante nu permite constituirea comisiei de evaluare din persoane care să nu fie în relație de
subordonare ierarhică unele față de altele, responsabilitatea pentru măsurile întreprinse cu scopul diminuării
impactului rezultat aparține conducătorului autorității contractante.
Speta 4. În ce moment al procedurii se desemnează membrii comisiei de evaluare?

Raspuns:
Potrivit art. 126 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru
atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor
și, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare. Astfel, legislația în
domeniul achizițiilor publice nu prevede o obligație explicită cu privire la momentul desemnării membrilor
comisiei de evaluare, însă aceasta trebuie să se asigure că la momentul demarării procesului de evaluare a
solicitărilor/ofertelor a întreprins toate demersurile legale necesare aplicării în mod corespunzător a dispozițiilor
legale sus-menționate.
12.2 Verificarea și evaluarea ofertelor
Speta 683. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea întoarcerii într-o etapă anterioară de evaluare
a unei proceduri de atribuire, respectiv în etapa de evaluare DUAE, întrucât comisia de evaluare a constatat,
după trecerea în faza de evaluare a propunerilor tehnice, că un anumit ofertant se încadrează în motivele
de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În conformitate cu art. 166 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016, atunci când ia decizia de a respinge un ofertant, pe
baza unui document constatator, comisia de evaluare are obligația de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea
condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în eventualitatea în
care documentul constatator reflectă într-adevăr îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin.
(1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura de atribuire
ofertantul respectiv. În altă ordine de idei, potrivit art. 193 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, la momentul
depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor, DUAE servește ca dovadă preliminară în locul certificatelor
eliberate de către autoritățile publice sau de către terți care confirmă inclusiv că operatorul economic nu se află
în niciuna din situațiile de excludere menționate la art. 164, 165 și 167 din același act normativ. În același timp,
art. 169 din Legea nr. 98/2016 stabilește obligația autorității contractante de a exclude un operator economic în
orice moment al procedurii de atribuire în care ia la cunoștință că operatorul economic se află, având în vedere
acțiunile sau inacțiunile săvârșite înainte sau în cursul procedurii, în una dintre situațiile prevăzute la art. 164,
165 și 167, de natură să atragă excluderea din procedura de atribuire. Prin urmare, în situația în care autoritatea
contractantă constată incidența obligației prevăzute la art. 169 din Legea nr. 98/2016, având în vedere că acest
lucru se poate întâmpla în orice moment al procedurii și deci inclusiv în oricare dintre fazele de verificare a
ofertelor, oferta respectivă va fi respinsă la acel moment, cu informarea ofertantului conform art. 215 din Legea
nr. 98/2016. Având în vedere că, în situația de față, autoritatea contractantă a luat la cunoștință despre
documentul constatator în faza de verificare a propunerilor tehnice, în măsura în care acesta reflectă într-adevăr
îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, considerăm că nu
este necesară întoarcerea în faza de evaluare a DUAE, mai ales că tehnic, în sistem, faza de evaluare DUAE și
faza de evaluare a propunerilor tehnice se realizează concomitent, fiind suficientă modificarea stării de evaluare
a ofertantului respectiv din „Admis” în „Respins”.
Speta 671. Pe parcursul derulării unei procedurii simplificate inițiate la data de 01.02.2018, ulterior
finalizării etapelor de evaluare DUAE, tehnică și financiară, a fost declarat admis un singur ofertant, căruia i
s-a solicitat prezentarea documentelor justificative suport, în vederea susținerii/demonstrării informațiilor
prezentate în DUAE cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare. Deși prin solicitarea transmisă
ofertantului i s-a comunicat termenul limită până la care trebuie să depună documentele justificative (data
de 17.05.2018), ofertantul declarat admis a încărcat documentele în cauză cu întârziere de o zi, respectiv în
data de 18.05.2018. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea acceptării
documentelor depuse de ofertant în vederea finalizării procedurii, prin raportare la dispozițiile legale în
vigoare la data lansării procedurii de atribuire, respectiv 01.02.2018.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, înainte de atribuirea contractului de achiziție
publică, autoritatea contractantă, prin intermediul comisiei de evaluare, solicită ofertantului clasat pe primul loc
după aplicarea criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze
îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE. În acest
sens, în temeiul art. 65 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația să deschidă în SEAP
sesiunea pentru prezentarea documentelor-suport aferente DUAE depuse de ofertantul de pe primul loc, precum
și să acorde un termen de răspuns. Astfel, potrivit prevederilor legale sus-menționate, important este ca, în
cadrul acestei etape, autoritatea contractantă să se asigure că ofertantul declarat admis probează îndeplinirea
criteriilor de calificare și selecție prin depunerea tuturor documentelor justificative relevante, susținând, prin
urmare, în acest sens informațiile prezentate în cadrul DUAE. De asemenea, precizăm că autoritatea
contractantă trebuie să aibă în vedere ca prin solicitarea transmisă ofertantului în cauză privind depunerea
documentelor justificative, să acorde acestuia un termen de răspuns rezonabil, calculat ca atare prin raportare la
volumul și complexitatea informațiilor/documentelor ce trebuie depuse, precum și la perioadele de timp
necesare obținerii documentelor respective, impuse de termenele de eliberare stabilite de autoritățile emitente.
Prin urmare, apreciem că decizia autorității contractante, de a accepta documentele justificative depuse de
ofertantul în cauză, se va lua ținând cont de complexitatea informațiilor/documentelor ce trebuiau depuse,
timpul alocat în mod corespunzător depunerii informațiilor/documentelor respective, motivele reale care au stat
la baza întârzierii depunerii acestora, important fiind, în consecință, ca, prin depunerea tuturor documentelor
justificative să fie atins scopul pentru care acestea au fost solicitate, respectiv ofertantul admis să dovedească
îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție, astfel cum acestea au fost stabilite de autoritatea contractantă în
documentele achiziție, iar ofertantul a confirmat, în prealabil, îndeplinirea acestora în DUAE.
Speta 666. Autoritatea contractantă a inițiat o procedură simplificată pentru atribuirea unui contract de
lucrări în data de 21.12.2017 (data publicării anunțului de participare simplificat), valoarea estimată având
la bază legislația în domeniul fiscal anterioară publicării în Monitorul Oficial al României a O.U.G. nr.
79/2017. Astfel, deși la momentul lansării procedurii de atribuire prevederile O.U.G. nr. 79/2017 nu era încă
în vigoare, respectivele prevederi erau deja cunoscute întrucât actul normativ în discuție fusese publicat în
Monitorul Oficial al României din data de 10.11.2017. După data limită de depunere a ofertelor în SEAP ce a
fost stabilită pentru 16.01.2018, la etapa de evaluare a propunerilor financiare, s-a constatat că unele dintre
ofertele financiare sunt fundamentate conform legislației în vigoare după data de 01.01.2018, iar una dintre
oferte este fundamentată conform prevederilor aplicabile înaintea datei de 01.01.2018. În acest context, se
solicită consiliere metodologică privind măsurile necesar a fi adoptate de către autoritatea contractantă în
această situație, în vederea respectării legislației în vigoare și a principiilor care stau la baza legislației în
domeniu.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) lit. h) și j) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are
atribuția de a verifica propunerile financiare prezentate de către ofertanți și de a stabili ofertele inacceptabile
și/sau neconforme și motivele care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii. Având în
vedere că pe parcursul derulării procedurii de atribuire, înainte de data limită de depunere a ofertelor, au apărut
anumite modificări legislative care au afectat informațiile deja publicate și modul de elaborare a ofertelor,
autoritatea contractantă avea obligația de a publica un anunț de tip erată conform art. 55 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, chiar dacă Notificarea ANAP nr. 264/05.02.2018 nu era încă publicată, existând în acest sens o
prevedere legală. Cu toate acestea, chiar și în situația în care autoritatea contractantă nu a publicat o astfel de
erată/clarificare, toți ofertanții, cu excepția unuia singur, și-au elaborat ofertele conform noilor prevederi
fiscale aduse de O.U.G. nr. 79/2017, ce au intrat în vigoare după data publicării anunțului de participare, dar
înainte de data limită de depunere a ofertelor, ofertanții având obligația de a elabora ofertele în conformitate cu
prevederile legale în vigoare la momentul depunerii ofertelor. În acest context, precizăm că potrivit art. 137
alin. (3) lit. d) din H.G. nr. 395/2016, oferta este considerată neconformă dacă propunerea financiară nu este
corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului,
sau constituie o abatere de la legislația incidentă, alta decât cea în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare,
având în vedere cele de mai sus și ținând cont de faptul că, în speța de față, majoritatea ofertanților și-au
elaborat ofertele în conformitate cu noile prevederi în domeniul fiscal, considerăm că autoritatea contractantă
poate respinge ca neconformă oferta depusă de singurul operator economic ce nu a respectat reglementările în
vigoare la momentul depunerii ofertei.
Speta 664. Procedura de atribuire inițiată de autoritatea contractantă în data de 13.04.2018, în vederea
atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect execuție lucrări, se află în etapa de finalizare a
procedurii de atribuire, respectiv la faza prezentării documentelor specifice finanțatorului în vederea
avizării. În urma verificărilor efectuate, finanțatorul a constatat că în etapa de analiză DUAE au fost
solicitate clarificări ce țin de etapa tehnică, precum și abateri la evaluarea propunerilor tehnice ale
ofertanților. În aceste condiții, având în vedere dispozițiile legale în vigoare la data lansării procedurii de
atribuire, respectiv 13.04.2018, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea autorității
contractante de a relua evaluarea de la etapa verificării DUAE, a ofertelor tehnice și ofertelor financiare,
fără a anula procedura de atribuire.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: „(2) Rapoartele
intermediare și raportul procedurii de atribuire se înaintează de către președintele comisiei de evaluare
conducătorului autorității contractante spre aprobare. (3) În cazul în care nu aprobă raportul procedurii,
conducătorul autorității contractante va motiva în scris decizia sa și poate, după caz: a) returna raportul, o
singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parțială; b) solicita o reevaluare completă, caz
în care o nouă comisie de evaluare va fi numită”. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.
101/2016, în situația în care se depune notificare prealabilă pentru o pretinsă încălcare a legislației privind
achizițiile publice, autoritatea contractantă poate dispune măsuri de remediere în acest sens și, respectiv, în
situația în care se depune contestație, autoritatea contractantă are obligația de a pune în aplicare decizia
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), decizie prin care se pot dispune măsuri pentru
remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. Totodată, în conformitate cu prevederile legale ale art.
214, alin. (2), art. 215, alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și conform prevederilor art. 65 alin. (3) din HG
nr. 395/2016 autoritatea contractantă are următoarele obligații: Art. 214 alin. (2) Legea nr. 98/2016: „(2) Pe
durata procesului de evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a transmite candidaților/ofertanților
rezultate parțiale, aferente fiecărei etape intermediare a acestui proces, respectiv rezultatul verificării
candidaturilor/DUAE și rezultatul evaluării ofertelor, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi”. Art. 65 alin. (3) din H.G. 395/2016: „(3) În urma finalizării
fiecăreia dintre fazele de verificare prevăzute la alin. (1) și (2), autoritatea contractantă comunică fiecărui
ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalți faptul că se trece la faza
următoare de verificare, cu respectarea prevederilor cap. IV secțiunea a 13-a din Lege”. Art. 215 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016: “(1) Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile
luate în ceea ce privește rezultatul selecției, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului
de achiziție publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la
motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu
implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu
mai târziu de 5 zile de la emiterea deciziilor respective”. Astfel, având în vedere obligația autorității
contractante de a comunica ofertanților rezultatele parțiale aferente fiecărei etape intermediare, comunicări
prin care se aduce la cunoștință fiecărui ofertant respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar
celorlalți faptul că se trece la faza următoare de verificare, concluzionăm faptul că ofertanții respinși, prin
efectul comunicării parțiale nu mai sunt implicați în procedura de atribuire, în contextul în care ofertantul nu
depune notificare prealabilă/contestație cu privire la decizia de respingere a autorității contractante și prin
decizia/hotărârea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor/instanței nu se dispun măsuri pentru
remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. În acest context, apreciem că posibilitatea autorității
contractante de a reevalua ofertele pe toate etapele intermediare ale procedurii de atribuire, este condiționată
de respectarea principiilor enunțate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările
ulterioare, respectiv autoritatea contractantă trebuie să se asigure că reevaluarea se poate face în mod unitar și
cu respectarea principiului tratamentului egal. În concluzie, raportat la prevederile invocate mai sus, în măsura
în care raportul procedurii nu a fost aprobat de către conducătorul autorității contractante, respectiv nu au fost
transmise comunicări cu privire la rezultatul procedurii de atribuire, apreciem că, după caz, în contextul
respectării principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, pot fi aplicabile prevederile art. 127
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Speta 653. Consiliere metodologică privind posibilitatea comisiei de evaluare de a considera ca fiind
suficientă, la evaluarea documentelor suport DUAE, prezentarea certificatelor de atestare fiscală numai
pentru sediul social (eventual și pentru punctele de lucru/sediile secundare aflate în județul/orațul în care
își află sediul entitatea contractantă) pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței privind obligațiile privind
plata impozitelor și taxelor locale, în cazul ofertantului clasat pe primul loc care deține un număr foarte
mare de puncte de lucru/sedii secundare
Raspuns:
Entitatea contractantă are obligația de a solicita și ofertantul clasat pe primul loc are obligația de a prezenta
certificatele de atestare fiscală și pentru punctele de lucru/sediile secundare înscrise în certificatul O.N.R.C.
Menționăm că raționamentul pentru care se solicită certificatele de atestare fiscală pentru toate punctele de
lucru/sediile secundare este acela că demonstrarea neîncadrării în prevederile art. 178 din Legea nr. 99/2016
trebuie realizată prin raportare la operatorul economic în ansamblul său, format din toate sediile
secundare/punctele de lucru ce îl reprezintă/intră în componența lui. Faptul că entitatea contractantă nu a
prevăzut în mod expres în documentele achiziției cerința privind prezentarea documentelor justificative de
neîncadrare în prevederile art. 178 din Legea nr. 99/2016 și pentru sediile secundare (în cazul în care acestea
există) nu poate constitui, în baza celor exprimate mai sus, un temei de nesolicitare/neprezentare a
documentelor în cauză, având în vedere că, prin participarea unui astfel de operator economic la procedură,
acesta trebuie să își asume răspunderea referitoare la îndeplinirea condițiilor de participare impuse prin
documentația de atribuire prin raportare la întreaga entitate pe care o reprezintă. Aceste concluzii se desprind și
din deciziile Curții de Apel Bacău menţionate (Decizia nr. 1562/11.04.2013 și Decizia nr. 1865/05.10.2012), unde
sunt invocate prevederile legale aplicabile, din afara cadrului legislativ din domeniul achizițiilor publice, care,
coroborat, conduc la concluzia că certificatele de atestare fiscală privind plata impozitelor și taxelor locale
trebuie prezentate și pentru sediile secundare/punctele de lucru. În ceea ce privește răspunsul operatorului
economic clasat pe primul loc, ce a comunicat entității contractante, la solicitarea documentelor suport DUAE,
că nu poate să prezinte certificatele de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale pentru toate punctele
de lucru/sediile secundare, motivând dificultăți și cheltuieli nejustificate privind obținerea acestor documente,
subliniem că rolul DUAE este tocmai acela de reducere a efortului administrativ aferent depunerii ofertelor
pentru toți operatorii economici participanți la procedura de atribuire, însă ofertantul clasat pe primul loc, cu
care entitatea contractantă urmează a încheia contractul de achiziție, are obligația de a depune toate
documentele ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE, obținerea acestor documente neputând fi considerată
„nejustificată”, având în vedere că încheierea contractului este condiționată de prezentarea acestor documente.
Referitor la posibilitatea entității contractante de a solicita în documentele achiziției să se prezente certificate
de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale numai pentru sediul social, invocând în sprijinul acestei
posibilități decizia pronunțată de Curtea de Apel Bacău unde se precizează că „În lipsa unei stipulații exprese în
sensul că se solicită certificat fiscal exclusiv pentru taxele și impozitele aferente sediului social, cerința din
documentația de atribuire nu poate fi interpretată decât prin prisma prevederilor legale”, menționăm
următoarele argumente suplimentare: La momentul emiterii deciziei în cauză, respectiv anul 2013, era în vigoare
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, care, prin prevederile art. 180 lit. c), instituia dreptul
autorității/entității contractante de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziție
publică orice ofertant/candidat care se afla în situația de neîndeplinire a obligațiilor de plată a impozitelor,
taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat. Or,
prevederile actuale ale legislației în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr. 98/2016 și Legea nr.
99/2016, instituie obligația autorității/entității contractante de a exclude orice operator economic ce nu și-a
îndeplinit obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat. Prin
urmare, deși din interpretarea per a contrario a mențiunilor din cadrul deciziei Curții de Apel citate anterior se
poate trage concluzia că există posibilitatea autorității/entității contractante de a stipula în mod expres în
documentația de atribuire că se solicită certificat de atestare fiscală doar pentru sediul social al operatorului
economic, având în vedere că legislația actuală nu mai prevede dreptul, ci obligația de a exclude din procedură
orice operator economic care și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor și taxelor, subliniem că o astfel de
stipulație expresă în documentația de atribuire nu este posibilă. Astfel, în baza celor sus-menționate, subliniem
că în vederea demonstrării neîncadrării în situațiile de excludere prevăzute la art. 178 din Legea nr. 99/2016,
entitatea contractantă va solicita, iar ofertantul (singur sau în asociere) va prezenta, documentele doveditoare,
cum ar fi certificate de atestare fiscală, pentru toate sediile/punctele de lucru din subordine.
Speta 645. Entitatea contractantă a inițiat procedura de atribuire (licitație deschisă) a acordului-cadru având
ca obiect furnizare de energie electrică pe o durată de 24 luni, valoarea estimată fiind de 33.038.681,96 lei,
fără TVA, iar valoarea aferentă unei durate de 30 zile (o lună) ar fi de aproximativ 1.375.000 lei/lună. În
prezent, entitatea contractantă a finalizat evaluarea ofertelor, urmând a dispune anularea procedurii de
atribuire, în temeiul art. 225 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 și a transmite celor doi ofertanți
comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire. În fapt, motivele care au determinat decizia de
anulare este reprezentat de respingerea celor două oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire, una
dintre ele fiind respinsă în etapele de evaluare a DUAE și a propunerilor tehnice, iar celalaltă fiind respinsă
întrucât ofertantul nu prezentat în termenul precizat de comisia de evaluare documentele-suport aferente
DUAE. Cunoscând faptul că procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin anularea acesteia, iar
contractul de furnizare energie electrică actual va înceta la data de 15.06.2018 (nespecificându-se dacă este
un contract sectorial sau un contract subsecvent aferent unui acord-cadru), ceea ce face imposibilă
finalizarea unei noi proceduri de atribuire competitive până la acea dată, se solicită consiliere metodologică
privind modalitatea legală prin care entitatea contractantă poate achiziționa energia electrică necesară
pentru desfășurarea activităților specifice.
Raspuns:
Având în vedere că entitatea contractantă urmărește să atribuie un nou acord-cadru, iar în etapa de organizare a
procedurii și atribuirea respectivului acord-cadru se înregistrează întârzieri (indiferent de motivele care au
cauzat respectivele întârzieri), care pot afecta activitatea entității contractante, aceasta trebuie să aibă în
vedere, în ipoteza în care are în derulare un acord-cadru cu același obiect, ca ultimul contract subsecvent al
acordului-cadru respectiv să fie încheiat pe o perioadă care să acopere necesitatea entității contractante până la
finalizarea procedurii de atribuire a noului acord-cadru (a se vedea dispozițiile art. 113 alin. (4) din H.G. nr.
394/2016). În schimb, dacă este vorba despre un contract sectorial, ținem să precizăm că acesta poate fi
modificat, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situațiile prevăzute la Cap. VI, Secțiunea a 2-
a „Executarea contractului sectorial” din Legea nr. 99/2016. În continuare, vom analiza și alte posibilități, cum
ar fi încadrarea într-una dintre situațiile reglementate prin art. 117 din Legea nr. 99/2016 sau incidența
dispozițiilor art. 24 din aceeași lege. Astfel, precizăm că nu am identificat elementele care să conducă la
întrunirea condițiilor necesare pentru aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare, în temeiul art. 117 din Legea nr. 99/2016. În acest sens, menționăm că potrivit art. 98
din H.G. nr. 394/2016, „înainte de inițierea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare, entitatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la
art. 117 din Lege și să justifice încadrarea în una dintre situațiile respective”, dar și faptul că entitatea
contractantă este responsabilă pentru modul de realizare a achizițiilor, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale
aplicabile (art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016). Referitor la prevederile art. 24 din Legea nr. 99/2016,
menționăm că acestea nu devin incidente în cazul de față, întrucât valoarea estimată, fără TVA, a cantității de
energie electrică necesare pe parcursul unei luni calendaristice (aproximativ 1.375.000 lei/lună) – care ar putea
fi considerată, în condițiile articolului de lege menționat anterior, un lot al achiziției sectoriale – depășește
valoric pragul instituit la alin. (1) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege, adică nu sunt îndeplinite în mod
cumulativ condițiile care ar fi permis aplicarea unei proceduri simplificate sau atribuirea directă a lotului
respectiv. Concluzionând, în funcție de situația de fapt existentă, se va avea în vedere posibilitatea modificării
contractului sectorial aflat încă în derulare sau, după caz, posibilitatea a atribui un ultim contract subsecvent a
cărui durată poate depăși durata de valabilitate a acordului-cadru – în situația în care entitatea contractantă are
în derulare un acord-cadru.
Speta 644. Ca urmare a analizării conținutului DUAE, autoritatea contractantă a solicitat clarificări
ofertanților cu privire la experiența similară, precum și retransmiterea DUAE-urilor revizuite cu informațiile
aferente. Având în vedere că unii dintre ofertanți au răspuns solicitării de clarificări prin transmiterea unor
adrese/documente probante (contracte, procese verbale de recepție solicitate totodată de autoritate) fără a
retransmite însă și DUAE-urile revizuite, se solicită consiliere metodologică cu privire la încadrarea sau nu a
ofertelor în cauză în prevederile art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, respectiv dacă, prin solicitarea
retransmiterii DUAE-ului cu informațiile menționate în adresele de răspuns se încalcă principiul
tratamentului egal.
Raspuns:
Pornind de la premisa că în speța dată autoritatea contractantă a aplicat o procedură de atribuire competitivă
prin intermediul SEAP, precizăm, în primul rând, că, potrivit prevederilor art. 65, precum și cele ale art. 132
alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care, în cadrul documentației de atribuire, a fost prevăzută obligația
îndeplinirii unor criterii de calificare și selecție comisia de evaluare are obligația verificării modului de
îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în parte prin analizarea conținutului DUAE în
conformitate cu prevederile cuprinse în Capitolul IV, Secțiunea a 8-a din Legea nr. 98/2016. În temeiul art. 209
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă,
prin intermediul comisiei de evaluare, are dreptul de a solicita clarificări/completări în scopul lămuririi unor
aspecte determinate de existența unor neconcordanțe între informațiile prezentate în cadrul DUAE, cu
respectarea principiilor tratamentului egal și a transparenței. Autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere
însă dispozițiile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora aceasta nu are dreptul ca prin
clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui
ofertant/candidat. Precizăm totodată că, în această fază de verificare DUAE, din cadrul procesului de evaluare,
comisia va avea în vedere și Notificarea nr. 245/2016. Astfel, conform notificării invocate mai sus, situațiile care
conduc la respingerea ofertei/candidaturii fără posibilitatea de a solicita clarificări privind DUAE vizează
inadvertențe de fond, respectiv reprezintă acele informații completate de către ofertanți/candidați care nu
confirmă îndeplinirea cerințelor minime de calificare/selecție formulate de către autoritatea contractantă în fișa
de date a achiziției. În acest sens, dispozițiile art. 137 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 prevăd în mod clar
că oferta este considerată inacceptabilă dacă a fost depusă de un ofertant care nu a completat DUAE în
conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă. Pe de altă parte, potrivit aceleiași notificări sus-
menționate, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări pentru inadvertențele de formă apărute
în completarea DUAE de către ofertanți/candidați, în condițiile în care informațiile sunt susținute de alte
precizări existente la nivelul aceluiași DUAE sau al DUAE depus de subcontractant/terț susținător/asociat.
Subliniem că situațiile în care sunt identificate inadvertențe de formă cu privire la DUAE prezentat în cadrul
ofertei/solicitării de participare, și care au condus la clarificarea unor informații, obligă la transmiterea de către
ofertanți/candidați, a unui DUAE revizuit. În același timp, conform prevederilor art. 196 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, autoritatea contractantă are posibilitatea de a „solicita candidaților/ofertanților să depună toate sau o
parte dintre documentele justificative ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE în orice moment pe durata
desfășurării unei proceduri de atribuire” dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfășurarea
corespunzătoare a procedurii, iar ofertanții au obligația să depună documentele solicitate. În cazul în care, în
temeiul art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, candidatul/ofertantul, căruia i se solicită clarificări, nu
transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau
clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. În speța dată
înțelegem că autoritatea contractantă, în urma analizării conținutului DUAE, a solicitat clarificări ofertanților
privind demonstrarea îndeplinirii cerinței referitoare la experiența similară, prevalându-și totodată de dispozițiile
legale sus-menționate prin solicitarea retransmiterii DUAE-urilor revizuite. Astfel, o parte dintre ofertanți a
probat îndeplinirea cerinței respective prin prezentarea diferitor adrese/documente relevante, fără a transmite
însă și documentul DUAE completat cu informațiile specifice în cauză solicitate de autoritate. Pe cale de
consecință, în măsura în care informațiile din cadrul adreselor/documentelor (contracte, procese verbale de
recepție) depuse de către ofertanții respectivi sunt concludente, demonstrând îndeplinirea cerinței referitoare la
experiența similară, și, prin urmare, scopul pentru care autoritatea contractantă a solicitat clarificări este atins,
apreciem că nu se justifică în acest caz incidența dispozițiilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, cu privire
la declararea ofertelor ca fiind inacceptabile, obligația autorității fiind însă de a se asigura de retransmiterea de
către ofertanți a DUAE-urilor completate în mod corespunzător, astfel încât să reflecte întocmai informațiile
prezentate în cadrul adreselor/documentelor depuse anterior privind demonstrarea îndeplinirii cerinței de
calificare. În acest sens, comisia de evaluare are dreptul de a transmite o nouă solicitare pentru retransmiterea
DUAE-urilor revizuite.
Speta 642. Consiliere metodologică privind posibilitatea acceptării unei oferte cu un preț neobișnuit de
scăzut, justificat de către ofertanți prin prisma prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Raspuns:
Potrivit art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobișnuit de
scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție
publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita
ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costurile propuse în respectiva
ofertă.” Alin. (5) al aceluiași articol prevede că „Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are
un preț neobișnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi
respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-
un termen corespunzător stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal.”
Analizând prevederile legislative mai sus menționate, se poate constata că, pentru a putea respinge o ofertă care
are un preț sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie
obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, este necesar ca
ofertantul să se regăsească în situația în care nu poate demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de
autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. Or în situația de față, la justificarea
diminuării tarifului orar ofertanți s-au prevalat de dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea 76/2002 conform cărora
„Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri
care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc
lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900
lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.” Prin urmare, în raport de
prevederile legale mai sus menționate, apreciem că în situația expusă, nu sunt incidente prevederile art. 137
alin. (3) lit. g) din Anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 639. Consiliere metodologică cu privire la obligaţia comisiei de evaluare de a solicita unui ofertant
clarificări privind termenul de garanţie ofertat, prevăzut în cadrul ofertei tehnice în următoarea situaţie :
autoritatea contractantă se află în etapa de evaluare a propunerilor tehnice în cadrul unei proceduri de
atribuire a unui contract de lucrări (procedură inițiată înainte de intrarea în vigoare a H.G. nr. 419/2018, act
normativ care aduce modificări normelor metodologice de aplicare a prevederilor legislative în materie de
achiziții publice, respectiv H.G. nr. 395/2016). În cadrul documentaţiei de atribuire respectiv în Fişa de date
a achiziţiei la pct. „Modul de prezentare a propunerii tehnice” şi în cadrul Caietului de sarcini a fost
prevăzut faptul că propunerea tehnică trebuie să cuprindă termenul de garanţie acordat, categoria de
importanţă a construcţiei precum şi sancţiunea respingerii ofertelor în cazul nerespectării cerinţelor minime
impuse prin caietul de sarcini sau a legislaţiei aplicabile. În etapa de evaluare a ofertelor, comisia de
evaluare a constatat că unul dintre ofertanţi a ofertat o perioadă de garanţie de 24 de luni, mai mică decât
garanţia minimă legală de 36 de luni prevăzută la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 10/1995, ceilalţi ofertanţi
ofertând garanţia legală.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din anexa la H.G. 395/2016 „autoritatea contractantă este
responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru (...) cu respectarea
tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, inclusiv a legislaţiei în domeniul disciplinei şi calităţii în construcţii
în cazul contractelor de lucrări. Autoritatea contractantă are obligaţia ca, la elaborarea documentaţiei de
atribuire, să prevadă în cadrul acesteia toate cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a
asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la derularea procedurii de atribuire, iar
operatorii economici participanţi la procedură au obligaţia să elaboreze ofertele în conformitate cu toate
cerinţele documentaţiei de atribuire impuse de autoritatea contractantă, cu respectarea legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice şi a legislaţiei specifice incidente contractului de achiziţie. Astfel, potrivit prevederilor art.
133 alin. (2) din anexa la H.G. 395/2016, propunerea tehnică elaborată de ofertanţi trebuie să corespundă
cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv, parte a documentaţiei de
atribuire. Ca urmare, dacă o anumită cerinţă a fost inclusă de autoritatea contractantă în caietul de sarcini şi nu
a fost contestată de operatorii economici potenţiali participanţi la procedura de atribuire, aceasta prezintă
relevanţă pentru modul de întocmire şi evaluare a propunerii tehnice, neîndeplinirea acestei cerinţe conducând
la respingerea ofertei ca neconformă potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 137 alin.
(3) lit. a) din anexa la H.G. 395/2016. În conformitate cu prevederile art. 209 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
98/2016, în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către ofertanţi sunt incomplete sau eronate
sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor
clarificări/completări ale documentelor prezentate în cadrul ofertelor, cu respectarea principiilor tratamentului
egal şi transparenţei şi fără să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant. De asemenea,
conform art. 134 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt
clarificările şi completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea ofertelor. Din prevederile sus-
menţionate rezultă că autoritatea contractantă are dreptul (nu obligaţia) să solicite clarificări sau completări ale
documentelor prezentate de ofertanţi numai atunci când din cuprinsul ofertei nu rezultă cu claritate dacă oferta
respectă cerinţele prevăzute în documentaţie şi autoritatea contractantă nu poate lua o decizie în acest sens,
clarificările şi completările necesare fiind astfel de natură formală sau de confirmare. Aşa cum este prevăzut
expres în cadrul art. 209 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin
clarificările/completările solicitate să aducă atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de
achiziţie publică reglementate la art. 2 alin. (2) din lege iar clarificările/completările nu trebuie să fie de natură
a determina apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant. Mai mult chiar, art. 134 alin. (6) din anexa la
H.G. nr. 395/2016 stipulează “în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei
de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi
considerată neconformă”. În situaţia prezentată, înţelegem că unul dintre ofertanţi a prevăzut în propunerea
tehnică un termen de garanţie neconform cu garanţia minimă legală prevăzută de art. 7 alin. (3) din Legea nr.
10/1995 pentru categoria de importanţă a construcţiei care face obiectul contractului de achiziţie, aşa cum a
fost aceasta stabilită în cadrul documentaţiei de atribuire, iar în cadrul ofertei nu se regăsesc alte informaţii care
ar susţine acordarea de către ofertat a garanţiei legale. În condiţiile în care propunerea tehnică nu respectă
cerinţele caietului de sarcini şi ale prevederilor legale incidente privind calitatea în construcţii, suntem de opinie
că autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite clarificări cu privire la conţinutul propunerii tehnice având
în vedere că, în acest caz, nu este necesară o clarificare formală sau de confirmare necesară pentru evaluarea
ofertei, ci o modificare a termenului de garanţie ofertat initial pentru a se conforma prevederilor privind
garanţia minimă legală. Or, prezentarea de către ofertant a unui termen de garanţie diferit de cel ofertat iniţial
reprezintă în fapt o modificare a conţinutului propunerii tehnice, ce ar determina apariţia unui avantaj evident în
favoarea ofertantului, precum şi încalcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie
publică. De asemenea, modificarea conţinutului propunerii tehnice, urmare solicitării unei clarificări a autorităţii
contractante, intră sub incidenţa art. 134 alin. (6) din anexa la H.G. nr. 395/2016. În ceea ce priveşte încadrarea
situaţiei în excepțiile reglementate la art. 134 alin. (7) lit a) şi b) din anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv în
categoria viciilor de formă sau a abaterilor tehnice minore, suntem de opinie că, în cazul prezentat, nu sunt
întrunite condiţiile expres şi limitativ reglementate de lege pentru aceste excepţii. Astfel, conform alin. (8) al
aceluiaşi articol nu pot fi considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care
prin completarea/corectarea lor ar conduce la depunerea unei noi oferte, iar, potrivit alin. (9) lit. e), nu pot fi
considerate abateri tehnice minore modificările care vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia a
exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte. În ceea ce priveşte viciile de
formă, acestea reprezintă, conform art. 135 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016 „acele erori sau omisiuni din
cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul
altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are
rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi
participanţi la procedura de atribuire”. Ca urmare, având în vedere că prevederea din propunerea tehnică, care
trebuie corectată, vizează o cerinţă de la care ofertanţii nu au posibilitatea să se abată, fiind o cerinţă minimă
obligatorie prevăzută de legislaţia privind calitatea în construcţii solicitată prin caietul de sarcini, iar corectarea
nu este susţinută în mod neechivoc de sensul/conţinutul altor informaţii existente în alte documente prezentate
de ofertant şi nu are un rol de clarificare sau confirmare, precum şi faptul că această corectare necesară ar
produce un avantaj în raport cu ceilalţi participanți la procedura de atribuire care au ofertat garanţia minimă
legală, suntem de opinie că situaţia nu poate fi încadrată ca viciu de formă sau abatere tehnică minoră. În
concluzie, precizăm că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare numită pentru procedura de atribuire
aflată în derulare, nu are obligaţia de a solicita clarificări privind termenul de garanţie ofertat care nu repectă
prevederile legale privind calitatea în construcţii şi cerinţele caietului de sarcini, iar situaţia nu poate fi
încadrată, conform informaţiilor transmise, ca abatere tehnică minoră sau ca viciu de formă, conform
prevederilor art. 134 alin. (7) lit a) şi b) din anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 588. Autoritatea contractantă a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată pe 8 loturi, având ca
obiect atribuirea serviciilor de proiectare pentru o serie de obiective prevăzute în loturile aferente
procedurii, care constau în: proiect tehnic + detalii de executie; caiete de sarcini și liste de cantități de
lucrări elaborate pe baza articolelor de deviz din normativele tehnice (cu prețuri și fără prețuri);
documentații necesare pentru obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor; asistență tehnică din partea
proiectantului pe întreaga durată de execuție a lucrărilor. Ca urmare a contestării rezultatului procedurii pe
loturile 1, 7 și 8, CNSC a dispus reevaluarea ofertelor, întrucât, așa cum reiese din rezoluția acestuia,
autoritatea contractantă nu a evaluat conform prevederilor legale ofertele operatorilor economici
participanți la procedură privind demonstrarea modalității de îndeplinire a uneia dintre activitățile
prevăzute în obiectul contractului, respectiv întocmirea documentațiilor necesare pentru obținerea
acordurilor, avizelor și autorizațiilor. În contextul în care autoritatea contractantă a formulat plângere
împotriva deciziei CNSC în instanță, iar Curtea de Apel a menținut Decizia CNSC, se solicită opinia cu privire
la modalitatea de reevaluare a ofertelor prin aplicarea conformă a legislației în materie, în speță,
posibilitatea de acceptarea sau nu din partea ofertantului a unor „contracte de colaborare” în vederea
prestării unor activități din contractul ce urmează a fi atribuit de către terțe entități având în vedere că
potrivit celor consemnate în cadrul deciziei CNSC serviciile în cauză pot fi prestate fie de către ofertant, fie
prin intermediul unui subcontractant.
Raspuns:
Conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, instanța competentă să soluționeze plângerea formulată de
către autoritatea contractantă, în temeiul art. 29 alin. (1) din același act normativ, împotriva deciziei pronunțate
de Consiliu, este curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei rază teritorială se află
sediul autorităţii contractante. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, „Hotărârea prin care
instanța soluționează plângerea este definitivă”. Întrucât, în cazul în speță, ca urmare a plângerii formulate în
instanță împotriva Deciziei CNSC, Curtea de Apel a menținut dispoziția dată de Consiliu, considerăm că
autoritatea contractantă are obligația de a duce la îndeplinire Hotărârea Curții de Apel, cu respectarea celor
consemnate în cadrul acesteia. Totodată, referitor la incertitudinea pe care autoritatea contractantă o are cu
privire la acceptarea sau nu din partea ofertantului a unor „contracte de colaborare” în vederea prestării unor
activități din contractul ce urmează a fi atribuit de către terțe entități, facem următoarele mențiuni cu privire la
distincția dintre „furnizor” și „subcontractant”, pe care legislația în materie de achiziții publice o reglementează
ca atare și pe care autoritatea contractantă trebuie să o aibă în vedere: Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit.
w) din Legea nr. 98/2016 prin „furnizor” se înţelege „entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse,
inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta,
care nu are calitatea de subcontractant” iar conform lit. yy) din cadrul aceluiaşi articol prin „subcontractant” se
înţelege „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau
furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte
din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea
tuturor etapelor necesare în acest scop”. Din analiza prevederilor sus-menţionate, rezultă că furnizorul este
entitatea care furnizează produse/prestează servicii către contractant, iar subcontractantul execută/furnizează
părţi sau elemente ale lucrărilor/construcţiei ori îndeplinește activităţi care fac parte din obiectul contractului,
răspunzând de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Astfel, subcontractantul
îndeplineşte activităţi care fac parte din obiectul contractului încheiat între contractantul principal și autoritatea
contractantă, fiind implicat în procesele tehnologice/specifice de îndeplinire a obiectului contractului. Spre
deosebire de subcontractant, furnizorul doar pune la dispoziția contractantului principal produse sau servicii,
după caz, fără a interveni în desfășurarea unor etape din acel contract, nefiind astfel implicat direct în
executarea contractului de achiziţie publică. Important de semnalat este faptul că subcontractantul, precum
ofertantul, este un „operator economic”, în sensul art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, respectiv
persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, grup sau asociere de astfel de persoane, „care oferă în
mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii”,
ca urmare, subcontractantul trebuie să fie autorizat pentru îndeplinirea activităţilor care îi sunt subcontractate.
Potrivit prevederilor legale în materie, în cazul în care intenționează să subcontracteze părți din contract,
ofertantul precizează în oferta sa partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze,
precum şi datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la
momentul depunerii ofertei (art. 55 din Legea nr. 98/2016). Totodată, în situația în care sunt prevăzute în
documentația de atribuire criterii de calificare cu privire la capacitatea de exercitare a activității profesionale
și/sau calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează servicii ori execută
lucrări, DUAE-ul depus de ofertant include, în termeiul art. 193 alin. (3) din lege, şi informaţii privind partea din
contract care urmează a fi subcontractată, având anexat, după caz, acordul de subcontractare. Subcontractanţii
propuşi de contractant trebuie să aibă capacitatea tehnică şi profesională pentru partea lor de implicare în
contractul care urmează să fie îndeplinit şi nu trebuie să se afle în situaţiile de excludere prevăzute la art. 164,
165 şi 167 din lege, potrivit dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi art. 174 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În acest sens,
subcontractantul/subcontractanții propus/propuși va/vor depune propriul DUAE. În cazul în care, ca răspuns la
cerințele caietului de sarcini, ofertantul decide ca anumite activități, ce pot fi considerate secundare în raport
cu cele principale aferente realizării obiectului contractului, urmează a fi îndeplinite prin externalizare de către
un alt operator economic, identitatea acestuia poate fi precizată în cadrul propunerii tehnice sau la momentul
implicării propriu-zise în contract, așa cum este prevăzut la art. 219 din Legea nr. 98/2016. În acest context,
menționăm că, luând în considerare definiția dată furnizorului de art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016,
citat mai sus, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere, în analiza ce stă la baza încadrării unui terț
drept ”furnizor” sau ”subcontractant” al ofertantului, dacă anumite operațiuni pe care le face respectivul terț
reprezintă, în fapt, doar lucrări accesorii de amplasare/instalare, situație în care nu se poate afirma că acesta
din urmă îndeplinește activități care fac parte din obiectul contractului. Relevantă în această analiză este și
anvergura pe care o au asemenea lucrări de instalare/amplasare sau a unor servicii suport, respectiv dacă ar
putea fi considerate drept o etapă/activitate distinctă în planificarea execuției respectivului contract, prin
raportare la etapele/activitățile aferente implementării unui contract, așa cum se disting acestea în metodologia
de execuție și graficul de implementare. În ceea ce privește implicațiile pe care le poate avea „terțul susținător”
în cadrul unei proceduri, precizăm că din coroborarea prevederilor art. 182 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 cu
cele ale art. 50 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, se desprinde concluzia că rolul acestui operator economic este de
a susține ofertantul privind îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară și/sau
capacitatea tehnică și profesională, intervenția acestuia în executarea unor părți din contract (asumată prin
angajamentul ferm depus în cadrul procedurii) devenind obligatorie doar în cazul în care contractantul întâmpină
dificultăți pe parcursul executării contractului de achiziție publică/acordului-cadru.
Speta 555. Consiliere metodologică cu privire la aplicabilitatea prevederilor art. 167 alin. (2) din Legea nr.
98/2016 în situația unui ofertant cu privire la care a fost deschisă procedura generală de insolvență, fiind
desemnat în acest sens un administrator special, fapt care exprimă intenția debitorului de a depune un plan
de reorganizare. În speță este vorba despre o procedură de atribuire aflată în derulare, ofertantul în cauză
fiind clasat pe primul loc în urma evaluării ofertelor, iar procedura generală de insolvență a fost deschisă
după termenul limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă aflând despre această situație în
urma solicitării documentelor justificative actualizate privind demonstrarea îndeplinirii tuturor criteriilor de
calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE.
Raspuns:
Potrivit art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu exclude din procedura de atribuire
un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvenţă atunci când, pe baza
informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabileşte că acesta are
capacitatea de a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru. Aceasta presupune că respectivul
operator economic se află fie în faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de
reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii curente, fie este în cadrul
fazei de reorganizare judiciară şi respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare aprobat
de instanţă”. În prezenta speță operatorul economic în cauză se află în faza de observație și a desemnat un
administrator special care are ca și atribuții, printre altele, să propună un plan de reorganizare, însă, potrivit art.
132 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, planul de reorganizare poate fi propus în termen de 30 de zile de la
data afișării tabelului definitiv al creanțelor. Or, potrivit încheierii Tribunalului prin care s-a deschis procedura
generală de insolvență, termenul pentru afișarea și comunicarea tabelului definitiv al creanțelor este stabilit
pentru o dată ulterioară prezentei. Având în vedere cele de mai sus, constatăm că până la acest moment
operatorul economic în cauză a luat măsura desemnării unui administrator special, exprimându-și astfel intenția
de a depune un plan de reorganizare, însă nu există elemente suficiente pentru a aprecia cu privire la
fezabilitatea planului de reorganizare, care să permită continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii
curente. Astfel, în acest caz, numai autoritatea contractantă, pe baza informațiilor și a documentelor prezentate
de operatorul economic aflat în observație, va putea stabili dacă acesta are capacitatea de a executa contractul
de achiziție publică, ținând cont de măsurile adoptate privind continuarea activității și dacă îndeplinește
condițiile de admisibilitate în procedură, având posibilitatea ca în acest scop să solicite
documentele/informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru clarificarea situației și
demonstrarea credibilității acestuia.
Speta 496. În cadrul unei proceduri organizate pentru atribuirea unui contract de execuție lucrări, una din
cerințele specificate în Fișa de date a achiziției a fost ca ofertanții să depună printre alte documente și
„Listele cu cantitățile de lucrări, fișele tehnice și formularele completate în conformitate cu prevederile
proiectului tehnic/caietului de sarcini, inclusiv pentru organizarea de șantier”. În ceea ce privește fișele
tehnice, unii dintre ofertanți au depus inițial doar copii ale fișelor întocmite de proiectantul lucrării, din
care reieșeau date tehnice identice cu cele minim impuse. Mai exact, fișele tehnice depuse de ofertant
cuprind exact cerințele proiectantului, iar în coloana „corespondența propunerii tehnice cu specificațiile
caietului de sarcini”, ofertantul s-a limitat la a preciza „conform caiet de sarcini și clarificări”. Având în
vedere cele de mai sus, se solicită consiliere metodologică cu privire la situația prezentată, respectiv dacă
pot fi considerate acele fișe tehnice depuse inițial ca fiind suficiente pentru evaluarea ofertelor tehnice.
Raspuns:
În îndeplinirea de către comisia de evaluare a atribuțiilor ce îi revin conform prevederilor art. 127 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, referitor la analiza propunerilor tehnice, aceasta
trebuie: 1) să evalueze propunerile tehnice depuse de ofertanți, din punct de vedere al modului în care acestea
corespund cerințelor minime din caietul de sarcini/eventualelor clarificări aduse acestuia după caz, respectiv să
consemneze modalitatea concretă de îndeplinire a cerințelor minime, potrivit prevederilor art. 133 alin. (1) și (2)
din H.G. nr. 395/2016; 2) să stabilească clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru
evaluarea propunerilor tehnice, potrivit prevederilor art. 209 din Legea nr. 98/2016 și ale art. 127 alin. (1) lit. i)
și art. 134 din H.G. nr. 395/2016; 3) să analizeze răspunsurile la solicitările de clarificări, precum și documentele
depuse de ofertanți ca urmare a acestor solicitări, și să adopte deciziile ce se impun, potrivit prevederilor art.
127 alin. (1) lit. j) și art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016; 4) să respingă oferta ca fiind inacceptabilă, atunci
când explicațiile prezentate de ofertanți nu sunt concludente, precizându-se motivele pentru care răspunsurile la
solicitările de clarificări sunt considerate neconcludente, cu identificarea clară a argumentelor ce au determinat
această decizie, potrivit prevederilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016; 5) să respingă oferta ca fiind
neconformă, atunci când nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini, precizându-se concret
cerințele minime care nu sunt îndeplinite și demonstrându-se clar modul în care acestea nu au fost îndeplinite,
potrivit prevederilor art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, precum și atunci când ofertantul modifică
conținutul propunerii tehnice prin răspunsurile la solicitările de clarificări transmise de comisia de evaluare,
precizându-se concret, conform prevederilor art. 134 alin. (6) din același act normativ, partea propunerii tehnice
modificată prin răspunsul la solicitările de clarificări și evidențiindu-se în ce constau aceste modificări, respectiv
dacă acestea modifică substanțial oferta depusă. Având în vedere aspectele prezentate mai sus, subliniem faptul
că în procesul de evaluare a ofertelor (în speță, propunerile tehnice și răspunsurile la solicitările de clarificări în
legătură cu acestea) comisia de evaluare este singura în măsură să aprecieze importanța și complexitatea
informațiilor și să stabilească eventualele solicitări de clarificări, cu respectarea principiului tratamentului egal și
al proporționalității.
Speta 460. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita informații suplimentare privind capacitatea
financiară a ofertantului în afară de acele informații/cerințele prevăzute inițial în documentația de
atribuire?
Raspuns:
Potrivit art. 175 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin
documentația de atribuire cerințe privind situația economică și financiară care sunt necesare și adecvate pentru
a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică și financiară necesară pentru a executa
contractul de achiziție publică/acordul-cadru și pentru a fi protejată față de un eventual risc de neîndeplinire
corespunzătoare a contractului. În acest sens, operatorul economic interesat să participe la procedură
completează și depune odată cu oferta DUAE, respectiv declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea
cerințelor formulate de către autoritatea contractantă, urmând ca mai apoi, în situația în care acesta este
declarat câștigător, să depună și documentele justitificative care susțin informațiile declarate în DUAE. Legislația
permite totodată ca atunci când este necesar și situația o impune, autoritatea contractantă să poată solicita
ofertanților să depună toate sau o parte din documentele justificative ca dovadă a informațiilor cuprinse în
DUAE, în orice moment pe durata desfășurării procedurii de atribuire, dacă acest lucru este necesar pentru a
asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii (art. 196 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Ca atare,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita informații/documente relevante privind capacitatea financiară
a ofertantului prin raportare atât la cerințele prevăzute în documentele achiziției, cât și la situația specifică pe
care poate să o aibă ofertantul. De exemplu, luând cazul privind participarea la procedură a unei societăți aflate
în insolvență, este evident că în această situație ofertantul trebuie să facă dovada faptului că acesta are
capacitatea de a executa contractul/acordul-cadru prin prezentarea de dovezi (informații/documente) în sensul
celor prevăzute la art. 167 alin. (2) din Legea ne. 98/2016. Astfel, în vederea stabilirii dacă ofertantul în cauză
îndeplinește condițiile de admisibilitate în procedură, autoritatea contractantă poate solicita
documente/informații suplimentare pe care le consideră necesare pentru demonstrarea credibilității acestuia.
Speta 441. consiliere metodologică cu privire la momentul în care autoritatea contractantă are dreptul de a
verifica declarațiile ofertanților din DUAE prin solicitarea de documente doveditoare și informații
suplimentare
Raspuns:
Potrivit art. 193 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a accepta DUAE la momentul
depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către
autoritățile publice sau de către terți care confirmă că operatorul economic în cauză nu se află în niciuna din
situațiile de excludere și îndeplinește criteriile de capacitate și/sau selecție stabilite de autoritatea
contractantă. În același timp, art. 196 alin. (1) din același act normativ, care transpune întocmai primul paragraf
al art. 59 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE, prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita
candidaților/ofertanților să depună toate sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informațiilor
cuprinse în DUAE, în orice moment pe durata desfășurării unei proceduri de atribuire, dacă acest lucru este
necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii. Totodată, alin. (2) al art. 196 sus-menționat
stabilește obligația autorității contractante de a solicita ofertantului clasat pe primul loc, înainte de atribuirea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru, documente justificative actualizate prin care să demonstreze
îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE. Pe cale
de consecință, în cazul unei proceduri într-o singură etapă, cum ar fi licitația deschisă, autoritatea contractantă
are obligația de a accepta DUAE la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor, ca dovadă
preliminară, dar ulterior acestui moment, pe durata desfășurării procedurii de atribuire, aceasta are dreptul de a
solicita ofertanților să depună toate sau o parte dintre documentele doveditoare DUAE, dacă acest lucru este
necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii. În final, înainte de atribuirea
contractului/acordului cadru, autoritatea contractantă are obligația de a solicita toate documentele doveditoare
DUAE ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire.
Speta 391. Posibilitatea respingerii unei oferte de către autoritatea contractantă ca neconformă, în baza art.
137 alin. (3) lit. c) și d) din H.G. nr. 395/2016, în condițiile în care ofertantul în cauză nu a respectat
prevederile H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la
întocmirea ofertei, deși în cadrul fișei de date, la secțiunea IV.4.2. „Modul de prezentare a propunerii
financiare” se precizează că „pentru a întocmi corect oferta se impune aplicarea cotelor de impunere în
conformitate cu prevederile legale prevăzute valabile pentru anul 2017”.
Raspuns:
Ținând cont de prevederile secțiunii IV.4.2. „Modul de prezentare a propunerii financiare” din Fișa de date,
conform cărora „pentru a întocmi corect oferta se impune aplicarea cotelor de impunere în conformitate cu
prevederile legale prevăzute valabile pentru anul 2017”, precizăm că ofertanții aveau obligația, potrivit art. 123
alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire.
Totodată, având în vedere că atât publicarea anunțului de participare, cât și data limită de depunere a ofertelor
au avut loc după data intrării în vigoare a prevederilor H.G. nr. 1/2017, menționăm că ofertanții aveau obligația
de a elabora ofertele în conformitate cu noile prevederi referitoare la stabilirea salariului minim brut pe
economie. În acest context, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) lit. d) din H.G. nr.
395/2016, oferta poate fi considerată neconformă având în vedere că propunerea financiară constituie o abatere
de la legislația incidentă, alta decât cea în domeniul achizițiilor publice, în cazul în speță de la legislația pentru
stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Speta 390. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea noțiunii și modul de calcul pentru „abatere
tehnică minoră”.
Raspuns:
Potrivit art. 123 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, ofertantul are obligația de a elabora oferta în
conformitate cu prevederile documentației de atribuire. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 134 alin. (1) -
(4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în vederea clarificării anumitor nereguli/neconcordanțe constatate în ceea ce
privește elementele propunerilor tehnice/financiare depuse de către ofertanți, comisia de evaluare are obligația
de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei
oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora. Totodată, prevederile art. 134 alin.
(6) - (11) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 stipulează că oferta este declarată neconformă dacă prin răspunsurile la
solicitările de clarificări ale autorității contractante ofertantul aduce modificări conținutului propunerii tehnice
sau propunerii financiare, cu excepția situațiilor de încadrare a respectivelor modificări aferente propunerilor
tehnice în categoria viciilor de formă sau abaterilor tehnice minore sau cele aferente propunerilor financiare în
categoria erorilor aritmetice. În temeiul alin. (8) al articolului menționat anterior, prin abateri tehnice minore se
înțeleg acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate fără a conduce la
depunerea unei noi oferte, iar alin. (9) al aceluiași articol prevede cazurile în care omisiunile/abaterile
identificate nu pot fi considerate „abateri tehnice minore”. Din interpretarea prevederilor legale enunțate
anterior reiese că orice modificare (atât în plus, cât și în minus) adusă propunerii tehnice nu trebuie să se
încadreze în situațiile prevăzute art. 134 alin. (9) lit. a) - e) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, astfel încât să
conducă la luarea în considerare a faptului că se constituie o altă ofertă. Prin urmare, în situația în care există
diferențe în propunerea tehnică depusă față de caietul de sarcini, atât în minus, cât și în plus, cu modificări
implicite ale prețurilor, comisia de evaluare va urmări dacă prin cuantificarea teoretică în valoare monetară a
respectivelor abateri/omisiuni devin incidente una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 134 alin. (9),
sus invocat. În acest sens, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, are responsabilitatea de analiza în
cunoștință de cauză (având în vedere că dispune de toate informațiile/documentele achiziției) încadrarea
situațiilor apărute în categoria abaterilor tehnice minore, iar în acest sens, subliniem că modificările efectuate
de ofertant ca urmare a solicitărilor de clarificări, prin adăugarea, respectiv eliminarea unor articole/cantități,
cu modificarea prețurilor unitare (valorii financiare) pot conduce la modificări substanțiale ale ofertei depuse
inițial, în sensul în care aceasta poate fi considerată o noua ofertă, prin crearea unui avantaj evident în favoarea
ofertantului respectiv.
Speta 359. Cu referire la art. 76 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, la faza de calificare pentru licitația
restrânsă, candidații depun doar solicitarea de participare și DUAE sau și documentele de calificare?
Raspuns:
Cu privire la art. 76 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, care vizează prima etapă din cadrul procedurii de licitație
restrânsă, candidații depun potrivit textului de lege respectiv solicitarea de participare, inclusiv DUAE la adresa
şi până la data şi ora-limită de depunere, prevăzute în anunţul de participare. Documentele de calificare se vor
solicita ulterior, conform art. 205 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. A se vedea răspunsul de la punctul 9 al
prezentei adrese.
Speta 357. Cu referire la art. 66 din H.G. nr. 394/2016, cum se stabilește termenul pe care entitatea
contractantă îl completează în SEAP privind verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare?
Raspuns:
Termenul în discuție, menționat la art. 66 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, este stabilit de fiecare entitate
contractantă dar prin corelare cu prevederile art. 227 alin. (3) din Legea nr, 99/2016, respectiv ,,Entitatea
contractantă stabilește oferta câștigătoare în termen de maximum 25 de zile de la data-limită de depunere a
ofertelor. Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi această perioadă. Prelungirea perioadei de
evaluare se aduce la cunoștința operatorilor economici implicați în procedură în termen de maximum două zile.”
Speta 356. În ce sens se interpretează prevederile art. 180 alin. (2) privind calificarea unui operator aflat în
insolvență și în ce ar consta documentele la care se face referire pentru a nu se ajunge în contradicție cu
prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2014 care prevăd că debitorul aflat în procedura de insolvență nu poate
fi împiedicat să participe la licitații publice pentru motivul deschiderii procedurii?
Raspuns:
Prevederile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 sunt în consens cu prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2014.
Mai precis, orice operator economic are dreptul de a participa la o procedura de atribuire în condițiile legii,
respectiv nu este impiedicat să depună ofertă. Potrivit art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, ,, Prin excepție
de la dispozițiile alin. (1) lit. b), entitatea contractantă nu exclude din procedura de atribuire un operator
economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență și care se află în perioada de observație
atunci când, pe baza informațiilor și/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în orice alt mod,
stabilește că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa contractul sectorial/acordul-cadru,
ținând cont de măsurile adoptate de respectivul operator privind continuarea activității. Aceasta presupune că
respectivul operator economic se află fie în faza de observație și a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un
plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente, fie este în
cadrul procesului de reorganizare judiciară și respectă integral graficul de implementare a planului de
reorganizare aprobat de instanță.” Astfel, bazat pe prevederile de mai sus precum și pe prevederile Legii nr.
85/2014, entitatea contractantă are suficiente informații pentru a știi ce documente să solicite, vizavi de luarea
unei decizii în legătură cu excluderea sau neexcluderea din procedura de atribuire a unui operator economic
împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență.
Speta 340. În urma derulării unei proceduri simplificate având ca obiect servicii de pază, autoritatea
contractantă a declarat câștigătoare oferta operatorului economic X, iar ulterior comunicării rezultatului
procedurii, operatorii economici de pe locurile 2 și 3 au depus notificări prealabile și contestație la CNSC.
Prin decizia CNSC, autoritatea contractantă a fost obligată la anularea raportului procedurii și a tuturor
actelor subsecvente, precum și la reevaluarea ofertelor. Unul din motivele contestațiilor a fost
neîndeplinirea de către ofertantul declarat câștigător a cerinței din caietul de sarcini privind deținerea unui
dispecerat avizat de către inspectoratul de poliție pentru asigurarea intervenției rapide pentru unul din
obiectivele pentru care este necesară asigurarea serviciilor de pază. Operatorul economic în cauză a depus,
ca dovadă de îndeplinire a cerinței, solicitarea transmisă inspectoratului de poliție în vederea avizării
dispeceratului de monitorizare și intervenție rapidă, solicitare transmisă anterior datei limită de depunere a
ofertelor și de inițiere a procedurii. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la modul
de reevaluare a ofertei operatorului economic X, respectiv considerarea cerinței ca fiind îndeplinită, în
situația în care operatorul economic va depune, la solicitarea autorității contractante, avizul dispeceratului
propriu și/sau un contract de colaborare cu o societate care deține dispecerat avizat pentru toate
obiectivele prevăzute în caietul de sarcini.
Raspuns:
Precizăm că potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, decizia CNSC este obligatorie
pentru părţile cauzei, iar acestea pot solicita Consiliului îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii,
potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010. În ceea ce privește cerința prevăzută în caietul de sarcini, aceasta poate
fi îndeplinită fie de către ofertant prin deținerea unui dispecerat avizat propriu, fie printr-un alt operator
economic care deține un astfel de dispecerat și care poate avea calitatea de asociat, subcontractant sau furnizor.
Precizăm că în situația în care operatorul economic participă în comun cu alți operatori economici la procedura
de atribuire și/sau operatorul economic intenționează să subcontracteze o parte din contract, acesta are
obligația de a preciza aceste informații în DUAE și totodată de a depune DUAE separat pentru fiecare dintre
entitățile în cauză, astfel cum reiese din prevederile Regulamentului (UE) nr. 7/2016. Or, în cazul prezentat
ofertantul nu a declarat odată cu depunerea ofertei și a DUAE că are subcontractant sau asociat, prin urmare,
cerința impusă de autoritatea contractantă poate fi îndeplinită fie de către ofertant, fie de către un alt operator
economic ce va avea calitatea de furnizor astfel cum este acesta definit la art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr.
98/2016. Referitor la situația în care, pe parcursul reevaluării ofertelor ca urmare a deciziei CNSC, ofertantul X
va prezenta, la solicitarea de clarificări a autorității contractante, documente ce atestă faptul că acesta deținea
dispecerat avizat de inspectoratul de poliție și/sau contract de colaborare cu o societate care deține dispecerat
avizat la data limită de depunere a ofertelor, pentru toate obiectivele din caietul de sarcini, apreciem că
autoritatea contractantă poate considera cerința în discuție ca fiind îndeplinită.
Speta 301. Consiliere metodologică privind posibilitatea autorității contractante de a decripta propunerea
financiară fie înainte de finalizarea evaluării propunerilor tehnice, fie atunci când oferta a fost declarată
inacceptabilă și/sau neconformă în cadrul evaluării propunerilor tehnice.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 60 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016: „(2) Valoarea totală a propunerii financiare se
criptează în SEAP. (3) Toate documentele de fundamentare a valorii prevăzute la alin. (2) se depun prin mijloace
electronice, fiind încărcate într-o secțiune dedicată a portalului SEAP, iar conținutul acestora este vizibil comisiei
de evaluare după decriptarea propunerii financiare.” Prin urmare, conform prevederilor legale anterior amintite,
conținutul propunerilor financiare nu poate fi vizualizat de către autoritatea contractantă decât după decriptarea
acestora. În cazul procedurilor de atribuire desfășurate online decriptarea propunerilor financiare nu se
realizează de către autoritatea contractantă, ci este efectuată în mod automat de către Sistemul Electronic de
Achiziții Publice (SEAP) după finalizarea evaluării propunerilor tehnice. De asemenea, în situația în care oferta
unui operator economic a fost declarată inacceptabilă sau neconformă anterior inițierii evaluării propunerilor
financiare, precizăm că autoritatea contractantă nu poate vizualiza propunerea financiară a respectivului
operator economic.
Speta 297. Autoritatea contractantă a reluat competiţia, prin intermediul SEAP, cu operatorii economici
semnatari ai unui acord-cadru pentru atribuirea unui contract subsecvent. Criteriul de atribuire utilizat este
preţul cel mai scăzut şi nu sunt prevăzute clauze de actualizare a preţurilor. În urma procesului de ofertare
situaţia se prezintă astfel: - un operator economic a criptat un preț, înștiințând autoritatea contractantă,
anterior finalizării procesului de reofertare, că prețul criptat în SEAP este eronat și că a depus demersurile
necesare la AADR pentru îndreptarea erorii, aceasta din urmă neacordându-i dreptul de a efectua
îndreptarea; - câștigătorul primului contract subsecvent nu a modificat prețul criptat în SEAP dar a postat,
semnată cu semnătură electronică extinsă, ofertă financiară cu valoare dublă față de oferta depusă în cadrul
procedurii și față de prețul criptat în SEAP la reofertare; - cel de-al treilea operator economic semnatar al
acordului-cadru nu și-a îmbunătățit oferta față de oferta depusă inițial, criptând aceeași sumă. În acest
context se solicită consiliere metodologică cu privire la: 1. În cazul în care, la procedura de reofertare prin
intermediul SEAP, există diferenţe între preţul criptat de către operatorii economici participanţi şi preţul
detaliat inclus în formularul de ofertă în format letric postat în SEAP, ce preţ va fi luat în considerare, preţul
criptat sau preţul postat? 2. Se pot solicita clarificări în cazul expus anterior? 3. Perioada de evaluare a
ofertelor depuse în cadrul reofertării este de 25 de zile în conformitate cu prevederile art. 214 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016? 4. Ofertele care prezintă diferenţe între preţul postat şi preţul criptat sunt neconforme
sau inacceptabile? Aceeaşi întrebare şi pentru oferta care şi-a menţinut valoarea criptată iniţial în cadrul
procedurii în urma căreia s-a încheiat acordul-cadru, fără a o îmbunătăţi. 5. Interpretarea art. 110 alin. (7)
din HG nr. 395/2016 în sensul în care: 5.1.Îmbunătăţirea elementelor/condiţiilor care fac obiectul reluării
competiţiei, se referă la ofertele depuse de către fiecare dintre operatori economici în cadrul procedurii în
urma căreia s-a încheiat acordul-cadru sau la oferta declarată câştigătoare în cadrul aceleiaşi proceduri? 5.2.
Pe toată durata acordului-cadru, în condiţiile aplicării criteriului de atribuire preţul cel mai scăzut, preţul de
referinţă este cel declarat câştigător în cadrul procedurii de atribuire care a avut caobiect încheierea
acordului-cadu sau ultimul preţ declarat câştigător ca urmare a unei proceduri de reofertare? 5.3. În cazul în
care în cadrul procesului de reofertare valoarea ofertei depuse depăşeşte valoarea iniţial ofertată în cadrul
procedurii de atribuire a acordului-cadru şi oferta va fi considerată inacceptabilă/neconformă se va putea
face atribuirea la valoarea iniţial ofertată de către acelaşi operator economic în cadrul procedurii care a avut
ca obiect încheierea acordului-cadru? 6. În cazul în care ofertantul situat pe primul loc în cadrul procesului
de reofertare refuză semnarea contractului subsecvent se poate atribui contractul ofertantului clasat pe
locul 2 în urma reofertării, dacă oferta acestuia este admisibilă, sau ofertantul clasat pe locul 2 în cadrul
procedurii de atribuire a acordului-cadru? 7. Ofertantul care refuză semnarea unui contract subsecvent
poate participa la procesele de reofertare organizate în vederea atribuirii următoarele contracte
subsecvente, în baza aceluiaşi acord-cadru?
Raspuns:
1. În situația în care, la procedura de reofertare prin intermediul SEAP, există diferențe între prețul criptat de
către operatorii economici participanți și prețul detaliat inclus în formularul de ofertă postat în SEAP prevalează
prețul criptat, întrucât pentru licitația electronică legea nu prevede posibilitatea completării unui formular de
ofertă, astfel încât prețul completat într-un astfel de formular nu poate fi luat în considerare. 2. Astfel cum se
prevede la art. 122 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu privire la preţul final rezultat în urma licitaţiei
electronice nu se mai pot cere clarificări decât cu privire la justificarea preţului neobişnuit de scăzut ofertat,
fără a se permite însă modificarea acestuia. Prin urmare, vor putea fi solicitate clarificări doar în măsura în care
prețul criptat este unul neobișnuit de scăzut. 3. Având în vedere că evaluarea ofertelor în cadrul unei proceduri
de atribuire implică un grad mai ridicat de complexitate și un volum mai mare al activităților/demersurilor
necesare evaluării prin raportare la evaluarea ofertelor depuse în cadrul procesului de reluare a competiției în
vederea încheierii unui contract subsecvent unui acord-cadru, în lipsa unor prevederi legale exprese în acest
sens, apreciem că termenul prevăzut la art. 214 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu este aplicabil evaluării
ofertelor depuse în cadrul reofertării, cu atât mai mult cu cât acest articol vizează aspecte din cadrul derulării
unei proceduri de atribuire a unui contract/acord-cadru. 4. Facem precizarea că pentru licitația electronică
legea nu prevede posibilitatea completării unui formular de ofertă, astfel încât nu se poate pune problema
considerării ofertei ca inacceptabilă sau neconformă, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în etapa de reluare a
competiției în vederea atribuirii unui contract subsecvent unui acord-cadru. În ceea ce privește oferta care și-a
menținut valoarea criptată inițial în cadrul procedurii în urma căreia s-a încheiat acordul-cadru, fără a o
îmbunătăți, precizăm că, astfel cum se prevede la art. 110 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, operatorii
economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elementele/condițiile care fac obiectul reluării
competiției numai în sensul îmbunătățirii acestora și fără să afecteze elementele/condițiile stabilite. Prin
urmare, operatorii economici în cauză nu sunt obligați să-și îmbunătățească oferta depusă în cadrul procedurii în
urma căreia s-a încheiat acordul-cadru, menținerea acestei oferte neregăsindu-se printre situațiile legale care
impun respingerea unei oferte ca inacceptabile sau neconforme. 5.1. În sensul art. 110 alin. (7) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, fiecare ofertă depusă cu ocazia reluării competiției în vederea încheierii unui contract subsecvent
unui acord-cadru se raportează la fiecare ofertă inițială depusă în cadrul procedurii de atribuire a acordului-
cadru, prin prisma elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției. În situația în care în acest fel nu
se obține nicio îmbunătățire a elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției, devin aplicabile
prevederile art. 110 alin. (7) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având obligația de a
atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-
cadru, prin luarea în considerare a condițiilor și elementelor prevăzute în oferta inițială a acestuia actualizată.
5.2. Având în vedere prevederile art. 110 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora în cazul în care
a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a prețului, îmbunătățirea acestui element se raportează la valoarea
actualizată care se obține în urma aplicării coeficienților de ajustare, în lipsa unor prevederi legale exprese în
acest sens, apreciem că prețul de referință este, pe toată durata acordului-cadru, cel prevăzut în ofertele
declarate câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru. 5.3. Prezentarea, în cadrul etapei de
reofertare, a unei oferte modificate în sensul creșterii prețului ofertat inițial în cadrul procedurii de atribuire a
acordului-cadru nu se regăsește printre situațiile legale care impun respingerea unei oferte ca inacceptabile sau
neconforme. Practic, se consideră că această ofertă nu aduce îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac
obiectul reluării competiției. Prin urmare, în situația descrisă, dacă autoritatea contractantă nu obține
îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției nici de la ceilalți operatori
economici cu care a fost semnat acordul-cadru, devin aplicabile prevederile art. 110 alin. (7) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, astfel încât autoritatea contractantă va avea obligația semnării contractului subsecvent cu
operatorul economic clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin
luarea în considerare a condițiilor și elementelor prevăzute în oferta inițială a acestuia actualizată, chiar și în
cazul în care acesta este operatorul economic care a prezentat, în cadrul etapei de reofertare, o ofertă
modificată în sensul creșterii prețului ofertat inițial în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru. 6. În
cazul în care ofertantul situat pe primul loc în cadrul procesului de reofertare refuză semnarea contractului
subsecvent, în lipsa unor prevederi legale exprese în acest sens, apreciem că autoritatea contractantă va putea
semna contractul cu operatorul economic a cărui ofertă s-a situat pe locul al doilea în urma reofertării, doar în
condițiile în care oferta acestuia aduce îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării
competiției. În caz contrar, apreciem că devin aplicabile prevederile art. 110 alin. (7) din Anexa la H.G. nr.
395/2016. 7. Legislația în materia achizițiilor publice nu interzice în mod expres participarea ofertantului care
refuză semnarea unui contract subsecvent la procesele de reofertare organizate în vederea atribuirii
următoarelor contracte subsecvente. Consecințele pe care le poate suporta operatorul economic în cauză sunt
cele prevăzute de lege și prin clauzele acordului-cadru, pentru nerespectarea de către acesta a obligațiilor
contractuale asumate, cum ar fi rezilierea contractului, emiterea unui document constatator negativ, care poate
avea ca efect inclusiv excluderea, în condițiile legii, din procedurile de atribuire ulterioare la care va participa
etc.
Speta 281. consiliere metodologică privind evaluarea ofertei unui operator economic ce a depus oferta
pentru mai multe loturi în cadrul unei proceduri de licitație deschisă pe loturi, în cazul în care există
discrepanțe între: 1. prețul înscris în Formularul de ofertă, acest preț însumând valoarea ofertelor depuse
pentru toate loturile la care respectivul ofertant a participat; 2. prețul înscris în Centralizatorul de prețuri
pentru lotul în cauză, acest preț fiind rezultatul corect al înmulțirii cantității maximale ce face obiectul
lotului cu prețul unitar ofertat și reprezentând, de fapt, prețul total ofertat pentru lotul în cauză (preț ce ar
fi trebuit criptat în SEAP de către ofertant); 3. prețul criptat în SEAP, acest preț reprezentând prețul unitar
ofertat (așa cum reiese din Centralizatorul de prețuri), și nu valoarea întregului lot, astfel cum era solicitat
prin Fișa de date a achiziției.
Raspuns:
Pornind de la informațiile conform cărora prețul înscris în Centralizatorul de prețuri (document parte a
propunerii financiare și anexă a Formularului de ofertă) aferent lotului respectiv este cel corect, rezultat din
înmulțirea cantității maxime a lotului în cauză cu prețul unitar ofertat specificăm că art. 135 din H.G. nr.
395/2016 conferă dreptul comisiei de evaluare de a solicita unui ofertant corectarea viciilor de formă cu privire
la oferta acestuia, respectiv corectarea acelor erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror
corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial
în alte documente prezentate de ofertant (în cazul de față Centralizatorul de prețuri) sau a căror
corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj
incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. În același timp, art. 134 din același act
normativ prevede obligația comisiei de evaluare de a nu declara neconformă o ofertă, în măsura în care
modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv
aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea
calculelor aferente, pe baza datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt
prevăzute în legislația aplicabilă, documentația de atribuire, și/sau în alte documente prezentate de ofertant.
Astfel, în cazul în care un ofertant a introdus greșit valoarea totală a ofertei care se criptează în SEAP în
conformitate cu art. 60 alin. (2) din H. G. nr. 395/2016, legislația permite modificarea respectivei valori numai în
măsura în care eroarea reprezintă un viciu de formă sau o eroare aritmetică și numai în măsura în care
modificarea se realizează cu respectarea principilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Întrucât,
potrivit Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), nu există posibilitatea tehnică de modificare a
prețului criptat în SEAP ulterior încheierii perioadei de depunere a ofertelor atunci când acest lucru este permis
potrivit prevederilor legislative, apreciem că într-o astfel de situație, din motive tehnice, imputabile operatorului
SEAP, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea derulării unui pas din procedura de atribuire prin
mijloace electronice, respectiv întocmirea clasamentului final. În acest sens, aducem în discuție prevederile art.
58 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora prin excepție, autoritatea contractantă
poate, după publicarea anunțului de participare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea unei
proceduri licitație deschisă sau restrânsă, atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile
operatorului SEAP. Prin urmare, chiar dacă regula impune desfășurarea procedurilor de licitație deschisă și
restrânsă integral prin mijloace electronice, respectiv în SEAP, în cazurile excepționale când din motive tehnice,
imputabile operatorului SEAP, procedura nu poate fi derulată integral sau parțial prin mijloace electronice,
autoritatea contractantă are dreptul de a realiza off-line pașii care, din punct de vedere tehnic, nu pot fi
efectuați în SEAP. Revenind la speța, având în vedere că este vorba de o procedură de licitație deschisă, în
măsura în care introducerea greșită a prețului total criptat a ofertei în discuție reprezintă o eroare aritmetică sau
un viciu de formă iar corectarea acestuia nu produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la
procedură și se poate realiza cu respectarea principiilor, în opinia noastră, situația creată poate fi încadrată în
excepția prevăzută de art. 58 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având dreptul să
întocmească offline clasamentul final, care va fi justificat în raportul procedurii, raport ce se va încărca în SEAP
în vederea asigurării trasabilității acțiunilor aferente atribuirii contractului/acordului cadru în discuție.
Speta 267. Ce documente se pot solicita de la operatorii economici romani pentru a verifica informatiile
prezentate in DUAE cu privire la neincadrarea acestora la prevederile art. 164, 165 si 167 din Legea
98/2016?
Raspuns:
Exceptand faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea
contractanta este singura in masura sa raspunda pentru modul de atribuire a contractului de achiziție
publica/acordului-cadru (inclusiv achizitia directa), cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile, si
implicit pentru modul de intocmire a documentatiei de atribuire, mentionam ca, pe langa declaratia pe propria
raspundere, apreciem faptul ca, autoritatea contractanta are posibilitatea de a solicita depunerea de catre
ofertanti/candidati, in sustinerea indeplinirii cerintelor prevazute de art. 164, art. 165 si art. 167 din Legea nr.
98/2016, a urmatoarelor documente: art. 164: cazier judiciar; art. 165 alin. (1): cazier fiscal; art. 165 alin. (2):
certificate fiscale/de atestare fiscala emise de organisme abilitate de lege in acest sens; art. 167 alin. (1) lit. a):
decizii in legatura cu incalcarea obligatiilor prevazute de art. 51 din Legea nr. 98/2016, emise de organismele in
drept in domeniu (respectiv de la Ministerul Protectiei Mediului, Ministerul Muncii, Familiei, Portectiei Sociale si
Persoanelor Varstnice); art. 167 alin. (1) lit. b): Certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului
Comertului; art. 167 alin. (1) lit. c): cazier judiciar; art. 167 lit. d): documente emise de Consiliul Concurentei in
sensul prevederilor art. 167 lit. d); art. 167 lit. e): declaratie pe propria raspundere a ofertantului /candidatului;
art. 167 lit. f): declaratie pe propria raspundere a ofertantului /candidatului; art. 167 lit. g): documente
constatatoare emise pe numele ofertantului/candidatului. Sursa: S.E.A.P., A.N.A.P.; art. 167 lit. h): declaratie
pe propria raspundere a ofertantului/candidatului; art. 167 lit. i): cazier judiciar. In subsidiar, precizam ca
documentele enumerate nu sunt limitative.
Speta 266. Arhiva WIN RAR este semnata electronic, dar documentele din interiorul arhivei respectiv :
garantia de participare , DUAE , propunerea tehnica nu au semnatura electronica. In aceasta situatie putem
considera documentele semnate electronic?
Raspuns:
Referitor la solicitarea dumneavoastra va precizam ca potrivit dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 455/2001,
„inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica
extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu
ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile
si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata”. Iar, inscrisul in forma electronica, „reprezinta o colectie de
date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte
caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui
procedeu similar” (art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001). Prin ”semnatura electronica extinsa”, in sensul art. 4
pct. 4 din Legea nr. 455/2001, se intelege „acea semnatura electronica (reprezentand datele in forma
electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de
identificare” – conform art. 4 pct. 3 din aceeasi lege), care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este
legata in mod unic de semnatar; b) asigura identificarea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate
exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice
modificare ulterioara a acestora este identificabila”. Din examinarea prevederilor legale invocate mai sus rezulta
cu evidenta faptul ca un inscris in forma electronica caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o
semnatura electronica extinsa este asimilat in sistem electronic unui inscris sub semnatura privata, insa acesta
este destinat folosirii strict in sistemul electronic. In acelasi timp, nu trebuie omis din vedere faptul ca inscrisul
in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, are acelasi
efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile, numai daca este
recunoscut de catre cel caruia i se opune (potrivit dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001). Astfel, avand in
vedere cele de mai sus precizam ca, legislatia aplicabila achizitiilor publice nu face distinctia daca fiecare
document este semnat electronic sau acestea sunt arhivate si arhiva respectiva poarta semnatura electronica,
considerand ca atat vreme cat exista semnatura electronica extinsa acestea pot avea acelasi efect ca
actul/actele autentice.
Speta 265. Este o oferta inacceptabila daca DUAE nu este semnat cu semnatura electronica precum si
documentele care insotesc oferta (Documentele de calificare si propunerea tehnica)?
Raspuns:
In situatia in care DUAE si propunerea tehnica din oferta depusa nu sunt semnate cu semnatura electronica
extinsa, autoritatea contractanta va respinge ca inacceptabila respectiva oferta- conform prevederilor art. 137
alin. (2) lit. j) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 242. În etapa de evaluare a propunerilor financiare depuse în cadrul unei proceduri de atribuire
inițiate în baza Legii nr. 98/2016, comisia de evaluare constată că ofertele depuse în anul 2016 au fost
întocmite cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată, act normativ aflat în vigoare la data depunerii acestora. Începând cu data de 1
februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost modificat prin H.G. nr. 1/2017.
Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă solicită ofertanților corectarea propunerilor
financiare în conformitate cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin
H.G. nr. 1/2017.
Raspuns:
Pe de o parte, prin art. 1 din H.G. nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost
modificat, acesta fiind stabilit la 1.450 lei lunar, începând cu data de 1 februarie 2017. Totodată, în conformitate
cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 1/2017, constituie contravenție stabilirea salariului de bază sub nivelul
celui prevăzut la art. 1 din acest act normativ. Pe de altă parte, potrivit art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (1) din
Anexa la H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă, inclusiv
din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, precum și de a stabili care sunt clarificările și
completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. De
asemenea, din coroborarea prevederilor art. 134 alin. (6) și alin. (10) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 reiese
faptul că modificarea propunerii financiare ca urmare a solicitărilor de clarificare/completare formulate de către
comisia de evaluare este permisă în condițiile în care modificările respective reprezintă erori aritmetice,
respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele
propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor
aferente, pe baza datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt prevăzute
în legislația aplicabilă, documentația de atribuire, și/sau în alte documente prezentate de ofertant. Prin urmare,
în speța de față, având în vedere prevederile legale imperative ale H.G. nr. 1/2017, precum și obligațiile care
revin comisiei de evaluare, aceasta va solicita tuturor operatorilor economici care au depus ofertă, corectarea
elementelor propunerii financiare și refacerea calculelor aferente în sensul modificării salariului de bază conform
nivelului stabilit prin H.G. nr. 1/2017, o astfel de modificare fiind în conformitate cu prevederile art. 134 alin.
(10) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Totodată, modificarea propunerii financiare în condițiile de mai sus este în
conformitate și cu principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special cel privind
nediscriminarea, tratamentul egal și transparența, având în vedere, pe de o parte, că solicitarea de modificare se
adresează tuturor ofertanților, fără a implica favorizarea sau dezavantajarea unora dintre aceștia și fără a
conduce la schimbarea rezultatului procedurii, precum și, pe de altă parte, că prevederile H.G. nr. 1/2017 sunt
nu doar cunoscute de către toți participanții la procedură, ci și obligatorii pentru toate contractele individuale de
muncă, începând cu data de 1 februarie 2017.
Speta 240. Documentele justificative actualizate trebuie sa fie valabile la data termenului limita de
depunere a ofertei in SEAP sau la data solicitarii documentelor justificative, in cadrul analizarii si evaluarii
de catre comisia de evaluare a ofertelor?
Raspuns:
Conform art 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica/
acordului-cadru, cu excepţia situaţiei contractelor subsecvente atribuite in executarea unui acord-cadru,
autoritatea contractanta solicita ofertantului clasat pe primul loc dupa aplicarea criteriului de atribuire, sa
prezinte documente justificative ACTUALIZATE prin care sa demonstreze indeplinirea tuturor criteriilor de
calificare si selectie, in conformitate cu informatiile cuprinse in DUAE, cu exceptia procedurilor desfasurate in
mai multe etape cand documentele justificative sunt solicitate inainte de transmiterea invitaţiilor pentru etapa a
doua catre candidaţii selectaţi. Prin urmare, din interpretarea mentionat anterior, rezulta ca este necesar ca
respectivele documente justificate sa fie valabile la data solicitarii acestora de catre autoritatea contractanta.
Speta 205. Modalitatea de comparare a prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților în
cazul în care unul dintre operatorii economici nu este plătitor de TVA.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 141 din H.G. nr. 395/2016 compararea prețurilor prevăzute în propunerile financiare
ale ofertanților se realizează la valoarea fără TVA. În consecință, având în vedere prevederile legale mai sus
menționate, precum și principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție, în special principiul
„tratamentului egal” prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă se va
raporta la preturile fără TVA, incluse în propunerile respective, fără a se ține astfel seama de calitatea de
operator economic plătitor sau neplătitor de TVA a ofertanților. În cazul în care criteriul de atribuire stabilit este
„prețul cel mai scăzut”, oferta declarată câștigătoare este cea al cărei preț, fără TVA, este cel mai mic dintre
ofertele primite.
Speta 188. punct de vedere cu privire la respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de
achiziție publică și a celor sectoriale, în situația acceptării unei oferte cu un preț neobișnuit de scăzut, preț
justificat prin prisma prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, așa cum acesta a fost modificat
prin O.U.G. nr. 60/2016
Raspuns:
Potrivit art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „În cazul unei oferte care are un preţ sau cost aparent neobişnuit
de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita
ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costul propus.” Alin. (5) al aceluiași
articol prevede că „Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut
deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv
numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător
stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal.” Analizând prevederile
legislative mai sus menționate, se poate constata că, pentru a putea respinge o ofertă care are un preţ sau cost
aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului
de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, este necesar ca ofertantul să se
regăsească în situația în care nu poate demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea
contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. În speţă, la justificarea diminuării tarifului orar,
ofertanții s-au prevalat de dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea 76/2002 conform cu care „Angajatorii care
încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi
unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă
de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţia
menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.” Deși alin. (2) al aceluiași articol statuează că
această sumă reprezintă o „facilitate”, autoritățile contractante nu pot respinge o astfel de ofertă prevalându-se
de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 77/2014, deoarece sintagma „ajutor de stat” prevăzută în
cuprinsul textului de lege al art. 210 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, trebuie interpretată prin prisma
prevederilor art. 107 alin. (3) TFUE conform cu care „Pot fi considerate compatibile cu piața internă: (a)
ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de
scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut, precum și a regiunilor
prevăzute la articolul 349, avându-se în vedere situația lor structurală, economică și socială; (b) ajutoarele
destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări
grave ale economiei unui stat membru; (c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a
anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor
comerciale într-o măsură care contravine interesului comun; (d) ajutoarele destinate să promoveze cultura și
conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor
comerciale și de concurență în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun; (e) alte categorii de
ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotărăște la propunerea Comisiei.” Or, chiar în preambulul Notei
de fundamentare pentru emiterea O.U.G. nr. 60/2017, se face vorbire despre faptul că promovarea acestuia este
determinată de necesitatea reducerii deficitului de forță de muncă din anumite regiuni cât și de scăderea
șomajului și încurajarea investițiilor în zonele defavorizate. Vizavi de încălcarea principiilor nediscriminării și
tratamentului egal vă precizăm următoarele: Nediscriminarea și tratamentul egal reprezintă asigurarea
condițiilor de manifestare a concurenței reale, prin stabilirea și aplicarea, în orice etapă a derulării procedurii de
atribuire, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, inclusiv prin protejarea
informațiilor confidențiale atunci când este cazul, pentru ca oricare dintre operatori să poată participa la
atribuirea contractului și să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți (furnizori de produse, prestatori
de servicii sau executanți de lucrări). Din analiza textul de lege prevăzut de art. 85 alin. (1) din Legea 76/2002,
se poate constata că beneficiari ai sumei în cuantum de 900 lei sunt operatorii economici (angajatorii) care
încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi
unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET. Vizavi de aprecierea potrivit
căreia, sunt favorizate companiile înregistrate în unități administrativ teritoriale în care fenomenul social al
șomajului este unul care se manifestă cu pregnanță, facem precizarea că legislația națională permite
înregistrarea unei companii (ex. puncte de lucru) și în alte unități administrativ teritoriale, astfel că rata
șomajului de la nivelul județelor nu poate fi reținută ca o situație de natură a favoriza companiile înregistrate în
unități administrativ teritoriale în care fenomenul social al șomajului este unul care se manifestă cu pregnanță.
Speta 184. O autoritate contractantă a inițiat în cursul anului 2017 procedura de atribuire (procedură
simplificată) a contractului de achiziție publică având ca obiect furnizarea de servere de rețea și imprimante
laser multifuncționale, criteriul de atribuire ales fiind „prețul cel mai scăzut”. În urma verificării
propunerilor financiare prezentate de ofertanți, comisia de evaluare a constatat că prețul ofertat de anumiți
ofertanți pentru imprimantele laser multifuncționale se situează sub limita de 2.500 lei – valoare minimă de
intrare a mijloacelor fixe stabilită prin H.G. nr. 276/2013, în baza Legii nr. 15/1994. Conform celor declarate
de autoritatea contractantă, verificarea propunerilor financiare depuse a constat inclusiv în verificarea
încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică în
discuție, precum și în verificarea încadrării ofertelor în situația prevăzută la art. 210 din Legea nr. 98/2016.
În acest context, autoritatea contractantă solicitată consiliere metodologică cu privire la
admiterea/respingerea ofertelor depuse în condițiile arătate mai sus, cu indicarea temeiului legal pentru
admiterea/respingerea respectivelor oferte.
Raspuns:
Din coroborarea dispozițiilor art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 cu cele ale art. 136 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, rezultă că în situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt
aparent neobișnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului
de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, prin comparație cu prețurile pieței
(utilizându-se ca referința în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de
mărfuri), autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă
clarificări cu privire la prețul sau costul propus. Astfel, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus
oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului de achiziție publică în condițiile de
calitate impuse prin documentația de atribuire, caz în care clarificările solicitate se pot referi în special la
elementele enumerate în cadrul art. 210 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În continuare, autoritatea contractantă
va analiza explicațiile aduse de ofertant, însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la
furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul
procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de
anumite utilaje sau echipamente de lucru (potrivit art. 136 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). În ipoteza în care
autoritatea contractantă a făcut toate demersurile indicate mai sus, iar ofertantul nu prezintă comisiei de
evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut
al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă în temeiul art. 137 alin. (2) lit. g) din
H.G. nr. 395/2016. Pe de altă parte, menționăm că simpla raportare a prețului prezentat de un ofertant pentru
imprimantele laser multifuncționale la valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită prin H.G. nr.
276/2013 nu îi conferă autorității contractante dreptul de a respinge respectiva ofertă fără a solicita clarificări,
cu atât mai mult cu cât Legea nr. 15/1994 nu impune o limită inferioară a valorii la care se pot comercializa
astfel de produse, ci reglementează amortizarea capitalului imobilizat. Prin urmare, în această ultimă ipoteză,
este de asemenea necesară solicitarea de clarificări ofertantului, în conformitate cu dispozițiile art. 210 din
Legea nr. 98/2016, coroborate cu prevederile art. 136 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.
Speta 183. Consiliere metodologică cu privire la declararea ofertei operatorului economic X, participant la
procedura simplificată online organizată de autoritatea contractantă, ca fiind conformă/neconformă, având
în vedere că respectivul ofertant, pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute în documentele achiziției
aferente contractului având ca obiect furnizarea de carburanți și lubrifianți (benzină fără plumb și motorină)
pe bază de card pentru autovehiculele din dotarea autorității contractante, a menționat în cadrul propunerii
tehnice faptul că sistemul de carduri va fi furnizat de către acesta, iar combustibilul se va livra de către un
alt operator economic Y către deținătorul de carduri în baza unui contract de parteneriat.
Raspuns:
Așa cum este prevăzut la art. 53 din Legea nr. 98/2016, orice operator economic are dreptul de a participa la o
procedură de atribuire, individual ori în comun cu alți operatori economici, având calitatea de ofertant sau, după
caz, candidat în cadrul procedurii respective. De asemenea, conform prevederilor legale în vigoare, orice
operator economic care candidează/depune ofertă în cadrul procedurii are dreptul: - să invoce susținerea
unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară
și/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională, indiferent de natura relațiilor juridice existente
între operatorul economic și terțul/terții respectiv/respectivi; - să subcontracteze o parte/părți din contractul ce
va fi atribuit, cu precizarea că atât în cazul terțului, cât și în cazul subcontractantului legislația în materie
impune respectarea unor cerințe/reguli pe care ofertantul trebuie să le aibă în vedere atunci când întocmește și
depune candidatura/oferta în cadrul procedurii de atribuire. În acest sens, ofertantul este acel operator
economic care participă la procedură, depune ofertă și răspunde în mod direct în fața autorității contractante de
îndeplinirea tuturor cerințelor/criteriilor prevăzute în documentația de atribuire, precum și cu privire la
executarea în condiții optime a contractului, în cazul în care acesta este declarat câștigător. Potrivit art. 3 alin.
(1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016, subcontractantul reprezintă acel operator economic care nu este parte a unui
contract de achiziție publică, dar care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale
construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în
fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Așadar,
subcontractantul este acel operator economic care nu depune ofertă individuală sau comună, el fiind doar
nominalizat în cadrul unei oferte depuse de un alt operator economic și care derulează, în baza unui contract de
subcontractare încheiat cu operatorul economic câștigător al procedurii, o anumită parte din contract.
Subcontractantul se supune prevederilor legislației în materia achizițiilor publice, iar acestuia îi sunt conferite
anumite drepturi și obligații în derularea contractului respectiv, în conformitate cu legislația în domeniu.
Subcontractarea se realizează în conformitate cu dispozițiile Capitolului V – Secțiunea 1 din Legea nr. 98/2016 și
conform prevederilor Capitolului IV – Secțiunea 1 din H.G. nr. 395/2016. Totodată, prin prevederile art. 3 alin.
(1) lit. w) din Legea nr. 98/2016 se stipulează faptul că un operator economic poate avea calitatea de furnizor în
cadrul unei proceduri de atribuire atunci când acesta pune la dispoziția unui contractant produse, inclusiv servicii
de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, însă nu este
declarat ca și subcontractant în executarea contractului și, prin urmare, nu are drepturile și obligațiile ce revin
subcontractanților, conform legislației în domeniul achizițiilor publice. Astfel, precizăm că, în funcție de obiectul
contractului și de cerințele prevăzute în documentația de atribuire de către autoritatea contractantă, ofertanții,
după caz, pot subcontracta anumite părți din contract (și în acest caz își vor întocmi oferta și documentele
aferente luând în calcul și inserarea informațiilor cu privire la subcontractare/subcontractanți) sau pot încheia
contracte de prestări servicii cu terțe persoane, aceștia neavând calitatea de subcontractanți în procedură. În
speța dată, autoritatea contractantă se află în etapa de evaluare tehnică, iar în urma solicitărilor de clarificări
din partea comisiei de evaluare, ofertantul X a confirmat faptul că nu subcontractează nicio parte din contract,
precizând însă că are în vedere, așa cum a menționat de altfel în propunerea tehnică, ca pentru îndeplinirea în
condiții optime a contractului, furnizarea sistemului de carduri de alimentare a carburanților să fie asigurată în
mod direct autorității contractante de către acesta, iar combustibilul va fi pus la dispoziție autorității
contractante în baza unui contract de parteneriat încheiat de către ofertantul X cu un alt operator economic,
respectiv operatorul economic Y. Prin urmare, operatorul economic Y, respectiv societatea care va livra
combustibilul către ofertantul X în vederea punerii la dispoziție autorității contractante, deține, conform art. 3
alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016, calitatea de furnizor. În această ordine de idei, având în vedere cele
expuse mai sus, precum și situațiile prevăzute de lege cu privire la declarare unei oferte ca fiind inacceptabilă
sau, după caz, neconformă, respectiv cele reglementate la art. 137 alin. (2) și alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, nu
regăsim justificarea declarării propunerii tehnice a ofertantului în discuție ca fiind neconformă. Întrucât
furnizarea de combustibili pe bază de carduri pentru autovehiculele din dotarea autorității contractante se va
realiza de către ofertantul în cauză prin externalizarea activității de livrare a combustibililor în baza unui
angajament contractual, precizăm că într-o astfel de situație, indiferent de persoana sau, după caz,
organizația/entitatea cu care ofertantul încheie angajamentul respectiv, rolul acesteia (persoană/organizație)
este de a furniza servicii, ofertantul fiind cel implicat în procedură și care își asumă toate angajamentele
contractuale. Pe cale de consecință, comisia de evaluare, în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce-i revin
reglementate la art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, se va asigura că ofertantul în discuție și-a întocmit
oferta în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire și în măsura în care acesta va fi declarat
câștigător, își asumă întreaga răspundere legată de îndeplinirea contractului în temeiul clauzelor contractuale
prevăzute în mod explicit în contractul încheiat.
137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 (nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini),
în urma evaluării/verificării eșantioanelor/mostrelor depuse la etapa de prezentare a documentelor suport
aferente DUAE, în condițiile în care la etapa de evaluare tehnică propunerea tehnică a fost declarată admisă,
fiind conformă cu cerințele caietului de sarcini.
Raspuns:
Prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 reprezintă o transpunere a prevederilor art. 60 alin. (4) din
Directiva 2014/24/UE, potrivit căruia „Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite în unul sau
mai multe dintre modurile enumerate în anexa XII partea II, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și de
utilizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor”. Astfel, Anexa XII, partea II a Directivei 2014/24/UE prevede
ca și mijloace de dovedire a capacităților tehnice ale operatorilor economici „(k) în ceea ce privește produsele
care urmează să fie furnizate; (i) eșantioane, descrieri sau fotografii a căror autenticitate trebuie dovedită la
cererea autorității contractante.” Prin urmare, precizăm în primul rând că legislația în vigoare dă dreptul
autorităților contractante, atunci când atribuie un contract de furnizare, de a solicita, după caz, fie eșantioane,
fie descrieri, fie fotografii ale produselor pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței de calificare privind
îndeplinirea capacității tehnice și profesionale și nu pentru verificarea conformităților cu cerințele caietului de
sarcini. De asemenea, referitor la solicitarea/prezentarea de eșantioane, apreciem că o astfel de cerință poate fi
îndeplinită de către ofertanți în contextul noilor prevederi în materie de achiziții publice, în măsura în care
respectiva cerință, astfel cum a fost justificată/formulată în documentele achiziției, reflectă în mod concret și
obiectiv necesitatea/relevanța îndeplinirii ei condiționată de specificul/cantitatea/complexitatea produselor ce
urmează a fi furnizate, respectiv de importanța pe care poate să o aibă în îndeplinirea contractului. În această
ordine de idei, subliniem faptul că atunci când autoritatea contractantă uzează de posibilitatea formulării unei
asemenea cerințe de calificare, aceasta trebuie să aibă în vedere ca prin solicitarea depunerii de eșantioane să
se asigure corelarea cu natura și complexitatea obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, care trebuie să
reflecte ca atare capacitatea tehnică a ofertantului de a îndeplini contractul. Pe cale de consecință, subliniem că
prezentarea unui eșantion nu are drept scop stabilirea conformității ofertei tehnice, întrucât aceasta excedează
cadrului legal în materie, autoritatea contractantă urmând a stabili conformitatea produselor din punct de
vedere tehnic sau al performanțelor prin raportare la specificațiile tehnice și cerințele speciale ce fac obiectul
caietului de sarcini, cerințe în raport cu care ofertanții trebuie să prezinte dovezi de conformitate în cuprinsul
propunerilor tehnice. În acest context, atragem atenția asupra faptului că, din perspectiva produselor ce
urmează să fie livrate, ofertantul, potrivit prevederilor Capitolului IV, Secțiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016,
poate demonstra prin orice mijloc adecvat (certificate de calitate, certificate de conformitate, rapoarte de
încercări emise de organisme abilitate sau orice alte documente solicitate de autoritatea contractantă și depuse
de ofertanți pentru demonstrarea calității produselor și îndeplinirii în mod corespunzător a
cerințelor/specificațiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini) că produsele satisfac cerințele de performanță
sau funcționale, astfel că nicio ofertă nu va putea fi respinsă pe alte criterii decât de calitate. Coroborând
prevederile legale în vigoare, respectiv cele ce stabilesc criteriile de capacitate tehnică pentru ofertanți și cele
ce definesc caracteristicile obiectului contractului (specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini) putem
concluziona că nicio ofertă nu poate fi respinsă la evaluarea tehnică în baza verificării/evaluării eșantioanelor
prezentate ca dovadă a îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică.
Speta 149. Pe parcursul evaluării propunerilor tehnice depuse în cadrul unei procedurii de atribuire, inițiate
în cursul anului 2017, comisia de evaluare a constatat că durata contractului prevăzută în modelul de
contract și preluată în fișa de date/anunțul de participare, respectiv 30 de zile, nu este corelată cu termenul
de furnizare prevăzut în clauzele contractuale, respectiv 45 de zile, cu termenul de recepție de 10 zile
lucrătoare (prevăzut în caietul de sarcini și în clauzele contractuale), și nici cu termenul de notificare
prealabilă și cu estimarea forței majore (ambele prevăzute în modelul de contract). Având în vedere că până
la data limită de depunere a ofertelor nu s-au solicitat clarificări privind durata contractului sau termenul de
livrare și că durata necesară pentru derularea contractului este de minim 60 de zile de la data semnării de
către părți, astfel cum a apreciat comisia de evaluare, autoritatea contractantă dorește modificarea
documentației de atribuire (respectiv a duratei contractului de achiziție publică) în faza de verificare a
propunerilor tehnice depuse.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință,
criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă,
corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. În cazul în care, după publicarea
unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are
mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare
(art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016). Așadar, după termenul limită de depunere a ofertelor, modificarea
duratei contractului, adică a documentației de atribuire este tardivă și irelevantă. Precizăm că astfel de erori
(cum este necorelarea termenului de livrare cu durata contractului) afectează nivelul de competiție, întrucât o
durată mai mare a contractului ar fi atras și alți participanți la procedura de atribuire, ceea ce face ca
autoritatea contractantă să se afle în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la
încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, în speța de față, apreciem
că sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că
autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru în cazul în care încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau
dacă este imposibilă încheierea contractului.
Speta 144. În cadrul unei proceduri simplificate pentru atribuirea unui contract de execuție de lucrări, în
fișa de date, la capitolul IV.4.1) „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, autoritatea contractantă a
solicitat ca ofertanții să prezinte un grafic Gantt cu descrierea pe scurt a activităților principale, de unde să
reiasă ordinea și durata în care aceștia își propun să realizeze lucrările. În propunerea tehnică încărcată de
către unul dintre ofertanți în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) nu a fost identificat graficul
Gantt, comisia de evaluare solicitând clarificări în acest sens. Prin răspunsul la clarificări, operatorul
economic a transmis graficul solicitat de autoritatea contractantă, cât și o captură de ecran (print-screen)
din SEAP din care reiese faptul că ofertantul a încărcat graficul Gantt în secțiunea destinată propunerii
financiare, și nu în cadrul propunerii tehnice, așa cum a solicitat autoritatea contractantă. Prin urmare, se
pune întrebarea dacă în această situație oferta în cauză poate fi respinsă ca fiind neconformă, în temeiul
art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 209 din Legea 98/2016, în cazul în care informațiile sau documentele
prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite
documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților
clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. În cazul în care autoritatea
contractantă uzează de acest drept, nu ii este permis ca prin clarificările/completările solicitate să determine
apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat. Totodată, potrivit art. 134 alin. (6) din H.G. nr.
395/2016, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare, potrivit
dispozițiilor alin. (1) al aceluiași articol de act normativ, conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare,
oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7) si alin. (10) ale aceluiași
articol de act normativ. Având în vedere prevederile sus-menționate, apreciem că operatorul economic poate
completa, ca urmare a solicitării de clarificări, propunerea tehnică, adăugând documentul solicitat, cu atât mai
mult cu cât acesta a făcut dovada încărcării în SEAP, însă în mod eronat în cadrul altei secțiuni, cu condiția ca
prin informațiile prezentate în respectivul document să nu se aducă modificări conținutului propunerii tehnice
și/sau ale altor documente deja depuse.
Speta 136. În cadrul unei proceduri simplificate, comisia de evaluare a constatat că propunerea tehnică a
unui operator economic este întocmită conform prevederilor documentației de atribuire, însă operatorul
economic a omis încărcarea unui formular F3 din listele de cantități și a fișelor tehnice. Autoritatea
contractantă a solicitat operatorului economic în data de 03.07.2017 să prezinte documentele lipsă până la
data de 05.07.2017. Operatorul economic a încărcat documentele solicitate în SEAP în data de 06.07.2017.
Pentru situaţia prezentata autoritatea contractantă solicită un punct de vedere referitor la posibilitatea
comisiei de evaluare de a lua în considerare documentele transmise de operatorul economic chiar dacă
acestea au fost postate în SEAP după expirarea termenului limită stabilit în solicitarea de clarificări.
Raspuns:
Prevederile art. 133 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 stipulează că, comisia de evaluare are obligația de a verifica
si analiza propunerea tehnică a fiecărei oferte, aceasta trebuind să corespundă cerințelor minime prevăzute în
caietul de sarcini. Totodată, comisia de evaluare, în baza art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 coroborat cu
alin. (3) al aceluiași articol, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările în conformitate cu
prevederile art. 209 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, clarificări și completări necesare pentru evaluarea
fiecărei oferte precum și termenul în care operatorul economic în cauză urmează să transmită raspunsul.
Termenul poate fi stabilit doar la nivel de zile lucrătoare, fără ca autoritatea contractantă să poată preciza o oră
anume în cadrul acestuia și “va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare” conform prevederilor art. 134. alin.
(3) din H.G. nr. 395/2016. În urma analizei textului de lege observăm că, introducerea sintagmei “de regulă”
instituie regula prin care termenul urmează a fi stabilit de comisie, de minimum trei zile(trei sau mai multe zile).
Referitor la calcularea termenelor vom avea în vedere prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care în
baza lit. e) precizează că, “la calculul unui termen exprimat în zile lucrătoare se aplică în mod corespunzător
dispoziţiile lit. a), b) şi d), cu deosebirea că zilele nelucrătoare din cadrul termenului nu se iau în considerare”.
Astfel că, în baza art. 3 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 “cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor
lit. a) şi d), termenul exprimat în zile începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se
încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului”. Subliniem că, termenul pentru clarificări și
completări formale sau de confirmare trebuia precizat în zile, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și nu
până la o anumită dată cum se arată în cadrul solicitării dumneavoastră. Având în vedere că documentele
solicitate au fost încărcate de către ofertant în SEAP la data de 06.07.2017, deși autoritatea contractantă a
solicitat, în data de 03.07.2017, transmiterea acestora până la data de 05.07.2017, conform celor precizate de
dumneavoastră, este evident că ofertantul în cauză nu s-a conformat condițiilor de trasmitere a respectivelor
documente, astfel cum s-a solicitat. Cu toate acestea, subliniem faptul că, potrivit art. 134 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016, ,,Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi
completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte.
Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.” Este evident faptul că regula, în materie
de stabilire a unui termen-limită de solicitare de clarificări, este raportată la un termen de minimum 3 zile
lucrătoare, un ofertant având posibilitatea ca, raportat la termenele-limită, să prezinte și mai devreme, în urma
unei solicitări formulate de autoritatea contractantă, clarificările şi completările formale sau de confirmare
necesare pentru evaluarea ofertei proprii.
Speta 114. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea entității contractante de a invita

candidaţii/ofertanţii să completeze sau să clarifice documentele justificative depuse ca dovadă a
informaţiilor cuprinse în DUAE în condiţiile în care în documentaţia de atribuire nu s-a limitat numărul de
contracte care pot fi prezentate în vederea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, însă s-a impus
un prag valoric minim.
Raspuns:
Scopul îndeplinirii de către operatorii economici a unor cerinţe de calificare este acela de a demonstra
potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă
de a realiza un anumit contract de achiziţie şi capacitatea de a rezolva eventualele dificultăţi legate de
îndeplinirea acestuia. Referitor la cerinţa de calificare care vizează experienţa similară a operatorilor economici
în cazul atribuirii unui contract sectorial, care are ca obiect furnizarea/prestarea/execuția, din cuprinsul art. 192
din Legea nr. 99/2016 reiese faptul că, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a
ofertanţilor/candidaţilor, entitatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora prezentarea unei liste a
principalelor livrări de produse efectuate, sau a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, ori o listă a
lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, care să conţină valori, perioade de
prestare, beneficiari, prestările de servicii urmând a fi confirmate prin prezentarea unor certificate/documente
emise sau contrasemnate de o entitate ori de către clientul privat beneficiar, sau în cazul lucrărilor aceasta listă
fiind însoțită de certificate de bună execuție. Totodată, autoritățile contractante/entitățile contractante, cât și
operatorii economici participanți la procedurile de atribuire (în funcție de calitatea pe care aceștia o au în
respectiva procedură de atribuire – candidat, ofertant, terț susținător, subcontractant) au obligația de a utiliza
DUAE (Document Unic de Achiziție European). Acest nou concept instituit la nivelul Uniunii Europene prin
Regulamentul C.E. nr. 7/2016 si introdus prin noua legislație la nivel național (Legea nr. 98/2016 și Legea nr.
99/2016) facilitează participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție
publică/sectoriale și reduce sarcinile administrative pentru autoritățile/entitățile contractante. Așadar,
operatorul economic utilizează DUAE, care reprezintă o declarație pe propria răspundere, pentru a demonstra că
nu se află într-una dintre situațiile de excludere prevăzute de legislația natională, precum și faptul că
îndeplinește criteriile de calificare si selecție precizate de autoritatea/entitatea contractantă în fișa de date a
achizitiei, precum și, după caz, că respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în scopul limitării
numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe în cadrul procedurilor care se derulează
în două etape. Conform prevederilor art. 205 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 coroborat cu prevederile art. 72 din
H.G. nr. 394/2016, în cazul procedurilor de atribuire care se desfășoară într-o singură etapă, entitatea va solicita
doar ofertantului aflat pe primul loc în clasamentul intermediar realizat după evaluarea tuturor ofertelor depuse,
conform criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare/simplificat, să prezinte documentele suport
indicate în fișa de date a achiziției sectoriale, în vederea probării celor asumate prin DUAE. De asemenea, în
conformitate cu alineatul (3) al art. 205 din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă poate invita
candidaţii/ofertanţii să completeze sau să clarifice documentele justificative depuse ca dovadă a informaţiilor
cuprinse în DUAE. Totodată, potrivit prevederilor art. 221 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă
are dreptul de a solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate pentru demonstrarea
conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate, comisia de evaluare este cea care pe parcursul derulării procedurii
stabilește care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei
oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor (art. 140 alin. (1) din H.G. nr.
394/2016). Precizăm că atunci când solicită completarea unor documente, entitatea contractantă trebuie sa aibă
în vedere si respectarea prevederilor art. 221 alin. (2) din aceeasi Lege nr. 99/2016, potrivit cărora prin
clarificările/completările solicitate, entitatea nu are dreptul să determine apariția unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat. Având în vedere aceste prevederi legale, precum și faptul că entitatea
contractantă nu a limitat la nivelul fișei de date numărul de contracte care pot fi prezentate de operatorii
economici pentru îndeplinirea nivelului minim impus experienței similare, există premisele prevalării de art. 205
alin. (3) coroborat cu art. 221 alin. (1) din aceeasi Legea nr. 99/2016, cu condiția ca această "completare" a
documentelor să se realizeze cu respectarea principiului tratamentului egal si al transparenței.
Speta 105. Este solicitată consiliere metodologică privind respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 în
condițiile în care după evaluarea financiară autoritatea contractantă a revenit la evaluarea tehnică.
Raspuns:
Autoritatea contractantă ne-a adus la cunoștință că dintr-o eroare umană a apăsat tasta „+” în loc de tasta „-”,
fapt care a condus la decriptarea ofertei financiare și generarea mesajului respectiv în SEAP, după cum rezultă
din documentul atașat prezentei. În continuare, autoritatea contractantă a precizat că a observat faptul că
oferta aflată în evaluare nu îndeplinea cerințele caietului de sarcini, context în care - având în vedere indicațiile
puse la dispoziție de manualul operațional SEAP pentru această situație - a revenit la stadiul de evaluare tehnică,
declarând oferta respectivă neconformă, potrivit art. 137 alin. 3 lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Față de
informațiile precizate de AC și descrise mai sus apreciem că autoritatea contractantă în cauză a aplicat o măsură
corectivă care nu este de natură a conduce la încălcarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, în măsura în care aceasta a adus la cunoștință tuturor ofertanților eroarea umană și măsura corectivă
aplicată, în baza art. 6 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. În subsidiar, din interogarea SEAP și luând în considerare
că activitățile și deciziile adoptate pe parcursul derulării procedurii de atribuire intră în responsabilitatea directă
a autorității contractante, în baza principiului asumării răspunderii reglementat de art. 1 alin. (4) din Anexa la
H.G. nr. 395/2016, învederăm faptul că autoritatea contractantă a suspendat dreptul de a încheia contractul
pentru lotul respectiv având în vedere depunerea unei contestații la C.N.S.C. în iulie 2017.
Speta 103. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă are o singură ofertă de evaluat, este motivată
prelungirea perioadei de depunere a ofertelor fără a se preciza o data limită pe motivul volumului mare de
muncă?
Raspuns:
În conformitate cu dispozițiile art. 214 alin. (3) din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă stabileşte
oferta câştigătoare în termen de maximum 25 zile de la data limită de depunere a ofertelor. Prin excepţie, în
cazuri temeinic justificate, poate prelungi această perioadă. Prelungirea perioadei de evaluare se aduce la
cunoştinţa operatorilor economici implicaţi în procedură în termen de maximum două zile.” Prevederile
articolului anterior citat, prin sintagma „în cazuri temeinic justificate” subliniază prezența excepției numai în
anumite circumstanțe, situații ce trebuie precizate de autoritatea contractantă în cadrul unei note justificative.
Totodată, dorim să aducem în discuție și prevederile art. 146 alin. (2) din H.G. nr. 395, care stipulează că,
„autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de
evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea
abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Lege.”
Așadar, având în vedere prevederile anterior citate, apreciem că autoritatea contractantă, în termen de cel mult
25 de zile de la data limită de depunere a ofertelor, este obligată să evalueze ofertele, totodată aceasta fiind
singura care poate aprecia și lua decizia prelungirii perioadei de evaluare în cazuri temeinic justificate, fără însă
a aduce atingere procesului de evaluare, prin întârzierea nejustificată a acestuia.
Speta 98. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la interpretarea şi aplicabilitatea prevederilor
art. 164 alin. (2) şi art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 în situația unui operator economic care a
propus în cadrul ofertei un manager de proiect care este condamnat penal. AC are în derulare o „Procedură
internă de achiziţie directă”, în vederea achiziţionării unor „servicii de analiză instituţională” în cadrul unui
proiect cu finanţare europeană, în temeiul art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 43 din anexa la H.G.
nr. 395/2016. În cadrul „fişei de date a achiziţiei” din documentaţia de atribuire publicată s-a prevăzut ca
cerinţă minimă obligatorie faptul că ofertanţii/membrii asocierii/subcontractanţii/terţii susţinători nu trebuie
să se regăsescă în situaţiile prevăzute la art. 164, art. 165 şi art. 167 din Legea nr. 98/2016. Comisia de
evaluare a procedat la verificarea situaţiilor de excludere şi a constatat că unul din ofertanţi, participant
unic la procedură, a prezentat declaraţii conform cărora nu se regăseşte în situaţiile de excludere prevăzute
de lege. Totodată, comisia a constatat că persoana propusă de ofertant pentru poziţia de manager de proiect
în cadrul propunerii tehnice a fost trimisă în judecată în anul 2011, pentru fapte penale săvârşite începând
cu anul 2009, şi a fost condamnată printr-o hotărâre a instanţei penale, pronunţată în luna anterioară, „la
pedeapsa principală de 2 ani închisoare, cu suspendare condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea
complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice” vizând atribuirea unui contract
de achiziţie în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Având în vedere rolul şi responsabilităţile
managerului de proiect, propus de ofertant în cadrul propunerii tehnice, se solicită un punct de vedere
privind încadrarea în prevederile art. 164 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv dacă managerul de
proiect este persoană care „are putere de reprezentare, de decizie sau de control” în cadrul opertorului
economic şi în consecinţă îi sunt aplicabile prevederile art. 164 şi 167 din Legea nr. 98/2016. Urmare a
solicitării de clarificări, ofertantul a susţinut că nu se încadrează în situaţiile de excludere, reglementate la
art. 164 şi 167 din Legea nr. 98/2016, având în vedere că funcţia de manager de proiect nu face parte dintre
persoanele prevăzute la art. 164 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 şi este asimilabilă funcţiei de expert-cheie,
în condiţiile în care în fişa de date şi în invitaţia de participare nu au fost solicitate cerinţe de calificare cu
privire la capacitatea profesională a ofertantului, fiind astfel aplicabile prevederile art. 30 alin. (6) din anexa
la H.G. nr. 395/2016. De asemenea, având în vedere că hotărârea judecătorescă dată în primă instanţă (nu
este definitivă) vizează fapte penale săvârşite „începând cu anul 2009”, se solicită un punct de vedere
privind aplicabilitatea prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci o modalitate
simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a caror valoare estimată, fără TVA, calculată la nivelul unui an
bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din lege. Pentru realizarea achiziţiei directe,
autoritatea contractantă are obligaţia respectării prevederilor din Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziţia directă”
din anexa la H.G. nr. 395/2016, având posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne,
modalitatea concretă de desfăşurare a achiziţiei cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din
lege. În ceea ce priveşte motivele de excludere a candidatului/ofertantului reglementate la art. 164, art. 165 şi
art. 167 din Legea nr. 98/2016 facem precizarea că, aşa cum se poate constata la analiza textului de lege, aceste
prevederi sunt aplicabile în cazul derulării unei proceduri de atribuire, nu şi în cadrul unei achiziţii directe. De
asemenea, clauzele nescrise reglementate la art. 30 alin. (6) din anexa la H.G. nr. 395/2016 sunt prevăzute
pentru situaţia în care autoritatea contractantă aplică orice procedură de atribuire. Ca urmare, în situaţia în care
autoritatea contractantă a stabilit la nivelul documentaţiei publicate pentru realizarea achiziţiei directe motive
de excludere precum cele similare celor reglementate la art. 164, art. 165 şi art. 167 din Legea nr. 98/2016,
modalitatea de interpretare şi aplicare se stabileşte de autoritatea contractantă prin raportare la prevederile
procedurii interne elaborate pentru realizarea achiziţiei directe. În ceea ce priveşte prevederile art. 164 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, aplicabile în cazul derulării unei proceduri de atribuire, facem precizarea că prin
sintagma „are putere de reprezentare, de decizie sau de control” în cadrul opertorului economic se referă la
persoanele care au aceste prerogative conform normelor legale/interne de înfiinţare/funcţionare ale
operatorului economic, precum şi persoanele care au obţinut aceste drepturi prin hotărâri/împuterniciri ale
organelor statutare sau ale persoanelor care au putere de reprezentare ale operatorului economic. Ca urmare,
managerul de proiect este persoană care „are putere de reprezentare, de decizie sau de control” în cadrul
opertorului economic numai în măsura în care aceste drepturi i-au fost acordate expres, conform menţiunilor de
mai sus. Referitor la interpretarea prevederilor art. 171 alin. (5), de asemenea aplicabile în cazul derulării unei
proceduri de atribuire, precizăm că, aşa cum reiese din analiza textului de lege, situaţiile de excludere de la art.
164 şi art. 167 din Legea nr. 98/2016 nu se aplică, cu condiţia ca operatorul economic să nu aibă o hotărâre
judecătorescă definitivă de aplicare a măsurii interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract
de achiziţie publică/acord-cadru/contract de concesiune, numai în următoarele cazuri: a) dacă „a expirat o
perioadă de 5 ani de la data hotărârii definitive de condamnare”, în cazul faptelor prevăzute la art. 164 din lege;
b) dacă „a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului
relevant”, în cazul situaţiilor prevăzute la art. 167 din lege. Ca urmare, în cazul faptelor prevăzute la art. 164
din lege, situaţiile de excludere de la acest articol nu se aplică doar dacă a expirat o perioadă de 5 ani calculată
de la data hotărârii definitive de condamnare şi numai dacă operatorului economic nu i-a fost aplicată, prin
hotărâre judecătorescă definitivă, măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de
achiziţie publică/acord-cadru/contract de concesiune. În ceea ce priveşte termenul de 3 ani calculat de la data
apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant, acesta se aplică doar în cazul situaţiilor
de excludere prevăzute la art. 167 din lege, nefiind aplicabil şi situaţiilor de excludere de la art. 164 din lege
conform interpretării autorității contractante în speță. Faţă de considerentele sus-menţionate, suntem de opinie
că motivele de excludere a candidatului/ofertantului reglementate la art. 164, art. 165 şi art. 167 din Legea nr.
98/2016 sunt aplicabile doar în cazul derulării unei proceduri de atribuire, iar în cazul prezentat, în care
autoritatea contractantă a stabilit la nivelul documentaţiei publicate pentru realizarea achiziţiei directe motive
de excludere precum cele similare celor reglementate de lege, doar autoritatea contractantă este în măsură să
stabilescă modalitatea de interpretare şi aplicare a acestora prin raportare la prevederile procedurii interne
elaborate pentru realizarea achiziţiei directe.
Speta 88. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la anumite aspecte de natura încălcării
obligațiilor principale care îi revin unui operator economic în derularea unui contract de achiziție publică,
întâmpinate de comisia de evaluare pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire.
Raspuns:
În conformitate cu art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a
exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, orice operator economic
care și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții
publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste
încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni
comparabile. Astfel, pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016, operatorul economic trebuie: − fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i
reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract
de concesiune încheiate anterior, − fie să-și fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în
cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de
concesiune încheiate anterior și, în același timp, respectivele încălcări să fi condus: − fie la încetarea anticipată
a respectivului contract, − fie la plata de daune-interese, − fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele
două sus-menționate. În același timp, legislația permite acceptarea în procedură a unui operator economic aflat
în situația de excludere sus-menționată, (conform art. 171 din Legea nr. 98/2016, care transpune prevederile art.
57 paragraful (6) din Directiva 2014/24/UE) în cazul în care acesta poate furniza dovezi prin care să arate că a
luat măsuri suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, dovezi care se pot referi inclusiv la
efectuarea de plăți sau la asumarea de către operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea
ce privește eventualele prejudicii cauzate. Astfel, având în vedere că prin semnarea unui contract ce conține
clauze de aplicare a unor penalități pentru încălcarea anumitor obligații, operatorul economic își asumă plata
acelor penalități fără a mai fi nevoie să se dovedească existența unui prejudiciu, în opinia noastră aplicarea de
penalități nu poate fi considerată o sancțiune comparabilă cu „plata de daune-interese” în sensul art. 167. alin.
(1) lit. g) ante-menționat, întrucât în cazul acestora din urmă este nevoie de realizarea unor demersuri
suplimentare în vederea demonstrării existenței unui eventual prejudiciu și recuperării acestuia. Prin urmare,
considerăm că doar aplicarea de penalități conform clauzelor contractuale, în cadrul unui contract de achiziții
publice, nu aduce operatorul economic în cauză, în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016. În susținerea acestei concluzii, amintim inclusiv prevederile recitalului (101) din Directiva
2014/24/UE, potrivit căruia autoritățile contractante ar trebui „să fie în măsură să excludă candidați sau
ofertanți a căror performanță în alte contracte de achiziții publice din trecut a arătat deficiențe majore în ceea
ce privește cerințele de fond, de exemplu, nerespectarea obligației de a furniza sau de a executa, deficiențe
semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru scopul propus, sau un
comportament necorespunzător care aruncă îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic.” În
subsidiar, referitor la declarațiile false ce pot conduce la excluderea unui operator economic dintr-o procedură
de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, subliniem că acestea trebuie să se
regăsească „în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării
absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție”. Mai exact, documentele pe
care operatorul economic le transmite autorității contractante, la solicitarea acesteia din urmă, în vederea
dovedirii informațiilor completate în DUAE, nu trebuie să conțină informații false, nefiind cazul din speța de față.
Speta 87. Este solicitată consiliere metodologică privind modalitatea de comparare a prețurilor prevăzute în
propunerile financiare ale ofertanților în cazul în care unul dintre operatorii economici nu este plătitor de
TVA.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 141 din H.G. nr. 395/2016 „Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea
contractului, compararea prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea
fără TVA”. În consecință, având în vedere prevederile legale mai sus menționate, precum şi principiile care stau
la baza atribuirii contractului de achiziție, în special principiul "tratamentului egal" prevăzut la art. 2 alin. (2) lit.
b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă se va raporta la prețurile fără TVA, incluse în propunerile
respective, fără a se ține astfel seama de calitatea de operator economic plătitor sau neplătitor de TVA a
ofertanților.
Speta 57. Consiliere metodologică cu privire la considerarea sau nu ca ofertă alternativă a acelei oferte în
cadrul căreia se regăsesc propuneri tehnice de la mai mulți furnizori privind echipamentele solicitate de
entitatea contractantă, fiecare dintre aceste propuneri respectând cerințele tehnice minime impuse prin
documentația de atribuire.
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. gg) din Legea nr. 99/2016, oferta alternativă reprezintă oferta care se poate abate
într-o anumită măsură de la cerinţele documentaţiei de atribuire, dar care asigură realizarea scopului aplicării
procedurii de atribuire. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2) lit. c) din Anexa la H.G. nr.
394/2016 este considerată inacceptabilă oferta care constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini,
alternativă care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de participare nu este precizată în mod
explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele
minime prevăzute în caietul de sarcini. Având în vedere că, în cazul în speță, propunerile tehnice ale furnizorilor
incluse în ofertă corespund cerințelor tehnice minime impuse prin documentația de atribuire, apreciem că oferta
respectivă nu reprezintă o ofertă alternativă. Pe de altă parte, însă, ne aflăm practic în situația unei oferte care
cuprinde mai multe propuneri tehnice și, implicit, mai multe propuneri financiare, corespunzător fiecărei
propuneri tehnice în parte. Prin urmare, apreciem că o astfel de situație echivalează cu depunerea mai multor
oferte individuale, încălcându-se în acest fel interdicția stabilită la art. 53 lit. a) din Anexa la H.G. nr. 394/2016,
fapt de natură a atrage sancţiunea excluderii din competiţie a ofertei în cauză.
Speta 3. După finalizarea evaluării propunerilor tehnice, comisia de evaluare respinge o ofertă și îi comunică
ofertantului respectiv, prin secțiunea „Întrebări” din SEAP, motivele respingerii. Comisia de evaluare poate
continua evaluarea sau așteaptă expirarea termenului de depunere a unei notificări prealabile?
Raspuns:
În situația în care, după finalizarea evaluării propunerilor tehnice, comisia de evaluare respinge o ofertă și îi
comunică ofertantului respectiv, prin secțiunea „Întrebări” din SEAP, motivele respingerii, aceasta va continua
procesul de evaluare după transmiterea comunicărilor intermediare întrucât, în conformitate cu prevederile art.
59 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, termenul de așteptare trebuie respectat și aplicat numai după transmiterea
comunicărilor privind rezultatul procedurii.
12.3 Respingerea ofertelor/candidaturilor
Speta 758. consiliere metodologică privind excluderea din procedură a unui ofertant, în conformitate cu
prevederile 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, în baza a trei documente constatatoare negative,
conform cărora operatorul economic în cauză fie a prezentat abateri de la calitatea produselor, fapt ce a
condus la rezilierea contractului, fie nu a livrat toate produsele din contract, fie nu a respectat termenele
de livrare și nu a constituit garanția de bună execuție, fapt ce a condus la rezilierea contractului
Raspuns:
Pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016,
operatorul economic trebuie: − fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui
contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat
anterior; − fie să-și fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de
achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat anterior; și,
în același timp, respectivele încălcări să fi condus: − fie la încetarea anticipată a respectivului contract, − fie la
plata de daune-interese, − fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele două sus-menționate. Potrivit art.
167 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, sunt considerate încălcări grave ale obligațiilor contractuale, următoarele
situații, enumerate cu titlu exemplificativ: - neexecutarea contractului; - livrarea/prestarea/executarea unor
produse/servicii/lucrări care prezintă neconformități majore care le fac improprii utilizării conform destinației
prevăzute în contract. În continuare, cu privire la situațiile concrete de neîndeplinire a obligațiilor contractuale
ce reies din documentele constatatoare prezentate, precizăm următoarele: Referitor la situația în care
operatorul economic a livrat produse care au prezentat abateri de la calitate și nu au corespuns din punct de
vedere tehnic cu cerințele contractuale, fapt ce a condus ulterior și la rezilierea contractului, considerăm că
aceasta se încadrează în prevederile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 având în vedere că sunt
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de acest articol. În ceea ce privește situația în care operatorul
economic nu și-a îndeplinit în totalitate obiectul contractului, nelivrând toate produsele, și pentru care
autoritatea contractantă a reținut parțial garanția de bună execuție, precizăm că o astfel de situație se
încadrează în prevederile privind excluderea operatorului economic din procedură. Pe de altă parte, menţionăm
că operatorul economic poate să nu fie exclus din procedura de atribuire în măsura în care furnizează dovezi care
să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, aceste dovezi
referindu-se, printre altele, la efectuarea de către operatorul economic a plății sau la asumarea de către
operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate (art.
171 alin. (1)-(3) din Legea nr. 98/2016). Cât privește situația prezentată în cel de-al treilea document
constatator, precizăm că neîndeplinirea tuturor obligațiilor contractuale asumate și aflate în sarcina unui
operator economic (în speță neconstituirea garanției de bună execuție și nerespectarea termenelor contractuale
de livrare), care conduc și la rezilierea anticipată a contractului, pot fi considerate motive de excludere în baza
art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, având în vedere că sunt îndeplinite ambele tipuri de condiții
prevăzute de articolul menționat anterior, precum și pentru faptul că situațiile care sunt considerate încălcări
grave ale obligațiilor contractuale sunt prezentate cu titlu exemplificativ în cadrul legislației. Subliniem, însă, că
potrivit art. 171 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „Orice operator economic aflat în oricare dintre situațiile
prevăzute la art. 164 și 167 care atrag excluderea din procedura de atribuire poate furniza dovezi care să arate
că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea prin raportare la
motivele de excludere.” În acest sens, potrivit art. 171 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
este cea responsabilă și în măsură să se pronunțe (în baza tuturor documentelor/informațiilor de care dispune)
dacă dovezile prezentată de către operatorul economic privind măsurile luate sunt suficiente pentru
demonstrarea în concret a credibilității, prin raportare la motivele reale ale neîndeplinirii obligațiilor
contractuale și eliberării documentului constatator negativ. Pe cale de consecință, având în vedere că, din
informațiile transmise, nu reiese dacă operatorul economic a furnizat astfel de dovezi pentru demonstrarea în
mod concret a credibilității, în opinia noastră numai comisia de evaluare este în măsură să analizeze situația
concretă și să decidă asupra admisibilității ofertelor în cadrul procedurii de achiziție publică, întrucât are la
dispoziție toate documentele și informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate și are
obligația de a întreprinde toate demersurile care se impun, conform legii, în vederea clarificării tuturor
aspectelor în legătură cu care trebuie să emită anumite decizii pe parcursul derulării procedurii de atribuire.
Speta 735. În cadrul unei proceduri de atribuire organizate de autoritatea contractantă, una dintre ofertele
depuse de un operator economic, respectiv propunerea tehnică și documentele de calificare, nu au putut fi
deschise/vizualizate de autoritatea contractantă deși aceasta a încercat deschiderea documentelor cu
diverse programe și de pe diverse calculatoare/laptopuri, întâmpinând erori la extragerea fișierelor.
Autoritatea contractantă a solicitat clarificări operatorului economic în cauză în vederea transmiterii
pașilor/procesului/procedeului precum și a programului pe care operatorul l-a urmat pentru semnarea și
încărcarea documentelor în SEAP, iar prin răspunsul transmis de către operatorul economic în cauză la
solicitarea de clarificări acesta a confirmat că în procesul de semnare a întâmpinat erori din partea
programului specializat, însă a încărcat documentele în acest format pentru a se putea încadra în termenul
limită de depunere. Totodată, acesta a redepus documentele de calificare și propunerea tehnică semnate cu
un alt program specializat, după data limită de depunere a ofertelor. Având în vedee cele de mai sus, se
solicită consiliere metodologică privind modul în care trebuie să procedeze comisia de evaluare în această
situație.
Raspuns:
Astfel cum prevede art. 60 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, operatorul economic are obligația de a transmite
oferta și DUAE în format electronic și numai până la data și ora limită de depunere a ofertelor prevăzute în
anunțul de participare. Totodată, dispozițiile art. 125 din hotărârea de guvern sus-menționată vin să precizeze
faptul că riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forța majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului
economic care transmite respectiva ofertă. Prin urmare, având în vedere prevederile legale sus-menționate,
precum și elementele situației de fapt, apreciem că operatorul economic avea obligația de a se asigura, conform
prevederilor art. 125 din H.G. nr. 395/2016, de depunerea în mod corespunzător a ofertei și a documentelor
aferente acesteia, astfel încât să poată fi evitată o situație de genul celei descrise de dumneavoastră. De
asemenea, având în vedere dispozițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016, considerăm că, în acest caz, autoritatea
contractantă a procedat corect solicitând clarificări/lămuriri cu privire la modalitatea de accesare/deschidere a
ofertei/documentelor transmise de către operatorul economic în cauză, înainte de a lua decizia privind
declararea ofertei în cauză ca fiind inacceptabilă. Având în vedere că, prin răspunsul la solicitarea de clarificări,
operatorul economic în cauză a confirmat apariția unei erori la semnarea documentelor, eroare ce a condus la
imposibilitatea deschiderii ofertei de către autoritatea contractantă și – implicit - la imposibilitatea evaluării
acesteia, suntem de opinie că devin incidente prevederile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, sens în care
oferta este considerată inacceptabilă deoarece nu îndeplinește condițiile de formă aferente elaborării și
prezentării acesteia. Subliniem că verificarea integrității fișierelor cade în responsabilitatea exclusivă a
operatorilor economici care încarcă aceste fișiere în SEAP, aceștia având posibilitatea ca pe întreaga perioadă de
depunere a ofertelor să verifice dacă documentele depuse sunt corecte atât din punct de vedere al atașării, cât
și al conținutului. Totodată, referitor la faptul că, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, operatorul economic
a redepus oferta tehnică și documentele de calificare la o dată ulterioară datei limită de depunere a ofertelor,
subliniem că, în sensul art. 60 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, operatorul economic nu poate publica în SEAP
documentele de calificare și propunerea tehnică ulterior datei limită de depunere a ofertelor. În acest sens,
precizăm că nici art. 209 din Legea nr. 98/2016 și nici art. 134 și 135 din H.G. nr. 395/2016 nu pot fi interpretate
în sensul derogării de la art. 60 alin. (1) menționat anterior, respectiv pentru a permite ofertanților să prezinte
documentele ulterior datei și orei limită de depunere stabilite în anunțul de participare. Pe cale de consecință,
având în vedere considerentele de mai sus, apreciem că în situația prezentată sunt întrunite condițiile pentru
respingerea ofertantului în cauză, având în vedere că documentele depuse ulterior datei limită de depunere a
ofertelor nu pot fi luate în considerare la evaluarea ofertei. Subliniem, însă, că instituția noastră nu se poate
substitui comisiei de evaluare din cadrul autorității contractante, întrucât aceasta este responsabilă pentru
modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea
tuturor dispozițiilor legale aplicabile, conform dispozițiilor art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, și aceasta este
cea care are la dispoziție toate documentele și informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și
fundamentate în acest sens.
Speta 594. consiliere metodologică cu privire la excluderea din procedura de atribuire, derulată de entitatea
contractantă, în baza prevederilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, a ofertantului clasat pe primul
loc, ofertant ce s-a prezentat sub forma de asociere, având în vedere că unul dintre membrii asocierii a
intrat în insolvență pe parcursul perioadei de evaluare iar pentru respectivul operator economic aflat în
perioada de observație nu a fost elaborat un plan de reorganizare şi nici nu au fost adoptate măsuri privind
continuarea activității
Raspuns:
Faţă de situaţia prezentată precizăm că, excluderea din procedură a unui operator economic aflat în insolvență
este o decizie pe care comisia de evaluare o poate adopta numai după analiza situației acestuia, care rezultă din
documentele depuse și din eventualele răspunsuri la solicitările de clarificări, prin raportare la partea din
contract pe care respectivul operator economic s-a angajat să o execute (ca membru/parte a asocierii), resursele
de care poate dispune, durata de executare a contractului și altele asemenea. În acest context, trebuie avut în
vedere faptul că, operatorul economic care a intrat în insolvență are o cotă de doar 20% în cadrul asocierii din
care face parte, oferta depusă urmând a fi analizată din perspectiva propunerii tehnice asumate de toți membrii
respectivei asocieri, precum și a modului în care sunt îndeplinite criteriile de calificare precizate în fișa de date a
achiziției. Mai facem precizarea că prevederile Legii nr. 99/2016 sunt în concordanță cu cele ale Regulamentului
nr. 1929/2015 de modificare a Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 966/2012, având în vedere că transpune
prevederile Directivei nr. 25/2014, iar art. 184 din Legea nr. 99/2016 stipulează faptul că: (1) Orice operator
economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 177, 178 şi 180 care atrag excluderea din procedura
de atribuire poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-şi demonstra
în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere; (2) În cazul în care entitatea contractantă
consideră dovezile prezentate de operatorul economic în conformitate cu prevederile alin. (1) ca fiind suficiente
pentru demonstrarea în concret a credibilităţii, entitatea contractantă nu exclude operatorul economic din
procedura de atribuire. În ceea ce priveşte invocarea art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 atragem atenția că acest
articol se referă la starea de insolvență a beneficiarului fondurilor europene și nu la starea de insolvență a unui
eventual operator economic care ar urma să fie plătit de către beneficiar, din aceste fonduri, pentru execuția
unei lucrări/prestarea unui serviciu/furnizarea unui produs. Având în vedere că operatorul aflat în insolvență
participă la procedura de atribuire în cauză în asociere, în acest caz se impune analizarea situației incidente de
excludere a asocierii, în calitate de ofertant. În acest sens din prevederile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
99/2016 rezultă că „Entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-
cadru orice operator economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare, supraveghere judiciară, sau
în încetarea activității”. Prin urmare, aplicarea prevederilor vizează fiecare operator economic în parte,
indiferent dacă acest participă la procedură individual sau în asociere, nu ofertantul per ansamblu. Astfel,
precizăm că în conformitate cu prevederilor art. 66 din Legea nr. 99/2016, orice operator economic are dreptul
de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi
operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de
atribuire, în condițiile prevăzute de prezenta lege. Acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane
juridice distincte. Membrii asocierii își păstrează individualitatea ca subiecți de drept, însă sunt obligați să
răspundă solidar față de autoritatea contractantă pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale. În
situația în care respectivul acord de asociere prevede posibilitatea ca unul dintre membri să fie lider al asocierii,
acesta va avea dreptul să-i reprezinte pe toți ceilalți membri în raporturile contractuale cu autoritatea
contractantă, cu mențiunea că răspunderea pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale cade în
sarcina tuturor membrilor asocierii. Ca atare, acordul de asociere angajează răspunderea solidară a tuturor
asociaților care urmează să răspundă împreună pentru orice consecințe ale viitorului contract. Totodată, potrivit
prevederilor art. 3 lit. ff) din Legea nr. 99/2016, oferta este definită ca un act juridic prin care operatorul
economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică.
Conform prevederilor art. 130 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, oferta are caracter obligatoriu, din punctul de
vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către entitate contractantă și asumată de
ofertant. O eventuală acceptare din partea entității contractante a modificării ofertei de către ofertant ar avea
ca efect încălcarea principiului tratamentului egal. Prin urmare, în cazul în care, în timpul unei proceduri de
atribuire, are loc intrarea în insolvență a unui operator economic dintr-o asociere ce a depus o ofertă comună,
oferta respectivă poate rămâne în competiţie numai în situaţia în care nu intervin niciun fel de modificări ale
conţinutului propunerii tehnice şi a celei financiare. Totodată, pentru ca oferta respectivă să poată fi, în aceste
condiţii, considerată admisibilă, criteriile de calificare sau alte cerinţe specifice solicitate în cadrul
documentaţiei de atribuire trebuie să fie îndeplinite de celălalt/ceilalți membru/membri ai asocierii care
participă în competiţie cu oferta respectivă, iar îndeplinirea acestora să fie demonstrată prin documentele deja
depuse odată cu oferta înaintată entității contractante (fără a fi posibilă modificarea și/sau completarea
documentelor deja depuse). A se vedea, în acest sens, și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene
pronunțată în cauza C-396/14 - „Trimitere preliminară – Articolul 267 TFUE – Competența Curții – Calitate de
instanță a organului de trimitere – Contract de achiziții publice în sectorul infrastructurilor feroviare – Procedură
negociată – Directiva 2004/17/CE – Articolul 10 – Articolul 51 alineatul (3) – Principiul egalității de tratament a
ofertanților – Grup compus din două societăți care a fost admis în calitate de ofertant – Ofertă depusă de una
dintre cele două societăți, în nume propriu, cealaltă societate fiind declarată în faliment – Societate considerată
aptă să fie admisă, singură, ca ofertant – Atribuirea contractului acestei societăți”, în al cărei dispozitiv sunt
consemnate următoarele: ”Principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul
10 din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor
poștale coroborat cu articolul 51 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că o entitate contractantă nu încalcă
principiul respectiv atunci când îl autorizează pe unul dintre cei doi operatori economici care au făcut parte dintr
un grup de întreprinderi care a fost invitat ca atare să depună o ofertă de către entitatea menționată, să se
substituie grupului amintit ca urmare a dizolvării acestuia și să participe în nume propriu la o procedură
negociată de atribuire a unui contract de achiziții publice, cu condiția de a se stabili, pe de o parte, că acest
operator economic îndeplinește singur cerințele stabilite de entitatea menționată și, pe de altă parte, că
continuarea participării sale la procedura amintită nu atrage o deteriorare a situației concurențiale a celorlalți
ofertanți”.
Speta 569. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de achiziție publică online împărțită pe 3
loturi, pe fiecare lot în parte fiind solicitate cuantumuri diferite ale garanției de participare. Un ofertant a
încărcat în SEAP, în urma unei solicitări de clarificări şi la 5 zile față de termenul limită de depunere a
ofertelor, un instrument de garantare sub forma unei poliţe de asigurare, precizând că din cauza unei
defecțiuni tehnice (neprezentând nici o dovadă în acest sens) instrumentul de garantare nu a putut fi
încărcat în SEAP până la termenul limită de depunere a ofertelor. Un alt ofertant a încărcat în SEAP
(împreună cu oferta) și o garanție de participare pentru un alt lot decât cel corespunzător, lot care are atât
o altă denumire de contract cât și un alt cuantum al valorii garanției de participare. Suplimentar împreună
cu garanția de participare a fost încărcat în SEAP un document emis de un broker de asigurări din care
rezultă faptul că ofertantul a plătit prime de asigurare pentru 3 polițe, la obiectul asigurării fiind menționat
doar numărul de lot, fără denumirea procedurii de achiziție. În acest context se solicitată consiliere
metodologică cu privire la aplicabilitatea prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Anexa la H.G. nr.
395/2016.
Raspuns:
Precizăm că atunci când vorbim de garanția de participare trebuie să avem în vedere în primul rând scopul
pentru care este aceasta constituită, și anume, acela de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui
comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire (art. 35
alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016). Plecând de la aceste considerente, precizăm că garanția de participare
poate fi considerată legal constituită numai în măsura în care este depusă în termenul prevăzut de lege și
îndeplinește toate condițiile referitoare la cuantum, perioada de valabilitate, caracterul irevocabil, plată
necondiționată la prima cerere a beneficiarului în situația de culpă a persoanei garantate, astfel încât
autoritatea contractantă să poată emite pretenții asupra acesteia, în cazul în care ofertantul dovedește un
comportament necorespunzător pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire (art. 36 din Anexa la
H.G. nr. 395/2016). De asemenea, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (3) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016 „(3) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, eventualele neconcordanţe cu privire la îndeplinirea
condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, inclusiv cele privind cuantumul şi valabilitatea, se vor clarifica
de către comisia de evaluare cu ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a
ofertelor, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă”.
Speta 560. Consiliere metodologică cu privire la modul de evaluare a DUAE aferente unor ofertanți ce
participă în cadrul unei proceduri de achiziție publică aflate în derulare, având în vedere că informațiile cu
privire la unele utilaje solicitate de autoritatea contractantă nu se regăsesc completate de aceștia la cap. IV
– Criteriile de selecție, secțiunea C: Capacitatea tehnică și profesională, punctul Utilaje, instalații și
echipament tehnic din DUAE.
Raspuns:
În baza prevederilor art. 209 din Legea nr. 98/2016, comisia de evaluare are dreptul de a solicita
ofertanților/candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul
ofertelor/solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal și al transparenței, în
condițiile în care prin clarificările/completările solicitate nu se determină apariția unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat. Potrivit art. 135 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are
dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia, respectiv acele erori
sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și
de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror
incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Totodată, dispozițiile art. 134 alin. (1) din
Anexa la H.G. nr. 395/2016 prevăd că „comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și
completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte,
precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora […]”. Față de cele de mai sus, raportat la
speța prezentată, precizăm că dacă informațiile necompletate în DUAE cu privire la unele utilaje solicitate de
autoritatea contractantă sunt completate/susținute de alte precizări existente la nivelul aceluiași DUAE sau a
DUAE depus de eventualii subcontractant/terț susținător/asociat, atunci aceste informații incomplete pot fi
încadrate ca inadvertențe de formă apărute în completarea DUAE de către ofertant, comisia de evaluare având
dreptul de a solicita clarificări acestuia din urmă. Însă, în situația în care informațiile necompletate la cap. IV.
Secțiunea C din DUAE cu privire la unele utilaje solicitate de autoritatea contractantă NU se regăsesc completate
la nivelul aceluiași DUAE sau a DUAE depus de eventualii subcontractant/terț susținător/asociat, oferta
neîndeplinind condițiile de formă aferente elaborării și prezentării acesteia, precum și cerințele de calificare și
selecție prevăzute în documentele achiziției, atunci aceste informații incomplete pot fi încadrate ca
inadvertențe de fond, respectiv erori / omisiuni ale informațiilor, în raport cu care NU există posibilitatea de a
solicita clarificări. Într-o astfel de situație, raportat la prevederile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
respectiva ofertă este considerată inacceptabilă. Cu privire la situațiile care pot interveni în etapa de analiză a
conținutului DUAE –inadvertențe de formă ale informațiilor cuprinse în secțiunile DUAE, atât ale
ofertantului/candidatului, cât și ale subcontractantului/terțului susținător, în raport cu care există posibilitatea
de a solicita clarificări, sau inadvertențe de fond, în raport cu care nu există posibilitatea de a solicita clarificări
– recomandăm a se vedea și „Notificarea A.N.A.P. privind utilizarea DUAE în procedurile de atribuire a
contractelor de achiziție publică/sectoriale” din 1 septembrie 2016 (http://anap.gov.ro/web/wp-
content/uploads/2016/09/Notificare-utilizare-DUAE.pdf).
Speta 552. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de atribuire a unui acord-cadru de servicii
de asistență tehnică prin diriginți de șantier şi solicită consiliere metodologică cu privire la admisibilitatea
ofertei depuse de ofertantul X în condiţiile în care ofertantul a menționat în formularul DUAE că
intenționează să subcontracteze 75% din contract, fără a depune DUAE și pentru subcontractant. În cadrul
Fișei de date este prevăzut că subcontractantul/subcontractanții nominalizat/i de către ofertant are/au
obligația de a prezenta DUAE completat cu datele proprii, cu activitățile pe care le vor realiza, sumele
aferente prestațiilor, numărul și data acordului/contractului de subcontractare precum şi faptul că
neprezentarea DUAE odată cu oferta, atrage după sine respingerea ofertei ca inacceptabilă în temeiul art.
137 alin. (2) lit. k) din H.G. nr. 395/2016. La solicitarea de clarificări a comisiei de evaluare ofertantul X a
răspuns că partea din contract ce urmează a fi realizată de către subcontractant este aferentă părții de
asistență tehnică în teren și a atașat documente justificative respectiv o autorizație diriginte de șantier și un
Contract-cadru încheiat între ofertantul X și o firmă Z pentru asigurarea serviciilor de dirigenție. În acest
context se solicită, de asemenea, un punct de vedere cu privire la posibilitatea de a asimila situaţia cu
dreptul contractantului de a „implica noi subcontractanți” conform art. 219 din Legea nr. 98/2016 coroborat
cu art. 151-161 din H.G. nr. 395/2016 sau considerarea firmei Z ca și prestator de servicii fără a avea
calitatea de subcontractant.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. hh) din Legea nr. 98/2016 „oferta” reprezintă „actul juridic
prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de
achiziție publică și care cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum și alte documente stabilite
prin documentația de atribuire.” În ceea ce privește aceste alte documente stabilite prin documentația de
atribuire, art. 60 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 prevede că „operatorul economic are obligația de a transmite
oferta și DUAE în format electronic și numai până la data și ora limită de depunere a ofertelor prevăzute în
anunțul de participare”. Potrivit prevederilor art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, DUAE reprezintă o
declarație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară care confirmă că operatorul economic în
cauză îndeplinește următoarele condiții: a) nu se află în niciuna din situațiile de excludere menționate la art.
164, 165 și 167; b) îndeplinește criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea
contractantă; c) dacă este cazul, îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în
conformitate cu prevederile prezentei legi. În situația în care un operator economic participă la procedură în
calitate de subcontractant, acesta are obligația, în temeiul art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, de a
completa DUAE separat, incluzând toate informațiile menționate la alin. (1) lit. a) din același articol, precum și
cele de la alin. (1) lit. b) și c) care prezintă relevanță din perspectiva capacităților subcontractanților pe care se
bazează ofertantul/candidatul în cadrul procedurii de atribuire respective. Astfel, în situația în care o
parte/părți din contract nu poate/pot fi îndeplinită/e de ofertant (individual sau asociere) și/sau ofertantul nu
are capacitatea tehnică și profesională pentru îndeplinirea activităților aferente unei/unor părți din contract,
acesta are dreptul să subcontracteze o parte din activitățile contractului de achiziție, având obligația de a
cuprinde în oferta sa documentele și informațiile prevăzute de lege referitoare la subcontractare (DUAE al
subcontractantului, acordul de subcontractare, informații privind partea/părțile din contract care urmează să fie
îndeplinită de subcontractant/subcontractanți și valoarea acesteia/acestora, documentele justificative de
calificare aferente subcontractantului la solicitarea autorității contractante etc.). Ca urmare, ofertantul este cel
care stabilește dacă are capacitatea și resursele pentru a îndeplini toate activitățile contractului, sau va
subcontracta o parte/părți din contractul de achiziție pentru care depune oferta. Menționăm, totodată, că
obligativitatea cu privire la depunerea, în cadrul ofertei, a DUAE al subcontractantului reiese și din prevederile
Anexei 1 - Instrucțiuni a Regulamentului (UE) nr. 7/2016 și ale Notificării A.N.A.P. nr. 240/28.06.2016 potrivit
cărora: „Un operator economic care participă pe cont propriu, dar se bazează pe capacitățile uneia sau mai
multor altor entități trebuie să se asigure că autoritatea contractantă sau entitatea contractantă primește
propriul său DEAU împreună cu un DEAU separat care cuprinde informațiile relevante pentru fiecare dintre
entitățile pe care se bazează.” Având în vedere că ofertantul X a menționat în DUAE propriu faptul că
intenționează să subcontracteze 75% din contract și ținând cont și de faptul că autoritatea contractantă a
prevăzut în Fișa de date a achiziției obligativitatea existenței, în cadrul ofertelor ce se bazează pe capacitatea
unui/unor subcontractant/subcontractanți, a DUAE al acestui/acestor subcontractant/subcontractanți, precizăm
că ofertantul X avea obligația de a prezenta în cadrul ofertei, pe lângă DUAE propriu și DUAE al
subcontractantului. Faptul că, prin răspunsul la clarificări, ofertantul X a transmis documente justificative
(Autorizație diriginte de șantier și un Contract-cadru încheiat între ofertantul X și o firmă Z pentru asigurarea
serviciilor de dirigenție) nu califică oferta operatorului în cauză ca fiind acceptabilă, atâta timp cât nu există
depus, odată cu oferta, DUAE al subcontractantului. În acest context, având în vedere Notificarea A.N.A.P. nr.
245 din 1.09.2016, precizăm că, pe parcursul procesului de verificare și evaluare a ofertelor, autoritatea
contractantă are dreptul de a solicita clarificări cu privire la formularul DUAE numai dacă aspectele care se
doresc a fi clarificate pot fi încadrate ca inadvertențe de formă, în condițiile în care informațiile sunt susținute
de alte precizări existente la nivelul aceluiași DUAE sau a DUAE depus de subcontractant/terț susținător/asociat.
În caz contrar, dacă aspectele care se doresc a fi clarificate reprezintă inadvertențe de fond, respectiv
erori/omisiuni ale informațiilor, precizăm că nu există posibilitatea legală de a solicita clarificări. Astfel,
raportându-ne la informațiile prezentate apreciem că nedepunerea, până la data limită de depunere a ofertelor,
a DUAE al subcontractantului, constituie o inadvertență de fond, situație ce conduce la respingerea ofertei ca
fiind inacceptabilă, potrivit prevederilor art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016. Referitor la posibilitatea de
asimilare a situaţiei prezentate cu dreptul contractantului de a „implica noi subcontractanți” menționăm că
prevederile art. 219 din Legea nr. 98/2016, precum și cele prevăzute în cadrul Secțiunii 1 - Subcontractarea a
Capitolului IV din H.G. nr. 395/2016 se referă la condițiile ce trebuie respectate în cazul înlocuirii unui/unor
subcontractant/subcontractanți sau introducerii unui/unor nou/noi subcontractant/subcontractanți pe parcursul
derulării contractului. Cu privire la considerarea firmei Z ca și prestator de servicii fără a avea calitatea de
subcontractant menţionăm: Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016 prin „furnizor” se
înțelege „entitatea care pune la dispoziția unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a
acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant” iar
conform lit. yy) din cadrul aceluiași articol prin „subcontractant” se înțelege „orice operator economic care nu
este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale
lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție
publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”.
Din analiza prevederilor sus-menționate, rezultă că furnizorul este entitatea care furnizează produse/prestează
servicii către contractant, iar subcontractantul execută/furnizează părți sau elemente ale lucrărilor/construcției
ori îndeplinește activități care fac parte din obiectul contractului, răspunzând de organizarea și derularea tuturor
etapelor necesare în acest scop. Astfel, subcontractantul îndeplinește activități care fac parte din obiectul
contractului încheiat între contractantul principal și autoritatea contractantă, fiind implicat în procesele
tehnologice/specifice de îndeplinire a obiectului contractului. Spre deosebire de subcontractant, furnizorul doar
pune la dispoziția contractantului principal produse sau servicii, după caz, fără a interveni în desfășurarea unor
etape din acel contract, nefiind astfel implicat direct în executarea contractului de achiziție publică. Precizăm
că, atât furnizorul cât și subcontractantul nu sunt părți ale contractului de achiziție încheiat cu autoritatea
contractantă, aceștia răspunzând de furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări fată de
contractant în baza acordului încheiat cu acesta. De reținut că subcontractantul, precum ofertantul, este un
„operator economic”, în sensul art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, respectiv persoană fizică sau
juridică, de drept public sau privat, grup sau asociere de astfel de persoane, „care oferă în mod licit pe piață
executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii”, ca urmare,
subcontractantul trebuie să fie autorizat pentru îndeplinirea activităților care îi sunt subcontractate. Astfel,
potrivit art. 193 alin. (3) din legea anterior precizată, în cazul în care ofertantul intenționează să subcontracteze
o parte/părți din contract, DUAE include și informații privind partea din contract care urmează a fi
subcontractată și va avea anexat acordul de subcontractare. Subcontractanții propuși de ofertant trebuie să aibă
capacitatea tehnică și profesională pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit și
nu trebuie să se afle în situațiile de excludere prevăzute la art. 164, 165 și 167 din Legea nr. 98/2016, potrivit
dispozițiilor art. 170 alin. (1) și art. 174 alin. (1) din același act normativ. Prin urmare, subcontractantul este acel
operator economic, nominalizat în cadrul unei oferte depuse de un alt operator economic (ofertant individual sau
asociere), care execută în baza unui contract încheiat cu acesta (acordul de subcontractare) o parte/părți din
contractul de achiziție pentru care este responsabil de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare, fiind
astfel implicat direct în executarea contractului de achiziție publică (fără a fi, însă parte a respectivului
contract). Având în vedere cele prezentate cu privire la firma Z, apreciem că aceasta nu poate fi considerată ca
și prestator de servicii pentru ofertantul X, fără a avea calitatea de subcontractant, întrucât Contractul-cadru
încheiat între ofertantul X și această firmă Z are ca obiect asigurarea serviciilor de dirigenție de șantier, aceste
servicii constituind în fapt și obiectul acordului-cadru de servicii de asistență tehnică prin diriginți de șantier la a
cărui procedură de atribuire a depus ofertă ofertantul X, ceea ce determină implicarea directă a firmei Z în
procesele tehnologice/specifice de îndeplinire a obiectului acordului-cadru.
Speta 440. În ipoteza teoretică în care un operator economic bifează în DUAE că nu se află într-un anumit
caz de excludere – cu titlu de exemplu art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 – și furnizează
autorității contractante informații relevante pe care aceasta le interpretează în sensul încadrării în
respectivul caz de excludere, solicitați consiliere metodologică cu privire la încadrarea sau nu a acestei
situații în motivul de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 și modul de
completare al DUAE.
Raspuns:
În situaţia descrisă, în opinia noastră, declarațiile false ce pot conduce la excluderea unui operator economic
dintr-o procedură de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, trebuie să se regăsească
„în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței
motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție”. Mai exact, documentele pe care
operatorul economic le transmite autorității contractante, la solicitarea acesteia din urmă, în vederea dovedirii
informațiilor completate în DUAE, nu trebuie să conțină informații false. Prin urmare, faptul că un operator
economic a declarat că nu se încadrează în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016, dar autoritatea contractantă apreciază din documentele primite că acesta se încadrează totuși în
respectiva situație de excludere, nu conduce la încadrarea operatorului economic și în situația de excludere
prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016.
Speta 439. Un operator economic a încheiat și finalizat un contract de achiziție publică iar autoritatea
contractantă a semnat toate documentele care atestă recepția cantitativă și calitativă a
produselor/serviciilor ce fac obiectul contractului și a menționat în documentul constatator că respectivul
contract a fost îndeplinit corespunzător și nu au fost aduse prejudicii sau nu ar fi putut fi aduse prejudicii.
Având în vedere că pe parcursul contractului au fost înregistrate întârzieri care au condus la aplicarea de
penalități conform clauzelor contractuale se solicită consiliere metodologică cu privire la încadrarea sau nu a
acestei situații în motivul de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. De
asemenea, se solicită consiliere metodologică cu privire la modul de completare a Capitolul C – Motive legate
de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale din DUAE, punctul „Încetare anticipată, daune
interese sau alte sancțiuni comparabile”, în ipoteza în care situația prezentată nu se încadrează în motivul
de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În situaţia prezentată, în opinia noastră, doar aplicarea de penalități conform clauzelor contractuale, în cadrul
unui contract de achiziții publice, pe care operatorul economic le achită în termenul prevăzut în contract, nu
aduce operatorul economic în cauză, în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr.
98/2016. Totodată, în aceeași ipoteză, în opinia noastră operatorul economic este îndreptățit să completeze în
DUAE că nu se încadrează în motivul de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.
Speta 437. Un operator economic care a fost supus unei investigații a Consiliului Concurenței pentru
săvârșirea unei posibile fapte neconcurențiale în anul 2008 participă în anul 2017 la o procedură de
atribuire. Până la momentul depunerii ofertei Consiliul Concurenței nu a comunicat decizia motivată de
sancționare a operatorului economic însă a publicat un comunicat oficial prin care a înștiințat despre luarea
deciziei de sancționare. Operatorul economic nu recunoaște fapta pretinsă și intenționează să atace decizia
de sancționare după comunicare, termenul de atacare a acesteia curgând de la data comunicării. Ca urmare,
în cadrul DUAE operatorul economic menționează existența deciziei și punctul său de vedere cu privire la
aceasta, însă bifează „NU” în secțiunea DUAE „Vinovat de comiterea unei abateri profesionale grave”. În
acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la următoarele aspecte: a) aplicabilitatea cazului
de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 167 alin. (3) din
același act normativ în condițiile în care hotărârea sau sancționarea nu este definitivă; b) bifarea căsuței
„NU” în completarea secțiunii DUAE „Vinovat de comiterea unei abateri profesionale grave” c) incidența
prevederilor art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 în situația în care decizia Consiliului Concurenței
ar rămâne definitivă, în contextul în care procedura la care operatorul economic în cauză a depus ofertă se
desfășoară în anul 2017. De asemenea, în ipoteza prezentată sau în oricare altă situație în care fapta la care
se referă sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței ar fi săvârșită anterior unei proceduri de atribuire
aflate în derulare și fără legătură cu aceasta, dacă fapta respectivă sancționată ar privi „încheierea de
acorduri cu alți operatori economici care vizează denaturarea concurenței” sau altă încadrare similară, se
solicită consiliere metodologică cu privire la următoarele aspecte: a) analizarea în cadrul procedurii a
încadrării faptei anterioare într-un eventual caz de excludere prin raportare la art. 167 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016 și la art. 167 alin. (1) lit. d) din același act normativ; b) aplicarea declarației prevăzută în
Partea a III-a Capitolul C – Motive legate de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale din
DUAE, paragraful „Acorduri cu alți operatori economici care vizează denaturarea concurenței” cazului în
care aceste acorduri sunt încheiate „în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză” și în situația unei fapte
anterioare.
Raspuns:
În conformitate cu art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă exclude din
procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care […] c) a
comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție integritatea, iar autoritatea contractantă poate
demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a
unei autorități administrative.” Din economia textului de lege sus-citat, reiese că obligația de a exclude un
operator economic dintr-o procedură de atribuire pe motiv că respectivul a comis o abatere profesională gravă
care îi pune în discuție integritatea este condiționată de demonstrarea de către autoritatea contractantă a
acestui fapt printr-un mijloc de probă adecvat cum ar fi inclusiv o decizie a unei autorități administrative în acest
sens. Totodată, relevante pentru autoritatea contractantă în demersul verificării incidenței situației de excludere
de la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 sunt și prevederile art. 171 alin. (1) lit. b) din același act
normativ conform cărora „În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a
unei instanțe de judecată măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție
publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere
prevăzute la art. 164 și 167 nu se aplică dacă […] b) în cazul situațiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la
art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului
relevant.” Amintim, de asemenea, dispozițiile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora
„Dispozițiile alin. (1) lit. c) sunt aplicabile și în situația în care operatorul economic sau una dintre persoanele
prevăzute la art. 164 alin. (2) este supusă unei proceduri judiciare de investigație în legătură cu săvârșirea
uneia/unora dintre faptele prevăzute la art. 164 alin. (1)”. Cu toate acestea, având în vedere că situația se
raportează la o investigație a Consiliului Concurenței și o eventuală sancțiune aplicată de această instituție în
urma săvârșirii de către operatori economici de fapte care constituie contravenții, prevederile art. 167 alin. (4)
din Legea nr. 98/2016 nu au aplicabilitate în acest caz, acest din urmă articol vizând procedurile judiciare de
investigație în legătură cu săvârșirea de fapte care constituie infracțiuni. Pe cale de consecință, în măsura în care
concesiune pentru o anumită perioadă, având în vedere momentul comiterii presupusei fapte investigate de
Consiliul Concurenței (anul 2008) și perioada desfășurării procedurii (anul 2017), este irelevant dacă o eventuală
sancțiune aplicată de Consiliul Concurenței, rămâne definitivă sau nu întrucât au trecut mai mult de 3 ani „de la
data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant” și astfel situația de excludere
prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 nu se mai aplică. Referitor la completarea DUAE, în
situaţia prezentată, în măsura în care toate condițiile de la art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 sunt
îndeplinite, în opinia noastră secțiunea „Vinovat de comiterea unei abateri profesionale grave” poate fi
completată cu neîncadrarea în motivul de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. c) din același act normativ.
Considerăm că atât enunțul art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 cât și enunțul art. 167 alin. (1) lit. d)
din același act normativ sunt suficient de clare astfel încât să nu lase loc de interpretări, cel dintâi vizând fapte
comise/evenimente produse anterior, care nu au legătură cu procedura la care participă, iar cel din urmă vizând
comportamentul operatorului economic în cadrul procedurii la care participă. De asemenea, atât timp cât în
cadrul DUAE există o secțiune separată denumită „Vinovat de comiterea unei abateri profesionale grave” care
este de la sine înțeles că se referă la motivul de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016, este clar că secțiunea „Acorduri cu alți operatori economici care vizează denaturarea concurenței” se
referă la motivul de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.
Speta 323. Autoritatea contractantă a derulat o procedură simplificată pentru atribuirea unui contract de
lucrări de reabilitare a unui bulevard din municipiu. În cadrul procedurii, au fost depuse trei oferte, care, în
urma verificării și evaluării de către comisia de evaluare, au fost declarate admisibile, iar în urma aplicării
criteriului de atribuire a fost desemnată oferta câștigătoare, încheindu-se în acest sens raportul procedurii și
comunicările aferente. Rezultatul procedurii a fost contestat la C.N.S.C. care a decis respingerea
contestației formulate ca nefondată. Decizia C.N.S.C a fost atacată cu plângere la curtea de apel competentă
care a respins plângerea, hotărârea instanţei fiind definitivă. Luând în considerare prevederile art. 36 alin.
(2) și art. 124 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă a solicitat prelungirea valabilității ofertelor și
a garanțiilor de participare precum şi transmiterea documentelor de prelungire până în data de 02.10.2017.
Până la data de 18.10.2017, ofertantul desemnat câștigător nu a prezentat documentele solicitate, acestea
fiind transmise numai de către ofertanții clasați pe locul doi și trei. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea anulării raportului inițial al procedurii și a actelor subsecvente,
întocmirea de către comisia de evaluare a unui alt raport al procedurii și comunicările aferente, precum și
încheierea contractului de lucrări cu ofertantul a cărei ofertă este admisibilă, clasată pe locul doi în baza
prevederilor art. 143 și art. 144 din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
Potrivit art.124 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016, perioada de valabilitate a ofertelor trebuie să cuprindă
toate etapele de la analiza şi evaluarea ofertelor până la momentul încheierii contractului, autoritatea
contractantă având obligația de a solicita prelungirea valabilității ofertelor, precum și după caz, a garanției de
participare în situațiile care impun o astfel de prelungire. Totodată, în temeiul art.137 alin. (2) lit. i) din H.G.
nr.395/2016, în cazul în care ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei și a garanției de
participare oferta sa devine inacceptabilă. Prin urmare, având în vedere că autoritatea contractantă a solicitat
prelungirea ofertelor/garanțiilor de participare tuturor ofertanților care au depus oferte admisibile (implicit celui
declarat câștigător) și întrucât ofertantul declarat câștigător nu a dat curs solicitării autorității contractante de
a-și prelungi oferta, apreciem că devin incidente dispozițiile art.137 alin. (2) lit. i) din H.G. nr. 395/2016, iar
oferta acestuia va fi declarată inacceptabilă. În acest sens, considerăm că autoritatea contractantă poate
continua demersurile necesare în vederea declarării câștigătorului a ofertantului aflat pe locul doi, care
întrunește toate condițiile de admisibilitate pentru atribuirea contractului acestuia. Astfel, autoritatea
contractanta va avea în vedere anularea documentelor privind finalizarea procesului de evaluare (a raportului
procedurii/comunicărilor finale), întocmind ca atare un nou raport al procedurii, precum și comunicările aferente
cu informații actualizate legate atât de ofertantul a cărui oferta a fost declarată inacceptabilă, cât si cu privire
la noul câștigător declarat.
137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 (nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini),
în urma evaluării /verificării eșantioanelor /mostrelor depuse la etapa de prezentare a documentelor suport
aferente DUAE, în condițiile în care la etapa de evaluare tehnică propunerea tehnică a fost declarată admisă,
fiind conformă cu cerințele caietului de sarcini.
Raspuns:
Subliniem că prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 reprezintă o transpunere a prevederilor art. 60
alin. (4) din Directiva 2014/24/UE, potrivit căruia „Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi
dovedite în unul sau mai multe dintre modurile enumerate în anexa XII partea II, în funcție de natura, cantitatea
sau importanța și de utilizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor”. Astfel Anexa XII, partea II a Directivei
2014/24/UE prevede ca și mijloace de dovedire a capacităților tehnice ale operatorilor economici „ (k) în ceea ce
privește produsele care urmează să fie furnizate: (i) eșantioane, descrieri sau fotografii a căror autenticitate
trebuie dovedită la cererea autorității contractante.” Prin urmare, având în vedere cele menționate anterior,
precizăm în primul rând că legislația în vigoare dă dreptul autorităților contractante, atunci când atribuie un
contract de furnizare, de a solicita, după caz, fie eșantioane, fie descrieri, fie fotografii ale produselor pentru
demonstrarea îndeplinirii cerinței de calificare privind îndeplinirea capacității tehnice și profesionale și nu pentru
verificarea conformităților cu cerințele caietului de sarcini. De asemenea, referitor la solicitarea/prezentarea de
eșantioane, apreciem că o astfel de cerință poate fi îndeplinită de către ofertanți în contextul noilor prevederi în
materie de achiziții publice, în măsura în care respectiva cerință, astfel cum a fost justificată/formulată în
documentele achiziției, reflectă în mod concret și obiectiv necesitatea/relevanța îndeplinirii ei condiționată de
specificul/cantitatea/ complexitatea produselor ce urmează a fi furnizate, respectiv de importanța pe care poate
să o aibă în îndeplinirea contractului. În această ordine de idei, subliniem faptul că atunci când autoritatea
contractantă uzează de posibilitatea formulării unei asemenea cerințe de calificare, aceasta trebuie să aibă în
vedere ca prin solicitarea depunerii de eșantioane să se asigure corelarea cu natura și complexitatea obiectului
contractului ce urmează a fi atribuit, care trebuie să reflecte ca atare capacitatea tehnică a ofertantului de a
îndeplini contractul. Pe cale de consecință, subliniem că prezentarea unui eșantion nu are drept scop stabilirea
conformității ofertei tehnice, întrucât aceasta excede cadrului legal în materie, autoritatea contractantă urmând
a stabili conformitatea produselor din punct de vedere tehnic sau al performanțelor prin raportare la
specificațiile tehnice și cerințele speciale ce fac obiectul caietului de sarcini, cerințe în raport cu care ofertanții
trebuie să prezinte dovezi de conformitate în cuprinsul propunerilor tehnice. În acest context, atragem atenția
asupra faptului că, din perspectiva produselor ce urmează să fie livrate, ofertantul, potrivit prevederilor
Capitolului IV, Secțiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016, poate demonstra prin orice mijloc adecvat (certificate de
calitate, certificate de conformitate, rapoarte de încercări emise de organisme abilitate sau orice alte
documente solicitate de autoritatea contractantă și depuse de ofertanți pentru demonstrarea calității produselor
și îndeplinirii în mod corespunzător a cerințelor/specificațiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini) că produsele
satisfac cerințele de performanță sau funcționale, astfel că nicio ofertă nu va putea fi respinsă pe alte criterii
decât de calitate. Coroborând prevederile legale în vigoare, respectiv cele ce stabilesc criteriile de capacitate
tehnică pentru ofertanți și cele ce definesc caracteristicile obiectului contractului (specificațiile tehnice cuprinse
în caietul de sarcini) putem concluziona că nicio ofertă nu poate fi respinsă la evaluarea tehnică în baza
verificării /evaluării eșantioanelor prezentate ca dovadă a îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică.
Speta 243. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la anumite aspecte de natura încălcării
obligațiilor principale care îi revin unui operator economic în derularea unui contract de achiziție publică,
întâmpinate de comisia de evaluare pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire.
Raspuns:
Legea nr. 98/2016, operatorul economic trebuie: • fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i
de concesiune încheiate anterior, • fie să-și fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în
concesiune încheiate anterior și, în același timp, respectivele încălcări să fi condus: • fie la încetarea anticipată
a respectivului contract, • fie la plata de daune-interese, • fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele
publice, nu aduce operatorul economic în cauză, în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016. În susținerea acestei concluzii, amintim inclusiv prevederile recitalului (101) din Directiva
2014/24/UE, potrivit căruia autoritățile contractante ar trebui „să fie în măsură să excludă candidați sau
ofertanți a căror performanță în alte contracte de achiziții publice din trecut a arătat deficiențe majore în ceea
ce privește cerințele de fond, de exemplu, nerespectarea obligației de a furniza sau de a executa, deficiențe
semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru scopul propus, sau un
comportament necorespunzător care aruncă îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic.” În
subsidiar, referitor la declarațiile false ce pot conduce la excluderea unui operator economic dintr-o procedură
de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, subliniem că acestea trebuie să se
regăsească „în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării
absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție”. Mai exact, documentele pe
care operatorul economic le transmite autorității contractante, la solicitarea acesteia din urmă, în vederea
dovedirii informațiilor completate în DUAE, nu trebuie să conțină informații false, nefiind cazul din speța de față.
Speta 241. Autoritatea contractantă a organizat o procedură simplificată online pentru atribuirea unui
contract de execuție lucrări. Comisia de evaluare a constatat că doi dintre ofertanții participanți la
procedura de atribuire nu au încărcat documentele de fundamentare a valorii propunerii financiare în
secțiunea dedicată din S.E.A.P., astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Operatorii
economici nu au semnalat (bifat) în mod corespunzător toate documentele aferente propunerii financiare,
astfel încât acestea sunt vizibile în secțiunea „Documente de calificare și propunere tehnică”. Având în
vedere situația prezentată, autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la legalitatea
declarării ca inacceptabile, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, a ofertelor depuse de cei doi
operatori economici.
Raspuns:
În cuprinsul prevederilor art. 60 din H.G. nr. 395/2016 sunt stipulate obligațiile operatorului economic cu privire
la modul de încărcare a ofertei, astfel acesta are obligația de a transmite oferta și DUAE numai în format
electronic și numai până la data și ora limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare.
Totodată, alin. (2) și alin. (3) al articolului mai sus menționat prevede obligativitatea criptării valorii totale a
propunerii financiare și a încărcării documentelor de fundamentare a valorii criptate într-o secțiune dedicată a
portalului S.E.A.P., conținutul acestora fiind vizibil comisiei de evaluare după decriptarea propunerii financiare.
În ceea ce privește solicitările autorității contractante de la nivelul Fișei de date cu privire la modul de
prezentare a propunerii financiare, precizăm că prin modelul de fișă de date – versiunea decembrie 2016,
disponibil pe site-ul A.N.A.P. se aduc lămuriri referitoare la modalitatea de prezentare a ofertei. Astfel, la
Secțiunea IV.4.2 - Modul de prezentare a propunerii tehnice - se prezintă informațiile referitoare la structura și
conținutul propunerii tehnice. Pe de altă parte, la Secțiunea IV.4.2 - Modul de prezentare a propunerii financiare,
sunt furnizate indicații precise cu privire la aspectul prezentării și conținutului propunerii financiare, în sensul că
toate formularele ce trebuie completate și/sau alte formulare ce conțin detalierea elementelor de cost formează
propunerea financiară. Așadar, în cadrul procedurilor on-line valoarea totală a propunerii financiare se criptează,
iar toate documentele de fundamentare a acesteia se încarcă într-o secțiune dedicată a portalului S.E.A.P.,
conținutul acestora fiind vizibil comisiei de evaluare după decriptarea propunerii financiare. Subliniem că scopul
criptării este realizarea de către comisia de evaluare a proceselor de calificare și de evaluare a aspectelor
tehnice ale ofertelor strict în funcție de criteriile și cerințele obiective stabilite în documentația de atribuire,
fără ca aceste două procese să fie influențate în vreun fel de valoarea financiară a respectivelor oferte. Practic,
criptarea valorii totale a unei oferte se realizează automat de sistem (S.E.A.P.), după introducerea de către
ofertant a respectivei valori într-un câmp dedicat și tot sistemul este cel care nu permite vizualizarea
documentelor de fundamentare a valorii totale a ofertei dacă ofertantul bifează/marchează în sistem
respectivele documente ca reprezentând formulare de propunere financiară. De asemenea, dispozițiile art. 125
din H.G. nr. 395/2016 vin să precizeze că riscurile transmiterii ofertei cad în sarcina operatorului economic care
transmite respectiva ofertă. Prin urmare, ofertantul este responsabil atât cu privire la întocmirea ofertei conform
cerințelor prevăzute prin documentele achiziției, cu respectarea prevederilor legale în materie, cât și cu privire
la încărcarea acesteia în S.E.A..P, însoțită de documentele aferente, în secțiunile dedicate . În vederea
respectării principiului tratamentului egal și realizării calificării și evaluării tehnice a respectivei oferte pe
criterii obiective, considerăm că autoritatea contractantă avea posibilitatea să evalueze formularele propunerii
financiare ale ofertantului/ofertanților în cauză, odată cu cele ale celorlalți ofertanți, după decriptarea valorii
totale a ofertei/ofertelor în discuție, cea din urmă prevalând, din punctul nostru de vedere, în fața oricăror
valori declarate în formularele de propunere financiară. Ca atare, apreciem că încărcarea documentelor aferente
propunerii financiare în altă secțiune decât în cea dedicată a portalului S.E.A.P. , în speță în secțiunea
„Documente de calificare și propunere tehnică” reprezintă o acțiune pe care ofertantul și-o asumă implicit, iar
faptul că autoritatea contractantă vizualizează respectivele documente în etapa de evaluare DUAE / tehnică,
întrucât ofertantul nu le-a încărcat în mod corespunzător, nu reprezintă un motiv de excludere a acestora din
cadrul procedurii în măsura în care ofertanții în cauză au îndeplinit condițiile de formă aferente elaborării și
prezentării ofertelor prin depunerea tuturor documentelor solicitate de autoritatea contractantă semnate cu
semnătură electronică extinsă, iar comisia desfășoară procesul de evaluare cu obiectivitate și imparțialitate
raportându-se în acest sens, în funcție de fiecare etapă parcursă în evaluare, la documentele strict necesare care
se impun în vederea îndeplinirii cerințelor și a trecerii în etapele următoare. Astfel, menționăm că declararea
unei oferte ca fiind inacceptabilă în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 face trimitere la situațiile în
care operatorul economic nu a respectat cerințele prevăzute de autoritatea contractantă în documentația de
atribuire, precum și cele impuse de legislația în materie referitoare la structura si conținutul acesteia, respectiv
la modalitatea de întocmire/prezentare a tuturor documentele care trebuie depuse în cadrul procedurii,
aspectele de ordin tehnic privind încărcarea necorespunzătoare a documentelor ofertei în secțiunile din S.E.A.P.
nefiind o situație care ar putea reprezenta motiv de excludere potrivit acestui articol. Cu atât mai mult,
precizăm faptul că situațiile prevăzute de lege pentru declarare unei oferte ca fiind inacceptabilă sau, dupa caz,
neconformă sunt cele reglementate la art. 137 alin. (2) și alin. (3) din HG nr. 395/2016. De asemenea, în lumina
tuturor aspectelor enunțate mai sus, subliniem că pe parcursul derulării procedurii, în cazul în care autoritatea
contractantă constată incidența unor situații de natură a afecta derularea procedurii în condiții optime, aceasta
poate lua măsuri de remediere pe care le consideră necesare în vederea corectării situației apărute, cu
precizarea de a nu fi încălcate principiile și a nu se aduce atingere informațiilor / elementelor esențiale ale
procedurii, publicate și aduse la cunoștință tuturor participanților.
Speta 203. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea prevederilor legislației privind achizițiile
publice, respectiv art. 171 alin. (5) lit. b) raportat la art. 167 din Legea nr. 98/2016, precum și
aplicabilitatea prevederilor art. 165 alin. (1) din lege ofertanților aflați în insolvență.
Raspuns:
În primul rând, dorim să clarificăm că art. 165 alin. (2) și art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016
reglementează două situații de excludere distincte și astfel: - excepțiile de la prevederile art. 165 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, respectiv de la obligația autorității contractante de a exclude operatorii economici despre
care are cunoştinţă că şi-au încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul
general consolidat, sunt cele reglementate prin prevederile alin. (3) al aceluiași articol, precum și prin ale art.
166 alin. (2) din aceeași lege; - excepțiile de la prevederile art. 167 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 98/2016,
respectiv de la obligația autorității contractante de a exclude operatorii economici care se află în procedura
insolvenţei sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii, sunt cele reglementate prin
prevederile alin. (2) al aceluiași articol, precum și prin ale art. 171 alin. (5) lit. b) din aceeași lege. Cât privește
interpretarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) și art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr.
98/2016 arătăm următoarele: Este adevărat că în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea
nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu poate exclude din procedura de atribuire un operator economic, dacă
acestuia nu i s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă să participe la procedurile de atribuire a unor
contracte de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune și dacă în cazul situaţiilor, faptelor
sau evenimentelor prevăzute la art. 167 din aceeași lege, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei
situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Cu toate acestea, dorim să subliniem că spre
deosebire de celelalte fapte și evenimente prevăzute la art. 167 sus-precizat (care au o finalitate imediată și în
cazul cărora există un moment cheie de la care începe să curgă perioada de trei ani), aflarea în procedura
insolvenţei este un eveniment care se poate finaliza într-o perioadă de timp mai mare de trei ani, această
procedură desfășurându-se, în conformitate cu legislația de specialitate, în mai multe etape (perioada de
observaţie, procedura de reorganizare judiciară şi procedura falimentului) și astfel nu se poate identifica care
este momentul de la care începe să curgă perioada de trei ani. Pe cale de consecință, având în vedere că aflarea
în procedura insolvenței a unui operator economic este o situație sensibilă ce implică multe riscuri din partea
autorității contractante, care are obligația să considere interesul public mai presus de orice alt interes, apreciem
că aceasta este cea care, după ce analizează toate documentele și informațiile transmise de către operatorul
economic care se află în procedura insolvenței, stabilește dacă respectivul operator are capacitatea de a executa
contractul de achiziție publică/acordul-cadru. Aceasta presupune că respectivul operator economic se află fie în
faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite
continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii curente, fie este în cadrul fazei de reorganizare judiciară şi
respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare confirmat de instanţă. Cu privire la opinia
privind inaplicabilitatea prevederilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 ofertanților aflați în insolvență
precizăm că aceste prevederi vizează obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul
general consolidat, iar din prevederile legislației specifice nu reiese că firmele aflate în insolvență ar fi scutite de
la plata unor astfel de dări, acestea beneficiind cel mult de acordarea unor facilități.
Speta 191. Consiliere metodologică cu privire la excluderea din procedură a unui operator economic care
participă, în cadrul aceleiași proceduri de achiziție sectorială, în calitate de ofertant cu ofertă individuală,
asociat cu ofertă comună și terț susținător al unui alt ofertant.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 180 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă exclude din
procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru orice operator economic despre care entitatea
contractantă are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a
încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau/în legătură cu
procedura în cauză. Conform prevederilor alin. (3) al articolului invocat mai sus „În sensul dispozițiilor alin. (1)
lit. d), se consideră că entitatea contractantă are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a
considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea
concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în următoarele situații, reglementate cu titlu
exemplificativ: a) ofertele sau solicitările de participare transmise de 2 sau mai mulți operatori economici
participanți la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din punct de vedere al conținutului
documentelor nestandardizate potrivit documentației de atribuire; b) în cadrul organelor de conducere a 2 sau
mai multor operatori economici participanți la procedura de atribuire se regăsesc aceleași persoane sau persoane
care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese comune de natură
personală, financiară sau economică sau de orice altă natură; c) un ofertant/candidat a depus două sau mai
multe oferte/solicitări de participare, atât individual cât și în comun cu alți operatori economici sau doar în
comun cu alți operatori economici; d) un ofertant/candidat a depus ofertă/solicitare de participare
individuală/în comun cu alți operatori economici și este nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte
oferte/solicitări de participare.” Alin. (4) al aceluiași articol, prevede că „Înainte de excluderea unui operator
economic în temeiul alin. (1) lit. d), entitatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de
procedura de atribuire în cauză, pe care acesta îl va înainta în termen de maximum 15 zile”. Totodată conform
prevederilor art. 53 lit. a) din Anexa la H.G. nr. 394/2016 „În aplicarea prevederilor art. 180 din Lege, și fără a
afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi
diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiași proceduri de atribuire să depună două sau
mai multe candidaturi/oferte individuale și/sau comune, sub sancțiunea excluderii din competiție a tuturor
candidaturilor/ofertelor în cauză.” Analizând prevederile mai sus menționate, se poate observa că pentru
situațiile reglementate cu titlu exemplificativ la art. 180 alin. (3) lit. c) și d) a fost instituită în sarcina entității
contractante obligația de a exclude atât oferta individuală cât și oferta comună, punctul de vedere al Consiliului
Concurenței vizând cu precădere aspectele de la literele a) și b) ale aceluiași articol, precum și alte aspecte care
nu sunt acoperite de textul legislativ. Prin urmare, având în vedere prevederile de mai sus, precizăm că în
aplicarea prevederilor art. 180 din Legea nr. 99/2016 coroborate cu prevederile art. 53 lit. a) din Anexa la H.G.
nr. 394/2016, entitatea contractantă are obligația de a exclude atât oferta individuală a operatorului economic,
cât și oferta asocierii din care face parte operatorul economic respectiv.
Speta 173. Consiliere metodologică cu privire la respingerea a unei oferte ca inacceptabilă în baza art. 143
alin. (2) lit. k) din H.G. nr. 394/2016, pe motiv că nu au fost depuse toate documentele de fundamentare a
prețului total criptat în SEAP.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 143 alin. (2) lit. k) din H.G. nr. 394/2016, oferta este considerată inacceptabilă în cazul
în care îi lipsește una din cele două componente, așa cum sunt precizate la art. 3 alin. (1) lit. ff) din Legea nr.
99/2016. Precizăm că atâta timp cât ofertantul în cauză a introdus în câmpul dedicat valoarea totală a ofertei, în
opinia noastră nu se poate considera că lipsește propunerea financiară, chiar dacă documentele de fundamentare
a prețului ofertat lipsesc parțial sau în totalitate, ci se poate considera că propunerea financiară este
incompletă. În acest caz, în condițiile art. 221 din Legea nr. 99/2016, cu respectarea principiilor tratamentului
egal și transparenței, entitatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen, completarea
propunerii financiare cu documentele de fundamentare a prețului total care a fost decriptat. Pe de altă parte,
dacă ofertantul în cauză nu transmite, în termenul precizat de comisia de evaluare, completările solicitate sau
dacă acestea nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă în temeiul art. 140 alin. (4) din H.G.
nr. 394/2016. Pe cale de consecință, în situația în care se constată că unei oferte îi lipsesc parțial documentele
de fundamentare a prețului total, după decriptarea acestuia din urmă, apreciem că oferta în discuție nu poate fi
respinsă ca inacceptabilă în baza art. 143 alin. (2) lit. k) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 134. În procesul de evaluare a unei oferte autoritatea contractantă a constatat că din cuprinsul unuia
dintre devizele incluse în oferta financiară lipsește un articol, acest articol regăsindu-se însă în cuprinsul
altor devize și, în același timp, cantitățile de lucrări din cadrul devizului au fost înscrise diferit față de cele
din proiectul tehnic. În urma solicitărilor de clarificări, ofertantul respectiv a răspuns că se află în situația
unor omisiuni/abateri tehnice minore, cuantificarea teoretică în valoare monetară a acestor omisiuni/abateri
nedepășind 1% din prețul total al ofertei, precizând însă că nu va modifica valoarea ofertei financiare
depuse, urmând a suporta în întregime, din profitul său, diferența care a reieșit din efectuarea corecțiilor
corespunzătoare. În situaţia prezentată autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică privind
obligativitatea modificării prețului total al ofertei ca urmare a corectării abaterilor tehnice minore care se
reflectă și în elementele propunerii financiare.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) lit. d) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, o ofertă este considerată
neconformă în situația în care propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice, ceea ce
ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului. Prin urmare, apreciem că ar fi obligatorie corelarea
elementelor propunerii financiare cu cele ale propunerii tehnice, ca urmare a corectării abaterilor tehnice
minore, doar în condițiile în care necorelarea acestora ar putea conduce la executarea defectuoasă a
contractului. Pe de altă parte dorim să precizăm că art. 134 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 instituie
regula conform căreia, în cazul în care, în urma solicitărilor de clarificări și completări primite din partea
comisiei de evaluare, ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare conţinutul
propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă. Însă, pentru o corectă și
completă analizare a situației trebuie avute în vedere și excepțiile de la această regulă, excepții reglementate la
alin. (7) și (10) ale art. 134. Astfel, potrivit art. 134. alin. (7), “oferta nu va fi considerată neconformă în măsura
în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile
de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice
minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la
modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire”. Cu privire la viciile de formă, la
art. 135 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 se prevede că “reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul
unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor
informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de
clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi
participanţi la procedura de atribuire”. În ceea ce privește abaterile tehnice minore, acestea sunt, potrivit art.
134 alin. (8) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi
completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte”. În același timp, în
conformitate cu alin. (9) al art. 134, “O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere
tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a
respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei; b) cuantificarea teoretică în valoare
monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie
obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei
abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare
calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de
atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei
documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe”. În ceea ce privește excepția
prevăzută la art. 134 alin. (10) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, aceasta vizează modificările operate de ofertant
în legătură cu propunerea sa financiară care reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate
cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi
corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza
datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia
aplicabilă, documentaţia de atribuire, şi/sau în alte documente prezentate de ofertant. În vederea analizării
încadrării într-una dintre excepțiile de mai sus considerăm că relevant este dacă prin corectarea viciilor de formă
sau, după caz, a abaterilor tehnice minore s-ar produce un avantaj celorlalți participanți la procedura de
atribuire sau s-ar schimba clasamentul ofertanților, precum și dacă remedierea omisiunilor/abaterilor respective
este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente
prezentate de ofertant sau dacă refacerea calculelor aferente se poate face pe baza datelor/informaţiilor care
sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de
atribuire, şi/sau în alte documente prezentate de ofertant.
Speta 124. Referitor la o procedură simplificată online pentru atribuirea unui contract sectorial, în condițiile
în care entitatea contractantă a solicitat prin fișa de date a achiziției și prin DUAE informații privind
excluderea ofertanților în situațiile prevăzute la art. 177, art. 178 și art. 180 din Legea nr. 99/2016, iar unul
dintre ofertanți nu a completat în DUAE capitolele corespunzătoare acestor informații și nici nu a atașat
vreun document care să confirme neîncadrarea în aceste situații de excludere: 1. comisia de evaluare îl
respinge fără a solicita clarificări? 2. comisia de evaluare poate solicita clarificări în urma cărora ofertantul
va putea încărca un alt DUAE completat cu informațiile solicitate?
Raspuns:
În baza prevederilor art. 221 din Legea nr. 99/2016, comisia de evaluare are dreptul de a solicita
ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul
ofertelor/solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi al transparenţei, în
condițiile în care prin clarificările/completările solicitate nu se determină apariţia unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat. Potrivit art. 141 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, comisia de evaluare are
dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia, respectiv acele erori
sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi
de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror
incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire. În situaţia în care informațiile privind
situațiile de excludere conform art. 117, art. 178 și art. 180 din Legea nr. 99/2016 nu au fost completate în DUAE
și nu reies nici din conținutul altor documente depuse împreună cu oferta, apreciem că nu se poate solicita de
către comisia de evaluare completarea capitolelor III și IV din cadrul DUAE, în baza art. 221 din Legea nr.
99/2016, coroborat cu prevederile art. 141 din Anexa la H.G. nr. 394/2016. Prin urmare, oferta în cauză poate fi
declarată inacceptabilă, în condițiile art. 143 alin. (2) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 394/2016, coroborat cu
prevederile art. 228 alin. (4) din Legea nr. 99/2016. În situația în care ofertantul nu a completat capitolele III și
IV din cadrul DUAE cu informațiile privind situațiile de excludere conform art. 117, art. 178 și art. 180 din Legea
nr. 99/2016, însă din documentele suport încărcate împreună cu DUAE reiese că nu se încadrează în aceste
situații de excludere, apreciem că devin aplicabile prevederile art. 141 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, în
condițiile în care informațiile care urmează a fi completate în DUAE reies fără echivoc din conținutul
documentelor suport sau al altor documente prezentate inițial împreună cu oferta. Cu privire la situațiile care
pot interveni în etapa de analiză a conținutului DUAE –inadvertențe de formă ale informațiilor cuprinse în
secțiunile DUAE, atât ale ofertantului/candidatului, cât și ale subcontractantului/terțului susținător, în raport cu
care există posibilitatea de a solicita clarificări sau inadvertențe de fond, respectiv erori/omisiuni ale
informațiilor, în raport cu care nu există posibilitatea de a solicita clarificări – recomandăm a se vedea și
„Notificare privind utilizarea DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale” din
1 septembrie 2016 (http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/09/Notificare-utilizare-DUAE.pdf).
Speta 101. În data de 22.05.2017, societatea X a depus o ofertă pentru o lucrare, ofertă stabilită drept
inacceptabilă pe motiv că propunerea tehnică nu a fost semnată cu semnătură electronică extinsă, bazată pe
un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii; cu toate
acestea, ofertantul în cauză consideră totodată că oferta depusă a fost semnată electronic, în conformitate
cu prevederile legale.
Raspuns:
Prevederile art. 60 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 sunt edificatoare pentru problematica expusă în cadrul primei
părți a solicitării dumneavoastră, acestea fiind norme imperative pentru modul de încărcare a ofertei și a DUAE
de către operatorul economic în SEAP. Operatorul economic, în baza articolului anterior precizat, are obligația să
transmită oferta și DUAE în format electronic, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii. Totodată precizăm că
riscurile transmiterii ofertei, în baza dispozițiilor art. 125 din H.G. nr. 395/2016, cad în sarcina operatorului
economic ce depune respectiva ofertă. Întrucât soluționarea aspectelor tehnice legate de funcțioarea SEAP
excedează competențelor Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, instituția noastră nu vă poate oferi
informații cu privire la ofertele încărcate în SEAP și nici dacă acestea au fost semnate cu semnătură electronică
extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile
legii. Având în vedere faptul că, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Agenția pentru Agenda
Digitală a României (AADR) sunt două instituții diferite, pentru a primi un răspuns pertinent și concludent la
această problematică recomandăm a adresa solicitarea operatorului SEAP, în speță AADR.
Speta 9. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea în categoria ofertelor alternative a acelei oferte în
cadrul căreia se regăsesc propuneri tehnice de la mai mulți furnizori privind echipamentele solicitate de
autoritatea contractantă, fiecare dintre aceste propuneri respectând cerințele tehnice minime impuse prin
documentația de atribuire. Astfel, oferta în cauză nu cuprinde mai multe propuneri financiare, ci o
propunere financiară unică care cuprinde echipamente de la mai mulți furnizori/fabricanți, fiecare dintre
echipamentele propuse respectând în integralitate cerințele tehnice minime impuse prin documentația de
atribuire, astfel încât orice echipament s-ar alege, soluția tehnică finală ar fi conformă în totalitate cu
solicitările autorității contractante prin documentația de atribuire.
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. gg) din Legea nr. 99/2016, oferta alternativă reprezintă oferta care se poate abate
într-o anumită măsură de la cerințele documentației de atribuire, dar care asigură realizarea scopului aplicării
procedurii de atribuire. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2) lit. c) din Anexa la H.G. nr.
394/2016 este considerată inacceptabilă oferta care constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini,
alternativă care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunțul de participare nu este precizată în mod
explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă nu respectă cerințele
minime prevăzute în caietul de sarcini. Faptul că oferta în discuție cuprinde propuneri tehnice de la mai mulți
furnizori, fiecare dintre aceste propuneri respectând cerințele tehnice minime impuse prin documentația de
atribuire, astfel încât orice echipament s-ar alege, soluția tehnică finală ar fi conformă cu cea solicitată de
autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, conduce la concluzia existenței de fapt, în cuprinsul
aceleiași oferte, a mai multor propuneri privind echipamentele solicitate, având specificații tehnice diferite unul
față de celălalt, dar care respectă, fiecare în parte, cerințele tehnice minime impuse prin documentația de
atribuire. Această concluzie este întărită și de sintagma orice echipament s-ar alege, care sugerează ideea
exprimării unei opțiuni privind unul dintre echipamentele propuse și deci, implicit, a uneia dintre propunerile
respective. Având în vedere că propunerile tehnice ale furnizorilor incluse în oferta în cauză corespund cerințelor
tehnice minime impuse prin documentația de atribuire, apreciem că oferta respectivă nu reprezintă o ofertă
alternativă. Cu toate acestea, deși prețul ofertat este același indiferent de echipamentul propus, faptul că
propunerea financiară unică cuprinde mai multe opțiuni de echipamente, luând în considerare mai multe oferte
de la diferiți producători ai aceluiași produs, echivalează, în opinia noastră, cu depunerea, indirect, a mai multor
oferte. Or, acest fapt este de natură să creeze premisele încălcării tocmai a principiilor care guvernează
achizițiile publice, operatorul economic în cauză fiind avantajat față de ceilalți ofertanți prin faptul că ar avea
mai multe șanse ca oferta acestuia să fie desemnată câștigătoare prin alegerea unuia dintre echipamentele
propuse. Prin urmare, oferta în cauză, prin prezentarea mai multor opțiuni de echipamente care corespund
cerințelor tehnice minime solicitate de autoritatea contractantă, nu poate fi considerată ca un angajament ferm
în tot ceea ce privește conținutul său, întrucât obiectul acesteia, respectiv echipamentul solicitat de autoritatea
contractantă, nu este clar identificat/stabilit. Având în vedere cele mai sus precizate, în opinia noastră, o astfel
de ofertă echivalează cu o ofertă inacceptabilă, în baza art. 143 alin. (2) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 394/2016
coroborat cu art. 180 din Legea nr. 99/2016 și cu art. 53 lit. a) din Anexa la H.G. nr. 394/2016.
12.4 Raportul procedurii de atribuire
Speta 19. Consiliere metodologică cu privire la elaborarea raportului procedurii de atribuire, respectiv
finalizarea procedurii de atribuire, în cazul în care respectiva achiziție a fost împărțită pe loturi, în sensul că
fiecărui lot îi este asociat unui partener din cadrul proiectului derulat în asociere (4 parteneri).
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 216 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de
a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de achiziție publică atribuit sau acord-cadru
încheiat, precum și pentru fiecare sistem dinamic de achiziții lansat, astfel că, în situația în care asocierea
decide să atribuie câte un lot pentru fiecare partener al asocierii (caz în care se încheie câte un contract pentru
fiecare lot), raportul procedurii se întocmește pentru fiecare lot. Referitor la finalizarea procedurii de atribuire
în cazul asocierii, precizăm că aceasta se va materializa într-un singur contract/mai multe contracte (în cazul
atribuirii pe loturi) sau într-un acord-cadru încheiat/e între operatorul/ii economic/i desemnat/desemnați
câștigător/i și asocierea formată din cele patru instituții partenere/liderul asocierii/orice membru desemnat de
asociere, conform clauzelor stabilite în acordul de asociere formată în scopul implementării proiectului.
12.5 Elaborarea și transmiterea comunicărilor
Speta 673. Consiliere metodologică privind obligația autorității contractante de a transmite din nou
comunicările în ceea ce privește evaluarea financiară în situația în care, după transmiterea acestora la
finalul evaluării, comisia de evaluare a identificat o eroare în formularul de ofertă al ofertantului clasat pe
locul I, eroare pe care acesta a remediat-o în urma solicitării de clarificări. În fapt, ofertantul clasat pe locul
I la finalul evaluării propunerii financiare a trecut în formularul de ofertă un procent de 5% din valoarea
contractului la constituirea garanției de bună execuție, dar din celelalte documente prezentate, inclusiv
modelul de contract asumat de acesta rezultă că va constitui garanția de bună execuție în procent de 10%.
La solicitarea de clarificări a comisiei de evaluare ofertantul a corectat respectiva greșeală, fapt ce nu a
condus la obținerea unui avantaj față de celălalt participant la procedură și nici la modificarea
clasamentului.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă informează fiecare
candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește rezultatul selecției, rezultatul procedurii,
respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem
dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de
atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective”. În
conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a stabili
care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând
fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. De asemenea,
potrivit art. 135 din același act normativ, comisia de evaluare are dreptul de a solicita, în condițiile art. 209 din
lege, corectarea viciilor de formă, respectiv a acelor erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror
corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial
în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de
confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura
de atribuire. Prin urmare, având în vedere că, în cazul de față, ofertantul clasat pe locul I la finalul evaluării
propunerii financiare a trecut în formularul de ofertă un procent de 5% din valoarea contractului la constituirea
garanției de bună execuție, dar din celelalte documente prezentate, inclusiv modelul de contract asumat de
acesta rezultă că va constitui garanția de bună execuție în procent de 10%, iar la solicitarea de clarificări a
comisiei de evaluare a corectat respectiva greșeală, fapt ce nu a condus la obținerea unui avantaj față de celălalt
participant la procedură și nici la modificarea clasamentului, apreciem că aceasta se subscrie situației descrise la
art. 135 din H.G. nr. 395/2016, mai sus precizat. Totodată, având în vederea dispozițiile art. 142 din H.G. nr.
395/2016, precum și faptul că în urma răspunsului la solicitarea de clarificări a comisiei de evaluare nu a fost
modificat punctajul obținut de ofertant și, prin urmare, nici clasamentul, nu se identifică niciun motiv pentru
care autoritatea contractantă ar avea obligația de a retransmite comunicările privind evaluarea financiară.
Speta 174. Consiliere metodologică cu privire la obligația de comunicare a rezultatului procedurii inclusiv
ofertanților care au fost eliminați într-o fază de verificare anterioară.
Raspuns:
Art. 72 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016 se referă la obligația entității contractante de a informa fiecare ofertant
asupra deciziilor luate de comisia de evaluare în legătură cu oferta acestuia, pe parcursul perioadei de evaluare.
Art. 228 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016 reglementează obligația entității contractante de a comunica
fiecărui ofertant rezultatul procedurii, după ce a fost finalizată evaluarea ofertelor, și inclusiv conținutul
comunicării, în sensul că aceasta va include în cazul ofertelor inacceptabile sau neconforme, pe lângă rezultatul
propriu-zis al procedurii și motivele de respingere. În altă ordine de idei, potrivit art. 6 din Legii nr. 101/2016, o
persoana care se consideră vătămată are obligația să notifice entitatea contractantă cu privire la solicitarea de
remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislației într-un anumit termen, calculat începând cu ziua
următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. Astfel, în cazul unei
oferte respinse într-una din fazele de verificare, termenul de notificare prealabilă începe să curgă începând cu
ziua următoare luării la cunoștință de către ofertantul în cauză, despre decizia de respingere a autorității
contractante și despre motivele de respingere aferente. Ulterior, la comunicarea rezultatului procedurii,
aspectele ce țin de decizia autorității contractante de respingere a ofertei și de motivele de respingere aferente
despre care ofertantul a luat cunoștință pe parcursul perioadei de evaluare, nu mai pot face obiectul unei
notificări prealabile, singurele aspecte ce pot fi vizate de căile de atac fiind cele despre care ofertantul nu a luat
la cunoștință anterior. Prin urmare, ofertantului căruia i s-a comunicat după finalizarea unei faze de verificare
decizia de respingere și motivele care au stat la baza acesteia, va primi și o comunicare privind rezultatul
procedurii în care vor fi reluate motivele de respingere a ofertei sale dar, în opinia noastră, acesta nu va putea
notifica entitatea contractantă în legătură cu respingerea ofertei, ci doar în legătură cu rezultatul propriu-zis al
procedurii.
Speta 97. AC solicită consiliere metodologică cu privire la obligația acesteia de a transmite fiecărui ofertant
„dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii”, prin raportare la prevederile art. 148 pct. p) din H.G.
nr. 395/2016.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă informează fiecare
candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii,
respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem
dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de
atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 5 zile de la emiterea deciziilor respective.” Totodată,
conform prevederilor art. 148 din H.G. nr. 395/2016 „Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele
întocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la
următoarele: a) strategia de contractare; b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare,
dacă este cazul; c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare; d) erata, dacă este
cazul; e) documentaţia de atribuire; f) documentația de concurs, dacă este cazul; g) decizia/dispoziția/ordinul
de numire a comisiei de evaluare și, după caz, a experților cooptați; h) declarațiile de confidențialitate și
imparțialitate; i) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, dacă este cazul; j) formularele de ofertă
depuse în cadrul procedurii de atribuire; k) DUAE și documentele de calificare, atunci când acestea au fost
solicitate; l) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea contractantă; m)
raportul intermediar privind selecția candidaților, dacă este cazul; n) procesele–verbale de evaluare, negociere,
dialog, după caz; o) raportul procedurii de atribuire, precum și anexele la acesta; p) dovada comunicărilor
privind rezultatul procedurii; q) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate, și, după caz, actele
adiționale; r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru; s) anunţul de atribuire şi dovada
transmiterii acestuia spre publicare; ș) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire,
însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor; t) hotărâri ale
instanțelor de judecată referitoare la procedura de atribuire; ț) documentul constatator care conţine informaţii
referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant; u) dacă este cazul, decizia de anulare a
procedurii de atribuire.” Astfel cum rezultă din coroborarea prevederilor invocate anterior, dovada comunicărilor
efectuate în baza art. 148 din H.G. nr. 395/2016, constituie parte a dosarului achiziției, operatorii economici
interesați având posibilitatea de a le vizualiza, solicitând accesul la dosarul achiziției, în baza prevederilor art.
217 alin. (4)-(6) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, autoritatea contractantă va transmite fiecărui
candidat/ofertant comunicare privind deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul
procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea într-
un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un
contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua
procedura de atribuire, și nu dovada comunicărilor care constituie parte a dosarului achiziției.
12.6 Anularea procedurii de atribuire
Speta 756. Autoritatea contractantă a derulat, în anul 2017, o procedură de atribuire având ca obiect
servicii de pază pentru filialele teritoriale, procedura fiind contestată pentru unul din cele 17 loturi. În anul
2018 a fost derulată o nouă procedură având ca obiect servicii de pază, cuprinzând inclusiv serviciile pentru
lotul contestat, procedură finalizată prin încheierea acordurilor-cadru. În acest context se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea reevaluării și încheierii contractului pentru serviciile achiziționate în
procedura de atribuire aferentă anului 2017, în condițiile în care instanța judecătorească a dispus prin
hotărârea dată obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei în cauză.
Raspuns:
Referitor la lotul contestat, aferent procedurii de atribuire derulate în anul 2017, pentru care instanța de
judecată a dispus reevaluarea ofertei, precizăm că hotărârea instanței este obligatorie pentru părți conform art.
435 alin. (1) din Legea 134/2010 privind Codul de procedura civila, aceasta devenind definitivă doar după
expirarea termenului de recurs și numai dacă aceasta nu a fost atacată în acest termen. Prin urmare, în ceea ce
privește lotul în discuție, autoritatea contractantă are obligația punerii în aplicare a dispozitivului hotărârii
instanței, procedând în acest sens la reevaluarea ofertei în cauză. În ceea ce privește procedura de atribuire
derulată și finalizată, în cursul anului 2018, prin încheierea de acorduri-cadru (pe loturi), menționăm că, în
conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul ca
pe durata acordului-cadru să încheie cu un alt operator economic un contract având ca obiect achiziționarea
produselor/ serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, decât dacă operatorul economic
semnatar nu mai are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante sau/și depășirea valorii ar
conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale Legii nr. 98/2016 care instituie obligații ale autorității
contractante în raport cu anumite praguri valorice. Astfel, în situația descrisă, încheierea contractului pentru
lotul aferent procedurii de atribuire derulate în anul 2017 ar interveni ulterior încheierii acordurilor-cadru
aferente procedurii de atribuire derulate în anul 2018, acorduri-cadru ce au același obiect ca și contractul în
discuție, fapt ce contravine prevederilor art. 108 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, menționate anterior. Prin
urmare, raportat la prevederile de mai sus precum și la informațiile prezentate, autoritatea contractantă va avea
în vedere în primul rând punerea în aplicare a deciziei instanței, iar ulterior, în măsura în care încheierea
contractului aferent respectivului lot aduce atingere prevederilor art. 108 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, iar
necesitatea ce a determinat inițierea procedurii de achiziție publică de la nivelul anului 2017 nu mai reprezintă o
necesitate actuală a autorității contractante (aceasta fiind aferentă anului trecut), caz în care obiectul
contractului care ar urma să fie atribuit în urma reevaluării ofertelor nu mai există, autoritatea contractantă va
avea în vedere posibilitatea anulării respectivului lot, în baza prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016.
Speta 751. Ca urmare a desfășurării unei proceduri de atribuire simplificate pe două loturi, ofertantul
declarat câștigător (fiind și singurul care a depus ofertă) a semnat doar contractul aferent unuia dintre
loturi, pentru celălalt lot precizând că nu poate semna contractul, nefiind în măsură să respecte termenul de
livrare stabilit prin documentația de atribuire și nici să suporte penalitățile aferente. În acest sens, se
solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea de anulare a acestei proceduri referitor numai la
lotul nr. 2, în măsura în care ofertantul nu se află în situația prevăzută la art. 212 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 98/2016.
Raspuns:
Precizăm că, în condițiile în care ofertantul nu se află în situația prevăzută la art. 212 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 98/2016, anularea procedurii pentru lotul nr. 2 se poate dispune în baza art. 212 alin. (1) lit. c) teza a doua
din Legea nr. 98/2016, fiind imposibilă în această situație încheierea contractului pentru lotul respectiv ca
urmare a refuzului ofertantului declarat câștigător. Referitor la afirmațiile autorității contractante conform
cărora se află în imposibilitatea de a respecta prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 105
din Anexa la H.G. nr. 395/2016, apreciem că, din moment ce înțelegem că autorititea nu a adoptat decizia de
anulare a lotului nr. 2, are posibilitatea de a îndeplini obligaţia de a face publică decizia de anulare a procedurii
de atribuire pentru lotul nr. 2, însoţită de justificarea anulării, prin intermediul SEAP, în termen de 3 zile de la
adoptarea deciziei respective. În ceea ce privește obligaţia de a publica în SEAP un anunţ de atribuire în termen
de 15 zile de la data încheierii contractului de achiziţie publică aferent lotului nr. 1, apreciem că autortatea se
află în termenul legal (așa cum reiese din informațiile precizate cu privire la data încheierii contractului), în
cauză fiind aplicată o procedură simplificată.
Speta 649. Consiliere metodologică cu privire la actul care stă la baza anulării unei proceduri de atribuire a
unui contract de achiziție publică în cadrul căreia nu au fost depuse oferte și cu privire la prevederile legale
care permit SEAP anularea administrativă automată a unei proceduri în cadrul căreia nu au fost depuse
oferte și care impun autorității contractante termenul de o zi pentru anularea respectivei proceduri.
Raspuns:
În conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a
anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru dacă nu a fost depusă nicio
ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă. În continuare, potrivit art. 213
alin. (2) din același act normativ, autoritatea contractantă are obligația de a face publică decizia de anulare a
procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, însoțită de justificarea anulării
procedurii de atribuire, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, în termen de 5 zile de la adoptarea deciziei de
anulare (conform prevederilor legale în vigoare la momentul inițierii procedurii de atribuire). Totodată, art. 216
din Legea nr. 98/2016 stabilește obligația autorității contractante de a întocmi raportul procedurii de atribuire
pentru fiecare contract de achiziție publică atribuit sau acord-cadru încheiat. Aducem în discuție, de asemenea,
prevederile art. 126 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligația de a
desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru
evaluarea ofertelor și, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare. Cu
toate acestea, subliniem că în cazul procedurilor de atribuire în cadrul cărora nu au fost depuse oferte/solicitări
de participare, lipsește obiectul activității comisiei de evaluare și astfel responsabilitățile acesteia prevăzute la
art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, inclusiv cea referitoare la elaborarea raportului procedurii, nu intră în
efect. Prin urmare, față de prevederile legale sus-menționate, în situația unei proceduri de atribuire în cadrul
căreia nu au fost depuse oferte/solicitări de participare (procedura de atribuire anulată administrativ de SEAP)
nu există temei pentru întocmirea raportului procedurii iar obligația de anulare a procedurii va fi consemnată
într-un înscris prin care se formalizează decizia de anulare, aprobat de reprezentantul autorității contractante.
Având în vedere că legislația prevede doar un termen de publicare a deciziei de anulare a procedurii de atribuire
care se calculează de la momentul adoptării acesteia, în cazul în care nu au fost depuse oferte/solicitări de
participare, autoritatea contractantă trebuie să îndeplinească obligația prevăzută la art. 212 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 cât mai curând posibil, respectiv imediat după finalizarea termenului de depunere a
ofertelor/solicitărilor de participare. În cazul procedurilor de atribuire desfășurate integral prin mijloace
electronice, ținând cont de faptul că ofertele/solicitările de participare se depun în SEAP, la momentul finalizării
termenului de depunere sistemul nu va înregistra nicio ofertă/solicitare de participare și astfel nu va putea intra
în starea de „Evaluare”, fiind configurat să intre automat în stare de „Anulare administrativă”.
Speta 529. În cadrul unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea contractantă a publicat două anunțuri
tip erată prin care au fost corectate valorile estimate ale unor loturi și în cuprinsul cărora era prevăzută
decalarea termenului limită pentru depunerea ofertelor. Totusi autoritatea contractantă a omis să opereze
în SEAP decalarea termenului limită de depunere a ofertelor. Astfel, la data și ora prevăzute în anunțul de
participare original pentru depunerea ofertelor, procedura de atribuire s-a închis pentru toate loturile, fără
a se ține cont de decalarea termenelor prevăzută în anunțurile tip erată. Având în vedere situația descrisă
mai sus, se solicită consiliere metodologică cu privire la pașii întreprinși de autoritatea contractantă și la
corectitudinea acțiunilor acesteia în ceea ce privește utilizarea platformei electronice SEAP cu privire la
procedura în cauză, în special cu privire la modul de aplicare și interpretare a informațiilor din cuprinsul
cap. IV.3.4. și VI.3.4 ale anunțului de participare.
Raspuns:
Potrivit art. 55 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, “în cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin
anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre
publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare
înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare”. Totodată, la art. 153 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 se prevede că “Autoritatea contractantă prelungește perioada stabilită în anunțul de
participare sau în documentele achiziției pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, în următoarele
cazuri: (...)”. Din cuprinsul articolelor redate mai sus, se desprinde concluzia potrivit căreia anunțul de tip erată,
inclusiv cel cu privire la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor, vizează informațiile din anunțul de
participare inițial. De altfel, chiar în titlul cap. VI.3.4 din cuprinsul anunțului tip erată se face referire la „Date
care urmează să fie corectate în anunțul original”. Prin urmare, în speța de față, în lipsa unor clarificări exprese
ale autorității contractante, cele două decalări succesive ale termenului limită de depunere a ofertelor se
raportează la termenul stabilit prin anunțul de participare inițial, anunț care vizează toate loturile pentru care a
fost demarată procedura de atribuire în cauză. În ceea ce privește pașii întreprinși de autoritatea contractantă și
corectitudinea acțiunilor acesteia în ceea ce privește utilizarea platformei electronice SEAP cu privire la
procedura în cauză, precizăm că autoritatea contractantă a omis să acceseze secțiunea specifică din interfața
proprie, în vederea decalării termenului de depunere a ofertelor din anunțul de participare inițial, motiv pentru
care procedura de atribuire s-a închis pentru toate loturile la data și ora prevăzute în anunțul de participare
original. Având în vedere că în cuprinsul anunțurilor tip erată era prevăzută și decalarea termenului pentru
depunerea ofertelor (decalare care, după cum am precizat mai sus, vizează toate loturile pentru care a fost
organizată procedura de atribuire în cauză), însă o astfel de decalare nu a fost operată în SEAP din cauza
omisiunii autorității contractante, apreciem că operatorilor economici care au luat în calcul data limită de
depunere a ofertelor menționată în anunțurile tip erată le-a fost afectat dreptul de a participa la procedura de
atribuire în cauză. Prin urmare, întrucât în situația de față autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de
a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, considerăm că există premisele legale pentru anularea întregii proceduri de atribuire, în baza
art. 212 alin. (1) lit. c), coroborat cu alin. (2).
Speta 498. O autoritate contractantă hotărăște anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 212 alin. (1)
lit. c) și din Legea nr. 98/2016, înainte de a lua o decizie cu privire la ofertele depuse (admisibile sau
respinse ca neconforme/inacceptabile/neadecvate). Această hotărâre este contestată de mai mulți ofertanți
la CNSC care, prin decizia sa, desființează hotărârea de anulare și dispune continuarea procedurii. În acest
caz, reluarea evaluării se va aplica tuturor ofertanților aflați în procedură înainte de anularea acesteia sau
numai ofertelor depuse de acei ofertanți case s-au considerat vătămați de hotărârea de anulare și au depus
contestații?
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 211 lit. b) și art. 212 alin. (1) lit. c) și din Legea nr. 98/2016, „autoritatea
contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
(...) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea
contractului”. Prin urmare, în situația în care hotărârea autorității contractante de anulare a procedurii de
atribuire a fost desființată de CNSC, această decizie a CNSC are ca efect punerea părților în situația imediat
anterioară hotărârii de anulare a autorității contractante. Astfel, autoritatea contractantă va continua procedura
de atribuire cu toți operatorii economici implicați in procedura de atribuire la momentul anterior anulării
procedurii.
Speta 481. Consiliere metodologică privind posibilitatea anulării unor proceduri de atribuire demarate în
2017 și aflate în prezent (ianuarie 2018) în faza de verificare prevăzută la art. 65 alin. (2) din H.G. nr.
395/2016, întrucât autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a semna contractul/e de achiziție
publică din motive obiective, ce țin de faptul că în bugetul autorității contractante pe anul 2018 nu au fost
prevăzute alocații bugetare necesare pentru realizarea respectivelor achiziții.
Raspuns:
Menționăm că, în conformitate cu prevederile art. 211 din Legea nr. 98/2016, procedura de atribuire se
finalizează doar prin încheierea contractului de achiziție publică sau anularea procedurii, cazurile de anulare
fiind expres și limitativ prevăzute la art. 212 și art. 213 din același act normativ. Având în vedere situația
descrisă, se impune efectuarea unei analize cu privire la posibilitatea încadrării în condițiile de anulare
reglementate prin dispozițiile art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „autoritatea
contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru
dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea
contractului.” Astfel, în conformitate cu prevederile alin. 2 al aceluiași articol, prin „încălcări ale prevederilor
legale” se înțelege „situația în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la
încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)”. Remarcăm că în cazul în speță nu intră în discuție existența
unor eventuale încălcări ale prevederilor legale care ar afecta procedura de atribuire, ci mai degrabă despre o
constrângere de natură bugetară care ar determina imposibilitatea acesteia de a finaliza procedura de atribuire
prin semnarea contractului de achiziție publică. Astfel, spre deosebire de un acord-cadru, încheierea unui
contract de achiziție publică este condiționată de existența fondurilor disponibilizate pentru execuția acestuia,
cu respectarea prevederilor fiscale privind angajarea fondurilor bugetare. În acest sens, dorim să scoatem în
evidență că potrivit dispozițiilor art. 146 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are
dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea
circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a
principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, raportat la
informațiile prezentate, apreciem că această situație poate fi asimilată celei art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016 - este imposibilă încheierea contractului, în cazul în care se demonstrează că stabilirea necesității
autorității contractante aferentă noului an bugetar nu s-a realizat cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de
anulare a procedurii de atribuire.
Speta 480. O autoritate contractantă a iniţiat în anul 2016 o procedură de licitație deschisă pentru
încheierea unui acord-cadru având ca obiect Servicii de evaluare a cererilor de finanţare depuse în cadrul
unui Program de finanțare. Procedura se află încă în derulare (ianuarie 2018) datorită numărului mare de
oferte care au presupus un volum mare de documente de evaluat și datorită depunerii unei contestaţii.
Totodată, s-a constatat că, deşi a fost ales criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ” cu factorii
de evaluare „Preţul ofertei” şi „Experienţa personalului desemnat”, nu se va obţine calitatea dorită având în
vedere că: ofertele depuse au preţuri mici (45%-75% din valoarea estimată), ceea ce va conduce la stabilirea
clasamentului final în funcţie de preţul cel mai mic, punctajul obţinut pentru cel de-al doilea factor
neputând influenţa clasamentul deoarece în cadrul ofertelor depuse se regăsesc în mare parte aceiaşi
experţi propuşi pentru asigurarea serviciilor de evaluare. Pe perioada de derulare a procedurii, pentru a
asigura evaluarea cererilor de finanţare depuse, au fost angajaţi, în baza unor contracte de muncă pe
perioadă determinată, experţi evaluatori care în anul 2017 au evaluat aproximativ o treime din volumul
estimat de muncă necesar pentru evaluarea cererilor de finanţare. La momentul întocmirii documentaţiei de
atribuire, stabilirea cantităţii maxime şi, implicit, valoarea estimată, s-a realizat prin luarea în considerare şi
a necesarului de ore pentru anul 2017 realizate de experții angajați temporar. Având în vedere timpul scurs
de la lansarea procedurii de atribuire şi faptul că în această perioadă nevoile autorităţii s-au modificat,
nemaifiind valabile cerinţele iniţiale, precum şi faptul că s-a găsit o soluţie alternativă care asigură în mod
corespunzător necesarul de servicii de evaluare se solicită consiliere metodologică cu privire la condiţiile în
care autoritatea poate finaliza procedura fără încheierea acordului-cadru.
Raspuns:
Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 211 din Legea nr. 98/2016, procedura de atribuire se finalizează
doar prin încheierea contractului de achiziţie publică sau anularea procedurii, cazurile de anulare a procedurii de
atribuire fiind expres şi limitativ prevăzute la art. 212 şi art. 213 din lege. În același timp, potrivit art. 143 alin.
(1) şi art. 146 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia
contractul de achiziţie publică/acordul- cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare şi
nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de
a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o
încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Lege. Astfel, potrivit art. 212 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: “a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de
participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă; b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot
fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare; c) dacă încălcări ale
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune modificarea/eliminarea unor specificaţii
tehnice/cerinţe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire astfel
încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar autoritatea contractantă se află în
imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achiziţiilor publice
reglementate la art. 2 alin. (2);". e) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în
imposibilitatea fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă.”. De
asemenea, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire, potrivit dispoziţiilor art. 213
din Legea nr. 98/2016, în situaţiile prevăzute la art. 78 alin. (8), art. 82 alin. (8), art. 88 alin. (8) şi art. 97 alin.
(8) din lege, care în cazul licitaţiei deschise nu sunt aplicabile. Având în vedere situaţia descrisă, se va analiza
posibilitatea încadrării în condiţiile de anulare reglementate la art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
Astfel, potrivit dispoziţiilor alin. 2 al aceluiaşi articol, prin „încălcări ale prevederilor legale” se înţelege
„situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă
se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2)”. În ceea ce priveşte argumentul potrivit căruia de la lansarea procedurii de atribuire
până în prezent, nevoile autorităţii contractante s-au modificat, facem următoarele precizări: Etapa de
planificare/pregătire a unui proces de achiziție publică, ca etapă primară a fiecărui proces de achiziție publică,
se inițiază prin identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate și se încheie cu aprobarea de
către conducătorul autorității contractante/unității de achiziții centralizate a documentației de atribuire,
inclusiv a documentelor-suport, precum și a strategiei de contractare pentru procedura respectivă (art. 9 alin. (1)
din anexa la H.G. nr. 395/2016). Potrivit art. 9 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016: „Prin intermediul
strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu:
a) relația dintre obiectul, constrângerile asociate și complexitatea contractului, pe de o parte, și resursele
disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea activităților din etapele procesului de achiziție
publică, pe de altă parte; […]; c) tipul de contract propus și modalitatea de implementare a acestuia; d)
mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a
acestora, stabilirea penalităților pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale; e)
justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum și orice alte elemente
legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă și/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la
nivelul sectorului administrației publice în care activează autoritatea contractantă; […]”. Astfel, numai în situaţia
în care se constată că deciziile luate în etapa de planificare/pregătire a achiziției au fost documentate cu
încălcarea prevederilor legale incidente, afectând astfel procedura de atribuire, doar atunci situația prezentată
se încadrează în motivul de anulare prevăzut la art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Or, în situaţia
prezentată, modificarea necesităţilor cu afectarea valorii estimate a achiziţiei s-a realizat după lansarea
procedurii de atribuire şi ca urmare a acţiunii autorităţii contractante, care a angajat, în baza unor contracte de
muncă pe perioadă determinată, experţi evaluatori care au evaluat în anul 2017 o parte din cererile de finanţare
depuse în cadrul Programului de finanțare – cereri de finanțare care făceau parte din obiectul acordului-cadru,
fiind luate în considerare la estimarea valorii acestuia. Ca urmare, în acest caz nu suntem în situaţia constatării
unor erori sau omisiuni, care fac imposibilă adoptarea unor măsuri corective fără încălcarea principiilor prevăzute
la art. 2 alin. (2) din lege, iar autoritatea contractantă nu se poate prevala de cazul de anulare prevăzut la art.
212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, constatarea în procesul de evaluare a ofertelor că, prin
aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare aleşi, nu se va obţine calitatea dorită, din motive care
ţin de modalitatea de elaborare a ofertelor tehnice şi financiare depuse în cadrul procedurii şi nu de legalitatea
alegerii şi/sau aplicării criteriului şi factorilor de evaluare, nu poate fi considerată o „încălcare a prevederilor
legale” şi nu poate argumenta anularea procedurii în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În
ceea ce priveşte găsirea unei soluţii alternative care asigură în mod corespunzător necesarul de servicii de
evaluare care fac obiectul acordului-cadru, suntem de opinie că, prin anularea procedurii de atribuire pe acest
considerent, autoritatea contractantă încalcă obligaţiile expres reglementate la art. 143 alin. (1) şi art. 146 alin.
(2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, mai sus menţionate. De asemenea, având în vedere că prin procedura în
derulare se urmăreşte încheierea unui acord-cadru, iar cantităţile minime și maxime pe care autoritatea
necesitățile efective ale autorității contractante, suntem de opinie că autoritatea contractantă nu poate invoca
imposibilitatea încheierii acordului-cadru motivând că nu pot fi respectate cantităţile maxime de ore de evaluare
prevăzute în documentaţia de atribuire. Totodată precizăm că, spre deosebire de un contract de achiziţie
publică, încheierea acordului-cadru nu este condiţionată de existenţa fondurilor disponibilizate pentru execuţia
acordului-cadru, cu respectarea prevederilor fiscale privind angajarea fondurilor bugetare, acestea fiind
asigurate doar la încheierea contractelor subsecvente care se atribuie în funcţie de necesităţile reale ale
autorităţii contractante. În concluzie, apreciem că motivele invocate nu constituie temei legal de anulare a
procedurii de atribuire, aceasta urmând a fi finalizată în situaţia prezentată prin încheierea acordului-cadru,
având în vedere că autoritatea contractantă nu se poate prevala de cazurile de anulare prevăzute la art. 212 din
Legea nr. 98/2016. Totodată, precizăm că procedura de atribuire poate fi finalizată prin anularea procedurii
numai în condiţiile în care autoritatea contractantă poate invoca alte motive de natură să demonstreze
încadrarea în cazurile de anulare prevăzute la art. 212 din Legea nr. 98/2016, cu respectarea obligaţiilor expres
reglementate la art. 143 alin. (1) şi art. 146 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 365. Consiliere metodologică cu privire la legalitatea anulării unei proceduri de atribuire inițiate în
temeiul O.U.G. nr. 114/2011, anterior termenului limită stabilit pentru depunerea ofertelor, în cazul în care
autoritatea contractantă constată că sunt erori grave în documentația de atribuire și se află în
imposibilitatea de a lua măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor stabilite prin
legislația incidentă.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 181 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 114/2011, „(1) Autoritatea contractantă are obligația
de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri: […] c)
dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă
încheierea contractului”. Potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (4) din O.U.G. nr. 114/2011, prin abateri grave de la
prevederile legislative, în sensul prevederilor art. 181 alin. (1) lit. c) din același act normativ, se înțeleg
următoarele: „a) criteriile de calificare și selecție, precum și criteriul de atribuire sau factorii de evaluare
prevăzuți în cadrul invitației/anunțului de participare, precum și în documentația de atribuire au fost modificați;
b) pe parcursul analizei, evaluării și/sau finalizării procedurii de atribuire se constată erori ori omisiuni, iar
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la
încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) - f)”. Astfel, în opinia noastră, litera b) a alin. (4) - pe
care l-am citat la paragraful anterior – acoperă inclusiv perioada cuprinsă între data inițierii procedurii de
atribuire și data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, astfel încât o procedură de atribuire poate fi anulată
pentru motivele de la art. 181 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 114/2011 inclusiv anterior termenului limită stabilit
pentru depunerea ofertelor.
Speta 221. O entitate contractantă derulează o procedură de licitație restrânsă în vederea atribuirii unui
acord-cadru cu reluarea competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente, pe mai multe loturi, pentru
o parte dintre loturi existând doar o ofertă admisibilă la finalul celei de-a doua etape. În cazul unor loturi,
încă de la finalul primei etape a procedurii, doar un singur operator economic îndeplinea criteriile de
calificare și selecție. În această situație, conducătorului entității contractante refuză aprobarea raportul
final al procedurii și dorește o reevaluare completă în vederea reanalizării opțiunii de anulare a procedurii la
finalul primei etape din reevaluare.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (2) – (4) din Legea nr. 99/2016, în cazul unei licitații restrânse,
entitatea contractantă are dreptul de a stabili un număr minim și un număr maxim de candidați care vor fi
invitați să depună oferte în etapa a doua a procedurii, pe care le va indica în invitația la procedura concurențială
de ofertare. Potrivit alin. (8) al aceluiași articol, în cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile
de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim indicat în invitația la procedura concurențială de
ofertare, aceasta are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei
candidați care îndeplinește/îndeplinesc cerințele solicitate și a anula procedura. De asemenea, în cazul
procedurii de licitație restrânsă, după finalizarea selecției candidaților, comisia de evaluare are obligația de a
elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul entității contractante (art. 77 alin. (3) din
H.G. nr. 394/2016). În altă ordine de idei, potrivit art. 133 alin. (1) și (2) din același act normativ, comisia de
evaluarea are printre atribuții formularea propunerii de anulare a unei proceduri de atribuire, dar decizia de
anulare aparține conducătorului entității contractante care aprobă atât raportul intermediar, cât și raportul
final. În continuare, conform alin. (3) al art. 133 din H.G. nr. 394/2016, în cazul în care nu aprobă raportul
procedurii, conducătorul entității contractante va motiva în scris decizia sa și poate, după caz: a) returna
raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parțială; b) solicita o reevaluare
completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită. Prin urmare, dacă în cazul unei licitații restrânse,
conducătorul entității contractante aprobă raportul intermediar aferent primei etape prin care optează pentru
continuarea procedurii chiar dacă numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție este
mai mic decât numărul minim stabilit, o eventuală motivare a deciziei de a nu aproba raportul final al procedurii
și de a solicita o reevaluare completă, nu se poate baza pe numărul insuficient de oferte admisibile, întrucât
acesta este un risc asumat chiar de conducătorul entității prin decizia de a continua procedura la finalul primei
etape. Referitor la anularea procedurii, subliniem că Legea nr. 99/2016 prevede în mod expres cazurile în care o
entitate contractantă are obligația de a lua o astfel de decizie (art. 225) și cazurile în care o entitate
contractantă are dreptul de a lua o astfel de decizie (art. 226). În același timp, potrivit art. 152 alin. (1) din H.G.
nr. 394/2016, entitatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea circumstanțe
artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului
asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Pe cale de consecință, în speța de față,
refuzul conducătorului entității contractante de a aproba raportul procedurii motivat de imposibilitatea reluării
competiției datorită faptului că pentru anumite loturi doar o singură ofertă a fost declarată admisibilă (în
condițiile în care și în prima etapă au existat loturi cu un singur candidat selectat, iar acesta a decis continuarea
procedurii) și solicitarea de către acesta a unei reevaluări complete în vederea reanalizării opțiunii de a anula
procedura la finalul primei etape în temeiul art. 226 din Legea nr. 99/2016, reprezintă, în opinia noastră, o
măsură adoptată cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii.
Speta 73. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la modul de derulare a unei proceduri de licitație
deschisă aflată în prezent în desfășurare, în contextul în care: - termenul inițial de depunere a ofertelor a
fost 11.09.2017 - în data de 06.09.2017 un operator economic a solicitat clarificări (cu 3 zile înainte de data
limită de depunere a ofertelor); - în data de 08.09.2017 autoritatea contractantă a răspuns la solicitarea de
clarificări și în cadrul acestui răspuns a prelungit și termenul de depunere a ofertelor, sistemul publicând
automat, cu această ocazie, o erată în care nu este menționat totuși noul termen de depunere; - la aceeași
dată, AC a acționat în SEAP butonul de prelungire a termenului de depunere a ofertelor; - tot în data de
08.09.2017 AC a completat un nou anunț de tip erată în care a precizat noul termen de depunere dar acest
anunț a fost respins de ANAP ca tardiv.
Raspuns:
În cazul unei proceduri de licitație deschisă, potrivit art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, anunțurile de tip
erată au ca scop modificarea informațiilor cuprinse în anunțul de participare inițial și trebuie să fie transmise
spre publicare nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor. În
altă ordine de idei, art. 160 din Legea nr. 98/2016 stabilește dreptul oricărui operator economic de a solicita
clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire și obligația autorității
contractante de a răspunde la aceste solicitări în mod clar și complet, cât mai repede posibil. Cu toate acestea,
potrivit art. 27 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, dacă un operator economic nu a adresat solicitarea de clarificări
în timp util (în condițiile art. 161 din Lege nr. 98/2016), autoritatea contractantă răspunde la aceasta numai în
măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele: „a) perioada necesară pentru elaborarea și
transmiterea în SEAP de către autoritatea contractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către
operatorii economici înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare; b)
răspunsul nu modifică informațiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor și nici nu devine
necesară publicarea unei erate.” Astfel, dacă solicitarea de clarificări nu a fost transmisă în timp util și nu se
respectă una dintre cele două condiții sus-menționate, autoritatea contractantă nu mai are obligația să transmită
un răspuns și, mai mult decât atât, în cazul în care răspunsul la o astfel de solicitare de clarificări ar conduce la
încălcarea unor prevederi legale, autoritatea contractantă nu mai are nici dreptul să transmită un răspuns. În
situația supusă atenției noastre, întrucât răspunsul la clarificări a condus la necesitatea prelungirii perioadei de
depunere a ofertelor, prelungire pe care autoritatea contractantă avea obligația să o realizeze numai prin
publicarea unei erate – demers care era practic imposibil de realizat în termenul legal (art. 55 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016) – suntem de opinie că autoritatea contractantă ar fi trebuit să mențină termenul inițial de
depunere a ofertelor. Cât privește erata transmisă automat de sistem, aceasta nu poate fi luată în considerare în
cazul modificării termenului de depunere a ofertelor deoarece nu conține informațiile ce modifică anunțului
inițial, fapt ce poate conduce la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Ținând
cont de cele menționate mai sus și de faptul că autoritatea contractantă a acționat butonul de prelungire a
termenului de depunere a ofertelor din SEAP și din această cauză nu mai este posibilă demararea evaluării
ofertelor conform termenului inițial, apreciem că se creează premisele încadrării situației de față în prevederile
art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
12.7 Alte aspecte privind derularea procedurii de atribuire
Speta 766. O autoritate contractantă solicită consiliere metodologică privind modalitatea de interpretare a
prevederilor Ordinului președintelui A.N.A.P. nr. 707/2018, respectiv cu privire la: - interpretarea sintagmei
„domeniul contractului de achiziție publică” utilizată în cuprinsul Ordinului; - operatorii economici
prevăzuți în anexa la ordin cărora autoritatea contractantă este obligată să le transmită invitație, în cazul
unui contract având ca obiect achiziție echipamente IT; - sursa informațiilor de contact pentru operatorii
economici identificați în anexa ordinului ale căror date de contact nu se regăsesc în spațiul web.
Raspuns:
Conform prevederilor Ordinului președintelui A.N.A.P. nr. 707/2018, autoritatea/entitatea contractantă, după
publicarea în SEAP a unui anunț de participare, are obligația asigurării publicității atribuirii contractului de
achiziție publică/sectoriale prin transmiterea de invitații în scris (prin orice mijloace de comunicare - online sau
offline) către operatorii economici prevăzuți în anexă în vederea informării punctuale cu privire la desfășurarea
procedurii de atribuire. Alegerea/identificarea operatorilor economici cărora autoritatea/entitatea contractantă
are obligația de a le transmite invitația se face în funcție de domeniul contractului care urmează să fie atribuit,
domeniu care se pune în concordanță cu domeniul de activitate al operatorului economic, astfel cum este
identificat în anexa Ordinului nr. 707/2018 - pe domenii, subdomenii și activități autorizate prin statut.
Totodată, precizăm că alegerea operatorilor economici cu capital majoritar sau integral de stat din lista
prezentată în anexă se face și în funcție de capacitatea profesională a acestora de a realiza activitățile care fac
obiectul contractului. Astfel, în cazul unei achiziții de echipamente IT (calculatoare), autoritatea/entitatea
contractantă va transmite invitația de participare atât companiilor care au cod CAEN de „comerț al
calculatoarelor”, cât și companiilor care au ca obiect de activitate fabricarea/producția calculatoarelor în
măsura în care aceastea din urmă au ca domeniu de activitate, pe lângă producție, și comercializarea
calculatoarelor (echipamentelor IT) în discuție. În ceea ce privește datele de contact ale operatorilor economici
vizați de ordinul în discuție, precizăm că acestea sunt cele oficiale disponibile pe site-urile proprii sau pe site-
urile entităților publice care le dețin. Pe de altă parte, în situaţia în care nu s-au putut identifica datele de
contact ale anumitor întreprinderi publice, se recomandă fie solicitarea acestor informații de la
instituțiile/autoritățile publice care le dețin, fie consultarea site-ului Ministerului Finanțelor Publice, unde la
secțiunea „Agenți economici” – „Informații fiscale și bilanțuri” se regăsesc datele de identificare ale
contribuabililor comercianţi (înregistraţi la O.N.R.C.).
Speta 749. In cadrul unei proceduri de atribuire, entitatea contractantă a solicitat ofertantului clasat pe
primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să prezinte documentele justificative actualizate prin care
să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile
cuprinse în DUAE, acordându-i un termen de 5 zile lucrătoare, fără a se indica expres data limită. Având în
vedere că în termenul de răspuns s-a interpus și o zi declarată nelucrătoare pentru salariații din sectorul
bugetar conform unei hotărâri de Guvern, se solicită consiliere metodologică privind modalitatea de
calculare a termenului de 5 zile lucrătoare acordat de entitatea contractantă.
Raspuns:
Referitor la calcularea termenelor, prevederile art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 99/2016, precizează că „la
calculul unui termen exprimat în zile lucrătoare se aplică în mod corespunzător dispoziţiile lit. a), b) şi d) cu
deosebirea că zilele nelucrătoare din cadrul termenului nu se iau în considerare”. Totodată, în baza art. 3 alin.
(2) lit. b) din Legea nr. 99/2016, „cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor lit. a) şi d), termenul
exprimat în zile începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea
ultimei ore a ultimei zile a termenului”. Astfel, în ceea ce privește speța în cauză, subliniem, în primul rând, că
termenul pentru clarificări și completări formale sau de confirmare trebuie precizat de comisia de evaluare la
nivel de zile lucrătoare, conform art. 140 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, și nu până la o anumită dată limită.
Prin urmare, în condițiile în care în cadrul termenului acordat de entitatea contractantă pentru solicitarea de
clarificări, termen exprimat în zile lucrătoare, se interpune și o zi declarată oficial nelucrătoare pentru
instituțiile publice de la care ofertantul urmează să obțină documentele justificative în sprijinul DUAE, aceasta
nu se ia în considerare în calculul termenului respectiv.
Speta 746. Consiliere metodologică cu privire la modul de aplicare a prevederilor Ordinului președintelui
ANAP nr. 707/2018.
Raspuns:
Cu privire la modalitatea de comunicare a invitațiilor către operator economic prevăzut în anexa la Ordinul nr.
707/2018, în lipsa unor prevederi legale exprese, invitația poate fi transmisă prin orice mijloace (on-line sau off-
line), eventual cu solicitarea unei confirmări de primire/număr de înregistrare. Referitor la datele de comunicare
ale acestor operatori economici (adrese de mail, nr. de fax etc.), precizăm că se vor utiliza datele oficiale de
contact ale operatorilor economici vizați de ordinul în discuție. În ceea ce privește aplicarea prevederilor
Capitolului II „Exceptări” - Secțiunea 3 „Situații speciale” - Paragraful 1 „Contracte încheiate între entități
contractante” din Legea nr. 99/2016 în situația în care, urmare a pulicării unei proceduri și depunerii ofertelor,
depun oferte și alți operatori economici în afară de cei prevăzuți de Ordinul nr. 707/2018, precizăm că aceste
prevederi reglementează o serie de situații în care, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile specifice,
respectiva lege nu se aplică. Având în vedere că Ordinul nr. 707/2018 vizează procedurile de atribuire a
contractelor de achiziție publică/sectorială care implică publicarea unui anunț de participare/simplificat,
apreciem că obligația prevăzută la art. 1 din respectivul ordin se aplică numai în cazul contractelor de achiziție
publică/sectorială atribuite cu aplicarea Legii nr. 98/2016 sau Legii nr. 99/2016. Referitor la obligația de a
evalua și ofertele depuse offline de operatorii economici vizați de ordinul în discuție în cadrul unei proceduri ce
se desfășoară online, având în vedere că ordinul stabilește obligația de a transmite o invitație operatorilor
economici din anexă, în eventualitatea în care respectivii operatori doresc să depună ofertă în cadrul procedurii
de atribuire, aceștia sunt obligați să respecte aceleași reguli valabile pentru toți operatorii economici interesați.
Așadar, în situația în care procedura de atribuire se desfășoară prin mijloace electronice, toți operatorii
economici interesați, inclusiv cei vizați de ordinul în discuție, au obligația de a depune ofertă prin mijloace
electronice iar ofertele depuse offline nu vor fi luate în considerare.
Speta 739. În cadrul unei proceduri de achiziție publică, derulată în conformitate cu prevederile Legii nr.
98/2016, după transmiterea comunicării rezultatului procedurii, unul dintre membrii asocierii desemnată
câștigătoare, a intrat în stare de insolvență. În acest context se solicită un punct de vedere cu privire la
posibilitatea autorității contractante de a semna contractul cu asocierea desemnată câștigătoare.
Raspuns:
Din prevederile art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 rezultă că „(1) Autoritatea contractantă exclude
din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care e
află în procedura insolvenţei sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii”. Prin urmare,
aplicarea prevederilor vizează fiecare operator economic în parte, indiferent dacă acest participă la procedură
individual sau în asociere, nu ofertantul per ansamblu. Astfel, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 53
din Legea nr. 98/2016 „Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate
de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere
temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.
Acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte. Membrii asocierii își păstrează
individualitatea ca subiecți de drept, însă sunt obligați să răspundă solidar față de autoritatea contractantă
pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale. În situația în care respectivul acord de asociere prevede
posibilitatea ca unul dintre membri să fie lider al asocierii, acesta va avea dreptul să-i reprezinte pe toți ceilalți
membri în raporturile contractuale cu autoritatea contractantă, cu mențiunea că răspunderea pentru modul de
îndeplinire a obligațiilor contractuale cade în sarcina tuturor membrilor asocierii. Ca atare, acordul de asociere
angajează răspunderea solidară a tuturor asociaților care urmează să răspundă împreună pentru orice consecințe
ale viitorului contract. Totodată, potrivit prevederilor art. 3 lit hh) din Legea nr. 98/2016, oferta este definită ca
actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un
contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte
documente stabilite prin documentaţia de atribuire. Conform prevederilor art. 124 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, „(1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de
valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi asumată de ofertant”. Prin urmare, având în vedere
cele prevăzute mai sus, apreciem că autoritatea contractantă poate semna contractul de achiziție publică cu
asocierea desemnată câștigătoare, în situația în care stabilește că membrul asocierii aflat în stare de insolvență
în urma măsurilor adoptate „privind continuarea activității” are capacitatea de a executa partea din contractul
de achiziție publică în discuție.
Speta 733. Entitatea contractantă a demarat o procedură de achiziție publică în conformitate cu prevederile
O.U.G. nr. 34/2006 și ale H.G. nr. 925/2006, achiziție finanțată din fonduri externe nerambursabile. După
aprobarea raportului procedurii și înainte de semnarea contractului, entitatea contractantă a anulat
procedura de achiziție în cauză, în temeiul prevederilor art. 209 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006. În urma
contestației operatorului economic instanța de contencios administrativ a dispus anularea actului
administrativ al autorității contractante prin care s-a anulat procedura și a dispus continuarea procedurii.
Având în vedere că la acest moment nu mai există sursa de finanțare asigurată prin programe de finanțare
externă (sursa de finanțare inițială) se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii
contractului având ca sursă de finanțare fonduri de la bugetul de stat/fondurii proprii.
Raspuns:
Având în vedere că procedura de achiziție publică a fost inițiată în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr.
925/2006, precizăm că în baza prevederilor art. 253 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, speţa în cauză se va analiza
în raport cu prevederile legale în vigoare incidente la momentul inițierii precum și pe parcursul derulării
procedurii de atribuire în discuție, respectiv prevederile O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Astfel, din
punctul de vedere al legislaţiei privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia
aplicarea procedurii de atribuire numai după ce a fost elaborată documentaţia de atribuire sau, după caz,
documentaţia de concurs, iniţierea şi derularea unei proceduri de atribuire nefiind strict legată de asigurarea
fondurilor (art. 6. alin (1) din H.G. nr. 925/2006). Corelativ acestui drept, autoritatea contractantă va avea în
vedere (indiferent de momentul inițierii procedurii de atribuire), înainte de încheierea contractului, respectarea
dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind
finanțele publice. Așadar, inițierea și derularea unei proceduri de atribuire nu este legată de asigurarea
fondurilor. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 94 din H.G. nr. 925/2006, „Indiferent de momentul
iniţierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica, înainte de încheierea
contractului, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa
legislaţiei privind finanţele publice.” Din formularea art. 94 din H.G. nr. 925/2006, mai sus-citat, rezultă cu
evidență că, în cazul încheierii unui contract de achiziție publică (inclusiv contract subsecvent), asigurarea
resurselor financiare necesare pentru achitarea contravalorii prestațiilor care fac obiectul respectivului contract
reprezintă o condiție sine-qua-non anterioară semnării contractului, ce cade în sarcina exclusivă a autorității
contractante. Cu toate acestea, legislația în domeniul achizițiilor publice nu reglementează și modalitățile
concrete prin care autoritatea contractantă își poate îndeplini obligația sus-menționată, aceste aspecte făcând
obiectul legislației care reglementează alte domenii, cum este domeniul finanțelor publice și nici nu distinge cu
privire la menținerea sursei de finanțare inițiale până la semnarea contractului. Așadar, autoritatea contractantă
trebuie să respecte dispozițiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența
legislației privind finanțele publice, respectiv Legea nr. 500/2002 și Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002.
Speta 725. Autoritatea contractantă are în derulare o procedura de atribuire a unei contract de lucrări, în
care a prevăzut o condiție suspensivă, conform căreia încheierea contractului de achiziție publică este
condiționată de semnarea contractului de finanțare (condiție care în prezent nu este îndeplinită). Având în
vedere că autoritatea contractantă a fost desemnat câștigătorul și a fost încărcat în SEAP raportul procedurii,
însă finalizarea procedurii în SEAP nu poate fi realizată fără a încărca contractul de lucrări, iar termenul
final de evaluare este 30.07.2018, se solicită consiliere metodologică privind: 1. modalitatea în care se face
atribuirea contractului de lucrări; 2. posibilitatea atribuirii contractului de lucrări înainte sau după semnarea
contractului de finanțare; 3. procedura de urmat după expirarea termenului de evaluare; 4. care este
perioada de așteptare a ofertantului declarat câștigător până la semnarea contractului.
Raspuns:
Referitor la atribuirea contractului de lucrări, precizăm că potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 98/2016,
procedura de atribuire se finalizează prin încheierea contractului de achiziție publică sau prin anularea
procedurii de atribuire. Ca urmare, în situația prezentată, în care contractul de achiziție publică nu a fost
încheiat, conform prevederilor legale sus-menționate procedura de atribuire nu se consideră finalizată, motiv
pentru care nu se poate realiza nici finalizarea procedurii în cadrul SEAP. În ceea ce privește posibilitatea
atribuirii contractului de lucrări înainte de semnarea contractului de finanțare, atragem atenția, pe de o parte,
că, potrivit documentației de atribuire, încheierea contractului este condiționată de semnarea contractului de
finanțare, (condiție care în prezent nu este îndeplinită), iar, pe de altă parte, că la încheierea contractului de
achiziție publică, autoritatea contractantă are obligația să respecte prevederile legale generale privind finanțele
publice, dar și prevederile specifice privind gestionarea financiară a fondurilor nerambursabile. În ceea ce
privește prevederea în cadrul documentației de atribuire și/sau în cadrul anunțului de inițiere a procedurii de
atribuire a unei condiții suspensive privind încheierea contractului de achiziție, precizăm că deși legislația în
domeniul achizițiilor publice nu interzice expres încheierea unui contract de achiziție publică cu clauză
suspensivă (suspendarea execuției contractului) sau introducerea în cadrul documentației de atribuire a unei
condiții suspensive (suspendarea încheierii contractului), prevederea unei astfel de clauze/condiții poate fi
considerată o încălcare a prevederilor art. 143 coroborat cu art. 145 din anexa la H.G. nr. 395/2016. Menționăm
că, pe de o parte, art. 143 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016 prevede expres că autoritatea contractantă
are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind
câștigătoare, iar pe de altă parte art. 145 stipulează că autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna
încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii. În ceea ce privește
finalizarea procedurii de atribuire prin anularea procedurii, aducem în atenție prevederile art. 146 alin. (2) din
anexa la H.G. nr. 395/2016 care stipulează că: „Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură
cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanțe artificiale de
anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării
răspunderii prevăzut la art. 2 alin.(2) din Lege.” În situația prezentată, având în vedere că circumstanțele care
impun amânarea încheierii contractului de achiziție sau anularea procedurii de atribuire au fost cunoscute încă
de la inițierea procedurii de atribuire și au depins în mare măsură de acțiunea/inacțiunea autorității
contractante, în calitatea sa de solicitant al finanțării nerambursabile, suntem de opinie că au fost create
circumstanțe artificiale de amânare a încheierii contractului sau de anulare a procedurii de atribuire. De
asemenea, considerăm că nu se justifică inițierea procedurilor de atribuire înainte de semnarea contractului de
finanțare, chiar dacă încheierea contractului de achiziție este condiționată de semnarea acestuia, în măsura în
care nu există certitudinea că proiectul este eligibil și va fi semnat contractul de finanțare prin care se asigură
resursele financiare necesare pentru execuția contractului de achiziție. Având în vedere considerentele de mai
sus și faptul că finalizarea procedurii de atribuire nu se va putea realiza prin încheierea contractului de achiziție
în lipsa fondurilor necesare pentru executarea acestuia, recomandăm identificarea unei surse de finanțare
alternative pentru a finaliza procedura de atribuire în conformitate cu prevederile legale în domeniul achizițiilor
publice. Plecând de la informațiile prezentate, conform cărora a fost desemnat câștigătorul și a fost încărcat în
SEAP raportul procedurii, suntem de opinie că etapa de evaluarea a fost finalizată, iar următoarea etapă
prevăzută de lege este generarea de către SEAP a notificărilor cu privire la rezultatul procedurii și transmiterea
comunicărilor conform art. 214 alin. (1) - (3) și 215 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 142
alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016. După termenul final de evaluare, autoritatea contractantă
procedează la finalizarea procedurii de atribuire, conform celor arătate mai sus. În ceea ce privește perioada de
așteptare a ofertantului declarat câștigător până la semnarea contractului de achiziție, precizăm că legislația în
domeniul achizițiilor publice nu prevede expres un termen maxim până la care este obligatorie semnarea
contractului, fiind reglementată doar obligația de a nu crea circumstanțe artificiale pentru a amâna încheierea
contractului.
Speta 722. O autoritate contractantă a transmis spre validare, în SEAP, un anunț de participare ce a fost
validat de ANAP și publicat în SEAP în data de 04.06.2018. Având în vedere faptul că în data de 04.06.2018 a
fost publicată în Monitorul Oficial nr. 459 Ordonanța de Urgență nr. 45 din 24 mai 2018 pentru modificarea
şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, se solicită punctul de
vedere cu privire la norma aplicabilă în această situație procedurii de atribuire în cauză, respectiv
prevederile Legii nr. 98/2016 de dinainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 45/2018 sau prevederile Legii
nr. 98/2016 astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 45/2018.
Raspuns:
Prin dispozițiile art.VII din O.U.G. nr. 45/2018 se stabilesc următoarele: „(1) Procedurile de atribuire în curs de
desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse legislaţiei în vigoare la data
iniţierii acestora. (2) Prin procedură de atribuire în curs de desfăşurare se înţelege orice procedură pentru care s-
a transmis un anunţ de participare sau, după caz, un anunţ de participare simplificat, până la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.” Având în vedere speța prezenatată, prin raportare la prevederile
art.VII din O.U.G. nr. 45/2018, facem precizarea că legislația aplicabilă procedurii în discuție (inițiată chiar în
data publicării și, implicit, intrării în vigoare a Ordonanței care modifică prevederile Legii nr. 98/2016) este
Legea nr. 98/2016 astfel cum aceasta a fost modificată prin O.U.G. nr. 45/2018, modificările și completările
aduse de această ordonanță fiind aplicabile tuturor procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice
inițiate începând cu data de 04.06.2018, data intrării în vigoare a acesteia, care modifică şi completează actele
normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice/sectorile. Totodată, autoritatea contractantă va avea
în vedere prevederile art. 55 din H.G. nr. 395/2016, conform cărora „în cazul în care, după publicarea unui
anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de
a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3
zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.” Prin urmare
dacă modificările și completările aduse de O.U.G. nr. 45/2018 (aplicabile procedurii de atribuire în speță, așa
cum am arătat mai sus), impun realizarea unor modificări/completări la informațiile deja publicate în legătură cu
procedura de atribuire în cauză (întrucât autoritatea contractantă a pregătit documentele achiziției înainte de
publicarea și intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 45/2018), autoritatea contractantă va transmite un anunț de tip
erată care va respecta termenele stabilite prin dispozițiile art. 55 din H.G. nr. 395/2016. În același timp este de
reținut că autoritatea contractantă va avea în vedere și prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor,
astfel cum prevede alin. (2) al aceluiași articol, cu excepţia situației când modificările sunt substanţiale, acestea
din urmă conducând la anularea procedurii de atribuire în condițiile art. 212 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce
privește Hotărârea de Guvern nr. 419/2018 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496, în data de
18.06.2018, precizăm următoarele: Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, hotărârile Guvernului intră în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.
Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte
normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text. Pe cale de
consecinţă, având în vedere prevederile indicate anterior şi ţinând cont de principiul aplicării imediate a legii
civile noi, dispoziţiile H.G. nr. 419/2018 au aplicabilitate şi asupra procedurilor de achiziţie publică aflate în curs
de derulare la data intrării în vigoare a respectivei Hotărâri. În acelaşi timp, dorim să precizăm că, în cazul
acelor proceduri aflate în curs de derulare la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 419/2018, autoritatea
contractantă trebuie să respecte prevederile din documentaţia de atribuire, fiind incidente doar acele dispoziţii
prin care se aduc modificări şi/sau completări care vizează acte/acţiuni ale autorităţii contractante care sunt
ulterioare momentului la care se afla procedura de achiziţie la data intrării în vigoare a actului normativ
menţionat şi care urmează a fi efectuate de autoritatea contractantă după acest moment, ele nefiind încă
împlinite la data respectivă. Mai precis, în cazul procedurii inițiate în data de 04.06.2018 și aflată în curs de
derulare la data de 18 iunie 2018, sunt incidente doar acele dispoziții ale H.G. nr. 419/2018 prin care se aduc
modificări și/sau completări ale H.G. nr. 395/2016 care vizează acte/acțiuni ale autorității contractante
ulterioare momentului la care se afla procedura de achiziție la data intrării în vigoare a dispozițiile H.G. nr.
419/2018.
Speta 712. Consiliere metodologică cu privire la modul în care va proceda autoritatea contractantă în
situația în care un ofertant la procedura simplificată a depus oferta și documentele aferente semnate cu
semnătura electronică, dar şi criptate, oferindu-se, însă, la solicitarea de clarificări a autorității
contractante, să asigure toate mijloacele necesare accesării respectivelor documente
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, Comisia de evaluare are obligaţia de a
stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei
solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-
limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.
Potrivit art. 134 alin. (5) din același act normativ, „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui
candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau
solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în
termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările
transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”. De asemenea, alin. (6) al aceluiași
articol prevede că „În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare
potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată
inacceptabilă”. Prin urmare, în situația prezentată, autoritatea contractantă poate solicita, prin clarificări,
potrivit art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, ca ofertantul în cauză să furnizeze, prin răspunsul la solicitarea
de clarificări, parola de decriptare a ofertei și a documentelor aferente acesteia, cu respectarea prevederilor
art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Speta 669. În urma unui concurs de soluții organizat în vederea amplasării unui grup statuar a fost desemnat
câștigător o persoană fizică, fapt pentru care în cadrul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare în baza prevederilor art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, organizată în
vederea negocierii prețului pentru execuția lucrării, a fost invitat câștigătorul (persoană fizică) să participe
la ședința de negociere, autoritatea contractantă transmițând acestuia invitația la negocierea ofertei și
documentația de atribuire. În fapt, în cadrul ședinței de negociere, câștigătorul (persoană fizică) a depus
toate documentele solicitate prin documentația de atribuire, propunerea tehnică și propunerea financiară,
din partea unei S.C. X S.R.L. (persoană juridică), al cărei administrator și acționar este persoana fizică
declarată câștigătoare în cadrul concursului de soluții. În acest context, se solicită consiliere metodologică
privind posibilitatea autorității contractante de a realiza negocierea ofertei cu S.C. X S.R.L.
Raspuns:
În primul rând, în ceea ce privește achiziționarea de lucrări de la o persoană fizică, menționăm că, în
conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziție publică”
reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între una ori
mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici care are ca obiect furnizarea de
produse, prestarea de servicii sau execuția de lucrări. În ceea ce privește noțiunea de „operator economic”,
potrivit art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă oricare furnizor de produse, prestator de
servicii ori executant de lucrări, persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori
asociere de astfel de persoane care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții,
furnizarea de produse ori prestarea de servicii. Din prevederile legale sus-menționate rezultă că, pentru a fi
considerate contracte de achiziție publică, contractele în discuție trebuie să fie încheiate de autoritatea
contractantă cu unul sau mai mulți operatori economici, respectiv cu persoane fizice sau juridice care oferă licit
pe piață serviciile contractate. În cazul persoanelor juridice române sau străine, se vor consulta documentele
relevante care dovedesc forma de înregistrare, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în
conformitate cu cerințele legale din tara în care este stabilit operatorul economic. Pentru a stabili dacă lucrările
contractate sunt oferite în mod licit pe piață de către persoanele fizice române sau străine care desfășoară
activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, se vor avea în vedere condițiile și obligațiile
care reies din prevederile Codului fiscal. Prin urmare, achiziționarea de lucrări de la o persoană fizică este
posibilă numai în măsura în care respectiva persoană îndeplinește condițiile prevăzute de Codul fiscal pentru a
oferi în mod licit pe piață un produs (este înregistrată la organul fiscal teritorial, sub formă de persoană fizică
autorizată, întreprindere individuală, sau orice alta formă de înregistrare prevăzută de lege). În ceea ce privește
derularea concursului de soluții, precizăm că potrivit prevederilor art. 95 din H.G. nr. 395/2016 „Autoritatea
contractantă inițiază concursul de soluții prin publicarea în SEAP a unui anunț de concurs, însoțit de
documentația de concurs”. Totodată, conform prevederilor art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 „Autoritatea
contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de concurs orice informație, cerință, regulă sau
criteriu, necesare pentru a asigura potențialilor participanți o informare completă și corectă cu privire la modul
de organizare și desfășurare a concursului de soluții”. Astfel, potrivit prevederilor art. 105 din Legea nr. 98/2016,
concursul de soluții poate fi organizat: „ a) în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție
publică de servicii; b) ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăți acordate participanților”.
Conform art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
publice de servicii atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de achiziții publice de servicii
urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de soluții respectiv, concurentului
câștigător sau unuia dintre concurenții câștigători ai concursului respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea
contractantă are obligația de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților câștigători”. În situația de
față, subliniem că autoritatea contractantă s-a prevalat de dispozițiile art. 105 lit. a) coroborat cu cele ale art.
104 alin. (7) din actul normativ sus-menționat, în vederea organizării unui concurs de soluții ca parte a unei
procedurii de negociere fără publicare, pentru achiziția de lucrări în vederea amplasării unui grup statuar. Prin
urmare, din coroborarea prevederilor invocate mai sus, rezultă că autoritatea contractantă va derula negocierea
ofertei cu persoana fizică declarată câștigătoare, cu atât mai mult cu cât respectiva persoană a fost declarată
câștigătoare ca urmare a îndeplinirii cerințelor și criteriilor de calificare și selecție stabilite de către autoritatea
contractantă prin documentația de atribuire.
Speta 658. Consiliere mentodologică cu privire la derularea etapei de negociere din cadrul procedurii
simplificate organizate în mai multe etape
Raspuns:
Pentru început, dorim să subliniem că scopul aplicării unei proceduri simplificate în mai multe etape este acela
de a putea beneficia de avantajele unei etape de negociere, în urma căreia autoritatea contractantă poate
obține îmbunătățirea/adaptarea unei propuneri tehnice deja cunoscute, la condițiile concrete în care va derula
viitorul contract și de a obține un preț cât mai avantajos. Totodată, legislația în materia achizițiilor publice nu
impune alte condiții privind aplicarea și derularea procedurii simplificate decât cele prevăzute la art. 113 din
Legea nr. 98/2016, și cu respectarea prevederilor art. 101-105 din H.G. nr. 395/2016, organizarea acestei
proceduri în mai multe etape fiind lăsată exclusiv la latitudinea autorității contractante. De asemenea, referitor
la derularea în mai multe etape a procedurii simplificate, autoritatea contractantă poate aplica, în mod similar,
reguli prevăzute de legislație în cazul licitației restrânse ori negocierii competitive, cu respectarea prevederilor
art. 113 alin. (6) - (10) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, regulile și pașii de derulare a negocierii organizate ca
o etapă în cadrul unei proceduri simplificate se stabilesc de către autoritatea contractantă, aceasta fiind
responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică cu respectarea tuturor dispozițiilor
legale aplicabile în mod obligatoriu, astfel cum se prevede la art. 1 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 616. Consiliere metodologică cu privire la modalitățile prin care poate fi semnat un contract de
achiziție publică.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi cu privire la modalitățile faptice în care se încheie
un contract de achiziție publică. În conformitate cu prevederile art. 214 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
„autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite ofertantului declarat câştigător o comunicare privind
acceptarea ofertei sale, prin care îşi manifestă acordul de a încheia contractul de achiziţie publică/acordul-
cadru”. Pe de altă parte, dorim să menționăm că, în conformitate cu prevederile legislației în domeniul
achizițiilor publice, autoritățile contractante au obligația de a elabora documentația de atribuire care cuprinde
cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare
completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de
desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile
contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind
obligaţiile generale aplicabile. Totodată, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a respecta
legislația specifică în domeniul bugetar, potrivit căreia angajamentul legal (contractul de achiziție publică)
trebuie să se prezinte sub formă scrisă şi să fie semnat de ordonatorul de credite. Astfel, ținând cont de cele
arătate mai sus, apreciem că semnarea propriu-zisă (pe suport de hârtie sau în format electronic) a contractului
se va face în conformitate cu cele stabilite de autoritatea contractantă. În încheiere, dorim să subliniem că, atât
autoritatea contractantă, cât și ofertantul nu au dreptul să refuze sau să întârzie nejustificat semnarea
contractului (art. 144 și art.145 din H.G. nr. 395/2016), cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.
Speta 604. Consiliere metodologică privind stabilirea responsabilității derulării în condiţii de legalitate a unei
proceduri de achiziţie organizate în anul 2009, în baza O.U.G. nr. 34/2006, pentru atribuirea unui contract
de achiziţie publică finanţat din fonduri comunitare.
Raspuns:
În cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, responsabilitatea privind implementarea activităţilor
proiectului şi, implicit, pentru derularea procedurilor de atribuire a contractelor de produse/servicii/lucrări
necesare pentru scopul proiectului - cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice sau a normelor
specifice pentru beneficiarii privaţi, după caz - este stabilită potrivit prevederilor contractului de finanţare şi a
legislaţiei specifice în domeniul fondurilor europene. De asemenea, legislaţia specifică în domeniul prevenirii,
constatării şi sancţionării neregulilor reglementează responsabilitatea în cazul corecţiilor financiare stabilite de
autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în temeiul O.U.G. nr. 66/2011. În cele ce
urmează, vom trata responsabilitatea derulării procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice doar din
punct de vedere al legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, în vigoare la data derulării procedurii de atribuire
în discuţie (anul 2009), respectiv O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de aplicare aferente aprobate prin H.G. nr.
925/2006. Astfel, la analiza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 şi a normele aferente, se poate constata că obligaţia
generală de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice la atribuirea contractelor de
achiziţie publică revine autorităţilor contractante, cu referire atât la entităţile juridice prevăzute art. 8 din
O.U.G. nr. 34/2006, definite ca autorităţi contractante, cât şi la entităţile fără calitatea de autoritate
contractantă care se încadrează în condiţiile prevăzute art. 9 lit. c) şi c^1) din ordonanţă. Autorităţile
contractante au obligaţia, prevăzută expres în cadrul regulilor generale din Capitolul II, Secţiunea 1 din O.U.G.
nr. 34/2006, de a atribui contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de atribuire reglementate la
art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006, sau prin cumpărare directă conform art. 19, cu respectarea principiilor care stau
la baza atribuirii contractului de achiziţie publică prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. De
asemenea, în ceea ce priveşte responsabilitatea privind derularea în condiţii de legalitate a unei proceduri de
achiziţie publică, precizăm că art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 prevede expres “Autoritatea contractantă
este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu respectarea
tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.”. Ca urmare, potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice, responsabilitatea derulării în condiţii de legalitate a unei proceduri de achiziţie organizate în anul 2009
pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, indiferent de sursa de finanţare a acestuia (fonduri
comunitare sau fonduri de la bugetul de stat/local/surse proprii), revine autorităţii contractante care a derulat
procedura. Potrivit art. 304^1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006, în vederea atribuirii contractelor,
autoritatea contractantă are obligaţia de a înfiinţa un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor
publice, sau, în măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite, obligaţia de a numi
una sau mai multe persoane din cadrul autorităţii pentru îndeplinirea principalelor atribuţii ale compartimentului
intern specializat. Compartimentul intern specializat îndeplineşte atribuţiile principale prevăzute la art. 3 alin.
(1) din H.G. nr. 925/2006 şi este sprijinit în activitatea sa de celelalte compartimente ale autorităţii
contractante, astfel cum este stipulat la alin. (2) al aceluiaşi articol. Totodată, trebuie precizat că, în
conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol, autoritatea contractantă are dreptul să achiziţioneze
servicii de consultanţă atât în scopul elaborării documentaţiei de atribuire cât şi al aplicării procedurii de
atribuire, în aceste condiţii atribuţiile consultantului fiind stipulate în contractul de servicii încheiat. În ceea ce
priveşte organizarea şi derularea efectivă a procedurii de atribuire, potrivit art. 71 alin. (1) art. 72 alin. (1) din
H.G. nr. 925/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna persoanele responsabile pentru
evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare, şi de a numi o persoană responsabilă cu
aplicarea procedurii de atribuire, care devine preşedinte al comisiei de evaluare. Trebuie precizat că în cadrul
comisiei de evaluare pot fi numiţi membri din cadrul compartimentului intern specializat, dar şi membri din alte
compartimente ale autorităţii contractante, precum şi din cadrul altei autorităţi contractante, dacă aceasta este
beneficiarul final al produselor/serviciilor/lucrărilor contractate. De asemenea, potrivit art. 73 alin. (1) din H.G.
nr. 925/2006, autoritatea contractantă are dreptul să numească pe lângă comisia de evaluare specialişi externi
(experţii cooptaţi) în vederea sprijinirii activităţii de evaluare. În ceea ce priveşte atribuţiile comisiei de
evaluare, acestea sunt prevăzute la art. 72 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, iar cele ale experţilor cooptaţi sunt
prevăzute în decizia de numire a acestora. Referitor la preşedintele comisiei de evaluare, trebuie reţinut că
acesta poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare, având atribuţiile şi drepturile aferente, sau poate fi
responsabil doar pentru aspectele de organizare şi reprezentare, caz în care nu are drept de vot. Astfel, după
cum se poate constata, unele atribuţii ale autorităţii contractante privind organizarea şi/sau derularea procedurii
de atribuire sunt stabilite în sarcina anumitor compartimente, structuri (comisia de evaluare) şi/sau persoane din
cadrul autorităţii contractante sau a altor entităţi juridice precum prestatorul serviciilor de consultanţă sau
beneficiarul final al produselor/serviciilor/lucrărilor contractate, fie prin prevederea expresă în textul legii a
atribuţiilor şi responsabilităţilor care le revin, fie prin trimiterea la actul de numire/contractele încheiate în care
sunt consemnate aceste atribuţii. Pentru celelalte atribuţii ale autorităţii contractante, pentru care legislaţia în
domeniul achiziţiilor publice nu are o prevedere expresă, compartimentele şi/sau persoanele responsabile se pot
stabili în funcţie de atribuţiile generale corespunzătoare funcţiilor pe care acestea le deţin în cadrul autorităţii
contractante. Faţă de considerentele de mai sus, precizăm că potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice, responsabilitatea generală privind derularea în condiţii de legalitate a procedurii de achiziţie
publică revine autorităţii contractante care a derulat procedura la nivelul anului 2009,
persoanele/departamentele din cadrul autorităţii contractante sau din cadrul altor entităţi (consultant,
beneficiar final), care sunt responsabile pentru derularea anumitor atribuţii privind organizarea şi/sau derularea
procedurii de atribuire, putând fi stabilite conform prevederilor sus-menţionate prin analiza dosarului achiziţiei
publice sau a altor documente relevante puse la dispoziţie de autoritatea contractantă.
Speta 591. Autoritatea contractantă se află în etapa de publicare a rezultatelor concursului de soluții
organizat de autoritatea contractantă în temeiul art. 105 lit. a) din Legea nr. 98/2016 şi solicită să se
comunice dacă este obligatorie parcurgerea termenelor privind contestațiile în acest moment al procedurii,
invocând prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, sau doar în cadrul procedurii de
negociere fără publicare, ce urmează a fi aplicată pentru atribuirea contractului de servicii.
Raspuns:
Referitor la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 101/2016 în vederea notificării autorității contractante/depunerii unei
contestații de către operatorii economici în cazul organizării unui concurs de soluții în cadrul procedurii de
negociere fără publicarea unui anunț de participare, precizăm că respectivele prevederi legale devin
operaționale din momentul inițierii concursului de soluții, astfel încât participanții la procedură pot semnala
autorității contractante orice nereguli sesizate în ceea ce privește documentația de atribuire, orice act emis de
autoritate în cadrul procedurii, implicit cu privire la rezultatele evaluării concursului de soluții, raportul
procedurii de atribuire a contractului. Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 „Sub
sancţiunea respingerii contestaţiei ca inadmisibilă, care poate fi invocată şi din oficiu, înainte de a se adresa
Consiliului sau instanţei de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are obligaţia să notifice
autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a
legislaţiei privind achiziţiile publice sau concesiunile, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării
la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a
procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu
care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de
participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei
privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”. În speța dată, autoritatea contractantă a prevăzut în
anunțul de concurs la pct. II.1.2) faptul că „Numărul de participanți va fi de minim 3”, iar în Procesul verbal–
Raport de evaluare – Etapa 1, verificare conformitate oferte depuse înainte de jurizare, încărcat în SEAP în
secțiunea „Procese verbale/Declarații/Rapoarte”, se menționează că „Numărul participanților care au depus
ofertă până la data și ora limită este mai mic decât 3-numărul minim de participanți impus (sunt 2 ofertanți)”.
Având în vedere că cei doi ofertanți, singurii participanți la concursul de soluții, au fost declarați câștigători ai
concursului, urmând a fi invitați la negocierea pentru atribuirea contractului de achiziție de servicii în cauză,
apreciem că în această situație nu se justifică incidența dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016
cu privire la notificarea autorității contractante privind rezultatele concursului de soluții. Prevederile articolului
sus citat devin însă aplicabile în speța dată ca urmare a organizării procedurii de negociere cu cei doi operatori
economici, în măsura în care oricare dintre ofertanții în cauză este nemulțumit de acțiunile întreprinse/ actele
emise de autoritate cu privire la aplicarea acestei proceduri, ori cu privire la rezultatul acesteia în vederea
atribuirii contractului de servicii. Precizăm că transmiterea unei notificări de către participanții la procedură nu
condiționează autoritatea contractantă de respectarea unor termene de așteptare, obligația pe care o are
aceasta fiind însă, în cazul depunerii unei contestații, „de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei
Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea
lui” (conform art. 9 alin. (4), art. 59 alin. (1) din Legea nr. 101/2016).
Speta 579. Autoritatea contractantă a inițiat în data de 07.02.2018 procedura de atribuire a unui contract
de lucrări având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor din cadrul unui proiect
finanțat prin POR 2014-2020. Anterior inițierii procedurii de atribuire în discuție, respectiv la data de
11.01.2018, a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea
condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de
investiții finanțate din fonduri publice. În acest sens, un operator economic interesat de procedura în cauză,
a formulat o solicitare de clarificări, la care autoritatea contractantă a formulat următorul răspuns:
„Contractul de proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări, a fost elaborat de
Autoritatea Contractantă în corelație cu cerințele Programului Operațional Regional și cu obligațiile
Achizitorului derivate și angajate prin semnarea Contractului de Finanțare, cu respectarea normelor în
vigoare a Legii nr. 98/2016. Achizitorul are posibilitatea de a armoniza modelul-cadru de acord contractual
și/sau completa Condițiile contractuale, în conformitate cu necesitățile și oportunitățile identificate la
nivelul său, potrivit documentației de atribuire și cu respectarea prevederilor legislației naționale”. Având în
vedere „diferențierile substanțiale” existente între „Acordul Contractual și Condițiile Contractuale” – parte
a documentației de atribuire, și „Condițiile Generale și Specifice și Acordul Contractual Cadru” aprobate prin
H.G. nr. 1/2018, astfel cum a constatat autoritatea contractantă ulterior deschiderii ofertelor, se solicită
consiliere metodologică privind posibilitatea: • continuării evaluării ofertelor depuse, iar în eventualitatea
atribuirii contractului, semnarea acestuia în forma prevăzută în documentația de atribuire, fără raportare la
dispozițiile H.G. nr. 1/2018; • continuării procedurii de atribuire și, în eventualitatea desemnării unui
ofertant câștigător, solicitarea acceptului acestuia de a introduce atât în Condițiile Generale, cât și în
Acordul Contractul clauzele conținute în Anexa 2 a H.G. nr. 1/2018 (în măsura în care ofertantul declarat
câștigător va accepta); • anularea procedurii de atribuire în baza art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016.
Raspuns:
Conform dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, „actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1) –
inclusiv hotărârile Guvernului – n.n -, cu excepția legilor și a ordonanțelor, intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu
se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să
se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text”. În raport cu cele arătate mai sus,
reținem că H.G. nr. 1/2018 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 11.01.2018, deci
anterior inițierii procedurii de atribuire în discuție. Potrivit art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1/2018, „prezenta
hotărâre se aplică în cazul contractelor prevăzute la art. 1 și 2 (contractelor de achiziție publică sau sectorială de
lucrări care au ca obiect atât proiectarea, cât și execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții
finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală
estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 98/2016 – n.n) care sunt aferente procedurilor de achiziție publică sau sectorială inițiate
după data intrării sale în vigoare”. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, „autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost
elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport”. Astfel, presupunând că valoare totală
estimată a contractului despre care se face vorbire este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art.
7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, din prevederile legale citate mai sus reiese că autoritatea contractantă
ar fi trebuit să utilizeze condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual
aprobate prin H.G. nr. 1/2018, întrucât în cazul de față procedura de atribuire a fost organizată în vederea
atribuirii unui contract de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare, asistență tehnică
din partea proiectantului și execuție lucrări de construcții, aferente unui obiectiv de investiții finanțat din
fonduri nerambursabile. Așadar, referitor la prima ipoteză, respectiv continuarea evaluării ofertelor depuse, iar
în eventualitatea atribuirii contractului, semnarea acestuia în forma prevăzută în documentația de atribuire, fără
raportare la dispozițiile H.G. nr. 1/2018, apreciem că acest lucru nu este posibil, dispozițiile hotărârii în discuție
prevalând față de cele ale proiectului de contract conținând clauzele contractuale obligatorii (parte a
documentației de atribuire - art. 20 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 395/2016). În această situație existând, totodată,
riscul de a întâmpina probleme în relația cu finanțatorul, mai precis în legătură cu rambursarea cheltuielilor
eligibile aferente contractului în discuție. În ceea ce privește continuarea procedurii de atribuire și, în
eventualitatea desemnării unui ofertant câștigător, solicitarea acceptului acestuia de a introduce atât în
Condițiile Generale, cât și în Acordul Contractul clauzele conținute în Anexa 2 a H.G. nr. 1/2018, precizăm că
această soluție poate fi implementată dacă se confirmă că răspunsul la solicitarea de clarificări astfel cum a fost
formulat de autoritatea contractantă a avut menirea de a aduce la cunoștința operatorilor economici interesați
modificarea prevederilor proiectului de contract conținând clauzele contractuale obligatorii (parte a
documentației de atribuire - art. 20 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 395/2016) în sensul conformării la dispozițiile
H.G. nr. 1/2018, fără a aduce atingere principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În acest
sens, aducem în discuție prevederile recitalului (81) din Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora: „Ar trebui să se
clarifice că necesitatea de a asigura faptul că operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora
oferte reprezentative ar putea presupune o eventuală necesitate de a prelungi termenele stabilite inițial.
Această situație ar putea să apară în special în cazul în care se efectuează modificări semnificative ale
documentelor achiziției. De asemenea, ar trebui să se precizeze că, în contextul respectiv, modificările
semnificative ar trebui să fie înțelese ca modificări, în special ale specificațiilor tehnice, în privința cărora
operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le înțelege și a reacționa în mod
corespunzător. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că aceste modificări nu ar trebui să fie atât de
semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa inițială, ar fi fost permisă admiterea altor candidați decât cei
selectați inițial sau ar fi fost atrași participanți suplimentari la procedura de achiziții. Această situație ar putea
să apară în special în cazul în care modificările fac ca contractul sau acordul-cadru să prezinte caracteristici care
diferă în mod substanțial de cele stabilite inițial în documentele achiziției”. Așadar, în opinia noastră autoritatea
contractantă poate opta pentru această variantă (cea de-a doua expusă) numai în situația în care modificările
asupra proiectului de contract conținând clauzele contractuale obligatorii (parte a documentației de atribuire) nu
sunt atât de semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa inițială, ar fi permis și participarea altor operatori
economici la procedura de atribuire în discuție. În caz contrar, respectiv dacă autoritatea contractantă a luat
decizia de a nu utiliza condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual aprobate
prin H.G. nr. 1/2018, în cunoștință de cauză, iar prevederile proiectului de contract conținând clauzele
contractuale obligatorii contravin dispozițiilor Anexei 2 a H.G. nr. 1/2018, apreciem că devin incidente
prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „(1) Autoritatea contractantă are
obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru în următoarele
cazuri: […] c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă
încheierea contractului; […]”. În subsidiar, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 4 din H.G. nr. 1/2018,
„Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 și 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016,
cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și
completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu
modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și a legislației în vigoare incidente, inclusiv în
domeniul disciplinei și calității în construcții, care sunt prioritare”.
Speta 576. Consiliere metodologică cu privire la calculul termenului de așteptare prevăzut pentru încheierea
contractului, pe care autoritatea contractantă are obligația de a-l respecta în exercitarea dreptului de a
încheia contractul după comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea contestaţiei, în contextul în
care : în timpul derulării unei proceduri de licitație deschisă, ca urmare a transmiterii comunicărilor privind
raportul procedurii de atribuire, operatorii clasați pe locurile 2 și 3 au notificat autoritatea contractantă,
ulterior depunând și contestații la C.N.S.C. , solicitând anularea actelor emise și reevaluarea ofertelor;
urmare a acestor demersuri, Consiliul respinge ca nefondate contestațiile formulate, în Decizie fiind
specificat un termen de 10 zile pentru formularea unei eventuale plângeri de la data comunicării.
Raspuns:
Din coroborarea dispozițiilor art. 143 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 cu cele ale art. 59 alin. (1) din Legea nr.
101/2016, reiese obligația autorității contractante de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu
ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare numai după expirarea termenului legal de așteptare
de 11 zile, respectiv 6 zile, în funcție de valoarea estimată a achiziției, începând cu ziua următoare trimiterii
deciziei de atribuire a contractului către ofertanții, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de legislația
privind achizițiile publice. Totodată, în situația în care se formulează contestație/contestații către Consiliu, în
conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluționarea contestației și cu respectarea
termenului de așteptare prevăzut pentru încheierea lui, sub sancțiunea nulității absolute prevăzute la alin. (5) al
aceluiași articol. Așadar, formularea unei contestații are drept efect suspendarea dreptului de încheiere a
contractului până la comunicarea deciziei Consiliului, sub sancțiunea nulității absolute a contractului. Astfel,
autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea Deciziei Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în termenul prevăzut la art. 27 alin. (8) din Legea nr. 101/2016, dar nu
înainte de expirarea termenelor de aşteptare prevăzute la art. 59 alin. (1) din aceași lege. Potrivit art. 5 din
Legea nr. 101/2016, termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a
termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a fost comunicat
un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore
este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. Prin urmare,
ținând cont de prevederile legale, termenul de așteptare prevăzut pentru încheierea contractului de la art. 59
alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în situația prevăzută la art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, începe să curgă
începând cu ziua imediat următoare luării la cunoștință a deciziei Consiliului comunicate părților conform art. 27
alin. (8) din Legea nr. 101/2016. După comunicarea deciziei C.N.S.C. la calculul termenului de așteptare
prevăzut pentru încheierea contractului, autoritatea contractantă va avea în vedere și perioada cuprinsă între
data transmiterii comunicărilor și data suspendării dreptului de a încheia contractul, în sensul că această
perioadă se va scade din numarul total de zile prevăzut la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare,
având în vedere că decizia C.N.S.C. a fost pronunţată, contestațiile fiind respinse ca nefondate, autoritatea
contractantă va avea dreptul de a încheia contractul de achiziţie publică și implicit de a începe derularea
acestuia, în conformitate cu prevederile mai sus citate.
Speta 550. În cadrul unei procedurii de atribuire inițiate de autoritatea contractantă, defalcate pe mai multe
loturi, se urmărește atribuirea unor acorduri-cadru având ca obiect „prevenirea și combaterea înzăpezirii
drumurilor”. În prezent, anumite loturi au fost atribuire, în vreme ce altele apar în Sistemul Electronic de
Achiziții Publice (SEAP) ca fiind suspendate, urmare a contestațiilor depuse în legătură cu loturile
respective. Conform prevederilor documentației de atribuire durata acordului-cadru este de „48 luni
începând de la data atribuirii contractului/emiterii ordinelor de începere a serviciilor sau lucrărilor”, iar „pe
durata acordului-cadru, perioada de prestare a serviciilor este de 4 luni (cu posibilitatea de prelungire sau
diminuare), urmând a fi încheiat un contract subsecvent pentru fiecare iarna, pentru fiecare zona (lot):
15.11.2017-15.03.2018; 15.11.2018-15.03.2019; 15.11.2019-15.03.2020;15.11.2020-15.03.2021”. Având
în vedere că autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a atribui anumite loturi anterior primei
etape menționate în documentația de atribuire, respectiv 15.11.2017-15.03.2018 (durata planificată pentru
derularea primului contract subsecvent aferent fiecărui acord-cadru în parte), se solicită consiliere
metodologică privind durata acordurilor-cadru în discuție, respectiv dacă aceste acorduri-cadru se vor
întinde pe o durată de 4 (patru) ani de la data atribuirii acestora sau de la data atribuirii până la 15.03.2021
– termen planificat pentru finalizarea ultimului contract subsecvent aferent fiecărui acord-cadru în parte.
Raspuns:
Acordul scris intervenit între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici,
cunoscut sub denumirea de „acord-cadru”, are drept scop stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează
contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește
prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Precizăm că expresia „într-o anumită perioadă” utilizată pentru
definirea acordului-cadru (la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016) se referă la perioada în care autoritatea
contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente, adică la durata de valabilitate a acordului-cadru.
Spre deosebire de contractul de achiziție publică, acordul-cadru se bucură de un grad ridicat de flexibilitate în
legătură cu perioadele în care vor fi atribuite contractele subsecvente (în interiorul duratei de valabilitate a
acordului-cadru), dar și în ceea ce privește cantitățile de lucrări/servicii/produse achiziționate. Astfel, cu toate
că acordurile-cadru în discuție vor fi atribuite cu întârziere față de estimarea autorității contractante (ca efect al
unor contestații), apreciem că acest lucru nu afectează duratele acordurilor-cadru (48 de luni) stabilite în
documentația de atribuire. Prin urmare, în opinia noastră, duratele acordurilor-cadru pe care autoritatea
contractantă urmează să le atribuie se întind pe perioada indicată în cadrul documentației de atribuire, respectiv
4 ani de la data atribuirii respectivelor acorduri-cadru.
Speta 525. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea în care se poate retrage din procedurile de
atribuire, un membru al unei asocieri, fără a afecta șansa de câștig a liderului asocierii.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, orice operator economic are dreptul de a participa la
procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi operatori economici,
inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condiţiile
prevăzute de prezenta lege. Acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte.
Membrii asocierii își păstrează individualitatea ca subiecți de drept, însă sunt obligați să răspundă solidar față de
autoritatea contractantă pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale. În situația în care respectivul
acord de asociere prevede posibilitatea ca unul dintre membri să fie lider al asocierii, acesta va avea dreptul să-i
reprezinte pe toți ceilalți membri în raporturile contractuale cu autoritatea contractantă, cu mențiunea că
răspunderea pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale cade în sarcina tuturor membrilor asocierii.
Ca atare, acordul de asociere angajează răspunderea solidară a tuturor asociaților care urmează să răspundă
împreună pentru orice consecinţe ale viitorului contract. Totodată, potrivit prevederilor art. 3 lit.hh) din Legea
nr. 98/2016, oferta este definită ca un act juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se
angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Conform prevederilor art. 124 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016, oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada
de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant. O eventuală acceptare din
partea autorităţii contractante a modificării ofertei de către ofertant ar avea ca efect încălcarea principiului
tratamentului egal. Prin urmare, în cazul în care, în timpul unei proceduri de atribuire, are loc retragerea unui
operator economic dintr-o asociere ce a depus o ofertă comună, oferta respectivă poate rămâne în competiţie
numai în situaţia în care nu intervin nici un fel de modificări ale conţinutului propunerii tehnice şi a celei
financiare. Totodată, pentru ca oferta respectivă să poată fi, în aceste condiţii, considerată acceptabilă,
criteriile de calificare sau alte cerinţe specifice solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire trebuie să fie
îndeplinite de membrul/membrii asocierii care rămân/e în competiţie cu oferta respectivă, iar îndeplinirea
acestora să fie demonstrată prin documentele deja depuse odată cu oferta înaintată autorităţii contractante
(fără a fi posibilă modificarea și/sau completarea documentelor deja depuse).
Speta 477. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea continuării procedurii de atribuire având ca
obiect „Furnizarea de energie electrică”, având în vedere majorarea substanțială a valorii estimate în
condițiile în care, în urma analizei ofertelor depuse, s-a constatat o depășire a valorii estimate cu 26%, 38%,
respectiv 48%, depășire datorată creșterii fără precedent a prețului energiei electrice pe piața de energie
actuală. Autoritatea contractantă precizează că există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare.
Raspuns:
Estimarea valorii contractului de achiziție publică se face în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea
a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice urmând ca, în funcție de valoarea estimată,
să se aleagă procedura de atribuire. Totodată, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede că „autoritatea
contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere valoarea totală de plată, fără tva,
estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale
contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției”. Estimarea realizată de către autoritatea
contractantă nu reprezintă valoarea maximă pe care o poate avea contractul ce urmează a fi încheiat, ci este o
aproximare a valorii contractului, elaborată pe baza calculării și însumării tuturor sumelor plătibile pentru
îndeplinirea acestuia, exprimând „așteptările” autorității contractante cu privire la modul în care va răspunde
piața în contextul lansării competiției. În ceea ce privește estimarea și alegerea procedurii aferente, subliniem că
autoritatea contractantă ține cont de istoricul cheltuielilor anterioare pentru produsul/serviciul în cauză, sau,
dacă acesta nu există sau nu mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Pe baza valorii
estimate se vor lua decizii privind necesarul de resurse financiare și procedura de atribuire ce va fi utilizată;
atunci când se estimează valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, trebuie să se țină cont de
apariția unor costuri accidentale, precum și de riscurile cuantificabile ce pot apărea. Valoarea estimată a
contractului de achiziție publică/acordului-cadru trebuie să fie valabilă atunci când urmează a se iniția
procedura de atribuire respectivă, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare. Mai mult, valoarea
estimată este o informație esențială care se face cunoscută prin anunțul de participare, respectiv invitația de
participare. Situația în care propunerea financiară din cadrul unei oferte depășește valoarea estimată comunicată
prin anunţul de participare este reglementată la art. 137 alin. (2) lit. e) și f) din H.G. nr. 395/2016, conform
căruia o ofertă va fi considerată inacceptabilă în condițiile art. 215 alin. (4) din lege, dacă: „e) preţul, fără TVA,
inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există
posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică
respectiv; f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin
anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la
modificarea substanţială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a)”. Astfel, constatăm că noua legislație privind achizițiile
publice nu stabilește o limită valorică/procentuală până la care propunerea financiară poate depăși valoarea
estimată a achiziției, astfel încât această depășire să nu atragă declararea ofertei ca inacceptabilă. Singura
condiție este ca acceptarea unei astfel de oferte să nu conducă la o modificare substanţială prin care se
afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea
indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează
nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează. Prin urmare, pornind de la prevederile
legale menționate mai sus, precizăm că autoritatea contractantă, în baza principiului asumării răspunderii, va
aprecia, în funcție de situația concretă, în ce măsură depășirea valorii estimate a achiziției, prin propunerile
financiare prezentate, poate constitui o modificare substanțială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, având în vedere totodată posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului de achiziție publică respectiv, cu respectarea prevederilor art. 133 alin. (3) din Anexa la H.G. nr.
395/2016. !!Atenție!! Prin intrarea în vigoare în data de 18.06.2018 a H.G. nr. 419/2018, o parte dintre articolele
din H.G. nr. 395/2016 sus menționate au fost modificate. În acest sens, subliniem că dispoziţiile H.G. nr.
419/2018 au aplicabilitate şi asupra procedurilor de achiziţie publică aflate în curs de derulare la data intrării în
vigoare a acesteia, cu precizarea că autoritatea contractantă trebuie să respecte prevederile din documentaţia
de atribuire, fiind incidente doar acele dispoziţii din respectiva Hotărâre prin care se aduc modificări şi/sau
completări care vizează acte/acţiuni ale autorităţii contractante care sunt ulterioare momentului la care se afla
procedura de achiziţie la data intrării în vigoare a actului normativ menţionat şi care urmează a fi efectuate de
autoritatea contractantă după acest moment, ele nefiind încă împlinite la data respectivă. Astfel, subliniem că
prin intrarea în vigoare a H.G. nr. 419/2018 a fost stabilită o limită valorică/procentuală până la care propunerea
financiară poate depăși valoarea estimată a achiziției pentru a fi acceptata, respectiv o valoare mai mică decât
10% din valoarea estimată în cazul contractelor de achiziție publică de servicii sau de produse sau mai mică decât
15% din valoarea estimată, în cazul contractelor de achiziție publică de lucrări.
Speta 456. I. Ce se înțelege prin reofertare, care sunt pașii de urmat, cine participă la reofertare, de câte ori
se poate reoferta în cazul în care prin reofertare se prezintă din nou prețuri egale, ce se întâmplă dacă la
reofertare se prezintă prețuri mai mari decât cele inițiale? II. Care sunt pașii de urmat în cazul reofertării
atunci când procedura de atribuire vizează și etapa de licitație electronică, respectiv în ce condiții se
desfășoară procesul de reofertare atunci când se aplică reluarea competiției în cazul încheierii unui acord-
cadru cu mai mulți operatori economici? III. Ce se întâmplă în situația în care criteriul de atribuire aplicat nu
este prețul cel mai scăzut, iar pe primul loc se identifică mai multi ofertanți câștigători?
Raspuns:
I. a.În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică/sectorial/acord-cadru cu un singur operator economic
prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de legislația în materie și a utilizării criteriului
de atribuire „pretul cel mai scazut”, așa cum se prevede la art. 138 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 (respectiv art.
144 alin. (1) din H.G. nr. 394/2006), oferta câștigătoare este cea de pe primul loc cu prețul cel mai scăzut
desemnată în urma clasamentului tuturor ofertelor admisibile, prin ordonarea crescătoare a prețurilor
respective. Conform dispozițiilor alin. (2) ale articolului susmenționat, în situatia în care două sau mai multe
oferte situate pe primul loc au același preț, autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a solicita
ofertanților în cauză o nouă propunere financiară. În acest sens, în vederea departajării ofertelor și a alegerii
câștigătorului cu prețul cel mai scăzut, fiecare dintre respectivii ofertanți clasați pe primul loc și care au același
preț are posibilitatea reofertării unei noi propuneri financiare în sistemul electronic de achiziții publice, în sensul
îmbunătățirii acesteia, cu luarea în considerare a tuturor elementelor de preț care au făcut obiectului propunerii
financiare depuse inițial. În această situație, nu putem vorbi de o defavorizare a celorlați ofertanți implicați în
procedură, care au depus oferte admisibile, dar care în clasament sunt pe locurile următoare, întrucât conform
aplicării inițiale a criteriului de atribuire ales („prețul cel mai scăzut”) aceștia au ieșit necâștigători, având
prețurile ofertelor mai mari decât ale ofertanților clasați pe primul loc care au avut prețuri egale. Ca atare, este
firesc ca departajarea să se realizeze între primii ofertanți care au ocupat locurile în clasament, prin analizarea
elementelor noii propuneri financiare ce se va depune de către aceștia, în sensul îmbunătățirii prețului. Precizăm
că, dacă într-o astfel de situație, ca urmare a solicitării de reofertare, se mențin prețurile egale -
autoritatea/entitatea contractantă aflându-se în imposiblitatea departajării ofertelor în cauză - în acest caz
devin incidente prevederile legale cu privire la anularea procedurii. De asemenea, precizăm că depunerea unei
oferte de preț mai mare decât cea ofertată inițial poate atrage descalificarea ofertantului în cauză din procesul
de departajare a ofertelor, întrucât reofertarea în cazul existenței a două sau mai multe oferte cu același pret
are rolul de îmbunătățire a elementelor de preț în sensul diminuării acestora, în vederea stabilirii ulterioare a
ofertantului câștigător, care a prezentat cea mai avantajoasa ofertă din punct de vedere economic în raport de
criteriul de atribuire aplicat „prețul cel mai scăzut”. b. În cazul atribuirii unui acord-cadru cu mai mulți operatori
economici fără reluarea competiției prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de
legislația în materie și a utilizării criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”, în baza art. 138 alin. (3) din
H.G. nr. 395/2016 (art. 144 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016), atunci când - ofertele aflate la egalitate ar conduce
la semnarea acordului-cadru cu mai mulți operatori economici decât numărul maxim stabilit în fișa de date și în
anunțul de participare (indiferent dacă ofertanții aflați la egalitate sunt pe primul loc sau pe oricare din locurile
aferente numărului maxim stabilit în fișa de date și în anunțul de participare), se va asigura posibilitatea
depunerii de noi propuneri financiare exclusiv pentru ofertanții cu propuneri financiare egale. Prin urmare, și în
acest caz, fiecare dintre respectivii ofertanți clasați pe acelasi loc și care au același preț al ofertei, are
posibilitatea reofertării unei noi propuneri financiare în sistemul electronic de achiziții publice, în sensul
îmbunătățirii acesteia, cu luarea în considerare a tuturor elementelor de preț care au facut obiectului propunerii
financiare depuse inițial. În acest caz, departajarea ofertelor în cauză și declararea câștigătorilor se va realiza
fără a afecta pozițiile superioare în clasamentul realizat inițial, astfel încât nici în această situație nu putem
vorbi de o defavorizare a ofertanților clasați pe primele poziții, care au avut prețuri mai bune și care iși
păstrează avantajul competitiv. c. În cazul atribuirii unui acord-cadru cu mai mulți operatori economici cu
reluarea competiției prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de legislația în materie și
a utilizării criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”, conform art. 138 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016(art
144 alin. (4) din H.G. nr. 394/2006), - atunci când ofertele aflate la egalitate ar conduce la semnarea acordului-
cadru cu mai mulți operatori economici decât numărul maxim stabilit în fișa de date și în anunțul de participare
(indiferent dacă ofertanții aflați la egalitate sunt pe primul loc sau pe oricare din locurile aferente numărului
maxim stabilit în fișa de date și în anunțul de participare), se va asigura posibilitatea depunerii de noi propuneri
financiare exclusiv pentru ofertanții cu propuneri financiare egale. În acest caz, autoritatea/entitatea
contractantă are obligația de a menționa în fişa de date dacă va realiza departajarea ofertelor respective în
sensul dispozițiilor alin. (3) ale aceluiași articol (precizate mai sus) sau dacă va încheia acordul-cadru cu toţi
operatorii economici clasaţi pe locurile aferente numărului maxim stabilit în fişa de date şi în anunţul de
participare (urmând ca în acest din ultim caz, atribuirea contractelor subsecvente să se realizeze prin invitarea
tuturor semnatarilor acordului-cadru la reofertare). II. Potrivit art. 131 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (art. 140
alin. (1) din Legea nr.99/2016), autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza licitația electronică în
următoarele situații: a) ca etapă finală a procedurilor de licitație deschisă, negociere competitivă, licitație
restrânsă, procedură simplificată, precum și în urma aplicării sistemului dinamic de achiziție publică; b) la
reluarea competiției dintre operatorii economici parte a acordului-cadru, potrivit art. 118 alin. (1) lit. b) și c) din
Legea nr.98/2016, respectiv art. 128 alin. (2) din Legea nr.99/2016). a) În cazul aplicării procedurilor de atribuire
cu etapă finală de licitație electronică, autoritatea/entitatea contractantă atribuie contractul/acordul-cadru prin
aplicarea criteriului de atribuire și după caz a factorilor de evaluare stabiliți prin documentele achiziției, pe baza
rezultatului obținut în urma finalizării licitației electronice. Ca atare, în această situație, atunci când se
utilizează ca și criteriu de atribuire „prețul cel mai scăzut”, dispozițiile art. 138 alin. (1), (2) și (3) din H.G. nr.
395/2016 (art. 144 alin. (1), (2) și (3) din H.G. nr. 394/2016) devin aplicabile, în sensul precizărilor făcute
anterior, după finalizarea etapei de licitație electronică și obținerea clasamentului final. În acest sens, în situația
în care devine necesară depunerea de noi propuneri financiare, eventualele departajări de preț egal este necesar
să se realizeze printr-o soluție tehnică adaptată contextului. În condiţiile art. 118 alin. (1) lit. b) si c) din Legea
nr.98/2016, respectiv art. 128 alin. (2) din Legea nr.99/2016, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai
mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei,
autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia, ori de câte ori decide achiziţionarea
produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv, să transmită concomitent o invitaţie de
participare la reofertare către toţi operatorii economici semnatari ai acordului-cadru (art.110 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016, art. 116 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016). Potrivit art. 110 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 (art. 116
alin. (3) din H.G. nr. 394/2016) elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preţ, termene de
livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în măsura în care au fost
prevăzute în fişa de date a achiziţiei. Operatorii economici au dreptul ca, în procesul de reofertare, să modifice
elementele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei numai în sensul îmbunătăţirii acestora şi fără să
afecteze elementele/condiţiile stabilite. Potrivit art. 119 lit. d) din Legea nr. 98/2016 (art. 116 alin. (2) lit. b)
din H.G. nr. 394/2016), autoritatea contractantă atribuie fiecare contract subsecvent ofertantului care prezintă
oferta cea mai avantajoasă desemnnată prin aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare
mentionați în documentația de atribuire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru. În cazul
utilizării criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”, în situația în care în urma invitației la reofertare două
sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, se va relua competiția numai cu acei ofertanți, aceștia trebuind
să-si îmbunătățească oferta, în sensul diminuării acesteia, urmând a-l desemna câștigător pe cel care reofertează
prețul cel mai mic. Prezentarea, în cadrul etapei de reofertare, în acest caz, a unei oferte modificate în sensul
creșterii prețului ofertat inițial în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, nu se regăsește printre
situațiile legale care impun respingerea unei oferte. Practic, se consideră că această ofertă nu aduce
îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției. III. Art. 139 si art. 140 din H.G. nr.
395/2016 (art. 145 și art. 146 din H.G. nr. 394/2016) stipulează faptul că în cazul în care atribuirea contractului
de achiziţie publică/acordului-cadru se face pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate preţ”, „cel mai bun
raport calitate cost” sau după caz „costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea,
pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în
documentaţia de atribuire. În cazul aplicării acestor criterii de atribuire, clasamentul ofertelor se realizează prin
ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea
cu cel mai mare punctaj. În cazul utilizării criteriilor de atribuire amintite anterior și a situației în care pe primul
loc în urma clasamentului aplicat ar exista posibilitatea ca mai mulți ofertanți să obțină același punctaj, întrucât
legislația în materie nu conține prevederi cu privire la reofertare într-un astfel de caz, considerăm că
autoritatea/entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere definirea la nivelul documentelor achiziției, pe
lângă criteriul de atribuire, algoritmul de calcul ce va fi aplicat fiecărei oferte în vederea acordării punctajelor și
a acelor elemente/aspecte suplimentare care vor fi punctate în situația în care devine necesară o departajare a
ofertelor cu același punctaj în clasamentul final. De asemenea, chiar dacă în cuprinsul art. 138 din H.G. nr.
395/2016 (art. 144 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016) se identifică doar modul de soluționare a cazurilor în care
criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, în opinia noastră dacă două sau mai multe oferte au punctaj
egal și propuneri financiare egale, se pot solicita ofertanților transmiterea de noi propuneri propuneri financiare,
conform celor expuse anterior.
Speta 446. O autoritate contractantă are în derulare o procedură de atribuire - organizată pe loturi - a
contractelor de servicii proiectare (expertiză tehnică structurală, Studii de teren, Audit energetic,
D.A.L.I/S.F, documentații avize solicitate prin certificatul de urbanism) aferente unor obiective de investiții
finanțate în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 8, Prioritatea de
investiții 8.1, obiectivul specific 8.2 „Unități de primiri urgențe”. În cadrul documentației de atribuire, la
caietul de sarcini a fost atașată o Listă de echipamente și/sau dotări, însoțită de fișele tehnice ale acestora
întocmite de beneficiarii investițiilor, respectiv spitale. Procedura de atribuire a fost demarată înainte de
data limită de depunere a cererii de finanțare. În cadrul Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte
se precizează că Lista de echipamente/lucrări/servicii/dotări din cadrul cererii de finanțare se transmite
Ministerului Sănătății pentru avizare din punct de vedere al oportunității achiziționării
dotărilor/echipamentelor în cadrul proiectului. În urma emiterii avizului doar dotările/echipamentele care
vor fi declarate oportune/necesare vor fi introduse în bugetul proiectului ca și cheltuieli eligibile. După
lansarea procedurii a fost publicat proiectul de Ordin privind constituirea comisiilor de avizare a
oportunității investițiilor finanțate POR 2014-2020, anexa 3 la ordin „Lista dotare/echipamente UPU/CPU”
fiind diferită de cea atașată de autoritatea contractantă la caietul de sarcini. Comisiile prevăzute în ordin vor
emite avizul de oportunitate al Ministerului Sănătății asupra Listei echipamentelor/dotărilor aferente
unității/compartimentului de primiri urgențe obligatoriu pentru depunerea cererii de finanțare. Având în
vedere că lista de echipamente și/sau dotări atașată caietului de sarcini trebuie modificată în vederea
obținerii avizului de oportunitate al Ministerului Sănătății se solicită un punct de vedere privind posibilitatea
revizuirii listei de echipamente atașate caietului de sarcini după încheierea contractului de prestări servicii.
Raspuns:
Potrivit art. 20 alin. (10) din anexa la Hotărârea de Guvern nr. 395/2016, caietul de sarcini conține specificații
tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs/serviciu/lucrare să fie descris în mod obiectiv astfel încât să corespundă necesității autorității
contractante. Conform art. 147 alin. (1) lit. a) și b) din același act normativ, caietul de sarcini, cu clarificările și
sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor, se constituie anexă, parte integrantă a
contractului de achiziție publică, împreună cu oferta, respectiv propunerea tehnică și propunerea financiară,
întocmită în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. La alin. (2) al aceluiași articol de lege este
prevăzut expres că în cazul în care pe parcursul executării contractului de achiziție publică se constată că
anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de
sarcini prevalează prevederile caietului de sarcini. Având în vedere considerentele de mai sus, modificarea
caietului de sarcini trebuie analizată ca o modificare a contractului de achiziție publică. În această ordine de
idei, precizăm că modificarea unui contract de achiziție publică încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016 poate fi
realizată fără organizarea unei noi proceduri de atribuire numai în situațiile și condițiile prevăzute la art. 221 din
lege. De asemenea, pentru interpretarea corectă a condițiilor de modificare a contractului și încadrarea ca
modificare substanțială sau nesubstanțială a modificărilor necesare, autoritatea contractantă va avea în vedere
prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017. La analiza modificărilor contractuale se va ține cont și de
circumstanțele specifice ale contractului, respectiv de impactul modificărilor care vor fi operate privind dotările
și echipamentele necesare investiției asupra serviciilor de proiectare care vor fi contractate. În ceea ce privește
modalitatea în care poate fi operată revizuirea listei de echipamente și/ sau dotări atașate caietului de sarcini,
în conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, conform căruia consensul părților se manifestă atât la
momentul încheierii contractului, cât și în momentul modificării sau desfacerii acestuia, modificarea este
posibilă numai cu acordul tuturor părților contractante. În cazul în care modificarea contractului de achiziție nu
se încadrează în niciuna din situațiile reglementate la art. 221 din Legea nr. 98/2016 sau modificarea este
considerată modificare substanțială conform prevederilor art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, precum și celor
ale Cap. V - Modificări substanțiale din Instrucțiunea nr. 3/2016, autoritatea contractantă are obligația derulării
unei noi proceduri de atribuire potrivit art. 222 alin. (1) din lege. Având în vedere că procedura de atribuire se
află în derulare, precizăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 212 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică dacă
se constată încălcări ale prevederilor legale care afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea
contractului. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, prin „încălcări ale prevederilor legale” se înțelege situația în
care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni iar autoritatea contractantă se află în
imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din lege. Față de considerentele și prevederile legale mai sus menționate, în funcție de etapa de
derulare a procedurii de atribuire și natura modificărilor care trebuie operate asupra listei de echipamente și/sau
dotări atașate caietului de sarcini, autoritatea contractantă are posibilitatea fie să anuleze procedura de
atribuire, în cazul în care se încadrează în situația reglementată la art. 212 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2016,
fie să atribuie contractul și ulterior să îl modifice – dar numai în situațiile și condițiile prevăzute la art. 221 din
Legea nr. 98/2016, fie să organizeze o nouă procedură de atribuire dacă nu se încadrează în aceste condiții
și/sau modificările sunt substanțiale.
Speta 430. La momentul inițierii procedurii de atribuire (licitație deschisă), respectiv 30.05.2017, salariul
minim brut pe țară ca și element de cost inclus în propunerea financiară era 1.450 lei/lună, conform H.G. nr.
1/2017. Data stabilită pentru deschiderea ofertelor a fost 03.07.2017, iar la acest moment procedura de
atribuire în discuție se află în derulare. În proiectul de acord-cadru/contract conținând clauzele contractuale
obligatorii este prevăzută posibilitatea majorării acestuia în funcție de modificările salariale. Având în
vedere că de la 1 ianuarie 2018, conform H.G. nr. 846/29.11.2017, publicată în M.O. nr. 950/29.11.2017,
salariul minim brut pe țară ca și element de cost va fi 1.900 lei/lună, iar perioada contractuală va fi de 24 de
luni, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea încheierii contractului de achiziție publică cu
ofertantul declarat câștigător, la tariful majorat conform noului salariu minim garantat, valabil de la data de
01.01.2018.
Raspuns:
Art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 stipulează că ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile
documentației de atribuire. Potrivit art. 20 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016, documentația de atribuire
conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului / candidatului o
informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, iar fișa de date
trebuie sa conțină printre altele modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea
financiară. Astfel, conformitatea ofertei depuse se apreciază prin raportare la modul de respectare a cerințelor
prevăzute în documentația de atribuire, respectiv a instrucțiunilor privind modul de completare a propunerii
tehnice și financiare din cadrul fișei de date. Totodată, precizăm că operatorii economici au obligația de a-și
elabora oferta și implicit de a-și stabili prețul ofertat cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare la
momentul depunerii ofertei. Așadar, analizând situația de față conform căreia o procedură de atribuire a fost
lansată anterior publicării în Monitorul Oficial al României și intrării in vigoare a unui act normativ, în speță H.G.,
care modifică salariul minim brut garantat, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor, precum și termenul
stabilit pentru deschiderea acestor, a fost stabilit, de asemenea, înainte de publicarea / intrarea în vigoare a
respectivei H.G., apreciem că ofertanții trebuiau să elaboreze ofertele cu respectarea prevederilor din
documentele achiziției, precum și a reglementărilor în vigoare referitoare la salariul minim brut garantat
cunoscute la momentul depunerii ofertelor. Facem precizarea că autoritatea contractantă, prin comisia de
evaluare, are obligația, în baza dispozițiilor art. 133 din H.G. nr. 395/2016 de a analiza fiecare ofertă atât din
punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le
implică, cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziție publică, precum și a legislației adiacente
aplicabile în domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. Astfel, conform art. 143 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a
cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare prin întrunirea tuturor condițiilor/aspectelor prevăzute atât în
documentația de atribuire, cât și de legislația aplicabilă. Prin urmare, în măsura în care procedura de atribuire se
află la data de 01.01.2018 în oricare din etapele de după data limită de depunere a ofertelor, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a finaliza procedura de atribuire, urmând ca după încheierea contractului să
procedeze la modificarea acestuia în vederea respectării noilor prevederi legislative în domeniul fiscal. Totodată,
pentru evitarea situațiilor în care contractul încheiat în forma inițială este neconform cu noile prevederi în
domeniul fiscal, se recomandă ca actul adițional de modificare a contractului de achiziție să se realizeze la
aceeași dată cu semnarea contractului.
Speta 421. Când are dreptul autoritatea contractantă să atribuie contractul de achiziție publică ofertantului
clasat pe locul al doilea în cadrul procedurii de atribuire?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 143 din HG nr.395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a finaliza procedura
de atribuire prin încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanții a
cărui/căror ofertă(e) a/au fost stabilită(e) ca fiind câștigătoare, de către comisia de evaluare. În situația în care,
ulterior transmiterii comunicării prevăzută la art. 214 (1) din legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice,
autoritatea contractantă nu ajunge să semneze contractul/acordul-cadru cu ofertantul/ofertanții
declarat/declarați câștigător/câștigători de către comisia de evaluare, aceasta are obligația de a anula
procedura de atribuire, în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, fiind imposibilă încheierea
contractului. Prin excepție, autoritatea contractantă are obligația de a declara câștigător și de a semna
contractul/acordul-cadru cu ofertantul clasat pe locul al doilea în clasamentul procedurii de atribuire numai dacă
nu poate încheia contractul de achiziţie publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind
câştigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul în cauză demonstrează că se află într-o situaţie de forţă majoră
sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru. Dacă însă nu există o ofertă admisibilă
clasată pe locul doi, autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire, devenind
imposibila incheierea contractului. Prin urmare, regula generală pentru situația în care după rămânerea
definitivă a comunicării rezultatului procedurii, autoritatea contractantă nu ajunge să semneze
contractul/acordul-cadru cu ofertantul/ofertanții a căror oferă a fost declarată câștigătoare, este anularea
procedurii de atribuire. În cazul în care, după comunicarea rezultatului procedurii, este formulată o contestație
cu privire la rezultatul procedurii de atribuire, iar perioada de valabilitate a ofertei desemnată câștigătoare
expiră până la momentul emiterii deciziei de respingere a contestației, autoritatea contractantă are obligația de
a întreprinde diligențele necesare pentru evitarea expirării valabilității ofertei prin solicitarea către ofertantul
declarat câștigător de ași prelungi valabilitatea ofertei și a garanției de participare, în vederea semnării
contractului. Dacă ofertantul declarat câștigător nu prelungește valabilitatea ofertei în vederea semnării
contractului, autoritatea contractantă are obligația anulării procedurii de atribuire. Pe de altă parte, dacă prin
decizia privind soluționarea contestației se dispune anularea comunicărilor privind rezultatul procedurii și
întoarcerea în etapa de evaluare a DUAE/oferte, iar ofertantul declarat inițial pe locul întâi nu prelungește
valabilitatea ofertei și după caz, a garanției de participare (aceasta devenind inacceptabila conform art. 137 alin.
(2) lit. i) din H.G. nr. 395/2016) autoritatea contractantă prin comisia de evaluare va analiza ofertele valabile
rămase în competiție și va declara, dintre acestea, oferta câștigătoare în vederea semnării
contractului/acordului-cadru. Așadar, în cazul prelungirii perioadei de semnare a contractului peste perioada
stabilită inițial pentru evaluarea ofertelor, atât autoritatea contractantă cât și ofertanții implicați în procedura
de atribuire trebuie să întreprindă toate diligențele necesare pentru prelungirea perioadei de valabilitate a
ofertei și după caz a garanției de participare.
Speta 416. Autoritatea contractantă X a inițiat în data de 19.10.2017 procedura de licitație deschisă pentru
atribuirea unui contract de furnizare. În cadrul acestei proceduri, autoritatea contractantă a fost înștiințată
prin intermediul SEAP-ului de către operatorul economic Y despre faptul că a depus contestație pentru Lotul
1, fără a face dovada depunerii acesteia - nu există număr de înregistrare/Dosar la C.N.S.C, însă respectiva
înștiințare conține datele de contact ale autorității contractante. În aceste condiții, autoritatea contractantă
a așteptat primirea în termenul legal, a notificării de la C.N.S.C. cu privire la această contestație conform
art. 16 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, în schimb C.N.S.C. a contactat telefonic autoritatea contractantă,
comunicând faptul că termenul de răspuns la respectiva contestație a expirat. Ținând cont de cele expuse
mai sus se solicită consiliere metodologică privind: - obligația C.N.S.C. de a comunica autorității contractante
despre existența oricărei contestații în scris/fax și sau mijloace electronice cu confirmare de primire, în
condițiile în care comunicarea cu această autoritate a constat doar în apelul telefonic din data de
04.12.2017, notificarea cu privire la contestația depusă fiind datată cu 13.11.2017. - pașii ce trebuie urmați
în cadrul procedurii în discuție, având în vedere cele expuse.
Raspuns:
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 „Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la
notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum și
oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă
poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act
sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului
legitim, în termen de: a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție
sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie
transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit
legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de
lucrări și concesiunile de servicii, după caz; b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție
publică, achiziție sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este
obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare,
potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind
concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz.” „Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă,
aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal
de contestare” (în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea 101/2016). Alin. (2) al articolului mai sus menționat
prevede că „În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestației, autoritatea contractantă are obligația să o
publice în SEAP, fără a face referire la datele de identificare cu caracter personal ale contestatorului”. De
asemenea, alin. (4) al articolului mai sus menționat prevede că „În cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la
alin. (1), Consiliul înștiințează autoritatea contractantă despre existența contestației, iar autoritatea transmite
punctul său de vedere asupra tardivității contestației și eventualele mijloacele de probă în acest sens”. Din
lecturarea prevederilor legale menționate mai sus rezultă clar faptul că legiuitorul a stabilit în sarcina C.N.S.C.
obligația de a înștiința autoritățile contractante despre existența unei contestații, doar în situația în care
operatorul economic nu a înștiințat în termenul legal de contestare autoritatea contractantă despre formularea
unei contestații împotriva răspunsul primit la notificarea prealabilă / împotriva măsurilor de remediere adoptate
de aceasta, precum și despre formularea unei contestații în situația în care acesta nu a primit nici un răspuns de
la autoritatea contractantă, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 . Având în vedere că
autoritatea contractantă X a fost înștiințată prin intermediul SEAP-ului de către operatorul economic Y despre
faptul că a depus contestație pentru Lotul 1, precum și cele menționate mai sus, precizăm că C.N.S.C. nu avea
obligația de a înștiința autoritatea contractantă despre existența unei contestații care vizează procedura de
atribuire în cauză. În cele din urmă, referitor la pașii ce trebuie urmați în cadrul procedurii în discuție,
menționăm că potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 „Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia
contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluționarea contestației și cu respectarea
termenului de așteptare prevăzut pentru încheierea lui”. De asemenea, precizăm că potrivit art. 28 alin. (1) din
Legea nr. 101/2016 „Decizia Consiliului este obligatorie pentru părțile cauzei”, iar potrivit alin. (4) din cadrul
aceluiași articol „Contractul încheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului este lovit de nulitate absolută”.
Speta 411. Consiliere metodologică privind obligația autorității contractante de a notifica A.N.A.P. cu privire
la încheierea contractului de achiziție publică.
Raspuns:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 fost abrogată în integralitate prin intermediul dispozițiilor art.
238 din Legea nr. 98/2016, conform cărora: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu
modificările și completările ulterioare; b) orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative”.
Întrucât H.G. nr. 925/2006 a fost emisă pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, care a fost
abrogată, se prezumă că actul normativ în discuție a fost abrogat implicit, astfel că prevederile acestuia nu mai
pot constitui temei legal. Prin urmare, prevederile art. 93 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, care instituia obligația
în sarcina autorității contractante de a notifica instituția reglementatoare în domeniu cu privire la contractul de
achiziție publică/acordul-cadru încheiat, au fost, de asemenea, abrogate, această obligație nemaifiind
reglementată în noua legislație intrată în vigoare.
Speta 409. Consiliere metodologică privind termenul maxim în care autoritatea contractantă are obligația de
a semna contractul de achiziție publică cu ofertantul declarat câștigător.
Raspuns:
Din coroborarea dispozițiilor art. 143 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 cu cele ale art. 59 alin. (1) din Legea nr.
101/2016, reiese că autoritatea contractantă încheie contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu ofertantul
a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare numai după expirarea termenului legal de așteptare de 11 zile,
respectiv 6 zile, în funcție de valoarea estimată a achiziției, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de
atribuire a contractului către ofertanții, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de legislația privind
achizițiile publice. Deși legislația în domeniul achizițiilor publice nu prevede un termen maxim în care
autoritatea contractantă are obligația de a semna contractul de achiziție publică cu ofertantul declarat
câștigător, menționăm că aceasta nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea
circumstanțe artificiale de anulare a procedurii (art. 145 din H.G. nr. 395/2016).
Speta 388. Este solicitată consiliere metodologică față de apariția unei erori materiale în procedura de
atribuire a unor servicii de împădurire.
Raspuns:
Potrivit art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „Prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire iniţiate după
data intrării sale în vigoare”, respectiv, 26.05.2016. Prin urmare, vom răspunde situației expuse în adresă prin
prisma prevederilor legale incidente – respectiv Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016. Așadar, în primul rând
este necesar să precizăm că, în măsura în care autoritatea contractantă consideră că „la întocmirea devizelor din
cadrul unei oferte financiare a apărut o eroare materială de calcul” (asimilabilă erorii aritmetice), comisia de
evaluare avea obligaţia de a solicita clarificări ofertantului în legătură cu propunerea sa financiară, în temeiul
prevederilor art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Conform dispozițiilor art. 134
alin. (10) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu
ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, elementele propunerii financiare ce pot fi
corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza
datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt prevăzute în legislația
aplicabilă, documentația de atribuire, și/sau în alte documente prezentate de ofertant. Or, legislația permite
corectarea valorilor ofertate inițial numai în măsura în care eroarea reprezintă o eroare aritmetică și numai în
măsura în care corectarea se realizează cu respectarea principilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016. Pe cale de consecință, dacă situația dumneavoastră se circumscrie celor descrise anterior, poate fi
încadrată în categoria erorilor aritmetice.
Speta 383. Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin masuri de remediere se intelege inclusiv
suspendarea procedurii?
Raspuns:
Masurile de remediere sunt definite conform art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr.101/2016, acele masuri adoptate
de autoritatea/entitatea contractanta, in urma primirii unei notificari prealabile/contestatii, cu scopul de a
corecta o decizie adoptata in cadrul procedurii de atribuire. Legea nr. 101/2016, prevede că măsura suspendarii
procedurii reprezintă o măsură care se adoptă in cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube
iminente. Prin urmare, in masura in care autoritatea contractantă considera, in cazuri bine justificate şi pentru
prevenirea unei pagube iminente, ca este necesara suspendarea procedurii, aceasta poate adopta masura
supendarii procedurii. Măsura suspendării procedurii se dispune de către Consiliu in conditiile prevazute la art. 22
din Legea nr. 101/2016, de catre autoritatea contractantă potrivit cu dispozitiile art. 28 alin. 5 din același act
normativ și respectiv de instanță in conformitate cu prevederile art. 33 alin.(1) din Legea nr. 101/2016. Pe de
altă parte , art. 7 alin (1) din Legea nr. 101/2016 prevede ca formularea unei notificări prealabile în termenul
legal de către persoana care se consideră vătămată are ca efect suspendarea dreptului de încheiere a
contractului.
Speta 378. În cadrul unei proceduri de atribuire, comisia de evaluare, în conformitate cu prevederile art.
196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, a solicitat ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire să prezinte documentele justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor
criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE. Ofertantul a răspuns în
termen și a prezentat documentele valabile la data solicitării acestora de către autoritatea contractantă,
acesta fiind declarat câștigător. Ulterior, rezultatul procedurii a fost contestat la CNSC de către ofertantul
clasat pe locul 2, contestația acestuia fiind respinsă ca nefondată. Împotriva Deciziei CNSC, ofertantul în
cauză a depus Plângere la Curtea de Apel, plângerea fiind respinsă ca nefondată, menținându-se decizia
autorității contractante în ceea ce privește rezultatul procedurii. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la interpretarea prevederilor art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în ceea ce
privește momentul în timp, în care autoritatea contractantă solicită probarea celor asumate prin DUAE de
către ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire, respectiv dacă autoritatea
contractantă trebuie să mai solicite încă o dată documentele justificative actualizate ofertantului deja
declarat câștigător.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „Înainte de atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru, cu excepţia situaţiei contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru,
autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să
prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare
şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE, cu excepţia procedurilor desfăşurate în mai multe
etape când documentele justificative sunt solicitate înainte de transmiterea invitaţiilor pentru etapa a doua
către candidaţii selectaţi.” Astfel, în procesul de evaluare a ofertelor, acțiunea referitoare la prezentarea
documentelor justificative actualizate prin care ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire, trebuie să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu
informaţiile cuprinse în DUAE, are loc înainte de aprobarea raportului procedurii, respectiv de transmiterea
comunicărilor către ofertanții implicați în procedură (sau înaintea raportului intermediar, în cazul procedurilor în
mai multe etape), acesta reprezentând momentul care, din punct de vedere legal, presupune încheierea tuturor
etapelor de calificare și evaluare din cadrul procedurii de atribuire. Prin urmare, solicitarea prezentării
documentelor suport de către ofertantul clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire reprezintă
ultimul pas al procesului de evaluare parcurs de către comisia de evaluare până la momentul aprobării raportului
procedurii și transmiterii comunicărilor. Astfel, după aprobarea raportului procedurii, comunicarea deciziei de
acceptare a ofertei reprezintă intenția oficială manifestată de autoritatea contractantă de a se angaja în
raporturi juridice cu ofertantul desemnat câștigător care a depus respectiva ofertă și a îndeplinit toate condițiile
solicitate în documentația de atribuire și marchează în mod transparent încheierea competiției, respectiv
încheierea tuturor etapelor de calificare și evaluare din cadrul procedurii de atribuire și consemnate în raportul
final al procedurii. Ulterior, din momentul în care comunicările au rămas definitive (deoarece a expirat termenul
de contestare sau au fost păstrate prin decizia instanței), nu există temei legal pentru a se relua procesul de
evaluare a ofertelor prin solicitarea de noi documente justificative actualizate ofertantului invitat la semnarea
contractului, cu atât mai mult cu cât, odată cu aprobarea raportului procedurii de către conducătorul autorităţii
contractante, activitatea comisiei de evaluare încetează (art. 127 din H.G. nr. 395/2016), ceea ce face practic
imposibilă continuarea etapelor de evaluare a ofertelor. Prin excepție, în situația în care, după transmiterea
comunicării, autoritatea contractantă a luat cunoștință în orice mod că ofertantul invitat la semnarea
contractului se regăsește, în perioada premergătoare semnării contractului, într-una din situațiile de excludere
prevăzute la art. 164, 165 și 167 din Legea nr. 98/2016 (de ex.: ofertantul declarat câștigător a fost condamnat
definitiv pentru comiterea uneia din infracțiunile prevăzute la art. 164 din Legea nr. 98/2016, etc.), autoritatea
contractantă poate solicita, în baza art. 169 din Legea nr. 98/2016, prezentarea de noi documente justificative
actualizate, în anumite condiții Mai precis, solicitarea de noi documente justificative actualizate în situația
descrisă anterior se va face numai în condițiile anulării raportului procedurii inițial și a documentelor subsecvente
acestuia, respectiv comunicările, și numai în condițiile numirii unei noi comisii de evaluare. Pe cale de
consecință, raportat la cele de mai sus, precizăm că autoritatea contractantă nu trebuie să solicite ca regulă
demonstrarea neîncadrării în motivele de excludere în baza art. 169 din Legea nr. 98/2016, între data
transmiterii comunicării și data încheierii contractului de achiziție publică/acordului-cadru, ci doar în situația
prezentată anterior, pentru motive temeinic justificate.
Speta 360. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură simplificată de atribuire a unui contract de
furnizare produse biocide care are ca obiect un singur tip de produs. Având în vedere că în perioada de
depunere a ofertelor a fost transmisă o contestație, se solicită consiliere metodologică cu privire la
necesitatea accesării secțiunii „Suspendare” de pe platforma S.E.A.P..
Raspuns:
Astfel cum este prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, după primirea contestației, autoritatea
contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare, măsuri ce trebuie comunicate,
nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării acestora, operatorilor economici implicați în procedura de
atribuire, precum și Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. În situația în care autoritatea
contractantă a hotărât să suspende procedura și a comunicat decizia nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data
adoptării acesteia, apreciem că actul autorității contractante nu contravine legislației în domeniul achizițiilor
publice. Vă informăm că în cadrul Ghidului achizițiilor publice, ghid online publicat pe website-ul
www.achizitiipublice.gov.ro, veți regăsi în cadrul secțiunii „Procesul de achiziții publice”, la „Organizarea
procedurii și atribuirea contractului”, în etapa „Primirea și soluționarea contestațiilor”, informații privind
acțiunile determinate de depunerea unei contestații.
Speta 331. În cadrul unei proceduri de achiziție sectorială organizate de entitatea contractantă, unul dintre
membrii comisiei, numiți prin dispoziția conducătorului entității, constată că strategia de contractare și
modelul de contract sectorial nu au viza de control financiar preventiv propriu, conform prevederilor
Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 2332/2017, situație în care acesta solicită membrilor comisie de
evaluare și președintelui cu drept de vot, anularea procedurii de atribuire in baza prevederilor art. 225 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 99/2016. Urmare divergențelor de păreri între membrii comisiei de evaluare și
președintele cu drept de vot, comisia de evaluare nu a ajuns la un acord, decizia finală s-a adoptat cu votul
majorității membrilor săi de a continua vizualizarea ofertelor, urmând ca în cadrul altor ședințe de analiză
să se efectueze analiza propunerii tehnice și propunerii financiare. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la participarea în continuare, în procesul de evaluare, a respectivului membru al
comisiei, precum și poziția acestuia față de lipsa vizei de control financiar preventiv pe documentele
aferente documentației de atribuire în discuție.
Raspuns:
În primul rând subliniem că situațiile în care entitatea contractantă are obligația de a anula o procedură de
atribuire a unui contract de achiziție sectorial sunt expres și limitativ prevăzute la art. 225 alin. (1) din Legea nr.
99/2016, conform căruia „Entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului
sectorial/acordului-cadru în următoarele cazuri: a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare
sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare admisibilă; b) dacă au fost depuse oferte
admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori
financiare; c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă
încheierea contractului; d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune
modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în
legătură cu procedura de atribuire, iar entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de
remediere, fără ca acestea să afecteze principiile reglementate la art. 2 alin. (2); e) dacă contractul nu poate fi
încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află
într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitate fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă clasată
pe locul 2 admisibilă.” Totodată conform prevederilor alin. (2) ale aceluiași articol invocat mai sus, se precizează
că „în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe
parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar entitatea contractantă se află în
art. 2 alin. (2).” Astfel, în situația dată, în care strategia de contractare și modelul de contract nu conțin viza
privind controlul financiar preventiv, astfel cum este prevăzut în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.
2332/2017, situație de natură a face imposibilă încheierea contractului, apreciem că entitatea contractantă, prin
compartimentul intern specializat, are posibilitatea de a lua măsuri corective, în sensul verificării și obținerii
vizei de control financiar preventiv. În ceea ce privește activitatea unui membru în cadrul comisiei de evaluare,
precizăm că aceasta se va desfășura conform atribuțiile reglementate de art. 133 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016
și în baza ordinului/dispoziției conducătorului entității contractante, un membru al comisiei de evaluare fiind
înlocuit numai în situațiile prevăzute la art. 132 alin. (10) și art. 136 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 302. Ca urmare a rezilierii unui contract de lucrări cauzată de neîndeplinirea obligațiilor contractuale
de către contractant, o autoritate contractantă dorește inițierea unei noi proceduri de atribuire a
contractului de lucrări având ca obiect continuarea respectivelor lucrări și remedierea deficiențelor
constatate, în vederea finalizării obiectivului de investiție. Având în vedere că prima procedură de atribuire
a fost verificată de reprezentanții UCVAP, autoritatea contractantă solicită prezența observatorilor A.N.A.P.
pe parcursul derulării noii proceduri de atribuire.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006 cu modificările și completările ulterioare,
coroborate cu prevederile punctului 6 din H.G. nr. 921/2011, verificarea aspectelor procedurale aferente
procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de
achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, după
publicarea în SEAP a anunțului de participare și până la semnarea contractului, se efectuează în mod selectiv, pe
baza unui program de verificare rezultat în urma aplicării unei metodologii de selecție aprobate. Astfel, asupra
procedurilor de atribuire inițiate în SEAP, A.N.A.P. aplică criteriile de selecție prevăzute la punctul 4 din H.G. nr.
921/2011, procedurile de atribuire rezultate din acest proces de selecție fiind ulterior incluse în programul de
verificare lunar. Având în vedere cele precizate mai sus, precizăm că verificarea aspectelor procedurale aferente
procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de
achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, în
alte condiții decât cele stabilite prin legislația mai sus invocată, nu este posibilă.
Speta 238. O autoritate contractantă a inițiat în cursului lunii mai 2017 o procedura de atribuire – licitație
deschisă, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Modernizarea și dotarea căminului
cultural”. Un operator economic s-a înscris la această procedură, și a încărcat în SEAP documentele
solicitate, inclusiv DUAE. În cursul lunii iunie 2017, respectivul operator economic a fost informat de
autoritatea contractantă, că a fost descalificat, ca urmare a faptului că nu a completat DUAE în conformitate
cu criteriile stabilite de aceasta, motiv pentru care acesta (operatorul economic) s-a adresat ANAP.
Raspuns:
În data de 01.09.2016, ANAP a publicat pe site-ul instituției, www.anap.gov.ro (în cadrul secțiunii Documente
utile-Notificări), „Notificarea privind utilizarea DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție
publică/sectoriale”. Prin această notificare, instituția noastră aduce clarificări asupra unor aspecte care vizează
utilizarea de către autoritățile/entitățile contractante și respectiv prezentarea de către ofertanți/candidați a
DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, în scopul aplicării
corespunzătoare a legislației în domeniul achizițiilor publice. În orice situație, instituția noastră nu se poate
substitui comisiei de evaluare a ofertelor prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire, cu atât mai mult cu
cât procesul de analiză și evaluare presupune luarea în considerare a întregului ansamblu de
informații/documente prezentate de ofertanți, iar responsabilitatea adoptării unei decizii rămâne în competența
persoanelor desemnate pentru derularea acestui proces, având la bază și cerințele stabilite în documentația de
atribuire aferentă. Astfel, precizăm că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau într-un interes
legitim pot notifica autorității contractante actele considerate nelegale în termenul legal prevăzut la art. 6 alin.
(1) din Legea nr. 101/2016. De asemenea, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 101/2016 „Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a
primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum și oricare persoană care se consideră
vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea
anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de
remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de (...). Potrivit
alin. (2) al aceluiași articol termenul de contestare se calculează începând cu ziua următoare luării la cunoștință
a răspunsului autorității contractante în sensul că nu urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de
remediere sau, după caz, începând cu ziua următoare împlinirii termenelor legale respectiv a termenului de
transmitere a răspunsului la notificare sau a termenului de adoptare a măsurilor de remediere.
Speta 237. In cazul depunerii unei notificari prealabile la o procedura de achizitie, aceasta trebuie
comunicata/transmisa tuturor ofertantilor participanti la procedura? In ce termen?
Raspuns:
Mentionam ca legislatia in domeniu, respectiv Legea nr. 101/2016, nu prevede obligatia de a transmite tuturor
ofertantilor participanti notificarea prealabila primita si nici publicarea acesteia in SEAP. Totusi, facem
precizarea ca, potrivit art. 6 alin.(6) din Legea nr. 101/2016, in cazul procedurilor care se publica in SEAP,
masurile adoptate de autoritatea contractanta potrivit alin.(5) inainte de data-limita de depunere a solicitarilor
de participare sau, dupa caz, a ofertelor, se comunica, in termen de o zi lucratoare de la adoptare, atat
persoanei care a notificat autoritatea contractanta, cat si celorlalti operatori economici implicati in procedura de
atribuire prin publicarea in SEAP, la alin.(7) al aceluiasi articol fiind prevazut ca, in cazul procedurilor a caror
initiere nu se realizeaza prin publicare in SEAP, masurile adoptate potrivit alin.(5) se comunica in termen de o zi
lucratoare de la adoptare, atat persoanei care a notificat autoritatea contractanta, cat si celorlalti operatori
economici implicati in procedura de atribuire. Comunicarile prevazute la alin. (7) mai sus mentionat se realizeaza
prin orice mijloc de comunicare prevazut de legislatia privind achizitiile publice, legislatia privind achizitiile
sectoriale sau legislatia privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, dupa caz. Autoritatea
contractanta are obligatia de a publica in SEAP in termen de o zi lucratoare contestatia primita, conform art. 16
Speta 207. Consiliere metodologică cu privire la caracterul confidențial al elementelor/informațiilor aferente

ofertelor depuse de către operatorii economici în cadrul procedurilor și accesul la dosarul achiziției publice.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 129 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016 ofertantul elaborează oferta în conformitate cu
prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea
tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de
proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. Astfel, din prevederile sus-citate se desprind următoarele
concluzii: operatorul economic are dreptul de a declara confidențiale doar anumite informații/părți din cadrul
propunerii tehnice și/sau financiare, dar are obligația de a justifica caracterul confidențial al acestora. Totodată,
precizăm că, în conformitate cu art. 70 alin. (1) din Legea 99/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale
prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte
normative care reglementează activitatea autorității contractante, aceasta are obligația de a nu dezvălui
informațiile transmise de operatorii economici indicate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice
sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor. Pe cale de consecință, în masura în care ofertantul în
cauză poate arată fie modul în care dezvăluirea informațiilor cuprinse în documentele pe care le-a precizat ca
fiind confidențiale este de natură a îi prejudicia interesele legitime, fie faptul că respectivele informații sunt
protejate de un drept de proprietate intelectuală sau de secretul comercial, autoritatea contractantă are
obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți. În vederea formulării și motivării
contestației, accesul persoanelor la dosarul achiziției publice se realizează potrivit art. 231 alin. (5) și (6) din
Legea nr. 99/2016. De asemenea, art. 19 alin. (1)–(3) din Legea nr. 101/2016 reglementeză accesul la dosarul
constituit la Consiliu în aceleaşi condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de
judecată, „cu excepția documentelor confidențiale declarate ca atare de ofertanți, întrucât cuprind, fără a se
limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar
prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și
proprietatea intelectuală”.
Speta 160. Consiliere metodologică cu privire la motivele de suspendare a unei proceduri de atribuire sau a
unui lot din cadrul unei proceduri de atribuire aflată/aflat în etapa de evaluare a propunerilor financiare, în
scopul revenirii la etapa de evaluare tehnică a ofertelor, precum și cu privire la existența sau nu a obligației
autorității contractante de a comunica ofertanților aceste motive.
Raspuns:
Acțiunea de suspendare a procedurii de atribuire/a unuia sau mai multor loturi din cadrul unei proceduri de
atribuire a unui contract/acord-cadru de achiziție publică, este reglementată doar de Legea nr. 101/2016, nu și
de Legea nr. 98/2016 și/sau H.G. nr. 395/2016. Astfel, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prevede că
suspendarea procedurii de atribuire este posibilă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei
pagube iminente, la cererea persoanei interesate, cazuri în care Consiliul (C.N.S.C.) poate să dispună prin
încheiere, în termen de 3 zile de la primirea cererii, măsura suspendării procedurii de atribuire sau aplicării
oricărei decizii luate de autoritatea contractantă, până la soluționarea contestației. În situația în care se
formulează plângere împotriva deciziei C.N.S.C. prin care acesta soluționează o contestație depusă în cadrul
procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul, potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 101/2016,
„de a suspenda ducerea ei la îndeplinire și/sau procedura de atribuire” până la comunicarea de către instanță a
hotărârii de soluționare a plângerii. De asemenea, conform art. 33 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în cazuri
temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, instanța poate dispune, la cererea părții
interesate, prin încheiere dată cu citarea părților, suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării
contractului până la soluționarea cauzei, iar încheierea este definitivă. Din cele de mai sus, reiese faptul că
,,motivele” care pot conduce la suspendarea unei proceduri de atribuire de către C.N.S.C. și instanță sunt
„cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea persoanei interesate”, respectiv
formularea unei plângeri împotriva deciziei C.N.S.C., în cazul în care măsura suspendării este luată de
autoritatea contractantă. Totodată, alin. (2) al art. 23 din Legea nr. 101/2016 dispune că „încheierea privind
soluționarea cererii de suspendare poate fi atacată cu plângere la instanța competentă prevăzută la art. 32 alin.
(1), în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare”. Se subînțelege astfel că ,,încheierea privind
soluționarea cererii de suspendare” conține motivele care au condus la suspendarea procedurii de atribuire și
faptul că această încheiere trebuie adusă la cunoștința operatorilor economici implicați în procedura de
atribuire. Precizăm că autoritatea contractantă are obligația, în conformitate cu principiile care stau la baza
atribuirii contractelor de achiziție publică reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, de a informa
toți participanții la procedura de atribuire cu privire la orice măsură luată pe parcursul procedurii de atribuire
care afectează derularea procedurii, inclusiv cu privire la măsura suspendării procedurii și revenirea din starea de
suspendare. Față de considerentele de mai sus, precizăm că măsura suspendării procedurii de atribuire se poate
dispune în condițiile și pentru motivele prevăzute la art. 22 alin. (1), art. 28 alin. (5) și art. 33 alin. (1) din Legea
nr. 101/2016, autoritatea contractantă având obligația de a informa cu privire la aceasta operatorii economici
participanți la procedura de atribuire.
Speta 156. Existența unui posibil conflict de interese în situația în care se va încheia un contract între
proiectantul lucrărilor și executantul lucrărilor, având în vedere că execuția lucrărilor nu a fost atribuită
împreună cu proiectarea, fiind încheiate două contracte distincte.
Raspuns:
Legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr. 98/2016, reglementează modul de
realizare a achizițiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a
concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de
achiziție publică, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție
publică. Totodată, vechea legislație în domeniul achizițiilor publice, respectiv O.U.G. nr. 34/2006, reglementa
regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune de lucrări publice și al
contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum și modalitățile de
soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri. De asemenea,
contractul de achiziție publică este definit de actele normative mai sus menționate ca fiind acel contract cu titlu
oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între una sau mai multe autorități
contractante și unul sau mai mulți operatori economici, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de
produse sau prestarea de servicii (art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea
nr. 98/2016). Prin urmare, în ceea ce privește speța de față, considerăm că un contract încheiat între
proiectantul lucrărilor și executantul acestora nu reprezintă un contract de achiziție publică în sensul
prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice. Totodată, subliniem că regulile de evitare a conflictului
de interese prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice se aplică numai în legătură cu derularea unei
proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică.
Speta 146. O autoritatea contractantă a organizat o procedură simplificată în vederea atribuirii unui acord-
cadru, cu o durată de 33 luni, având ca obiect servicii de telefonie mobilă, valoarea estimată a achiziției
fiind de 266.000 lei, fără TVA. În cadrul procesului de evaluare au fost declarate admisibile și conforme două
oferte respectiv oferta Operatorului de telefonie nr. 1 cu o propunere financiară în valoare de 56.000 lei
fără TVA și oferta Operatorului de telefonie nr. 2 cu o propunere financiară în valoare de 125.000 lei fără
TVA. Potrivit raportului procedurii de atribuire a fost declarată câștigătoare oferta Operatorului de telefonie
nr. 1 cu care a fost încheiat acordul-cadru, însă prețul prevăzut în cadrul acestuia a fost în suma de 266.000
lei, fără TVA, respectiv valoarea estimată a achiziției. În urmare unor verificări efectuate de o instituție cu
atribuții de control s-a emis opinia că valoarea acordului-cadru trebuia să fie 56.000 lei fără TVA. Prin
urmare, trebuie clarificat care este prețul corect care trebuia prevăzut în cadrul acordului-cadru încheiat.
Raspuns:
Acordul-cadru face parte din instrumentele și tehnicile specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică
fiind definit, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, ca acordul încheiat în formă scrisă între una sau
mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea
termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită
perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Conform prevederilor
generale privind finalizarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul
de achiziție publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, astfel cum
este stipulat la art. 143 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Ca urmare, în cazul prezentat, autoritatea
contractantă avea obligația să încheie acordul-cadrul cu Operatorul de telefonie nr. 1 a cărui ofertă a fost
stabilită ca fiind câștigătoare, conform raportului procedurii de atribuire. Potrivit art. 117 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic, acordul-cadru trebuie să
prevadă cel puțin „obligațiile principale pe care operatorul economic și le-a asumat prin ofertă” și „prețul unitar
pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract
atribuit ulterior”. De asemenea, conform prevederilor art. 147 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016, oferta,
respectiv propunerea tehnică și propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare, constituie
anexe, parte integrantă a acordului-cadru încheiat. În concluzie, față de considerentele sus-menționate precizăm
că autoritatea contractantă avea obligația să încheie acordul-cadrul în baza ofertei tehnice și financiare depuse
de Operatorul de telefonie nr. 1, declarată câștigătoare potrivit raportului procedurii de atribuire, iar acordul-
cadru încheiat trebuia să prevadă prețul/prețurile serviciilor de telefonie pe care operatorul economic l-a/le-a
prevăzut în cadrul ofertei.
Speta 122. Referitor la procedura de negociere fără invitație la o procedură concurențială de ofertare
pentru atribuirea unui contract sectorial se solicită consiliere metodologică cu privire la: 1. posibilitatea
organizării acestei proceduri în două etape, similar procedurii de negociere competitivă; 2. posibilitatea
parcurgerii unei singure etape de negociere, fără etapa de selecție/calificare în situația în care la o astfel de
procedură participă un singur ofertant; 3. posibilitatea de a negocia cu singurul ofertant participant la o
astfel de procedură care a depus o ofertă preliminară cu o valoare mai mare decât valoarea estimată
declarată; 4. obligativitatea întocmirii unui raport intermediar la o astfel de procedură.
Raspuns:
Potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare exclusiv în cazurile şi condiţiile
prevăzute la art. 117 din legea anterior menționată. Cu privire la această procedură de atribuire, legislația
privind achizițiile sectoriale prevede doar obligația entității contractante de a verifica întrunirea condiţiilor
prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 şi de a justifica încadrarea în una dintre situaţiile respective, precum
și de a transmite o invitaţie de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire, către unul sau, ori
de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici. Astfel, negocierea fără invitaţie prealabilă la o
procedură concurenţială de ofertare nu implică aceleași reguli obligatoriu de urmat aferente unor proceduri
concurențiale, având în vedere și faptul că acestă procedură nu se derulează prin intermediul SEAP. Prin urmare,
regulile și pașii de derulare a negocierii fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare se
stabilesc de către autoritatea contractantă, aceasta fiind responsabilă pentru modul de atribuire a contractului
de achiziție publică cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile în mod obligatoriu, astfel cum se
prevede la art. 1 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 394/2016. De asemenea, în temeiul art. 1 alin. (1) din HG nr.
394/2016, precizăm că în procesul de realizare a achizițiilor sectoriale orice situație pentru care nu există o
reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale.
Speta 102. Având în vedere că procesul verbal de deschidere/vizualizare a ofertelor întocmit la data-limită
de depunere nu a fost adus la cunoștința participanților la o procedură simplificată online până în prezent,
ofertantul în cauză dorește să știe dacă acest document se aduce la cunoșință participanților prin publicarea
în SEAP.
Raspuns:
Având în vedere că este vorba despre o procedură simplificată online specificăm că din interpretarea prevederilor
art. 58 din H.G. nr. 395/2016, coroborat cu art. 64 din același act normativ, rezultă că, în cadrul procedurilor de
atribuire aplicate integral prin mijloace electronice (procedurile online), ședința de deschidere a ofertelor nu
există ca etapă în desfășurarea acestei proceduri și, pe cale de consecință, comisia de evaluare nu are
posibilitatea de a întocmi un proces-verbal de deschidere a ofertelor. Lipsa ședintei de deschidere ca etapă,
dintr-o procedură desfășurată electronic, își are motivația în faptul că, în cadrul acestui tip de procedură,
ofertele și DUAE sunt transmise numai în format electronic, până la o dată și oră limită de depunere prevazute în
anunțul de participare. Drept consecință, obligația legală de a întocmi un proces-verbal al ședinței de deschidere
există numai pentru procedurile de atribuire offline.
Speta 55. Consiliere metodologică cu privire la pașii/etapele obligatorii de urmat și documentele/mijloacele

probante necesare a se elabora în fiecare pas/etapă, împreună cu termenele de realizare, dacă este cazul, în
vederea inițierii și derulării procedurii de negociere fără publicare prealabilă.
Raspuns:
Precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice stabilește doar condițiile excepționale în care se poate
aplica acest tip de procedură, în speță procedura de negociere fără publicare prealabilă, nu și modul propriu-zis
de aplicare sau anumite termene care trebuie să fie respectate în legătură cu aceasta. Pe de altă parte, fiind
vorba despre atribuirea unui contract de achiziție publică, apreciem că autoritatea contractantă are obligația de
a se documenta și de a parcurge cele 3 (trei) etape distincte prevăzute la art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.
În acest caz, principalele elemente ale etapei de planificare/pregătire a procesului de achiziție publică sunt
reprezentate de identificarea necesității și elaborarea referatului de necesitate, urmate de verificarea întrunirii
condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul
aceluiași articol de lege și justificarea încadrării într-una dintre situațiile respective. În cazul procedurii de
negociere fără publicare prealabilă, cea de doua etapă a procesului de achiziție publică, respectiv cea privind
organizarea procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru începe prin transmiterea unei invitații de
participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către
mai mulți operatori economici și se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru (așa cum rezultă din prevederile art. 94 din H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, indiferent
de valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, modul de organizare a unei proceduri de negociere
fără publicare prealabilă, rămâne la latitudinea fiecărei autorități contractante, cu luarea în considerare a
prevederilor unor acte normative specifice și/sau a unor informații provenind din alte surse, în funcție de
obiectul contractului, pe care autoritatea contractantă are obligația de a le identifica prin mijloace proprii.
Speta 47. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea înlocuirii produsului ofertat inițial de către un
operator economic cu unul similar (sau superior) din punct de vedere tehnic, în condițiile în care procedura
de atribuire, inițiată în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, se află încă în derulare de mai mult de un an și jumătate
și în condițiile în care ofertele depuse în cadrul procedurii respective au fost deja deschise.
Raspuns:
Potrivit art. 236 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, „Procedurilor de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării
în vigoare a prezentei legi li se aplică legea în vigoare la data iniţierii procedurii de atribuire”. Întrucât
procedura de atribuire în speță a fost inițiată în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, aceasta aflându-se încă în
desfășurare, raportându-ne la elementele situației de fapt, facem următoarele precizări cu caracter general
legate de condițiile legale privind înlocuirea unui produs ofertat inițial cu un alt produs similar sau superior
calitativ pe parcursul derulării unei proceduri competitive reglementate de ordonanța de urgență în discuție:
Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligația de a preciza
în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura
ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii
de atribuire, iar ofertantul are obligaţia de a elabora oferta, care cuprinde atât propunerea financiară, cât şi
propunerea tehnică, în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire, astfel cum este stipulat la art.
170 din ordonanța de urgență. Totodată, facem precizarea că specificaţiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini
și în baza cărora operatorii economici își întocmesc propunerile tehnice aferente nu trebuie să facă trimitere
către un anumit producător sau furnizor. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) din O.U.G.
nr.34/2006 este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine,
sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de
fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.
Ulterior datei stabilite pentru depunerea ofertelor, comisia de evaluare are obligația reglementată prin art. 34
din H.G. nr. 925/2006, de a analiza şi de a verifica îndeplinirea criteriilor de calificare, în condițiile în care au
fost solicitate în documentația de atribuire, precum și fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor
tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Așa cum rezultă din
coroborarea prevederile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006 cu cele ale art. 35 și art. 78 din H.G. nr. 925/2006, în
vederea clarificării anumitor nereguli / neconcordanțe constatate în ceea ce privește elementele propunerilor
tehnice/financiare depuse de către ofertanți, comisiei de evaluare îi revine responsabilitatea de a stabili care
sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și
perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora. În acest sens, prin răspunsurile la solicitările de
clarificări ale autorității contractante, ofertanții nu pot aduce modificări conținutului propunerii tehnice sau
după caz, ale propunerii financiare, oferta acestora fiind declarată neconformă (art. 79 alin. (2) și alin. (3) din
H.G. nr. 925/2006). Prin excepție, sunt admise modificări ale conținutului propunerii tehnice sau propunerii
financiare fără ca oferta să fie declarată neconformă în condițiile prevăzute la art. 79 alin. (2) teza a 2-a și art.
80 alin. (2) din H.G. nr. 925/2016. Astfel, cazurile în care sunt permise modificări ale conținutului propunerii
tehnice din cadrul ofertei depuse de către operatorii economici participanți la procedură se identifică pe
parcursul derulării procesului de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare, iar aceste modificări se aduc
de către ofertanți ca răspuns la solicitările de clarificări ale comisiei, fiind încadrate, după caz, fie în categoria
viciilor de formă, fie în categoria unor abateri tehnice minore. Ca atare, având în vedere prevederile legale
enunțate anterior, precum și elementele situației de fapt expuse de dumneavoastră, precizăm că, în cazul în
speță, solicitarea operatorului economic, care a depus ofertă la procedura de atribuire ce se află încă în
desfășurare, în vederea înlocuirii produsului ofertat cu unul similar sau superior din punct de vedere tehnic nu
este permisă de legislația în materie, reprezentând în acest sens o modificare a ofertei, respectiv a propunerii
tehnice prezentate inițial, iar acceptarea de către autoritatea contractantă a respectivei modificări crează un
avantaj evident în favoarea ofertantului în cauză, încălcându-se în acest sens prevederile legale în domeniul
achizițiilor publice. De asemenea, în lumina tuturor aspectelor precizate anterior, subliniem că potrivit art. 2
alin. (4) din H.G. nr. 925/2016, autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.
Speta 11. Consiliere metodologică cu privire la continuarea sau anularea procedurilor demarate în vederea
achiziționării produselor lactate și de panificație conform prevederilor O.U.G. nr. 96/2002, proceduri aflate
la acest moment în perioada de evaluare, având în vedere intrarea în vigoare a O.G. nr. 13/2017, prin care
prevederile O.U.G. nr. 96/2002 au fost abrogate.
Raspuns:
Din analiza actelor normative indicate mai sus, rezultă că: - la nivelul O.G. nr. 13/2017 nu se identifică dispoziții
cu privire la procedurile de atribuire inițiate în baza O.U.G. nr. 96/2002 și aflate în derulare la momentul intrării
în vigoare a O.G. nr. 13/2017; - prevederile art. 2 din O.G. nr. 13/2017 stipulează că: „La propunerea
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se aprobă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanțe, prin hotărâre a Guvernului, Programul pentru școli al României ce va fi
implementat la nivel național în perioada 2017 – 2023 […]”; - proiectul de „Hotărâre pentru aprobarea
Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea
acestuia în anul școlar 2017-2018”, elaborat în aplicarea dispozițiilor art. 2 din O.G. nr. 13/2017, mai sus citat –
conține prevederi cu privire la continuarea procedurilor de atribuire aflate în derulare la data intrării în vigoare a
respectivului act normativ (art. 24 alin. (3) din proiect) - se află deocamdată în consultare publică pe site-ul
M.A.D.R. (din data de 22.08.2017) și în procesul de avizare interinstituțională prevăzut de lege, în vederea
aprobării la nivelul Guvernului; - prevederile art. 5 din O.G. nr. 13/2017 fac referire exclusiv la contractele de
achiziție publică/acordurile-cadru încheiate pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 96/2002 și ale O.U.G. nr.
24/2010; - la art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 13/2017 se prevede că „La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului
prevăzute la art. 2, se abrogă O.U.G. nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru
elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de
stat și private cu program normal de 4 ore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 26
august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările și completările
ulterioare, și O.U.G. nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe
proaspete în școli, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 31 martie 2010, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările și completările ulterioare”. Astfel, având în vedere cele de
mai sus, apreciem că procedurile de atribuire inițiate înainte de intrarea în vigoare a O.G. nr. 13/2017, dar care
nu s-au finalizat prin semnarea contractului de achiziție publică, vor continua și vor fi finalizate, conform legii,
prin semnarea contractului de achiziție publică, deoarece nu am identificat elemente care să conducă la
obligația autorității contractante de a anula procedurile de atribuire în cauză.
13. Elaborarea dosarului achiziției publice
Speta 220. Se emit documente constatatoare pentru contractele ce au ca obiect servicii sociale si alte
servicii atribuite in baza prevederilor art. 101. alin (2) din H.G. nr. 395/2016?
Raspuns:
Potrivit art. 166 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a emite
documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea
obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, la eventualele prejudicii,
pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele decât contractele de servicii de
proiectare, în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului
contract/contract subsecvent. Procedurile de atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016 sunt prevăzute la art.
68 din respectivul act normativ. Din interpretarea prevederilor legale sus-menționate, reiese că obligația de a
emite documente constatatoare pentru contractele de servicii este aplicabilă numai în cazul în care contractul
este atribuit prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire de la art. 68 din Legea nr. 98/2016. Astfel, în
cazul contractelor ce au ca obiect serviciile din Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, autoritățile contractante au
obligația de a emite documente constatatoare dacă valoarea estimată a achiziției respective este egală cu sau
depășește suma de 3.334.050 lei, fără TVA.
Speta 219. In cadrul unei proceduri de atribuire un ofertant declara ca oferta depusa este confidentiala, fara
a aduce justificari in acest sens, iar la solicitarea de acces la dosarul achizitiei publice primita din partea
unui alt ofertant participant la procedura, autoritatea contractanta nu ofera acces la oferta castigatorului pe
motiv ca aceasta este declarata confidentiala de catre ofertantul in cauza. Întrebarea care se pune este ce
poate face ofertantul care a solicitat accesul la dosarul achizitiilor publice in aceasta situatie.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 ofertantul elaborează oferta în conformitate cu
prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea
tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de
proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. Astfel, din prevederile sus-citate se desprind următoarele
concluzii: operatorul economic are dreptul de a declara confidențiale doar anumite informații/părți din cadrul
propunerii tehnice și/sau financiare, dar are obligația de a justifica caracterul confidențial al acestora. Totodată,
precizăm că, în conformitate cu art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale
prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte
normative care reglementează activitatea autorității contractante, aceasta are obligația de a nu dezvălui
informațiile transmise de operatorii economici indicate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice
sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor. Pe cale de consecință, în masura în care ofertantul în
cauză poate arată, fie modul în care dezvăluirea informațiilor cuprinse în documentele pe care le-a precizat ca
fiind confidențiale, este de natură a îi prejudicia interesele legitime, fie faptul că respectivele informații sunt
protejate de un drept de proprietate intelectuală sau de secretul comercial, autoritatea contractantă are
obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți. În ceea ce privește accesul la
dosarul achiziției publice precizăm că acesta se face în conformitate cu art. 217 alin. (5) si (6) din Legea nr.
98/2016. În situația în care unui ofertant i se refuză accesul la ofertele celorlalți ofertanți pe motiv că ofertele
sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, iar autoritatea nu are o
justificare din partea operatorului în cauză și nici nu i-a solicitat clarificări în acest sens, persoana care se
consideră vătămată în drepturile sale, poate face plangere la secția de contencios administrativ a tribunalului în
a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice
conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Speta 176. Consiliere metodologică cu privire la obligația entității contractante de a permite accesul la
informațiile conținute în dosarul de achiziție sectorială și astfel și la cele cuprinse în oferta tehnică și
financiară elaborate de către ofertantul câștigător, în situația în care în oferta tehnică și financiară este
menționat faptul că „Conținutul acestui document este confidențial și este destinat exclusiv autorității
contractante X.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) și art. 231 alineatele (4) și (5) din Legea nr. 99/2016, coroborat cu
prevederile art. 129 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale legislației în
domeniul achizițiilor sectoriale sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori
ale altor acte normative care reglementează activitatea entității contractante, aceasta (entitatea contractantă)
are obligația de a permite accesul solicitanților la informațiile (neconfidențiale/neclasificate/neprotejate de un
drept de proprietate intelectuală, potrivit legii) conținute în dosarul achiziției sectoriale, fără a dezvălui acele
informații pe care ofertantul câștigător le-a indicat și motivat ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau
comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor. Pe cale de consecință, în măsura în care ofertantul
câștigător în cauză motivează, în baza legislației aplicabile, că modul în care dezvăluirea informațiilor cuprinse în
documentele pe care le-a precizat ca fiind confidențiale este de natură a îi prejudicia interesele legitime, sau că
respectivele informații sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală sau de secretul comercial,
entitatea contractantă are obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți.
Speta 171. Consiliere metodologică cu privire la modul de întocmire a documentelor constatatoare, atât în
baza art. 166 din H.G. nr. 395/2016, cât și a art. 971 din H.G. nr. 925/2006 și cu privire la modul de aplicare
al art. 167 alin. (1) lit. g) din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
În ceea ce privește obligația autorității contractante de a emite documente constatatoare, termenele de emitere
și conținutul acestora, art. 166 din H.G. nr. 395/2016 și art. 971 din H.G. nr. 925/2006 conțin prevederi similare.
Astfel, atât în cazul H.G. nr. 925/2006, cât și în cazul H.G. nr. 395/2016, documentele constatatoare trebuie să
conțină informații referitoare la: - îndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat
- neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și, - dacă este cazul, la
eventualele prejudicii. Referitor la utilizarea documentelor constatatoare în procedurile de atribuire, art. 166
din H.G. nr. 395/2016, stabilește la alin. (8), obligația comisiei de evaluare de a analiza, atunci când ia decizia
de respingere a unui candidat/ofertant pe baza unui astfel de document constatator, dacă acesta reflectă
îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Art. 167 alin. (1)
lit. g) din Legea nr. 98/2016 prevede că autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura de
atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, orice operator economic care și-a încălcat în mod
grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract
de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la
încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile. Astfel,
pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire, în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, pe
baza unui document constatator, acesta, indiferent în baza cărui act normativ a fost emis (art. 166 din H.G. nr.
395/2016 sau art. 971 din H.G. nr. 925/2006) trebuie să reflecte că operatorul economic: - fie și-a încălcat în
mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de
achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior - fie și-a încălcat în mod repetat
obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții
sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior și, în același timp, că încălcările săvârșite au
condus: - fie la încetarea anticipată a respectivului contract, - fie la plata de daune-interese - fie la alte
sancțiuni comparabile cu una dintre cele două sus-menționate. Pentru clarificarea modului de interpretare a
incidenței art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 în cazul operatorilor economici cu documente
constatatoare care conțin informații privind aplicarea de penalități conform clauzelor contractuale, precizăm
următoarele: Potrivit art. 171 din Legea nr. 98/2016, care transpune prevederile art. 57 paragraful (6) din
Directiva 2014/24/UE, este permisă acceptarea în procedură a unui operator economic aflat într-una dintre
situațiile de excludere de la art. 167 din aceeași lege, în cazul în care acesta poate furniza dovezi prin care să
arate că a luat măsuri suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, dovezi care se pot referi inclusiv
la efectuarea de plăți sau la asumarea de către operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea
clauze de aplicare a unor penalități pentru încălcarea anumitor obligații, operatorul economic își asumă încă de
la început plata acelor penalități, fără a mai fi nevoie să se dovedească existența unui prejudiciu, în opinia
noastră aplicarea de penalități nu poate fi considerată o sancțiune comparabilă cu „plata de daune-interese” în
sensul art. 167. alin. (1) lit. g) ante-menționat, întrucât în cazul acestora din urmă este nevoie de realizarea unor
demersuri suplimentare în vederea demonstrării existenței unui eventual prejudiciu și recuperării acestuia. Prin
urmare, în opinia noastră, informațiile dintr-un document constatator, privind aplicarea de penalități conform
clauzelor contractuale, nu reflectă îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește includerea în documentele constatatoare a cuantumului penalităților
aplicate conform clauzelor contractuale, considerăm că acest aspect este la aprecierea autorității contractante
întrucât suma respectivă nu dovedește existența unui prejudiciu, după cum am arătat mai sus.
Speta 135. consiliere metodologică privind emiterea de documente constatatoare către un operator
economic care, în derularea contractului de furnizare, a întârziat furnizarea produselor și căruia i-au fost
percepute penalități în acest sens, conform clauzelor contractuale
Raspuns:
Legea nr. 98/2016, operatorul economic trebuie: − fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i
de concesiune, încheiat anterior; − fie să-și fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în
concesiune, încheiat anterior; și, în același timp, respectivele încălcări să fi condus: − fie la încetarea anticipată
a respectivului contract, − fie la plata de daune-interese, − fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele
publice, nu aduce operatorul economic în cauză în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 98/2016, iar în speța de față, odată ce penalitățile au fost plătite/reținute, apreciem că emiterea
unui/unor document(e) constatator(are) negativ(e) nu și-ar găsi justificarea.
14. Modificarea, executarea și încetarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru/contractelor

subsecvente
Speta 768. Pe parcursul derulării unui contract de lucrări încheiat în anul 2011, până la data intrării în
vigoare a Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, autoritatea a încheiat mai multe acte adiționale prin care au fost
suplimentate cantitățile și categoriile de lucrări, valoarea cumulată a acestor suplimentări reprezentând
13,72% din valoarea contractului inițial. După intrarea în vigoare a Instrucțiunii anterior menționate, în data
de 04.05.2016, părțile contractante au convenit efectuarea unor noi modificări prin întocmirea unor Note de
comandă de lucrări suplimentare (NCS) și Note de renunțare (NR), pe care autoritatea contractantă le-a
încadrat în categoria modificărilor nesubstanțiale, care nu au condus la majorarea prețului contractului
inițial, având în vedere că valoarea modificării a fost calculată prin scăderea din valoarea NCS a valorii NR,
rezultând o valoarea negativă. În acest context, se solicită consiliere metodologică privind următoarele
aspecte: 1. dacă valoarea modificărilor contractuale efectuate înainte de intrarea în vigoare a Instrucțiunii
A.N.A.P. nr. 1/2016 trebuiau să fie luate în calculul efectuat conform art. 5 alin. (2) din instrucțiune pentru
a stabili dacă modificarea din data de 04.05.2016 se încadrează în categoria modificărilor substanțiale având
în vedere că valoarea cumulată a modificărilor succesive anterioare depășește pragul de 10%; 2. dacă
valoarea negativă a modificării din data de 04.05.2016 a fost calculată în mod corect prin aplicarea regulii
de diminuare a valorii NCS cu valoarea NR; 3. dacă modificarea din data de 04.05.2016 poate fi încadrată în
categoria modificărilor nesubstanțiale având în vedere că valoarea lucrărilor suplimentare (NCS), luată în
mod individual, a reprezentat 13,07% din valoarea contractului inițial.
Raspuns:
Referitor la prima întrebare, precizăm, în primul rând, că înainte de intrarea în vigoare a Instrucțiunii nr. 1/2016,
ANRMAP (în prezent ANAP) a publicat Notificarea din data de 22 mai 2012 referitoare la Scrisoarea Comisiei
Europene nr. DG MARKT/C3/EP/kr(2012) comunicată ca răspuns la solicitarea instituției noastre referitoare la
ordinele de variație în contractele de lucrări - răspuns care acoperă totodată și clarificări în legătură cu
principiile de bază ce guvernează modificarea contractelor pe durata executării acestora, precum și Notificarea
din data de 02.07.2013 ce conține la secțiunea V. Note generale clarificări în legătură cu modificarea
contractelor pe durata executării acestora. În acest sens, precizăm că atât în cadrul Notificării din data de 22
mai 2012, cât și în cadrul Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016 - art. 5 alin. (2) - se prevede că autoritatea
contractantă va urmări modificările nesubstanțiale succesive care nu au fost clar prevăzute în contractul inițial,
deoarece suma acestora poate conduce la o modificare substanțială a contractului. Prin emiterea Instrucțiunii nr.
1/2016, instituția noastră a dorit să ofere autorităților contractante o abordare unitară în ceea ce privește
situațiile în care se impune modificarea contractului de achiziție publică, în cursul perioadei sale de valabilitate,
venind în sprijinul părților contractante prin interpretări și exemplificări ale unor astfel de situații, rolul acesteia
fiind de a explica legislația primară și secundară și de a clarifica aspectele legate de modul de interpretare a
modificărilor contractuale în perioada de execuție a unui contract de achiziție publică atribuit în conformitate cu
prevederile O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Subliniem că înainte de emiterea
acestei instrucțiuni în aplicarea legislației primare și secundare, autoritatea contractantă își asuma încadrarea
unei modificări contractuale în categoria modificărilor substanțiale/nesubstanțiale, nefiind impusă condiția de
prag valoric, aceasta fiind introdusă prin Instrucțiunea nr. 1/2016 tocmai pentru o abordare unitară în ceea ce
privește situațiile în care devine incidentă modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate. Prin
urmare, considerăm că pentru încadrarea modificării realizate în data de 04.05.2016 în categoria modificărilor
substanțiale sau nesubstanțiale, autoritatea contractantă avea obligația de a lua în considerare valoarea
cumulată a tuturor modificărilor succesive realizate în cadrul contractului, inclusiv cele realizate anterior
apariției Instrucțiunii nr. 1/2016, cu atât mai mult cu cât prevederile art. 5 alin. (2) din Instrucțiune se regăseau
și la nivelul Notificării din data de 22 mai 2012. Referitor la întrebările 2 și 3, precizăm că analiza prin prisma
caracterului de substanțialitate sau nesubstanțialitate al modificărilor efectuate în data de 04.05.2016 și al
încadrării acestora ca fiind, în fapt, o singură modificare contractuală, este în strânsă legătură cu necesitatea,
oportunitatea și circumstanțele specifice respectivelor modificări. Astfel, dacă Nota de comandă suplimentară și
Nota de renunțare din data de 04.05.2016 au avut la bază același proces-verbal/aceeași notă de fundamentare,
iar lucrările suplimentare și cele la care se renunță au fost în strânsă corelație, în sensul că au fost aferente
aceleiași/acelorași categorii de lucrări/procese de construcție din cadrul investiției, se poate considera că
acestea reprezintă în fapt o singură modificare, valoarea acesteia fiind valoarea netă din punct de vedere
monetar. În caz contrar, dacă Nota de comandă suplimentară și Nota de renunțare din data de 04.05.2016 au
avut la bază necesități și circumstanțe diferite, neavând legătură directă, în sensul celor menționate anterior,
considerăm că acestea trebuie interpretate ca două modificări succesive, ce trebuie analizate individual, chiar
dacă au avut loc în aceeași zi. În această ultimă ipoteză, modificarea din data de 04.05.2016 poate fi considerată
substanțială, iar compensarea între NCS și NR nu trebuia să opereze, având în vedere că valoarea individuală a
fiecărei modificări luate separat depășește procentul de 10% din valoarea contractului inițial – prezumându-ne de
situația în care nu au fost stabilite prin deviz/contract cheltuieli diverse și neprevăzute.
Speta 767. În cadrul unui contract de lucrări încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006 a fost prevăzută atât
posibilitatea de ajustare a prețului ca urmare a modificărilor legislative, cât și posibilitatea de ajustare în
baza unei formule de ajustare ce are în componență mai mulți indici printre care și Forța de muncă având ca
sursă indicele „Câștigul salarial mediu brut lunar” comunicat de Institutul Național de Statistică (INS). Având
în vedere că începând cu data de 01.01.2018 au intrat în vigoare prevederile O.U.G. nr. 79/2017 prin care
se transferă o serie de contribuții din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, INS a publicat un
comunicat de presă și a precizat și în Buletinul Statistic Lunar nr. 3/2018 faptul că indicatorul „câștig salarial
mediu brut lunar” produs și diseminat începând cu luna de referință ianuarie 2018 nu mai este comparabil
cu seriile de date anterioare anului 2018. Totodată, INS a precizat că prevederile O.U.G. nr. 79/2017 nu
influențează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câștig salarial mediu net lunar”. În acest context, se
solicită consiliere metodologică privind modalitatea de utilizare a formulei de ajustare a prețului stabilită în
cadrul documentației de atribuire și în contractul de lucrări încheiat având în vedere cele de mai sus,
respectiv posibilitatea de modificare a formulei de ajustarea a prețului prin înlocuirea în cadrul formulei a
indicatorului „Câștig salarial mediu brut lunar” cu indicatorul „Câștig salarial mediu net lunar”.
Raspuns:
Fiind vorba despre un contract de lucrări semnat în luna august 2015, deci în baza vechii legislații în domeniul
achizițiilor publice, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
„Contractele de achiziție publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi
sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”, cu excepția clauzei privind
ajustarea/revizuirea prețului contractului de achiziție publică a cărei aplicare este reglementată de art. VIII alin.
(1) din O.U.G. nr. 107/2017 potrivit căruia „ajustarea prețului contractelor încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006
se realizează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la momentul realizării acesteia”. Astfel, referitor la
modificarea formulei de ajustare prevăzută în contract, precizăm că un act adițional poate fi încheiat numai prin
acordul de voință al ambelor părți contractante și numai dacă actul adițional respectiv implică o modificare
nesubstanțială a contractului inițial. În acest sens, se vor avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr.
1/2016, fiind necesar să se stabilească dacă modificarea vizată este, raportat la circumstanțele specifice ale
contractului, substanțială sau nu, o astfel de delimitare fiind necesară pentru a stabili dacă există posibilitatea
modificării contractului inițial în conformitate cu art. 4 alin. (1) din instrucțiunea menționată, în cazul în care
modificarea este nesubstanțială, în caz contrar, nefiind posibilă o astfel de modificare. Astfel, având în vedere că
Institutul Național de Statistică a comunicat atât prin Buletinul Statistic Lunar nr. 3/2018, cât și printr-un
comunicat publicat în luna iunie 2018, faptul că indicatorul „câștig salarial mediu brut lunar” produs și diseminat
începând cu luna de referință ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului 2018,
precum și faptul că prevederile O.U.G. nr. 79/2017 nu influențează comparabilitatea datelor pentru seriile de
„câștig salarial mediu net lunar”, se va analiza posibilitatea modificării formulei de ajustare prin înlocuirea în
cadrul formulei a indicatorului „câștig salarial mediu brut lunar” cu indicatorul „câștig salarial mediu net lunar”.
În acest sens, apreciem că schimbările legislative din domeniul fiscal care au influențat comparabilitatea datelor
referitoare la indicatorul „câștig salarial mediu brut lunar” cu seriile de date anterioare anului 2018 și, implicit,
modalitatea de utilizare a formulei de ajustare a prețului, reprezintă circumstanțe imprevizibile, independente
de părțile contractante, care nu puteau fi anticipate la momentul inițierii procedurii. Totodată, considerăm că,
strict în această situație specifică, modificarea formulei de ajustare a prețului, prin înlocuirea în cadrul formulei
a indicatorilor în discuție, nu afectează rezultatul procedurii inițiale, deoarece oricare ar fi fost ofertantul
declarat câștigător părțile contractante s-ar fi aflat în aceeași situație, nu extinde în mod considerabil domeniul
contractului și nu schimbă caracterul general al acestuia. Prin urmare, raportând condițiile enumerate la art. 4
alin. (2) și la art. 5 din Instrucțiunea A.N.A.P nr. 1/2016 la situația descrisă, precizăm că o astfel de modificare a
formulei de ajustarea a prețului prin înlocuirea în cadrul formulei a indicatorului „Câștig salarial mediu brut
lunar” cu indicatorul „Câștig salarial mediu net lunar”, indicatori care corespund aceleiași categorii relevante de
cost referitoare la forța de muncă și câștigurile salariale, reprezintă în accepțiunea noastră o modificare
nesubstanțială și, totodată, soluția potrivită pentru a face aplicabilă din nou formula de ajustare a prețului
prevăzută în contract.
Speta 764. Autoritatea contractantă are în derulare un contract, având ca obiect proiectare și execuție
lucrări, finanţat în cadrul unui proiect cu finanţare nerambursabilă. După executarea primei părţi a
contractului, respectiv elaborarea documentației tehnico-economice, a fost constatată necesitatea unor
modificări față de Studiul de fezabilitate, implicând unele lucrări suplimentare și majorarea valorii inițiale a
contractului (inclusiv după anumite compensări de lucrări). În acest context se solicită consiliere
metodologică privind posibilitatea modificării contractului de lucrări în temeiul art. 221 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Precizăm că potrivit dispozițiilor art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016: „(1) Contractele de achiziție
publică/Acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele
situații: […]; b) pentru lucrările, serviciile sau produsele adiționale din partea contractantului inițial, în limita a
maximum 50% din valoarea contractului inițial, care au devenit necesare și nu au fost incluse în procedura de
achiziție inițială, iar schimbarea contractantului: (i) este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum
cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalațiile
existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale; și (ii) ar cauza autorității contractante o creștere
semnificativă a costurilor; […]”. Din interpretarea dispozițiilor legale citate mai sus, reiese că modificările
realizate în baza art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 reprezintă modificări în condiții excepționale,
acestea fiind determinate de imposibilitatea schimbării contractantului inițial. În conformitate cu prevederile
art. 221 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, „schimbarea contractantului este imposibilă atunci când sunt îndeplinite
în mod cumulativ următoarele condiții: a) schimbarea contractantului nu poate fi realizată din motive economice
sau tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau
instalațiile existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziție inițiale; b) schimbarea contractantului ar
cauza autorității contractante dificultăți semnificative sau creșterea semnificativă a costurilor”. Pe lângă aceste
condiții, la analiza încadrării modificării în discuție, trebuie avute în vedere prevederile legale reglementate
prin:  art. 221 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, conform căruia „în cazul în care se efectuează majorarea
prețului contractului prin mai multe modificări succesive conform alin. (1) lit. b) și c), valoarea cumulată a
modificărilor contractului nu va depăși cu mai mult de 50% valoarea contractului inițial”;  art. 221 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „autoritatea contractantă nu are dreptul de a efectua modificări succesive ale
contractului de achiziție publică/acordului-cadru conform alin. (1) lit. b) și c) în scopul eludării aplicării
procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege”;  art. 8 alin. (4) din Instrucțiunea ANAP nr. 3/2017,
conform căruia „în cazul în care, ca urmare a achiziționării de produse/servicii/lucrări suplimentare, se renunță
la anumite produse/servicii/lucrări prevăzute în contractul inițial, acest lucru nu are niciun impact asupra
modului de calcul al pragului de 50%, acesta din urmă raportându-se doar la valoarea celor suplimentare”. În cele
din urmă, se recomandă să fie avute în vedere dispozițiile art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 98/2017, conform
cărora „în cazul modificărilor contractuale operate în baza art. 221 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 98/2016, cu
modificările și completările ulterioare, art. 237 și 238 din Legea nr. 99/2016, respectiv art. 102 și 103 din Legea
nr. 100/2016, autoritățile contractante au obligația de a notifica ANAP, cu 5 zile lucrătoare înainte de realizarea
etapelor de modificare a contractului, transmițând totodată și argumentele care justifică încadrarea în
prevederea legală invocată, precum și de a pune la dispoziția ANAP informațiile și documentele solicitate în
scopul îndeplinirii funcției de control ex ante”. Totodată, precizăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 221
alin. (6) din Legea nr. 98/2016, „autoritățile contractante care modifică un contract de achiziție publică/acord-
cadru în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) au obligația de a publica un anunț în acest sens în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene și la nivel național, cu respectarea formularului-standard stabilit de Comisia
Europeană în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
26 februarie 2014”.
Speta 762. Societatea X, desemnată ofertant câştigător în cadrul unei proceduri de atribuire, a sesizat
autoritatea contractantă, în etapa de contractare, cu privire la o serie de prevederi care sunt interpretate
de acesta ca încălcări ale principiului tratamentului egal, al legislaţiei muncii dar şi ale legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice şi a înaintat acesteia solicitări punctuale de modificare a prevederilor acordului-cadru şi
ale contractului subsecvent. Printre solicitările de modificare se află şi introducerea unei penalităţi pentru
neîncheierea de către autoritatea contractantă a contractului subsecvent cu operatorul economic semnatar
al acordului-cadru De asemenea, au fost sesizate neconcordanţe între prevederile proiectului de acord-cadru
și prevederile proiectului contractului subsecvent dar şi între acestea şi oferta declarată câştigătoare. Având
în vedere refuzul autorităţii contractante de a negocia prevederile acordului-cadru şi a contractului
subsecvent se solicită un punct de vedere cu privire la posibilitatea de a negocia contractul de achiziţie
publică conform prevederilor legale în domeniu.
Raspuns:
Societatea X, desemnată ofertant câştigător în cadrul unei proceduri de atribuire, a sesizat autoritatea
contractantă, în etapa de contractare, cu privire la o serie de prevederi care sunt interpretate de acesta ca
încălcări ale principiului tratamentului egal, al legislaţiei muncii dar şi ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice şi a înaintat acesteia solicitări punctuale de modificare a prevederilor acordului-cadru şi ale contractului
subsecvent. Printre solicitările de modificare se află şi introducerea unei penalităţi pentru neîncheierea de către
autoritatea contractantă a contractului subsecvent cu operatorul economic semnatar al acordului-cadru De
asemenea, au fost sesizate neconcordanţe între prevederile proiectului de acord-cadru și prevederile proiectului
contractului subsecvent dar şi între acestea şi oferta declarată câştigătoare. Având în vedere refuzul autorităţii
contractante de a negocia prevederile acordului-cadru şi a contractului subsecvent se solicită un punct de vedere
cu privire la posibilitatea de a negocia contractul de achiziţie publică conform prevederilor legale în domeniu.
Speta 761. Contractantul a solicitat entităţii contractante, în data de 19.01.2018, iniţierea procedurilor de
modificare a celor trei acorduri-cadru de servicii sectoriale, precum şi a contractelor subsecvente aferente
acestora, ca urmare a modificării cadrului legislativ privind salarizarea care a dus la creşterea costului orar
al forţei de muncă. Entitatea contractantă a respins solicitarea, motivând că, în cadrul documentaţiei de
atribuire şi în acordurile-cadru încheiate, a fost prevăzută o clauză de revizuire conform căreia modificarea
acordurilor–cadru/contractelor subsecvente se poate realiza „numai în măsura în care indicele de inflaţie
comunicat de INS depăşeşte pragul de 5% faţă de luna de referinţă”. Contractantul solicită un punct de
vedere cu privire la posibilitatea modificării acordurilor-cadru şi a contractelor menţionate fără organizarea
unei noi proceduri şi publicarea unui anunţ pentru următoarele situaţii: a) atunci când ajustarea preţului ca
urmare a modificării cadrului legislativ nu a fost prevăzută, anticipat şi clar, prin clauze de revizuire
inserate în contracte; b) atunci când în contracte au fost inserate clauze de revizuire, altele decât cele
pentru care se solicită modificarea, cum este situaţia prezentată.
Raspuns:
Având în vedere că, în cadrul acordurilor-cadru încheiate, au fost stabilite elementele considerate esenţiale
pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum preţul/preţurile tarifar/e unitare prevăzute de
operatorul/operatorii economici în propunerea financiară, conform art. 114 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 115
alin. (1) lit. b) din anexa la H.G. nr. 394/2016, schimbarea cadrului legislativ privind salarizarea care se reflectă
în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul ofertat afectează atât execuţia
acordurilor-cadru, cât şi a contractelor subsecvente aflat în derulare. Ca urmare, în situaţia prezentată, suntem
de opinie că este necesară modificarea prevederilor acordurilor-cadru, dar şi a contractelor subsecvente în
execuţie, în conformitate cu prevederile noii legislaţii în domeniul salarizării. În ceea ce priveşte contractele
subsecvente care nu se află în derulare, acestea se vor atribui în condiţiile acordurilor-cadru modificate. În ceea
ce priveşte temeiul legal al modificării contractuale facem precizarea că la data înaintării către entitatea
contractantă a solicitării de modificare a contractelor în discuţie, respectiv 19.01.2018, modificarea putea fi
operată prin act adiţional, în sensul interpretării şi precizărilor din Notificarea A.N.A.P. nr. 264/05.02.2018
astfel: - în temeiul art. 240 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 99/2016, în situaţia în care modificările legislative nu au
generat modificări ale valorii totale a contractelor încheiate, modificarea fiind tratată ca o modificare
nesubstanţială, sau - în temeiul art. 236 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 30 din anexa la H.G. nr.
394/2016, dacă modificările au generat modificări ale valorii totale a contractelor încheiate, modificarea fiind
tratată ca o ajustare/actualizare a preţului în condiţiile în care, conform celor menţionate, posibilitatea ajustării
preţului a fost prevăzută atât în cadrul documentaţiei de atribuire cât şi în cadrul acordurilor-cadru şi
contractelor sectoriale încheiate. Având în vedere că modificările legislative survenite pe parcursul derulării
contractului au un caracter imprevizibil și obligatoriu, au fost întreprinse demersurile necesare pentru
modificarea cadrului legislativ referitor la posibilitatea de ajustare a prețului contractului ca urmare a
modificărilor legislative, în data de 18.06.2018 fiind publicată în Monitorul Oficial al României nr. 496, Partea I,
Hotărârea de Guvern nr. 419/2018. Conform prevederilor art. IV pct. 28 şi 86 din H.G. nr. 419/2018 sus-
menționată, art. 30 din anexa la H.G. nr. 394/2016 referitor la ajustarea prețului contractului s-a abrogat,
condițiile şi modalitatea de ajustare fiind reglementate de prevederile art. 158 din același act normativ care a
fost modificat şi completat astfel: „(1) În condițiile art. 236 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului,
prețul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a
constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se
reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. (2) Pentru a se
respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în
documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
(3) Entitatea contractantă precizează atât în documentația de atribuire, cât și în contractul de achiziție
sectorială/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa
informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. (4) În
condițiile art. 240 alin. (2) din Lege, ajustarea prețului, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (2) și
(3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile
locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite
locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul
contractului. (...)”. Astfel, conform prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor sectoriale în vigoare la
această dată ajustarea preţului poate fi realizată, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în temeiul
art. 236 din Legea nr. 99/2016 în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat
creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, sau în temeiul art. 240 alin. (2)
din Legea nr. 99/2016 în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile locale
acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale. Se
va avea în vedere că, în conformitate cu prevederile alin. (5) al art. 158 (modificat) din anexa la H.G. nr.
394/2016, preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza
cărora s-a fundamentat preţul contractului iar conform alin. (6) al aceluiaşi articol ajustarea nu trebuie să ducă
la schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza
căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (5). Ca urmare,
având în vedere prevederile legale sus-menţionate, precizăm că, începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr.
419/2018, entitatea contractantă poate realiza direct ajustarea preţului acordurilor-cadru sectoriale (preţurile
unitare) şi a contractelor subsecvente în derulare (preţurile totale) ca urmare a modificărilor legislative, atât în
situaţia în care posibilitatea de ajustare nu a fost prevăzută prin clauze de revizuire clare în cadrul
documentației de atribuire și în cadrul acordurilor-cadru/contractelor subsecvente încheiate, cât şi în situaţia în
care clauzele de revizuire vizează alte cauze care pot genera modificarea acordurilor-cadru/contractelor
subsecvente, posibilitatea de ajustare ca urmare a modificărilor legislative nefiind prevăzută.
Speta 757. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării unui contract de lucrări şi
încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale, respectiv dacă intră sub incidenţa
prevederilor art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, în următorul context: Soluţiile tehnice adoptate în
proiectul tehnic elaborat în cadrul contractului respectă propunerile din studiul de fezabilitate. În perioada
de execuţie a lucrărilor au fost efectuate determinări de capacitate portantă, analize de laborator, studii
geotehnice în detaliu precum şi o expertiză tehnică din care a rezultat necesitatea modificării proiectului
tehnic. Modificarea proiectului tehnic impune întocmirea de note de renunţare (N.R.) şi note de comandă
suplimentară (N.C.S.). În bugetul contractului au fost prevăzute cheltuieli diverse şi neprevăzute.
Raspuns:
Având în vedere că solicitarea înaintată vizează încadrarea unei modificări contractuale în categoria modificărilor
substanţiale sau nesubstanţiale facem precizarea că potrivit art. 1 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017
autoritatea contractantă este cea care stabileşte, înainte de aprobarea şi implementarea modificării condiţiilor
de implementare stabilite prin clauzele iniţiale ale contractului, dacă modificarea avută în vedere este, prin
raportare la circumstanțele specifice ale contractului, o modificare nesubstanţială sau o modificare substanţială.
Pentru încadrarea modificărilor ca modificări nesubstanţiale, autoritatea contractantă va analiza modificările
contractului de lucrări în discuţie prin prisma condiţiilor prevăzute de Legea nr. 98/2016, preluate şi explicitate
de Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, pentru modificările reglementate la art. 221 alin. (1) lit. e) (modificări
nesubstanțiale „adaptări la context practic”) și la art. 221 alin. (1) lit. f) (modificări nesubstanțiale „prag
valoric”). În ceea ce priveşte încadrarea ca modificări nesubstanțiale „adaptări la context practic”, reglementate
la art. 221 alin. (1) lit. e) Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să verifice dacă modificările,
indiferent de valoarea lor, nu sunt considerate substanţiale prin întrunirea uneia din condiţiile prevăzute la art.
221 alin. (7) din lege: „a) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire
iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea
acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire; b) modificarea schimbă echilibrul
economic al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a
fost prevăzut în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru iniţial; c) modificarea extinde în mod considerabil
obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; d) un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial,
în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d).” Pentru încadrarea în condiţia prevăzută la litera a) mai sus
menţionată este necesar să se verifice dacă prin operarea modificărilor se introduc condiţii noi/se modifică
condiţiile impuse prin documentaţia de atribuire atât pentru realizarea proiectării cât şi pentru execuţia lucrării
iar aceste condiţii sunt de natură a afecta rezultatul procedurii de atribuire. Această analiză se va realiza prin
raportare la studiul de fezabilitate şi la alte studii tehnice puse la dispoziţia operatorilor economici, listele pe
categorii de lucrări, personalul solicitat pentru execuţia lucrărilor, cerinţele tehnice/standardele specificate în
caietul de sarcini, prevederile din modelul de contract de lucrări etc. Spre exemplu dacă datele din studiul de
fezabilitate (pe baza cărora era obligatorie elaborarea proiectul tehnic) ar fi fost diferite de cele puse la
dispoziţie operatorilor economici la lansarea procedurii, fiind introduse condiţiile noi (conform situaţiei reale din
teren) rezultate din determinările, analizele de laborator, studiul geotehnic detaliat şi expertiza tehnică
ulterioare, iar aceste condiţii ar fi atras alţi participanţi la procedura de atribuire atunci modificarea se poate
considera substanţială. Referitor la condiţia prevăzută la litera b) subliniem că, în cazul prezentat se va analiza
dacă modificările care vor fi operate aduc un avantaj contractantului care nu se justifică în mod direct prin
schimbarea proiectului tehnic datorate situaţiei reale de pe teren. Spre exemplu, dacă pentru lucrările
suplimentare se schimbă elementele de calcul care au stat la baza fundamentării ofertei financiare depuse
iniţial, rezultând costuri diferite de cele din ofertă pentru aceeaşi categorie de lucrări, în acest caz se poate
considera că se schimbă balanţa economică a respectivului contract în favoarea contractantului într-o manieră
care nu a fost prevăzută inițial. Referitor la condiţia privind extinderea considerabilă a obiectului contractului de
achiziţie se va verifica impactul modificărilor luând în considerare ambele componente ale obiectului
contractului respectiv atât proiectarea cât şi execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare a drumului
judeţean. În ceea ce priveşte încadrarea ca modificări nesubstanțiale „prag valoric” reglementate la art. 221 alin
(1) lit. f) Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii: „(i) valoarea modificării este mai mică decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute
la art. 7 alin. (1); (ii) valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie publică
iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de servicii sau de produse, sau mai mică decât 15% din preţul
contractului de achiziţie publică iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări; (iii) modificarea nu
aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru în baza căruia se atribuie contractul
subsecvent respectiv.” Referitor la valoarea modificării, facem precizarea că aceasta se calculează prin raportare
la valoarea contractului din care a fost scazută valoarea cheltuielilor „diverse şi neprevăzute” şi nu la valoarea
totală a contractului, aşa cum a fost precizată în adresa dumneavoastră. Provizionul pentru „diverse şi
neprevăzute” inclus în preţul total al contractului de achiziţie publică se utilizează pentru decontarea
modificărilor rezultate din aplicarea directă a clauzelor de revizuire ale contractului şi nu pentru modificările
rezultate din modificări ale proiectului tehnic. De asemenea, atragem atenţia că, la calcularea valorii
modificărilor contractuale notele de comandă suplimentară nu se compensează cu notele de renunțare. Ca
urmare, la calcularea valorii modificărilor necesare luând în considerare valorile NCS şi NR raportate separat la
valoarea totală a contractului (din care s-a scăzut valoarea cheltuielilor „diverse şi neprevăzute”) se poate
constata că valoarea modificărilor este mai mare decât 15% din preţul contractului de achiziţie publică iniţial şi,
ca urmare, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru încadrarea ca modificări nesubstanțiale „prag valoric”
reglementate la art. 221 alin. (1) lit. f) Legea nr. 98/2016. Faţă de considerentele mai sus menţionate, apreciem
că numai autoritatea contractantă poate să stabilească, pe baza documentelor existente în dosarul achiziției
publice, dacă modificările care vor fi operate pot afecta condiţiile incluse în procedura inițială de atribuire,
schimbă balanța economică a contractului sau extinde domeniul contractului, determinând astfel dacă
modificarea în cauză este o modificare substanțială sau o modificare nesubstanţială.
Speta 753. O entitate contractantă conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, a încheiat în anul
2014, urmare derulării unei proceduri de licitaţie deschisă, un contract de servicii care are ca obiect Servicii
de reparare şi întreţinere a sistemelor, instalaţiilor şi clădirilor din incinta de securitate a entității
contractante, cu o durată generală de prestare a serviciilor de 48 de luni. Până la nivelul lunii iulie 2018,
contractul a fost executat în procent de cca. 72%. În acest context, se solicită un punct de vedere cu privire
la posibilitatea încheierii unui act adiţional prin care să se extindă durata contractului cu cca. 6 luni, care să
permită executarea şi finalizarea activităţilor din obiectul contractului la care serviciile nu au putut fi
desfăşurate/finalizate din motive obiective, respectiv în ce măsură modificarea este permisă de O.U.G. nr.
34/2006 şi nu reprezintă o modificare substanţială a contractului în sensul Instrucțiunii nr.1/2016, în
condițiile în care această modificare nu va conduce la majorarea prețului inițial al contractului.
Raspuns:
Având în vedere că situația prezentată vizează modificarea unui contract de servicii (sectorial) încheiat în
temeiul O.U.G. nr. 34/2006, precizăm că, potrivit art. 253 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, legislația aplicabilă
„în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea” contractului
de servicii în discuție este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de aplicare/interpretare aferente. Pe de altă parte, la
nivelul legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice aplicabile (O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de aplicare aprobate
prin H.G. nr. 925/2006) nu se regăsesc prevederi speciale pentru modificarea contractelor sectoriale, cu excepţia
posibilităţii de adiţionare a contractului după organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă
a unui anunţ de participare, care rezultă din interpretarea art. 252 din O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, având
în vedere că modificarea contractului în discuţie nu respectă condiţia expres reglementată la art. 5 alin. (1)
Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/02.03.2016, respectiv nu este „aferentă unui contract de servicii sau de lucrări
aferent realizării investiţiilor publice şi/sau lucrărilor de intervenţie asupra acestora”, în speţă nu pot fi invocate
prevederile acestei instrucţiuni pentru încadrarea modificării ca modificare nesubstanţială sau substanţială. În
acest context, suntem de opinie că modificarea contractului de servicii (sectorial) poate fi realizată în
conformitate cu prevederile stipulate de părţi în cadrul contractului încheiat, cu modificările aduse prin actele
adiţionale aferente, cu condiţia respectării principiilor care au stat la baza atribuirii contractului sectorial
reglementate de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, având în vedere specificul contractului sectorial,
a cărui atribuire se realizează prin promovarea unui cadru concurențial, în condiții de transparență și de
tratament egal între operatorii economici participanți la procedura de atribuire, suntem de opinie că modificarea
contractului, în cursul perioadei sale de valabilitate, nu trebuie să afecteze elementele esenţiale prevăzute în
documentaţia de atribuire aferente procedurii iniţiale care au stat la baza elaborării propunerii tehnice şi/sau
financiare şi la stabilirea rezultatului procedurii de atribuire. Totodată, modificarea nu trebuie să schimbe
balanța economică a respectivului contract în favoarea contractantului într-o manieră care nu a fost prevăzută
inițial și nu trebuie să extindă domeniul contractului în mod considerabil. Precizăm de asemenea că autoritatea
contractantă este cea care stabileşte înainte de aprobarea modificării dacă, prin raportare la circumstanțele
specifice ale contractului, modificarea este realizată cu respectarea clauzelor stipulate de părţi în cadrul
contractului dar şi a prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice aplicabile, având în vedere că aceasta
este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului (art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006). Plecând de la
considerentele de mai sus, pentru a determina impactul modificării avute în vedere asupra procedurii de
atribuire iniţiale, se va verifica dacă prelungirea duratei contractului peste durata inițială şi termenul de
execuţie aduse la cunoştinţa potenţialilor ofertanţi prin anunţul de participare/documentaţia de atribuire este de
natură a afecta rezultatul procedurii de atribuire, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare
din documentaţie, luând în considerare durata contractului modificată. Astfel, dacă durata de execuție a
contractului a constituit un element determinat pentru alegerea ofertantului câștigător, fiind factor de evaluare
a ofertelor, suntem de opinie că modificarea prin prelungirea duratei contractului ar conduce la încălcarea
principiilor reglementate de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, aplicabile şi contractelor sectoriale. Cu toate
acestea, analiza privind impactul asupra rezultatului procedurii de atribuire se va face luând în considerare
circumstanțele specifice ale contractului, precum cauzele care au condus la modificările operate, respectiv dacă
prelungirea duratei contractului de achiziţie este datorată acţiunii/inacţiunii autorităţii contractante sau altor
cauze independente de prestatorul de servicii. De asemenea, prelungirea duratei contractului peste durata
prevăzută în anunţul/documentaţia de atribuire trebuie să se realizeze cu respectarea condiţiilor de prelungire
prevăzute în cadrul modelului de contract adus la cunoştinţă potenţialilor participanţi la procedura de atribuire,
dar şi a contractului încheiat. Astfel, în situaţia prezentată, necesitatea prelungirii duratei contractului trebuie
să nu se datoreze unei acţiuni/inacţiuni a prestatorului, durata prelungirii (6 luni) să corespundă duratei
serviciilor care nu au putut fi desfăşurate/finalizate din motive obiective şi să se respecte prevederile
contractuale privind cazurile în care părţile pot conveni prelungirea perioadei de prestare a serviciilor şi/sau
stabilirea unor noi termene. În cazul în care durata contractului este prelungită peste durata prevăzută în
anunţul de participare/documentaţia de atribuire, în alte condiţii decât cele prevăzute în modelul de contract
adus la cunoştinţa potenţialilor participanţi la procedura de atribuire și în cadrul contractului încheiat, durata
prelungirii contractului nu se justifică prin durata serviciilor care nu au putut fi desfăşurate/finalizate din motive
obiective, iar noul termen de execuţie este de natură a afecta rezultatul procedurii de atribuire, suntem de
opinie că modificarea prin prelungirea duratei contractului ar conduce la încălcarea principiilor reglementate de
art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. În ceea ce priveşte condiţia ca modificarea contractului să nu schimbe
balanţa economică a respectivului contract în favoarea contractantului, într-o manieră care nu a fost prevăzută
inițial, subliniem că, în cazul prezentat, deşi este precizat că preţul total al contractului nu va fi afectat, se va
avea în vedere ca modificarea să nu afecteze elementele de calcul care au stat la baza fundamentării ofertei
financiare sau condiţiile din oferta tehnică şi să nu aducă alte avantaje prestatorul urmare prelungirii duratei
contractului. Astfel, în situația prezentată, este necesar ca serviciile care nu au putut fi desfăşurate/finalizate
din motive obiective pe parcursul execuţiei contractului să fie executate în perioada de prelungire a contractului
în condiţiile prevăzute în oferta tehnică şi financiară aferente contractului de servicii, respectiv în conformitate
cu preţurile/cantităţile/resursele/cerinţele tehnice prevăzute în contract. Referitor la condiția ca modificarea
contractului să nu extindă considerabil obiectului contractului de achiziţie, această condiţie se consideră
îndeplinită dacă serviciile care se vor executa în perioada de prelungire a contractului corespund serviciilor care
nu au putut fi desfăşurate/finalizate din motive obiective pe perioada contractului - servicii care sunt cuprinse
deja în obiectul contractului încheiat (fără suplimentări/modificări de servicii). Faţă de considerentele mai sus
menţionate, apreciem că autoritatea contractantă are posibilitatea să încheie un act adiţional prin care să se
extindă durata contractului de servicii, în măsura în care sunt respectate clauzele prevăzute de părți în cadrul
contractului şi nu se aduce atingere principiilor care au stat la baza atribuirii contractului sectorial reglementate
de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, așa cum am arătat mai sus.
Speta 750. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării unui contract de lucrări, atribuit ca
urmare a unei proceduri simplificate, prin încheierea unui act adiţional în temeiul art. 221 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 98/2016. În etapa de execuţie a contractului de lucrări a fost necesară „modificarea
nesubstanţială” a soluţiei tehnice, modificare care necesită majorarea cu 15% a valorii contractului de
execuţie lucrări. Contractarea lucrărilor suplimentare prin act adiţional în temeiul art. 221 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 98/2016 se justifică prin următoarele aspecte: - modificările solicitate nu sunt substanţiale în
sensul art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016; - procedura competitivă nu este viciată, executantul fiind
singurul ofertant cu ofertă admisibilă iar procedura nu a fost contestată; - toate preţurile din lucrările
suplimentare se regăsesc în oferta financiară anexă a contractului de lucrări; - contractul de lucrări prevede
posibilitatea contractării unor cantităţi suplimentare de lucrări pentru categoriile de lucrări ofertate, prin
act adiţional la contractul de lucrări, cu decontarea la preţurile unitare din ofertă şi suplimentarea garanţiei
de bună execuţie.
Raspuns:
În ceea ce privește încadrarea modificării contractuale în categoria modificărilor care nu sunt substanţiale,
prevăzute la art. 221 alin (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, care presupune îndeplinirea condiţiilor stipulate la
alin. (7) din cadrul aceluiaşi articol, facem precizarea că potrivit art. 1 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr.
3/2017 autoritatea contractantă este cea care stabileşte, înainte de aprobarea şi implementarea modificării
condiţiilor de implementare stabilite prin clauzele iniţiale ale contractului dacă modificarea avută în vedere
este, prin raportare la circumstanțele specifice ale contractului, o modificare nesubstanţială sau o modificare
substanţială. Astfel, deşi conform menţiunilor din cadrul prezentării situației de fapt, modificările solicitate nu
sunt considerate substanţiale, astfel cum sunt acestea definite la art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016,
atragem atenţia că pentru a încadra modificarea contractuală ca fiind nesubstanţială autoritatea contractantă
trebuie să verifice să nu fie îndeplinite niciuna din condiţiile stipulate la acest alineat. În primul rând reţinem
spre analiză condiţia prevăzută la art. 221 alin. (7) lit. a) din lege: „a) modificarea introduce condiţii care, dacă
ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial
sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de
atribuire;”. În general, pentru condiţia prevăzută la litera a) mai sus citată, este necesar să se verifice dacă prin
operarea modificărilor se introduc condiţii noi/se modifică condiţiile impuse prin documentaţia de atribuire, iar
aceste condiţii sunt de natură a afecta rezultatul procedurii de atribuire. Pentru situaţia de faţă, s-a reţinut că
lucrările suplimentare au devenit necesare ca urmare a modificării soluţiei tehnice, fiind precizat că procedura
de atribuire nu a fost viciată deoarece executantul declarat câştigător a fost singurul ofertant cu ofertă
admisibilă iar procedura nu a fost contestată. În contextul modificării soluţiei tehnice şi având în vedere că
procedura de atribuire a contractului de lucrări a fost o procedură simplificată, suntem de opinie că este necesar
ca autoritatea contractantă să verifice atât impactul creşterii valorii contractului de lucrări (majorarea cu 15% a
valorii contractului de execuţie lucrări) asupra tipului de procedură aleasă pentru atribuirea contractului, şi
indirect asupra gradului de participare la procedură, dar şi dacă prevederea noilor condiţii tehnice în cadrul
documentaţiei de atribuire ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire. Ca urmare, condiţia prevăzută
la art. 221 alin. (7) lit. a) nu se consideră îndeplinită în măsura în care modificarea soluţiei tehnice şi/sau
majorarea valorii contractului de lucrări nu ar fi afectat alegerea procedurii de atribuire dar şi rezultatul
acesteia, respectiv dacă nu ar fi permis selecţia şi acceptarea unei alte oferte decât cea iniţială sau ar fi atras şi
alţi participanţi la procedura de atribuire. Referitor la condiţia prevăzută la art. 221 alin. (7) lit. b) din lege, în
speţa de faţă s-a reţinut că toate preţurile din lucrările suplimentare se regăsesc în oferta financiară, iar
contractul de lucrări prevede posibilitatea contractării unor cantităţi suplimentare de lucrări pentru categoriile
de lucrări ofertate, ca urmare condiţia nu se consideră îndeplinită dacă modificarea soluţiei tehnice nu aduce
alte avantaje contractantului care nu au fost prevăzute iniţial. În ceea ce priveşte prevederea unor clauze privind
contractarea unor cantităţi suplimentare cu decontarea la preţurile unitare din ofertă, precizăm că, deşi
contractul de lucrări conţine clauze de revizuire a preţului, în cazul de faţă diferenţele de cantităţi nu sunt
rezultatul unor remăsurători în vederea adaptării la situaţia din teren, lucrările suplimentare fiind datorate
schimbării soluţiei tehnice. Astfel, modificarea nu poate fi operată ca urmare a aplicării directe a prevederilor
contractului în temeiul art. 221 alin (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, fiind necesară analiza ei ca modificare a
contractului de achiziţie. Referitor la condiţia prevăzută la art. 221 alin. (7) lit. c) din lege, în speța de față
această condiţie nu se consideră îndeplinită în măsura în care modificarea soluţiei tehnice nu a avut un impact
asupra obiectului contractului de achiziţie de lucrări. În ceea ce priveşte posibilitatea încheierii unui act
adiţional la contractul de lucrări, precizăm că, în măsura în care modificarea în cauză este încadrată ca
modificare nesubstanţială, conform precizărilor de mai sus, iar contractarea lucrărilor suplimentare presupune
atât modificarea cantităţilor prevăzute în contractul iniţial, dar şi valoarea totală a contractului, în opinia
noastră modificarea poate fi realizată prin încheierea unui act adiţional. În ceea ce priveşte posibilitatea
încadrării modificării la art. 221 alin (1) lit. f) Legea nr. 98/2016, suntem de opinie că aceste prevederi nu sunt
incidente în situaţia prezentată, având în vedere că nu este întrunită condiţia de la pct. (ii) al articolului în
cauză, care stiputează expres că valoarea modificării trebuie să fie „mai mică decât 15% din preţul contractului
de achiziţie publică iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări”. Faţă de considerentele mai sus
menţionate, apreciem că numai autoritatea contractantă poate să stabilească, pe baza documentelor existente în
dosarul achiziției publice, dacă modificările care vor fi operate pot afecta condiţiile incluse în procedura inițială
de atribuire, pot schimba balanța economică a contractului sau extinde domeniul contractului, determinând
astfel dacă modificarea în cauză este o modificare nesubstanţială în conformitate cu prevederile art. 221 alin (1)
lit. e) coroborat cu alin. (7) din Legea nr. 98/2016.
Speta 744. Contractul de achiziție publică încheiat în anul 2015, având ca obiect prestarea serviciilor de
asistență tehnică pentru managementul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul
X”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013, Axa prioritară 2, a fost încheiat în
temeiul O.U.G. nr. 34/2006, procedura de atribuire aplicată fiind licitație restrânsă, iar durata inițială a
respectivului contract a fost prelungită până în anul 2019. În prezent, prestatorul solicită suplimentarea
resurselor financiare, invocând că data estimată inițial pentru finalizarea contractului a fost finalul 2015 și
că în tot acest interval de timp a fost nevoit să actualizeze întreaga documentație de atribuire ca urmare a
modificărilor intervenite (nr. de locuitori, cantități de deșeuri generate, legislație aplicabilă), la cererea
Autorității de Management. Raportat la prevederile contractuale, potrivit cărora contractul de asistență
tehnică de management produce efecte de la data semnării și până la aprobarea Raportului final al
proiectului de către autoritatea de management, respectiv „în condițiile în care, din motive obiective,
perioada de implementare a proiectului se va prelungi pe baza unui Act adițional încheiat cu Autoritatea
Contractantă, contractul de servicii va fi prelungit în mod automat cu același număr de luni, fără modificarea
valorii acestuia”, autoritatea este de părere că modificarea solicitată de prestator intră în categoria
modificărilor substanțiale, ceea ce implică organizării unei noi proceduri de atribuire. Prin urmare, se
solicită consiliere metodologică privind legalitatea/posibilitatea suplimentării serviciilor puse la dispoziție de
prestator și implicit a valorii contractului, prin aplicarea unei proceduri de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 sau realizarea unei
achiziții directe, după caz, ținând cont că procedura inițială a fost licitație restrânsă.
Raspuns:
Modificarea contractului de achiziție publică, în cursul perioadei sale de valabilitate, încheiat în temeiul O.U.G.
nr. 34/2006 este posibilă cu condiția ca respectiva modificare să nu conducă la anularea/diminuarea avantajelor
pe baza cărora o ofertă a fost desemnată câștigătoare, aspect ce poate fi stabilit de către autoritatea
contractantă pe baza documentelor existente în dosarul achiziției publice. În acest sens, autoritatea contractantă
trebuie să verifice, în primul rând, dacă modificarea avută în vedere ar fi determinat ca și alți operatori
economici să fi fost interesați de procedura de atribuire, existând posibilitatea efectivă de a beneficia de o
ofertă mai avantajoasă. Totodată, autoritatea contractantă trebuie să țină cont că modificarea contractului de
achiziție publică nu trebuie să schimbe balanța economică a respectivului contract în favoarea contractantului
într-o manieră care nu a fost prevăzută inițial și nu trebuie să extindă domeniul contractului în mod considerabil.
Astfel, este considerată modificare nesubstanțială a unui contract de achiziție publică de servicii (altele decât
cele aferente realizării investițiilor publice și/sau a lucrărilor de intervenție asupra acestora, pentru care
Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2016 stabilește condiții specifice suplimentare) încheiat în temeiul O.U.G. nr.
34/2006, atunci când, în mod cumulativ: a) modificarea nu introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în
procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor selectați inițial sau alegerea
unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori economici la
procedură; b) modificarea nu schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului într-o
manieră care nu a fost prevăzută în contractul inițial; c) modificarea nu extinde domeniul contractului în mod
considerabil. Raportat la informațiile pe care le deținem, precizăm că împărtășim opinia autorității contractante
potrivit căreia modificarea solicitată de prestator intră în categoria modificărilor substanțiale, întrucât acest tip
de modificare afectează condițiile inițiale ale achiziției astfel cum au fost prevăzute în documentația de
atribuire, în sensul că inițial au fost aduse la cunoștința celor interesați de participarea la procedură prevederi
exprese privind prelungirea duratei contractului de servicii fără modificarea valorii acestuia. Ca atare, se poate
prezuma că includerea, de la bun început, în cadrul documentației de atribuire a posibilității de a suplimenta
valoarea contractului ar fi atras și alți operatori economici în vederea depunerii de candidaturi. În legătură cu
posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul
art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, menționăm că nu identificăm circumstanțele cu caracter imprevizibil care
au determinat apariția necesității de a suplimenta serviciile puse la dispoziție de prestator și implicit valoarea
contractului în discuție. În acest sens, vă reamintim că anterior inițierii unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea
condițiilor specifice stabilite de lege, în cazul de față art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. În cele din urmă,
referitor la posibilitatea realizării unei achiziții directe în condițiile date, menționăm că această variantă trebuie
exclusă, deoarece dacă într-adevăr serviciile suplimentare/adiționale care nu au fost incluse în contractul inițial
sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia, atunci vorbim despre aceeași necesitate, iar valoarea
serviciilor contractate inițial cumulată cu cea serviciilor pe care autoritatea contractantă dorește să le
achiziționeze în prezent depășește pragul valoric care permite realizarea unei achiziții directe.
Speta 740. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea continuării derulării unui contract cu ceilalți
membrii rămași în asociere, în situația în care pe parcursul derulării unui contract de achiziție publică de
execuție lucrări încheiat, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, între o autoritate contractantă și o asociere
alcătuită din 3 operatori economici, liderul asocierii a intrat în faliment.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice în vigoare la momentul respectiv nu acoperea și aspectele legate de
derularea contractelor, ulterior semnării și intrării în vigoare a acestora şi nici nu acţiona asupra practicilor
comerciale. Atribuirea unui contract de achiziţie publică în conformitate cu O.U.G nr. 34/2006, se realiza prin
promovarea unui cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici participanţi la
procedura de atribuire. În acelaşi timp, contractul de achiziţie publică se încheia în baza regulilor şi cerinţelor
solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii, reguli şi cerinţe cărora li s-a făcut publicitate tocmai
în scopul respectării principiilor anterior menţionate, respectiv principiul promovării liberei concurenţe şi cel al
garantării tratamentului egal. În cazul asocierii operatorilor economici, conform art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006,
aceasta presupune faptul că doi sau mai mulți operatori economici se învoiesc să pună ceva în comun în scopul
desfăşurării unei activităţi comerciale sau în scopul săvârşirii unei sau unor operaţiuni comerciale, urmând ca
fiecare dintre părţi să participe la beneficiile şi pierderile activităţii sau operaţiunii propuse. Așadar, atunci când
mai mulţi furnizori, prestatori sau executanți se asociază cu scopul de a depune ofertă/candidatură comună,
aceştia îşi asumă în mod solidar obligaţia pentru respectiva ofertă şi răspund împreună pentru orice consecinţe
ale viitorului contract de achiziţie publică. Având în vedere prezentarea situației de fapt, conform căreia unul
dintre membrii asocierii a intrat în faliment, apreciem că derularea în continuare a contractului în cauză este
posibilă doar cu condiția ca autoritatea contractantă să verifice dacă asociații rămași în asociere au capacitatea
de a derula contractul de achiziție publică în aceleași condiții ca și asocierea desemnată câștigătoare și
semnatară a contractului de achiziție publică (nu intervin niciun fel de modificări ale conţinutului propunerii
tehnice şi a celei financiare iar criteriile de calificare sau alte cerinţe specifice solicitate în cadrul documentaţiei
de atribuire pot fi îndeplinite de acești membri), urmând ca aspectele ce ţin de răspunderea comună ce derivă
din asociere să fie reglate între asociați.
Speta 734. Autoritatea contractantă a încheiat un acord-cadru cu o durata de 24 luni având ca obiect lucrări
de reparații și întreținere echipamente şi mobilier urban. Pe parcursul executării primului contract
subsecvent contractantul a sesizat autoritatea contractantă în legătură cu o serie de probleme care nu fac
obiectul acordului-cadru în discuție. În acest context, autoritatea contractantă solicită consiliere
metodologică privind posibilitatea modificării acordului-cadru fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire raportat la următoarele aspecte: - „caracterul imprevizibil al defectării echipamentelor şi
mobilierului urban”; - necesitatea de a repune în funcțiune respectivele echipamente; - modificarea nu
afectează caracterul general al contractului; - creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului
de achiziție publică/acordului-cadru inițial.
Raspuns:
Pentru început precizăm că, deşi autoritatea contractantă are în vedere modificarea acordului-cadru în temeiul
art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, adresa înaintată nu poate fi considerată o notificare în sensul art.
21 alin. (1) din O.U.G. nr. 98/2017, întrucât nu conține toate informațiile prevăzute în Anexa nr. 1.2 la Normele
metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 98/2017, aprobate prin H.G. nr. 419/2018. În continuare,
precizăm că potrivit dispozițiilor art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016: „(1) Contractele de achiziție
publică/Acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele
situații: […] c) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: (i) modificarea a devenit
necesară în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut
să le prevadă; (ii) modificarea nu afectează caracterul general al contractului; (iii) creșterea prețului nu
depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial; […]”. Modificările realizate
în temeiul art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 reprezintă modificări în condiții excepționale, acestea
fiind generate de apariția unor „circumstanțe imprevizibile pentru o autoritate contractantă diligentă”, care
determină necesitatea achiziției unor cantități suplimentare de produse/servicii/lucrări fără de care nu este
posibilă îndeplinirea obiectului contractului, cu respectarea indicatorilor de performanță prevăzuți de caietul de
sarcini. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, încadrarea în această
excepție presupune demonstrarea caracterului de „imprevizibilitate” al modificării, respectiv îndeplinirea
următoarelor condiții cumulative: „a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o
autoritate/entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă prin realizarea, în
condițiile impuse de lege, reglementările și normativele în vigoare, a tuturor studiilor și analizelor care se
impuneau în vederea identificării necesităților reale ale autorității/entității contractante, anterior atribuirii
contractului inițial, astfel încât constatarea acestora ar fi fost posibilă, în mod obiectiv, doar după începerea
derulării contractului respectiv; b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului; c) creșterea
prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial, în cazul
contractelor ce se supun dispozițiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare”. În privința
condiției privind creșterea prețului (în sensul că nu trebuie să depășească 50% din valoarea contractului de
achiziție publică/acordului-cadru inițial), menționăm că în cazul în care au mai fost sau vor mai urma modificări
de acest fel (în temeiul art. 221 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 98/2016), procentul de 50% se raportează la
valoarea cumulată a modificărilor (a se vedea dispozițiile art. art. 221 alin. (4) din legea menționată anterior).
De asemenea, dorim să subliniem că autoritatea contractantă nu are dreptul de a efectua modificări succesive
ale contractului de achiziție publică/acordului-cadru conform art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 în
scopul eludării aplicării procedurilor de atribuire prevăzute de respectiva lege. Referitor la celelalte două
condiții a căror îndeplinire trebuie analizată de către autoritatea contractantă, apreciem să se impune să țineți
cont de prevederile legale reglementate prin: - art. 221 alin. (11) din Legea nr. 98/2016, conform căruia „(…)
prin natură generală a contractului se înțelege obiectivele principale urmărite de autoritatea contractantă la
realizarea achiziției inițiale, obiectul principal al contractului și drepturile și obligațiile principale ale
contractului, inclusiv principalele cerințe de calitate și performanță”;  art. 9 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P.
nr. 3/2017, potrivit căruia „în sensul legislației în domeniul achizițiilor publice, circumstanțele imprevizibile
prevăzute la alin. (1) pot fi asimilate fie evenimentelor/împrejurărilor absolut extreme și absolut invincibile (în
sensul că la nivelul actual al științei ele reprezintă pentru oricine o forță de nebiruit), fie
evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice culpă a autorității/entității contractante și care nu pot fi
prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către autoritatea/entitatea contractantă, până la data semnării
contractului inițial”;  art. 9 alin. (3) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, conform căruia „lucrările sau
serviciile suplimentare/adiționale generate de <<circumstanțe imprevizibile>> pot fi lucrări/servicii care devin
necesare, prin producerea de evenimente sau circumstanțe care: a) nu existau înaintea momentului depunerii
ofertelor, stabilit prin anunțul de participare/simplificat; b) nu au putut fi identificate și incluse în scopul
contractului inițial, cu toate că dispozițiile aplicabile au fost respectate (înțelegând prin aceasta că
neidentificarea sau neincluderea în scopul inițial nu este generată de lipsa de experiență sau lipsa de cunoștințe
de specialitate), fiind aplicate toate normativele tehnice și cunoștințele legate de previziune cerute a fi aplicate
în situația în cauză”; - art. 107 alin. (2) lit. b) și c) din H.G. nr. 395/2016, din care rezultă că autoritatea
contractantă nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de
tipuri sau natură diferite unele față de altele și nici de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații
de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru. De asemenea, se vor avea în vedere dispozițiile art. 21
alin. (1) din O.U.G. nr. 98/2017, conform cărora „în cazul modificărilor contractuale operate în baza art. 221
alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, art. 237 și 238 din Legea nr.
99/2016, respectiv art. 102 și 103 din Legea nr. 100/2016, autoritățile contractante au obligația de a notifica
ANAP, cu 5 zile lucrătoare înainte de realizarea etapelor de modificare a contractului, transmițând totodată și
argumentele care justifică încadrarea în prevederea legală invocată, precum și de a pune la dispoziția ANAP
informațiile și documentele solicitate în scopul îndeplinirii funcției de control ex ante”. Totodată, în
conformitate cu dispozițiile art. 221 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, „autoritățile contractante care modifică un
contract de achiziție publică/acord-cadru în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) au obligația de a publica un
anunț în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și la nivel național, cu respectarea formularului-
standard stabilit de Comisia Europeană în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 26 februarie 2014”. În subsidiar, precizăm că în ipoteza în care autoritatea
contractantă constată că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016, aceasta are în continuare dreptul de a analiza dacă modificarea acordului-cadru în condițiile
descrise poate fi încadrată în celelalte cazuri prevăzute de articolul în discuție, cu mențiunea că orice modificare
a unui contract de achiziție publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate, altfel decât în
cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 legea sus-menționată, se realizează prin organizarea unei noi proceduri
de atribuire, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.
Speta 729. Entitatea contractantă are încheiat, în condițiile Legii nr. 99/2016, un acord-cadru de prestări
servicii în valoare de 1.000.000 lei iar în execuția acestuia 2 contracte subsecvente în valoare totală de
800.000 lei şi solicită emiterea unei opinii cu privire la interpretarea prevederilor art. 241 din Legea nr.
99/2016 raportat la noile modificări legislative impuse de O.U.G. nr. 45/2018.
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 241 din Legea nr. 99/2016, astfel cum a fost modificat prin prevederile O.U.G. nr.
45/2018, entitatea contractantă are dreptul de a modifica contractele sectoriale și acordurile-cadru, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) valoarea modificării este mai mică decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 12 alin. (1); b)
valoarea modificării este mai mică de 10% din preţul iniţial al contractului sectorial de servicii sau de produse sau
mai mică de 15% din preţul contractului sectorial de lucrări”. Prin această modificare, legiuitorul a avut în vedere
excluderea modificărilor valorice ale acordului-cadru, generate de modificări/suplimentări cantitative, din
categoria modificărilor contractuale reglementate de art. 241 alin (1) din Legea nr. 99/2016, pentru a se asigura
corelarea exactă cu prevederile art. 89 alin. (2) din Directiva 2014/25/UE. În acest context, având în vedere că
documentația de atribuire conține un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților
minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților
minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie
atribuite pe durata acordului-cadru, subliniem faptul că aceste cantități minime și maxime pe care entitatea
necesitățile efective ale entității contractante. Pe cale de consecință, coroborând prevederile art. 22 alin. (8) lit.
f) cu cele ale art. 114 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 394/2016, apreciem că entitatea contractantă are dreptul de
a încheia contracte subsecvente pentru o cantitate suplimentară celei maxime prevăzute în acordul-cadru, ori de
câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările ce fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu
condiția ca valoarea cumulată a tuturor acestor contracte să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale
legii care instituie obligații ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Speta 724. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de înlocuire a contractelor subsecvente

acordului-cadru cu note de comandă transmise prestatorului, în condițiile în care acordul-cadru conține
informații și clauze exprese referitoare la atribuirea serviciilor ce fac obiectul acordului-cadru prin
încheierea de contracte subsecvente.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține nicio prevedere expresă referitoare la achiziționarea pe
bază de comandă a produselor/serviciilor/lucrărilor ce constituie obiectul unui acord-cadru. În acest sens,
prevederile art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 instituie expres noțiunea de contracte care se atribuie în
executarea unui acord-cadru. Potrivit Codului Civil, contractul reprezintă un acord de voință realizat între
autoritatea contractantă și contractant, un act juridic bilateral, sinalagmatic, în care cele două părți stabilesc
care este întinderea drepturilor și obligațiilor pe care și le asumă. Acesta trebuie să respecte atât limitele impuse
de legislație, cât și cerințele prevăzute în documentația de atribuire. Astfel, atât acordul-cadru cât și contractul
subsecvent conțin clauze care stabilesc întinderea raporturilor juridice dintre parți, în sensul că acestea conțin
atât drepturile și obligațiile contractanților, termene, garanții pentru neîndeplinirea obligațiilor, sancțiuni,
modalitatea de încetare a raporturilor juridice, într-un cuvânt noțiuni juridice. Prin urmare, în măsura în care
atât nota de comandă transmisă de autoritatea contractantă către operatorul economic cu care a încheiat
acordul-cadru, cât și acceptul operatorului economic, îndeplinesc toate condițiile de formă prevăzute de
legislația în materie și dacă din circumstanțe rezultă că cele două acte reprezintă voința părților, această notă
de comandă poate fi asimilată unui acord contractual. Pe cale de consecință, apreciem că utilizarea unei
comenzi ferme în care sunt menționate toate prevederile contractului subsecvent, conform documentației de
atribuire a acordului-cadru, ca formă de atribuire a contractelor subsecvente nu reprezintă o încălcare a
dispozițiilor legale din domeniul achizițiilor publice. Pe de altă parte însă, având în vedere că, în situația de față,
acordul-cadru conține informații și clauze exprese referitoare la atribuirea serviciilor ce fac obiectul acordului-
cadru prin încheierea de contracte subsecvente și nu în baza unor note de comandă, considerăm că pentru a
putea fi posibilă realizarea achizițiilor ce fac obiectul acordului-cadru în baza unor comenzi ferme și a unor
înscrisuri doveditoare care vor ține loc de contracte subsecvente, este necesară amendarea acordului-cadru. În
acest sens, precizăm că orice modificare a unui contract/acord-cadru încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, se realizează numai în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 din
legea în discuție. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 221 alin. (1) lit. e) coroborat cu alin. (7) din
Legea nr. 98/2016, apreciem că modificarea clauzelor în discuție, referitoare la modalitatea de atribuire a
serviciilor ce fac obiectul acordului-cadru pe parcursul derulării acestuia, implică în fapt o modificare
nesubstanțială a contractului inițial, părțile contractante putând încheia, în opinia noastră, un act adițional de
modificare a acestor clauze.
Speta 721. O autoritate contractantă a încheiat un acord-cadru având ca obiect servicii de mentenanță
(preventivă, evolutivă, corectivă, adaptivă) și servicii de suport tehnic. În cadrul fișei de date s-a stabilit că
pe durata acordului-cadru de 4 ani se vor încheia mai multe contracte subsecvente, calendarul de atribuire a
acestora fiind de regulă anual, iar în funcție de necesitățile apărute, fără a depăși cantitățile maxime
estimate pentru acordul-cadru, se pot încheia contracte subsecvente semestrial sau trimestrial. Totodată, la
nivelul caietului de sarcini s-a prevăzut că „În cazul în care apare necesitatea efectuării unor activități de
mentenanță suplimentare, altele decât cele stabilite pentru contractul subsecvent aflat în derulare, se va
încheia un alt contract subsecvent pentru realizarea acestora”. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea încheierii și derulării unui contract subsecvent în paralel cu alt
contract subsecvent încheiat anterior, în situația în care nu s-au consumat serviciile aferente primului
contract subsecvent, precum și cu privire la posibilitatea încheierii celui de-al doilea contract subsecvent
doar pentru un singur tip de serviciu de mentenanță (ex.: evolutivă) din cele prevăzute în cadrul acordul-
cadru.
Raspuns:
Precizăm că acordul-cadru a apărut din nevoia de a acoperi acele situaţii specifice pe care le întâmpină
autorităţile contractante, cum ar fi: din cauza obiectului contractului autoritatea se află în imposibilitatea de a
estima cantităţile totale ce urmează a fi achiziţionate; atunci când produsele, serviciile sau lucrările au caracter
de regularitate în desfăşurarea activităţii acesteia sau/şi nu poate fi identificată incidenţa acestora;
neidentificarea surselor de finanţare sau nealocarea prin buget a fondurilor necesare pentru angajarea
cheltuielilor pe care le presupun anumite contracte, etc. Contractul subsecvent este acel contract ce decurge ca
urmare a încheierii, de către autoritatea contractantă, a unui acord-cadru, în condiţiile reglementate de Legea
nr. 98/2016. În urma încheierii unui acord-cadru pot exista unul sau mai multe contracte subsecvente încheiate
de autoritatea contractantă cu operatorii economici semnatari. În conformitate cu art. 108 alin. (1) lit. b) din
H.G. nr. 395/2016, una dintre obligațiile principale pe care autoritatea contractantă trebuie să și le asume, prin
încheierea unui acord-cadru, faţă de operatorul/operatorii economici care sunt parte a acestui acord, este de a
atribui contracte operatorului/operatorilor economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenţionează să
achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând
condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia. Astfel, având în vedere caracterul flexibil al acestei
modalităţi speciale de atribuire a unui contract de achiziţie publică și ținând cont de faptul că autoritatea
contractantă are posibilitatea de a încheia mai multe contracte, astfel cum prevede articolul de lege sus-
menționat, apreciem că încheierea celui de-al doilea contract subsecvent doar pentru un singur tip de serviciu de
mentenanță din cele prevăzute în cadrul acordului-cadru, precum și încheierea și derularea celui de-al doilea
contract subsecvent având ca obiect servicii de mentenanță evolutivă (altele decât cele din primul contract
subsecvent ) în paralel cu contractul subsecvent nr. 1, nu excedează prevederilor legale incidente.
Speta 720. O autoritate contractantă a încheiat un acord-cadru având ca obiect servicii de mentenanță
(preventivă, evolutivă, corectivă, adaptivă) și servicii de suport tehnic. Astfel, dacă în cadrul contractului
subsecvent nr. 1 se vor presta toate tipurile de servicii de mentenanță (preventivă, evolutivă, corectivă,
adaptivă) și servicii de suport tehnic prevăzute în acordul-cadru, iar în contractele subsecvente nr. 2, 3 și 4
există posibilitatea de a nu fi solicitate să fie prestate toate serviciile, situația în cauză se subscrie noțiunilor
de contracte subsecvente ce au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru sau
contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele de altele prevăzute la art. 107 alin. (2) lit. b) și c)
din H.G. nr. 395/2016?
Raspuns:
Subliniem că încheierea unui acord-cadru nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv serviciile ce
fac obiectul acestuia, ci îi conferă dreptul de a încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei
necesități cuantificabile (servicii necesare la un moment dat, cantități exacte, etc), fără a mai organiza altă
procedură de atribuire. Acest lucru, precum și caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi
atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt, principalele deosebiri între contractul de achiziție publică
și acordul-cadru. Astfel, referitor la exemplu prezentat, considerăm că achiziționarea prin contractele
subsecvente 2, 3 și 4 doar a anumitor servicii ce fac obiectul acordului-cadru, nu se subscrie noțiunii de contracte
subsecvente ce au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru întrucât obiectul
contractelor subsecvente este același cu cel al acordului-cadru, în speță servicii de mentenanță și servicii de
suport tehnic și nici noțiunii de contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele de altele prevăzute la
art. 107 alin. (2) lit. b) și c) din H.G. nr. 395/2016, întrucât atât primul contract subsecvent cât și următoarele
au ca obiect servicii de mentenanță și servicii de suport tehnic, care corespund aceluiași scop al autorității
contractante.
Speta 716. Autoritatea contractantă are în derulare 6 acorduri-cadru încheiate, în temeiul Legii nr. 98/2016
cu 3 operatori economici, fără reluarea competiției, având ca obiect proiectare si execuție lucrări, pe o
perioadă de 4 ani. Acordurile-cadru în discuție au încheiate în cursul anului 2016, ca urmare a aplicării unei
proceduri de licitație restrânsă, valoarea estimată aferentă fiecărui acord-cadru fiind de 39.903.317,50 lei,
fără TVA. Pe parcursul derulării acordurilor-cadru, autoritatea contractantă a procedat la suplimentarea
cantităților maxime prevăzute la nivelul acestora, în temeiul art. 221 din Legea nr. 98/2016, cu încadrarea
în procentul maxim stabilit de legislație și anume de 15%. În acest context, autoritatea contractantă solicită
consiliere metodologică privind obligația de a încheia contracte subsecvente până la expirarea duratei de
derulare a acordurilor-cadru (2020), chiar dacă s-au depășit inclusiv cantitățile suplimentare sau aceste
acorduri-cadru pot înceta prin atingerea cantităților maxime.
Raspuns:
Potrivit prevederilor legale în materie (art. 20 alin. (8) lit. f) și lit. g) din H.G. nr. 395/2016), autoritatea
contractantă are obligația de a preciza în documentația de atribuire informații referitoare la estimări ale
cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru. Prin urmare, acele
cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și
ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului
acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai
mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Pe cale de
consecință, raportat la prevederile art. 108 din H.G. nr. 395/2016, rezultă că, în situația în care
operatorul/operatorii economic/economici semnatar/i al/ai acordului-cadru are/au capacitatea de a răspunde
solicitărilor autorității contractante, aceasta din urmă va putea achiziționa, pe întreaga durată a acordului-cadru
în cauză, eventualele cantități suplimentare celor maxime estimate inițial, prin încheierea de contracte
subsecvente în condițiile stabilite prin acordul-cadru, cu condiția ca această modificare determinată de
suplimentarea cantitativă și valorică a acordului-cadru să fie una nesubstanțială, în sensul prevederilor art. 221
alin. (7) din Legea nr. 98/2016 și a Instrucțiunii nr. 3/2017. În cazul de față, autoritatea contractantă a uzat de
prevederile legale sus-menționate prin suplimentarea cantităților maxime prevăzute de acordurile-cadru în
vigoare în temeiul art. 221 din Legea nr. 98/2016, articol care prevede situațiile și cazurile în care pot fi operate
modificările nesubstanțiale aduse contractelor/acordurilor-cadru fără organizarea unei proceduri competitive.
Deși acordurile-cadru respective sunt încă în derulare până în anul 2020, prin suplimentarea cantităților maxime
estimate s-a atins plafonul/procentul maxim, respectiv cel de 15%, ca urmare a încadrării respectivelor
modificări în categoria celor nesubstanțiale de la art. 221 din Legea nr. 98/2016 (în speță art. 221 alin.(1) lit. f)
din Legea nr. 98/2016). În legătură cu acest aspect, subliniem, în primul rând, că prevederile art. 221 alin. (1)
lit. f) din Legea nr. 98/2016, au fost modificate prin prevederile O.U.G. nr. 45/2018 publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 459 în data de 4 iunie 2018, în sensul excluderii modificărilor valorice ale acordului-cadru,
generate de modificări/suplimentări cantitative, din categoria modificărilor contractuale reglementate de art.
221 alin (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, pentru a se asigura corelarea exactă cu prevederile corespunzătoare ale
Directivei 2014/24/UE. În acest context, având în vedere că, în cazul atribuirii unui acord-cadru documentația de
atribuire conține un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime
care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime
care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata
acordului-cadru, subliniem că aceste cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește
inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar
putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din
urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale
autorității contractante. Pe cale de consecință, coroborând prevederile art. 20 alin. (8) lit. f) cu cele ale art. 108
alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte
subsecvente pentru o cantitate suplimentară celei maxime prevăzute în acordul-cadru, ori de câte ori
intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările ce fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu
condiția ca valoarea cumulată a tuturor acestor contracte să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale
legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. Totodată, în
contextul în care în speța de față cantitatea maximă estimată inițial a fost atinsă și ulterior suplimentată cu 15%,
încă din primul an de valabilitate a acordului-cadru, autoritatea contractantă va avea în vedere inclusiv
prevederile art. 111 din H.G. nr. 395/2016.
Speta 715. Autoritate contractantă a demarat în data de 25.05.2016 procedura de licitație deschisă, în
vederea atribuirii acordului-cadru având ca obiect furnizare produse. Conform documentației de atribuire,
acordul-cadru se încheie cu 3 operatori economici, atribuirea contractelor subsecvente urmând a se face cu
reluarea competiției, prin transmiterea unei invitații la reofertare către Promitenții-Furnizori semnatari ai
acordului-cadru. În urma finalizării procedurii de atribuire în discuție, autoritatea contractantă a încheiat
acordul–cadru de furnizare cu doi operatori economici. În data de 19.04.2018, în scopul atribuirii
contractului subsecvent acordului-cadru despre care se face vorbire, autoritatea contractantă a transmis
invitațiile de participare la reofertare către Promitenții-Furnizori semnatari ai respectivului acord-cadru,
situație în care doar unul din cei doi Promitenți-Furnizori semnatari a depus noua propunere financiară în
termen. Astfel, ofertantului care a depus oferta cu întârziere i-a fost comunicat faptul că „oferta Dvs. a fost
declarată neconformă, conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și totodată respinsă, conform art.
137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016”. Prin urmare, operatorul economic a cărui ofertă a fost declarată
neconformă, conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și totodată respinsă, conform art. 137 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016, a formulat notificare prealabilă și contestație către C.N.S.C., contestația fiind în
prezent în curs de soluționare. În acest context se solicită consiliere metodologică cu privire la următoarele
aspecte: - procedura de reofertare în baza căreia se încheie un contract subsecvent este o procedură de
atribuire în sine sau reprezintă o etapă a derulării unui acord-cadru atribuit? - în cazul supus analizei,
Promitenții-Furnizori, nemulțumiți de un act administrativ al autorității contractante pot depune contestații?
- unde se poate ataca actul administrativ al autorității contractante, la C.N.S.C. sau la instanța de judecată? -
în cazul de față sunt aplicabile prevederile art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 101/2016?
Raspuns:
Acordul-cadru face parte din instrumentele și tehnicile specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică
fiind definit, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, ca acordul încheiat în formă scrisă între una sau
perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Conform art. 116 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 „(1) Contractele care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât
între autoritatea contractantă/autoritățile contractante menționate în anunțul de participare prin care a fost
inițiată procedura de atribuire a acordului-cadru și operatorul economic/operatorii economici care sunt parte a
acordului respectiv.” Totodată, art. 118 alin. (1) lit. b) din același act legislativ prevede că „(1) În cazul în care
acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, acordul-cadru se execută în unul dintre
următoarele moduri: b) cu reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru, în
cazul în care acordul-cadru nu stabilește toți termenii și condițiile care reglementează execuția lucrărilor,
prestarea serviciilor și furnizarea produselor care constituie obiectul său” Din analiza prevederilor legale mai sus
menționate, rezultă că procesul de reluare a competiției reprezintă o modalitate de executare a acordului-cadru
și nu o nouă procedură de atribuire. Prin urmare, având în vedere cele menționate mai sus, precum și prevederile
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în conformitate cu care „(1) Consiliul este competent să soluționeze
contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit
regulamentului de organizare și funcționare aprobat potrivit art. 37 alin. (2)”, precizăm că partea semnatară a
acordului-cadru în discuție, nemulțumită de un act emis de autoritatea contractantă pe parcursul derulării
procesului de reluare a competiției, poate ataca acel act la instanța de judecată competentă, nefiind incidente,
în speța de față, prevederile art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 101/2016.
Speta 711. Autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la încadrarea în categoria
circumstanțelor imprevizibile conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 și exemplului 11 pct. 4 din
Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 a schimbării clasei de betoane impusă prin Normativele tehnice aplicabile în
domeniu, modificare care a intervenit ulterior datei încheierii acordului-cadru în speță și a celor 4 contracte
subsecvente acestuia și care a impus modificarea proiectului tehnic inițial, cu consecința unor costuri
suplimentare în execuția lucrărilor aferente. De asemenea, se solicită un punct de vedere privind
posibilitatea majorării valorii fiecărui contract subsecvent cu 30% (10% “cheltuieli diverse și neprevăzute”
pentru modificări nesubstanțiale și 20% circumstanțe imprevizibile), cu mențiunea că valoarea acordului-
cadru nu este atinsă prin contractele subsecvente încheiate și nici prin majorarea valorii acestora cu până la
30%.
Raspuns:
Având în vedere că în speță este vorba despre un acord-cadru încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006, devin
incidente prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor
legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea,
interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”, cu excepția clauzei privind ajustarea/revizuirea
prețului contractului de achiziție publică a cărei aplicare se realizează în conformitate cu dispozițiile legale în
vigoare la momentul realizării acesteia, conform art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2017. Prin urmare,
aspectele prezentate se vor analiza prin prisma prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și ale actelor normative emise în
aplicarea acesteia. În ceea ce privește încadrarea situației prezentate în categoria circumstanțelor imprevizibile
conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 și exemplului 11 pct. 4 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016,
considerăm că modificarea clasei de betoane prin noile normative tehnice aplicabile, survenită pe parcursul
derulării contractelor în cauză, este considerată circumstanță imprevizibilă și poate fi încadrată în prevederile
art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul
reglementat la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau
servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe
imprevizibile, cum este schimbarea clasei de betoane, au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în
cauză. Din informațiile prezentate reiese necesitatea achiziționării unor lucrări sau servicii
suplimentare/adiționale, costurile suplimentare fiind generate de schimbarea clasei de betoane prevăzută în
documentația de atribuire și în oferta pe baza căreia au fost încheiate acordul-cadru și contractele subsecvente
acestuia. Referitor la varianta majorării prețului contractului cu valoarea „cheltuielilor diverse și neprevăzute”
(definite în devizul general al proiectului), în condițiile în care valoarea aferentă „cheltuielilor diverse și
neprevăzute” nu a fost inclusă în prețul contractului subsecvent precizăm următoarele: Astfel cum reiese din
cuprinsul art. 7 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016, provizionul pentru „cheltuieli diverse și neprevăzute", inclus
în prețul total al contractului de achiziție publică, poate fi folosit pentru a suporta plățile aferente schimbărilor
efectuate în stricta aplicare a prevederilor contractului, în conformitate cu art. 2 și 3. De asemenea, acest
provizion poate fi folosit pentru a suporta plățile aferente modificărilor nesubstanțiale. Însă din speţă înțelegem
că în prețul contractelor subsecvente nu a fost inclus provizionul pentru „cheltuieli diverse și neprevăzute”,
acestea fiind definite în devizul general al proiectului, astfel încât, în situația în care modificările în cauză sunt
considerate nesubstanțiale, în condițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 (valoarea
modificării raportându-se la valoarea rezultată din aplicarea procentului de „cheltuieli diverse și neprevăzute"
definit în devizul general al proiectului), modificarea contractelor subsecvente urmează a fi efectuată în
conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) și ale Notei aferente din Instrucțiunea respectivă. Raportând
condițiile enumerate la art. 4 alin. (2) și la art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 la situația descrisă, apreciem
că modificarea prețului contractelor subsecvente, ca urmare a schimbării clasei de betoane prevăzută în
documentația de atribuire și în oferta pe baza căreia au fost încheiate acordul-cadru și contractele subsecvente
acestuia, este considerată în accepțiunea noastră ca fiind nesubstanțială și se încadrează în categoria
circumstanțelor imprevizibile conform art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările
ulterioare.
Speta 670. Consiliere metodologică privind posibilitatea suplimentării cantitative/valorice a unui contract de
lucrări, fără aplicarea unei proceduri concurențiale, în condițiile în care respectivele modificări contractuale
sunt determinate de necesitatea modificării parametrilor tehnici pentru a respecta normativele legale în
vigoare.
Raspuns:
Condițiile și circumstanțele în care pot fi operate modificări ale unui contract de achiziție publică încheiat în
temeiul Legii nr. 98/2016, fără a fi obligatorie aplicarea unei proceduri de atribuire, sunt prevăzute la art. 221
din cadrul legii în discuție. În cazul de față, necesitatea suplimentării cantitative/valorice a contractului de
lucrări se datorează modificării parametrilor tehnici în vederea aplicării/respectării normativelor legale în
vigoare. Astfel, potrivit prevederilor art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 9 alin. (1)
din Instrucțiunea nr. 3/2017, o situație de excepție, care permite modificarea contractului de achiziție publică în
sensul celor menționate anterior, o reprezintă cea care este generată de apariția unor „circumstanțe
imprevizibile pentru o autoritate contractantă diligentă", fapt ce determină necesitatea achiziției unor cantități
suplimentare de produse/servicii/lucrări fără de care nu este posibilă îndeplinirea obiectului contractului, cu
respectarea indicatorilor de performanță prevăzuți de caietul de sarcini. Încadrarea în această excepție
presupune însă demonstrarea caracterului de „imprevizibilitate" al modificării, respectiv îndeplinirea
următoarelor condiții cumulative: „a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o
autoritate/entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă prin realizarea, în
condițiile impuse de lege, reglementările și normativele în vigoare, a tuturor studiilor și analizelor care se
impuneau în vederea identificării necesităților reale ale autorității/entității contractante, anterior atribuirii
contractului inițial, astfel încât constatarea acestora ar fi fost posibilă, în mod obiectiv, doar după începerea
derulării contractului respectiv; b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului; c) creșterea
prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial, în cazul
contractelor ce se supun dispozițiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare.” Dispozițiile
art. 9 alin. (2) din Instrucțiunea nr. 3/2017 vin să clarifice noțiunea de „circumstanțe imprevizibile”,
înțelegându-se prin aceasta acele circumstanțe care pot fi asimilate fie evenimentelor/împrejurărilor absolut
extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual al științei ele reprezintă pentru oricine o forță de
nebiruit), fie evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice culpă a autorității contractante și care nu pot fi
prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către autoritatea contractantă, până la data semnării contractului
inițial. Articolul în discuție conține, de asemenea, o serie de exemple concludente care vin în sprijinul autorității
contractante pentru a înțelege situațiile/cazurile de circumstanțe imprevizibile ce pot genera necesitatea
achiziționării de lucrări/servicii suplimentare, un astfel de exemplu fiind menționat la pct. 4 al articolului,
respectiv: „Modificările de STAS-uri sau de normative tehnice pot avea caracter imprevizibil dacă acestea au
intrat în vigoare la data publicării/aprobării lor sau la o dată imediat ulterioară publicării/aprobării, astfel încât
era imposibilă cunoașterea acestora la momentul demarării procedurii de atribuire a contractului inițial. O astfel
de modificare nu poate fi invocată însă ca element imprevizibil în situația în care intrarea în vigoare a avut loc
după o perioadă mai mare de timp de la momentul publicării/aprobării, iar data intrării în vigoare a putut fi
cunoscută la momentul demarării procedurii de atribuire a contractului inițial”. Totodată, dispozițiile art. 9 alin.
(3) din Instrucțiunea nr. 3/2017 reglementează faptul că „Lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale
generate de "circumstanțe imprevizibile" pot fi lucrări/servicii care devin necesare, prin producerea de
evenimente sau circumstanțe care: a) nu existau înaintea momentului depunerii ofertelor, stabilit prin anunțul de
participare/simplificat; b) nu au putut fi identificate și incluse în scopul contractului inițial, cu toate că
dispozițiile aplicabile au fost respectate (înțelegând prin aceasta că neidentificarea sau neincluderea în scopul
inițial nu este generată de lipsa de experiență sau lipsa de cunoștințe de specialitate), fiind aplicate toate
normativele tehnice și cunoștințele legate de previziune cerute a fi aplicate în situația în cauză. Prin urmare,
referitor la speța dată, în măsura în care se confirmă că atribuirea contractului în cauză s-a realizat cu
respectarea normativelor tehnice în vigoare atât din partea autorității contractante (în ceea ce privește
întocmirea documentelor achiziției), cât și din partea ofertanților (în ceea ce privește elaborarea și depunerea
ofertelor), iar în prezent necesitatea schimbării parametrilor tehnici și implicit a suplimentării
cantitative/valorice a contractului se datorează modificărilor de normative tehnice apărute ulterior, pe parcursul
derulării contractului de lucrări în discuție, respectivele modificări de normative pot fi încadrate în categoria
circumstanțelor imprevizibile potrivit art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu prevederile art.
9 din Instrucțiunea nr. 3/2017. În acest context, autoritatea contractantă se poate prevala de aplicarea
prevederilor articolului art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 dacă sunt întrunite în mod cumulativ și
celelalte condiții ale acestui articol, respectiv : - modificarea nu afectează caracterul general al contractului; -
creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial. În
același timp, precizăm că, în vederea analizării aspectelor privind încadrarea în prevederile art. 221 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016 cu posibilitatea operării în consecință a modificărilor survenite pe parcursul derulării
contractului în cauză, autoritatea contractantă va verifica totodată dacă în cazul atribuirii contractului de lucrări
despre care se face vorbire a respectat prevederile art. 9 alin. (4) din Instrucțiunea nr. 3/2017 care
reglementează faptul că : „În funcție de timpul scurs între momentul întocmirii studiului de
fezabilitate/proiectului tehnic și cel al semnării contractului inițial de lucrări, autoritatea/entitatea contractantă
trebuie să ia în calcul posibilitatea ca elementele care au stat la baza elaborării acestuia să nu mai corespundă
condițiilor actuale și, implicit, necesitatea actualizării anumitor aspecte ale respectivelor documentații tehnico-
economice înaintea demarării procedurii de atribuire a contractului inițial de lucrări, schimbarea condițiilor
inițiale fiind previzibilă în situația în care de la acel moment a trecut o perioadă considerabilă de timp”.
Speta 662. Consiliere metodologică privind posibilitatea de aplicare/utilizare simultană în cadrul aceluiași
contract atât a clauzei contractuale pentru ajustarea prețului contractului prin aplicarea indicelui prețurilor
de consum comunicat de INS, cât și ajustarea prețului contractului ca urmare a creșterii salariului minim
brut pe țară garantat în plată conform H.G. nr. 846/2017.
Raspuns:
Referitor la posibilitatea de aplicare simultană a celor două modalități de ajustare a prețului în cadrul aceluiași
contract, respectiv în baza clauzelor contractuale, prin aplicarea indicelui prețurilor de consum comunicat de
INS, precum și ca urmare a modificărilor legislative, precizăm că există această posibilitate, având în vedere că
cele două modalități de ajustare se aplică în situații diferite, generate de circumstanțe diferite.
Speta 661. Consiliere metodologică privind posibilitatea de ajustare a prețului contractului ca urmare a
creșterii salariului minim brut pe economie în baza H.G. nr. 846/2017.
Raspuns:
Conform art. 164 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 491/2018 , „În
condițiile art. 221 alin. (1) lit. e) din Lege, ajustarea prețului, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (2)
și (3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative, sau au fost emise de către autoritățile
locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite
locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul
contractului.” Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, precizăm că odată cu intrarea în vigoare a
prevederilor H.G. nr. 419/2018, autoritățile contractante pot realiza direct ajustarea prețului contractului,
inclusiv a celor unitare, ca urmare a modificărilor legislative, chiar dacă în documentația de atribuire și în
contractul/acordul-cadru încheiat nu au fost prevăzute clauze speciale în acest sens. Totodată, având în vedere
prevederile art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2017, potrivit cărora “Ajustarea/Revizuirea preţului contractelor
de achiziţie publică/sectoriale încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, se
realizează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul realizării acesteia”, condițiile de ajustare
a prețului contractului ca urmare a modificărilor legislative, astfel cum sunt reglementate prin H.G. nr.
419/2018, sunt aplicabile și în cazul contractelor de achiziţie publică/sectoriale încheiate înainte de intrarea în
vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016.
Speta 640. Consiliere metodologică privind modalitatea de aplicare a procentului de 10% prevăzut de art.
221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 în cazul unui acord-cadru încheiat cu un singur furnizor și care
cuprinde două loturi distincte, respectiv dacă depășirea valorii cu maxim 10% trebuie calculată pentru
valoarea maximă a fiecărui lot în parte sau pentru valoarea maximă totală a acordului-cadru.
Raspuns:
Ca abordare generală, în cazul unui acord-cadru pe loturi (cum este cazul în speță), în ceea ce privește
raportarea modificărilor contractuale realizate în temeiul art. 221 din Legea nr. 98/2016 la acordul–cadru în
ansamblu sau la fiecare lot în parte, dorim să precizăm că, potrivit liniilor directoare și a principiilor statuate în
cadrul legislației în domeniul achizițiilor publice, atunci când autoritatea contractantă recurge la atribuirea
contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru pe loturi: - valoarea garanției de participare se stabilește
prin raportare la valoarea estimată a fiecărui lot în parte; - cerințele privind capacitatea se stabilesc prin
raportare la fiecare lot în parte; - cantitățile de produse/servicii/lucrări, precum și valoarea estimată, se
stabilesc pentru fiecare lot în parte (doar procedura de atribuire aplicabilă stabilindu-se în funcție de valoarea
estimată cumulată tuturor loturilor); - depunerea și evaluarea ofertelor se va face pentru fiecare lot în parte; -
încheiea contractului/acordului-cadru se face pentru fiecare lot în parte; - din punct de vedere al căilor de atac,
suspendarea dreptului de încheiere a contractului/ măsurile de remediere adoptate privesc numai loturile pentru
care s-a formulat notificarea prealabilă/contestația; - contractele subsecvente se încheie pentru fiecare lot în
parte. Este adevărat că există cazuri când aceluiași ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, iar autoritatea
contractantă are dreptul de a decide încheierea contractului/acordului-cadru prin reunirea mai multor loturi sau
a tuturor loturilor și atribuirea acestora aceluiași ofertant, astfel cum este și cazul în speță, însă, și în acest caz,
elementele sus-menționate sunt stabilite și se realizează prin raportare la fiecare lot în parte, existând o
disctincție clară între loturile separate ale aceluiași contract/acord-cadru. Astfel, indiferent de modul cum s-au
încheiat acordurile-cadru, pentru fiecare lot în parte sau pentru mai multe loturi, modificările unui acord-cadru
pe loturi se vor realiza prin raportare la fiecare lot în parte. În ceea ce privește strict modificările valorice ale
unui acord-cadru, generate de modificări/suplimentări cantitative, astfel cum este cazul în sepță, precizăm că
potrivit prevederilor art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificat prin prevederile
O.U.G. nr. 45/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 459 în data de 4 iunie 2018, autoritatea
contractantă are dreptul de a modifica contractele de achiziție publică, fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: i) valoarea modificării este mai
mică decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din aceeași lege; ii) valoarea
modificării este mai mică decât 10% din prețul contractului de achiziție publică inițial, în cazul contractelor de
achiziție publică de servicii sau de produse, sau mai mică decât 15% din prețul contractului de achiziție publică
inițial, în cazul contractelor de achiziție publică de lucrări; iii) modificarea nu aduce atingere caracterului
general al contractului sau al acordului-cadru în baza căruia se atribuie contractul subsecvent respectiv. Prin
această modificare, legiuitorul a avut în vedere excluderea modificărilor valorice ale acordului-cadru, generate
de modificări/suplimentări cantitative, din categoria modificărilor contractuale reglementate de art. 221 alin (1)
lit. f) din Legea nr. 98/2016, pentru a se asigura corelarea exactă cu prevederile corespunzătoare ale Directivei
2014/24/UE. În acest context, având în vedere că documentația de atribuire conține un set minim de informații
specifice referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului
acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur
contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru, subliniem faptul că
aceste cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de
atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici,
egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Pe
cale de consecință, coroborând prevederile art. 20 alin. (8) lit. f) cu cele ale art. 108 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente pentru o
cantitate suplimentară celei maxime prevăzute în acordul-cadru, ori de câte ori intenționează să achiziționeze
produsele/serviciile/lucrările ce fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu condiția ca valoarea cumulată a
tuturor acestor contracte să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale
autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Speta 628. Consiliere metodologică privind aplicabilitatea art. 9 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016, în
situația în care se impune diminuarea obiectului și, implicit, a prețului unui contract de prestări servicii de
consultanță, contract încheiat în anul 2011, în baza O.U.G. nr. 34/2006, pentru supervizarea lucrărilor care
fac obiectul a 7 contracte distincte, atribuite pe loturi, ca urmare a rezilierii a 5 contracte din cele 7,
reziliere cauzată, printre altele, de factori precum: neobținerea avizului favorabil din partea
administratorului de apă și canal, neobținerea certificatului de urbanism, nefinalizarea procedurii de
expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrărilor, neemiterea autorizațiilor
de construire.
Raspuns:
Având în vedere că speța vizează modificarea unui contract de achiziție publică încheiat în baza O.U.G. nr.
34/2006, precizăm că legislația aplicabilă în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea,
efectele, executarea și încetarea acestuia este O.U.G. nr. 34/2006 și, implicit, actele normative emise în
aplicarea acestei ordonanțe, așa cum rezultă din prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016. Astfel,
contractul de achiziție publică reprezintă un acord de voință realizat între autoritatea contractantă și
contractant, un contract sinalagmatic prin care părțile stabilesc care este întinderea drepturilor și obligațiilor pe
care și le asumă, cu respectarea atât a limitelor impuse de legislație, cât și a cerințelor prevăzute în
documentația de atribuire, părțile semnatare fiind responsabile de ducerea la îndeplinire a tuturor obligațiilor
stipulate în contractul încheiat. Totodată, în conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul
părţilor se manifestă atât la momentul încheierii contractului, cât şi în momentul modificării, desfacerii sau
desfiinţării acestuia. Pe parcursul derulării unui contract de achiziție publică, părțile pot modifica clauzele
contractuale numai în măsura în care modificările respective nu vizează elemente care au stat la baza întocmirii
propunerilor tehnice și financiare prezentate, elemente care au fost esențiale în atribuirea contractelor în speță
și a căror modificare este de natură să creeze premisele încălcării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, având
în vedere că, prin rezilierea celor 5 contracte de lucrări, contractul de consultanță a rămas, practic, fără o parte
a obiectului, fiind astfel necesară corelarea cantitativă și valorică cu obiectul rămas de prestat, apreciem că
modificarea în sensul diminuării obiectului contractului de achiziție publică de servicii de consultanță
(supervizare lucrări) și a reducerii corespunzătoare a prețului, ar putea fi realizată prin simplul acord de voință al
părților, fără ca această modificare să fie considerată o încălcare a principiilor care stau la baza atribuirii
contractului de achiziție publică enunțate la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în măsura în care: -
necesitatea diminuării obiectului contractului nu este imputabilă prestatorului serviciilor de consultanță; -
modificarea vizată nu are ca efect diminuarea sau anularea avantajelor pe baza cărora oferta prestatorului de
servicii a fost desemnată câștigătoare; - pentru cele 5 contracte de lucrări reziliate achiziționarea serviciilor de
consultanță aferente acestora va face obiectul unor noi proceduri de atribuire. În ceea ce privește cea de-a treia
condiție, din informațiile prezentate reiese intenția autorității contractante de a organiza în acest scop noi
proceduri de atribuire, în conformitate cu noile prevederi legislative aplicabile în domeniul achizițiilor publice și
al siguranței rutiere. Cu privire la celelalte două condiții nu deținem informații suficiente pentru a ne putea
pronunța, autoritatea contractantă fiind singura în măsură să efectueze o analiză pe baza tuturor informațiilor
relevante în legătură cu motivele rezilierii celor 5 contracte și cu privire la elementele definitorii în atribuirea
contractului în speță, care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice și financiare prezentate în oferta
declarată câștigătoare în urma finalizării procedurii de atribuire a contractului de prestări servicii de
consultanță.
Speta 624. Autoritatea contractantă are în derulare un contract de prestări servicii încheiat în temeiul
O.U.G. nr. 34/2006 în vederea implementării unui proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial de
Mediu 2007-2013. Urmare a prelungirii duratei de implementare a proiectului, durata contractului de
servicii, care inițial a fost de 15 luni, a fost prelungită în conformitate cu prevederile caietului de sarcini
potrivit cărora „în condițiile în care perioada Proiectului se prelungește, contractul se va prelungi
corespunzător”. În prezent, prestatorul solicită modificarea contractului de servicii în cauză, în sensul
realocării resurselor financiare între două linii bugetare, în vederea îndeplinirii activităților, fără
modificarea valorii bugetului total al contractului. Posibilitatea realizării unei astfel de modificări nu a fost
prevăzută nici în documentația de atribuire, nici în contractul de servicii semnat, iar criteriul de atribuire a
contractului a fost „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, cu următoarele ponderi la
acordarea punctajului : 50% - prețul ofertei, 50%- realizarea livrabilelor din propunerea tehnică. Prin
urmare, se solicită consiliere metodologică privind încadrarea modificării în discuție în categoria
modificărilor nesubstanțiale.
Raspuns:
Modificarea contractului de achiziție publică, în cursul perioadei sale de valabilitate, încheiat în temeiul O.U.G.
nr. 34/2006 este posibilă cu condiția ca respectiva modificare să nu conducă la anularea/diminuarea avantajelor
pe baza cărora o ofertă a fost desemnată câștigătoare, aspect ce poate fi stabilit de către autoritatea
contractantă pe baza documentelor existente în dosarul achiziției publice. În acest sens, autoritatea contractantă
va verifica, în primul rând, dacă modificarea avută în vedere ar fi determinat ca și alți operatori economici să fi
fost interesați de procedura de atribuire, existând posibilitatea efectivă de a beneficia de o ofertă mai
avantajoasă. Totodată, se va ține cont de faptul că modificarea contractului de achiziție publică nu trebuie să
schimbe balanța economică a respectivului contract în favoarea contractantului într-o manieră care nu a fost
prevăzută inițial și nu trebuie să extindă domeniul contractului în mod considerabil. Pe de altă parte, în cazul de
față trebuie analizat dacă realocarea resurselor financiare între cele două linii bugetare afectează condiţiile
iniţiale prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau influențează rezultatul aplicării factorilor de
evaluare utilizați, caz în care autoritatea contractantă nu are dreptul de a realiza respectiva/respectivele
modificare/modificări. Astfel, este considerată modificare nesubstanțială a unui contract de achiziție publică de
servicii (altele decât cele aferente realizării investițiilor publice și/sau a lucrărilor de intervenție asupra
acestora, pentru care Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2016 stabilește condiții specifice suplimentare) încheiat în
temeiul O.U.G. nr. 34/2006, atunci când, în mod cumulativ: a) modificarea nu introduce condiții care, dacă ar fi
fost incluse în procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor selectați inițial
sau alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori
economici la procedură; b) modificarea nu schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului
într-o manieră care nu a fost prevăzută în contractul inițial; c) modificarea nu extinde domeniul contractului în
mod considerabil. Pentru a determina dacă modificarea avută în vedere ar fi avut ca efect participarea altor
operatori economici la procedura de atribuire se va analiza dacă prin această modificare sunt afectate condiţiile
iniţiale prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire, aduse la cunoştinţă celor interesaţi de participarea la
procedură prin publicare în SEAP şi JOUE. Spre exemplu, în măsura în care în cadrul caietului de sarcini se
regăsesc prevederi exprese privind modalitatea de utilizare sau cheltuielile care pot fi suportate din linia
bugetară „X” şi conform acestor prevederi sumele nu pot acoperi şi cheltuielile aferente liniei bugetare „Y” sau,
în situaţia în care posibilitatea modificării duratei contractului în funcţie de perioada de implementare a
proiectului este însoţită de menţiunea că nu există posibilitatea de decontare/plată a costurilor generate de
această modificare, sau în situaţia în care, conform instrucţiunilor privind modul de formare a preţului ofertat,
acesta nu este influenţat de durata de execuţie a contractului, suntem de opinie că transferul solicitat afectează
condiţiile iniţiale ale achiziției şi, ca urmare, ar fi determinat ca și alți operatori economici să fi fost interesați
de procedura de atribuire. Referitor la condiţia ca modificarea contractului să nu schimbe balanţa economică a
respectivului contract în favoarea contractantului într-o manieră care nu a fost prevăzută inițial, subliniem că, în
cazul prezentat, deşi este precizat că preţul total al contractului nu va fi afectat, se va avea în vedere ca
modificarea să nu afecteze elementele de calcul care au stat la baza fundamentării ofertei financiare depuse.
Spre exemplu, în măsura în care sumele necesare acoperirii cheltuielilor aferente liniei bugetare „Y” sunt
calculate conform altui cost/unitar sau conform altui algoritm de calcul decât cel prevăzut de ofertant în oferta
depusă sau sumele sunt disproporţionate raportat la necesarul generat de prelungirea duratei contractului,
suntem de opinie că modificarea contractului schimbă balanţa economică în favoarea contractantului şi/sau
extinde domeniul contractului. Ca urmare, autoritatea contractantă trebuie să analizeze cuantumul sumei care
se doreşte a fi transferată, dar şi modalitatea de formare a acesteia, astfel încât aceasta să acopere strict
prelungirea termenului de prestare a serviciului în aceleaşi condiţii de execuţie prevăzute în caietul de sarcini şi
în oferta tehnică a contractorului. De asemenea, se va avea în vedere ca modificarea să nu influenţeze aplicarea
factorilor de evaluare utilizați conform documentaţiei de atribuire, conducând la un alt rezultat care ar fi permis
alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare. Faţă de considerentele mai sus menţionate,
apreciem că numai autoritatea contractantă poate să stabilească, pe baza documentelor existente în dosarul
achiziției publice, dacă transferul de sume între liniile bugetare „X” şi „Y” poate afecta condiţiile incluse în
procedura inițială de atribuire, schimbă balanța economică a contractului sau extinde domeniul contractului,
determinând astfel dacă modificarea în cauză este o modificare substanțială sau o modificare nesubstanţială.
Speta 615. Consiliere metodologică privind suspendarea de plin drept a termenului unui contract de achiziție
publică atribuit în baza O.U.G. nr. 34/2006 (prin cerere de ofertă) în cazul apariției unui litigiu în instanță
între autoritatea contractantă și executantul lucrării, respectiv prelungirea termenului contractual, cu
acordul părților, după soluționarea litigiului, în vederea finalizării lucrărilor.
Raspuns:
Având în vedere că speța vizează modificarea termenului unui contract de achiziție publică încheiat în baza
O.U.G. nr. 34/2006, precizăm că legislația aplicabilă în tot ceea ce privește încheierea, modificarea,
interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestuia este O.U.G. nr. 34/2006 și, implicit, actele normative
emise în aplicarea acestei ordonanțe, așa cum rezultă din prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016.
Astfel, contractul de achiziție publică reprezintă un acord de voință realizat între autoritatea contractantă și
documentația de atribuire, părțile semnatare fiind responsabile de ducerea la îndeplinire a tuturor obligațiilor
stipulate în contractul încheiat. Totodată, în conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul
părţilor se manifestă atât la momentul încheierii contractului, cât şi în momentul modificării, desfacerii sau
desfiinţării acestuia. Pe parcursul derulării unui contract de achiziție publică, părțile pot modifica clauzele
contractuale numai în măsura în care modificările respective nu vizează elemente care au stat la baza întocmirii
propunerilor tehnice și financiare prezentate, elemente care au fost esențiale în atribuirea contractelor în speță
și a căror modificare este de natură să creeze premisele încălcării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Astfel,
apreciem că suspendarea termenului de executare a unui contract de achiziție publică, ca urmare a unui litigiu
ivit între părțile contractante, poate interveni fie prin acordul de voință al părților, fie ca urmare a unei măsuri
dispuse de instanța de judecată în acest sens, până la soluționarea litigiului. În ceea ce privește prelungirea
termenului contractual, cu acordul părților, după soluționarea litigiului, în vederea finalizării lucrărilor,
considerăm că în această situație trebuie analizat, în primul rând, în funcție de obiectul litigiului și de măsura
dispusă de instanță, în ce măsură o astfel de prelungire este posibilă/permisă/oportună. Din punctul de vedere al
legislației privind achizițiile publice, având în vedere că, pe durata suspendării termenului de executare, acesta
încetează să mai curgă, considerăm că reluarea curgerii acestuia, prin acordul părților, după soluționarea
litigiului, nu este de natură să aducă atingere principiilor care guvernează achizițiile publice, în măsura în care o
astfel de “prelungire în timp ca urmare a suspendării termenului de execuție” nu are ca efect și modificări ale
altor clauze contractuale, situație în care autoritatea contractantă va avea în vedere prevederile Instrucțiunii
A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă modificarea vizată este, raportat la circumstanțele
specifice ale contractului, substanțială sau nu, o astfel de delimitare fiind necesară pentru a stabili dacă există
posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate cu art. 4 alin. (1) din instrucțiunea menționată, în
cazul în care modificarea este nesubstanțială, în caz contrar fiind necesară inițierea unei noi proceduri de
atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act normativ.
Speta 614. Consiliere metodologică privind posibilitatea declarării unui subcontractant ulterior executării de
către acesta a unor lucrări, în situația în care acesta îndeplinește condițiile stabilite de lege în acest sens.
Raspuns:
Precizăm că contractantul poate declara noi subcontractanţi ulterior semnării contractului de achiziţie publică,
în situația în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica
iniţial opţiunea subcontractării acestora, în condițiile prevăzute la art. 152-156 și la art. 159-160 din Anexa la
H.G. nr. 395/2016. În acest sens subliniem că: - potrivit art. 154 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, “Contractele
menţionate la art. 152 şi declaraţiile menţionate la art. 153 vor fi prezentate cu cel puţin 15 zile înainte de
momentul începerii executării lucrărilor/prestării serviciilor de către noii subcontractanţi”; - implicarea
subcontractanţilor de către contractant în perioada de implementare a contractului se realizează cu acordul
autorităţii contractante, astfel cum se prevede la art. 219 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 și la art. 156 din Anexa
la H.G. nr. 395/2016.
Speta 613. Consiliere metodologică cu privire la situația în care o modificare a unui contract sectorial, care
poate fi încadrată atât în categoria modificărilor prevăzute de art. 237 sau 238 din Legea nr. 99/2016, cât și
în categoria modificărilor prevăzute de art. 241 din Legea nr. 99/2016 (valoarea modificării este mai mică
decât 10% din prețul contractului), poate fi încadrată exclusiv doar într-una din aceste situații sau poate fi
încadrată, în mod cumulativ, atât în situațiile descrise la art. 237 sau art. 238 cât și în situația descrisă la
art. 241 din Legea nr. 99/2016
Raspuns:
Precizăm că orice modificare a contractului de achizitie sectorială se face doar în situațiile prevăzute de
Secțiunea a 2-a a Capitolului VI din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă prevalându-se de una din situațiile
prevăzute de această secțiune, în funcție de motivele care au determinat necesitatea modificării contractului.
Astfel, având în vedere că art. 236-241 din Legea nr. 99/2016 reglementează situații și circumstanțe diferite ce
pot determina necesitatea modificării contractului, precizăm că entitatea contractantă va stabili și va justifica
încadrarea modificării doar într-una din aceste situații, în funcție de valoarea modificărilor și de condițiile ce au
determinat această suplimentare. În subsidiar, subliniem că în situația în care entitatea contractantă
intenționează să opereze modificările contractuale în temeiul art. 238 din Legea nr. 99/2016, atunci aceasta va
avea obligația legală de a notifica ANAP cu privire la demersurile realizate în acest sens, conform art. 25 alin.
(10) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 610. Consiliere metodologică privind posibilitatea renegocierii unui acord-cadru încheiat în temeiul
O.U.G. nr. 34/2006 privind diminuarea obiectului acestuia (aflat în etapa atribuirii contractului subsecvent
nr. 2), cu ajustarea corespunzătoare a prețului, ca urmare a incapacității unuia dintre subcontractanții
declarați inițial de a presta partea de servicii care i-a fost încredințată, contractantul fiind astfel în
imposibilitatea de a-și îndeplini toate obligațiile asumate prin acordul-cadru.
Raspuns:
Având în vedere că acordul-cadru în speță a fost încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006, precizăm că în speță devin
incidente dispozițiile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Contractele de achiziţie
publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispoziţiilor
legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea,
interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora”, coroborate cu prevederile art. VIII alin. (2) din O.U.G.
nr. 107/2017, potrivit cărora “Contractele subsecvente încheiate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă, pe perioada de derulare a acordului-cadru, se supun legii în vigoare de la data încheierii acestora."
Prin urmare, în ceea ce privește ”renegocierea” în vederea modificării acordului-cadru în speță ne vom raporta la
prevederile O.U.G. nr. 34/2016 și ale actelor normative emise în aplicarea acesteia, cu precizarea că la
eventuala încheiere a contractului subsecvent nr. 2 autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere
prevederile Legii nr. 98/2016 și ale actelor normative emise în aplicarea acesteia. Astfel, în situația în care, pe
parcursul derulării unui contract de achiziție publică/acord-cadru, apare necesitatea modificării
condițiilor/clauzelor inițiale ale contractului, autoritatea contractantă are obligația să stabilească, înainte de
aprobarea și implementarea acestei modificări, dacă modificarea avută în vedere este, raportat la circumstanțele
specifice ale contractului, substanțială sau nu. Astfel, apreciem că o modificare a unui contract/acord-cadru va fi
considerată substanțială atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: - modificarea
introduce condiții care, dacă ar fi făcut parte din procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor
candidați decât cei inițial selectați sau alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi
permis și participarea altor operatori economici la procedură; - modificarea schimbă echilibrul economic al
contractului/acordului-cadru în favoarea contractantului; - modificarea extinde considerabil aria de acoperire a
contractului/acordului-cadru la produse, servicii sau lucrări neacoperite inițial. În speța dată, înțelegem că
modificarea respectivă implică de fapt o diminuare a obiectului acordului-cadru, aspect care, în opinia noastră,
dacă s-ar fi reflectat în procedura iniţială de atribuire, ar fi permis participarea la procedură şi a altor operatori
economici, care nu au putut participa din cauză că nu dețineau capacitatea de a realiza acea parte a obiectului
acordului-cadru care se intenționează acum a fi eliminată. Prin urmare, apreciem ca substanțială o astfel de
modificare, nefiind posibilă realizarea acesteia cu acordul părților (prin încheierea un act adițional), fără a se
derula o nouă procedură de atribuire în acest sens. Pe de altă parte, cu privire la situația dată, considerăm că o
soluție care ar putea fi avută în vedere ar fi înlocuirea, în condițiile legii, a subcontractantului în cauză cu un
operator economic care demonstrează că are capacitatea de prestare a serviciilor care au fost încredințate
subcontractantului inițial. În subsidiar amintim și prevederile art. 67 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr.
925/2006, potrivit cărora, prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă, față de
operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv, să nu încheie cu alt
operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea
produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, o situație de excepție de la această
regulă fiind cea în care operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari ai acordului nu mai are/au
capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante.
Speta 603. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a depăși valorile unor contracte încheiate în
temeiul O.U.G. nr. 34/2006 în situații de urgență, cod roșu, calamități naturale.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, în cazul contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi (n.n. 26.05.2016), acestea
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Astfel, menționăm că autoritatea
contractantă poate uza de prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în vederea modificării unui contract
încheiat în temeiul acestei ordonanțe de urgență atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau
servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe
imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă în mod
cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Potrivit dispozițiile art. 10 alin. (3) din Instrucțiunea nr.
1/2016 (act normativ aplicabil contractelor încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006), „în sensul legislației în
domeniul achizițiilor publice, circumstanțele imprevizibile pot fi asimilate fie evenimentelor/împrejurărilor
absolut extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual al științei ele reprezintă pentru oricine o forță
de nebiruit), fie evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice culpă a autorității contractante și care nu pot fi
prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către autoritatea contractantă, până la data semnării contractului
inițial”. În acest sens, art. 11 al instrucțiunii sus-menționate prevede o serie de exemple concludente care vin în
sprijinul autorității contractante pentru a înțelege situațiile/cazurile de circumstanțe imprevizibile ce pot genera
necesitatea achiziționării de lucrări/servicii suplimentare, un astfel de exemplu fiind menționat la pct. 6 al
articolului în discuție, respectiv : „6. Inundaţiile, alunecările de teren şi căderile de versanţi pot constitui
elemente imprevizibile doar în condiţiile în care acestea reprezintă fenomene neobişnuite pentru zona geografică
respectivă, pentru o anumită perioadă a anului sau în ceea ce priveşte modul de manifestare şi de acţiune a
acestora, neexistând în acest sens motive/indicii care să anticipeze producerea sau modul de manifestare a
acestora”. Ca atare, apreciem că în situația dată, producerea unor calamități naturale poate fi încadrată în
categoria circumstanțelor imprevizibile potrivit art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, numai dacă fenomenele
produse reprezintă fenomene neobişnuite pentru zona geografică respectivă, pentru o anumită perioadă a anului
sau în ceea ce priveşte modul de manifestare şi de acţiune a acestora, autoritatea contractantă neavând
motive/indicii care să anticipeze producerea sau modul de manifestare a acestora și dacă sunt întrunite în mod
cumulativ și celelalte condiții ale acestui articol, respectiv : - atribuirea să fie făcută contractantului inițial, -
lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate
de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile
de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia, - valoarea cumulată a contractelor
care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori
adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial.
Speta 602. Autoritatea contractantă a încheiat un contract de achiziție publică care are ca obiect furnizarea
de echipamente de navigație la remorcherele fluviale X, Y, Z, prin procedură de licitație deschisă conform
Legii nr. 98/2017. Ca urmare a unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute a aparut necesitatea
înlocuirii unei nave din contract cu o altă navă de același tip, înlocuire care nu aduce modificări propunerii
tehnice sau propunerii financiare, urmând a fi instalate aceleași echipamente pe același tip de navă. Astfel,
se solicită consiliere metodologică cu privire la încadrarea acestei modificări a contractului în prevederile
art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 coraborate cu art. 1 alin. (3) pct. III - Modificări – condiții
excepționale din Instrucțiunea nr. 3/2017 și încadrarea acestora ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale.
Raspuns:
Având în vedere situația dată, precizăm că modificarea în cauză nu se încadrează în situația reglementată la art.
221 alin. (1) lit. c), situație care presupune îndeplinirea următoarelor condiții cumulative: - modificarea a
devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar
fi putut să le prevadă; - modificarea nu afectează caracterul general al contractului; - creşterea preţului nu
depăşeşte 50% din valoarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru initial. În vederea încadrării corecte
a unei modificări contractuale într-una din situațiile de la art. 221 alin. (1), inclusiv situația de la lit. c) a
respectivului alineat, din Legea nr. 98/2016, recomandăm ca suport Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017. Așadar,
atâta timp cât modificările care privesc înlocuirea navei pe care urmează a fi amplasate echipamentele de
navigație, cu o navă similară, nu sunt de natură să afecteze conţinutul propunerii tehnice sau financiare (pe baza
cărora operatorul economic a fost declarat câştigător), nu aduc atingere principiilor prevăzute la art. 2 din Legea
nr. 98/2916 şi nu alterează rezultatul procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului
competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei
proceduri, acestea pot fi efectuate cu respectarea clauzelor contractuale asumate între părți, corelate cu
condițiile, specificațiile și cerințele din documentația de atribuire aferentă.
Speta 581. În fișa de date a achiziției publicată în SEAP în anul 2013 la pct.II.4.1) – „Ajustarea prețului
contractului” se prevede că, „prețurile unitare vor fi actualizate odată cu încheierea primului contract
subsecvent începând cu anul al II-lea (an calendaristic) al acordului-cadru, utilizând următoarea formulă de
ajustare: Pa = Pi x Imcp, unde: Pa este prețul ajustat pe repere, începând cu anul al II-lea al acordului-cadru,
Pi este prețul inițial de adjudecare, iar Imcp este indicele total de creștere a prețurilor de consum, stabilit
de Institutul Național de Statistică pentru perioada: de la data de atribuire a acordului-cadru și luna
anterioară încheierii primului contract subsecvent din respectivul an calendaristic. Toate contractele
subsecvente încheiate ulterior în cursul respectivului an vor face referire la prețul astfel actualizat”. Odată
cu depunerea ofertei, unul dintre ofertanți propune modificarea formulei de ajustare a prețului
contractului, în sensul ca la calculul Imcp să se facă referire doar la IPC Mărfuri nealimentare și IPC Servicii și
nu la indicele total de creștere a prețurilor de consum, propunere acceptată de autoritatea contractantă,
dar pe care aceasta nu a adus-o și la cunoștința celorlalți ofertanți, singurul document în care se
consemnează despre modificarea formulei de ajustare a prețului contractului fiind raportul procedurii. În
acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la aplicarea formulei de ajustare stabilită la
nivelul fișei de date, sau a formulei de ajustare modificată și acceptată de autoritatea contractantă.
Raspuns:
În primul rând, având în vedere că în speța de față vorbim de un acord-cadru încheiat în baza vechii legislații în
domeniul achizițiilor publice, dorim să subliniem că potrivit prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
„Contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi
sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora”, cu excepția clauzei privind
ajustarea/revizuirea prețului contractului de achiziție publică a cărei aplicare se realizează în conformitate cu
dispozițiile legale în vigoare la momentul realizării acesteia, conform art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2017.
În ceea ce privește posibilitatea de ajustare a prețului în baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) comunicat de
INS, precizăm următoarele: Conform art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, pentru respectarea principiului
transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât
și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Totodată, conform alin. (3) al
aceluiași articol, autoritatea contractantă precizează atât în documentația de atribuire, cât și în contractul de
achiziție publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa
informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. Din
prezentarea situației de fapt și din interogarea SEAP (invitația de participare și documentația de atribuire),
reiese că autoritatea contractantă a prevăzut posibilitatea de ajustare a prețului în baza art. 97 alin. (2) lit. b)
din H.G. nr. 925/2006 atât în documentația de atribuire, cât și în modelul de acordul-cadru, având la bază
indicele total de creștere a prețurilor de consum (Imcp), indice ce a fost înlocuit în formula de ajustare precizată
în acordul-cadru încheiat de către autoritatea contractantă cu ofertantul desemnat câștigător, cu IPC Mărfuri și
IPC Servicii. În acest context, se observă o discrepanță majoră între informațiile publicate în SEAP și cele
cuprinse în acordul-cadru încheiat, modificându-se practic informațiile deja publicate, cărora li s-a făcut
publicitate tocmai în scopul respectării principiului transparenței. Contractul de achiziție publică/acordul-cadru
semnat și aflat în derulare poate fi modificat în conformitate cu prevederile referitoare la ajustarea/revizuirea
prețului contractului din Legea nr. 98/2016, numai la acele prevederi care nu contravin condițiilor inițiale
comunicate prin procedura de atribuire. Sub acest aspect, condițiile contractuale obligatorii vor rămâne aceleași
pe tot parcursul derulării contractul de achiziție publică/acordului-cadru. Precizăm că orice modificare a
informațiilor/clauzelor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică,
comunicate în cadrul procedurii de atribuire (în speță comunicate prin Fișa de date a achiziției, Modelul de
acord-cadru și modelul de contract subsecvent), determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la
posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică/acordului-cadru (conform art. 28 alin. (4) din
H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, precizăm că modificarea contractului de achiziție publică în sensul renunțării la
clauza de ajustare cu IPC total, astfel cum a fost prevăzut în „Fișa de date a achiziției, Modelul de contract și
modelul de contract subsecvent” și introducerea unei noi clauze de actualizare pe baza indicilor IPC Mărfuri și IPC
Servicii determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru.
Speta 580. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării unui contract subsecvent, în sensul
reducerii cantității, precum și a valorii lui, în situația în care anumite lucrări nu au mai putut fi efectuate.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 98/2016, acordul-cadru este acordul încheiat în formă
scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-
o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Totodată,
potrivit dispozițiilor art. 116 alin. (2) din același act normativ, clauzele unui contract atribuit în executarea unui
acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări substanțiale termenilor și condițiilor stabilite inițial prin
acordul-cadru respectiv. Ca atare, termenii și condițiile unui acord-cadru, precizați/precizate la art. 3 lit. c) și
respectiv la art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, nu conțin considerentele de natură comercială ale unui
contract cert de vânzare-cumpărare, ci sunt guvernate exclusiv de considerentele și cerințele legate de natura,
scopul, nivelul calității, indici de performanță, garanții, alte angajamente financiare (condiții de plată), precum
și de regulile de atribuire ale viitorului contract. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) lit. f) din H.G. nr.
395/2016, în cazul unui acord-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină, alături de elementele prevăzute
la alin. (3) al aceluiași articol, și un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților
minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților
minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie
atribuite pe durata acordului-cadru. Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea
necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre estimări, pe
parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce se bucură de
un grad ridicat de flexibilitate. Prin urmare, autoritatea contractantă poate achiziționa printr-un nou contract
subsecvent lucrările aferente contractului subsecvent anterior, dar care nu au mai ajuns să fie executate. În ceea
ce privește modificarea contractului subsecvent aflat în derulare, în sensul diminuării cantității de lucrări ce nu
au mai fost executate, precum și a valorii aferente acestor lucrări, facem precizarea ca aceasta se va realiza
printr-un act adițional, dar cu respectarea prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016.
Speta 577. La data elaborării DALI-ului ce a stat la baza atribuirii contractului pentru elaborarea proiectului
tehnic, necesar reabilitării și modernizării „Obiectivului X”, autoritatea contractantă nu avea în proprietate
întregul imobil, și pentru a îndeplini condițiile de eligibilitate necesare accesării de fonduri europene,
aceasta a întreprins toate diligențele și a achiziționat și acea parte de imobil aflată în proprietatea unei terțe
părți, astfel devenind necesară revizuirea documentației ce a stat la baza atribuirii contractului de servicii
pentru elaborarea proiectului prin includerea acestei părți din imobil. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării serviciilor pentru elaborarea proiectului tehnic pentru
partea de imobil achiziționată ulterior, fie prin modificarea prin act adițional a contractului de servicii
pentru elaborarea proiectului tehnic aflat în derulare, ca urmare a revizuirii DALI-ului, fie prin demararea
unei noi proceduri de atribuire a contractului de servicii pentru elaborarea proiectului tehnic, această
modificare fiind considerată ca o modificare semnificativă.
Raspuns:
Modificarea unui contract de achiziție publică încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016, fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire, se realizează numai în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 din legea în discuție.
Totodată, în ceea ce privește modificarea unui astfel de contract încheiat în baza noii legislații în materie,
autoritatea contractantă va avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017, fiind necesar să
stabilească conform art. 1 alin. (2) din instrucțiune, dacă modificarea vizată este, raportat la circumstanțele
specifice ale contractului, „fie aplicarea directă a clauzelor contractuale, ce nu necesită interpretarea în funcție
de situația de fapt constatată în implementare, fie o modificare în condiții excepționale, fie una nesubstanțială,
fie una substanțială”. Astfel, având în vedere că în speța dată, ulterior semnării contractului de achiziție publică,
a apărut ca necesară extinderea obiectului contractului de servicii pentru elaborarea proiectului tehnic, ca
urmare a revizuirii DALI-ului, prin includerea în contract și a celeilalte părți a imobilului, considerăm că nu se
indentifică cazul aplicării stricte a prevederilor contractului, neexistând clauze de revizuire în acest sens. De
asemenea, modificarea vizată nu poate fi încadrată nici în modificări excepționale, a căror aplicare este
evidențiată la nivelul prevederilor art. 7 – art. 11 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, deoarece achiziționarea
serviciilor de proiectare suplimentare (pentru restul de imobil) nu sunt necesare finalizării contractului și
atingerii indicatorilor minimali, respectiv a indicatorilor de calitate și performanță și/sau a indicatorilor de
rezultat asumați de autoritatea contractantă la momentul pregătirii și lansării procedurii, ci sunt necesare în
vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate necesare accesării de fonduri europene. Prin urmare, modificările
în cauză vor fi analizate ca modificări substanţiale sau nesubstanţiale ale contractului. Precizăm că modificările
nesubstanțiale ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită inițierea unei noi
proceduri de atribuire, în vreme ce pentru implementarea unei modificări substanțiale, autoritatea contractantă
are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire. Pentru a fi considerată nesubstanțială, în sensul art. 5
alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, respectiva modificare trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ,
următoarele condiții: „- modificarea nu introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de
atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau alegerea unei alte oferte decât a
celei decalarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori economici la procedură; - modificarea
nu schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în favoarea contractantului
inițial într-o manieră care nu a fost prevăzută în contractul iniţial; - modificarea nu extinde/reduce în mod
considerabil domeniul/obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; - contractantul inițial nu este
înlocuit în alte condiții decât cele prevăzute ca urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opțiuni stabilite de
autoritatea contractantă în contratul inițial.” În caz contrar, având în vedere prevederile art. 221 alin. (7) din
Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Cap. V - Modificări substanțiale din Instrucțiunea nr. 3/2016, precizăm că
orice modificare a unui contract de achiziție publică care presupune îndeplinirea a cel puțin uneia dintre
condițiile următoare: - modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire
inițială, ar fi permis selecția altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea
acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la procedura de atribuire; - modificarea schimbă echilibrul
economic al contractului de achiziție publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a
fost prevăzut în contractul de achiziție publică/acordul-cadru inițial; - modificarea extinde în mod considerabil
obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru; - un nou contractant înlocuiește contractantul inițial,
în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (11), se consideră a fi o modificare substanțială și drept urmare,
autoritatea contractantă are obligația derulării unei noi proceduri pentru achiziționarea
produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare necesare. Raportat la speța dată, considerăm că includerea în
contractul de servicii pentru elaborarea proiectului tehnic și a părții de imobil achiziționată ulterior atribuirii
contractului în discuție, reprezintă o modificare substanțială a contractului, în sensul în care modificarea
respectivă este de natură a extinde obiectul respectivului contract, cu atât mai mult cu cât la baza realizării
serviciilor pentru elaborarea proiectului tehnic pentru respectiva parte de imobil, va sta DALI-ul revizuit, care
potrivit prevederilor H.G. nr. 907/2016 conține toate particularitățile/caracteristicile amplasamentului pentru
care se va întocmi proiectul tehnic și pe care urmează a se realiza lucrările (localizare, suprafață, regim juridic,
documentații de urbanism, studii geo/topo/hidro etc). Pe cale de consecinţă, având în vedere că prin includerea
în contractul de servicii pentru elaborarea proiectului tehnic și a părții de imobil achiziționată ulterior nu se
păstrează parametrii tehnico-economici prevăzuți în caietul de sarcini, motiv pentru care considerăm că și
propunerile tehnice cuprinse în oferta stabilită ca fiind câştigătoare se modifică, apreciem că modificarea
contractului în discuție reprezintă o modificare substanțială ce impune obligația autorității contractante de a
derula o nouă procedură de atribuire în vederea achiziționării serviciilor în cauză.
Speta 565. Consiliere metodologică privind necesitatea avizării de către serviciul juridic a notificării
prevăzute la art. 3 alin. (1) din Ordinul ANAP nr. 141/2017.
Raspuns:
Având în vedere necesitatea avizării contractului de achiziție publică/sectorial de către compartimentul juridic,
pentru identitate de rațiune avizul acestui compartiment se impune și pentru documentele întocmite în legătură
cu eventualele modificări ale acestui contract, inclusiv pentru notificarea transmisă ANAP cu privire la aceste
modificări. În continuare, raportându-ne la prevederile Ordinului ANAP nr. 141/2017, precizăm că, potrivit art. 3
alin. (4) din cuprinsul acestuia, “Notificările prevăzute la alin. (1) conțin informațiile prevăzute în anexa nr. 2 la
ordin și motivele care justifică încadrarea în prevederile legale referitoare la modificarea contractului/acordului-
cadru de achiziție publică, contractului/acordului-cadru sectorial”. Totodată, art. 6 alin. (1) lit. b) paragraful (ii)
din ordinul sus-menționat face referire la adresa de completare a justificărilor incluse în notificare, prevăzându-
se în acest sens că aceasta este întocmită de compartimentul de achiziții publice, avizată de serviciul juridic și
aprobată de conducătorul autorității/entității contractante. Prin urmare, deși în legătură cu notificarea
prevăzută la art. 3 alin. (1) nu se prevede în mod expres că trebuie avizată de către serviciul juridic, din
corelarea prevederilor legale redate mai sus și avându-se în vedere că notificarea conține, printre altele,
motivele care justifică modificarea contractului/acordului-cadru, iar adresa prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. b)
paragraful (ii) completează aceste justificări, pentru identitate de rațiune se impune ca și notificarea să fie
avizată de către serviciul juridic și aprobată de către conducătorul autorității/entității contractante.
Speta 563. Consiliere metodologică privind posibilitatea implementării unor modificări contractuale în cazul
unor contracte încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006 prin aplicarea prevederilor art. 122 lit. i) din ordonanța
de urgență în discuție, ca urmare a modificărilor de normative tehnice care sunt utilizate pentru întreaga
rețea de drumuri naționale și autostrăzi. Modificările normative au apărut pe parcursul derulării contractelor
încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006, deci la o dată ulterioară inițierii și atribuirii contractelor cu
respectarea normativelor tehnice în vigoare la momentul depunerii ofertelor.
Raspuns:
Autoritatea contractantă poate uza de prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în vederea modificării
unui contract încheiat în temeiul acestei ordonanțe de urgență atunci când este necesară achiziționarea unor
lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor
circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se
respectă în mod cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din
Instrucțiunea nr. 1/2016 (act normativ aplicabil contractelor încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006), „în sensul
legislației în domeniul achizițiilor publice, circumstanțele imprevizibile pot fi asimilate fie
evenimentelor/împrejurărilor absolut extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual al științei ele
reprezintă pentru oricine o forță de nebiruit), fie evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice culpă a
autorității contractante și care nu pot fi prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către autoritatea
contractantă, până la data semnării contractului inițial”. În acest sens, art. 11 al instrucțiunii sus-menționate
prevede o serie de exemple concludente care vin în sprijinul autorității contractante pentru a înțelege
situațiile/cazurile de circumstanțe imprevizibile ce pot genera necesitatea achiziționării de lucrări/servicii
suplimentare, un astfel de exemplu fiind menționat la pct. 4 al articolului în discuție, respectiv : „Modificările de
STAS-uri sau de normative tehnice pot avea caracter imprevizibil dacă acestea au intrat în vigoare la data
publicării/aprobării lor sau la o dată imediat ulterioară publicării/aprobării, astfel încât era imposibilă
cunoaşterea acestora la momentul demarării procedurii de atribuire a contractului iniţial. O astfel de modificare
nu poate fi invocată însă ca element imprevizibil în situaţia în care intrarea în vigoare a avut loc după o perioadă
mai mare de timp de la momentul publicării/aprobării, iar data intrării în vigoare a putut fi cunoscută la
momentul demarării procedurii de atribuire a contractului iniţial”. Precizăm că dispozițiile legale sus invocate
fac trimitere la modificări ale normativelor tehnice care pot fi aferente diferitelor domenii de activitate, cum ar
fi inclusiv cele care vizează construcția, întreținerea și administrarea drumurilor – cazul în speță. Condiția de
bază pe care trebuie să o aibă în vedere autoritatea contractantă este ca modificările survenite să fi apărut
ulterior momentului demarării procedurii de atribuire a contractului iniţial, respectiv atunci când autoritatea
contractantă făcuse deja publice documentele achiziției în baza cărora operatorii economici urmau să
întocmească ofertele, iar aducerea la cunoștință a acestora a modificării apărute ar fi fost tardivă și, în
consecință, ar fi periclitat condițiile de aplicare ale procedurii. Ca atare, în speța dată, apreciem că modificările
normativelor tehnice referitoare la construcția, întreținerea și administrarea drumurilor, survenite pe parcursul
derulării contractelor în cauză, pot fi încadrate în categoria circumstanțelor imprevizibile potrivit art. 122 lit. i)
din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă putându-se prevala însă de aplicarea prevederilor articolului în
discuție în situația în care sunt întrunite în mod cumulativ și celelalte condiții ale acestui articol, respectiv : -
atribuirea să fie făcută contractantului initial, - lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din
punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru
autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii
acestuia, - valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate
pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial.
Speta 556. Consiliere metodologică cu privire la obligația autorității contractante de a notifica ANAP
referitor la intenția de a modifica contractul de de achiziție publică în temeiul art. 221 alin. (1) lit. e) și f)
din Legea nr. 98/2016, întrucât dintr-o eroare materială încheierea contractului s-a făcut la o valoare mai
mică decât cea în baza căreia a fost atribuit contractul .
Raspuns:
În ceea ce privește obligația autorității contractante de a notifica ANAP cu privire la modificările contractuale
aduse în temeiul Ordinului nr. 141/14.06.2017, precizăm că aceasta se rezumă numai la cazurile în care
autoritățile/entitățile contractante aduc modificări contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, respectiv
contractelor/acordurilor-cadru sectoriale în temeiul prevederilor art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 şi
art. 238 din Legea nr. 99/2016. Astfel, având în vedere că autoritatea contractantă intenționează să opereze
modificările contractului de furnizare încheiat, ca urmare a erorii materiale apărute, în temeiul art. 221 alin. (1)
lit. e) și f) din Legea nr. 98/2016, precizăm că în acest caz autoritatea contractantă nu are obligația legală de a
notifica ANAP cu privire la demersurile realizate în acest sens. În această ordine de idei, responsabilitatea
autorității contractante este de a analiza și a încadra în mod corespunzător și corect modificarea necesar a fi
adusă prin raportare la prevederile art. 221 și de a păstra la dosarul achiziției documentele în baza căreia se
implementează modificarea.
Speta 546. Autoritatea contractantă X are în derulare un acord-cadru pe loturi, încheiat prin procedură de
licitație deschisă, pentru achiziționarea de medicamente. Produsul aferent unui lot nu mai este disponibil pe
piață, în consecință operatorul / operatorii economic /economici semnatar/i nu mai poate/pot furniza
produsul care face obiectul lotului respectiv, însă există posibilitatea de a înlocui produsul respectiv cu unul
similar. În această situație, se solicită analizarea posibilității modificării acordului-cadru în cauză.
Raspuns:
Având în vedere prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016, care reglementează modul de stabilire a
modificărilor contractuale nesubstanțiale și, implicit, a celor substanțiale, precum și îndrumările și exemplele cu
privire la modul de interpretare şi aplicare a acestor reglementări cuprinse în Instrucțiunea nr. 3/2017, precizăm
în primul rând că analizarea modificărilor în cazul de față poate fi realizată din prisma modificărilor
nesubstanțiale –adaptări la context practic și/sau a modificărilor nesubstanțiale – prag valoric conform capitolului
III din Instrucțiunea ante-menționată. Astfel, conform art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 3/2017, modificările
nesubstanțiale pot fi: „a) modificările contractuale "nesubstanțiale - adaptări la context practic", reglementate
de prevederile art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv
de prevederile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 99/2016; b) modificările contractuale "nesubstanțiale - prag
valoric", reglementate de prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv de prevederile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 99/2016.” a) În ceea ce privește
identificarea modificării ca fiind nesubstanțială în sensul celor prevăzute la lit. (a) a art. 5 din Instrucțiune,
autoritatea contractantă va avea în vedere ca, prin înlocuirea medicamentului respectiv cu un altul similar, însă
fabricat de un alt producător, să nu se îndeplinesacă niciuna din condițiile de la art. 221 alin. (7) din Legea nr.
98/2016. În cazul de față, autoritatea contractantă va avea în vedere în special că modificările pe care
intenționează să le realizeze, chiar dacă nu aduc schimbări în sensul creșterii valorice a prețului
contractului/acordului-cadru, conform art. 5 alin. (2) din Instrucțiunea nr. 3/2017, nu trebuie să introducă
condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât
cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la
procedura de atribuire. b) În ceea ce privește identificarea modificării contractuale ca fiind nesubstanțială în
sensul celor prevăzute la lit. b) a art. 5 din Instrucțiunea nr. 3/2017 (fără a fi necesară verificarea condițiilor de
la art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016), autoritatea contractantă va avea în vedere ca valoarea modificării să
fie mai mică decât pragurile prevăzute cumulativ la art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, după cum
urmează: „a) pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 (pragurile de publicare în JOUE); şi b)
10% din preţul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică
de servicii sau de produse şi al contractelor sectoriale de servicii sau de produse, sau 15% din preţul contractului
de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări şi al contractelor
sectoriale de lucrări.” Atragem atenția că, în cazul în care au fost efectuate mai multe modificări succesive,
valoarea procentuală a suplimentării (raportat la prețul contractului inițial) se va determina pe baza valorii nete
cumulate a acestora. Menționăm că stabilirea tipului de modificare ca fiind nesubstanțială sau substanțială,
precum și încadrarea în una din situațiile în care un contract de achiziție publică/acord-cadru poate fi modificat,
prezentate la art. 221 din Legea nr. 98/2016, rămâne în sarcina autorității contractante, aceasta fiind singura în
măsură să stabilească natura modificării și situația în care poate fi realizată aceasta, fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire, întrucât procesul de analiză și evaluare presupune luarea în considerare a întregului
ansamblu de informații/ documente care descriu în totalitate situația, iar responsabilitatea adoptării unei decizii
rămâne în competența persoanelor desemnate în acest sens.
Speta 545. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării procentelor de participare la
executarea contractelor subsecvente în perioada de derulare a unui acord-cadru de lucrări în care unul
dintre ofertanții câștigători este o asociere formată din doi operatori economici (lider – 80%, asociat – 20%)..
Mai exact, în situația în care membrii Asocierii apreciază că obiectul contractului subsecvent poate fi
realizat în condiții de eficiență a costurilor doar de către unul dintre membrii, dacă este posibilă încheierea
unu act adițional la Acordul de asociere prin care să se menționeze că, strict cu privire la contractul
subsecvent identificat, procentele de participare sunt în sensul de 100% în favoarea unuia dintre aceștia.
Raspuns:
Una dintre modalitățile legale prin care operatorii economici pot participa în cadrul procedurilor de achiziție
publică este aceea a ofertei comune (art. 53 din Legea nr. 98/2016). Orice ofertă comună are la bază un acord de
asociere, încheiat între operatorii economici care intenționează să participe în cadrul respectivei proceduri de
atribuire. Chiar dacă acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte, membrii
asocierii păstrându-și individualitatea ca subiecți de drept, aceștia sunt obligați să răspundă solidar față de
autoritatea contractantă pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale. Revenind la speța de față,
referitor la posibilitatea modificării procentelor de participare ale fiecărui asociat pe parcursul derulării unui
acord-cadru de lucrări, dorim să atragem atenția asupra prevederilor art. 186 din Legea nr. 98/2016, art. 31 alin.
(3) și art. 51 din H. G. nr. 395/2016, care stabilesc anumite drepturi ale autorității contractante în privința
calificării ofertelor depuse de asocieri în procedura de atribuire și art. 162 din H. G. nr. 395/2016 care stabilește
modalitatea de înlocuire a personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului, sau, după
caz, a contractelor subsecvente aferente unui acord-cadru. Aducem în discuție, de asemenea, prevederile art.
221 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 98/2016, conform cărora o modificare a unui contract de achiziție
publică/acord-cadru pe perioada de valabilitate este considerată modificare substanțială atunci când introduce
condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor candidați decât
cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la
procedura de atribuire. Astfel, din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, în cazul în care,
într-o procedură de atribuire a unui acord-cadru, o asociere este desemnată câștigătoare inclusiv pe baza
procentelor de participare ale fiecărui asociat, modificarea respectivelor procente pe perioada executării
acordului-cadru nu reprezintă o modificare substanțială numai în măsura în care se dovedește că, dacă noile
procente ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, n-ar fi afectat calificarea respectivului ofertant și
desemnarea lui ca unul dintre câștigători. De asemenea, dacă modificarea procentelor de participare inițiale ale
fiecărui asociat determină înlocuirea personalului de specialitate desemnat pentru îndeplinirea
contractului/contractelor subsecvente aferente unui acord-cadru, această modificare nu este una substanțială
doar dacă se îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 162 din H. G. nr. 395/2016. Pe de altă parte, dacă
procentele de participare ale fiecărui asociat nu au avut niciun rol în desemnarea ofertantului respectiv
câștigător în procedura de atribuire inițială și nici nu determină înlocuirea personalului de specialitate sus-
menționat, modificarea acestora pe parcursul derulării acordului-cadru în discuție, mai ales în sensul realizării
unuia dintre contractele subsecvente în proporție de 100% doar de unul dintre asociați, se va realiza numai cu
acordul autorității contractante întrucât aceasta trebuie să se asigure că nu vor fi afectate condițiile de eficiență
și calitate stabilite inițial prin acordul-cadru.
Speta 531. Consiliere metodologică privind posibilitatea prelungirii unui contract subsecvent încheiat cu un
operator economic semnatar al unui acord-cadru care a fost încheiat cu 3 operatori economici, autoritatea
contractantă precizând în documentele achiziției inițiale faptul că atribuirea contractelor subsecvente se va
realiza prin reofertare, în condițiile în care operatorul economic cu care a fost semnat contractul subsecvent
a prestat serviciul care a făcut obiectul contractului, în afara perioadei contractuale stabilite inițial (o lună
în plus), fără a avea la baza actul juridic care să reglementeze modificarea vizată privind prelungirea duratei
contractuale.
Raspuns:
În condiţiile art. 118 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr.98/2016, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu
mai mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei,
autoritatea contractantă are obligaţia, ori de câte ori decide achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care
fac obiectul acordului respectiv, să transmită concomitent o invitaţie de participare la reofertare către toţi
operatorii economici semnatari ai acordului-cadru (art.110 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016). Potrivit art. 110 alin.
(3) din H.G. nr. 395/2016, elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preţ, termene de
livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în măsura în care au fost
prevăzute în fişa de date a achiziţiei. Conform art. 119 lit. d) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
atribuie fiecare contract subsecvent ofertantului care prezintă oferta cea mai avantajoasă desemnată prin
aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare mentionați în documentația de atribuire elaborată în
cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru. Așadar, în cazul prelungirii unui contract subsecvent atribuit în
condițiile legale amintite anterior, autoritatea contractantă va analiza în primul rând dacă durata contractuală a
reprezentat unul dintre elementele esențiale în baza căruia s-a realizat reofertarea și, în consecință, a fost
atribuit contractul ofertantului câștigător (ex. dacă termenul de livrare/prestare/execuţie a reprezentat factor
de evaluare), astfel încât o posibilă prelungire a duratei contractuale ar afecta condițiile competiționale de
atribuire a respectivului contract. În măsura în care durata contractuală nu a reprezentat unul din factorii
esențiali în atribuirea contractului subsecvent în sensul celor menționate mai sus, iar prin prelungirea vizată nu
se aduc modificări ale cantității și/sau valorii contractului, prelungirea fiind strict necesară pentru epuizarea
obiectului contractului și a respectării graficului de livrare/prestare/executare, apreciem că o astfel de
modificare nu excedează prevederilor legale în materie, putând fi realizată cu încadrarea în condițiile prevăzute
de art. 221 din Legea nr. 98/2016. Totodată, precizăm că potrivit regulilor statuate prin dreptul comun,
prelungirea oricărui contract se poate face printr-un act adițional, înainte de expirarea termenului, cel mai
târziu până în ultima zi a contractului inițial. Un element distinctiv în cazul de față îl contituie faptul că
operatorul economic cu care a fost semnat contractul subsecvent a prestat serviciul care a făcut obiectul
contractului, în afara perioadei contractuale stabilite inițial (o lună în plus), fără a avea la baza actul juridic care
să reglementeze modificarea vizată privind prelungirea duratei contractuale. Ca atare, în această situație,
asigurarea continuității prestării serviciului în cauză se poate realiza numai prin atribuirea unui nou contract
subsecvent prin transmiterea unei invitații la reofertare celor 3 operatori economici semnatari ai acordului-
cadru, potrivit regulilor și condițiilor prevăzute inițial în documentele achiziției.
Speta 528. Autoritatea contractantă a încheiat în 12.10.2017 contractul de achiziție publică având ca obiect
prestarea serviciilor de proiectare, respectiv întocmire Studiu de fezabilitate și documentații necesare
obținerii avizelor și acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism. În cadrul Temei de Proiectare (anexă
la contract), precum și în Nota conceptuală, documente întocmite conform prevederilor H.G. nr. 907/2016 și
parte a documentației de atribuire, a fost menționat amplasamentul obiectivului (fiind de notorietate faptul
că locația aleasă se află într-o zonă protejată istoric). Cu ocazia solicitării Comisiei de Monumente a avizului
pentru Certificatul de Urbanism, s-a sugerat găsirea unui alt amplasament pentru realizarea obiectivului de
investiții deoarece terenul propus se află în zona de protecție a unui monument istoric, iar săpătura peste
adâncimea de 30 cm va presupune ca lucrările să fie executate sub supraveghere arheologică, cu toate
cheltuielile aferente, și stoparea lucrărilor când se va ajunge la ruinele monumentului respectiv. Având în
vedere că a fost identificat un alt amplasament, în altă locație, se solicită consiliere metodologică privind
posibilitatea de schimbare a amplasamentului obiectivului de investiții pentru sunt necesare serviciile în
discuție, în condițiile în care toate datele tehnice ale construcției rămân neschimbate, iar prestatorul este
de acord cu noua locație, fără a solicita costuri suplimentare.
Raspuns:
Modificarea unui contract de achiziție publică încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016, fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire, se realizează numai în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 din legea în discuție.
Totodată, în ceea ce privește modificarea unui astfel de contract încheiat în baza noii legislații în materie,
autoritatea contractantă va avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017, fiind necesar să
stabilească conform art. 1 alin. (2) din instrucțiune, dacă modificarea vizată este, raportat la circumstanțele
specifice ale contractului, „fie aplicarea directă a clauzelor contractuale, ce nu necesită interpretarea în funcție
de situația de fapt constatată în implementare, fie o modificare în condiții excepționale, fie una nesubstanțială,
fie una substanțială”. Astfel, având în vedere că în situația de față, ulterior semnării contractului de achiziție
publică, au fost constatate anumite inconveniente în ceea ce privește utilizarea amplasamentului ales inițial, ce
sunt de natură a genera cheltuieli suplimentare și prelungirea termenului de execuție a lucrărilor, considerăm că
nu este cazul aplicării stricte a prevederilor contractului, neexistând clauze de revizuire în acest sens, și nici în
cazul modificărilor excepționale deoarece autoritatea contractantă cunoștea că locația aleasă se află într-o zonă
protejată istoric, astfel cum reiese din Tema de proiectare, anexă a documentației de atribuire. Prin urmare,
modificările în cauză vor fi analizate ca modificări substanțiale sau nesubstanțiale ale contractului. Precizăm că
modificările nesubstanțiale ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită inițierea
unei noi proceduri de atribuire, în vreme ce pentru implementarea unei modificări substanțiale, autoritatea
contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire. Pentru a fi considerată nesubstanțială, în
sensul art. 5 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017, respectiva modificare trebuie să îndeplinească, în
mod cumulativ, următoarele condiții: „- modificarea nu introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în
procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât cei selectați inițial sau alegerea unei
alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori economici la
procedură; - modificarea nu schimbă echilibrul economic al contractului de achiziție publică/acordului-cadru în
favoarea contractantului inițial într-o manieră care nu a fost prevăzută în contractul inițial; - modificarea nu
extinde/reduce în mod considerabil domeniul/obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru; -
contractantul inițial nu este înlocuit în alte condiții decât cele prevăzute ca urmare a unei clauze de revizuire
sau a unei opțiuni stabilite de autoritatea contractantă în contratul inițial.” Raportat strict la informațiile
prezentate și la cele patru condiții indicate mai sus, considerăm că schimbarea amplasamentului propus inițial
pentru obiectivul de investiții în cauză cu menținerea tuturor datelor tehnice ale construcției și a prețului
ofertat, reprezintă o modificare nesubstanțială a contractului, cu atât mai mult cu cât obiectul contractului îl
reprezintă serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate care, potrivit prevederilor H.G. nr. 907/2016, va
conține toate particularitățile/caracteristicile amplasamentului pe care urmează a se edifica construcția
(localizare, suprafață, regim juridic, documentații de urbanism, studii geo/topo/hidro etc). Pe cale de
consecință, având în vedere că modificarea amplasamentului păstrează parametrii tehnico-economici ai
construcției prevăzuți în caietul de sarcini, motiv pentru care considerăm că nici propunerile tehnice și financiare
cuprinse în oferta stabilită ca fiind câștigătoare nu se modifică, menționăm că modificarea contractului se poate
realiza în baza art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016.
Speta 523. Consiliere metodologică privind posibilitatea introducerii unui subcontractant pe parcursul
derulării contractului, nedeclarat inițial, inclusiv posibilitatea efectuării de plăți directe către acest
subcontractant.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice prevede posibilitatea introducerii unui/unor nou/noi

subcontractant/subsubcontractanți pe parcursul derulării contractului, cu respectarea condițiilor prevăzute la
art. 218 și art. 219 din Legea nr. 98/2016, precum și a celor prevăzute în cadrul Secțiunii 1 a Capitolului IV din
H.G. nr. 395/2016. Totodată, referitor la posibilitatea efectuării de plăți directe către acest/acești
subcontractanți implicați în perioada de implementare a contractului, precizăm că în conformitate cu prevederile
art. 218 alin. (1)-(2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă va efectua aceste plăți numai dacă
subcontractorii îşi vor exprima la momentul introducerii acestora în contractul de achiziţie publică, opţiunea de a
fi plătiţi direct de către autoritatea contractantă.
Speta 515. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea înlocuirii pe parcursul derulării unui contract
de furnizare încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016 a unui produs alimentar de un anumit gramaj cu același tip
de produs de gramaj diferit.
Raspuns:
privire la modul de interpretare şi aplicare a acestor reglementări cuprinse în Instrucțiunea nr. 3/2017, precizăm
în primul rând că analizarea modificărilor în cazul de față poate fi realizată din prisma modificărilor
nesubstanțiale –adaptări la context practic, conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Instrucțiunea ante-menționată. În
ceea ce privește identificarea modificării ca fiind nesubstanțială în sensul celor prevăzute la lit. (a) a art. 5 din
Instrucțiune, autoritatea contractantă va avea în vedere ca prin înlocuirea produsului alimentar inițial de un
anumit gramaj cu același tip de produs de gramaj diferit să nu se îndeplinească niciuna din condițiile de la art.
221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016. Astfel spus, modificările pe care autoritatea contractantă intenționează să le
realizeze, chiar dacă nu aduc schimbări în sensul creșterii valorice a prețului contractului, conform art. 5 alin. (2)
din Instrucțiunea nr. 3/2017, nu trebuie să introducă condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de
atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte
decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire. De asemenea, modificările
nu trebuie să aducă atingere echilibrului economic al contractului de achiziţie publică, în cauză, în favoarea
contractantului, să nu extindă în mod considerabil obiectul acestuia, iar în situația schimbării contractantului
iniţial, acesta nu trebuie să fie înlocuit în alte condiţii decât cele prevăzute ca urmare a unei clauze de revizuire
sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea/entitatea contractantă în contractul iniţial. Totodată, modificările
contractului de achiziție publică în aceste condiții, în nici un caz nu poate aduce atingere naturii generale a
contractului de achiziţie publică, conform art. 221 alin. (8) din Legea nr. 98/2016. Nu în ultimul rând dorim să
subliniem că în cazul în care au fost efectuate mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor se va
determina pe baza valorii nete cumulate a modificărilor succesive. Prin urmare, în situația în care: - introducerea
la nivelul caietului de sarcini a cerinței privind produsul alimentar inițial nu reprezintă o condiție care, dacă nu
ar fi fost inclusă ar fi permis selecția altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte
decât cea acceptată inițial; - acceptarea produsului alternativ nu conduce la schimbarea echilibrului economic al
contractului; - în niciun caz, acceptarea unui alt produs similar nu aduce atingere obiectului contractului de
achiziție publică/acordului-cadru, apreciem că înlocuirea unui produs cu un alt produs echivalent cu produsul
inițial specificat în propunerea tehnică poate fi admisă. În subsidiar, menționăm că stabilirea tipului de
modificare ca fiind nesubstanțială sau substanțială, precum și încadrarea în una din situațiile în care un contract
de achiziție publică poate fi modificat, prezentate la art. 221 din Legea nr. 98/2016, rămâne în sarcina
autorității contractante, fiind singura în măsură să stabilească natura modificării și situația în care poate fi
realizată aceasta, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, întrucât procesul de analiză și evaluare
presupune luarea în considerare a întregului ansamblu de informații/ documente care descriu în totalitate
situația, iar responsabilitatea adoptării unei decizii rămâne în competența persoanelor desemnate în acest sens.
Speta 511. Procedura de atribuire (procedură simplificată) a acordului-cadru de servicii, inițiată în data de
13.10.2017, a fost suspendată de către autoritatea contractantă, în temeiul art. 28 alin. (5) din Legea
101/2016, ca urmare a plângerii depuse de unul dintre ofertanți împotriva deciziei Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Având în vedere că acordul-cadru anterior, cu același obiect, și-a încetat
valabilitatea, iar ultimul contract subsecvent, încheiat în baza acordului-cadru, încetează la data de
28.02.2018, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea de a prelungi durata respectivului
contract subsecvent, încheiat în data de 01.08.2017.
Raspuns:
Dat fiind faptul că nu se cunoaște data încheierii acordului-cadru în baza căruia a fost atribuit contractul
subsecvent în discuție și având în vedere dispozițiile art. 263 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „(4)
Contractele de achiziție publică/Acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”, în situația de față se disting 2 (două)
ipoteze de lucru: 1. acordul-cadru a fost încheiat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, ceea ce
presupune că modificarea contractului subsecvent se supune dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006. 2. acordul-cadru a
fost încheiat după intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, motiv pentru care modificarea contractului subsecvent
se realizează în conformitate cu dispozițiile legii respective. 1. Referitor la prima ipoteză de lucru Modificarea
contractului subsecvent, în cursul perioadei sale de valabilitate, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 este
posibilă cu condiția ca respectiva modificare să nu conducă la anularea/diminuare avantajelor pe baza cărora o
ofertă a fost desemnată câștigătoare, aspect ce poate fi stabilit de către autoritatea contractantă pe baza
documentelor existente în dosarul achiziției publice. În opinia noastră, în primul rând trebuie verificat dacă noile
condiții (prelungirea duratei ultimului contract subsecvent, cu modificarea implicită a valorii contractuale) ar fi
determinat ca și alți operatori economici să fi fost interesați de procedura de atribuire, existând posibilitatea
efectivă de a prezenta o ofertă mai avantajoasă pentru autoritatea contractantă. Astfel, la analiza efectuată
trebuie analizat și dacă această modificare contractuală creează sau nu avantaje operatorului economic
câștigător în raport cu ceilalți operatori participanți la procedura de atribuire, cu precădere în cazul în care
acord-cadru a fost încheiat cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției. Pe de altă parte,
modificarea pe care intenționează autoritatea contractantă să o realizeze nu trebuie să schimbe balanța
economică a contractului subsecvent în favoarea contractantului într-o manieră care nu a fost prevăzută inițial în
respectivul contract și nu trebuie să extindă domeniul contractului în mod considerabil. Prin urmare, în cazul în
care modificarea avută în vedere implică prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru sau dacă
respectiva modificare este considerată substanțială, atunci autoritatea contractantă nu are dreptul de a realiza
această modificare. 2. Referitor la cea de-a doua ipoteză de lucru Autoritatea contractantă are dreptul de a
modifica un contract subsecvent atribuit în baza unui acord-cadru încheiat după intrarea în vigoare a Legii nr.
98/2016, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, numai în situațiile prevăzute la art. 221 din Legea nr.
98/2016. În acest sens, se vor avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017, în care sunt
explicitate dispozițiile referitoare la modificările contractului de achiziție publică/contractului de achiziție
sectorială/acordului-cadru și încadrarea acestor modificări ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale, incluzând
descrieri și exemple concludente pentru înțelegerea și aplicarea optimă a prevederilor legale în discuție. În
concluzie, indiferent de momentul încheierii acordului-cadru, trebuie reținut că nu este permisă suplimentarea
valorică a unui contract de achiziție publică (cum este și contractul subsecvent unui acord-cadru) în așa fel încât
noua valoare rezultată în urma respectivei modificări să depășească pragurile prevăzute de lege (fie că vorbim
despre O.U.G. nr. 34/2006 sau despre Legea nr. 98/2016) pentru publicarea unui anunț de participare sau a unui
anunț simplificat/invitație de participare, sau să fi impus organizarea unei alte proceduri de atribuire decât cea
aplicată pentru atribuirea acordului-cadru în baza căruia a fost atribuit contractul subsecvent pe care autoritatea
contractantă urmărește să-l modifice (astfel cum reiese din prevederile art. 164 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016,
respectiv art. 65 lit. g) din H.G. 925/2006).
Speta 510. În data de 24.07.2017 autoritatea contractantă, a atribuit, prin procedură simplificată, un
contract de achiziție publică de lucrări. Pe parcursul derulării contractului a apărut o necorelare între
planurile de situație din proiectul tehnic și situația din teren a lucrărilor. Având în vedere următoarele
aspecte: - valoarea notelor de renunțare este de 71.585 lei, fără TVA; - valoarea notelor de comandă
suplimentară este de 71.579 lei, fără TVA; - valoarea contractului inițial este de 537.539 lei, fără TVA, din
care 25.017 lei reprezintă cheltuieli diverse și neprevăzute; se solicită consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea realizării modificării contractului în cauză, respectiv privind incidența prevederilor art. 221
Raspuns:
privire la modul de interpretare și aplicare a acestor reglementări cuprinse în Instrucțiunea nr. 3/2017, precizăm
că analizarea modificărilor în cazul de față poate fi realizată din prisma modificărilor nesubstanțiale – adaptări la
context practic și/sau a modificărilor nesubstanțiale – prag valoric conform capitolului III din Instrucțiunea ante-
menționată. Astfel, conform art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 3/2017, modificările „nesubstanțiale” pot fi: „a)
modificările contractuale <<nesubstanțiale - adaptări la context practic>>, reglementate de prevederile art. 221
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de prevederile art. 240
alin. (2) din Legea nr. 99/2016; b) modificările contractuale <<nesubstanțiale - prag valoric>>, reglementate de
prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de
prevederile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 99/2016.” În ceea ce privește identificarea modificării ca fiind
nesubstanțială în sensul celor prevăzute la lit. a) a art. 5 din Instrucțiunea nr. 3/2017, autoritatea contractantă
va avea în vedere ca, prin renunțarea la anumite cantități de lucrări (întrucât acestea nu se mai justifică),
precum și prin suplimentarea anumitor cantități de lucrări (devenite necesare pentru corelarea cu noua situație
din teren), modificarea contractuală să nu îndeplinească niciuna din condițiile de la art. 221 alin. (7) din Legea
nr. 98/2016. Astfel spus, modificările contractuale pe care autoritatea contractantă intenționează să le
realizeze, chiar dacă nu aduc schimbări în sensul creșterii valorice a prețului contractului, nu trebuie să
introducă condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor
candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și
alți participanți la procedura de atribuire. De asemenea, modificările contractuale efectuate în aceste condiții nu
trebuie să aducă atingere echilibrului economic al contractului de achiziție publică în cauză, în favoarea
contractantului, să nu extindă în mod considerabil obiectul acestuia, iar în situația schimbării contractantului
inițial, acesta nu trebuie să fie înlocuit în alte condiții decât cele prevăzute ca urmare a unei clauze de revizuire
sau a unei opțiuni stabilite de autoritatea/entitatea contractantă în contractul inițial. Totodată, modificările
contractuale nu pot aduce în niciun caz atingere naturii generale a contractului de achiziție publică, conform art.
221 alin. (8) din Legea nr. 98/2016. Nu în ultimul rând, dorim să subliniem că, potrivit art. 221 alin. (9) din
aceeași lege, în cazul în care au fost efectuate mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor se va
determina pe baza valorii nete cumulate a acestor modificări succesive. În ceea ce privește identificarea
modificării contractuale ca fiind nesubstanțială în sensul celor prevăzute la lit. b) a art. 5 din Instrucțiunea nr.
3/2017 (fără a fi necesară verificarea condițiilor de la art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016), autoritatea
contractantă va avea în vedere ca valoarea modificării să fie mai mică decât pragurile prevăzute cumulativ la
art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, după cum urmează: „ a) pragurile corespunzătoare prevăzute la
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 12 alin. (1) din
Legea nr. 99/2016 (pragurile de publicare în JOUE); și b) 10% din prețul contractului de achiziție
publică/acordului-cadru inițial, în cazul contractelor de achiziție publică de servicii sau de produse și al
contractelor sectoriale de servicii sau de produse, sau 15% din prețul contractului de achiziție publică/acordului-
cadru inițial, în cazul contractelor de achiziție publică de lucrări și al contractelor sectoriale de lucrări.” Cu
privire la calculul pragului valoric sus-menționat, precizăm că procentul de 15% raportat la valoarea contractului
inițial (în cazul contractelor de lucrări) se referă la valoarea netă a lucrărilor suplimentare, prevăzute în notele
de comandă suplimentară. Astfel, în ceea ce privește posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentară
cu notele de renunțare (astfel cum este cazul de față), subliniem că valoarea lucrărilor suplimentare, care nu
trebuie să depășească procentul de 15%, se raportează strict la valoarea contractului inițial, neputând fi luate în
considerare notele de renunțare, în sensul scăderii acestora din valoarea estimată a lucrărilor suplimentare.
Atragem atenția că, în cazul în care au fost efectuate mai multe modificări succesive, valoarea procentuală a
suplimentării (raportat la prețul contractului inițial) se va determina pe baza valorii nete cumulate a acestora.
Reiterăm că modificările contractuale nu pot aduce în niciun caz atingere naturii generale a contractului de
achiziție publică, conform art. 221 alin. (8) din Legea nr. 98/2016. Totodată, se vor avea în vedere notele și
exemplele cuprinse în Instrucțiunea nr. 3/2017, care aduc lămuriri în sensul stabilirii unei modificări contractuale
ca fiind nesubstanțială.
Speta 509. Procedura de atribuire a acordului-cadru având ca obiect „furnizarea și distribuția produselor de
panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii
preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore”, în speță licitație deschisă, a fost
inițiată în 19.05.2017, în temeiul Legii nr. 98/2016, O.U.G. nr. 96/2002 și H.G. nr. 714/2008. Acordul-cadru
în discuție a fost atribuit la data de 09.10.2017, ceea ce presupune că la data intrării în vigoare a H.G. nr.
640/2017, respectiv 13.09.2017, procedura de atribuire a acordului-cadru menționat anterior se afla în
desfășurare. Întrucât acordul-cadru a fost încheiat cu mai mulți operatori economici, respectiv 2 (doi), iar
executarea acestuia de realizează prin reluarea competiției, în data de 05.10.2017, autoritatea contractantă
a transmis concomitent o invitație de participare la reofertare operatorilor economici semnatari ai
acordului-cadru (legislația aplicabilă și modul de desfășurare a procesului de reluare a competiției au fost
aduse la cunoștința operatorilor economici semnatari ai acordului-cadru, fiind parte integrată a
documentației de atribuire). Elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a
respectivului acord-cadru sunt, conform prevederilor documentației de atribuire, „1. criteriul de atribuire
stabilit la data demarării procedurii de achiziție publică; 2. atribuirea contractelor subsecvente numai pe
baza regulilor și condițiilor stabilite prin prezentul acord-cadru; 3. oferta tehnică; 4. plata produselor ce vor
face obiectul contractelor subsecvente”, iar elementul care va face obiectul reluării competiției pentru
atribuirea contractelor subsecvente este „prețul ofertei”. În documentația de atribuire (fișa de date a
achiziției, proiectele de acord-cadru, respectiv contract subsecvent conținând clauzele contractuale
obligatorii) s-a prevăzut posibilitatea ajustării prețului, după cum urmează: „Potrivit prevederilor art. 28
alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, <<pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin
actualizare în cazul în care pe piața au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat
creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflecta în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului>>. Ajustarea prețului
acordului-cadru/contractelor subsecvente (creșterea/diminuarea) se poate face în cazul în care au loc
modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect
instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Prețul unitar (prețul
unități de produs de panificație/produs lactat) aferent fiecărui acord-cadru, prevăzut în oferta câștigătoare,
se va modifica (va crește/se va diminua) proporțional cu creșterea/diminuarea valorică a limitei valorice
zilnice pentru produsele de panificație/produsele lactate acordate pentru un elev, respectiv pentru un
preșcolar, stabilită conform H.G. nr. 714/2008. Formula de ajustare este: (…)”. Ulterior atribuirii primului
contract subsecvent, ofertantul declarat câștigător în urma reluării competiției a solicitat modificarea
prețului contractului și interpretarea contractului subsecvent în condițiile noii legislații specifice domeniului
contractului, respectiv H.G. nr. 640/2017. Ținând cont că procedura de atribuire a acordului-cadru s-a
demarat, derulat și finalizat în temeiul O.U.G. nr. 96/2002 și H.G. nr. 714/2008, se solicită consiliere
metodologică privind aplicarea respectivelor acte normative sau, dimpotrivă, a H.G. nr. 640/2017 (prin care
s-a abrogat H.G. nr. 714/2008), în ceea ce privește interpretarea și executarea acordului-cadru, precum și a
contractelor subsecvente încheiate.
Raspuns:
Pentru început, se impune să facem o delimitare între legislația aplicabilă acordului-cadru și contractelor
subsecvente încheiate și legislația în baza căreia s-a determinat necesitatea autorității contractante (în tot ceea
ce presupune buget, specificații tehnice, etc.), astfel: - Legea nr. 98/2016 (și actele emise în aplicarea acesteia)
reprezintă legislația aplicabilă atât acordului-cadru în discuție, cât și contractelor subsecvente atribuite în
executarea acestuia, întrucât acestea au fost încheiate după data intrării sale în vigoare; - O.U.G. nr. 96/2002 și
H.G. nr. 714/2008 (în prezent abrogat) reprezintă legislația specifică domeniului obiectului acordului-
cadru/contractului de achiziție publică, în baza căreia s-a stabilit necesitatea autorității contractante. Totodată,
trebuie lămurit că, în înțelegerea noastră, solicitarea ofertantului declarat câștigător în urma reluării competiției
vizează modificarea prețului contractului, (deci modificarea contractului subsecvent în sensul ajustării prețului),
legislația aplicabilă modificării fiind de asemenea Legea nr. 98/2016. Astfel, modificarea acordului-cadru sau a
contractelor subsecvente, cum este cazul de față, se realizează în primul rând cu respectarea prevederilor
legislației în domeniul achizițiilor publice. În continuare, apreciem că este util să analizăm situația expusă
pornind de la particularitățile unui acord-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici, cu reluarea
competiției, finalizând cu posibilitățile concrete de ajustare a prețului în diferite etape. Încheierea acordului-
cadru creează un raport juridic între, pe de o parte, autoritatea contractantă și, pe de altă parte, unul sau mai
mulți operatori economici, raport al cărui conținut este format din drepturile și obligațiile fiecăreia dintre părți,
în legătură cu executarea acordului-cadru. Printre obligațiile principale pe care autoritatea contractantă, prin
încheierea unui acord-cadru, și le asumă față de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte
a acordului respectiv se numără inclusiv aceea de a atribui contracte operatorului/operatorilor
economic/economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenționează să achiziționeze
produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condițiile esențiale
stabilite la încheierea acestuia. Fiind vorba despre un acord-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici,
contractele subsecvente urmând a fi atribuite prin reluarea competiției, trebuie să subliniem că potrivit art. 109
alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, acordul-cadru trebuie să prevadă: a) elementele/condițiile care rămân
neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord; b) numărul maxim de operatori economici cu care se
încheie acordul-cadru, conform celor precizate în cadrul anunțului de participare; c) elementele/condițiile care
vor face obiectul reluării competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente. În speța de față
elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a acordului-cadru sunt „1. criteriul de
atribuire stabilit la data demarării procedurii de achiziție publică; 2. atribuirea contractelor subsecvente numai
pe baza regulilor și condițiilor stabilite prin prezentul acord-cadru; 3. oferta tehnică; 4. plata produselor ce vor
face obiectul contractelor subsecvente”, iar elementul care va face obiectul reluării competiției pentru
atribuirea contractelor subsecvente este prețul ofertei. Precizăm că autoritatea contractantă a anticipat că
limita valorică zilnică pentru produsele de panificație/produsele lactate acordate pentru un elev, respectiv
pentru un preșcolar, va fi modificată pe cale normativă, pe parcursul derulării acordului-cadru încheiat pe 4
(patru) ani, motiv pentru care a stabilit formula de ajustare a prețului în funcție de această limită, stabilită la
momentul inițierii procedurii, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 714/2008. Astfel, în opinia noastră,
intenția autorității contractante a fost ca ajustarea prețului să se realizeze în funcție de limita valorică
zilnică/preșcolar/elev actualizată pe cale normativă, dar nu a avut în vedere că actualizarea respectivei limite se
poate realiza prin emiterea unui nou act normativ, ci a apreciat că actualizarea va interveni printr-o modificare a
H.G. nr. 714/2008, motiv pentru care a inclus această hotărâre în formula de ajustare. În practică lucrurile nu au
fost întocmai cum a prevăzut autoritatea contractantă, iar limita valorică zilnică/preșcolar/elev a fost
actualizată printr-un act normativ nou, respectiv H.G. nr. 640/2017, care a abrogat H.G. nr. 714/2008, ceea ce
nu înseamnă că ajustarea contractului nu mai poate opera, ci doar că denumirea actului normativ abrogat indicat
în formulare de ajustare se consideră a fi înlocuită. Prin urmare, având în vedere că actul normativ indicat în
formula de ajustare a fost abrogat ulterior, respectiv în data de 13.09.2017, odată cu intrarea în vigoare a H.G.
nr. 640/2017, apreciem că ajustarea prețului se poate face în funcție de limita valorică zilnică/preșcolar/elev
actualizată ca urmare a modificărilor legislative apărute. Cu toate acestea, deoarece este vorba despre un acord-
cadru încheiat cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției, considerăm că nu este suficientă
stabilirea actului normativ în baza căruia se face ajustarea prețului, ci prezintă o deosebită importanță
momentul în care se realizează ajustarea respectivă. În acest sens, precizăm că din coroborarea dispozițiilor alin.
(5) al art. 110 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu prevederile alineatului următor, respectiv alin. (6), reiese că
operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elementele/condițiile care fac obiectul
reluării competiției numai în sensul îmbunătățirii acestora și fără să afecteze elementele/condițiile stabilite, iar
în cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a prețului, îmbunătățirea acestui element se raportează
la valoarea actualizată care se obține în urma aplicării coeficienților de ajustare. Așadar, pentru a se putea
prevala de prevederile art. 110 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 la momentul reofertării, în sensul că
îmbunătățirea prețului să se raporteaze la valoarea actualizată care se obține în urma aplicării coeficienților de
ajustare, trebuia ca ajustarea prețului acordului-cadru să se realizeze anterior reluării competiției.
Concluzionând, în opinia noastră, ajustarea prețului contractului subsecvent atribuit prin reluarea competiției, în
condițiile de față, deci ulterior reofertării, creează premisele încălcării principiilor care au stat la baza atribuirii
respectivului contract.
Speta 507. Autoritatea contractantă a derulat o procedură pentru atribuirea unuia sau mai multor acorduri-
cadru având ca obiect prestarea de servicii auto pentru autovehiculele din parcul auto al autorității
contractante, procedură împărțită pe loturi în funcție de regiuni şi autovehicule aflate sau ieșite din
garanție. Urmare a finalizării procedurii de atribuire, pentru judeţul X a fost atribuit doar lotul pentru
autovehicule ieșite din garanție, cel aferent autovehiculelor aflate în garanție rămânând neatribuit. Având în
vedere că o parte din autovehiculele din lotul neatribuit au ieșit din garanție se solicită consiliere
metodologică cu privire posibilitatea inițierii unei noi proceduri de atribuire pentru autovehiculele ieșite din
garanție cu respectarea prevederilor art. 108 din H.G. nr. 395/2016.
Raspuns:
Referitor la posibilitatea inițierii unei noi proceduri de atribuire pentru achiziționarea serviciilor auto pentru
autovehiculele ieșite din garanție din lotul neatribuit aferent judeţului X în condițiile existenței acordului-cadru
aflat în derulare pentru acelaşi judeţ şi cu acelaşi obiect, respectiv servicii auto pentru autovehiculele ieșite din
garanție, menționăm că, în conformitate cu art. 108 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu
are dreptul ca pe durata acordului-cadru să încheie cu un alt operator economic un contract având ca obiect
achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, decât dacă operatorul
economic semnatar nu mai are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante sau/și depășirea
valorii ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale Legii nr. 98/2016 care instituie obligații ale
autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. Astfel, prin prevederile art. 108 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016 nu se fac referiri la obligația autorității contractante de a nu iniția o nouă procedură pe durata
derulării acordului-cadru în vigoare, fiind prevăzută doar obligația de a nu încheia un contract cu un alt operator
economic având același obiect cu cel al acordului-cadru aflat în derulare, în situația în care operatorul economic
semnatar are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante. Prin urmare, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a organiza o nouă procedură de atribuire în vederea încheierii unui acord-cadru
având același obiect ca și acordul-cadru aflat în derulare, cu condiția ca încheierea contractelor subsecvente
noului acord-cadru să nu se realizeze pe durata prezentului acord-cadru, ci numai după încheierea valabilității
acestuia.
Speta 506. modalitatea de atribuire a unui contract subsecvent aferent unui acord-cadru încheiat în baza
prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, raportat la prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 și art. VIII
alin. (2) din O.U.G. nr. 107/2017
Raspuns:
Conform prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016: „Contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru
încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data când
acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi
încetarea acestora.” De asemenea, prevederile art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2017 stipulează:
„Ajustarea/Revizuirea prețului contractelor de achiziție publică/sectoriale încheiate înainte de intrarea în
vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a Legii
nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, se realizează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la
momentul realizării acesteia”. Alin. (2) al aceluiași articol menționat anterior prevede „Contractele subsecvente
încheiate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada de derulare a acordului-cadru,
se supun legii în vigoare de la data încheierii acestora”. Raportat la prevederile de mai sus, clauzele unui
contract de achiziție publică/acord-cadru încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 și H.G. nr.
395/2016, cu excepția clauzei privind ajustarea/revizuirea prețului contractului de achiziție publică (a cărei
aplicare este reglementată de art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2017), se vor aplica astfel cum acestea erau
reglementate de legislația aplicabilă la momentul semnării și cum au fost asumate de părți. Astfel, în cazul unui
încheierii unui contract subsecvent după intrarea în vigoare a O.U.G. 107/2017, chiar dacă acesta este aferent
unui acord-cadru încheiat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, devin incidente
prevederile Legii nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016.
Speta 503. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea atribuirii mai multor contracte subsecvente la
nivelul anului, în funcție de resursele finanaciare disponibile, în situația în care la procedura de licitație
deschisă de atribuire a acordului-cadru, în fișa de date a achiziției, precum și în anunțul de participare la
secțiunea II.1.4) a fost prevăzută frecvența contractelor subsecvente ca fiind de „aproximativ un contract pe
an”.
Raspuns:
Clauzele acordului-cadru nu constituie prin ele însele obligații ale părților, ci reguli și condiții care vor guverna
încheierea contractelor subsecvente viitoare, având în vedere faptul că această metodă specială de atribuire
permite, în anumite circumstanțe, extinderea situației competiționale între operatorii economici semnatari ori
de câte ori autoritatea contractantă intenționează atribuirea unui contract de achiziție publică. În acest sens,
termenii și condițiile unui acord-cadru, precizați/precizate la art. 3 lit. c) și respectiv la art. 116 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, nu conțin considerentele de natură comercială ale unui contract cert de vânzare-cumpărare,
ci sunt guvernate exclusiv de considerentele și cerințele legate de natura, scopul, nivelul calității, indici de
performanță, garanții, alte angajamente financiare (condiții de plată), precum și de regulile de atribuire ale
viitorului contract. Ca atare, referitor la frecvența contractelor subsecvente încheiate în baza acordului-cadru,
precum și la valoarea fiecăruia dintre acestea, precizăm că acestea nu constituie obligații ale autorității
contractante din perspectiva achiziționării acelor cantități minime/maxime (prevăzute în fișa de date în temeiul
art. 20 alin. (8) lit. f) din H.G. nr. 395/2016) sau a încheierii numărului de contracte subsecvente precizat inițial,
obligațiile autorității contractante asumate prin încheierea acordului-cadru fiind cele care decurg din termenii și
condițiile precizate la art. 3 lit. c) și respectiv la art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 108 alin. (1) lit.
b) din H.G. nr. 395/2016, care vor guverna de fiecare dată atribuirea viitorului contract subsecvent acestuia. Pe
cale de consecință, apreciem că în speța dată, în măsura în care operatorul economic semnatar al acordului-
cadru are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante, aceasta din urmă are posibilitatea de a
încheia mai multe contracte subsecvente la nivelul anului față de numărul prevăzut inițial în documentele
achiziției („aproximativ un contract pe an”) în funcție de resursele financiare disponibile. În cazul în care însă
frecvența contractelor subsecvente (de „aproximativ un contract pe an”) a fost prevăzută atât în anunțul de
participare/fișa de date a achiziției, cât și în acordul-cadru încheiat, atunci o astfel de modificare în sensul
încheierii mai multor contracte subsecvente la nivelul anului poate fi operată numai în condițiile art. 221 din
Legea nr. 98/2016, cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile.
Speta 501. Consiliere motodologică privind posibilitatea achiziționării anumitor piese ce nu au fost prevăzute
în cadrul contractului de servicii reparații generale, dar a căror necesitate a apărut pe parcursul derulării
contractului, în baza prevederilor art. 238 din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 238 „Contractele sectoriale şi acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei
noi proceduri de atribuire atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) modificarea a
devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o entitate contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi
putut să le prevadă; b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului.” Totodată conform
prevederilor art. 9 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 3/2017 „Al doilea tip de modificare în condiţii excepţionale o
reprezintă cea care este generată de apariţia unor "circumstanţe imprevizibile pentru o autoritate/entitate
contractantă diligentă", aşa cum rezultă din prevederile art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 238 din Legea nr. 99/2016, care determină necesitatea
achiziţiei unor cantităţi suplimentare de produse/servicii/lucrări fără de care nu este posibilă îndeplinirea
obiectului contractului, cu respectarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi de caietul de sarcini. Încadrarea în
această excepţie presupune demonstrarea caracterului de "imprevizibilitate" al modificării, respectiv îndeplinirea
următoarelor condiţii cumulative: a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o
autoritate/entitate contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă prin realizarea, în
condiţiile impuse de lege, reglementările şi normativele în vigoare, a tuturor studiilor şi analizelor care se
impuneau în vederea identificării necesităţilor reale ale autorităţii/entităţii contractante, anterior atribuirii
contractului iniţial, astfel încât constatarea acestora ar fi fost posibilă, în mod obiectiv, doar după începerea
derulării contractului respectiv: b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului.” În sensul
legislației în domeniul achizițiilor sectoriale (Legea nr. 99/2016 și Instrucțiunea nr. 3/2017), circumstanțele pe
care o entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă, la care se face referire în
art. 238 lit. a) din Legea nr. 99/2016 și art. 9 alin.(1) din Instrucțiunea nr. 3/2017, menționate mai sus, pot fi
asimilate fie evenimentelor/împrejurărilor absolut extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual al
științei ele reprezintă pentru oricine o forță de nebiruit), fie evenimentelor/ împrejurărilor care exclud orice
culpă a entității contractante și care nu pot fi prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către aceasta, până la
data semnării contractului inițial. În această situație, modificarea contractului se poate realiza atunci când
necesitatea lucrărilor/serviciilor/produselor suplimentare se datorează unor evenimente care nu se datorează
sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a entității contractante, evenimentelor care nu pot fi prevăzute,
evitate, neputând fi, prin urmare, împiedicate sau neutralizate ca efect. Lipsa culpabilității prevăzută la art. 238
lit. a) din Legea nr. 99/2016 și art. 9 alin.(1) din Instrucțiunea nr. 3/2017, nu este în mod obligatoriu urmată de
exonerarea de răspundere, entitățile contractante neputând invoca, în vederea modificării contractului conform
prevederilor art. 238 anterior menționat, orice situație pe care nu au avut posibilitatea să o prevadă. Lucrările,
serviciile sau produsele suplimentare generate de circumstanțe pe care o entitate contractantă care acționează
cu diligență nu ar fi putut să le prevadă pot fi lucrări, servicii sau produse care devin necesare, prin producerea
de evenimente sau circumstanțe care: - nu existau înaintea momentului depunerii ofertelor, stabilit prin anunțul
de participare; - nu au putut fi identificate și incluse în scopul contractului inițial, cu toate că dispozițiile
aplicabile au fost respectate (înțelegând prin aceasta că neidentificarea sau neincluderea în scopul inițial nu este
generată de lipsa de experiență sau lipsa de cunoștințe etc.), fiind aplicate toate normativele tehnice și
cunoștințele legate de previziune, cerute a fi aplicate în situația în cauză. Astfel, în măsura în care modificarea
contractului de achiziție sectorială îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de art. 238 din Legea nr. 99/2016,
entitatea contractantă se poate prevala de prevederilor articolului în discuție.
Speta 500. Consiliere metodologică privind posibilitatea achiziționării de la contractantul inițial produse,
servicii sau lucrări suplimentare necesare finalizării acordului-cadru/contractului prin raportare la
prevederile art. 237 din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Conform dispozițiilor art. 237 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, „contractele sectoriale şi acordurile-cadru pot fi
modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiții: „a) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse, servicii sau
lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea
îndeplinirii acestuia; b) schimbarea contractantului este imposibilă”. Alin. (2) al aceluiași articol menționat
anterior prevede că „în sensul dipozițiilor alin.(1) lit. b), schimbarea contractantului este imposibilă atunci când
sunt îndeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiții: a) schimbarea contractantului nu poate fi realizată din
motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu
echipamentele, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţie iniţiale; b)
schimbarea contractantului ar cauza entităţii contractante dificultăţi semnificative sau creşterea semnificativă a
costurilor.” Art. 8 din Instrucțiunea nr. 3/2017 aduce lămuriri cu privire la modalitatea de aplicare a art. 237
susmenționat, precizându-se clar faptul că acest tip de modificare a unui contract de achiziție sectorială este una
în condiții excepționale, iar încadrarea în această excepție presupune în primul rând demonstrarea imposibilității
schimbării contractantului inițial, în cazul în care devine absolut necesară pentru finalizarea contractului
achiziţionarea unor noi produse/servicii/lucrări de la contractantul iniţial, acestea neregăsindu-se la nivelul
caietului de sarcini, respectiv al propunerii tehnice depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului iniţial.
Totodată, potrivit art. 8 alin. (2) din instrucțiunea menționată anterior, produsele/serviciile/lucrările
adiţionale/suplimentare trebuie să fie indispensabile atingerii obiectivelor şi cerinţelor de calitate şi performanţă
aferente respectivului contract. Prin urmare, în cazul în care entitatea contractantă poate demonstra, prin
mijloace adecvate, că a întreprins toate demersurile necesare, potrivit legislației aplicabile, privind
demonstrarea îndeplinirii în mod cumulativ a condițiilor expuse la art. 237 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, atunci
aceasta se poate prevala de dispozițiile acestui articol în vederea operării modificărilor contractului de achiziție
sectorială. În caz contrar, având în vedere prevederile art. 240 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, precum și cele ale
Cap.V - Modificări substanțiale din Instrucțiunea nr. 3/2016, precizăm că orice modificare a unui contract de
achiziție sectorială care presupune îndeplinirea a cel puțin uneia dintre condițiile următoare: - modificarea
introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor
candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi
alţi participanţi la procedura de atribuire; - modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie
sectorială/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de
achiziţie sectorială/acordul-cadru iniţial; - modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de
achiziţie sectorială/acordului-cadru; - un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial, în alte cazuri decât
cele prevăzute la alin. (1), se consideră a fi o modificare substanțială și drept urmare, entitatea contractantă are
obligația derulării unei noi proceduri pentru achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare
necesare.
Speta 499. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea sau nu a art. 236 din Legea nr. 99/2016 în cazul
ajustărilor acordului-cadru/contractului de achiziție sectorială, în care au fost precizate clar modalitatea de
ajustare, formula de aplicare, timpul în care se realizează aplicarea ajustării și dacă posibilitatea
suplimentării sau diminuării cantității în condițiile prevăzute în documentația de atribuire poate fi
considerată clauză de revizuire, aplicându-se de asemenea prevederile art. 236 din Legea nr. 99/2016.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 236 alin. (1) „Contractele sectoriale şi acordurile-cadru pot fi modificate, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când modificările, indiferent dacă sunt sau nu evaluabile în
bani şi indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele achiziţiei iniţiale sub forma unor clauze
de revizuire clare, precise şi fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a preţului sau orice alte opţiuni.”
Totodată, conform alin. (2) al aceluiași articol menționat anterior „În situaţia prevăzută la alin. (1), clauzele de
revizuire precizează obiectul, limitele şi natura eventualelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în care
se poate recurge la acestea, şi nu pot stabili modificări sau opţiuni care ar afecta caracterul general al
contractului sectorial sau al acordului-cadru.” În aplicarea prevederilor menționate mai sus, entitatea
contractantă va avea în vedere și prevederile art. 2 din Instrucțiunea nr. 3/2017 conform cărora: „(1) Modificările
rezultate din aplicarea directă a unor clauze contractuale, ce precizează explicit care sunt elementele/reperele
ce vor fi luate în considerare în procesul de implementare, în cazul în care se constată apariţia unei anumite
situaţii de fapt, nu reprezintă o modificare a contractului iniţial, ci doar aplicarea prevederilor acestuia, dacă
sunt îndeplinite condiţiile definite în alineatele de mai jos. (2) Clauzele contractuale la care se face referire la
alin. (1) sunt acele clauze care precizează obiectul, limitele şi natura eventualelor modificări sau opţiuni,
precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea şi nu pot stabili modificări sau opţiuni care ar afecta
caracterul general al contractului de achiziţie publică/sectorial/acordului-cadru. (3) Pentru a nu reprezenta o
modificare a contractului iniţial, ci doar aplicarea prevederilor acestuia, astfel de modificări: a) trebuie să fie
anticipate de autoritatea/entitatea contractantă în contractul iniţial (inclus în documentaţia de atribuire şi la
nivelul prevederilor contractului ce a fost semnat la finalizarea procedurii de atribuire) prin "clauze de revizuire",
cunoscute de către toţi ofertanţii şi care indică măsurile concrete ce se vor întreprinde şi/sau metoda obiectivă
de calcul al preţului ce urmează a fi plătit ca urmare a producerii unui eveniment/apariţiei unei situaţii de fapt,
evitându-se astfel orice modificare discreţionară pe durata execuţiei contractului care ar putea afecta condiţiile
competiţiei iniţiale; b) rezultă exclusiv din aplicarea directă şi nemijlocită a "clauzelor de revizuire" ale
contractului iniţial, cu excluderea oricăror altor modificări ale cerinţelor acestuia. Aplicarea clauzelor de
revizuire este considerată directă şi nemijlocită în momentul în care nu presupune ca vreo decizie să fie luată de
către vreo parte contractantă (sau de către persoane acţionând în numele unei părţi contractante, cum ar fi
proiectantul, diriginţi de şantier sau, în cadrul contractelor de lucrări de tip FIDIC, inginerul
consultant/supervizorul) în legătură cu oportunitatea modificării în cauză, ci doar să fie efectuată conform
modului prevăzut clar şi explicit în contractul iniţial, în situaţia în care apar anumite cazuri, evenimente sau
circumstanţe anticipate de la început prin acesta. (4) Sintagma "caracterul general al contractului" se
interpretează în acelaşi mod cu cel precizat de prevederile art. 221 alin. (11) din Legea nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 238 din Legea nr. 99/2016 privind
achiziţiile sectoriale şi acoperă aspectele strict necesare pentru finalizarea contractului în condiţiile stabilite prin
documentaţia de atribuire şi oferta depusă de contractant în procedura de atribuire a respectivului contract
şi/sau care nu sunt de natură a se încadra în condiţiile prevăzute de art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016
privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 240 alin. (3) din Legea nr.
99/2016 privind achiziţiile sectoriale.” Astfel, raportat la prevederile de mai sus, modificărilor aduse acordului-
cadru/contractului sectorial în sensul ajustării acestuia sau suplimentării/diminuării cantității, le sunt aplicabile
prevederile art. 236 din Legea nr. 99/2016, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin.
(3) din Instrucțiunea nr. 3/2017.
Speta 492. Entitatea contractantă, ca urmare a unor proceduri de licitație deschisă, a încheiat în anul 2012,
respectiv 2013, două contracte de servicii având ca obiect „Asistență tehnică pentru proiectarea și
managementul proiectului” și, respectiv, „Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor”, pentru care
este necesară prelungirea duratei de execuție și suplimentarea/majorarea valorii contractului, motivat de
prelungirea duratelor de execuție a contractelor de lucrări pentru care acestea au fost încheiate. Prin
urmare se solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea prin care se pot realiza modificările
necesare la contractele de servicii în discuție.
Raspuns:
Având în vedere că speța vizează modificarea unor contracte de servicii încheiate în perioada 2012-2013,
precizăm că legislația aplicabilă în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea acestora este O.U.G. nr. 34/2006, și, implicit, actele normative emise în aplicarea
acestei ordonanțe, așa cum rezultă din prevederile art. 253 alin. (4) din Legea nr. 99/2016. Astfel, referitor la
prelungirea contractelor de asistență tehnică ca urmare a prelungirii duratei contractelor de lucrări, precizăm că
un contract de achiziție publică reprezintă un acord de voinţă realizat între entitatea contractantă şi
contractant, un act juridic bilateral, sinalagmatic, în care cele două părţi stabilesc care este întinderea
drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă. Acesta trebuie să respecte atât limitele impuse de legislaţie, cât şi
cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire. Totodată, în conformitate cu principiul simetriei actelor
juridice, consensul părţilor se manifestă atât la momentul încheierii contractului, cât şi în momentul modificării,
desfacerii sau desfiinţării acestuia. Prin urmare, ca abordare generală, apreciem că un act adițional poate fi
încheiat numai prin acordul de voință al ambelor părți contractante și numai dacă actul adițional respectiv
implică o modificare nesubstanțială a contractului inițial. În acest sens, autoritatea contractantă va avea în
vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă modificarea vizată este,
raportat la circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nu, o astfel de delimitare fiind necesară
pentru a stabili dacă există posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate cu art. 4 alin. (1) din
instrucțiunea menționată, în cazul în care modificarea este nesubstanțială, în caz contrar, fiind necesară
inițierea unei noi proceduri de atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act normativ. De asemenea,
precizăm că atunci când contractul de lucrări este prelungit, este posibilă și prelungirea în mod corespunzător a
duratei contractelor de servicii de asistență tehnică prin acte adiționale în scopul asigurării unei corelări a
îndeplinirii acestora cu durata de implementare a proiectului, fără ca această prelungire să fie considerată o
încălcare a principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică enunțate la art. 2 alin. (2) din
O.U.G. nr. 34/2006, numai în măsura în care necesitatea extinderii duratei contractelor în cauză nu este
imputabilă prestatorului de servicii, nu are ca efect diminuarea avantajelor pe baza cărora oferta acestuia a fost
desemnată câștigătoare și nu atrage costuri contractuale suplimentare. Or, în speța dată, înțelegem că odată cu
prelungirea duratei contractelor de servicii de asistență tehnică este necesară și suplimentarea valorii. De
asemenea, tocmai entitatea contractantă a prevăzut conform clauzelor contractuale ale celor două contracte de
servicii, faptul că „durata maximă a contractului va fi de asemenea extinsă cu o perioadă corespunzătoare, în
condițiile respectării prețului contractului”. Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, subliniem că
prelungirea duratei contractelor în cauză printr-un act adițional la contract, fără derularea unei proceduri de
atribuire, ar fi posibilă numai în măsura în care această prelungire nu ar implica costuri contractuale
suplimentare. Pe de altă parte, dacă este strict necesară și suplimentarea valorii contractului, entitatea
contractantă va analiza fie posibilitatea aplicării unei proceduri de negociere fără publicare prealabilă a unui
anunț de participare în baza art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, fie aplicarea unei proceduri de atribuire
concurențiale. Conform exemplului nr. 11.7 din Instrucțiunea nr. 1/2016 privind modificarea contractului de
achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau
nesubstanţiale, „prelungirea duratei contractului de lucrări poate constitui un element imprevizibil care să
justifice suplimentarea serviciilor de supervizare aferente, în condiţiile în care respectivele prelungiri provin din
cauze obiective (cum ar fi încetinirea ritmului de lucru al constructorului din cauza emiterii cu întârziere a
autorizaţiilor/acordurilor/avizelor, fapt ce a condus la încetinirea progresului fizic).” Astfel, pornind de la
premisa că prelungirile contractelor de lucrări pentru care sunt necesare serviciile de asistență tehnică au fost
generate de cauze obiective și imprevizibile, apreciem că extinderea perioadei de execuție a lucrărilor peste
data inițială de finalizare poate fi un element concret care să descrie circumstanţa imprevizibilă și care să
justifice suplimentarea serviciilor de asistență tehnică pentru supervizarea lucărilor prin aplicarea unei proceduri
de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare conform prevederilor art. 252 lit. j) din
O.U.G. nr. 34/2006, dar numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ și celelalte condiții prevăzute de articolul
menționat anterior.
Speta 487. Se solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea de ajustare a prețului unitar al unui
acord-cadru semnat în anul 2017, în condițiile în care autoritatea contractantă a prevăzut că prețul acestuia
este ferm.
Raspuns:
Pentru început, se impune să precizăm că perioada valabilității ofertelor, solicitată prin documentația de
atribuire, se raportează la perioada anterioară semnării contractului (art. 124 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016), iar
nu la toată perioada valabilității contractului. Astfel, după încheierea contractului de achiziție publică, oferta
declarată câștigătoare devine anexă la contract, prin urmare, condițiile asumate de ofertant prin aceasta sunt
obligatorii pe toată durata derulării contractului de achiziție publică. De asemenea, acordul-cadru, potrivit
definiției prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, reprezintă „acordul încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-
o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”. Prin urmare,
având în vedere dispozițiile legale de mai sus, cât și prevederile art. 109 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 395/2016,
apreciem că „prețul acordului-cadru” are în vedere prețul unitar, nu prețul total al acordului-cadru, cu atât mai
mult cu cât cantitățile ce urmează a fi achiziționate pe durata derulării acordului-cadru sunt variabile, acesta
prevăzând cantități minime și maxime ce pot fi achiziționate. Totodată, referitor la ajustarea prețului
contractului pe durata derulării acestuia, în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016
„orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate
altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi proceduri de
atribuire, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.” Din textul de lege citat anterior rezultă că orice
modificare a unui contract de achiziție publică/acord-cadru se poate efectua doar în condițiile prevăzute la art.
221 din Legea nr. 98/2016. În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016: „(1)
În condițiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin actualizare în
cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de
preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe
baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. (2) Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea
de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care
urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. (3) Autoritatea contractantă precizează atât în
documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a
preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi
buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri.” Pe de altă parte, potrivit art. 28 alin. (5) din H.G. nr.
395/2016, „În condiţiile art. 221 din Lege, posibilitatea de ajustare a preţului, precizată atât în documentaţia de
atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, dar fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.
(3), este posibilă numai în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale
acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale al
căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului”.
Prin urmare, în situația prezentată, având în vedere că în acordul-cadru respectiv s-a prevăzut că „prețul
contractului este ferm”, considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016,
prețul acordului-cadru în cauză nu poate fi modificat.
Speta 468. Consiliere metodologică cu privire la necesitatea reluării procedurii de atribuire sau posibilitatea
de continuare a derulării contractului și implicit începerea prestării serviciilor, în situația în care, după
atriburea contractului, s-a observat o greșeală minoră de redactare a obiectului contractului în cadrul
invitației de participare și a fișei de date comparativ cu informațiile corecte din caietul de sarcini. Mai exact,
autoritatea contractantă a menționat greșit în fișa de date sectoarele cadastrale pentru care se
intenționează încheierea contractului de servicii, însă, în caietul de sarcini a cuprins toate informațiile
corecte cu privire la sectoarele cadastrale, inclusiv suprafața estimată, numărul estimat de imobile etc.
pentru fiecare sector în parte și schițele aferente. Totuși, între fișa de date și caietul de sarcini există o
corelare în ceea ce privește numărul estimat de imobile pentru care urmează a se realiza serviciile de
cadastru, în sensul că numărul imobilelor specificat în fișa de date este același cu cel din caietul de sarcini.
Raspuns:
Potrivit art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, documentația de atribuire este alcătuită din fișa de date, caietul
de sarcini, proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii și formulare și modele de
documente. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că Fișa de date trebuie să conțină cel puțin informații generale
standard, însoțite de formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză,
particularizate în funcție de contextul în care se încadrează achiziția, aspectele/cerințele ce pot face obiectul
DUAE, criteriile de calificare și selecție, dacă este cazul, informații privind garanția de participare, modul în care
trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi
aplicat, precum și căile de atac ce pot fi utilizate. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (10) din H.G. nr.
395/2016, Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii,
caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv,
astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus,
considerăm că într-o situație cum este cea descrisă nu este afectată legalitatea procedurii și implicit încheierea
contractului, în măsura în care prin documentația de atribuire și în mod special prin caietul de sarcini autoritatea
contractantă a precizat specificaţiile tehnice, respectiv cerinţele, prescripţiile, caracteristicile de natură tehnică
ce permit obiectului procedurii de atribuire să fie descris în mod obiectiv, în aşa manieră încât să asigure o
informare completă, corectă și explicită tuturor operatorilor economici interesați și care să corespundă
necesităţii autorităţii contractante. Pe cale de consecință, considerăm că eroarea de redactare în discuție nu
este de natură a afecta legalitatea încheierii contractului, având în vedere că autoritatea contractantă a asigurat
prin documentaţia de atribuire, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016 și art.
20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, o informare corectă şi explicită cu privire la obiectul contractului de achiziție
publică, existând doar neconcordanțe minore între caietul de sarcini și fișa de date a achiziției, ce nu au avut ca
efect afectarea posibilității operatorilor economici de a determina natura şi obiectul general al achiziţiei şi, pe
baza acesteia, să decidă transmiterea unei oferte sau neparticiparea la procedura de atribuire. Mai mult decât
atât, având în vedere că vă aflați în etapa post atribuire contract, precizăm că potrivit art. 147 alin. (1) din H.G.
nr. 395/2016, caietul de sarcini este parte integrantă a contractului de achiziție publică, caiet de sarcini ce, în
speța de față, cuprinde toate informațiile corecte și explicite cu privire la sectoarele cadastrale ce fac obiectul
achiziției și, prin urmare, nu considerăm necesară reluarea procedurii de atribuire.
Speta 464. Autoritatea contractantă a încheiat în anul 2012 un contract de servicii cu Societatea X în urma
derulării unei proceduri de atribuire organizată conform normelor procedurale interne. Societatea X nu a
prestat serviciile contractate şi a încheiat în acelaşi an, în calitate de cedent, două contracte de cesiune
creanță. Cele două contracte de cesiune, sunt semnate de reprezentanții cedentului, cesionarului și de
autoritatea contractantă dar nu au viză de control financiar preventiv. În acest context se solicită un punct
de vedere cu privire la legalitatea încheierii contractelor de cesiune creanță.
Raspuns:
O.U.G. nr. 34/2006 reglementa regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune
de lucrări publice și al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte,
modalitățile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri,
precum și anumite aspecte care priveau modul de derulare a contractului de achiziție publică. Privitor la
atribuirea contractului de achiziție publică, vă precizăm că, prin dispozițiile art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006 a fost
instituit dreptul autorităților contractante de a atribui contracte ce au ca obiect prestarea de servicii din
categoria celor incluse în Anexa nr. 2B fără obligația aplicării acestei ordonanțe în măsura în care valoarea
estimată a achiziției nu depășește pragurile prevăzute la art. 57 alin. (2) din același act normativ. Privitor la
modul de derulare a contractului de achiziție publică, vă precizăm că, prin dispozițiile art. 2041 din același act
normativ, a fost reglementat faptul că „Într-un contract de achiziție publică este permisă doar cesiunea
creanțelor născute din acel contract, obligațiile născute rămânând în sarcina părților contractante, astfel cum au
fost stipulate și asumate inițial”. Având în vedere faptul că din cuprinsul celor două contracte de cesiune reiese
faptul că Societatea X nu cesionează doar creanța ci cedează drepturile și obligațiile corelative care îi revin în
baza Contractului de servicii încheiat cu autoritatea contractantă vă precizăm că încheierea contractelor de
cesiune creanță în discuție a fost făcută cu eludarea prevederilor art. 2041 din O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 463. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără
publicare, în conformitate cu prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul achiziționării unor
lucrări suplimentare necesare finalizării contractului de lucrări încheiat în baza ordonanței de urgență
antemenționată, având ca obiect „Lucrări de construcție (suplimentare) și dotare a serelor (suplimentar)
pentru finalizarea proiectului „Modernizarea arhitecturală și peisagistică a Parcului X”. Astfel cum ne
menționați prin adresa dumneavoastră, autoritatea contractantă a actualizat proiectul pentru execuția
lucrărilor necesar a fi realizate și conform devizului general, costul lucrărilor suplimentare estimate de
proiectant este în procent de 19,5% din prețul inițial al contractului de lucrări.
Raspuns:
În ceea ce privește modificarea contractului în cauză, autoritatea contractantă va avea în vedere, în primul rând,
analiza Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă modificarea vizată este, raportat la
circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nu, această delimitare fiind necesară pentru a stabili
dacă există posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din
instrucțiunea menționată, în cazul în care modificarea este nesubstanțială, în caz contrar, fiind necesară
inițierea unei noi proceduri de atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act normativ. Potrivit instrucțiunii
sus-menționate, dacă o modificare a unui contract de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate
este considerată substanțială, autoritatea contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire
competitivă, cu excepția situației în care se regăsește în condițiile prevăzute la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr.
34/2006. În speța dată înțelegem că, în vederea finalizării obiectivului de investiții care face obiectul
contractului de lucrări atribuit, autoritatea contractantă a identificat necesitatea achiziționării de lucrări
suplimentare, lucrări care au fost cuprinse în proiectul actualizat și care reprezintă (așa cum reiese din devizul
general) 19,5 % din prețul inițial al contractului, invocând în acest sens aplicarea procedurii de negociere fără
publicare în conformitate cu prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. În acest context, precizăm faptul
că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare în temeiul art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, „atunci când este necesară achiziționarea
unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită
unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se
respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții: -atribuirea să fie făcută contractantului inițial; - lucrările sau
serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul
inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul
inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; -valoarea cumulată a contractelor care vor fi
atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale să
nu depășească 20% din valoarea contractului inițial”. Prin urmare, pentru a fi permisă aplicarea art. 122 lit. i)
susmenţionat, este necesar, în primul rând, ca lucrările suplimentare ce urmează a fi achiziţionate de la
contractantul iniţial să fi devenit indispensabile pentru îndeplinirea contractului datorită unor circumstanţe
imprevizibile, definite ca fiind circumstanţe care depăşesc limitele normale ale vieţii economice şi sociale şi care
sunt independente de acţiunile sau inacţiunile autorităţii contractante. Ca un argument în plus, în sprijinul
acestei opinii, invocăm prevederile art. 10 alin. (3) din Instrucțiunea nr. 1/2016, potrivit cărora „în sensul
legislației în domeniul achizițiilor publice, circumstanțele imprevizibile pot fi asimilate fie
evenimentelor/împrejurărilor absolut extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual al științei ele
reprezintă pentru oricine o forță de nebiruit), fie evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice culpă a
autorității contractante și care nu pot fi prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către autoritatea
contractantă, până la data semnării contractului inițial”. Pentru a veni în sprijinul autorității contractante,
Instrucțiunea nr. 1/2016 conține, totodată, în cuprinsul art. 11 o serie de exemple concrete privind cazuri și
situații de circumstanțe imprevizibile care pot conduce la achiziționarea de lucrări suplimentare prin aplicarea
procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare în baza art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.
În acelaşi timp, este necesar ca lucrările suplimentare să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic,
separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, în
cazul în care pot fi separate de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia.
Menționăm că argumentele de natură tehnică/economică trebuie să fie fundamentate la nivelul notei
justificative privind alegerea procedurii prin documente întocmite de persoane cu expertiză în domeniul ce face
obiectul contractului. De asemenea, valoare lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiţionale
încheiate ca urmare a aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în
condiţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 nu trebuie să depășească procentul de 20% din valoarea
contractului încheiat iniţial (condiție pe care înțelegem că autoritatea contractantă o îndeplinește în cazul în
speță). În această ordine de idei, precizăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească și să
justifice dacă modificările în cauză sunt necesare ca urmare a unor circumstanțe imprevizibile și dacă sunt
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 122 lit. i) menționat anterior, aceasta având la dispoziție
toate informațiile legate de situația de fapt și de drept, care determină necesitatea achiziţionării de lucrări
suplimentare față de contractul inițial. Facem precizarea că în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de
aplicare ale procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare în temeiul art. 121 lit. i) din
O.U.G. nr. 34/2016, implementarea unei modificari substanțiale în sensul art. 8 din Instrucțiunea nr. 1/2016 se
realizează prin derularea unei noi proceduri competititve de atribuire, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
Speta 462. Un beneficiar are dreptul de a rezilia o lucrare pe motiv că operatorul economic se află în
insolvență?
Raspuns:
Un contract de achiziție publică reprezintă un acord de voință realizat între autoritatea contractantă și
documentația de atribuire. Astfel, părțile semnatare sunt responsabile de ducerea la îndeplinire a tuturor
obligațiilor stipulate în contractul încheiat. Potrivit dreptului civil, prin reziliere se înțelege desființarea unui
contract sinalagmatic cu executare succesivă, la cererea uneia dintre părți, ca urmare a faptului ca cealaltă
parte nu și-a executat în mod culpabil obligațiile contractuale. În acest sens precizăm că, de regulă, un contract
trebuie să includă clauze care să protejeze părţile contractante împotriva neîndeplinirii sau a îndeplinirii
defectuoase a obligaţiilor contractuale, clauze în conformitate cu care partea prejudiciată să poată rezilia
contractul. Prin urmare, potrivit opiniei noastre, simplu fapt că un contractant intră în insolvență nu constituie
un motiv suficient pentru care beneficiarul contractului să aibă dreptul de a rezilia. Astfel, menționăm că
rezilierea se poate realiza numai în condiţiile nerespectării obligaţiilor asumate prin contract de către una dintre
părţi, în mod culpabil şi repetat, posibilitate ce trebuie prevăzută în clauzele contractuale obligatorii.
Speta 454. Autoritatea contractantă are în derulare un contract de execuție lucrări, încheiat în data de
31.05.2016 ca urmare a aplicării unei proceduri de cerere de oferte (derulată pe O.U.G. nr. 34/2006). Prin
Nota de constatare emisă de proiectant, s-a prevăzut înlocuirea unui material de construcție pe un anumit
tronson afectat de ploi și depuneri de zăpadă cu un alt material de construcție nou care nu se regăsea ca
atare în lista materialelor de construcții ce a stat la baza aplicării procedurii de atribuire a contractului. Se
solicită consiliere metodologică privind decontarea cheltuielilor necesare achiziționării noului material și a
lucrărilor aferente din capitolul de diverse și neprevăzute, precum și incidența aplicării unei proceduri de
achiziție publică în temeiul art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 în vederea realizării modificărilor
respective.
Raspuns:
Potrivit art. 236 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege se aplică contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru încheiate după data intrării sale în vigoare.” Din analiza textului de lege anterior
precizat, rezultă indubitabil că indiferent de data inițierii și desfășurării procedurii de atribuire, începând cu
data de 26.05.2016 semnarea noilor contracte/acorduri-cadru se supune prevederilor noii legislații privind
achizitiile publice. În speța dată, înțelegem că respectivul contract de lucrări, căruia autoritatea contractantă
intenționează să-i aducă modificări ale soluției tehnice (atât cantitative, cât și valorice) prin înlocuirea pe
tronsonul de drum în cauză a unui material de construcție, a fost încheiat în data de 31.05.2016. Având în vedere
cele de mai sus, precizăm că respectivului contract îi sunt incidente prevederile Legii nr. 98/2016, precum și cele
ale Instrucțiunii nr. 3/2017 privind modificările contractului de achiziție publică/contractului de achiziție
sectorială/acordului-cadru și încadrarea acestor modificări ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale. În această
ordine de idei, precizăm în primul rând că modificarea unui contract de achiziție publică încheiat în temeiul Legii
nr. 98/2016, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, se realizează numai în cazurile și condițiile
prevăzute la art. 221 din legea în discuție. Totodată, în ceea ce privește modificarea unui contract încheiat în
baza noii legislații în materie, autoritatea contractantă va avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr.
3/2017, fiind necesar să stabilească conform art. 1 alin. (2) din instrucțiune, dacă modificarea vizată este,
raportat la circumstanțele specifice ale contractului, „fie aplicarea directă a clauzelor contractuale, ce nu
necesită interpretarea în funcție de situația de fapt constatată în implementare, fie o modificare în condiții
excepționale, fie una nesubstanțială, fie una substanțială”. Astfel, raportându-ne la speța în cauză, aducem în
discuție dispozițiile art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora un contract de achiziție publică
poate fi modificat, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții: (i) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse,
servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în
vederea îndeplinirii acestuia; (ii) schimbarea contractantului este imposibilă; (iii) orice majorare a preţului
contractului reprezentând valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare nu va depăşi 50% din valoarea
contractului iniţial”. Art. 8 din Instrucțiunea nr. 3/2017 aduce lămuriri cu privire la modalitatea de aplicare a
art. 221 alin. (1) lit. b) susmenționat, precizându-se clar faptul că acest tip de modificare a unui contract de
achiziție publică este una în condiții excepționale, iar încadrarea în această excepție presupune în primul rând
demonstrarea imposibilității schimbării contractantului inițial, în cazul în care devine absolut necesară pentru
finalizarea contractului achiziţionarea unor noi produse/servicii/lucrări de la contractantul iniţial, acestea
neregăsindu-se la nivelul caietului de sarcini, respectiv al propunerii tehnice depuse în cadrul procedurii de
atribuire a contractului iniţial. Totodată, potrivit alin. (2) al art. 8 din instrucțiune, produsele/serviciile/lucrările
adiţionale/suplimentare trebuie să fie indispensabile atingerii obiectivelor şi cerinţelor de calitate şi performanţă
aferente respectivului contract. În același timp, achiziționarea de produse/servicii/lucrări suplimentare trebuie
să se încadreze în plafonul de maxim 50% din valoarea contractului initial. Important de precizat este faptul că,
în conformitate cu prevederile alin. (4) ale art. 8 din instrucțiunea în discuție, în cazul în care, ca urmare a
achiziţionării de produse/servicii/lucrări suplimentare, se renunţă la anumite produse/servicii/lucrări prevăzute
în contractul iniţial, acest lucru nu are niciun impact asupra modului de calcul al pragului de 50%, acesta din
urmă raportându-se doar la valoarea celor suplimentare. De asemenea, astfel cum este prevăzut în cadrul Notei
nr. 9 aferentă art. 8 din instrucțiune, cheltuielile suplimentare rezultate ca urmare a încadrării în prevederile
art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, nu reprezintă "cheltuieli diverse şi neprevăzute", aşa cum sunt
acestea stabilite prin cap. I secţiunea a 5-a din anexa nr. 6 la H.G. nr. 907/2016. Prin urmare, în cazul în care
autoritatea contractantă poate demonstra, prin mijloace adecvate, că a întreprins toate demersurile necesare,
potrivit legislației aplicabile, privind demonstrarea îndeplinirii în mod cumulativ a condițiilor expuse la art. 221
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, atunci aceasta se poate prevala de dispozițiile acestui articol în vederea
operării modificărilor contractului de lucrări în discuție. În caz contrar, având în vedere prevederile art. 221 alin.
(7) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Cap.V - Modificări substanțiale din Instrucțiunea nr. 3/2016,
precizăm că orice modificare a unui contract de achiziție publică care presupune îndeplinirea a cel puțin uneia
dintre condițiile următoare: - modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire
iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea
acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire; - modificarea schimbă echilibrul
economic al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a
fost prevăzut în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru iniţial; - modificarea extinde în mod considerabil
obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; - un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial,
în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (11), se consideră a fi o modificare substanțială și drept urmare,
autoritatea contractantă are obligația derulării unei noi proceduri pentru achiziționarea
produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare necesare.
Speta 453. În anul 2015 autoritatea contractantă a încheiat, prin achiziție directă, un contract de achiziție
publică de servicii. Operatorul economic era la data depunerii ofertei persoană impozabilă neplătitoare de
TVA. În timpul derulării contractului, operatorul economic s-a înregistrat în scopuri de TVA, în condițiile art.
316 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal și a solicitat autorității contractante încheierea unui act adițional la
contractul de prestări servicii în care să se consemneze această modificare pentru ca diferența de preț
rămasă să fie achitată prin aplicarea cotei de TVA. Autoritatea contractantă a refuzat modificarea
contractului, motivând că la data depunerii ofertei operatorul economic era persoană impozabilă
neplătitoare de TVA, iar conform prevederilor contractului prețul acestuia este ferm. În condițiile în care se
consideră că sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute atât la art. 82 alin. (4), cât și la art. 97 alin. (2) și
(3) din HG nr. 925/2006 pentru ca diferența de preț să fie ajustată cu TVA-ul pe care prestatorul este obligat
să îl returneze bugetului de stat, se solicită consiliere metodologică privind aspectele prezentate în scopul
soluționării pe cale amiabilă a situației intervenite între prestator și autoritatea contractantă.
Raspuns:
În cazul unui contract de achiziție publică încheiat prin achiziție directă, executarea, modificarea și
interpretarea se va realiza conform clauzelor prevăzute în contract, legislația aplicabilă în acest caz fiind cea
prevăzută de dreptul comun. Ținând cont că estimarea valorii achiziției publice, evaluarea ofertelor și încheierea
contractului de achiziție publică se realizează prin raportare la valoarea serviciilor/ofertei financiare fără TVA,
iar modificarea intervenită în execuția contractului este schimbarea statutului prestatorului în persoană
impozabilă plătitoare de TVA, conform prevederilor Codului fiscal, fără impact asupra costurilor pe baza cărora s-
a fundamentat prețul ofertat apreciem că modificarea solicitată nu reprezintă o ajustare a prețului contractului
și ca urmare nu pot fi invocate prevederile art. 97 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. În concluzie, modificarea
contractului de achiziție publică în sensul schimbării statutului prestatorului, din persoană impozabilă
neplătitoare în persoană impozabilă plătitoare de TVA, în temeiul Codului fiscal, se va putea realiza în condițiile
prevăzute de părți în cadrul contractului încheiat, putând fi formalizată prin încheierea unui act adițional
necesar pentru îndeplinirea fazelor execuției bugetare conform prevederilor legale privind angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice.
Speta 452. O autoritate contractantă a încheiat, în urma unei proceduri de achiziție publică derulate în anul
2015 în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, un acord-cadru având ca obiect furnizare de carburanți, în baza căruia
au fost încheiate contracte subsecvente. Atât în documentația de atribuire, precum și în acordul-cadru și
contractele subsecvente încheiate s-a prevăzut posibilitatea ajustării prețului „în funcție de modificarea
elementelor constitutive sau în funcție de cotația MTR5 publicată de Bursa Română de Mărfuri”, fiind
totodată precizat și modul concret de ajustare. Astfel, se solicită consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea ajustării prețului acestor contracte doar în funcție de modificarea elementelor constitutive.
Raspuns:
Legislația în domeniul achizițiilor publice, aplicabilă contractelor/acordurilor cadru în curs de execuție, încheiate
înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, prevede posibilitatea ajustării prețului pe parcursul derulării
contractului/acordului-cadru, în sensul creșterii/diminuării acestuia, în condițiile prevăzute de art. 97 din H.G.
nr. 925/2006. Astfel, potrivit art. 97 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, pe parcursul îndeplinirii contractului
prețul poate fi ajustat atunci când pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat
creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Totodată, art. 97 alin. (3)
din același act normativ prevede că „[…] În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), autoritatea contractantă are
obligația de a preciza totodată și modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și
sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri.
Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor
referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică.” Legislația în domeniul
achizițiilor publice aplicabilă contractelor în curs de execuție încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr.
98/2016 prevede posibilitatea ajustării prețului pe parcursul derulării contractului, în sensul creșterii/diminuării
acestuia, în condițiile prevăzute de art. 28 alin. din H.G. nr. 395/2016, care sunt similare celor prevăzute de art.
97 din H.G. nr. 925/2006 anterior menționate. Față de cele prezentate, raportându-ne la situația expusă mai sus
potrivit căreia formula de ajustare a prețului precizată atât în documentația de atribuire, cât și în
contract/acordul-cadru, conține indici ce se referă atât la elemente constitutive ale ofertei, cât și la cotații ale
burselor de mărfuri, apreciem că autoritatea contractantă poate realiza ajustarea prețului
contractului/acordului-cadru conform prevederilor contractuale, aceasta nereprezentând o modificare
contractuală pentru care autoritatea contractantă să aibă obligația de a notifica ANAP – Direcția de Control Ex-
Ante, conform prevederilor art. 221 alin. (12) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele de la art. 23 alin. (9) din
H.G. nr. 395/2016.
Speta 451. Există posibilitatea de a modifica un contract de achiziție publică în sensul de a adăuga/modifica
clauze contractuale pentru a adapta modelul de contract FIDIC galben la un proiect concret?
Raspuns:
Conform dispozițiilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru pot fi
modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situațiile prezentate în cadrul respectivului
articol de lege. De asemenea, acest aspect este întărit și de prevederile art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
care dispune că „orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de
valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi
proceduri de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.” Astfel, atunci când se intenționează
modificarea contractului de achiziție publică autoritatea contractantă are obligația de a verifica încadrarea
respectivei modificări în una din situațiile descrise la art. 221 din Legea nr. 98/2016. Dacă modificarea ce se
intenționează a fi efectuată se încadrează într-una din condițiile descrise în cadrul articolului de lege anterior
precizat atunci autoritatea contractantă are dreptul de a modifica respectivul contract de achiziție publică fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire.
Speta 450. Pe parcursul derulării unui contract de execuție lucrări încheiat în septembrie 2017, s-au
constatat neconcordanțe în cadrul proiectului (diferențe între partea desenată și devizul pe cantități)
respectiv: cantități suplimentare pentru care există prețuri unitare în devizul ofertă, renunțări la anumite
cantități de lucrări, lucrări suplimentare noi pentru care nu există prețuri unitare în devizul ofertă. În acest
context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de decontare din procentul de diverse
și neprevăzute (prevăzut ca atare în contract), urmând mecanismul contractual, a diferenței aferente
cantităților suplimentare pentru care există prețuri unitare și cu privire la posibilitatea încheierii unui act
adițional, în baza prevederilor art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, pentru achiziționarea
cantităților noi ale căror prețuri unitare nu au fost prevăzute în devizul ofertă.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 „contractele de achiziţie publică/ acordurile-
cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii: (i) valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute
la art. 7 alin. (1); (ii) valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de servicii sau de produse, sau mai mică
decât 15% din preţul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie
publică de lucrări.” Având în vedere că autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze cantități
suplimentare pentru care nu există prețuri unitare în devizul ofertă și se va renunța la anumite cantități de
lucrări, la calculul procentului prevăzut la art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 se vor avea prevederile
art. 10 alin. (5) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 3/2017 conform cărora valoarea serviciilor sau lucrărilor
suplimentare/adiționale nu poate fi compensată cu valoarea lucrărilor/serviciilor la care se renunță. În ceea ce
privește decontarea cantităților de lucrări suplimentare al căror preț unitar a fost prevazut în devizul ofertă din
procentul de diverse și neprevăzute, precizăm că sumele reprezentând „cheltuieli diverse și neprevăzute” nu se
includ în calculul valorii estimate, dar se evidențiază separat la nivelul ofertei depuse, conform indicațiilor din
caietul de sarcini, deoarece acestea sunt cheltuieli incidente proiectului, și nu valorii estimate a unui contract de
lucrări/servicii atribuit printr-o procedură prevăzută de legislația în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare,
scopul acestor sume îl reprezintă asigurarea resurselor financiare necesare în vederea implementării modificărilor
nesubstanțiale efectuate cu respectarea prevederilor art. 221 din Legea nr.98/2016. Având în vedere cele de mai
sus, precizăm că prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 nu limitează valoric modificarea
contractului de achiziție publică la încadrarea strictă în procentul de diverse și neprevăzute, cu condiția ca
valoarea rezultată din cumulul modificărilor contractuale (succesive) să fie mai mică decât 15% din prețul
contractului de achiziție publică de lucrări inițial. În ceea ce privește achiziționarea unor cantități de lucrări noi,
al căror preț unitar nu a fost prevăzut în devizul ofertă, prin încheierea unui act adițional (fără organizarea unei
proceduri de atribuire), întrucât din informațiile furnizate nu rezultă circumstanțele în care a apărut necesitatea
achiziționarea respectivelor lucrări, autoritatea contractantă va avea în vedere îndeplinirea cumulativă a
condițiilor prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) sau a celor de la lit. c) din Legea nr. 98/2016, după caz.
Speta 449. Consiliere metodologică referitoare la efectul reorganizării grupului de societăţi X prin
fuziune/divizare asupra contractelor de achiziţie publică încheiate de către societățile din cadrul acestui
grup cu autorități contractante în baza O.U.G. nr. 34/2006
Raspuns:
În legătură cu reorganizarea prin fuziune menționăm că, potrivit art. 250 din Legea nr. 31/1990 , „În cazul
fuziunii prin absorbţie, societatea absorbantă dobândeşte drepturile şi este ţinută de obligaţiile societăţii pe care
o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează existenţa
trec asupra noii societăţii astfel înfiinţate.” Având în vedere prevederile legale mai sus-citate citate, rezultă că,
în cazul fuziunii, societatea absorbantă devine succesoare atât în drepturi, cât şi în obligaţii a societăţii
absorbite, inclusiv a celor izvorâte din procedurile de achiziție publică efectuate de către aceasta. Pe cale de
consecință, apreciem că, în măsura în care fuziunea grupului de societăţi X se va realiza în conformitate cu
prevederile Legii nr. 31/1990, viitoarea societate absorbantă, va fi succesoarea drepturilor și a obligațiilor ce
decurgeau în sarcina societăţii absorbite, din contractele de achiziție publică/acordurile-cadru încheiate de către
aceasta cu autorități contractante, în baza O.U.G. nr. 34/2006. În legătură cu reorganizarea prin divizare vă
comunicăm următoarele: Potrivit art. 238 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 „Divizarea este operaţiunea prin care:
a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi totalitatea
patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile beneficiare
şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate; b) o
societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului său mai multor
societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile nou-
constituite şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel
repartizate. Alin. (21) al articolului mai înainte menționat prevede că „Divizarea poate avea loc şi prin transferul
simultan al patrimoniului societăţii divizate către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe
societăţi nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu prevederile art.
241 din același act legislativ, proiectul de fuziune/divizare cuprinde: a) forma, denumirea şi sediul social ale
tuturor societăţilor implicate în fuziune sau divizare; b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării; c)
condiţiile alocării de acţiuni la societatea absorbantă sau la societăţile beneficiare; d) data de la care acţiunile
sau părţile sociale prevăzute la lit. c) dau deţinătorilor dreptul de a participa la beneficii şi orice condiţii
speciale care afectează acest drept; e) rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor
plăţi în numerar; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile conferite de către societatea
absorbantă sau beneficiară deţinătorilor de acţiuni care conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori
mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile propuse în privinţa acestora; h) orice avantaj special acordat experţilor
la care se face referire la art. 243^3 şi membrilor organelor administrative sau de control ale societăţilor
implicate în fuziune sau în divizare; i) data situaţiilor financiare ale societăţilor participante, care au fost folosite
pentru a se stabili condiţiile fuziunii sau ale divizării; j) data de la care tranzacţiile societăţii absorbite sau
divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca aparţinând societăţii absorbante sau uneia ori alteia
dintre societăţile beneficiare; k) în cazul divizării: - descrierea şi repartizarea exactă a activelor şi pasivelor care
urmează a fi transferate fiecăreia dintre societăţile beneficiare; - repartizarea către acţionarii sau asociaţii
societăţii divizate de acţiuni, respectiv părţi sociale, la societăţile beneficiare şi criteriul pe baza căruia se face
repartizarea”. Din lecturarea prevederilor sus-menționate se poate deduce că prin divizare se transferă
totalitatea activelor şi pasivelor societăţii divizate către fiecare dintre societăţile beneficiare. Acest transfer va
fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de divizare. Prin urmare, având în
vedere cele sus-menționate, vă comunicăm că subrogarea în drepturi și obligații a societăți beneficiare este
posibilă numai în condițiile în care prin proiectul de divizare această societate este desemnată ca și succesoare în
drepturile și obligațiile societății divizate izvorâte din aceste contracte și numai în cazul în care acest lucru nu
conduce la modificarea unor elemente care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare
prezentate, a elementelor care au fost esenţiale în atribuirea contractelor respective şi a căror modificare ar
avea ca efect diminuarea sau anularea avantajului competitiv pe care oferta declarată câştigătoare l-a avut în
cadrul procedurii de atribuire, fapt care ar conduce la încălcarea principiilor reglementate de art. 2 alin. (2) din
O.U.G. nr. 34/2006, sau după caz, de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în funcție de legislația aplicabilă atât
contractelor în speță cât și modificărilor ulterioare, aplicate acestor contracte.
Speta 448. Consiliere metodologică cu privire la modificarea prevederilor contractuale referitoare la

modalitatea de constituire a garanției de bună execuție din cadrul unui contract de lucrări încheiat în cursul
anului 2015, în următorul context: În fișa de date a achiziției a fost prevăzută posibilitatea constituirii
garanției de bună execuție sub formă de instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate
bancară/societate de asigurări sau prin rețineri succesive. Părțile contractuale au convenit în contractul de
achiziție publică, ca garanția de participare să fie constituită prin rețineri succesive. Modificarea
contractuală are în vedere constituirea garanției de bună execuție a contractului printr-un instrument de
garantare emis în condițiile legii, de o societate de asigurări, în cuantumul și pentru perioada
corespunzătoare.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile alin. (4) ale art. 236 din Legea nr. 98/2016, în cazul contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a respectivei legi acestea sunt supuse
dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Având în vedere că semnarea contractului
de lucrări în speță a avut loc în 2015, respectiv înainte de intrarea în vigoare a noului pachet legislativ în
domeniul achizițiilor publice, precizăm că legislația care guvernează acest contract este cea reglementată de
O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Garanția de bună execuție a contractului se constituie de către
contractant în scopul asigurării autorității contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada
convenită a contractului de achiziție publică/contractului subsecvent (art. 89 alin. (1) din HG nr. 925/2006).
Potrivit art. 90 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, „de regulă, garanția de bună execuție se constituie printr-un
instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care
devine anexă la contract, prevederile art. 86 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător”. Prin excepție de la
aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, „dacă părțile convin, garanția de bună execuție se
poate constitui și prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale. [...]”. (conform alin. (3) al
aceluiași articol). De asemenea, potrivit art. 4 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 1/2016 „Modificările nesubstanțiale
ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită derularea unei noi proceduri de
atribuire”. Alin. (2) al aceluiași articol prevede că „O modificare va fi considerată nesubstanțială, atunci când, în
mod cumulativ: a) modificarea nu introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de
atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor selectați inițial sau alegerea unei alte oferte decât
a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori economici la procedură; b)
modificarea nu schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului într-o manieră care nu a
fost prevăzută în contractul inițial; c) modificarea nu extinde domeniul contractului în mod considerabil”. Prin
urmare, având în vedere prevederile legale menționate mai sus, precum și faptul că în fișa de date a achiziției a
fost prevăzută posibilitatea constituirii garanției de bună execuție și sub formă de instrument de garantare emis
în condițiile legii de o societate de asigurări, apreciem că modificarea în discuție reprezintă o modificare
nesubstanțială.
Speta 447. Printr-un acord-cadru de lucrări, părțile semnatare au convenit să se realizeze, printre altele,
cantități minime și maxime de lucrări de tip A și lucrări de tip B. Pe parcursul derulării acordului-cadru,
autoritatea contractantă a constatat că necesarul cantitativ pentru lucrările de tip A este superior celui
maxim estimat la inițierea procedurii de atribuire, fiind în schimb posibilă diminuarea cantității maxime de
lucrări de tip B, aceste modificări nepresupunând suplimentarea valorii acordului-cadru. Astfel se solicită
consiliere metodologică cu privire la posibilitatea legală de a efectua aceste modificări în conținutul
acordului-cadru.
Raspuns:
Referitor la posibilitatea modificării unui acord-cadru, în cursul perioadei sale de valabilitate, fără organizarea
unei noi proceduri de atribuire, situațiile în care se poate recurge la aceste modificări contractuale, precum și
limitele eventualelor modificări sunt prevăzute la art. 221 din Legea nr. 98/2016. În acest sens, în cazul
suplimentării cantităților/valorilor maxime estimate inițial, autoritatea contractantă trebuie să stabilească
circumstanțele de încadrare în cazurile reglementate de articolul de lege menționat anterior. Autoritatea
contractantă va avea în vedere totodată prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017 în care sunt explicitate
dispozițiile referitoare la modificările contractului de achiziție publică/contractului de achiziție
descrieri și exemple concludente pentru înțelegerea și aplicarea optimă a prevederilor legale în discuție. Pe cale
de consecință, autoritatea contractantă poate încheia un contract subsecvent aferent acordului-cadru atribuit,
prin care pot fi depășite cantitățile maxime estimate inițial, cu posibilitatea totodată de depășire a valorii
estimate a acordului-cadru, dar numai în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, având în vedere
că acordul-cadru a fost atribuit în urma aplicării unei proceduri simplificate, autoritatea contractantă va avea în
vedere ca eventuala suplimentare a cantităților/valorii acordului-cadru (efectuată în baza art. 221 din lege) să nu
conducă la depășirea pragurilor prevăzute de Legea nr. 98/2016 pentru publicarea unui anunț de participare sau
a unui anunț simplificat sau să impună organizarea unei alte proceduri de atribuire decât cea aplicată pentru
atribuirea acordului-cadru respectiv (art. 164 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). Totodată, facem precizarea că, la
modificarea acordului-cadru, aplicarea prevederilor art. 108 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 nu trebuie să
conducă la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii acordului-cadru, la atribuirea unor contracte
subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru, la atribuirea unor
contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele, la distorsionarea rezultatului procedurii
inițiale în baza căruia s-a semnat acordul-cadru și/sau la afectarea caracteristicilor de calitate și performanțelor
impuse de autoritatea contractantă la încheierea respectivului acord-cadru.
Speta 445. Consiliere metodologică cu privire la legalitatea cesionării unui contract de prestări servicii
proiectare tehnică încheiat în urma unei achiziții directe în data de 17.05.2017 între o persoană fizică
autorizată și autoritatea contractantă X, în condițiile în care: - în contractul de prestări servicii în cauză este
stipulat dreptul autorității contractante de a aproba cesionarea drepturilor contractului, - cesiunea a fost
necesară ca urmare a dizolvării proiectantului PFA, în vederea asigurării continuității în același condiții a
serviciilor de proiectare tehnică, - contractul a fost cesionat către operatorul economic care a preluat toată
activitatea de proiectare a PFA, ca urmare a dizolvării acesteia, - persoana responsabilă în derularea
contractului și a proiectului rămâne aceeași, având și calitatea de asociat unic și administrator al
operatorului economic cesionar, - autoritatea contractantă a fost de acord cu cesionarea contractului în
condițiile de mai sus.
Raspuns:
Cu privire la achiziția directă precizăm că aceasta nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr.
98/2016, ci o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată, fără TVA,
calculată la nivelul unui an bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din lege. Astfel,
singurele obligații prevăzute de legislația privind achizițiile publice pentru autoritatea contractantă în ceea ce
privește achiziția directă sunt cele reglementate în Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziția directă” din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne,
modalitatea concretă de desfășurare a achiziției, cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016. Precizăm totodată că, în cazul contractului de achiziție publică încheiat în baza achiziției
directe, drepturile și obligațiile părților izvorăsc din înseși clauzele contractuale care sunt obligatorii pentru
părțile semnatare ale contractului respectiv, în măsura în care au fost stabilite și convenite cu respectarea legii
(prin lege înțelegându-se toate actele normative incidente aplicabile în funcție de obiectul, natura și specificul
contractului în cauză). În ceea ce privește cesiunea unui contract de achiziție publică, Legea nr. 98/2016
reglementează doar cesiunea de creanță și numai sub aspectul cesiunii plăților în favoarea subcontractanților,
legată de partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de către aceștia. Prin urmare, având în vedere
prevederile art. 231 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel,
sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun”, precum și pe cele ale art. 1 alin. (1) din Anexa la H.G. nr.
395/2016, care stipulează că “În procesul de realizare a achizițiilor publice orice situație pentru care nu există o
reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016”, apreciem că posibilitatea cesionării unui contract de achiziții publice trebuie analizată atât prin
raportare la dispozițiile Noului Cod Civil al României, cât și la principiile care stau la baza atribuirii contractelor
de achiziție publică, reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, având în vedere specificul
contractului de achiziție publică, a cărui atribuire se realizează prin promovarea unui cadru concurențial, în
condiții de transparență și de tratament egal între operatorii economici participanți la procedura de atribuire,
cesiunea acestuia ar conduce la substituirea contractantului inițial, fără aplicarea unei proceduri competitive și
deci cu nerespectarea prevederilor legislației privind achizițiile publice și a principiilor care le guvernează, cu un
operator economic care nu a participat la procedura de achiziție publică, nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor
solicitate prin documentația de atribuire și nici a prezentării celei mai avantajoase oferte din punctul de vedere
al criteriului de atribuire stabilit inițial. Pornind de la principiile care guvernează achizițiile publice, în situația
unui contract de achiziție publică este permisă doar cesiunea creanțelor născute din acel contract, obligațiile
născute rămânând în sarcina părților contractante, astfel cum au fost stipulate și asumate inițial. Totodată,
având în vedere că cesiunea creanțelor născute în baza unui contract de achiziții publice reprezintă, în fapt, o
modificare a acestuia, se impune respectarea și a prevederilor art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit
cărora „Orice modificare a unui contract de achiziție publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de
valabilitate altfel decât în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi
proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi”. În ceea ce privește contractele de achiziție
publică încheiate în urma unei achiziții directe, cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, considerăm că în cazul acestora cesionarea este permisă în condițiile stipulate prin clauzele
contractuale convenite de părți, în conformitate cu dispozițiile dreptul comun aplicabil și prin raportare la
principiile în baza cărora au fost încheiate. Astfel, deși aceste contracte nu fac obiectul unei proceduri de
atribuire competitive și nu sunt vizate în mod expres de prevederile art. 221 și 222 din Legea nr. 98/2016,
apreciem că și în cazul acestora este permisă doar cesiunea creanțelor, întrucât cesiunea contractului
echivalează practic cu încheierea unui nou contract, pentru a cărui atribuire ar trebui să se respecte prevederile
legislației privind achizițiile publice. Totodată, în opinia noastră, și în cazul cesiunii creanțelor unui contract de
achiziții publice încheiat în urma unei achiziții directe ar trebui avute în vedere, prin similitudine, cazurile și
condițiile în care o astfel de modificare se poate realiza fără a implica o nouă modalitate de achiziție, în special
sub aspectul încadrării acesteia ca și substanțială sau nu, prin raportare la obiectul și specificul contractului în
cauză.
Speta 442. Consiliere metodologică privind impactul modificărilor în domeniul fiscal (respectiv trecerea
contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajator la angajat, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal) asupra contractelor de achiziții publice aflate în derulare și modul de abordare a acestor aspecte în
practică.
Raspuns:
!!! Interpretare valabilă până la data de 17.06.2018 Înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 79/2017 cotele
aferente contribuțiilor sociale obligatorii erau atât în sarcina angajatorului, cât și în sarcina angajatului. Odată
cu intrarea în vigoare a actului normativ sus-menționat, contribuțiile sociale au fost trecute în totalitate în
sarcina angajatului, acesta preluând astfel și partea contribuțiilor datorate de angajator. De asemenea, prin
O.U.G. nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative s-a reglementat obligația inițierii
negocierii colective a contractelor de muncă pentru punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 79/2017. În
această situație, obligația punerii în aplicare a prevederilor legislative sus-menționate, precum și necesitatea
protejării intereselor tuturor părților implicate în derularea contractelor de achiziție publică, fără a aduce
prejudicii niciuneia dintre părți, se traduce prin diminuarea cotelor contribuțiilor sociale aferente angajatorului
din cadrul devizului și majorarea salariului tarifar brut ofertat cu cotele ce au trecut în sarcina angajatului
reflectat în creșterea costului manoperei. Astfel, aceste modificări aduse devizului aferent contractelor de
achiziție publică implică în fapt o redistribuire a costurilor, ce poate avea sau nu impact asupra valorii totale a
contractului. În cazul în care prin redistribuirea costurilor în cadrul devizului nu se aduc modificări valorii totale
a contractului, atunci această situație poate fi analizată ca o modificare contractuală nesubstanțială și nu ca o
ajustare/actualizare a prețului, implementarea acesteia materializându-se prin încheierea unui act adițional în
baza art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, în situația în care redistribuirea costurilor
salariale implică o modificare a valorii totale a contractului, aceasta trebuie interpretată ca o
ajustare/actualizare a prețului. Astfel, dacă în documentele achiziției și în contractul încheiat a fost prevăzută
posibilitatea ajustării prețului contractului ca urmare a unor modificări legislative în baza art. 28 alin. (5) din
H.G. nr. 395/2016, atunci modificarea contractului se face în baza prevederilor art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 98/2016. !!! Interpretare valabilă începând cu data de 18.06.2018 În data de 18.06.2018 în Monitorul Oficial al
României nr. 496, Partea I, a fost publicată H.G. nr. 419/2018 prin care a fost abrogat art. 28 din H.G. nr.
395/2016 referitor la ajustarea prețului contractului, iar condițiile și modalitățile de ajustare au fost
reglementate prin modificările și completările aduse art. 164 din același act normativ care prevede la alin. (4) că
„În condițiile art. 221 alin. (1) lit. e) din Lege, ajustarea prețului, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la
alin. (2) și (3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative, sau au fost emise de către
autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite
taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a
fundamentat prețul contractului.” Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, precizăm că odată cu
intrarea în vigoare a prevederilor H.G. nr. 419/2018, autoritățile contractante pot realiza direct ajustarea
prețului contractului, inclusiv a celor unitare, ca urmare a modificărilor legislative, chiar dacă în documentația
de atribuire și în contractul/acordul-cadru încheiat nu au fost prevăzute clauze speciale în acest sens sau nu a
fost prevăzută posibilitatea de ajustare în acest sens.
Speta 432. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea schimbării liderului asocierii cu un alt membru
al acesteia in perioada derulării contractului de achiziție publică.
Raspuns:
Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat,
individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul
participării la procedura de atribuire, în condiţiile prevăzute de prezenta lege (art. 53 din Legea nr. 98/2016).
Acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte. Membrii asocierii își păstrează
individualitatea ca subiecți de drept, însă sunt obligații să răspundă solidar față de autoritatea contractantă
pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale. În situația în care respectivul acord de asociere prevede
posibilitatea ca unul dintre membri să fie lider al asocierii, acesta va avea dreptul să-i reprezinte pe toți ceilalți
membri în raporturile contractuale cu autoritatea contractantă, cu mențiunea că răspunderea pentru modul de
îndeplinire a obligațiilor contractuale cade în sarcina tuturor membrilor asocierii. Ca atare, acordul de asociere
angajează răspunderea solidară a tuturor asociaților care urmează să răspundă împreună pentru orice consecinţe
ale viitoarelor contracte subsecvente. Prin urmare, având în vedere cele enunțate mai sus, apreciem că
schimbarea poziţiei de lider al asocierii cu un alt membru din cadrul asocierii nu contravine Legii nr. 98/2016, o
astfel de modificare în interiorul asocierii nefiind de natură să aducă atingere regulilor/principiilor care au stat la
baza declarării ofertantului câștigător (asocierii în discuție). De asemenea vă precizăm că, în cazul în care
un/mai mulți membru/membrii ai asocierii solicită retragerea din asocierea cu care a fost încheiat un contract de
achiziție publică, este posibilă continuarea derulării contractului în cauză de către membru/membrii asocierii
rămas/rămași, cu condiția ca autoritatea contractantă să verifice dacă acesta/aceștia are/au capacitatea de a
derula contractul de achiziție publică în aceleași condiții ca și asocierea desemnată câștigătoare și semnatară a
contractului de achiziție publică, urmând ca aspectele ce ţin de răspunderea comună ce derivă din asociere să fie
reglate între asociați.
Speta 424. consiliere metodologică cu privire la legalitatea ajustării/actualizării prețului din cadrul
acordului-cadru, respectiv contractului subsecvent aferent, încheiate ca urmare a procedurii de licitație
deschisă având ca obiect furnizarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul
primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu
program normal
Raspuns:
Potrivit art. 28 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 „În condițiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii
contractului, prețul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma
cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror
efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.” Potrivit
alin. (2) al aceluiași articol din H.G. nr. 395/2016, pentru respectarea principiului transparenței, posibilitatea de
ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să
fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Din informațiile furnizate și din analiza anunțului de participare și
a documentației de atribuire aferente, reiese că autoritatea contractantă a prevăzut posibilitatea de ajustare a
prețului în modelul de acord-cadru și contract subsecvent publicate în cadrul procedurii de atribuire, precum și în
acordul-cadru și contractul subsecvent încheiate, însă în cadrul secțiunii II.4.1 din cadrul Fișei de date
autoritatea contractantă a precizat „NU” la posibilitatea de ajustare a prețului. Astfel, se constată că
informațiile prevăzute de autoritatea contractantă în documentația de atribuire sunt contradictorii, prin urmare,
considerăm că în situația dată nu au fost respectate prevederile art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 având în
vedere că s-a adus atingere principiului transparenței. În ceea ce privește actualizarea prețului contractului
subsecvent ca urmare a majorării numărului de copii, precizăm că aceasta reprezintă o suplimentare a cantității
contractului și nu o actualizare/ajustare a prețului contractului. Astfel, precizăm că înainte de suplimentarea
cantităților, autoritatea contractantă este cea care va stabili dacă modificarea apărută pe parcursul derulării
acordului-cadru/contractului se încadrează în categoria modificărilor substanțiale sau nesubstanțiale având în
vedere prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016 și ale Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 3/2017. Precizăm că
modificarea unui contract va fi considerată nesubstanțială și se poate aplica fără organizarea unei noi proceduri
de atribuire atunci când modificarea se încadrează în una din situațiile prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. a) - f)
din Legea nr. 98/2016, în caz contrar, modificarea este considerată substanțială.
Speta 407. Un operator economic solicită consiliere metodologică cu privire la dreptul autorităților
contractante de a include în contractele de achiziție publică interdicția cesionării de creanțe ori, în cazul în
care nu o introduc, dacă au dreptul să refuze acceptarea cedării creanței.
Raspuns:
Legea nr. 98/2016 reglementează cesiunea de creanță în contractele de achiziție publică numai sub aspectul
cesiunii plăților în favoarea subcontractanților, legată de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de
către aceştia. Astfel, art. 218 alin. (1) din lege prevede că „Autoritatea contractantă efectuează plăţi
corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă, dacă aceştia
solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant şi
subcontractant în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, atunci când natura contractului permite acest
lucru şi dacă subcontractanţii propuşi şi-au exprimat opţiunea în acest sens”. Potrivit art. 150 din H.G. nr.
395/2016, „(1) În aplicarea prevederilor art. 218 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili
clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanţă în favoarea subcontractanţilor legată de
partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către aceştia. (2) În vederea determinării valorii creanţei,
ofertantul are obligaţia de a cuprinde în oferta sa denumirea subcontractanţilor şi datele de contact ale
acestora, partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceştia, valoarea la care se ridică
partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu privire la aceste aspecte.” De asemenea, art.
221 alin. (1) lit. d) pct. iii) din Legea nr. 98/2016, „Contractele de achiziţie publică/Acordurile-cadru pot fi
modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire (...) atunci când contractantul cu care autoritatea
contractantă a încheiat iniţial contractul de achiziţie publică/acordul-cadru este înlocuit de un nou contractant,
în una dintre următoarele situaţii: (iii) în cazul în care autoritatea contractantă îşi asumă obligaţiile
contractantului principal faţă de subcontractanţii acestuia, respectiv aceştia faţă de autoritatea contractantă”.
Totodată, având în vedere situația prezentată, respectiv aceea în care autoritățile contractante refuză cesiunea
creanțelor izvorâte din contractele de achiziție publică în favoarea unor alte entități indicate de operatorul
economic, de regulă băncile de credit, facem precizarea că, potrivit art. 231 din Legea nr. 98/2016, „În măsura
în care prezenta lege nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun”. În același timp, art. 222
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede că „Orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru
în cursul perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 221 se realizează prin
organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi”. În concluzie, având în
vedere faptul că actul normativ care stabilește cadrul legal privind facturarea este Legea nr. 227/2015, apreciem
că, în situația prezentată, cesiunea de creanță se poate realiza cu respectarea prevederilor acestei legi, precum
și a dispozițiilor din Codul Civil referitoare la cesiunea de creanță, inserându-se clauze contractuale în acest sens.
Precizăm că atât în situația în care au fost prevăzute clauze contractuale de realizare a cesiunii de creanță la
momentul semnării contractului inițial, precum și atunci când se urmărește realizarea cesiunii de creanță în
cursul perioadei de valabilitate a contractului, fără a exista clauze inițial în acest sens, se va ține cont de
respectarea prevederilor art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, mai sus citat.
Speta 382. O autoritate contractantă are în derulare un acord-cadru încheiat în data de 06.12.2016 pe o
perioadă de un an, având ca obiect servicii de reparare a autovehiculelor deținute de aceasta. În data de
18.10.2017 autoritatea contractantă a inițiat o procedură de licitație deschisă în vederea atribuirii unui nou
acord–cadru având același obiect și care urma să se deruleze ulterior finalizării acordului-cadru aflat încă în
vigoare, însă la procedura în cauză nu s-a depus nicio ofertă, astfel încât procedura va fi reluată. Având în
vedere necesitatea desfășurării corespunzătoare a activității instituției respective se solicită consiliere
metodologică privind legalitatea încheierii unui contract subsecvent în baza acordului-cadru aflat în vigoare
a cărei perioadă de valabilitate să se extindă și după expirarea acordului-cadru, cu suplimentare valorică de
până la 50% în temeiul art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
Potrivit art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, un contract de achiziție publică/acord-cadru poate fi
modificat, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiții: „(i) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o autoritate
contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă; (ii) modificarea nu afectează caracterul
general al contractului; (iii) creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru inițial.” Astfel, așa cum este ilustrat și prin prevederile art. 9 din Instrucțiunea ANAP nr.
3/2017 care aduc clarificări cu privire la modalitatea de aplicare a art. 221 alin. (1) lit. c) susmenționat, acest tip
de modificare a unui contract de achiziție publică este una în condiții excepționale, iar încadrarea în această
excepție presupune îndeplinirea cumulativă a celor trei condiții prevăzute de articolul în discuție, demonstrarea
caracterului de „imprevizibilitate” al modificării avute în vedere fiind una dintre condițiile obligatorii care
permit realizarea modificării în cauză, în baza acestui articol. Totodată, precizăm că Instrucțiunea nr. 3/2017
oferă câteva exemple de cazuri în care poate fi invocat caracterul imprevizibil (art. 9) pentru a veni în sprijinul
autorității contractante în vederea încadrării corecte și legale a situației apărute în categoria circumstanțelor
imprevizibile prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În speța de față motivul încheierii unui
nou contract subsecvent în baza acordului-cadru semnat la data de 06.12.2016 pe un an de zile, care prevede o
suplimentare atât valorică, cât și cantitativă și a cărui perioada de valabilitate se va extinde ulterior expirării
acordului-cadru (6 luni), îl reprezintă faptul că la procedura de licitație deschisă organizată în data de
18.10.2017 pentru atribuirea serviciilor de reparare a autovehiculelor din dotarea autorității contractante nu s-a
depus nicio ofertă. Prin urmare, având în vedere prevederile legale anterior precizate, apreciem că situația în
discuție nu este una de natură a putea fi încadrată în categoria circumstanțelor imprevizibile și, prin urmare, nu
constituie o justificare legală în vederea operării modificării în cauză în temeiul art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016. Având în vedere considerentele expuse mai sus cu privire la imposibilitatea aplicării dispozițiilor art.
221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 în speța dată, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a
analiza dacă modificarea acordului-cadru prin încheierea unui contract subsecvent în condițiile descrise poate fi
încadrată în celelalte cazuri prevăzute de articolul în discuție, fără a deveni obligatorie aplicarea unei noi
proceduri. Totodată, în cazul în care este posibilă încheierea unui nou contract subsecvent, în condițiile legale
prevăzute la art. 221 din Legea nr. 98/2016 (așa cum am precizat mai sus), a cărui perioadă de valabilitate se
extinde ulterior celei aferente acordului-cadru încheiat și în acest timp autoritatea contractantă are în vedere
aplicarea unei noi proceduri de atribuire a unui acord-cadru având ca obiect aceleași servicii care fac obiectul
acordului cadru inițial, autoritatea trebuie să se asigure că încheierea contractelor subsecvente în baza noului
acord–cadru ce va fi atribuit se realizează numai după finalizarea/expirarea acordului-cadru inițial (ultimului
contract subsecvent), astfel încât să nu fie adusă atingere dispozițiilor art. 108 alin. (1) lit. a) din H.G. nr.
395/2016. De asemenea, menționăm că în temeiul art. 222 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „Orice modificare a
unui contract de achiziție publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile și
condițiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu
dispozițiile prezentei legi”.
Speta 379. Consiliere metodologică în legătură cu posibilitatea modificării, prin act adițional, a clauzelor
contractuale referitoare la obiectul contractului de achiziție publică de furnizare, respectiv modificarea
denumirii modelului produsului, precum și a specificațiilor tehnice, în condițiile în care produsul care face
obiectul contractului a ieșit din fabricație și a fost înlocuit cu un model nou, superior, cu caracteristici
tehnice echivalente sau superioare modelului inițial.
Raspuns:
Vizavi de încheierea unui act adițional la contractul de furnizare în discuție, prin care se dorește modificarea
clauzelor contractuale referitoare la obiectul contractului de achiziție publică, respectiv modificarea denumirii
modelului produsului, precum și a specificațiilor tehnice, apreciem că modificare ar putea fi realizată în temeiul
prevederilor art. 221 alin. (1) lit. e) și trebuie analizată din perspectiva încadrării sau nu în categoria
modificărilor substanțiale în conformitate cu prevederile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016. În conformitate
cu prevederile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, „O modificare a unui contract de achiziție publică/acord-
cadru pe perioada de valabilitate este considerată modificare substanțială în sensul alin. (1) lit. e) atunci când
este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost
incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor candidați decât cei selectați inițial sau
acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la procedura de
atribuire; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziție publică/acordului-cadru în
favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de achiziție publică/acordul-cadru
inițial; c) modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru; d)
un nou contractant înlocuiește contractantul inițial, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (11)”. Având în
vedere că în cazul de față nu este vorba despre o extindere a obiectului contractului sau despre înlocuirea
contractantului, respectiva modificare trebuie analizată prin raportare la dispozițiile art. 221 alin. (7) lit. a) și
lit. b) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, având în vedere că produsul care face obiectul contractului a ieșit din
fabricație și a fost înlocuit cu un model nou, superior, cu caracteristici tehnice echivalente sau superioare
modelului inițial, apreciem că, în acest caz, este posibilă modificarea, prin act adițional, a clauzelor
contractuale referitoare la obiectul contractului de achiziție publică, respectiv modificarea denumirii modelului
produsului, precum și a specificațiilor tehnice, dacă această modificare: - nu este de natură a introduce condiții
care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor candidați decât cei
selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la
procedura de atribuire și - nu este de natură să schimbe echilibrul economic al contractului de achiziție
publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de achiziție
publică/acordul-cadru inițial. Totodată, subliniem că modificarea contractului în condițiile articolului sus-citat nu
poate aduce atingere naturii generale a contractului de achiziție publică, respectiv obiectivelor principale
urmărite de autoritatea contractantă la realizarea achiziției inițiale, obiectului principal al contractului și
drepturilor și obligațiilor principale ale contractului, inclusiv principalelor cerințe de calitate și performanță.
Speta 361. Autoritatea contractantă a încheiat în anul 2015 un acord-cadru cu un singur operator economic
şi solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii unui contract subsecvent care va avea
ca obiect furnizarea unui număr mai mare de produse decât cantitatea maximă prevăzută în acordul-cadru.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, acordul-cadru este „înțelegerea scrisă
intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei
scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce
urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile
avute în vedere.” Potrivit prevederilor art. 66 lit. e) și lit. f) din H.G. nr. 925/2006, în cazul unui acord-cadru,
documentația de atribuire trebuie să conțină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr.
34/2006, și un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime care ar
putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime care ar
putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-
cadru. Din prevederile legale menționate mai sus reiese faptul că acele cantități minime și maxime pe care
autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă
estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte
care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în
funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre
estimări, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce
se bucură de un grad ridicat de flexibilitate. De asemenea, trebuie avute în vedere prevederile art. 65 lit. b), d)
și g) din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora autoritatea contractantă: „b) nu are dreptul de a atribui contracte
subsecvente care au ca obiect prestaţii de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; (...) d) nu are
dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul/operatorii economic/economici
semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru şi numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord;
(...) g) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare
a cărei depășire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligații
ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.„ Totodată, atragem atenția și asupra
prevederilor art. 143 din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza
în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze
concurența. Astfel, înainte de suplimentarea cantităților de produse, autoritatea contractantă va stabili dacă
modificarea apărută pe parcursul derulării acordului-cadru se încadrează în categoria modificărilor substanțiale
sau nesubstanțiale având în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016. Potrivit art. 4 alin. (1) din
Instrucțiune, modificările nesubstanțiale ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită
derularea unei noi proceduri de atribuire. Modificarea unui contract va fi considerată nesubstanțială atunci când
sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) coroborat cu cele de la art. 5 alin. (1) din
Instrucțiune. Dacă nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 5 din Instrucțiune și modificarea se
încadrează în una din situațiile de la art. 8, modificarea este considerată substanțială, iar autoritatea
contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire, astfel cum este stipulat expres la art. 9 din
același act normativ. În concluzie, autoritatea contractantă are dreptul să atribuie contracte subsecvente pentru
o cantitate suplimentară de produse față de cantitatea maximă estimată în acordul-cadru, în următoarele
condiții: - suplimentarea respectivă să nu reprezinte o modificare substanțială în sensul Instrucțiunii A.N.A.P. nr.
1/2016, - să se respecte prevederile art. 65 lit. b), d) și g) din H.G. nr. 925/2006. În ceea ce privește
posibilitatea demarării unei noi proceduri de atribuire, în condițiile valabilității acordului-cadru încheiat în anul
2015, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, prin încheierea
unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă, față de operatorul/operatorii economic/economici care
este/sunt parte a acordului respectiv, să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un
contract având ca obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru
respectiv. Prin excepție, autoritatea contractantă poate încheia cu alt operator economic, pe durata acordului-
cadru, un contract având același obiect ca acordul-cadru aflat în vigoare, atunci când: - operatorul/operatorii
economici semnatar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante; sau - autoritatea contractantă se află în situația prevăzută la art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006,
în acest din urmă caz fără a aduce atingere regulilor de estimare a valorii contractului de achiziție publică. Având
în vedere că, în situaţia prezentată, atribuirea acordului-cadru s-a realizat prin organizarea unei proceduri de
licitație deschisă, atribuirea unor contracte subsecvente pentru o cantitate suplimentară de produse față de
cantitatea maximă estimată în acordul-cadru nu ar putea conduce la încălcarea prevederilor art. 65 lit. g) din
H.G. nr. 925/2006. Ca urmare, autoritatea contractantă poate încheia cu alt operator economic, pe durata
acordului-cadru, un contract având același obiect ca acordul-cadru aflat în vigoare, prin demararea unei noi
proceduri/modalități de atribuire, doar ca situație de excepție, în condițiile în care operatorul economic
semnatar al acordului-cadru nu mai are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante. Pe de
altă parte, în cazul în care operatorul economic ar avea capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante, dar suplimentarea cantității de produse ar reprezenta o modificare substanțială în sensul
Instrucțiunii ANAP nr. 1/2016, autoritatea contractantă ar avea obligația de a derula o nouă procedură de
atribuire, astfel cum este stipulat expres la art. 9 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016.
Speta 338. Autoritatea contractantă a reluat competiția, prin intermediul SEAP, cu cei 3 operatori economici
semnatari ai unui acord-cadru, în vederea atribuirii unui contract subsecvent. În urma procesului de
reofertare, una dintre ofertele criptate în SEAP a fost considerată inacceptabilă deoarece operatorul
economic nu a justificat prețul aparent neobișnuit de scăzut iar celelalte două oferte criptate în SEAP nu au
adus îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției, acestea criptând același
preț ca în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru. Comisia de evaluare a decis să
propună autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (7) din H.G. nr. 395/2016,
încheierea contractului subsecvent cu operatorul economic clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate
pentru încheierea acordului-cadru. Ulterior comunicării rezultatului procesului de reofertare, operatorul
economic declarat câștigător a transmis autorității contractante că se află în imposibilitate de a semna un
nou contract subsecvent la prețul ofertat în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru. În
acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii contractului subsecvent
nr. 2 cu ofertantul clasat pe locul 2 în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru, ofertant
care, în cadrul procesului de reofertare, nu a adus îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul
reluării competiției, menținându-și-le la nivelul celor ofertate în cadrul procedurii aplicate pentru
încheierea acordului-cadru.
Raspuns:
Dispozițiile art. 107 alin. (2) lit. d) din H.G. nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă „are dreptul de a
încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai
acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord”. Cu alte cuvinte, raportul
juridic creat, prin încheierea acordului-cadru, între autoritatea contractantă și unul sau mai mulți operatori
economici, nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv lucrările, serviciile sau produsele ce fac
obiectul acestuia, ci îi conferă doar dreptul de a încheia în viitor unul sau mai multe contracte subsecvente, fără
a mai organiza altă procedură de atribuire. Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (2) din H.G.
nr. 395/2016, „În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o solicitare
pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări din propria sa
culpă, autoritatea contractantă are dreptul de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru achiziționarea
întregii cantități necesare, numai în cazul în care: a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic
respectiv; sau b) deși acordul-cadru este încheiat și cu alți operatori economici, nici aceștia, la rândul lor, nu au
capacitatea de a răspunde solicitării respective.” Așadar, de vreme ce promitent-furnizorul clasat pe primul loc,
în urma derulării procesului de reofertare, nu are capacitatea de a răspunde solicitării autorității contractante,
dar, astfel cum rezultă din informațiile furnizate, există promitent-furnizorul clasat pe locul 2, autoritatea
contractantă solicită acestuia din urmă furnizarea produselor/prestarea serviciilor respective, prin încheierea
unui contract subsecvent acordului-cadru menționat mai sus.
Speta 335. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea subcontractării unor părți din lucrările aferente
unui contract de achiziție publică încheiat în data de 18.04.2016, în cadrul unui proiect finanțat prin PNDL.
Raspuns:
publică/acordurilor-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a respectivei legi acestea sunt supuse
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Având în vedere că semnarea contractului
de lucrări în speță a avut loc în data de 18.04.2016, respectiv înainte de intrarea în vigoare a noului pachet
legislativ în domeniul achizițiilor publice, precizăm că legislația care guvernează acest contract este cea
reglementată de O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Potrivit art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, contractul
de achiziție publică este contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include și categoria
contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau
mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul ori mai mulți operatori economici, pe de altă parte,
având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Contractul de achiziție
publică se încheie exclusiv între autoritatea contractantă și operatorul economic, calitatea de subcontractant
într-o procedură neavând opozabilitate sub aspectul angajării răspunderii autorității contractante într-o relație
directă cu subcontractantul, acesta nefiind parte în contractul de achiziție publică, potrivit legislației în materia
achizițiilor publice. Dincolo de aceste limite, devin incidente dispozițiile dreptului comun, context în care
precizăm că prevederile contractuale sunt atribute ce revin părților contractante, în speță, contractant –
subcontractant. Totodată, subliniem și faptul că legislația din domeniul achizițiilor publice nu reglementează
acordul contractual care intervine între contractant și subcontractant, situație în care sunt incidente prevederile
Codului civil cu privire la clauzele contractuale. Astfel, precizăm că părțile unui contract de achiziție publică
sunt, potrivit dispozițiilor art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă și contractantul, respectiv
ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, ele fiind persoanele fizice sau juridice care încheie,
direct sau prin reprezentare, contractul. Subcontractantul este acel operator economic care nu depune nici
ofertă individuală și nici ofertă comună, ci execută, în baza unui contract de subcontractare încheiat cu
contractantul, o anumită parte din obligațiile pe care acesta, la rândul lui, și le-a asumat față de autoritatea
contractantă prin contractul de achiziție publică. În situația în care pe parcursul derulării contractului de
achiziție publică, contractantul dorește să aducă un subcontractant în vederea îndeplinirii unei părți a
contractului încheiat, deși anterior semnării respectivului act juridic nu a precizat acest lucru, menționăm că
autoritatea contractantă poate accepta acest subcontractant, în următoarele condiții: - introducerea
subcontractantului să se realizeze numai cu acceptul autorității contractante, luarea unei decizii în acest sens
ținând de acordul de voință al părților; - condițiile în care se va încheia contractul între contractant și
subcontractant să fie aceleași cu cele în care s-a încheiat contractul între contractant și autoritatea
contractantă; - introducerea unui subcontractant să nu conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare
inițiale, depuse de ofertantul desemnat câștigător și pe baza cărora a fost încheiat contractul de achiziție
publică, astfel cum este prevăzut la art. 96 alin. (2) din H.G. 925/2006. În concluzie, precizăm că în conformitate
cu principiul simetriei actelor juridice, conform căruia consensul părților se manifestă atât la momentul încheierii
contractului, cât și în momentul modificării sau desfacerii acestuia, subcontractarea unui contract de achiziție
publică aflat în derulare este posibilă numai cu acordul tuturor părților contractante, în condițiile anterior
precizate, și numai dacă nu conduc la încălcarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Speta 329. Consiliere metodologică cu privire la dreptul autorității contractante de cesiona, la nivelul anului
2010, un contract de achiziție publică încheiat în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează
prin promovarea unui cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici participanţi la
procedura de atribuire. În acelaşi timp, contractul de achiziţie publică se încheie în baza regulilor şi cerinţelor
solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii, reguli şi cerinţe cărora li s-a făcut publicitate tocmai
în scopul respectării principiilor anterior menţionate, respectiv principiul promovării liberei concurenţe şi cel al
garantării tratamentului egal. Pe cale de consecinţă, considerăm că transmiterea de către ofertantul care a
devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică, unui operator economic care are calitatea
de terţ faţă de contractul respectiv, a drepturilor şi obligaţiilor izvorâte dintr-un astfel de contract, este de
natură să creeze premisele eludării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Acceptarea de către autoritatea
contractantă a unei astfel de propuneri ar conduce la substituirea contractantului iniţial, fără aplicarea unei
proceduri competitive, şi deci cu nerespectarea prevederilor ordonanţei anterior menţionată, cu un operator
economic care nu a participat la procedura de achiziţie publică, nu a facut dovada îndeplinirii cerinţelor
solicitate prin documentaţia de atribuire şi nici a prezentării celei mai bune oferte din punct de vedere tehnic şi
financiar. În opinia noastră, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, părţilor unui contract de achiziţie publică
le este permisă doar cesiunea creanţelor (drepturilor) născute din acel contract, cesiune care însă nu afectează
obligaţiile născute din contractul respectiv şi care vor rămâne în sarcina părţilor contractante aşa cum au fost
stipulate şi asumate iniţial. Totodată, precizăm că, în cazul contractantului, o astfel de cesiune de creanţă ar
consta în transmiterea către un terţ a dreptului său de a pretinde autorităţii contractante şi de a obţine de la
aceasta din urmă plata preţului stabilit în contractul în cauză, şi se poate realiza în condiţiile prevăzute de
dispoziţiile Codului Civil.
Speta 326. Serviciul Public Județean de Drumuri X, entitate cu personalitate juridică, sub autoritatea
Consiliului Județean X, în calitate de administrator al drumurilor județene de pe raza județului X, a încheiat
în decembrie 2016 un contract de lucrări pentru obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare drum
județean”. Ulterior, Consiliul Județean X a înaintat către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației
Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) o solicitare având ca obiect finanțarea prin Programul Național de
Dezvoltare Locală 2017-2020 a obiectivului de investiții mai sus menționat. În urma solicitării de finanțare,
MDRAPFE a aprobat lista cu obiectivele de investiții care beneficiază de finanțare prin acest program, listă în
care a fost inclus și obiectivul de investiții în discuție. Pentru a fi eligibil pentru finanțare, contractul de
lucrări aferent obiectivului de investiții în cauză trebuie să fie încheiat de către unitatea administrativ-
teritorială reprezentată de autoritatea administrației publice locale județene, respectiv Consiliul Județean
X, și nu de către Serviciul Public Județean de Drumuri. În acest sens, ca soluție legală s-a propus cesionarea
drepturilor și obligațiilor Serviciului Public Județean de Drumuri, rezultate din contractul de lucrări încheiat
în decembrie 2016, în favoarea Consiliului Județean X. Astfel, se solicită consiliere metodologică cu privire
la incidența prevederilor Legii nr. 98/2016 în situația prezentată anterior.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 236 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, „prezenta lege se aplică contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru încheiate după data intrării sale în vigoare”. Având în vedere că semnarea contractului
de lucrări în discuție a avut loc în decembrie 2016, după data intrării în vigoare a noii legislații în domeniul
achizițiilor publice, precizăm că modificarea acestuia pe parcursul derulării se va face în conformitate cu
secțiunea a 2-a a capitolului V din cadrul Legii nr. 98/2016. Astfel, se remarcă faptul că în cuprinsul secțiunii sus-
menționate se regăsesc, la art. 221 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, situațiile de modificare a clauzelor
contractuale în sensul posibilității înlocuirii contractantului cu un nou contractant, fără a se regăsi însă și situația
înlocuirii autorității contractante semnatare a contractului cu o altă autoritate contractantă. Prin urmare,
raportat la legislația în domeniul achizițiilor publice, nu există dispoziții speciale care să prevadă posibilitatea și
condițiile în care schimbarea autorității contractante este aplicabilă în cazul contractelor în derulare, sau prin
care să se interzică o astfel de preluare. Astfel, având în vedere prevederile art. 231 din Legea nr. 98/2016,
apreciem că în această situație devin aplicabile dispozițiile dreptului comun. În acest sens, aplicarea dispozițiilor
dreptului comun trebuie să se facă în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, respectiv
prin prisma principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Față de cele mai sus
precizate, având în vedere că preluarea contractului de lucrări de către Consiliul Județean X de la Serviciul
Public Județean de Drumuri nu presupune decât schimbarea autorității contractante, considerăm că această
modificare nu poate fi considerată ca substanțială, întrucât nu are ca efect extinderea/limitarea activităților
inițiale sau extinderea/limitarea perioadei contractului și, ca urmare a acestei extinderi/limitări, modificarea
prețului contractului. Pe cale de consecință, apreciem că preluarea de către Consiliul Județean X a contractului
în discuție nu excedează prevederilor legislației în materia achizițiilor publice, cu atât mai mult cu cât obiectul
contractului de lucrări în speță rămâne neschimbat, cu respectarea elementelor/condițiilor stabilite la încheierea
acestuia.
Speta 311. In luna aprilie 2016, o autoritate contractanta a publicat un anunț de participare in S.E.A.P
pentru demararea unei proceduri de licitație deschisă cu fază finală licitație electronică, în vederea
încheierii unui acord-cadru de servicii de evaluare tehnică și financiară a cererilor de finanțare depuse în
cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, serviciile ce fac obiectul acordului-cadru fiind
grupate în trei tipuri de activități. La momentul lansării procedurii de achiziție, valoarea estimată totală a
acordului-cadru (Ve = 1.840.000 lei) a fost stabilită luând în calcul sursele de finanțare disponibile la data
aproximativă a semnării acordului-cadru cu operatorul economic declarat câștigător, stabilindu-se, la nivelul
fișei de date a achiziției, încheierea unui număr de maxim 2 contracte subsecvente (1 contract subsecvent
pentru anul 2016 și 1 contract subsecvent pentru anul 2017) pentru un număr maxim de X proiecte pentru
activitatea nr. 1, maxim Y proiecte pentru activitatea nr. 2 și maxim Z proiecte pentru activitatea nr. 3. În
acest context, se ridică următoarele întrebări: • Întrucât, în prezent, autoritatea contractanta a constatat
depășirea numărului de cereri de finanțare estimate pentru activitatea nr. 1, aceasta este obligată să
continue acordul-cadru existent până la expirarea duratei de valabilitate a acestuia pentru a putea
achiziționa serviciile aferente cantității care depășește cantitatea maximă estimată? • Având în vedere
frecvența contractelor subsecvente precizată în fișa de date (1 contract pentru anul 2016, 1 contract pentru
anul 2017) și ținând cont de faptul că acordul-cadru și primul contract subsecvent s-au încheiat la inceputul
anului 2017, poate autoritatea contractantă să semneze, în anul 2017, mai multe contracte subsecvente? •
Având în vedere că autoritatea contractantă a precizat, atât în fișa de date a achiziției cât și acordul-cadru
faptul că „cantitățile estimate reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici,
egale, sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante”
și ținând cont că, în anul 2017, a fost deja încheiat un contract subsecvent, iar autoritatea contractantă
dorește achiziționarea unor noi cantități aferente activității nr. 1 (ce va depăși cantitatea maximă a
acordului-cadru) și activității nr.2 (fără a depăși cantitatea maximă a acordului-cadru), care este varianta
legală în care autoritatea contractantă poate solicita achiziționarea cantităților noi menționate? • În ce
limite se pot modifica (suplimenta/diminua) cantitățile prevăzute într-un acord-cadru și implicit valoarea
acestuia (conform art. 221 alin. (1) lit. b) sau f) din Legea nr. 98/2016)? • Având în vedere prevederile art.
221 alin. (1) lit. b) pct.-ul i) din Legea nr. 98/2016, sintagma „achiziționarea de la contractantul inițial a
unor produse, servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care au
devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia” se referă numai la achiziționarea de tipuri/articole
de produse/servicii/lucrări noi (care nu au fost prevăzute inițial într-un contract) sau se referă și la cantități
suplimentare de produse/servicii/lucrări care au fost prevăzute inițial într-un contract? Având în vedere că,
pe parcursul derulării acordului-cadru, s-a constatat că pentru evaluarea anumitor cereri de finanțare ce au
fost incluse pe activitatea nr. 2 prestatorul execută aceleași servicii prevăzute în activitatea nr. 1, se pot
asimila aceste servicii activității nr. 1 prin modificarea acordului-cadru și a contractului subsecvent în acest
sens, sau, întrucât aceste servicii au fost solicitate inițial în caietul de sarcini și ofertate de ofertanți, este
obligatoriu să rămână neschimbate?
Raspuns:
Referitor la întrebările nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 4 - În conformitate cu prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr.
98/2016, acordul-cadru este acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și
unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează
contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește
prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 116 alin. (2) din același act
normativ, clauzele unui contract atribuit în executarea unui acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări
substanțiale termenilor și condițiilor stabilite inițial prin acordul-cadru respectiv. Ca atare, termenii și condițiile
precizate la art. 3 lit. c) și respectiv la art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, nu conțin considerente de natură
comercială ale unui contract cert de vânzare-cumpărare, ci sunt guvernate exclusiv de considerentele și cerințele
legate de natura, scopul, nivelul calității, indici de performanță, garanții, alte angajamente financiare (condiții
de plată), precum și de regulile de atribuire ale viitorului contract. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) lit. f) din
H.G. nr. 395/2016, în cazul unui acord-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină, alături de elementele
prevăzute la art. alin. (3) al aceluiași articol, și un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale
cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale
cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care
urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care
autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă
estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte
care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în
funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre
estimări, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce
se bucură de un grad ridicat de flexibilitate. Totodată, aducem în atenție prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din
Legea nr. 98/2016 prin care se acordă autorității contractante dreptul de a modifica contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții: 1. valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute
la art. 7 alin. (1); 2. valoarea modificării este mai mică decât 10% din prețul contractului de achiziție
publică/acordului-cadru inițial, în cazul contractelor de achiziție publică de servicii sau de produse, sau mai mică
decât 15% din prețul contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial, în cazul contractelor de achiziție
publică de lucrări. Pe cale de consecință, din coroborarea prevederilor art. 20 alin. (8) lit. f) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016 și art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 anterior menționate, raportat la situația în speță,
apreciem că, în măsura în care operatorul economic semnatar al acordului-cadru are capacitatea de a răspunde
solicitărilor suplimentare ale autorității contractante, aceasta din urmă are dreptul de a achiziționa, în condițiile
art. 221 alin. (1) lit. f) anterior citat, pe durata întregului acord-cadru, eventualele servicii suplimentare celor
maxime estimate inițial, prin încheierea de contracte de achiziție publică subsecvente, având obligația întocmirii
unui document justificativ din care să reiasă îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de lit. f).
Referitor la frecvența contractelor subsecvente încheiate în baza acordului-cadru, precum și la valoarea fiecăruia
dintre acestea, precizăm că acestea nu constituie obligații ale autorității contractante din perspectiva
achiziționării acelor cantități minime/maxime sau a încheierii numărului de contracte subsecvente precizat
inițial, obligațiile autorității contractante asumate prin încheierea acordului-cadru fiind cele care decurg din
termenii și condițiile precizate la art. 3 lit. c) și respectiv la art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 108
alin. (1) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, care vor guverna de fiecare dată atribuirea viitorului contract
subsecvent acestuia. În subsidiar, precizăm că, potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă are obligația de a nu încheia pe parcursul derulării acordului-cadru un nou
contract/acord-cadru care să aibă ca obiect achiziționarea acelorași produse, servicii sau lucrări, cu excepția
cazului prevăzut la alin. (2) al aceluiași articol, respectiv: operatorul/operatorii economic/economici
semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante. Referitor la întrebarea nr. 5: Prevederile art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 reprezintă
transpunerea în legislația națională a dispozițiilor art. 72 alin. (1) lit. b) din Directiva 2014/24/UE potrivit cărora:
„(1) Contractele și acordurile-cadru pot fi modificate fără o nouă procedură de achiziții în conformitate cu
prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri: […] (b) pentru lucrările, serviciile sau produsele
adiționale din partea contractantului inițial care au devenit necesare și nu au fost incluse în procedura de
achiziții publice inițială, iar schimbarea contractantului: (i) nu poate fi realizată din motive economice sau
tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau
instalațiile existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale; și (ii) ar cauza autorității contractante
inconveniente substanțiale sau creșterea semnificativă a costurilor. Cu toate acestea, nicio creștere a prețului nu
depășește 50 % din valoarea contractului inițial. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive,
această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte. Astfel de modificări succesive nu se efectuează în
scopul eludării aplicării prezentei directive; […]” Totodată, recitalul 108 din Directiva 2014/24/UE justifică
posibilitatea de modificare a contractului inițial în condițiile precizate la art. 72 alin. (1) lit. b) din aceeași
Directivă astfel: „Autoritățile contractante pot fi puse în situații în care devin necesare lucrări, produse sau
servicii suplimentare; în astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului inițial fără o nouă
procedură de achiziție, mai ales atunci când livrările suplimentare sunt destinate fie pentru înlocuirea parțială,
fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea
furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziționeze materiale, lucrări sau servicii cu caracteristici
tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și
întreținere.” Prin urmare, referindu-ne strict la interpretarea sintagmei „achiziționarea de la contractantul
inițial a unor produse, servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care au
devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia” , precizăm că, din corelarea textului recitalului 108 și a
art. 72 alin. (1) lit. b) din Directiva 2014/24/UE anterior citate, rezultă că achiziționarea de produse, servicii sau
lucrări adiționale/suplimentare de la contractantul inițial, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care
au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia, se referă atât la achiziționarea de tipuri/articole de
produse/servicii/lucrări noi (care nu au fost prevăzute inițial în contract), cât și la cantități suplimentare de
produse/servicii/lucrări care au fost prevăzute inițial într-un contract. Referitor la întrebarea nr. 6: În situația în
care pe parcursul derulării unui contract de achiziție publică/acord-cadru apare necesitatea modificării
condițiilor/clauzelor inițiale ale acestuia, autoritatea contractantă va modifica contractul de achiziție
publică/acord-cadru, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situațiile stipulate la art. 221 din
Legea nr. 99/2016. Conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016 contractele de achiziții
publice și acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când
modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanțiale; Conform prevederilor art. 221 alin. (7) din Legea
nr. 98/2016, o modificare a unui contract de achiziție publică sau a unui acord-cadru pe perioada de valabilitate
este considerată substanțială atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: 1. a)
modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția
altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi
atras și alți participanți la procedura de atribuire; 2. b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului
de achiziție publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul
de achiziție publică/acordul-cadru inițial; 3. c) modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de
achiziție/acordului-cadru; 4. d) un nou contractant înlocuiește contractantul inițial, în alte cazuri decât cele
prevăzute la alin. (11) al aceluiași articol din actul normativ anterior menționat. Față de cele sus-prezentate,
raportat la speța în cauză, apreciem că, în măsura în care modificarea serviciilor prevăzute de activitatea nr. 1
prin asimilarea celor incluse în activitatea nr. 2 este substanțială, conform prevederilor alin. (7) anterior
menționat, autoritatea contractantă nu are dreptul de a efectua astfel de modificări. Totodată, precizăm că,
referitor la utilizarea acordului-cadru, art. 107 alin. (2) lit. b) - c) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 stipulează că: •
autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă
natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; • autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia acorduri-
cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele. Pe
cale de consecință, apreciem că autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă dacă abordarea mai
sus menționată își găsește corespondent în situația de fapt.
Speta 296. consiliere metodologică cu privire la legalitatea modificării prețului unui contract sectorial ca
urmare a intervenirii unor modificări legislative
Raspuns:
Posibilitatea de ajustare a prețului în cazul în care au loc modificări legislative este permisă, în condițiile art.
236 din Legea nr. 99/2016, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 30 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, însă
doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
Pe cale de consecință, în situația ajustării prețului ca urmare a unei modificări legislative, autoritatea
contractantă este exceptată de la obligația de a preciza atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de
achiziţie publică/acordul-cadru modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa
informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri,
simpla mențiune în documentaţia de atribuire şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru a posibilității de
modificare a contractului fiind suficientă. Prin urmare, având în vedere că din analiza documentației de atribuire
reiese că atât în fișa de date, cât și la nivelul contractului au existat mențiuni cu privire la ajustarea prețului
contractului, dar și faptul că termenul stabilit de autoritatea contractantă în care prețul ofertei trebuia să fie
ferm și să se mențină a expirat, apreciem că în acest caz sunt îndeplinite condițiile legale pentru ajustarea
prețului contractului.
Speta 255. În anul 2015, o autoritate contractantă a desfășurat o procedură de atribuire în baza prevederilor
O.U.G. nr. 34/2006, finalizată cu încheierea unui contract de lucrări, la nivelul documentației de atribuire
fiind prevăzut faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziționarea ulterioară de
noi servicii similare, de la operatorul a cărui ofertă va fi declarată câștigătoare în cadrul procedurii
respective, prin aplicarea prevederilor art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006. Din pricina unor probleme de
natură juridică (cadastru sistematizat), unul dintre obiectivele din contractul inițial nu poate fi finalizat. În
prezent, autoritatea contractantă dorește aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, fără a mai aștepta finalizarea
contractului inițial.
Raspuns:
Autoritatea contractantă nu se poate prevala de prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, în vederea
atribuirii unor lucrări deja incluse în contractul atribuit inițial. Pe de altă parte, în situația în care autoritatea
contractantă dorește să se prevaleze de prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, în vederea atribuirii
unor lucrări noi, care nu au fost incluse în contractul inițial, precizăm următoarele: Aplicarea prevederilor de la
art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 presupune, în acest context, demararea unei noi proceduri de atribuire,
respectiv a unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Având în vedere
că art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede că această lege se aplică procedurilor de atribuire inițiate
după data intrării sale în vigoare, inițierea oricărei proceduri de atribuire ulterior datei de 26.05.2016, inclusiv a
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, se va realiza în baza Legii nr.
98/2016 privind achizițiile publice, în cazul în speță fiind aplicabile prevederile art. 104 alin. (8) din lege.
Analizând prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2017, comparativ cu prevederile art. 122 lit. j) din
O.U.G. nr. 34/2006 rezultă că cele două articole în discuție conțin prevederi similare. Astfel, în măsura în care
autoritatea contractantă poate demonstra că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la lit. a) – d) ale art.
104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, aceasta se poate prevala de excepția instituită prin respectivul articol în
vederea atribuirii, prin procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a unor
lucrări noi, care nu au fost incluse în contractul inițial, având în vedere, totodată, ca valoare noilor lucrări sa nu
depășească valoarea stabilită pentru acestea în documentația de atribuire a contractului inițial.
Speta 254. Modificarea unui contract sectorial/acord-cadru în condițiile art. 241 din Legea nr. 99/2016 este
condiționată de prevederea respectivei posibilități de modificare la nivelul documentației de atribuire și/sau
contractului sub forma unor clauze de revizuire?
Raspuns:
Modificarea contractului sectorial/acordului-cadru este reglementată în cuprinsul Secțiunii a 2-a din Capitolul VI
(Executarea contractului sectorial) al Legii nr. 99/2016, drept pentru care, contractele sectoriale și acordurile-
cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situațiile prevăzute de prezenta
secțiune, în conformitate cu dispozițiile art. 235. Astfel, în situația în care pe parcursul derulării unui contract de
achiziție sectorială apare necesitatea modificării condițiilor/clauzelor inițiale ale contractului, entitatea
contractantă va modifica contractul doar în situațiile stipulate la art. 236-243 din Legea nr. 99/2016. Fiecare din
articolele de lege anterior menționate descrie câte o situație în care contractele sectoriale/acordurile-cadru pot
fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum și condițiile ce trebuie îndeplinite,
condiții care în anumite situații (reglementate la art. 240 din Legea nr. 99/2016) prevăd că respectivele
modificări se pot opera numai dacă au fost prevăzute în documentele achiziției sub forma unor clauze de
revizuire clare, precise și fără echivoc. Totodată, entitatea contractantă va stabili, înainte de aprobarea și
implementarea vreunei modificări, dacă modificarea avută în vedere este, raportat la circumstanțele specifice
ale contractului, substanțială sau nesubstanțială, după caz. În ceea ce privește prevederile art. 241 din Legea nr.
99/2016, precizăm că acestea stipulează următoarele condiții necesare pentru modificarea contractele sectoriale
şi acordurile-cadru fără organizarea unei noi proceduri de atribuire: • valoarea modificării să fie mai mică decât
pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016; • valoarea modificării să fie mai mică decât 10% din
prețul contractului sectorial/acordului-cadru inițial de servicii / mai mică decât 15% din prețul contractului
sectorial/acordului-cadru inițial de lucrării; • modificarea contractului sectorial/acordului-cadru să nu aducă
atingere caracterului general al contractului sectorial sau a acordului-cadru, respectiv să nu afecteze condițiile
competiției inițiale. Astfel, având în vedere că legislația în domeniul achizițiilor sectoriale nu conține alte
obligații care trebuie îndeplinite de entitatea contractantă în aplicarea prevederilor art. 241 din Legea nr.
99/2016, în afară de îndeplinirea cumulativă a celor trei condiții prevăzute de articolul în cauză, precizăm că nu
este necesară menționarea în fișa de date a achiziției inițiale și la nivelul documentației de atribuire a
posibilității de suplimentare conform acestui articol și nici luarea în considerare a acestei suplimentări în
determinarea valorii estimate a contractului inițial.
Speta 253. O autoritate contractanta a organizat, prin intermediul S.E.A.P., o procedură pentru incheierea
unui acord-cadru de prestări servicii de transport aerian. In documentele achiziției (caiet de sarcini, clauze
contractuale obligatorii) au fost prevazute informații și clauze specifice referitoare la posibilitatea emiterii
de comenzi ferme după reluarea competiției între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru în
vederea achiziționării biletelor de avion, comenzi care vor ține loc de contracte subsecvente. In acest caz,
există posibilitatea legală de a înlocui întocmirea contractelor subsecvente acordului-cadru ce are ca obiect
servicii de transport aerian cu comenzi ferme transmise prestatorului?
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1), lit. z) din Legea nr. 98/2016, documentația de atribuire cuprinde acele ”cerințe, criterii,
reguli și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și
explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a
procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse,
formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale
aplicabile”. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (8) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, documentația de
atribuire, la nivelul fișei de date și a anunțului de participare, trebuie să conțină opțiunea ”de a atribui contracte
subsecvente încheierii acordului-cadru”. Documentația de atribuire trebuie sa conțină, în vederea informării
complete, corecte și explicite a operatorilor economici, și proiectul de acord-cadru /contract subsecvent care
vor constitui baza legală pentru instituirea raporturilor juridice ulterioare dintre autoritatea
contractantă/autoritățile contractante care organizează procedura și operatorul/operatorii economici declarați
câștigători. Astfel, atât acordul-cadru cât și contractul subsecvent conțin clauze care stabilesc întinderea
raporturilor juridice dintre parți, în sensul că acestea conțin atât drepturile și obligațiile contractanților,
termene, garanții pentru neîndeplinirea obligațiilor, sancțiuni, modalitatea de încetare a raporturilor juridice,
într-un cuvânt noțiuni juridice care nu pot fi conținute de alte acte administrative cum ar fi comenzile. Pe de
alta parte, avand in vedere definiția angajamentului legal, prevăzută în anexa nr. 1 a Ordinului nr. 1792/2002,
potrivit căreia acesta poate lua forma unui „contract de achiziție publică, comandă, convenție, contract de
muncă, acte de control, acord de împrumut etc”, precizăm că aceasta se aplică de la caz la caz, în funcție de
tipul de acțiune administrativă pe care o desfășoară autoritatea contractantă. Prin urmare, având în vedere
considerentele expuse mai sus, precum și prevederile din documentația de atribuire astfel cum sunt descrise in
speta de fata, apreciem că achizițiile de bilete de avion care urmează să se realizeze în baza acordului-cadru pot
fi concretizate în baza unor comenzi ferme și a înscrisurilor doveditoare (invitația de participare la reofertare,
oferta declarată câștigătoare în urma reofertării, comunicarea rezultatului reluării competiției pentru atribuirea
comenzii ferme) care vor ține loc de contracte subsecvente.
Speta 252. Posibilitatea majorării/depășirii cantităților și, implicit, a valorii unui acord-cadru atribuit prin
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 122 lit. b) din
O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
În conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, „Contractele de achiziție publică/Acordurile-cadru
încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când
acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și
încetarea acestora”. Prin urmare, în derularea acordului-cadru in discutie vor fi aplicabile dispozițiile legale în
vigoare la data semnării respectivului acord-cadru, în speță O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Potrivit
prevederilor art. 66 lit. e) și f) din H.G. nr. 925/2006, documentația de atribuire trebuia să conțină, alături de
elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, și un set minim de informații specifice
referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-
cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract
subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Subliniem faptul că aceste
cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și
ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului
acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai
mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Pe cale de
consecință, coroborând prevederile art. 66 lit. e) și f) cu cele ale art. 67 alin. (1) și art. 65 lit. g) din același act
normativ, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a încheia un contract subsecvent pentru o
cantitate suplimentară de lucrări celei maxime prevăzute în acordul-cadru, cu condiția ca valoarea cumulată a
tuturor acestor contracte să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței de urgență care
instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. Totodată, atragem atenția
asupra prevederilor art. 143 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora autoritatea contractantă nu are dreptul de a
utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze
concurența. De asemenea, cu atât mai mult cu cât acordul-cadru a fost încheiat prin procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, având în
vedere caracterul expres și limitativ al acestei dispoziții legale, atragem atenția asupra faptului că serviciile
respective se pot suplimenta doar cantitativ, neputând fi achiziționate servicii ce nu au fost cuprinse inițial în
acordul-cadru (art. 65 lit. b) și d) din H.G. nr. 925/2006).
Speta 251. Clarificarea procentului de 10% utilizat de Nota 2 a art. 2 din Instrucțiunea nr. 1/2016 a ANAP.
Raspuns:
În conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, „Contractele de achiziție publică/Acordurile-cadru
încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când
acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și
încetarea acestora”. Ca urmare, având în vedere că respectivul contract de lucrări, care se dorește a fi
modificat, a fost încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, vor fi aplicabile în speță dispozițiile acestei ordonanțe
de urgență. Totodată, facem precizarea că Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 se va aplica numai în situațiile care
privesc modificări ale contractelor de achiziție publică apărute începând cu data de 07.03.2016 și a căror
derulare se supune prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. În ceea ce privește textul Notei 2 a art. 2 din Instrucțiunea
ANAP nr. 1/2016, prioritar se impune să precizăm că art. 2 al acestei Instrucțiuni are în vedere doar modificări
nesubstanțiale, care nu necesită derularea unei noi proceduri de atribuire (inclusiv cea de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 122 lit. b), c), i) sau j) ori art. 252 lit. b), c), j)
sau k) din O.U.G. nr. 34/2006), și care rezultă din aplicarea prevederilor contractului inițial (art. 2 alin. (1) din
Instrucțiune). În acest sens, Nota 1 a art. 2 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 prevede în mod clar și fără echivoc
că valoarea netă a diferențelor din remăsurători, așa cum este scris în Exemplul 1, și anume diferența dintre
cantitățile estimate și cele real executate, fără modificarea proiectului tehnic, trebuie să se încadreze în
plafonul de "cheltuieli diverse și neprevăzute", stabilit conform legislației incidente, sau într-un plafon de 10% din
prețul contractului inițial (în situația în care nu există deviz sau prin acesta nu au fost stabilite asemenea
cheltuieli). Astfel, subliniem că acest prag de 10%, în cazul în care autoritatea contractantă nu și-a stabilit un
prag de „diverse și neprevăzute”, se va calcula în funcție de prețul contractului inițial și nu se referă la lucrări
neprevăzute ci, așa cum am precizat mai sus, la acele modificări la care se referă art. 2 din Instrucțiune.
Speta 250. Clarificarea situațiilor de imprevizibilitate care permit aplicarea prevederilor art. 122 lit. i) din
O.U.G. nr. 34/2016.
Raspuns:
În conformitate cu dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și în situația în care este
necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul
inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în
cauză, și numai dacă se respectă în mod cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Una dintre
condițiile la care am făcut referire impune existența unor circumstanțe imprevizibile ce au determinat nevoia
unei achiziții suplimentare ce inițial nu a fost prevăzută. Astfel, există situații ce pot fi definite de
imprevizibilitate, contextul creat de astfel de evenimente împiedicând în mod obiectiv și fără nicio culpă din
partea autorității contractante o estimare și predictibilitate anterioare. Aceste situații, în opinia noastră, pot fi
asimilate fie evenimentelor, împrejurărilor absolut externe și absolut invincibile, în sensul că la nivelul actual al
științei ele sunt pentru oricine o forță de nebiruit, fie evenimentelor, împrejurărilor care nu pot fi prevăzute,
evitate și nici nu pot fi împiedicate. Pe de altă parte, lipsa culpabilității nu este în mod obligatoriu urmată de
exonerarea de răspundere, autoritățile contractante neputând invoca, în vederea inițierii unei negocieri fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în conformitate cu prevederile art. 122 lit. i) al O.U.G. nr.
34/2006, orice situație pe care nu a avut posibilitatea să o prevadă. Ne referim cu precădere la situații de genul
erorilor de proiectare, ce necesită ulterior suplimentări de lucrări sau servicii. Prin urmare, modificările
legislative care implică reviziurea proiectului pot intra în categoria evenimentelor imprevizibile prevăzute de art.
122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în măsura în care autoritatea contractantă nu a cunoscut că vor avea loc
asemenea modificări (respectiv, nu a existat un proiect de act normativ în consultare publică sau despre care
autoritatea contractantă ar fi putut lua cunoștință în alt mod, înainte de intrarea sa în vigoare). De asemenea,
același regim poate fi aplicat și modificărilor de STAS-uri sau alte normative tehnice. Referitor la modificările în
configurația terenului determinate de apariția unor construcții noi sau degradarea unor elemente de construcție
ca urmare a unor accidente rutiere, facem precizarea ca posibilul caracter imprevizbil al unor astfel de situații
trebuie apreciat doar luând în considerare elementele concrete ale fiecărui caz în parte, iar nu prin referire la
modul general. Totodată, subliniem că evenimentele imprevizibile trebuie să fi avut loc ulterior semnării
contractului de achiziție publică, astfel încât autoritatea contractantă să nu fi putut să le prevadă și nici înlătura
consecințele acestora, prin orice mijloace, înainte de atribuirea contractului respectiv, inclusiv prin anularea
procedurii de atribuire, dacă prin prevederile caietului de sarcini nu s-ar mai fi putut executa în mod
corespunzător obiectul contractului. În ceea ce privește clasificarea acestora, precizăm că, legislația în materia
achizițiilor publice nu prevede categorii sau ranguri ale diverselor situații imprevizibile.
Speta 249. Clarificarea calculării procentului de 20% la care se referă art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006,
precum și cu privire la includerea/compensarea notelor de renunțare în valoarea rezultată din aplicarea
acestui procent.
Raspuns:
Procentul de 20% raportat la valoarea contractului inițial, prevăzut de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, se
referă strict la valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiționale încheiate ca
urmare a aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în condițiile
precizate de acest articol. Astfel, în ceea ce privește posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentare
cu notele de renunțare, subliniem că valoarea lucrărilor suplimentare, care nu trebuie să depășească pragul de
20% la care se referă art. 122 lit. i) din ordonața de urgență, se raportează la valoarea contractului inițial,
neputând fi luate în considerare notele de renunțare, în sensul scăderii acestora din valoarea estimată a
lucrărilor suplimentare, formula de calcul corectă fiind: Note de comandă suplimentară (suplimentar cantitativ) +
Note de comandă suplimentară (articole neexistente în contractul inițial, adiționale) = maximum 20% din
valoarea contractului inițial (fără a se lua în calcul Notele de renunțare).
Speta 248. Posibilitatea autorității contractante de a achiziționa separat utilajele, echipamentele

tehnologice și funcționale cu montaj și utilajele fără montaj și echipamentele de transport care fac obiectul
unui contract de execuție lucrări având ca obiect „reabilitare captare stație de tratare apă”, aflat în curs de
derulare fiind încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006, întrucât contractantul a intrat în insolvență și nu mai
poate să furnizeze respectivele utilaje/echipamente.
Raspuns:
Atribuirea unui contract de achiziție publică se realizează în mod transparent, prin promovarea unui cadru
concurențial, în condiții de tratament egal între operatorii economici. În același timp, contractul de achiziție
publică se încheie în baza regulilor și cerințelor solicitate în documentația de atribuire, cerințe stabilite astfel
încât să corespundă cât mai bine necesității autorității contractante. Necesitatea autorității contractante, pe
baza căreia a fost calculată valoarea estimată a contractului, este „reabilitare captare stație de tratare apă”,
natura contractului încheiat fiind de lucrări (pentru realizarea cărora sunt necesare anumite utilajele și
echipamente) și în nici un caz de produse. Totodată, înțelegem că executantul nu poate să finalizeze contractul,
întrucât este în imposibilitatea de a-și îndeplini toate obligațiile contractuale, respectiv nu poate furniza
utilajele care fac parte din contract și care servesc la executarea respectivei lucrări. În această ordine de idei,
având în vedere cele sus-arătate, menționăm următoarele: Contractul de achiziție publică reprezintă un acord de
voință realizat între autoritatea contractantă și contractant, un act juridic bilateral, sinalagmatic, în care cele
două părți stabilesc care este întinderea drepturilor și obligațiilor pe care și le asumă. Acesta trebuie să respecte
atât limitele impuse de legislație, cât și cerințele prevăzute în documentația de atribuire. Pe parcursul derulării
unui contract de achiziție publică, părțile pot modifica clauzele contractuale numai în măsura în care
modificările respective nu vizează elemente care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice și financiare
prezentate, elemente care au fost esențiale în atribuirea contractelor în speță și a căror modificare este de
natură să creeze premisele încălcării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Față de cele de mai sus apreciem că
autoritatea contractantă nu poate defalca și achiziționa printr-un alt proces de achiziție parte din utilajele și
echipamentele care fac deja obiectul contractului în cauză. Astfel, în situația în care executantul nu identifică o
soluție pentru a duce la bun sfârșit contractul, autoritatea contractantă va aplica clauzele contractuale cu privire
la neîndeplinirea obligațiilor de către acesta, iar în eventualitatea rezilierii/încetării, va demara o nouă
procedură competitivă în vederea realizării părții din contract rămase de executat, raportându-se, în vederea
alegerii procedurii de atribuire, la valoarea totală a achiziției având ca obiect „Reabilitare captare stație de
tratare apă”, compusă din valoarea reală a părții din contractul de lucrări deja executată și valoarea estimată a
lucrărilor, precum și a utilajelor și echipamentelor care urmează a fi achiziționate, actualizată la data inițierii
procedurii de atribuire.
Speta 247. Continuarea sau rezilierea contractului de achiziție publică, încheiat în temeiul O.U.G. nr.
34/2006, cu o asociere de operatori economici, ca urmare a intrării în insolvență a unuia dintre operatorii
economici asociați.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, contractele de
achiziție publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a respectivei legi sunt supuse
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ în
vigoare la data încheierii contractului de achiziție publică, reglementa exclusiv derularea procedurilor de
atribuire a contractului de achiziție publică, a contractului de concesiune de lucrări publice și a contractului de
concesiune de servicii, precum și modalitățile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în
legătură cu aceste proceduri. Astfel, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice în vigoare la
momentul respectiv nu acoperea și aspectele legate de derularea contractelor sus-menționate, ulterior semnării
și intrării în vigoare a acestora și nici nu acționa asupra practicilor comerciale. Atribuirea unui contract de
achiziție publică în conformitate cu O.U.G nr. 34/2006, se realiza prin promovarea unui cadru concurențial, în
condiții de tratament egal între operatorii economici participanți la procedura de atribuire. În același timp,
contractul de achiziție publică se încheia în baza regulilor și cerințelor solicitate în documentația de atribuire
aferentă procedurii, reguli și cerințe cărora li s-a făcut publicitate tocmai în scopul respectării principiilor
anterior menționate, respectiv principiul promovării liberei concurențe și cel al garantării tratamentului egal. În
cazul asocierii operatorilor economici, conform art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006, aceasta presupune faptul că doi
sau mai mulți operatori economici se învoiesc să pună ceva în comun în scopul desfășurării unei activități
comerciale sau în scopul săvârșirii unei sau unor operațiuni comerciale, urmând ca fiecare dintre părți să
participe la beneficiile și pierderile activității sau operațiunii propuse. Așadar, atunci când mai mulți furnizori,
prestatori sau executanți se asociază cu scopul de a depune ofertă/candidatură comună, aceștia își asumă în mod
solidar obligația pentru respectiva ofertă și răspund împreună pentru orice consecințe ale viitorului contract de
achiziție publică. Ținând cont de faptul că unul dintre membrii asocierii a intrat în procedură de insolvență,
apreciem că derularea în continuare a contractului în cauză este posibilă doar cu condiția ca autoritatea
contractantă să verifice dacă asociatul/asociații rămas(i) are/au capacitatea de a derula contractul de achiziție
publică în aceleași condiții ca și asocierea desemnată câștigătoare și semnatară a contractului de achiziție
publică, urmând ca aspectele ce țin de răspunderea comună ce derivă din asociere să fie reglate între asociați.
Speta 246. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării unui contract de achiziție publică
de lucrări, în condițiile în care: - contractul respectiv are ca obiect „Modernizare drumuri de interes local”
și a fost semnat în anul 2013; - lucrările au fost executate conform proiectului tehnic, cu toate că la
predarea amplasamentului și verificarea documentației s-a constatat că în listele de cantități de lucrări,
cantitățile și valorile aferente sunt pentru o lățime a drumului de mai mare decât cea prevăzută în proiectul
tehnic aprobat și avizat; - până în decembrie 2016, lucrările au fost executate în proporție de 85%, diferența
de 15% rămasă reprezentând executarea unor rigole; - soluția tehnică a rigolei (publicată în SEAP) prevede
turnarea betonului pe un strat de nisip pilonat, iar în listele de cantități de lucrări este prevăzută și ofertată
o cantitate de balast, motiv pentru care proiectantul a emis o dispoziție de șantier prin care dispune
realizarea de rigole pe strat de balast conform listelor de cantități de lucrări; - executantul nu își însușește
modificarea soluției tehnice (realizarea de rigole pe strat de balast conform listelor de cantități de lucrări) și
propune menținerea soluției tehnice inițiale (realizarea de rigole pe nisip pilonat), decizia acestuia fiind
argumentată prin faptul că există preț unitar și pentru nisip în lista consumurilor de resurse materiale, dar
pentru o cantitate mai mică de material, cantitate ce a fost necesară realizării unei alte categorii de lucrări;
- valoarea cantității totale de nisip necesare pentru realizarea rigolelor (cuantificată de către executant) se
încadrează în valoarea contractului de lucrări semnat – ținând cont de diferența valorică rezultată ca urmare
a neconcordanțelor existente între proiectul tehnic și listele de cantități ofertate în legătură cu lățimea
drumului și a părții carosabile; - conform celor declarate de executant, cheltuielile de personal au crescut
deoarece la data semnării contractului salariul de bază minim brut garantat era de 750 lei/lună, iar în
momentul actual este de 1.450 lei/lună; - în eventualitatea în care autoritatea contractantă își menține
decizia de a modifica soluția tehnică, executantul va solicita rezilierea contractului și recepționarea
lucrărilor realizate până în prezent.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 95 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, în cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului,
se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor
prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini. Pe de altă parte, în cazul în care, pe
parcursul derulării unui contract de achiziție publică, apare necesitatea modificării condițiilor/clauzelor inițiale
ale contractului, autoritatea contractantă va stabili, înainte de aprobarea și implementarea acestei modificări,
dacă modificarea avută în vedere este, raportat la circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau
nesubstanțială (art. 1 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/02.03.2016). Pentru a fi considerată
„nesubstanțială”, în sensul art. 4 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/02.03.2016, respectiva modificare
trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative: - nu introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în
procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor selectați inițial sau alegerea
unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor operatori economici la
procedură; - nu schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului într-o manieră care nu a
fost prevăzută în contractul inițial; - nu extinde domeniul contractului în mod considerabil. Având în vedere
situația de fapt, apreciem că raportat la cele trei condiții indicate mai sus, menținerea soluției tehnice inițiale,
respectiv realizarea de rigole pe nisip pilonat, reprezintă o modificare nesubstanțială, însă pentru încadrarea cu
precizie în această categorie trebuie să țină cont și de pragul valoric stabilit, prin art. 5 din Instrucțiunea
A.N.A.P. nr. 1/02.03.2016 (informații pe care nu le deținem). În subsidiar, precizăm că modificările
nesubstanțiale ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită inițierea a unei noi
proceduri de atribuire, în vreme ce pentru implementarea unei modificări substanțiale, autoritatea contractantă
are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire.
Speta 245. Unui contract semnat inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.98/20016, i se pot aduce modificări
in conformitate cu art.221 din Legea 98/2016, materializate intr-un act aditional semnat dupa intrarea in
vigoare a Legii 98/2016?
Raspuns:
Legea nr. 98/2016 a intrat in vigoare la data de 26.05.2016, data la care O.U.G. nr. 34/2006, precum si orice alte
prevederi contrare, cuprinse in orice alte acte normative, au fost abrogate. Pe cale de consecinta, conform art.
236 alin. (1) și (2) din lege, procedurilor de atribuire initiate dupa data de 26.05.2016 li se aplica Legea nr.
98/2016, iar procedurilor de atribuire in curs de desfasurare la aceasta data li se aplica legea in vigoare la data
initierii respectivelor proceduri de atribuire (in speta O.U.G. nr. 34/2006). Totodata, conform art. 236 alin. (3) și
(4) din acelasi act normativ, contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru incheiate dupa data de
26.05.2016 li se aplica Legea nr. 98/2016, iar contractele de achizitie publica/acordurile-cadru incheiate inainte
de aceasta data sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data cand acestea au fost incheiate (in speta O.U.G.
nr. 34/2006), in tot ceea ce priveste incheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea
acestora. Avand in vedere dispozitiile legale mai sus citate, rezulta cu evidenta ca orice eventuala modificare a
contractului, incheiat inaintea datei de 26.05.2016, intra sub incidenta O.U.G. nr. 34/2006 si, prin urmare,
prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016 nu ii sunt aplicabile.
Speta 232. Autoritatea contractantă a încheiat în luna iulie 2016 un contract de lucrări și dorește
achiziționarea unor lucrări suplimentare prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare a unui anunț
de participare conform prevederilor art. 122 lit. b) și art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
În conformitate cu art. 236 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, acest act normativ se aplică contractelor de achiziție
publică care se încheie după data de 26.05.2016. Prin urmare, contractul de lucrări din 04.07.2016 ar fi trebuit
încheiat cu respectarea prevederilor legii în vigoare la acea dată, respectiv Legea nr. 98/2016 iar modificările
contractului (suplimentarea) ar fi trebuit operate cu respectarea aceluiași act normativ. De asemenea, atragem
atenția că notificarea ANAP nr. 239 din data de 22.06.2016 este valabilă numai pentru contractele accesorii unor
contracte ce au fost atribuite în baza legislației precedente (O.U.G. nr. 34/2006). Un alt aspect pe care dorim să-
l clarificăm este faptul că articolele de lege invocate, respectiv art. 122 lit. b) și art. 122 lit. i) din O.U.G. nr.
34/2006, reglementează două situații distincte. Astfel, prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 își
găsesc corespondent în dispozițiile art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, care reglementează una din
situațiile în care contractele de achiziție publică pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire, iar prevederile art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2016 își găsesc corespondent în dispozițiile art. 104
alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care reglementează una din situațiile în care poate fi aplicată
procedura de negociere fără publicare prealabilă. În cazul contractului de lucrări din 04.07.2016 pentru care a
devenit necesară achiziționarea unor lucrări suplimentare ar putea fi aplicabile prevederile art. 221 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 98/2016. În conformitate cu art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, contractele de
achiziție publică pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite
în mod cumulativ următoarele condiții: - devine necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor
produse, servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care au devenit strict
necesare în vederea îndeplinirii acestuia; - schimbarea contractantului este imposibilă; - orice majorare a
prețului contractului reprezentând valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare nu va depăşi 50% din
valoarea contractului inițial. Prin urmare, contractul de lucrări putea fi modificat, fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire, numai dacă erau îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile stipulate mai sus. Referitor la
prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 (fost art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006), precizăm
că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare dacă lucrările, produsele sau serviciile ce trebuie achiziționate pot fi furnizate numai de
către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) al aceluiași articol.
Subliniem că, în această situație, se are în vedere atribuirea unui contract nou, independent de alte contracte
încheiate anterior, neexistând în acest caz noțiunea de contract inițial.
Speta 231. Se pot achizitiona lucrari suplimentare conform art. 122 lit.i din O.U.G. nr. 34/2006 in cazul unui
contract incheiat in baza O.U.G. nr. 34/2006?
Raspuns:
Conform art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, legea mentionata se aplica procedurilor de atribuire initiate
dupa data intrarii sale in vigoare si, conform alin.(3) al aceluiasi articol, contractelor de achizitie
publica/acordurilor-cadru incheiate dupa data intrarii sale in vigoare. Totodata, conform alin.(4) al articolului
mentionat, contractele de achizitie publica/acordurile-cadru incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Legii
98/2016 sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data cand acestea au fost incheiate in tot ceea ce priveste
incheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea acestora. Astfel,in cazul in care a
intervenit necesitatea unor lucrari suplimentare, subliniem ca modificarea unui contract incheiat prin invocarea
prevederilor art. 122 lit i) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru initierea unei proceduri de negociere fara publicarea
prealabila a unui anunt de participare, este aplicabila exclusiv situatiilor in care lucrarile/serviciile suplimentare
pe care autoritatea contractanta intentioneaza sa le achizitioneze sunt accesorii unor contracte de achizitie
publica incheiate in temeiul O.U.G nr. 34/2006. Avand in vedere considerentele de mai sus, precizam ca
autoritatea contractanta are dreptul de a se prevala de dispozitiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 numai
in situatia in care intentioneaza sa incheie acte aditionale la contracte de achizitie publica atribuite in temeiul
O.U.G nr. 34/2006, pentru achizitia unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in
contractele initiale, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea
contractelor in cauza, si numai daca sunt respectate, in mod cumulativ, conditiile prevazute explicit de art. 122
lit. i) sus-mentionat, in caz contrar, autoritatea contractanta avand obligatia de a incheia un nou contract de
achizitie publica aplicand o procedura competitiva prevazuta de Legea nr.98/2016. In subsidiar, mentionam ca
pentru modificarea contractului aflat in derulare si incheiat in baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea
contratanta va verifica incadrarea in mentiunile Instrucţiunii nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea
contractului de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor modificări ca fiind
substanţiale sau nesubstanţiale publicata în Monitorul Oficial nr. 171 din 7 martie 2016.
Speta 229. O autoritate contractantă a încheiat, în cursul anului 2014, un acord-cadru cu un singur operator
economic, în baza O.U.G. nr. 34/2006, pe o perioadă de 4 ani. Până în prezent, au fost încheiate în
executarea acordului-cadru 6 contracte subsecvente, pentru lucrări aferente perioadei 2014 - 2016, care
reprezintă aproximativ 70% din valoarea estimată a acordului-cadru, iar diferența de aproximativ 30% nu
acoperă necesarul autorității contractante pentru perioada 2017 – 2018. Având în vedere că pe parcursul
derulării acordului-cadru a apărut necesitatea realizării unor lucrări suplimentare, se impune clarificarea
condițiilor în care poate fi depășită valoarea acordului-cadru și dacă lucrările suplimentarea apărute pe
parcursul derulării unui contract subsecvent pot fi achiziționate în temeiul art. 122 din OUG nr. 34/2006.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică sunt
supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora, ca urmare, legislația aplicabilă acordului-
cadru și contractelor subsecvente atribuite pe perioada de execuție a acestuia este O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr.
925/2006 și normele de interpretare aferente. Acordul-cadru reprezintă o modalitate specială de atribuire a
contractelor de achiziție publică definit, potrivit art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, ca înțelegerea scrisă
intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei
scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce
avute în vedere. În cazul acordului-cadru, conform dispozițiilor art. 66 lit. e) și f) din H.G. nr. 925/2006,
documentația de atribuire trebuie să conțină, pe lângă elementele generale prevăzute la art. 33 alin. (2) din
O.U.G. nr. 34/2006, estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului
acord-cadru și estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract
subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Ca urmare, cantitățile minime și
maxime care pot face obiectul unui singur contract subsecvent și cele care pot fi solicitate pe durata întregului
acord-cadru, stabilite de autoritatea contractantă inițial în documentația de atribuire și preluate ulterior în
acordul-cadru, sunt valori estimative și nu reprezintă cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din
urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale
autorității contractante. Astfel, autoritatea contractantă are dreptul să depășească cantitățile maxime estimate
inițial, atât în cazul contractelor subsecvente atribuite pe perioada de execuție a acordului-cadru, cât și în cazul
întregului acord-cadru. În ceea ce privește depășirea valorii acordului-cadru precizăm că, potrivit art. 65 lit. g)
din H.G. nr. 925/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare
cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depășire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale
ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Referitor la lucrările suplimentare se vor avea în vedere prevederile art. 145 din O.U.G. nr. 34/2006 care
stipulează obligația autorității contractante de a nu impune/accepta modificări substanțiale ale
elementelor/condițiilor stabilite prin acordul-cadru și prevederile art. 65 lit. b) care prevede obligația de a nu
atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru.
Ca urmare, suplimentarea lucrărilor se va putea face doar cantitativ autoritatea contractantă neavând dreptul,
conform prevederilor sus-menționate, să achiziționeze lucrări de altă natură decât cele prevăzute inițial în
acordul-cadru. Având în vedere că autoritatea contractantă are posibilitatea să depășească cantitățile maxime
prevăzute în acordul-cadru, în situația prezentată nu este necesară modificarea contractului subsecvent,
autoritatea contractantă având dreptul să atribuie un nou contract subsecvent pentru cantitatea suplimentară de
lucrări necesară. Ca urmare, achiziționarea lucrărilor suplimentare nu se va realiza prin procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza art. 122 din O.U.G. nr. 34/2006. Cu toate acestea,
atragem atenția asupra prevederilor art. 143 din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora autoritatea contractantă nu
are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau
să distorsioneze concurența. Astfel, înainte de suplimentarea cantităților de lucrări autoritatea contractantă va
stabili dacă modificarea apărută pe parcursul derulării acordului-cadru se încadrează în categoria modificărilor
substanțiale sau nesubstanțiale având în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016 (denumită în cele ce
urmează Instrucțiune). Potrivit art. 4 alin. (1) din Instrucțiune, modificările nesubstanțiale ale contractelor în
derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită derularea unei noi proceduri de atribuire. Modificarea unui
contract va fi considerată nesubstanțială atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la
art. 4 alin. (2) coroborat cu cele de la art. 5 alin. (1) din Instrucțiune. Dacă nu sunt îndeplinite cumulativ
condițiile de la art. 5 din Instrucțiune și modificarea se încadrează în una din condițiile de la art. 8, modificarea
este considerată substanțială, iar autoritatea contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de
atribuire, astfel cum este stipulat expres la art. 9 din același act normativ. Pe cale de consecință, în
conformitate cu prevederile art. 66 lit. e) și f) din H.G. nr. 925/2006 coroborat cu art. 65 lit. g) din același act
normativ, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul să atribuie un nou contract subsecvent pentru o
cantitate suplimentară de lucrări față de cantitatea maximă prevăzută în acordul-cadru, dacă modificarea nu
reprezintă o modificare substanțială în sensul Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016 și cu condiția ca valoarea
cumulată a tuturor contractelor subsecvente să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței
de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Speta 228. Autoritatea contractantă a încheiat, în cursul anului 2014, un acord-cadru având ca obiect
execuția de lucrări de reparații, administrare și întreținere străzi și un acord-cadru având ca obiect
prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările de reparații străzi, ambele pe o perioadă de 40 luni.
Atribuirea acordurilor-cadru s-a realizat prin organizarea unor proceduri de licitație deschisă. Ulterior, în
perioada de derulare a acordurilor-cadru, autoritatea contractantă a încheiat alte două acorduri-cadru, cu
alți operatori economici, respectiv un acord-cadru având ca obiect execuția de lucrări de reparații străzi, cu
durata de 44 de luni, și un acord-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările
de reparații străzi cu durata de 40 de luni. Având în vedere situația prezentată, autoritatea contractantă
solicită consiliere metodologică cu privire la legalitatea atribuirii celor două acorduri-cadru ulterioare celor
încheiate în anul 2014.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, prin încheierea unui acord-cadru,
autoritatea contractantă își asumă, față de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a
acordului respectiv, să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca
obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv. Prin excepție,
autoritatea contractantă poate încheia cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având
același obiect ca acordul-cadru aflat în vigoare, atunci când: • operatorul/operatorii economici
semnatar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante;
sau • autoritatea contractantă se află în situația prevăzută la art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006, în acest din
urmă caz fără a aduce atingere regulilor de estimare a valorii contractului de achiziție publică. Întrucât
atribuirea acordurilor-cadru inițiale s-a realizat prin organizarea unor proceduri de licitație deschisă (așa cum
rezultă din interogarea SEAP) în acest caz nu există premisele încălcării prevederilor art. 65 lit. g) din H.G. nr.
925/2006. Ca urmare, autoritatea contractantă avea posibilitatea să atribuie alte două acorduri-cadru având ca
obiect execuția lucrărilor de reparații străzi, respectiv prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările de
reparații străzi (care fac obiectul acordurilor-cadru inițiale) doar în condițiile în care operatorii economici
semnatari ai acordurilor-cadru inițiale nu au mai avut capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante.
Speta 227. Depășirea valorii maxime estimate a unui acord-cadru încheiat a cărui procedură de atribuire și
încheiere s-au realizat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006.
Raspuns:
În ceea ce privește un acord-cadru încheiat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006,
precizăm că în conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, acordul-cadru este „înțelegerea
scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al
cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce
avute în vedere.” Potrivit prevederilor art. 66 lit. e) și lit. f) din H.G. nr. 925/2006, în cazul unui acord-cadru,
documentația de atribuire trebuie să conțină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr.
34/2006, și un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime care ar
putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime care ar
putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-
cadru. Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în
documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi
solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă
putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității
contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre estimări, pe parcursul derulării unui acord-cadru
informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce se bucură de un grad ridicat de flexibilitate.
Totodată, conform prevederilor art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006, „autoritatea contractantă nu are dreptul de
a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depășire ar
conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligații ale autorității
contractante în raport cu anumite praguri valorice”. Prin atribuirea contractelor subsecvente
operatorului/operatorilor economici semnatari ai acordului-cadru pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în
respectivul acord, autoritatea contractantă poate depăşi cantitățile de produse estimate în acordul-cadru şi
implicit valoarea maximă estimată a acordului-cadru, cu condiția ca valoarea cumulată a acestor contracte
subsecvente să nu depăşească pragul valoric prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 la care autoritatea contractantă s-a
raportat pentru alegerea procedurii de atribuire a respectivului acord-cadru, respectiva depăşire nefiind astfel
condiționată de atingerea unui procent anume, ci de anumite praguri valorice, după cum am precizat anterior.
Speta 226. O entitate contractantă are în derulare un acord-cadru a cărui procedură de atribuire s-a derulat
în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, însă acordul-cadru s-a încheiat în baza
prevederilor Legii nr. 99/2016 și H.G. 394/2016, în septembrie 2016. Având în vedere că valoarea maximă a
acordului-cadru se va depăși cu mult timp înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acordului-cadru,
entitatea contractantă ridică problema posibilității modificării acordului-cadru (incheierii unui act aditional)
în sensul depășirii valorii estimate sau necesitatii demarării unei noi proceduri pentru atribuirea unui nou
acord-cadru având același obiect cu cel aflat deja în derulare.
Raspuns:
Pentru început, dorim să precizăm că în conformitate cu art. 253 alin. (3) și (4) din Legea nr. 99/2016: „(3)
Prezenta lege se aplică contractelor sectoriale/acordurilor-cadru încheiate după data intrării sale în vigoare. (4)
Contractele sectoriale/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse
dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora”. Având în vedere că acordul-cadru în
speță a fost încheiat în septembrie 2016, potrivit prevederilor menționate anterior, legea aplicabilă în ceea ce
privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestuia este Legea nr.
99/2016. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, acordul-cadru reprezintă „acordul încheiat în
formă scrisă între una sau mai multe entități contractante şi unul sau mai mulți operatori economici care are ca
obiect stabilirea termenilor şi condițiilor care guvernează contractele sectoriale ce urmează a fi atribuite într-o
anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte prețul şi, după caz, cantitățile avute în vedere”. Entitatea
contractantă poate alege încheierea unui acord-cadru în cazul în care obiectul achiziției (respectiv nevoia
entității cu privire la achiziționarea lucrărilor care vor constitui obiectul acordului) are un caracter repetitiv,
putând fi prevăzute la nivelul documentației de atribuire atât estimări ale cantităților minime şi maxime de
produse/servicii/lucrări care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi estimări ale
cantităților minime şi maxime de produse/servicii/lucrări care ar putea face obiectul unui singur contract
subsecvent în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (8) lit. f) și g) din H.G. nr. 394/2016. Subliniem că acele
cantități minime și maxime pe care entitatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și la
nivelul acordului-cadru reprezintă estimări ale unor cantități de lucrări care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urma putând fi mai mici,
egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale entității contractante. Având
în vedere că este vorba de cantități estimative, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la
acestea trebuie privite ca repere ce se bucură de un anumit grad de flexibilitate. În ceea ce privește posibilitatea
modificării acordului-cadru, în cursul perioadei sale de valabilitate, fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire, precizăm că situațiile în care se poate recurge la aceste modificări contractuale, precum și limitele
eventualelor modificări sunt prevăzute la art. 236-238, art. 240, art. 241 din Legea nr. 99/2016, în condițiile
prevăzute de respectivele articole. În acest sens, în cazul suplimentării cantităților maxime ale acordului-cadru,
încheiat în baza prevederilor Legii nr. 99/2016, entitatea contractantă trebuie să stabilească circumstanțele de
încadrare în cazurile reglementate de articolele de lege menționate în paragraful anterior. În subsidiar, entitatea
contractantă, în funcție de analiza circumstanțelor menționate mai sus, va avea în vedere și incidența de
aplicare a art. 239 și art. 243 din Legea nr. 99/2016. În situația în care modificările pe care entitatea
contractantă intenționează să le aducă acordului-cadru sunt substanțiale, necesitând în acest sens inițierea unei
noi proceduri de atribuire, se vor avea în vedere următoarele aspecte: În conformitate cu prevederile art.13 din
H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor
publice, are obligația de a-și întocmi, în baza referatelor de necesitate, strategia anuală de achiziții iar în baza
acesteia programul anual al achizițiilor publice care reprezintă instrumentele manageriale pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului proceselor de achiziții publice la nivelul entității contractante. Astfel, pentru a-și
asigura continuitatea în vederea satisfacerii necesităților sale, entitatea contractantă își planifică inițierea și
derularea procedurii de achiziție publică ținând cont de toate situațiile care pot apărea până la încheierea
acordului-cadru și care implică respectarea anumitor termene. În acest sens facem referire la termenele care
vizează: perioada de la publicare a anunțului de participare până la depunerea ofertelor, perioada de evaluare a
ofertelor, termenele de așteptare pentru încheierea acordului-cadru, termenele de răspuns la eventualele
notificări prealabile și contestații, plângerile împotriva decizilor C.N.S.C. sau chiar o eventuală anulare și reluare
a procedurii. Totodată, în conformitate cu prevederile referitoare la acordul-cadru statuate prin Legea nr.
99/2016 și H.G. nr. 394/2016, în speță prevederile art. 114 din H.G. nr. 394/2016, nu se fac referiri la obligația
entității contractante de a nu iniția o nouă procedură pe durata derulării acordului-cadru în vigoare, fiind
prevăzută doar obligația de a nu încheia un contract cu un alt operator economic având același obiect cu cel al
acordului-cadru aflat în derulare, în situația în care operatorul economic semnatar are capacitatea de a răspunde
solicitărilor entității contractante. În concluzie, entitatea contractantă are posibilitatea de a organiza o nouă
procedură de atribuire în vederea încheierii unui acord-cadru având același obiect ca și acordul-cadru aflat în
derulare, cu condiția ca încheierea contractelor subsecvente noului acord-cadru să nu se realizeze pe durata
prezentului acord-cadru, ci numai după finalizarea acestuia din urmă.
Speta 217. Modalitatea de decontare a lucrărilor suplimentare apărute pe parcursul derulării unui contract
de lucrări încheiat in anul 2015 (capitolul de cheltuieli din care acestea se decontează ca urmare a
negocierii și a încheierii actului adițional).
Raspuns:
Având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 „Contractele de
achiziție publică/Acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.”, facem precizarea că legislația
aplicabilă contractului de lucrări în discuție este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de aplicare/interpretare
aferente. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2016 provizionul pentru „diverse
şi neprevăzute” inclus în preţul total iniţial al contractului de achiziţie publică poate fi folosit pentru a suporta
plaţile aferente schimbărilor efectuate în stricta aplicare a prevederilor contractului cât şi pentru a suporta
plăţile aferente modificărilor nesubstanţiale. Astfel cum este prevăzut expres în cadrul paragrafului final al
acestui articol acest provizion nu poate fi folosit pentru a suporta plăţile aferente modificărilor substanţiale.
Având în vedere că în cazul prezentat au fost constatate „neconformităţi ale proiectului tehnic din 2011 faţă de
amplasamentul investiţiei şi necesitatea adaptării acestuia la condiţiile actuale” considerăm că nu sunteţi în
cazul aplicării stricte a prevederilor contractului, lucrările suplimentare fiind datorate modificărilor proiectului
tehnic şi vor fi analizate ca modificări substanţiale/nesubstanţiale ale contractului. Facem precizarea că
autoritatea contractantă este cea care stabileşte, înainte de implementarea modificărilor, dacă modificările
contractuale apărute pe parcursul derularii unui contract de achiziţie publică se încadrează în categoria
modificărilor nesubstanţiale prin raportare la circumstanțele specifice ale contractului. Potrivit dispozițiilor art.
4 alin. (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016, o modificare a unui contract va fi considerată nesubstanțială atunci
când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: „a) modificarea nu introduce condiții care, dacă ar
fi fost incluse în procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor selectați
inițial sau alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și participarea altor
operatori economici la procedură; 1. b) modificarea nu schimbă balanța economică a contractului în favoarea
contractantului într-o manieră care nu a fost prevăzută în contractul inițial; 2. c) modificarea nu extinde
domeniul contractului în mod considerabil.”. În aplicarea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) mai sus citate,
se va analiza dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea
ANAP nr. 1/2016 și anume: - respectiva modificare este aferentă unui contract de servicii sau de lucrări aferent
realizării investițiilor publice și/sau a lucrărilor de intervenție asupra acestora; - în urma exprimării în termeni
monetari, valoarea modificării nu depășește valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de „cheltuieli diverse și
neprevăzute” (definit în devizul general al proiectului și/sau în contract, conform legislației incidente) sau 10%
din prețul contractului inițial (în situația în care nu există deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite
asemenea cheltuieli); - respectiva modificare este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziție
publică; - respectiva modificare este în directă corelare cu obiectul contractului de achiziție publică; - nu este
schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune că scopul contractului (așa cum a fost
descris în cadrul procedurii prin care a fost atribuit inițial), precum și indicatorii principali ce caracterizează
rezultatul respectivului contract rămân nemodificați.”. Astfel, dacă modificările operate sunt modificări
nesubstanțiale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr.
1/2016 citate, autoritatea contractantă are dreptul să deconteze valoarea lucrărilor suplimentare din capitolul
de cheltuieli „diverse şi neprevăzute” inclus în preţul total iniţial al contractului de achiziţie publică. În cazul
prezentat, în care modificarea proiectului tehnic presupune o schimbare a amplasamentului investiţiei sau o
adaptare la noua configuraţie a amplasamentului reţelei de canalizare cu extinderea/modificarea ariei de
acoperire a contractului, aspecte care nu reies cu claritate din informaţiile furnizate, modificările operate pot fi
considerate modificări substanţiale. Astfel, dacă prin modificările operate se introduc articole noi/lucrări
neofertate iniţial care dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de atribuire, ar fi permis participarea altor
operatori economici la procedură, considerăm că în acest caz nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de
încadrare în categoria modificărilor nesubstanţiale. În situaţia în care modificările operate sunt modificări
substanţiale în sensul celor menţionate, autoritatea contractantă avea obligaţia derulării unei noi proceduri de
atribuire în conformitate cu legislaţia în vigoare la data iniţierii procedurii conform art. 236 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016. Prin urmare, raportat la situaţia prezentată de dumneavoastră, în care modificările contractului de
achiziţie publică se pot încadra în categoria modificărilor substanţiale autoritatea contractantă are dreptul de a
deconta valoarea lucrărilor suplimentare din valoarea contractului încheiat ca urmare a derulării procedurii de
atribuire mai sus menţionate.
Speta 216. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului unui contract de lucrări
încheiat în baza Legii nr. 98/2016, ca urmare a creșterii salariului minim pe economie și, implicit, a costului
manoperei, în condițiile în care nu a fost prevăzută posibilitatea ajustării prețului contractului nici în
documentația de atribuire și nici în clauzele contractuale.
Raspuns:
Întrucât în speța dată ne referim la un contract de lucrări încheiat după data intrării în vigoare a Legii nr.
98/2016, posibilitatea și condițiile ajustării prețului acestui contract ca urmare a unei modificări legislative vor fi
analizate prin prisma art. 28 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, coroborat cu dispozițiile alin. (2), (4), (6) și
(7) ale aceluiași articol. Astfel, posibilitatea de ajustare a prețului în cazul în care au loc modificări legislative
este permisă, în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 28 alin.
(3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, însă doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza
cărora s-a fundamentat preţul contractului. Pe cale de consecință, în situația ajustării prețului ca urmare a unei
modificări legislative, autoritatea contractantă este exceptată de la obligația de a preciza atât în documentaţia
de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru modul concret de ajustare a preţului, indicii
care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau
cotaţii ale burselor de mărfuri, simpla mențiune în documentaţia de atribuire şi în contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru a posibilității de modificare a contractului fiind suficientă. Prin urmare, având în vedere
că în speța de față posibilitatea ajustării prețului nu a fost precizată nici în documentația de atribuire și nici în
contract, precizăm că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru ajustarea prețului contractului.
Speta 206. Autoritatea contractantă a încheiat un acord-cadru, pe o perioadă de patru ani, având ca obiect
furnizarea de consumabile și tonere pentru imprimante și multifuncționale, precum și prestarea serviciilor
de reparare și întreținere a acestora. În etapa de evaluare a documentației de atribuire, ANAP a recomandat
autorității contractante să reanalizeze obiectul acordului-cadru în discuție (furnizare și prestare servicii) în
conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 395/2016 dar autoritatea contractantă a ales
să nu separe cele două componente. Conform prevederilor documentației de atribuire numărul estimat de
contracte subsecvente ce urmează a fi încheiate pe durata derulării acordului-cadru este de 4 contracte
subsecvente egale ca obiective și durată, respectiv contracte subsecvente de același tip și de aceeași natură,
unul față de celelalte. Astfel, fiecare contract subsecvent va conține atât componenta de livrare a
consumabilelor cât și componenta aferentă serviciilor de întreținere și reparații a multifuncționalelor și
imprimantelor la nivelul tuturor sediilor autorității contractante. Având în vedere că o parte din cantitățile
de consumabile și tonere aferente unui model de echipament au fost epuizate prin intermediul primului
contract subsecvent, autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la obiectul
următorului contract subsecvent care se va atribui în execuția acordului-cadru.
Raspuns:
În legătură cu utilizarea acordului-cadru, art. 107 alin. (2) lit. b) - c) din H.G. nr. 395/2016 se menține pe linia
reglementării anterioare, stipulând că: • autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte
subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; • autoritatea
contractantă nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de
tipuri sau natură diferite unele față de altele. Față de elementele expuse anterior, precizăm că eliminarea
componentei servicii de reparare și întreținere a imprimantelor și multifuncționalelor din obiectul următorului
contract subsecvent intra în contradicție atât cu dispozițiile art. 107 alin. (2) lit. b) - c) din H.G. nr. 395/2016,
cât și cu prevederile documentației de atribuire aferente procedurii de atribuire a acordului-cadru în discuție. Pe
de altă parte, trebuie punctat că, în cazul acordului-cadru, cantitățile prevăzute în cadrul documentației de
atribuire reprezintă cantități minime și maxime estimate care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-
cadru, precum și ale cantități minime și maxime estimate care ar putea face obiectul unui singur contract
subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Prin urmare, dacă o astfel de
practică (atribuirea unor contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele) reprezintă în
fapt o utilizare abuzivă sau improprie a acordului-cadru, fiind interzisă în mod expres de legislația în domeniu,
problema cu care se confruntă autoritatea contractantă își poate găsi soluționarea în prevederile secțiunii 2
„Modificarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru” din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
(dispoziții aplicabile inclusiv contractelor subsecvente).
Speta 185. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii unui contract subsecvent a carei
perioada de execuție să poată depăși perioada de valabilitate a acordului-cadru, cu privire la posibilitatea
depășirii cantităților maxime pentru anumite repere din cadrul anexei acordului-cadru, precum și în ceea ce
privește o eventuală depășire a valorii acordului-cadru în cauză.
Raspuns:
În ceea ce privește posibilitatea modificării acordului-cadru, în cursul perioadei sale de valabilitate, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, precizăm că situațiile în care se poate recurge la aceste modificări
contractuale, precum și limitele eventualelor modificări sunt prevăzute la art. 221 din Legea nr. 98/2016. În
acest sens, în cazul suplimentării cantităților/valorilor maxime estimate iniţial, autoritatea contractantă trebuie
să stabilească circumstanțele de încadrare în cazurile reglementate de articolul de lege menționat anterior.
Autoritatea contractantă va avea în vedere totodată prevederile Instrucțiunii nr. 3/2017 în care sunt explicitate
dispozițiile referitoare la modificările contractului de achiziție publică/contractului de achiziție
descrieri și exemple concludente pentru înțelegerea și aplicarea optimă a prevederilor legale în discuție. Pe cale
de consecinţă, autoritatea contractantă poate încheia un contract subsecvent aferent acordului-cadru atribuit,
prin care pot fi depășite cantităţile maxime estimate iniţial, cu posibilitatea totodată de depășire a valorii
estimate a acordului-cadru, dar numai în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, având în vedere
că acordul-cadru a fost atribuit în urma aplicării unei proceduri simplificate, autoritatea contractantă va avea în
vedere ca eventuala suplimentare a cantităților/valorii acordului-cadru (efectuată în baza art. 221 din lege) să nu
conducă la depășirea pragurilor prevăzute de Legea nr. 98/2016 pentru publicarea unui anunț de participare sau
a unui anunț simplificat sau să impună organizarea unei alte proceduri de atribuire decât cea aplicată pentru
atribuirea acordului-cadru respectiv (art. 164 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). În același timp menționăm că, în
temeiul prevederilor art. 107 alin. (3) și alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
încheia contracte subsecvente numai în perioada de valabilitate a acordului–cadru, a căror durată însă poate
depăși durata de valabilitate a acordului–cadru. Prin urmare, atribuirea unui contract subsecvent a cărui perioadă
de execuție depășeste perioada de valabilitate a acordului-cadru nu aduce atingere prevederilor legale sus-
menționate, cu condiția însă ca respectivul contract subsecvent să fie încheiat în interiorul perioadei de
valabilitate a acordului-cadru.
Speta 170. Pe parcursul derulării unui contract de lucrări încheiat în cursul anului 2015, a apărut
necesitatea executării unor lucrări de protecție anticorozivă a planșeului mixt oțel-beton, de peste etaj,
refăcut ca urmare a lucrărilor de consolidare. Mai exact, a apărut necesitatea executării unor lucrări
suplimentare, constând în vopsirea în două straturi a elementelor metalice care compun planșeul mixt de
peste etajul corpurilor A și B+C. Proiectantul a prevăzut lucrarea de bază, respectiv refacerea (consolidarea)
planșeului prin înlocuirea celui vechi din grinzi de lemn cu unul din profile metalice, dar nu a prevăzut și
vopsirea elementelor metalice. Pentru achiziționarea lucrărilor suplimentare de vopsire a elementelor
metalice autoritatea contractantă intenționează să încheie un act adițional la contractul de lucrări inițial. În
acest context, autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la încadrarea respectivei
modificări ca fiind substanțială sau nu, precum și la posibilitatea decontării acestora din procentul de diverse
și neprevăzute.
Raspuns:
Raportat la prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, conform cărora contractele de achiziție publică
încheiate înainte de data intrării în vigoare a legii menționate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data
când acestea au fost încheiate, facem precizarea că legislația aplicabilă contractului în discuție (încheiat în anul
2015) este O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, în ceea ce privește modificarea contractului în speță, autoritatea
contractantă va avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă
modificarea vizată este, raportat la circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nu, o astfel de
delimitare fiind necesară pentru a stabili dacă există posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate
cu prevederile art. 4 alin. (1) din instrucțiunea menționată, în cazul în care modificarea este nesubstanțială, în
caz contrar, fiind necesară inițierea unei noi proceduri de atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act
normativ. În acest sens, autoritatea contractantă va analiza încadrarea respectivei modificări ca fiind
nesubstanțială prin prisma dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016. Ulterior, autoritatea
contractantă va analiza dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din
Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 și anume: - respectiva modificare este aferentă unui contract de servicii sau de
lucrări aferent realizării investițiilor publice și/sau a lucrărilor de intervenție asupra acestora; - în urma
exprimării în termeni monetari, valoarea modificării nu depășește valoarea ce rezultă din aplicarea procentului
de „cheltuieli diverse și neprevăzute” (definit în devizul general al proiectului și/sau în contract, conform
legislației incidente) sau 10% din prețul contractului inițial (în situația în care nu există deviz sau prin
deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli); - respectiva modificare este strict necesară pentru
îndeplinirea contractului de achiziție publică; - respectiva modificare este în directă corelare cu obiectul
contractului de achiziție publică; - nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce
presupune că scopul contractului (așa cum a fost descris în cadrul procedurii prin care a fost atribuit inițial),
precum și indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificați. În aceeași
ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016, modificarea unui
contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială atunci când nu sunt îndeplinite în
mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 5 din instrucțiunea respectivă și este îndeplinită cel puțin una dintre
acestea, respectiv: a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi făcut parte din procedura inițială de
atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor inițial selectați sau ar fi permis atribuirea
contractului altui ofertant; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea
contractantului; c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau
lucrări neacoperite inițial. Aceste criterii alternative vor fi analizate de la caz la caz. Dacă, în urma acestei
analize, modificarea avută în vedere: a) nu este substanțială sau se supune prevederilor art. 122 lit. i) din O.U.G.
nr. 34/2006, contractul inițial se va modifica în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 și cu respectarea
Instrucțiunii ANAP nr. 1/02.03.2016; b) este substanțială și conduce la obligația de a derula o nouă procedură de
atribuire, procedura se va derula conform noii legislații în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr.
98/2016. Astfel, având în vedere cele de mai sus, în situația descrisă mai sus, respectiv achiziționarea unor
lucrări ce nu au fost cuprinse în contractul inițial (devizul ofertat) și nici în proiectul tehnic, considerăm că
acestea reprezintă modificări substanțiale și nu pot fi suportate din cuantumul aferent procentului de diverse și
neprevăzut, indiferent de valoarea acestora, autoritatea contractantă fiind obligată să organizeze o nouă
procedură pentru achiziționarea acestora cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 (lege aplicabilă
procedurilor de atribuire lansate după intrarea sa în vigoare), deoarece sunt articole ce nu au fost licitate de
ofertant în cadrul procedurii de achiziție publică aferente contractului inițial. Prin excepție, această modificare
substanțială nu necesită derularea unei proceduri de achiziție competitive dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, coroborat cu prevederile art. 10 – art. 15 din Instrucțiunea
ANAP nr. 1/2016. În acest sens, precizăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească și să
justifice dacă aceste modificări sunt necesare ca urmare a unor circumstanțe imprevizibile și dacă sunt
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 122 lit. i) menționat anterior, aceasta având la dispoziție
toate informațiile necesare în acest sens.
Speta 169. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului unui contract de achiziție
publică încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006, ca urmare a unei modificări legislative referitoare la salariul
minim pe economie, în condițiile în care în cadrul contractului s-a precizat că prețul este ferm, iar în cadrul
documentației de atribuire nu a fost precizată o modalitate de actualizare a prețului.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru încheiate anterior intrării în vigoare a noului pachet legislativ privind achizițiile
publice, respectiv anterior datei de 26.05.2016, le este aplicabilă O.U.G. nr. 34/2006 împreună cu toate actele
normative emise în aplicarea acesteia, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea acestora. Potrivit art. 97 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, în vederea respectării
principiului transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică trebuie să fie
precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale
în acest sens, lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determinând inaplicabilitatea
prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică. Totodată, în
conformitate cu prevederile art. 97 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, în cazul în care, în documentația de
atribuire și în contract nu s-au prevăzut posibilitatea și modul de ajustare a prețului, ajustarea este permisă
atunci când survin circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele prevăzute la
art. 97 alin. (2) lit. a) și lit. b) din hotărârea Guvernului menționată anterior. Prin urmare, având în vedere că,
deși independentă de voința părților, modificarea legislativă referitoare la salariul minim brut economie se
încadrează la modificările legislative prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, ajustarea
prețului în această situație este permisă doar dacă această posibilitate a fost precizată atât în documentația de
atribuire, cât și în contractul care urma să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens, avându-se în vedere și
prevederile art. 97 alin. (5) din H.G. nr. 925/2006. Cu privire la speța de față, având în vedere că în cadrul
contractului s-a precizat că prețul este ferm, iar în cadrul documentației de atribuire nu a fost precizată o
modalitate de actualizare a acestuia, apreciem că nu este posibilă ajustarea prețului contractului ca urmare a
modificării legislative referitoare la salariul minim pe economie.
Speta 168. Consiliere metodologică cu privire la identificarea unei soluții pentru achiziționarea biletelor de
transport aerian intern și internațional, la cele mai mici prețuri de pe piață în situația în care autoritatea
contractantă a încheiat acorduri-cadru cu mai mulți operatori economici, iar în urma ofertării/reofertării cu
aceștia s-a constatat că prețurile prezentate sunt cu mult mai mari decât cele postate public pe site-urile de
profil (ex. www.vola.ro).
Raspuns:
Ordinul președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 129/2013 pentru aprobarea modelului de documentație de atribuire
standard privind încheierea acordului – cadru pentru servicii de transport aerian a fost abrogat la data intrării în
vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Cu toate acestea, până la aprobarea unui nou ordin care să
reglementeze documentațiile standardizate, autoritatea contractantă poate elabora propria documentație de
atribuire a acordului – cadru pentru servicii de transport aerian, utilizând aspectele prevăzute de ordinul mai sus
amintit care nu intră în contradicție cu prevederile legislației în vigoare. În acest sens, dorim să subliniem că
prevederile Ordinului nr. 129/2013 se regăsesc în legislația privind achizițiile publice în vigoare, acestea
reprezentând regulile aplicabile în cazul tuturor acordurilor-cadru. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 108
din H.G. nr. 395/2016, prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă față de
operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv, să nu încheie cu alt
operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea
produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu excepția cazului în care
operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde
solicitărilor autorității contractante așa cum se detaliază prin dispozițiile art. 111 din același act normativ.
Atragem atenția că în situația în care autoritatea contractantă se află în cazurile prevăzute de art. 111 la care
am făcut referire anterior, aceasta are obligația de a aplica în vederea achiziționării biletelor de avion, același
tip de procedură pe care a aplicat-o de la început pentru această achiziție și care a fost determinată pe baza
valorii totale estimate a respectivei achiziții, în caz contrar încălcându-se prevederile art. 11 din Legea nr.
98/2016. Referitor la dispozițiile ce vizează achiziționarea serviciilor de transport aerian intern și internațional
de pasageri numai prin reluarea competiției între semnatarii acordului-cadru, menționăm că în conformitate cu
prevederile art. 118 din Legea nr. 98/2016, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori
economici, autoritatea contractantă precizează în documentația de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru modul în care se execută acordul-cadru ce urmează a fi încheiat, respectiv fără
reluarea competiției, cu reluarea competiției sau parțial fără reluarea competiției între operatorii economici.
Prin urmare, este indicat ca, tocmai pentru a preîntâmpina o astfel de situație cum este cea de față, autoritatea
contractantă să menționeze în documentația de atribuire a acordului-cadru al cărui obiect este achiziționarea
serviciilor de transport aerian intern și internațional de pasageri că respectivul acord-cadru se va executa cu
reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte a acestuia. În acest sens, art. 109 din H.G. nr.
395/2016 prevede că în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, iar
contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției, acordul-cadru trebuie să prevadă: -
elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord; - numărul maxim de
operatori economici cu care se încheie acordul-cadru, conform celor precizate în cadrul anunțului de participare;
- elementele/condițiile care vor face obiectul reluării competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente.
Elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preț, termene de livrare/prestare/execuție,
caracteristici tehnice, nivel calitativ și de performanță, în măsura în care au fost prevăzute în fișa de date a
achiziției (art. 110 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016). Totodată, în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (6)-(7)
din H.G. nr. 395/2016, îmbunătățirea prețului se raportează la valoarea actualizată care se obține în urma
aplicării coeficienților de ajustare, iar în cazul în care în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obține
îmbunătățiri ale acestui element, aceasta are obligația de a atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în
cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin luarea în considerare a condițiilor și
elementelor prevăzute în oferta inițială a acestuia actualizată. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă,
este cea care prin întocmirea documentației de atribuire (care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte
informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire
la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire,
inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare
a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile) și folosindu-se
de pârghiile legislative pe care le are la îndemână trebuie să conceapă un proces eficient de cheltuire a
fondurilor publice de la bugetul de stat.
Speta 165. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a depăși cantitatea maximă care a fost
prevăzută într-un acord-cadru, încheiat fie prin procedură simplificată, fie prin licitație deschisă.
Raspuns:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, acordul-cadru reprezintă „acordul încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele sectoriale ce urmează a fi atribuite într-o anumită
perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. De asemenea, în
conformitate cu prevederile art. 20 alin. (8) lit. f) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, la nivelul documentației de
atribuire pot fi prevăzute atât estimări ale cantităților minime și maxime de produse/servicii/lucrări care ar
putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime de
produse/servicii/lucrări care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent. Subliniem că acele cantități
minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și la nivelul
acordului-cadru reprezintă estimări ale unor cantități de produse/servicii/lucrări care ar putea fi solicitate pe
durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urma putând fi mai
mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, in funcție de necesitățile efective ale entității contractante.
Având în vedere că este vorba de cantități estimative, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile
privitoare la acestea trebuie privite ca repere ce se bucură de un anumit grad de flexibilitate. În acest sens, în
cazul suplimentării cantităților maxime ale acordului-cadru, încheiat în baza prevederilor Legii nr. 98/2016,
autoritatea contractantă trebuie să stabilească circumstanțele de încadrare în cazurile reglementate de
prevederile secțiunii 2 „Modificarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru” din Legea nr. 98/2016
privind achizițiile publice (dispoziții aplicabile inclusiv contractelor subsecvente). Totodată, privitor la un acord-
cadru încheiat printr-o procedură simplificată, presupunând că în speță este vorba de procedura prevăzută la art.
7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, atragem atenția ca valoarea cumulată a tuturor acestor modificări contractuale
(prin suplimentarea cantităților maxime ale acordului-cadru) să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi
ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Speta 162. Există condiții referitoare la durata minimă sau valoarea minimă a unui contract de furnizare
bunuri sau prestare servicii, cu caracter de regularitate, care poate fi prelungit cu 4 luni, care să rezulte din
coroborarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice cu prevederile art. 165 din Anexa la H.G. nr.
395/2016? Spre exemplu: - Un contract cu caracter de regularitate încheiat la finele unui an, pe o perioadă
de 2 luni, poate fi prelungit, în baza art. 165 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu încă 4 luni? - Poate fi
prelungit, în baza art. 160 din H.G. nr. 394/2016, un contract de furnizare de gaze naturale, având caracter
de regularitate, a cărui valoare (până la finele anului) este mai mică decât valoarea actului adițional de
prelungire cu 4 luni, având în vedere că maximumul de consum este prognozat a fi în lunile decembrie-
martie?
Raspuns:
Menționăm că în baza dispozițiilor art. 165 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 (pentru achiziții publice) și, respectiv,
art. 160 din Anexa la H.G. nr. 394/2016 (pentru achiziții sectoriale) autoritatea/entitatea contractantă are
dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare și servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul
precedent și a căror durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, în cazul în care sunt
îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: a) în documentația de atribuire, elaborată cu ocazia
atribuirii contractului inițial, s-au prevăzut posibilitatea de suplimentare a cantităților de produse și servicii deja
achiziționate, precum și nivelul maxim până la care va fi posibilă o astfel de suplimentare; b) în documentația de
atribuire, precum și în contract este prevăzută în mod explicit o clauză prin care dreptul autorității/entității
contractante de a opta pentru suplimentarea cantităților de produse sau de servicii este condiționat de existența
resurselor financiare alocate cu această destinație; c) valoarea estimată a contractului inițial s-a determinat prin
luarea în considerare a variantei în care autoritatea/entitatea contractantă optează pentru suplimentarea la
nivelul maxim prevăzut a cantităților de produse sau servicii; d) prelungirea contractului inițial nu poate depăși o
durată de 4 luni de la data expirării duratei inițiale de îndeplinire a acestuia. Raționamentul și scopul
prevederilor art. 165 și art. 160 anterior menționate constau în faptul că anul bugetar se încheie la 31
decembrie, iar, pentru contractele de furnizare și servicii cu caracter de regularitate, ce au aceeași valabilitate,
trebuie asigurată o continuitate până la aprobarea bugetului pe anul viitor, aceste produse/servicii urmând a fi
achiziționate în limita resurselor financiare alocate, întrucât întreruperea furnizării/prestării acestora ar duce la
perturbarea activităților respectivelor autorități/entități contractante. Legislația în domeniul achizițiilor publice
și sectoriale nu impune condiții suplimentare față de cele prevăzute la art. 165 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 și,
respectiv, la art. 160 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, pentru prelungirea contractelor, cu caracter de
regularitate, astfel că, raportat la exemplele prezentate, precizăm că în ambele situații contractele pot fi
prelungite cu maximum 4 luni, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile stipulate la aceste articole. De
asemenea, atragem atenția asupra faptului că, în cazul unei proceduri de atribuire pe loturi, îndeplinirea
condițiilor cumulative prevăzute la art. 165 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 și, respectiv, la art. 160 din Anexa la
H.G. nr. 394/2016 se raportează la fiecare contract de achiziție publică/sectorială, aferent fiecărui lot în parte.
Speta 157. La nivelul unei entități contractante materialul rulant, respectiv vagoanele și locomotivele sunt
supuse serviciilor de reparații, pentru achiziționarea cărora entitatea contractantă organizează proceduri de
atribuire, conform prevederilor Legii nr. 99/2016, care se finalizează de regulă, cu acorduri cadru, în baza
cărora se încheie ulterior contracte sectoriale subsecvente. Serviciile de reparație ce fac obiectul acordului-
cadru și a contractelor sectoriale subsecvente, încheiate în baza acordului-cadru, se realizează în baza
caietelor de sarcini, care specifică subansamblele, piesele, materialele care se înlocuiesc obligatoriu pentru
realizarea serviciului de reparație contractat. Datorită complexității constructive a materialului rulant și
multitudinea de componente, în termenul de executare a serviciului de reparație, deci după ce
vagonul/locomotiva a fost predată prestatorului și a intrat pe fluxul tehnologic pentru efectuarea serviciilor
de reparație contractate se pot identifica subansamble/componente care nu au putut fi prevăzute la
întocmirea caietelor de sarcini și care nu se încadrează în limitele de uzură. Serviciile de înlocuire
subansamble/componente care nu sunt incluse în acordul-cadru/contractul inițial, nu pot fi anticipate și nici
evitate, dar odată identificate în timpul executării serviciului de reparație contractat, materialul rulant
neputând fi predat în circulație în condiții de siguranță feroviară. Anterior intrării în vigoare a prevederilor
Legii nr. 99/2016, aceste servicii suplimentare/imprevizibile/neprevăzute, nu erau incluse în prețul
contractului, dar față de faptul că se îndeplineau condițiile reglementate de prevederile art. 252 lit. j) din
O.U.G. nr. 34/2006, entitatea contractantă atribuia contracte prin aplicarea proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Având în vedere situația descrisă se solicită consiliere
metodologică vizavi de aplicabilitatea prevederilor art. 117 alin. (1) lit. f), art. 238 și art. 241 din Legea nr.
99/2016.
Raspuns:
Organizarea unei proceduri de negociere care nu instituie obligația publicării unui anunț de participare în
sistemul electronic național este condiționată de încadrarea în circumstanțele de excepție care permit aplicarea
acestora și cu respectarea regimului excepțiilor prevăzute de cadrul legal aplicabil. Totodată necesitatea,
oportunitatea si termenul de inițiere trebuie să fie corelate exclusiv cu scopul și obiectul contractului. Precizăm
că procedura reglementată de prevederile art. 117 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 99/2016 este o procedură de sine
stătătoare care presupune încheierea unui nou contract de achiziție publică sectorială, nefiind condiționată de
cazurile și condițiile de modificare a unui contract sectorial/acord-cadru reglementate de art. 235-241 din Legea
nr. 99/2016. În ceea ce privește modificarea unui contract sectorial/acord-cadru în cursul perioadei sale de
valabilitate menționăm că legiuitorul a prevăzut în prevederile descrise la art. 235-241 din Legea nr. 99/2016, 6
(șase) cazuri individuale de modificare fără a fi necesară derularea unei noi proceduri de atribuire. De asemenea,
precizăm că orice modificare a unui contract de sectorial ori acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate
altfel decât în cazurile și condițiile prevăzute la art. 235-241 din Legea nr. 99/2016, se realizează prin
organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile acestei legi. Față de cele arătate mai
sus prezentăm în continuare modul de aplicare și interpretare a prevederilor legale invocate: I. Privitor la
aplicarea prevederilor art. 117 din Legea nr. 99/2016: Situația descrisă mai sus este cea prevăzută la art. 117
alin. (1) lit. (f) și vizează cazul în care „ulterior atribuirii unui contract sectorial de lucrări sau de servicii,
entitatea contractantă intenționează să achiziționeze lucrări sau servicii noi”. Pentru a putea uza de prevederile
art. 117 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 99/2016, în vederea achiziționării de lucrări sau servicii noi, este necesar ca
entitatea contractantă să verifice îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: a) atribuirea să se facă
contractantului inițial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii
similare prevăzute în contractul atribuit inițial și sunt conforme cu cerințele prevăzute în documentele achiziției
elaborate cu ocazia atribuirii contractului inițial; b) valoarea estimată a contractului inițial de lucrări/servicii s-a
determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor noi care pot fi achiziționate ulterior; c) în
invitația prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractului inițial s-a precizat
faptul că entitatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziționarea ulterioară de noi lucrări, respectiv
noi servicii, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câștigătoare în cadrul procedurii respective.
Totodată, precizăm că, în situația în care, pentru achiziționarea de servicii de reparații, entitatea contractantă
organizează proceduri de atribuire, care se finalizează, de regulă cu acorduri-cadru, prevederile art. 117 alin. (1)
lit. (f) din Legea nr. 99/2016, coroborat cu alin. (3) al aceluiași articol, nu își găsesc aplicabilitate, întrucât, pe
de o parte, limitele minimale și maximale prevăzute la nivelul acordului-cadru sunt estimări și nu cantități fixe
pentru o perioadă determinată, iar pe de altă parte flexibilitatea privind condițiile minime/maxime ale unui
acord-cadru permite entității contractante de a încheia contracte subsecvente în baza acestuia cu condiția ca
achiziția în speță să corespundă obiectului acordului-cadru în cauză. II. Privitor la aplicarea cazurilor de
modificare a unui contract sectorial/ acord-cadru fără derularea unei noi proceduri de atribuire: 1. Un prim caz
invocat de entitatea contractantă este cel reglementat de prevederile art. 238 din Legea nr. 99/2016. Potrivit
acestor prevederi, un contract sectorial/acord-cadru poate fi modificat fără derularea unei noi proceduri de
atribuire „atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: a) modificarea a devenit necesară
în urma unor circumstanțe pe care o entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le
prevadă; b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului.” „Circumstanțele” la care fac referire
prevederile acestui articol sunt cele care nu puteau fi previzionate de un operator până la data stabilită în
anunțul/invitația de participare pentru depunerea ofertei sau nu puteau fi anticipate de entitatea contractantă
luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din
domeniul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru
pregătirea proceduri de atribuire și valoarea sa previzibilă. Prin urmare, precizăm că, în condițiile îndeplinirii
celor prevăzute mai sus entitatea contractantă poate uza de prevederile art. 238 din Legea nr. 99/2016, în
vederea achiziționării fără derularea unei noi proceduri de atribuire, de servicii suplimentare. 2. Al doilea caz
invocat de entitatea contractantă, este cel reglementat de prevederile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 99/2016.
Potrivit acestor prevederi, un contract sectorial/acord-cadru poate fi modificat fără derularea unei noi proceduri
de atribuire „atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: a) valoarea modificării este mai
mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art.12 alin.(1); b) valoarea modificării este mai mică decât
10% din prețul contractului sectorial/acordului-cadru inițial, în cazul contractelor sectoriale de servicii sau de
produse, sau mai mică decât 15% din prețul contractului sectorial/acordului-cadru inițial, în cazul contractelor
sectoriale de lucrări.” Pentru a putea uza de prevederile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, în vederea
achiziționării de servicii suplimentare fără derularea unei noi proceduri de atribuire, pe lângă îndeplinirea
condițiilor prevăzute mai sus, entitatea contractantă trebuie să justifice faptul că respectiva modificare nu aduce
atingere caracterului general al contractului sectorial sau a acordului-cadru. Precizăm că, prin caracter general
al contractului se înțeleg obiectivele principale urmărite de entitatea contractantă la realizarea achiziției
inițiale, obiectul principal al contractului și drepturile și obligațiile principale ale contractului, inclusiv
principalele cerințe de calitate și performanță (conform art. 242 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). De asemenea,
precizăm că în situația în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor se va
determina pe baza valorii nete cumulate a modificărilor succesive (conform art. 241 alin. (3) din Legea nr.
98/2016). Pentru calcularea prețului prevăzut la alin. (1) se va utiliza prețul actualizat al contractului
sectorial/acordului-cadru, care constituie valoarea de referință atunci când contractul sectorial include o clauză
de indexare(conform art. 241 alin. (4) din Legea nr. 98/2016). Pe cale de consecință, precizăm că, încadrarea și
respectarea condițiilor menționate mai sus, cad în sarcina exclusivă a entității contractante. În subsidiar,
menționăm că, în situația în care, entitatea contractantă are în derulare acorduri-cadru, în cazul în care
intenționează achiziționarea de noi servicii suplimentare, care nu au fost prevăzute în acordurile respective, are
obligația de a verifica în special respectarea prevederilor art. 113 alin. (2) lit. b) și lit. c) din Anexa de la H.G. nr.
394/2016.
Speta 155. Aplicarea prevederilor Instrucțiunii nr. 1/2016 în cazul suplimentării serviciilor de proiectare,
corelat cu necesitatea suplimentării lucrărilor în baza art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
Instrucțiunea nr. 1/02.03.2016 privind modificarea contractului de achiziție publică în cursul perioadei sale de
valabilitate și încadrarea acestor modificări ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale, astfel cum reiese și din titlul
acesteia, nu reglementează exclusiv situații aplicabile contractelor de lucrări, fiind aplicabilă în aceeași măsură
și contractelor de servicii, în măsura în care situațiile reglementate de respectiva instrucțiune se identifică în
timpul derulării unor contracte de acest tip. Totodată, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 122 lit. i)
din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare în situația în care este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii
suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe
imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă în mod
cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus,
reiese în mod clar faptul că prevederile Instrucțiunii nr. 1/2016, precum și cele ale art. 122 lit. i) din O.U.G. nr.
34/2006 se aplică și în cazul modificării unui contract de servicii.
Speta 140. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării unui contract de achiziție publică
de lucrări în temeiul art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în următoarea situație: De la momentul
depunerii ofertei și până la momentul implementării efective a contractului de proiectare și execuție a unei
clădiri au apărut informații noi care nu puteau fi identificate anterior întrucât pe amplasamentul în discuție
se afla o altă clădire ce a fost demolată. Totodată, a fost identificat ulterior semnării contractului un pârâu
subteran ce curge pe sub viitoarea clădire. Din aceste motive este necesară modificarea proiectului tehnic în
vederea asigurării siguranței viitorului imobil, inclusiv în raport cu clădirile învecinate, modificare ce ar
conduce la o majorare de 11% a valorii contractului.
Raspuns:
Potrivit art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, un contract de achiziție publică poate fi modificat, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
„(i) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează
cu diligență nu ar fi putut să le prevadă; (ii) modificarea nu afectează caracterul general al contractului; (iii)
creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial.”
Înțelegem că în speța prezentată sunt îndeplinite condițiile de la art. 221 alin. (1) lit. c) pct. ii) și pct. iii) din
Legea nr. 98/2016, analiza ce trebuie făcută vizând în fapt modalitatea de îndeplinirea a condiției de la art. 221
alin. (1) lit. c) pct. i) din Legea nr. 98/2016 în sensul încadrării sau nu a motivelor descrise în categoria
circumstanțelor imprevizibile. Art. 9 din Instrucțiunea ANAP nr. 3/2017 aduce lămuriri cu privire la modalitatea
de aplicare a art. 221 alin. (1) lit. c) susmenționat, precizându-se clar faptul că acest tip de modificare a unui
contract de achiziție publică este una în condiții excepționale iar încadrarea în această excepție presupune
demonstrarea caracterului de "imprevizibilitate" al modificării avute în vedere. Alin. (2) al acestui articol
detaliază circumstanțele imprevizibile ce pot determina aplicarea excepției în discuție, respectiv că acestea pot
fi asimilate fie evenimentelor/împrejurărilor absolut extreme și absolut invincibile (în sensul că la nivelul actual
al științei ele reprezintă pentru oricine o forță de nebiruit), fie evenimentelor/împrejurărilor care exclud orice
culpă a autorității contractante și care nu pot fi prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către
autoritatea/entitatea contractantă, până la data semnării contractului inițial. Totodată, alin. (3) al aceluiași
articol stipulează că lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale generate de aceste circumstanțe
imprevizibile pot deveni necesare, prin producerea de evenimente sau circumstanțe care fie nu existau înaintea
momentului depunerii ofertelor, fie nu au putut fi identificate și incluse în scopul contractului inițial, cu toate că
dispozițiile aplicabile au fost respectate (înțelegând prin aceasta că neidentificarea sau neincluderea în scopul
inițial nu este generată de lipsa de experiență sau lipsa de cunoștințe de specialitate), fiind aplicate toate
normativele tehnice și cunoștințele legate de previziune cerute a fi aplicate în situația în cauză. Instrucțiunea nr.
3/2017 oferă câteva exemple de astfel de circumstanțe imprevizibile, situația în discuție neîncadrându-se însă în
niciunul dintre acestea. Astfel, condiția de la art. 221 alin. (1) lit. c) pct. i) din Legea nr. 98/2016 poate fi
considerată îndeplinită doar în măsura în care autoritatea contractantă, acționând cu diligență și aplicând toate
normativele tehnice și cunoștințele legate de previziune, nu putea anticipa faptul că ulterior demolării clădirii
existente vor apărea informații suplimentare ce pot afecta proiectarea și execuția noii clădiri și nu avea nicio
posibilitate realistă de a identifica pârăul ce curge pe sub viitoarea clădire. Conform H.G. nr. 907/2016, datele
geologice și geotehnice ce descriu particularitățile solului și caracteristicile hidrologice ale unui amplasament pe
care urmează a se edifica o clădire rezultă din studiul de fezabilitate, care este obligatoriu în cazul executării
oricărui tip de construcție. Prin urmare, în măsura în care se confirmă că particularitățile solului și
caracteristicile hidrologice ar fi putut fi identificate prin realizarea, cu respectarea tuturor normativelor tehnice
și cunoștințelor legate de previziune, a studiului de fezabilitate, autoritatea contractantă nu are dreptul de a
modifica contractul de achiziție publică de lucrări în discuție, în temeiul art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016. Pe de altă parte, în cazul în care autoritatea contractantă poate demonstra, prin mijloace adecvate, că
a întreprins toate demersurile necesare, potrivit legislației aplicabile, iar circumstanțele imprevizibile pe care le
invocă se datorează unor împrejurări care exclud orice culpă a autorității contractante și care nu puteau fi
prevăzute și/sau evitate, în mod realist, de către respectiva autoritate contractantă, până la data semnării
contractului inițial, atunci aceasta se poate prevala de dispozițiile art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
Speta 133. Autoritatea contractantă a încheiat, prin procedură simplificată proprie, un acord-cadru având ca
obiect servicii incluse în anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016. Având în vedere că pe parcursul derulării
acordului-cadru apare necesitatea încheierii unui contract subsecvent care va duce la creșterea valorii
întregului acord-cadru cu peste 50% autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică privind
încheierea contractului subsecvent.
Raspuns:
Acordul-cadru, ca instrument specific de atribuire a contractelor de achiziție publică, este definit la art. 3 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice ca fiind „acordul încheiat în formă scrisă între una sau
perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Potrivit dispozițiilor art.
20 alin. (8) lit. f) din H.G. nr. 395/2016, în cazul acordului-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină și
„estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și
ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care
urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru”. Cu alte cuvinte, subliniem faptul că aceste cantităţi minime
şi maxime pe care autoritatea contractantă le stabileşte iniţial în documentaţia de atribuire şi ulterior în acordul-
cadru reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru şi nu
cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari, raportat la
cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii contractante. Pe cale de consecinţă, autoritatea
contractantă are posibilitatea să depăşească cantităţile maxime estimate iniţial, atât în cazul contractelor
subsecvente ce urmează a fi atribuite, cât şi global, în cazul întregului acord-cadru, dar numai în condițiile art.
221 din Legea nr. 98/2016 referitor la modificările ce pot fi aduse unui contract/acord-cadru fără organizarea
unei noi proceduri de atribuire. Însă, având în vedere că acordul-cadru a fost atribuit în baza art. 101 alin. (2) din
H.G. nr. 395/2016, prin procedura simplificată proprie, aceasta reprezentând o excepție de la aplicarea
legislației în domeniul achizițiilor publice, subliniem că autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui
contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depăşire ar conduce la
eludarea aplicării acelor prevederi legislative care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu
anumite praguri valorice, în speță pragul stipulat la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În concluzie,
considerăm că modificarea unui/unor acord-cadru/contracte subsecvente încheiat(e) în urma aplicării unei
proceduri simplificate proprii poate fi realizată doar în baza clauzelor contractuale înscrise în acordul-
cadru/contractele subsecvente asumate de părțile semnatare, cu respectarea principiilor care stau la baza
achizițiilor publice și a condițiilor amintite mai sus referitoare la aplicarea procedurilor de atribuire aferente
anumitor praguri valorice.
Speta 132. Societatea X a încheiat cu o autoritate contractantă un acord-cadru, care are ca obiect prestarea
serviciilor de amenajare și întreținere zone verzi, locuri de joacă, agrement și mobilier urban şi solicită
consiliere metodologică cu privire la: a) Situația când, la identificarea unei necesități privind prestarea
serviciilor ce fac obiectul acordului-cadru, autoritatea contractantă nu solicită semnatarului acordului-cadru
realizarea serviciilor în cauză, ci oferă spre prestare unui alt operator care nu este semnatar al acordului-
cadru în speță; b) Dacă prin încheierea unui contract subsecvent autoritatea contractantă poate impune alte
termene de prestare a serviciilor decât cele stabilitate prin documentația de atribuire și implicit prin
acordul-cadru.
Raspuns:
Conform art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod
abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. În
acest sens, dispozițiile alin. (2) lit. d) din articolul mai sus menționat statuează că autoritatea contractantă „are
dreptul de a încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii economic/economici
semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul
acord”. Cu alte cuvinte, raportul juridic creat, prin încheierea acordului-cadru, între autoritatea contractantă și
unul sau mai mulți operatori economici, nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv lucrările,
serviciile sau produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar dreptul de a încheia în viitor unul sau mai
multe contracte subsecvente. Acest lucru, precum și caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi
atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt, principalele deosebiri între contractul de achiziție publică
și acordul-cadru. În ceea ce privește obligațiile pe care autoritatea contractantă și le asumă prin încheierea unui
acord-cadru (față de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv), art.
108 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 reglementează în mod special următoarele: a) să nu încheie cu alt operator
economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor
care fac obiectul acordului-cadru respectiv (cu excepția cazului în care operatorul/operatorii economici
semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante); b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/semnatari, ori
de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru
respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia. Prin prevederile alin. (2) ale articolului
mai sus-menționat, se stabilește excepția de la aceste obligații ale autorității contractante, astfel aceasta „are
dreptul să încheie cu alt operator economic un contract de achiziție publică având ca obiect achiziţionarea
acelorași produse/servicii/lucrări care fac obiectul acordului-cadru respectiv în cazul în care
operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde
solicitărilor autorităţii contractante”. Așa fiind, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a solicita
contractantului, ori de câte ori intenționează să achiziționeze, prestarea serviciilor care fac obiectul acordului-
cadru, contractele subsecvente în executarea acordului-cadru derulându-se numai pe baza regulilor și condițiilor
prevăzute în respectivul acord, neavând dreptul de a încheia contracte cu acelasi obiect ca al acordului-cadru cu
alți operatori economici, pe toată durata de execuție a acestuia, decât în situațiile de excepție mai sus
menționate. b) Conform art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „Clauzele unui contract atribuit în executarea
unui acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări substanţiale termenilor şi condiţiilor stabilite iniţial
prin acordul-cadru respectiv”. Așadar, autoritatea contractantă are obligația, la atribuirea contractelor
subsecvente, care fac obiectul acordului-cadru în speță, să respecte condițiile esențiale stabilite la semnarea
acordului-cadru. Totodată, subliniem ca singurele cazuri și condiții de modificare a unui contract de achiziție
publică/acord-cadru fără organizarea unei noi proceduri de atribuire sunt cele prevăzute la art. 221 din Legea nr.
98/2016. Orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de
valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 221 din actul normativ mai sus invocat, se
realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile acestei legi. În
subsidiar, menționăm că atât contractele de achiziție publică cât și acordurile-cadru se derulează în condițiile
stabilite de lege și în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire.
Speta 129. Autoritatea contractantă a încheiat în anul 2009 un contract de lucrări având ca obiect lucrări
pentru conducte de alimentare apă și lucrări de construcții de rezervoare ridicate de apă potabilă. În
perioada 2009-2013 lucrările au fost sistate, datorită lipsei de fonduri, acestea reluându-se în anul 2013,
gradul de realizare la sfârșitul anului 2016 fiind de 50%. Datorită perioadei de timp îndelungate dintre
momentul întocmirii studiului de fezabilitate/proiectului tehnic, atribuirii contractului de lucrări și derularea
lucrărilor, condițiile hidrogeologice de alimentare cu apă s-au modificat prin reducerea progresivă a
rezervelor de apă subterană, situație în care se impune schimbarea soluției tehnice prin reproiectare,
renunțarea la anumite lucrări și achiziționarea unor lucrări de racordare la sistemul de alimentare cu apă din
comunele învecinate. În acest context autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea efectuării lucrărilor de către contractantul inițial.
Raspuns:
Raportat la prevederile cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, conform cărora contractele de achiziție
publică încheiate înainte de data intrării în vigoare a legii menționate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la
data când acestea au fost încheiate, facem precizarea că legislația aplicabilă contractului încheiat în anul 2009
este O.U.G. nr. 34/2006, aceasta fiind aplicabilă procedurilor de atribuire a contractului de achiziție publică
inițiate anterior datei de 25.05.2016, data intrării în vigoare a noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor
publice. În ceea ce privește modificarea contractului, autoritatea contractantă va avea în vedere prevederile
Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă modificarea vizată este, raportat la
circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nu, o astfel de delimitare fiind necesară pentru a
stabili dacă există posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate cu art. 4 alin. (1) din instrucțiunea
menționată, în cazul în care modificarea este nesubstanțială, în caz contrar, fiind necesară inițierea unei noi
proceduri de atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act normativ. În acest sens, autoritatea contractantă
va analiza încadrarea respectivei modificări ca fiind nesubstanțială prin prisma dispozițiilor art. 4 alin. (2) din
Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016. Ulterior, autoritatea contractantă va analiza dacă sunt îndeplinite, în mod
cumulativ, condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2016 și anume: „- respectiva
modificare este aferentă unui contract de servicii sau de lucrări aferent realizării investițiilor publice și/sau a
lucrărilor de intervenție asupra acestora; - în urma exprimării în termeni monetari, valoarea modificării nu
depășește valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de „cheltuieli diverse și neprevăzute” (definit în devizul
general al proiectului și/sau în contract, conform legislației incidente) sau 10% din prețul contractului inițial (în
situația în care nu există deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli); - respectiva
modificare este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică; - respectiva modificare este
în directă corelare cu obiectul contractului de achiziție publică; - nu este schimbat caracterul general al
obiectului contractului, fapt ce presupune că scopul contractului (așa cum a fost descris în cadrul procedurii prin
care a fost atribuit inițial), precum și indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract
rămân nemodificați.” În aceeași ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Instrucțiunea
ANAP nr. 1/2016, modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială
atunci când nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 5 din instrucțiunea respectivă și este
îndeplinită cel puțin una dintre acestea, respectiv: a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi făcut parte
din procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor inițial selectați sau ar fi
permis atribuirea contractului altui ofertant; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în
favoarea contractantului; c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii
sau lucrări neacoperite inițial. Aceste criterii alternative vor fi analizate de la caz la caz. Dacă, în urma acestei
analize, modificarea avută în vedere: a) nu este substanțială sau se supune prevederilor art. 122 lit. i) din O.U.G.
nr. 34/2006, contractul inițial se va modifica în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 și cu respectarea
Instrucțiunii ANAP nr. 1/02.03.2016; b) este substanțială și conduce la obligația de a derula o nouă procedură de
atribuire, procedura se va derula conform noii legislații în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr.
98/2016. Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) lit. a), coroborate cu prevederile art. 6 alin.
(1) din H.G. nr. 925/2006, autoritatea contractantă, atunci când iniţiază o procedură de atribuire a unui contract
de achiziţie publică, are obligaţia de a stabili obiectul contractului (tipul de produse/servicii/lucrări, denumirea
contractului, locaţia lucrării etc.). Totodată, potrivit art. 204 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 , „autoritatea
contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă.” Față de cele
menționate mai sus, considerăm că schimbarea soluției tehnice prin reproiectare, renunțarea la anumite lucrări
și achiziționarea unor lucrări de racordare la sistemul de alimentare cu apă din comunele învecinate (lucrări ce
nu au făcut obiectul contractului de lucrări în discuție), poate fi considerată drept o modificare substanțială a
contractului. În sprijinul acestei opinii invocăm faptul că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile
prezentate mai sus întrucât prin respectiva modificare se introduc lucrări noi care pot fi încadrate ca fiind
condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de atribuire, ar fi permis și participarea altor operatori
economici la procedură. Prin urmare, apreciem că autoritatea contractantă are obligația de a derula o nouă
procedură de atribuire cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 (lege aplicabilă procedurilor de atribuire
lansate după intrarea sa în vigoare).
Speta 127. Autoritatea contractantă are în derulare un contract de execuție lucrări cu valoarea de
1.628.928,40 lei fără TVA şi cheltuieli de diverse și neprevăzute de 65.971,60 lei fără TVA (4,05% din
valoare). În urma derulării lucrărilor au intervenit unele modificări de proiect, implicit ale lucrărilor,
modificări nesubstanțiale deoarece nu se încadrează în prevederile art. 221 alin. (7) din Legea 98/2016: -
valoarea Notelor de renunțare este de 195.834,13 lei. - valoarea Notelor de constatare suplimentări este de
245.503,80 lei ceea ce reprezintă un procent de 15.07% (raportat la investiția de bază, fără diverse și
neprevăzute). Având în vedere că aceste modificări au survenit doar la un subsistem din lucrare și că până la
finalizarea lucrărilor nu se pot estima următoarele modificări și valoarea aferentă a acestora se solicită
consiliere metodologică vizavi de modificarea valorii contractului.
Raspuns:
În primul rând, având în vedere că se optează pentru renunţarea la lucrări care au fost cuprinse în contractul
iniţial, în favoarea achiziționării de lucrări suplimentare, vă subliniem faptul că acest lucru este posibil, în
situația în care nu se pierd sau se anulează avantajele de natură tehnică şi/sau financiară conţinute de oferta
operatorului economic declarat câştigător al contractului iniţial, prin intermediul propunerilor tehnice şi
financiare cuprinse în oferta acestuia care conţineau respectivele avantaje, în caz contrar existând riscul creării
premiselor de încălcare a principiilor tratamentului egal şi al transparenţei, reglementate de art. 2 alin. (2), lit.
(b) şi (d) din Legea nr. 98/2016. În al doilea rând, pentru ca acest lucru să fie posibil este necesar ca autoritatea
contractantă să verifice individual dacă cele două modificări contractuale reprezintă modificări nesubstanțiale în
sensul prevederilor art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016 Ca atare înainte de a lua o decizie privind
încadrarea unei modificări ca fiind nesubstanțială, este necesar să se verifice neîndeplinirea condițiilor prevăzute
la art. 221 alin. (7)-(9) din Legea nr. 98/2016. Facem aceste precizări deoarece încadrarea acestor modificări ca
fiind modificări substanțiale presupune realizarea unei noi proceduri de atribuire, caz în care nu se poate pune în
discuție modificarea valorii contractului de achiziție publică aflat în derulare. Pe cale de consecință, vă precizăm
că, autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza încadrarea și verificarea neîndeplinirii condițiilor mai sus
menționate.
Speta 119. Autoritatea contractantă a inițiat o procedura simplificată pentru atribuirea unui contract de
reabilitare drum forestier prin publicarea în SEAP în dec. 2016 a unui anunț de participare simplificat,
procedura fiind finalizată prin încheierea raportului procedurii și declararea ofertantului câștigător. În
strategia de contractare, Modelul de contract, respectiv în Fișa de date a achiziției a fost prevăzut că
ajustarea prețului contractului se face folosind indicii prețurilor de consum comunicați de INS după formula
„Vajustat= Vofertă x IPC total: 100, unde (...) IPC total este indicele prețului de consum lunar comunicat de
INS, pentru perioada cuprinsă între luna încheierii contractului și luna prezentării situației de lucrări”. Într-o
speță similară, instanţa judecătorescă a decis că, față de obiectul contractului de achiziție publică
(reabilitare drum forstier), indicii de preț pentru elementele constitutive ale ofertei nu aveau cum să fie
indicii prețurilor de consum, ci trebuiau folosiți indicii de creștere a costurilor în construcții precum şi faptul
că indicii prețurilor de consum nu au legătură cu elementele de fundamentare a prețului contractului. Având
în vedere situaţia prezentată se solicită consiliere metodologică cu privire la modificarea contractului de
achiziție publică în sensul renunțării la clauza de ajustare cu IPC total, astfel cum a fost prevăzut în Fișa de
date a achiziției și Modelul de contract și introducerea unei noi clauze de actualizare pe baza indicilor de
cost în construcții.
Raspuns:
Contractul de achiziție publică/acordul-cadru semnat și aflat în derulare poate fi modificat în conformitate cu

prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016, numai la acele prevederi care nu contravin condițiilor inițiale
comunicate prin procedura de atribuire. Sub acest aspect condițiile contractuale obligatorii vor râmane aceleași
pe tot parcursul derulării contractul de achiziție publică/acordului-cadru. Precizăm că orice modificare a
informațiilor/clauzelor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică,
comunicate prin procedura de atribuire (în Fișa de date a achiziției și Modelul de contract), determină
inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru (conform art. 28 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, precizăm că modificarea
contractului de achiziție publică în sensul renunțării la clauza de ajustare cu IPC total, astfel cum a fost prevăzut
în Fișa de date a achiziției și Modelul de contract, și introducerea unei noi clauze de actualizare pe baza indicilor
de cost în construcții, determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
Speta 117. Autoritatea contractantă are în derulare un contract de achiziție publică de execuție lucrări. Pe
parcursul derulării contractului, au apărut lucrări suplimentare, necesare a fi executate și care pot fi
încadrate la capitolul ”diverse și neprevăzute” a căror valoare este de aproximativ 14% din prețul
contractului inițial. În devizul general, proiectantul a prevăzut la cap. „diverse și neprevăzute”, valoarea de
55.220,00 lei fără TVA, reprezentând 5% din C+M. În acest context se solicită consiliere metodologică vizavi
de modificarea contractului de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate, în baza prevederilor
art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, un contract de achiziție publică
poate fi modificat fără derularea unei noi proceduri de atribuire, „atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii: i) valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7
alin. (1); ii) valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de servicii sau de produse, sau mai mică decât 15% din
preţul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de
lucrări”. Din analiza prevederilor Capitolul nr.5 „Alte Cheltuieli” din Anexa nr. 4 din H.G. nr. 28/2008, coroborat
cu Anexa nr. 5 „Devizul General privind cheltuielile necesare…”, din același act normativ, se observă că această
noțiune („cheltuieli diverse și neprevăzute”) se referă la o categorie de cheltuieli pe proiect, și nu pe obiect de
contract. Dacă analizăm structura devizului general alături de capitolul „alte cheltuieli”, există cuprinse și
cheltuieli pentru organizare procedură, asistență tehnică și supervizare care se referă la diverse servicii aferente
implementării proiectului de realizare a unui obiectiv de investiții. Astfel, sumele reprezentând „cheltuieli
diverse și neprevăzute” nu se includ în calculul valorii estimate, dar se evidențiază separat la nivelul ofertei
depuse, conform indicațiilor din caietul de sarcini, deoarece acestea sunt cheltuieli incidente proiectului și nu
valorii estimate unui contract de lucrări/servicii atribuit printr-o procedură de atribuire prevăzută de legislația în
domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, scopul acestor sume îl reprezintă asigurarea resurselor financiare
necesare în vederea implementării modificărilor nesubstanțiale efectuate cu respectarea prevederilor art. 221
din Legea nr. 98/2016. Având în vedere cele de mai sus vă precizăm că prevederile art. 221 alin. (1) lit. f) din
Legea nr. 98/2016, nu limitează valoric modificarea contractului de achiziție publică la încadrarea strictă în
procentul de diverse și neprevăzute, cu condiția ca valoarea rezultată din cumulul modificărilor să fie mai mică
decât 15% din prețul contractului de achiziție publică de lucrări inițial.
Speta 115. Autoritatea contractantă a încheiat, în anul 2014, un contract de prestări servicii pe o perioadă
de 3 ani, având ca obiect servicii de salubrizare și deszăpezire. În decurs de 2 ani de la semnarea
contractului operatorul economic și-a îndeplinit obligațiile contractuale dar în ultimul an de contract acesta
nu mai dispune de toate resursele umane și tehnice declarate inițial, motiv pentru care serviciile nu mai
corespund calitativ și nu mai sunt prestate la timp. Având în vedere că operatorul economic prestator nu își
îndeplinește în mod corespunzător serviciile contractate este solicitată consiliere metodologică referitoare
la rezilierea contractului și cu privire la demararea unei noi proceduri de atribuire pentru asigurarea
continuității prestării serviciului public de salubrizare.
Raspuns:
Având în vedere că autoritatea contractantă intenționează să atribuie un contract al cărui obiect este serviciul
public de salubrizare, definit prin Legea nr. 51/2006 și prin Legea nr. 101/2006, amintim faptul că, în
conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 101/2006, serviciul de salubrizare se organizează şi funcţionează
pe baza unor principii, dintre care subliniem „asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului”, prevăzute la lit. e)
a articolului de lege anterior amintit. Totodată, dacă autoritatea contractantă intenționează să demareze o nouă
procedură de atribuire cu scopul de a încheia, cu un alt operator economic, un nou contract având ca obiect
serviciul de salubrizare, în condițiile în care contractul în vigoare nu își încetează valabilitatea de drept,
urmărindu-se rezilierea sa anterior expirării perioadei sale de valabilitate ca urmare a neîndeplinirii clauzelor
contractuale de către prestator, considerăm că acest aspect nu excedează prevederilor legale, însă rezilierea se
va supune clauzelor prevăzute în contractul aflat în vigoare. Astfel, autoritatea contractantă, cu respectarea
tuturor principiilor care stau la baza achizițiilor publice, stipulate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și a
tuturor dispozițiilor legale aplicabile, poate să inițieze o noua procedură de atribuire și poate semna un nou
contract de achiziție care, însă, nu își va putea produce efecte decât după rezilierea contractului aflat în
vigoare. Având în vedere că autoritatea contractantă intenționează să stabilească durata noului contract ca fiind
de 3 ani de la data semnării sale considerăm că, în cazul în care contractul nu este considerat de concesiune,
poate fi oportună încheierea unui acord-cadru de prestări servicii pe o perioadă care să respecte prevederile art.
115 din Legea nr. 98/2016 și, totodată, toate dispozițiile legale aplicabile, implicit legislația în domeniul
finanțelor publice. Însă, dacă autoritatea contractantă, având la bază motive întemeiate, reziliază actualul
contract anterior finalizării de drept a acestuia, considerăm că autoritatea contractantă are dreptul aplicării
procedurii neconcurențiale de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile art.
104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, pentru a încheia
un contract pe perioadă determinată, până la finalizarea procedurii de atribuire deja inițiate și încheierea unui
nou contract de achiziție publică.
Speta 111. consiliere metodologică cu privire la articolele de lege care reglementau, la nivelul anului 2012
următoarele: a) condițiile în care se poate realiza subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție
publică; b) posibilitatea subcontractării unei părți dintr-un contract de achiziție publică, în condițiile în care
contractantul nu și-a exprimat intenția de a subcontracta prin intermediul propunerii tehnice; c) legislația
aplicabilă contractului de subcontractare
Raspuns:
Referitor la subcontractare este necesar, în primul rând, să clarificăm faptul că ofertantul are dreptul de a
subcontracta numai o parte sau părți din contractul de achiziție publică. Acest lucru este confirmat de
prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora: „(1) Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce
privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în
propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. (2) În cazul în care
autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care
urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși”. Remarcăm că articolul
de lege citat mai sus aduce lămuriri inclusiv cu privire la momentul în care trebuie făcută cunoscută, de către
ofertant, intenția de a subcontracta o parte din contractul de achiziție publică, respectiv prin intermediul
propunerii tehnice, deci anterior semnării contractului de achiziție. Un alt articol de lege care întărește această
concluzie este art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, care stabilește că „în cazul în care părți din contractul de
achiziție publică urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulți subcontractanți, autoritatea contractantă are
obligația de a solicita, la încheierea contractului de achiziție publică respectiv, prezentarea contractelor
încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă. Contractele prezentate trebuie să
fie în concordanță cu oferta și se vor constitui în anexe la contractul de achiziție publică”. Cu toate acestea, în
anumite circumstanțe, era permisă inclusiv subcontractarea unei părți dintr-un contract de achiziție publică în
timpul derulării acestuia, numai dacă exista un acord al părților contractante și sub rezerva ca acest lucru să nu
conducă la modificarea propunerii tehnice și/sau a propunerii financiare inițiale a contractantului, în baza cărora
acesta a câștigat atribuirea contractului în discuție, în urma derulării procedurii de atribuire aferente. Aceste
condiţii rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006,
coroborate cu cele ale art. 96 din H.G. nr. 925/2006. În altă ordine de idei, posibilitatea subcontractării unei
părți dintr-un contract de achiziție publică în timpul derulării acestuia, în condițiile în care contractantul nu și-a
exprimat intenția de a subcontracta prin intermediul propunerii tehnice, nu a fost reglementată în mod expres
prin actele normative în vigoare la nivelul anului 2012. În legătură cu acordul contractual încheiat între
contractant (în calitate de antreprenor general) și subcontractanții acestuia, legislația în domeniul achizițiilor
publice prevedea că acesta trebuie să fie în concordanță cu oferta depusă de viitorul contractant, însă de vreme
ce subcontractantul nu este parte a contractului de achiziție publică, acesta din urmă nu răspunde pentru partea
din contract pe care o execută în fața autorității contractante, ci doar în fața contractantului (antreprenorul
general), cu care se află în relații contractuale. Ca atare, contractul încheiat între contractant și subcontractanții
săi, în condițiile prevăzute la art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, coroborat cu art. 96 din H.G. nr. 925/2006, nu intră
sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun.
Speta 110. Entitatea contractantă are în derulare un contract de furnizare produse încheiat în baza Legii nr.
99/2016 privind achizițiile sectoriale. Având în vedere că entitatea contractantă nu poate să achiziționeze
întreaga cantitate de produse în perioada prevăzută în contract din lipsă de disponibilități financiare se
solicită consiliere metodologică privind posibilitatea modificării contractului în sensul prelungirii duratei
acestuia, fără modificarea altor clauze contractuale precum prețul sau cantitatea.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 235 din Legea nr. 99/2016 contractele sectoriale pot fi modificate, fără
organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situaţiile prevăzute la Capitolul IV, Secțiunea a 2-a din Legea
nr. 99/2016. Astfel, subliniem prevederile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 care permit modificarea
contractelor sectoriale fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când modificările, indiferent de
valoarea lor, nu sunt substanţiale, în sensul alin. (3) al aceluiași articol de lege. Având în vedere faptul că
entitatea contractantă urmărește prelungirea perioadei contractului fără afectarea clauzelor referitoare la preț
și/sau cantitate considerăm că aceasta se poate prevala de prevederile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 în
cazul în care eventuala modificarea ce poate fi realizată nu se încadrează în situațiile descrise la alin. (3) al art.
240 din același act legislativ. De asemenea, în funcție de clauzele contractuale asumate de ambele părți
semnatare ale contractului sectorial, modificarea contractului se poate realiza prin act adițional doar cu acordul
părților. În legătura cu durata pentru care se poate prelungi contractul sectorial considerăm că aceasta trebuie
să acopere necesitatea entității contractante dar fără a aduce atingere condițiilor competitive care au condus la
desemnarea câștigătorului procedurii de atribuire a contractului în cauză, iar modificarea, în orice caz, se va
realiza cu respectarea principiilor stipulate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016.
Speta 109. Autoritatea contractantă a încheiat, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, un
contract de servicii privind actualizarea unui studiu de fezabilitate pentru un drum naţional în care a
prevăzut că preţul nu va fi ajustat conform prevederilor art. 97 din H.G. nr. 925/2006. În valoarea
contractului au fost incluse şi „cheltuieli diverse şi neprevăzute” reprezentând 10% din preţul contractului.
La calcularea valorii estimate a contractului a fost luat în cosiderare tariful pentru auditul de siguranţă
rutieră calculat conform O.M.T.I. nr. 480/2011, valoare inclusă ca sumă fixă în documentaţia de atribuire în
Formularul de Propunere Financiară şi în oferta câştigătoare, reprezentând aproximativ 27% din preţul
contractului. De asemenea, în cadrul propunerii financiare a fost inclusă o linie bugetară - studii geotehnice
pentru care autoritatea contractantă a prevăzut o formulă de calcul în baza unor elemente predeterminate.
Ulterior încheierii contractului, O.M.T.I. nr. 480/2011 a fost abrogat prin O.M.T nr. 762/2016, tariful pentru
efectuarea auditului de siguranţă rutieră fiind diminuat cu aproximativ 90%. De asemenea, pe parcursul
derulării contractului s-au constatat costuri mai mari pentru realizarea studiilor geotehnice atât ca urmare a
unor cantităţi suplimentare faţă de cele estimate de autoritatea contractantă cât şi ca urmare a unor
categorii de lucrări care nu au fost prevăzute în documentaţia de atribuire. Valoarea cheltuielilor
suplimentare pentru realizarea studiilor geotehnice reprezintă aproximativ 24% din preţul contractului.
Prestatorul solicită suplimentarea sumei pentru studiile geotehnice prin alocarea economiilor rezultate din
reducerea tarifului pentru efectuarea auditului de siguranţă rutieră. Având în vedere situaţia prezentată,
autoritatea contractantă solicită un punct de vedere cu privire la încadrarea modificării vizate în categoria
modificărilor nesubstanţale potrivit art. 6 alin. (1) din Instrucţiunea A.N.A.P. nr. 1/2016
Raspuns:
Conform prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 contractele de achiziţie publică sunt supuse
dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește „încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”, ca urmare, legislația aplicabilă
contractului de servicii în discuţie este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de aplicare/interpretare aferente. Din
informaţiile furnizate, modificarea tarifului pentru efectuarea auditului de siguranţă rutieră cuprins în valoarea
contractului, în sensul diminuării acestuia, este rezultatul modificării, ulterior încheierii contractului, a
legislaţiei luate în considerare la calcularea valorii estimate a achiziţiei. Legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice aplicabilă contractului de servicii prevede posibilitatea de ajustare a preţului contractului în sensul
creșterii/diminuării acestuia în condițiile prevăzute de art. 97 din H.G. nr. 925/2006. Astfel, potrivit art. 97 alin.
(2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006 pe parcursul îndeplinirii contractului preţul poate fi ajustat în situaţia în care au
avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile locale acte
administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror
efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. În
conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, pentru a se respecta principiul transparenţei,
posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie prevăzută atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul
care urmează să fie încheiat prin clauze speciale în acest sens, lipsa, modificarea sau completarea acestor clauze
determinând inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului. Având
în vedere că, potrivit prevederilor exprese din cadrul contractului preţul nu va fi ajustat după cum se specifică în
art. 97 din H. G. nr. 925/2006 considerăm că autoritatea contractantă nu are posibilitatea ajustării în sensul
diminuării valorii contractului urmare a modificării legislative cu impact asupra tarifului pe baza caruia s-a
fundamentat preţul contractului. În ceea ce priveşte cheltuielile suplimentare pentru realizarea studiilor
geotehnice, constatate pe parcursul derulării contractului de servicii, înţelegem că aceste costuri au apărut atât
ca urmare a unor „cantităţi suplimentare faţă de cele estimate” de autoritatea contractantă cât şi ca urmare a
unor „categorii de lucrări nemenţionate în Documentaţia de Atribuire” şi ca urmare autoritatea contractantă nu
este în cazul aplicării stricte a prevederilor contractului în sensul art. 2 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 1/2016.
Facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (2) din Instrucțiune, autoritatea contractantă este cea care stabileşte,
înainte de implementarea modificării condiţiilor/clauzelor iniţiale ale contractului, dacă modificările
contractuale apărute pe parcursul derulării unui contract de achiziţie publică se încadrează în categoria
modificărilor substanţiale sau nesubstanţiale prin raportare la circumstanțele specifice ale contractului.
Modificarea unui contract va fi considerată nesubstanțială atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ
condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) coroborat cu cele de la art. 5 alin. (1) din Instrucțiune. Având în vedere că,
cheltuielile suplimentare au apărut atât ca urmare a unor cantităţi suplimentare dar şi ca urmare a unor categorii
de lucrări care nu au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, nefiind astfel luate în considerare la
întocmirea ofertelor de către participanţii la procedura de atribuire, considerăm că modificarea „introduce
condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați
decât a celor selectați inițial sau alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi permis și
participarea altor operatori economici la procedură” şi ca urmare nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ,
condițiile de încadrare în categoria modificărilor nesubstanţiale stipulate la art. 4 alin. (2) sus-menţionat. De
asemenea, conform informaţiilor furnizate, valoarea cheltuielilor suplimentare pentru realizarea studiilor
geotehnice reprezintă aproximativ 24% din preţul contractului”. Facem precizarea că valoarea serviciilor
suplimentare se calculează prin raportare la valoarea contractului din care a fost scazută valoarea cheltuielilor
„diverse şi neprevăzute” şi nu la valoarea totală a contractului aşa cum a procedat autoritatea contractantă la
determinarea procentului de 24% menţionat. Provizionul pentru „diverse şi neprevăzute” inclus în preţul total al
contractului de achiziţie publică este utilizat tocmai pentru a suporta plăţile aferente modificărilor
nesubstanţiale asfel cum este stipulat la art. 7 alin. (2) din Instrucţiune. Având în vedere că valoarea
„cheltuielilor diverse şi neprevăzute” reprezintă 10% din preţul contractului, după cum se poate constata, este
depăşit pragul valoric prevăzut la art. 5 alin. (1) din Instrucțiune, respectiv valoarea modificării depășește
valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de „cheltuieli diverse și neprevăzute” (definit în devizul general al
proiectului și/sau în contract, conform legislației incidente) sau 10% din prețul contractului inițial (în situația în
care nu există deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli). Referitor la modalitatea de
calculare a valorii modificării, trebuie avute în vedere atât regulile instituite la art. 5 alin. (2) din Instrucțiune,
care prevede obligaţia autorităţii contractante de a urmări modificările nesubstanţiale succesive, având în vedere
că suma acestora poate conduce la o modificare substanţială a contactului, cât şi cele prevăzute la art. 6 din
Instrucţiune. Astfel, conform prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2), prin valoarea modificării în sensul art. 5 din
Instrucţiune, se înţelege valoarea netă a acesteia din punct de vedere monetar iar valoarea cumulată a
modificărilor succesive se calculează ca suma aritmetică a valorilor nete ale acestor modificări. Rezultă că,
atunci când se efectuează mai multe modificări nesubstanțiale succesive, în sensul diminuării sau majorării
fizice/valorice a contractului de servicii/lucrări, valoarea modificării se stabilește pe baza valorii cumulate a
modificărilor succesive. În cazul de faţă, valoarea cumulată a cheltuielilor suplimentare pentru realizarea
studiilor geotehnice, calculată prin luarea în considerare a cantităţilor şi categoriilor suplimentare, depăşeşte
pragul valoric stabilit ca reper pentru încadrarea ca modificare nesubstanţială, modificarea contractului
reprezentând astfel o modificare substanţială. După cum rezultă din prevederile legale sus-menţionate, valoarea
serviciilor/lucrărilor suplimentare poate fi compensată cu valoarea serviciilor/lucrărilor la care se renunță numai
în cazul în care este vorba despre modificări nesubstanțiale succesive ale unui contract. Astfel, trebuie avut în
vedere că analiza modificărilor se realizează individual, respectiv trebuie verificat dacă privite individual
modificarile sunt nesubstanțiale sau substanțiale, compensarea operând doar atunci când este vorba despre
modificări nesubstanțiale succesive ale unui contract. Având în vedere că modificarea care vizează suplimentarea
valorii stabilite în contract pentru realizarea studiilor geotehnice nu îndeplineşte în mod cumulativ condițiile
prevăzute la art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Instrucțiune, modificarea contractului reprezentând astfel o
modificare substanţială, suntem de opinie că în situaţia prezentată nu sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1)
din Instrucțiune. În cazul modificărilor substanţiale, valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare nu poate fi
compensată cu valoarea serviciilor/lucrărilor la care se renunţă, astfel cum este prevăzut expres în cadrul art.14
alin (3) din Instrucțiune. De asemenea, conform celor precizate, se doreşte diminuarea valorii unei linii bugetare
din cadrul contractului (-24%) care este aferentă unor taxe/tarife şi suplimentarea (+24%) valorii unei alte linii
bugetare din cadrul contractului care este aferentă unor prestări de servicii, ceea ce reprezintă un transfer între
liniile bugetare ale contractului şi nu o compensare a unor servicii suplimentare cu valoarea serviciilor la care se
renunţă. Faţă de considerentele de mai sus, modificarea contractului de servicii în sensul diminuării valorii liniei
bugetare aferente tarifului pentru auditul de siguranţă rutieră şi suplimentarea valorii liniei bugetare privind
serviciile de realizare a studiilor geotehnice nu se încadrează în categoria modificărilor nesubstanţale potrivit
Instrucţiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, iar valorile celor două linii bugetare nu pot fi compensate în condiţiile art. 6
alin. (1) din Instrucțiune.
Speta 108. Autoritatea contractantă a încheiat la nivelul anului 2012 un acord-cadru având ca obiect
întreținerea, amenajarea și curățenia spațiilor verzi a cărui perioada de valabilitate a expirat în data de
31.12.2016. În baza acordului-cadru a fost încheiat în data de 27.12.2016 un ultim contract subsecvent de
prestare servicii valabil până la data de 31.12.2017. Pe parcursul derulării acestui contract subsecvent, din
motive bugetare, au fost aduse modificări contractuale prin încheierea de acte adiționale având ca obiect
reducerea valorii respectivul contract. Având în vedere că în data de 18.09.2017, prin hotărâre a consiliului
local, a fost suplimentat bugetul instituţiei, autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică privind
posibilitatea încheierii unui nou act aditional de suplimentare valorică/cantitativă a contractului subsecvent.
Raspuns:
Întrucât acordul-cadru în baza căruia a fost semnat contractul subsecvent a fost încheiat în anul 2012, precizăm
că în speța devin incidente dispozițiile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Contractele de
achiziţie publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse
dispoziţiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora”. Astfel, contractului subsecvent îi sunt
incidente dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, precum și cele ale H.G. nr. 925/2006. În acest sens, potrivit art. 3 lit.
b) din O.U.G. nr. 34/2006, acordul-cadru reprezintă înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe
autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică (contractele subsecvente) ce
avute în vedere. Acordul-cadru comportă caracteristici distincte față de contractele de achiziție publică
(contractele subsecvente) care se încheie în baza acestuia, în sensul că mențiunile făcute la nivelul
documentației de atribuire (art. 66 lit. e) și lit. f) din H.G. nr. 925/2006) și ulterior în acordul-cadru referitoare
la cantitățile minime și maxime estimate nu obligă la achiziționarea exactă a respectivelor cantități pe parcursul
derulării acordului-cadru, acestea putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate inițial, în
functie de necesitățile efective ale autorității contractante, conducând în mod evident totodată și la diferențieri
valorice corespunzătoare cantităților achiziționate. Astfel, potrivit definiției de la art. 3 lit. b) din O.U.G. nr.
34/2006, autoritatea contractantă poate încheia în baza acestei „înțelegeri scrise”, ori de câte ori este necesar,
contracte de achiziție publică (subsecvente) prin care se materializează necesitățile reale ale autorității
contractante privind achiziția de produse/servicii/lucrări care fac obiectul acordului-cadru în cauză, conform art.
67 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006. Prin urmare, contractul de achiziție publică (subsecvent) încheiat în
temeiul acordului-cadru reprezintă angajamentul legal, respectiv acordul juridic prin care părțile contractante
stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă, precizându-se în mod clar în cadrul
acestuia condițiile și elementele esențiale/definitorii în baza cărora se va derula contractul în cauză (cum ar fi
prețuri fixe, cantități exacte, termene de livrare, etc). Astfel, în situația în care, pe parcursul derulării unui
contract de achiziție publică (în speța a unui contract subsecvent), apare necesitatea modificării
condițiilor/clauzelor inițiale ale contractului, există obligația ca autoritatea contractantă să stabilească, înainte
de aprobarea și implementarea acestei modificări, dacă modificarea avută în vedere este, raportat la
circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nu. Astfel, apreciem că o modificare a unui contract
va fi considerată substanțială atunci când este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii: - modificarea
introduce condiții care, dacă ar fi făcut parte din procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor
candidați decât aceia inițial selectați sau alegerea unei alte oferte decât a celei declarate câștigătoare ori ar fi
permis și participarea altor operatori economici la procedură; - modificarea schimbă echilibrul economic al
contractului în favoarea contractantului; - modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la
produse, servicii sau lucrări neacoperite inițial. Prin urmare, dacă în urma analizei efectuate de către autoritatea
contractantă (aceasta deținând întreg ansamblu de informații/documente necesare cu privire atât la acordul-
cadru atribuit, cât și la contractul subsecvent/actele adiționale încheiat(e)) se constată că modificarea
contractului subsecvent aflat în derulare este considerată nesubstanțială, atunci respectiva modificare poate fi
realizată cu acordul părților (prin încheierea un act adițional), fără a derula o nouă procedură de atribuire în
acest sens. Pe de altă parte, în cazul în care modificarea avută în vedere implică prestații de altă natură decât
cele stabilite prin acordul-cadru (a se avea în vedere prevederile art. 65 lit. b) și c) din H.G. nr. 925/2006) sau
dacă respectiva modificare este considerată substanțială prin prisma considerentelor enunțate anterior, atunci
autoritatea contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire.
Speta 106. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului unui contract
de lucrări încheiat în baza Legii nr. 98/2016, ca urmare a creșterii salariului minim pe economie și, implicit,
a costului manoperei, având în vedere că, atât în documentația de atribuire cât și în respectivul contract
încheiat, există o clauză care prevede în mod expres că „prețul contractului este ferm în lei și nu se
ajustează”.
Raspuns:
Întrucât în speța de față ne referim la contract de lucrări încheiat după data intrării în vigoare a Legii nr.
98/2016, posibilitatea și condițiile ajustării prețului acestui contract ca urmare a unei modificări legislative vor fi
analizate prin prisma art. 28 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, coroborat cu dispozițiile alin. (2), (4), (6) și
(7) ale aceluiași articol. Astfel, posibilitatea de ajustare a prețului, în cazul în care au loc modificări legislative,
este permisă în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 28 alin.
(3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, însă doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza
cărora s-a fundamentat preţul contractului. Pe cale de consecință, în situația ajustării prețului ca urmare a unei
modificări legislative, autoritatea contractantă este exceptată de la obligația de a preciza, atât în documentația
de atribuire cât și în contractul de achiziție publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii
care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau
cotații ale burselor de mărfuri, simpla mențiune în documentația de atribuire şi în contractul de achiziție
publică/acordul-cadru a posibilității de modificare a contractului fiind suficientă. Având în vedere cele precizate
subliniem că, în cazul în care au loc modificări legislative, în baza și cu respectarea prevederilor art. 28 alin. (5)
din Anexa la H.G. nr. 395/2016, contractele pot fi modificate conform art. 221 alin (1) lit. a) din Legea nr.
98/2016. Având în vedere că, atât în documentația de atribuire cât și în respectivul contract încheiat, s-a
introdus o clauză care prevede în mod expres că „prețul contractului este ferm în lei și nu se ajustează”,
considerăm că, în speța de față, nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 28 alin. (5) din Anexa la
H.G. nr. 395/2016 pentru ajustarea prețului contractului, având în vedere că posibilitatea ajustării prețului nu a
fost precizată nici în documentația de atribuire și nici în contract.
Speta 100. Pe parcursul derulării unui acord-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de organizare
evenimente, S.C. X S.R.L., în calitate de promitent-prestator, a încheiat un contract subsecvent ca urmare a
reluării competiției. Având în vedere prevederile documentației de atribuire, ofertantul în discuție a inclus
în propunerea financiară servicii de transport cu un preț unitar de 100,00 lei, fără TVA, preț acceptat de
către autoritatea contractantă odată cu desemnarea noii oferte depuse de acesta ca fiind câștigătoare.
Ulterior, în executarea contractului subsecvent despre care se face vorbire, un participant a solicitat
decontarea cheltuielilor de transport în valoare de 75,82 lei, fără TVA, iar aceste cheltuieli au fost
decontate acestuia (participantului) potrivit legislației în vigoare și în conformitate cu documentația de
atribuire. Ca atare, autoritatea contractantă a impus contractantului (S.C. X S.R.L.) ca la facturare să solicite
suma decontată participantului și nu prețul prezentat în propunerea financiară – parte componentă a ofertei
desemnate câștigătoare, anexă la contractul subsecvent încheiat. Prin urmare, este solicitată consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante de a impune, pe parcursul derulării unui
contract subsecvent, ofertantului declarat câștigător să modifice prețurile unitare prezentate cu ocazia
reluării competiției. Pentru buna-regulă, precizăm că din informațiile transmise nu reiese în mod clar dacă
obligația contractantului consta în prestarea efectivă a serviciilor de transport sau dimpotrivă dacă
responsabilitatea acestuia era să deconteze valoarea cheltuielilor de transport avansate de participanți.
Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai
mulți operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției,
acordul-cadru trebuie să prevadă: a) elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a
respectivului acord; b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul-cadru, conform celor
precizate în cadrul anunțului de participare; c) elementele/condițiile care vor face obiectul reluării competiției
pentru atribuirea contractelor subsecvente. Precizăm că elementele care pot face obiectul reofertării se pot
referi la preț, termene de livrare/prestare/execuție, caracteristici tehnice, nivel calitativ și de performanță, în
măsura în care au fost prevăzute în fișa de date a achiziției (art. 110 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016). Așadar, cu
toate că prețurile unitare ofertante pot suferi modificări cu ocazia reluării competiției, acest lucru nu este
posibil ulterior încheierii contractului subsecvent (cu excepția cazului în care se realizează o ajustare a prețului
în condițiile legii, despre care nu se vorbește în cazul de față). Astfel, în cazul în care serviciile de transport au
fost incluse în propunerea tehnică depusă de ofertantul declarat câștigător, fiind prestate de către acesta sau de
un subcontractant al acestuia, atunci autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita modificarea prețurilor
unitare pe parcursul derulării contractului subsecvent. Pe de altă parte, în cazul în care autoritatea contractantă
a pus în sarcina contractantului obligația de a deconta cheltuielile de transport avansate de către participanți
(serviciile de transport nefiind prestate efectiv de către contractant sau un subcontractant al acestuia), acest
lucru fiind prevăzut în mod expres în documentația de atribuire, atunci autoritatea contractantă este
îndreptățită să solicite facturarea și să realizeze plata exclusiv a sumelor decontate de către contractant
participanților în baza documentelor justificative.
Speta 90. Este solicitată consiliere metodologică referitoare la clarificarea calculării procentului de 20% la
care se referă art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și cu privire la includerea/compensarea notelor
de renunțare în valoarea rezultată din aplicarea acestui procent.
Raspuns:
Valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiţionale încheiate ca urmare a aplicării
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în condiţiile art. 122 lit. i) din
ordonanţa de urgență precizată nu trebuie să depășească procentul de 20% din valoarea contractului încheiat
iniţial. Cu privire la calculul procentului de 20%, valoarea lucrărilor suplimentare se raportează la valoarea
contractului iniţial, neputând fi luate în considerare notele de renunţare, în sensul scăderii acestora din valoarea
estimată a lucrărilor suplimentare, formula de calcul corectă fiind: Note de comandă suplimentară (suplimentar
cantitativ) + Note de comandă suplimentară (articole neexistente în contractul iniţial, adiţionale) = maximum
20% din valoarea contractului iniţial (fără a se lua în calcul Notele de renunţare).” Astfel, procentul de 20%
raportat la valoarea contractactului inițial, prevăzut de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 se referă strict la
valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiţionale încheiate ca urmare a aplicării
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în condiţiile precizate de acest
articol. De asemenea, subliniem că legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează modul de realizare a
achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, iar nu modul în care urmează să
fie decontate sumele economisite din articolele/lucrările ce nu mai sunt necesare. Astfel, procentul de 20% la
care se referea art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 și din care nu pot fi scăzute notele de renunțare, se referă
strict la valoarea maximă a lucrărilor pe care autoritatea contractantă le poate atribui prin procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul articolul de lege mai sus precizat,
neinteresând, din punctul de vedere al legislației privind achizițiile publice, banii din care urmează să fie
decontate lucrările contractate în acest fel. Totodată, atragem atenția că art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006
nu prevede niciun prag valoric până la care pot fi achiziționate lucrări, bunuri sau servicii, ci se referă la situația
în care contractul de achiziție publică poate fi atribuit unui singur operator economic din motive tehnice,
artistice sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate.
Speta 84. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor legale în domeniul
achizițiilor publice în cazul modificării unui contract de servicii de supervizare lucrări, respectiv înlocuirea
liderului de echipă nominalizat de contractant pentru această poziție.
Raspuns:
În primul rând menționăm că din Fișa de date a achiziției reiese cerința minimă privind capacitatea profesională
a ofertanților pentru poziția „lider de echipă” și anume „Experiența profesională generală studii superioare,
Experiența profesională specifică – Participarea în cel puțin un proiect/contract la nivelul căruia să fi desfășurat
activități similare”. Din recomandarea emisă de o anumită autoritate contractantă reiese că domnul X a ocupat
poziția de Șef de proiect în cadrul contractului „Servicii de elaborare a proiectului tehnic și caiete de sarcini
precum și asistență tehnică din partea proiectantului pentru proiectul X, iar din recomandarea detaliată, emisă
ulterior, rezultă că serviciile de asistență tehnică nu au fost încă prestate deoarece contractul de lucrări aferent
nu a intrat încă în derulare. În această ordine de idei, vă aducem în atenție echivalența, din punct de vedere al
experienței experților, dintre serviciile de proiectare, serviciile de asistență tehnică din partea proiectantului,
serviciile de supervizare a contractului de lucrări și serviciile de supraveghere a lucrărilor (dirigenție de șantier),
având în vedere că din Fișa de date reiese că au fost solicitați și experți autorizați ca diriginți de șantier. Toate
serviciile mai sus menționate pot fi prestate de același tip de specialiști care dețin studii superioare în domeniul
construcții/instalații, cu excepția diriginților de șantier care dețin o autorizație specială. În consecință, se poate
considera că activitatea desfășurată în domeniul proiectării este asimilabilă celei de asistență tehnică, în măsura
în care documentația de atribuire nu a cuprins și alte cerințe din care să poată reieși altă concluzie.
Speta 82. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării a patru acorduri-cadru
(încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006), în sensul prelungirii perioadei de valabilitate a acestora, în vederea
epuizării cantității maxime estimate, având în vedere, totodată, și faptul că gradul de îndeplinire al
acordurilor cadru la data expirării valabilității acestora nu este de 100%.
Raspuns:
Având în vedere principiul ultraactivității legii civile vechi, precum și faptul că aceste acorduri-cadru au fost
încheiate înainte de data intrării în vigoare a noii legislații în domeniul achizițiilor publice, facem următoarele
precizări: Potrivit art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, acordul-cadru este înțelegerea scrisă intervenită între una
sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-
o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. În acest
context, menționăm că pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite
ca repere ce se bucură de un grad ridicat de flexibilitate, întrucât legislația în domeniul achizițiilor publice nu
interzice depășirea cantităților maxime, dar nici nu impune atingerea cantităților minime prevăzute inițial în
acordul-cadru pentru un contract subsecvent/întregul acord-cadru, cu respectarea prevederilor art. 65 lit. g) din
H.G. nr. 925/2006. Astfel, autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte subsecvente ori de câte ori
este necesar să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care fac obiectul acordului-cadru, respectând
condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia, conform art. 67 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006. Prin
urmare, având în vedere gradul ridicat de flexibilitate a cantităților minime și maxime ce pot fi achiziționate în
baza acordului-cadru, precum și faptul că legislația permite atribuirea unui contract subsecvent în interiorul
perioadei de valabilitate a acordului-cadru, al cărui termen de derulare depășește durata respectivului acord-
cadru, facem precizarea că, după cum reiese și din definiția acordului-cadru la care am făcut referire mai sus,
odată stabilită perioada de timp a acordului-cadru, această durată nu mai poate fi prelungită, deoarece o
asemenea modificare ar conduce la încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Având în vedere cele de mai sus, întrucât nu au fost achiziționate cantitățile maxime prevăzute în acordurile-
cadru în speță, pe durata de derulare a acestora, nu se justifică prelungirea respectivelor acorduri-cadru în acest
sens.
Speta 81. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la modalitatea de determinare a valorii estimate
și de stabilire a procedurii de achiziție publică aplicabile pentru lucrările rămase de executat, în vederea
finalizării unui obiectiv de investiție, fiind furnizate următoarele informații: a) Autoritatea contractantă a
demarat în anul 2015 procedura de „cerere de oferte” pentru atribuirea unui contract de lucrări. Fișa de
date a achiziției a conținut opțiunea achiziționării ulterioare de noi lucrări similare, în temeiul prevederilor
art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006. b) În anul 2016 s-a derulat procedura de „negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare”, în temeiul prevederilor legale sus-menționate. c) La momentul
actual, autoritatea contractantă intenționează continuarea lucrărilor pentru suma alocată în anul 2017
pentru această investiție.
Raspuns:
Având în vedere prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică încheiate
înainte de data intrării în vigoare a legii menționate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea
au fost încheiate, facem precizarea că legislația aplicabilă contractului în discuție (încheiat în anul 2015) este
O.U.G. nr. 34/2006 precum și actele normative emise în aplicarea acestei ordonanțe de urgență. Având în vedere
informațiile prezentate, în raport cu prevederile legale aplicabile, reies elemente ce pot fi considerate abateri
de la aplicarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice, după cum urmează: 1. În conformitate cu
prevederile art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 “Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când, ulterior atribuirii unui contract de
lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii,
care sunt similare lucrărilor ori serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se
respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări,
respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul
atribuit initial(…); (…) - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în
considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;” După cum se poate observa
din prevederea legală sus-menționată, lucrările ce pot fi încadrate în această situație trebuie să fie similare și
repetitive (multiplicarea aceleiași lucrări, de exemplu două sau mai multe clădiri identice executate după același
proiect tehnic, independente una față de alta și care pot avea sau nu amplasarea în aceeași locație). În urma
interogării SEAP reiese că procedura de atribuire a contractului denumit generic “inițial” are ca obiect
“Continuare lucrări de consolidare, extindere și reamenajare clădire”. Așadar, putem considera că rezervarea
dreptului de aplicare a negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în temeiul prevederilor
art. 122 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 era aplicabilă în măsura în care se justifică repetitivitatea lucrărilor,
respectiv lucrările de consolidare, extindere și reamenajare corp X al clădirii se pot considera similare și
repetitive. Considerăm necesar să vă menționăm că valoarea estimată a unei lucrări se calculează luând în
considerare toate cheltuielile pe care le va efectua autoritatea contractantă de la emiterea ordinului de începere
până la semnarea procesului-verbal la terminarea lucrărilor. Această valoare se înscrie în Programul anual al
achizițiilor publice al anului în care se demarează procedura de atribuire a unui contract de execuție lucrări
“noi” și care, în anul/anii următori, vor deveni lucrări „în continuare”, finanțate corespunzător acestei categorii.
2. Pe de altă parte, considerăm că există premisele încălcării prevederilor legale, în special cele ale art. 124 lit.
c) din O.U.G. nr. 34/2006, având în vedere că valoarea rezultată în urma cumulării sumelor aferente contractului
inițial (11.000.000 lei, fără TVA) și contractului incheiat în urma negocierii derulate în anul 2016 (5.000.000 lei,
fără TVA) și suma alocată pentru această investiție în anul 2017 (8.000.000 lei, fără TVA), depășește pragul de
5.000.000 euro, fără TVA, peste care autoritatea contractantă ar fi avut obligația să organizeze procedura de
licitație deschisă. Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat precizăm că, în vederea
stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se impune în primă fază
efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, realizarea de calcule și verificări
concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de specialitate pentru
identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor contractuale, cât și
a celor ramase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare. Astfel, în urma expertizei
tehnice realizate se poate stabili cu exactitate atât volumul, cât și valoarea lucrărilor care au ramas de executat,
iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se atribui cu respectarea
prevederilor legale în vigoare. Autoritatea contractantă va aplica în acest sens regulile de estimare prevăzute la
Cap. I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele de aplicare ale legii în
discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2 - a din H.G. nr. 395/2016. În ceea ce privește stabilirea procedurii de
atribuire aplicabile pentru atribuirea lucrărilor rămase de executat, apreciem că autoritatea contractantă va lua
în considerare atât valoarea contractelor atribuite în trecut, cât și valoarea estimată rezultată în urma realizării
expertizei de specialitate. Valoarea estimată astfel calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din
Legea nr. 98/2016. Referitor la întrebarea dumneavoastră cu privire la posibilitatea aplicării Instrucțiunii nr.
1/2016 precizăm următoarele: În ceea ce privește modificarea contractului în speță, autoritatea contractantă
poate avea în vedere prevederile Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2016, fiind necesar să stabilească dacă modificarea
vizată este, raportat la circumstanțele specifice ale contractului, substanțială sau nesubstanțială, o astfel de
delimitare fiind necesară pentru a stabili dacă există posibilitatea modificării contractului inițial în conformitate
cu art. 4 alin. (1) din instrucțiunea menționată, în cazul în care modificarea este nesubstanțială și se încadrează
în condițiile de la art. 4 alin. (2) din instrucțiunea amintită; în caz contrar, fiind necesară inițierea unei noi
proceduri de atribuire, conform art. 9 alin. (1) din același act normativ. De asemenea, autoritatea contractantă
va analiza dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP
nr. 1/2016. În aceeași ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr.
1/2016, modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială atunci
când nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 5 din instrucțiunea respectivă și este
îndeplinită cel puțin una dintre acestea, respectiv: a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi făcut parte
din procedura inițială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât a celor inițial selectați sau ar fi
permis atribuirea contractului altui ofertant; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în
favoarea contractantului; c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii
sau lucrări neacoperite inițial. Aceste criterii alternative vor fi analizate și, dacă rezultă că modificarea avută în
vedere: a) nu este substanțială contractul inițial se va modifica în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.
34/2006 și cu respectarea Instrucțiunii ANAP nr. 1/02.03.2016; b) este substanțială și conduce la obligația de a
derula o nouă procedură de atribuire, procedura ce se va derula conform noii legislații în domeniul achizițiilor
publice, respectiv Legea nr. 98/2016.
Speta 69. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului contractului de
lucrări încheiat în octombrie 2014 în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 ca urmare a majorării salariului de bază
minim brut pe țară garantat în plată, în condițiile în care posiblitatea ajustării prețului nu a fost precizată în
documentația de atribuire și nici în contractul de lucrări încheiat.
Raspuns:
publică/acordurilor-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi (n.n. 26.05.2016) acestea
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Din datele prezentate în adresa
dumneavoastră sus-menționată rezultă că, în cazul de față, este vorba de un contract de lucrări încheiat în
octombrie 2014, astfel că derularea și eventuala modificare a acestuia se vor face în baza O.U.G. nr. 34/2006.
Prin urmare, legislația în domeniul achizițiilor publice – aplicabilă contractului de achiziție publică de lucrări în
speță - prevede posibilitatea ajustării prețului pe parcursul derulării contractului, în sensul creșterii/diminuării
acestuia, în condițiile prevăzute de art. 97 din H.G. nr. 925/2006. Potrivit art. 97 alin. (2) lit. a) și lit. b) din H.G.
nr. 925/2006, pe parcursul îndeplinirii contractului prețul poate fi ajustat atunci: a) când au avut loc modificări
legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care
au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului sau b) când pe piață au
apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente
constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a
fundamentat prețul contractului. Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a
prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie
încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze
determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de
achiziție publică, astfel cum prevede art. 97 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006. De asemenea, în conformitate cu
prevederile art. 97 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, în cazul în care, în documentația de atribuire și în
contract nu s-au prevăzut posibilitatea și modul de ajustare a prețului, ajustarea este permisă atunci când survin
circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele prevăzute la art. 97 alin. (2) lit.
a) și lit. b) din același act normativ. În ceea ce privește speța în discuție, așa cum ne menționați în adresa
dumneavoastră, la încheierea contractului nu s-a prevăzut posibilitatea de ajustare a prețului contractului, iar
totodată, din interogarea S.E.A.P., reiese că în fișa de date a procedurii de atribuire în cauză la secțiunea II.4.1.
– Ajustarea prețului contractului s-a prevăzut „Nu”, iar în modelul de contract atașat s-au prevăzut prin clauze
specifice în acest sens, la pct. 16. Ajustarea prețului contractului, următoarele: „16.1. - Pentru lucrările
executate, plățile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la
contract. 16.2. - Prețul contractului nu se actualizează și nu se revizuiește.” Față de prevederile legale anterior
citate și prin raportate la speța prezentată, precizăm că, deși independentă de voința părților, modificarea
legislativă privind majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu poate constitui o
circumstanță imprevizibilă în sensul art. 97 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, având în vedere că aceasta se
încadrează la modificările legislative prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. a) din același act normativ. Prin urmare,
întrucât ajustarea prețului contractului de lucrări nu a fost prevăzută nici în documentația de atribuire și nici în
clauzele contractului de lucrări încheiat, considerăm că nu există premisele ca valoarea acestui contract să poată
fi ajustată. În ceea ce privește punctul 4 al adresei în speță, prin care, în susținerea posibilității de ajustare a
prețului contractului ca urmare a majorării salariului minim brut pe țară, se invocă argumentul potrivit căruia în
cadrul altor contracte au fost încheiate acte adiționale de modificare a prețului ca urmare a modificărilor
legislative privind modificarea cotei de TVA, subliniem următoarele: Potrivit art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr.
34/2006 „Autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea contractului de achiziție publică pe baza
calculării și însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea
adăugată (TVA), luând în considerare orice forme de opțiuni și, în măsura în care acestea pot fi anticipate la
momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului.” Totodată, potrivit art. 82
alin. (5) din H.G. nr. 925/2006, „Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea
prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără TVA.” Prin urmare,
potrivit legislației în domeniul achizițiilor publice, atât estimarea valorii unei achiziții publice, cât și compararea
prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților, se realizează luând în considerare valori/sume
fără TVA. Astfel, precizăm că modificarea prețului unui contract motivată de majorarea/diminuarea cotei de
TVA, nu se realizează prin invocarea prevederilor art. 97 din H.G. nr. 925/2006, având în vedere că articolul
anterior menționat vizează cazuri de ajustare a preţului contractului fără TVA, modificarea acestei taxe nefiind
reglementată de legislaţia în materia achiziţiilor publice.
Speta 68. AC a lansat în 25.05.2016 o procedura pentru atribuirea serviciilor de verificare şi evaluare a
cererilor de finanţare pentru Autoritatea de Management (AM), criteriul de atribuire fiind „preţul cel mai
scăzut”. Procedura s-a finalizat prin încheierea unui acord-cadru (A-C) cu 4 operatori economici (OE). În fişa
de date, AC a solicitat, în scopul verificării capacităţii tehnice şi profesionale a ofertanţilor, „informaţii
referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea persoanelor responsabile pentru îndeplinirea
contractuluii”. Ca urmare a finalizării reofertării pentru încheierea unui contract subsecvent, prestatorul
câștigător se obligă să asigure serviciile în cauză prin punerea la dispoziţie a unui număr de 13 experţi
pentru care a prezentat declaraţii de disponibilitate pentru întreaga perioadă a A-C. Caietul de sarcini,
anexa la A-C, prevede expres şi limitativ cazurile în care este posibilă înlocuirea experţilor pe parcursul
derulării A-C (incapacitate de muncă, încetarea colaborării, activitate neconformă) precum şi următoarea
prevedere „în alte situaţii decât cele expuse mai sus, operatorul nu va face niciun fel de schimbări în echipa
de experţi agreată de AM fără aprobarea prealabilă, în scris a acesteia”. Ulterior semnării contractului
subsecvent, prestatorul a informat AM faptul că 7 experţi din cei 13 nominalizaţi în cadrul ofertei tehnice nu
sunt disponibili pe perioada de implementare a contractului. Având în vedere prevederile A-C, ale art. 162
din HG 395/2016 precum şi faptul că OE a nominalizat experţii evaluatori în oferta tehnică, se solicită un
punct de vedere cu privire la posibilitatea: - acceptării înlocuirii experţilor propuşi, cu alţi experţi care
îndeplinesc în totalitate cerinţele de calificare, în condițiile în care numărul experţilor care nu sunt
disponibili reprezintă mai mult de jumătate din echipa propusă pentru derularea contractului; - rezilierii
contractului subsecvent având în vedere prevederile din A-C.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, legislația aplicabilă procedurii de
atribuire este legislaţia în vigoare de la data iniţierii acesteia, respectiv O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de
aplicare/interpretare aferente. Potrivit regulilor de elaborare a documentaţiei de atribuire, astfel cum au fost
reglementate la art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în
documentaţia de atribuire orice „cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului
o informare completă, corectă şi explicită privind modul de aplicare a procedurii de atribuire”, iar potrivit art.
170 din O.U.G. nr. 34/2006 operatorii economici participanţi la procedura de atribuire au obligativitatea
elaborării ofertei în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire. În ceea ce priveşte încheierea
acordului-cadru şi atribuirea contractelor subsecvente, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 236 alin.
(3) din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege se aplică contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru încheiate
după data intrării sale în vigoare.”, ca urmare, legislația aplicabilă acordului-cadru şi contractelor subsecvente
atribuite pe perioada de execuţie a acestuia este Legea nr. 98/2016 şi normele de aplicare aprobate prin H.G. nr.
395/2016. În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, acordul-cadru
prevede pentru contractele subsecvente care sunt atribuite în execuţia acestuia „elementele/condiţiile
considerate esenţiale” precum obligaţiile pe care operatorul economic şi le-a asumat prin propunerea tehnică
prezentată în cursul procedurii de atribuire, elemente care rămân neschimbabile atât în procesul de reofertare
cât şi pe întreaga durată a acordului-cadru. De asemenea, conform art. 147 alin. (1) din acelaşi act normativ,
oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, dar şi caietul de sarcini constituie anexe, parte
integrantă a acordului-cadru. Astfel, experţii propuşi pentru prestarea serviciilor, care au făcut obiectul evaluării
atât la verificarea capacităţii tehnice şi profesionale a ofertantului cât şi la evaluarea propunerii tehnice şi au
depus declaraţii de disponibilitate pe întreaga durată a acordului-cadru, se consideră că reprezintă elemente
esenţiale ale acordului-cadru. În ceea ce priveşte contractul subsecvent, conform art. 116 din Legea nr. 98/2016,
clauzele unui contract atribuit în executarea unui acord-cadru „nu pot să aducă modificări substanţiale
termenilor şi condiţiilor stabilite iniţial prin acordul-cadru”. Referitor la modificarea condiţiilor contractuale,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, modificarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru fără
organizarea unei alte proceduri de atribuire se poate realiza numai în situaţiile şi cu respectarea condiţiilor
prevăzute la art. 221 din lege, orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul
perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la acest articol putând fi realizată
doar prin organizarea unei noi proceduri de atribuire. Ca excepţie, în conformitate cu prevederile art. 162 alin.
(1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea
contractului se realizează numai cu acceptul autorităţii contractante şi nu reprezintă o modificare substanţială,
aşa cum este aceasta definită la art. 221 alin. (7) din lege, decât în situaţia în care noul personal de specialitate
nominalizat pentru îndeplinirea contractului „nu îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare/selecţie prevăzute
în cadrul documentaţiei de atribuire”. În vederea operării unei modificări contractuale, conform art. 2 alin. (5)
lit. e) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor este sprijinit de
celelalte compartimente ale autorităţii contractante prin „informarea justificată cu privire la eventualele
modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse”. Având în vedere că înlocuirea experţilor nominalizaţi în cadrul ofertei prestatorului poate
fi realizată, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, parte integrantă a acordului-cadru, în condiţiile
limitativ prevăzute de acesta şi în alte situaţii numai cu aprobarea prealabilă a AM, iar potrivit prevederilor
legale sus-menţionate modificarea se realizează numai cu acceptul autorităţii contractante suntem de opinie că
numai autoritatea contractantă este în măsură să dispună cu privire la înlocuirea experţilor în măsura în care AM
a aprobat această modificare. La justificarea modificării se va avea în vedere că prevederile caietului de sarcini
au fost aduse la cunoştinţă tuturor potenţialilor ofertanţi la procedura de atribuire iar ofertanţii, inclusiv
promitenţi-prestatori, au depus oferta în conformitate cu aceste prevederi. Ca urmare, considerăm că AM poate
aproba înlocuirea experţilor propuşi numai în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de caietul de sarcini, prin
acceptarea înlocuirii acestora în orice alte condiţii aducându-se atingere principiilor care au stat la baza atribuirii
acordului-cadru prevăzute la art. 2 alin (2) din O.U.G. nr. 34/2006. În situaţia în care promitentul-prestator nu
are capacitatea de a îndeplini obligaţiile asumate prin încheierea contractului subsecvent şi solicită înlocuirea
experţilor pentru motive care nu sunt de natură obiectivă, precum cele menţionate în caietul de sarcini,
considerăm că sunt încălcate atât prevederile contractului subsecvent cât şi prevederile acordului-cadru,
autoritatea contractantă având dreptul să dispună măsurile prevăzute de acestea pentru încălcarea obligaţiilor
contractuale. De asemenea, reamintim obligaţia autorităţii contractante de a emite documentul constatator
privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale în condiţiile art. 166 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016. Faţă de considerentele prezentate şi prevederile legale sus-menţionate apreciem că numai autoritatea
contractantă este în măsură să decidă cu privire la modificarea prevederilor acordului-cadru în sensul înlocuirii
experţilor propuşi pentru prestarea serviciilor de verificare şi evaluare a cererilor de finanţare sau asupra
rezilierii contractului subsecvent, după caz, în funcție de prevederile acordului-cadru şi contractului subsecvent
atribuit în executarea acestuia.
Speta 66. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea legală a unei entități contractante în baza Legii
nr. 99/2016 de a modifica formula de ajustare a prețului contractului de furnizare motorină, contract aflat
în derulare, întrucât aplicarea acestei formule de ajustare are drept consecință pentru furnizorul de
combustibil vânzarea produselor la un preț inferior celui de cumpărare. Posibilitatea de ajustare a prețului
contractului de furnizare motorină, prin aplicarea formulei de modificare a prețului, a fost prevăzută atât în
documentația de atribuire, cât și în contractul de furnizare în cauză.
Raspuns:
Modificarea contractului sectorial/acordului-cadru este reglementată în cuprinsul Secțiunii a 2-a din Capitolul VI
(Executarea contractului sectorial) al Legii nr. 99/2016, drept pentru care, contractele sectoriale și acordurile-
cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, doar în situațiile prevăzute de prezenta
secțiune, în conformitate cu dispozițiile art. 235 din legea menționată. Astfel, în situația în care pe parcursul
derulării unui contract de achiziție sectorială apare necesitatea modificării condițiilor/clauzelor inițiale ale
contractului, entitatea contractantă va modifica contractul doar în situațiile stipulate la art. 236-243 din Legea
nr. 99/2016. Conform prevederilor art. 236, coroborate cu cele ale alin. (2) ale art. 240 din Legea nr. 99/2016,
contractele sectoriale și acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire,
atunci când modificările, indiferent dacă sunt sau nu evaluabile în bani și indiferent de valoarea acestora, au fost
prevăzute în documentele achiziției inițiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise și fără echivoc, care
pot include clauze de revizuire a prețului sau orice alte opțiuni. Clauzele contractuale de revizuire trebuie să
precizeze obiectul, limitele și natura posibilelor modificări/opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge
la ele. Ele nu trebuie să prevadă modificări/opțiuni care ar schimba caracterul general (substanțial) al
contractului sectorial sau al acordului-cadru. Astfel, entitatea contractantă va stabili, înainte de aprobarea și
implementarea vreunei modificări, dacă modificarea avută în vedere este, raportat la circumstanțele specifice
ale contractului, substanțială sau nesubstanțială, după caz. Conform prevederilor art. 240 alin. (3) din Legea nr.
99/2016, o modificare a unui contract sectorial sau a unui acord-cadru pe perioada de valabilitate este
considerată substanțială atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: a) modificarea
introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor
candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și
alți participanți la procedura de atribuire; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului sectorial
sau al acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul
sectorial/acordul-cadru inițial; c) modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului
sectorial/acordului-cadru; d) un nou contractant înlocuiește contractantul inițial, în alte cazuri decât cele
prevăzute la alin. (1) al art. 240 din actul normativ anterior menționat. Față de cele sus-prezentate, raportat la
speța în discuție, apreciem că modificarea formulei de ajustare a prețului este de natură a schimba caracterul
general (substanțial) al contractului sectorial în cauză, întrucât această modificare nu a fost clar anticipată în
documentația de atribuire sau în prevederile contractuale prin „clauze de revizuire”, astfel încât să fie cunoscute
de către toți ofertanții și să se evite orice modificare discreționară pe durata execuției contractului care ar putea
afecta condițiile competiției inițiale. În această situație, entității contractante îi sunt aplicabile prevederile art.
243 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 potrivit căreia „orice modificare a unui contract sectorial ori acord-cadru în
cursul perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile și condițiile prevăzute la art. 235 - 241 se realizează
prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi”.
Speta 59. Autoritatea contractantă are în derulare un contract de achiziție publică de execuție lucrări
(licitație începută și derulată în baza O.U.G. nr. 34/2006, contract semnat în baza Legii nr. 98/2016). Pe
parcursul derulării contractului, contractantul solicită introducerea unui nou subcontractant pentru o serie
de activități din cadrul proiectului. Prin fișa de date a fost permisă subcontractarea în cazul în care
ofertanții doreau să subcontracteze. Introducerea noului subcontractant a fost acceptată de autoritatea
contractantă, ca urmare a faptului că, contractantul a considerat ca fiind strict necesară pentru aducerea la
îndeplinire a contractului în termenii contractuali. Contractantul a pus la dispoziția autorității contractante
contractul de subcontractare precum și celelalte documente prevăzute de lege, prețul contractului de
subcontractare fiind acelați cu prețul ofertat de către contractant pentru activitățiile subcontractate, prin
urmare nu se modifică prețul contractului fiind respectate în același timp și cheltuielile pe categorii de
lucrări. În acest context se solicită consiliere metodologică vizavi de corectitudinea deciziei de introducere a
unui nou subcontractant în timpul derulării contractului, precum și cu privire la decontarea situațiilor de
lucrări (prețul transportului ce va fi cuprins în situațiile de lucrări) ținând cont de faptul că subcontractantul
este la o distanță mai mică decât contractantul.
Raspuns:
Părţile unui contract de achiziţie publică sunt autoritatea contractantă şi contractantul, respectiv ofertantul a
cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, ele fiind persoanele fizice sau juridice care încheie, direct sau
prin reprezentare, contractul (conform art. 143 din H.G. nr. 395/2016). După cum cunoașteți, „subcontractant”
poate fi orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau
furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinește activități care fac parte
din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea
tuturor etapelor necesare în acest scop (art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016). În conformitate cu
prevederile art. 151 din H.G. nr. 395/2016 „Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în
perioada de implementare a contractului poate interveni în următoarele situaţii: a) înlocuirea subcontractanţilor
nominalizaţi în ofertă şi ale căror activităţi au fost indicate în ofertă ca fiind realizate de subcontractanţi; b)
declararea unor noi subcontractanţi ulterior semnării contractului de achiziţie publică în condiţiile în care
lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica iniţial opţiunea
subcontractării acestora; c) renunţarea/retragerea subcontractanţilor din contractul de achiziţie publică.” Din
descrierea situației de fapt, reiese că în speța prezentă este vorba de situația reglementată de prevederile art.
151 lit. b) din H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, precizăm că înlocuirea/implicarea subcontractanților de către
contractant în perioada de implementare a contractului se realizează cu acordul autorității contractante
(conform art. 156 din H.G. nr. 395/2016). În acest sens, subcontractanţii au obligaţia de a prezenta cu cel puţin
15 zile înainte de momentul începerii executării lucrărilor/prestării serviciilor de către aceștia, o declaraţie pe
propria răspundere prin care îşi asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a propunerii tehnice
depuse de către contractant la ofertă, aferentă activităţii supuse subcontractării (conform art. 153, art. 154 din
H.G. nr. 395/2016). De asemenea potrivit art. 155 din H.G. nr. 395/2016, noii subcontractanți au obligația de a
transmite certificatele şi alte documente necesare pentru verificarea inexistenţei unor situaţii de excludere şi a
resurselor/capabilităţilor corespunzătoare părţilor de implicare în contractul de achiziţie publică. Prin urmare, în
situaţia în care pe parcursul derulării contractului de achiziție publică, contractantul doreşte să aducă un nou
subcontractant în vederea îndeplinirii unei părţi a contractului încheiat, menționăm că autoritatea contractantă
poate accepta acest subcontractant, în măsura în care nominalizarea acestuia nu reprezintă o modificare
substanțială a contractului de achiziție publică în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016, prin îndeplinirea
cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 160 din H.G. nr. 395/2016: - introducerea unui nou subcontractant nu
are impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare/selecție sau în privința aplicării criteriului de atribuire
raportat la momentul evaluării ofertelor, - introducerea unui nou subcontractant nu modifică prețul contractului
dintre autoritatea contractantă și contractant, - introducerea unui nou subcontractant este strict necesară
pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică, - prin introducerea unui nou subcontractant nu este
schimbat caracterul general al obiectului contractului de achiziție publică, fapt ce presupune ca scopul
contractului, precum și indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân
nemodificați. Totodată, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 218 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are obligația de a solicita, la încheierea contractului de achiziție publică sau atunci
când se introduc noi subcontractanți, prezentarea contractelor încheiate între contractant și
subcontractant/subcontractanți nominalizați în ofertă sau declarați ulterior, astfel încât activitățile ce revin
acestora, sumele aferente prestațiilor precum și numele, datele de contact, reprezentanţii legali ai noilor
subcontractanţi, să fie cuprinse în contractul de achiziție publică. Rațiunea pentru care sunt solicitate
contractele încheiate între contractant și subcontractant/subcontractanți (nominalizați în ofertă sau declarați
ulterior) rezidă în faptul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a verifica dacă respectivele contractele
sunt în concordanță cu oferta depusă. Din interpretarea prevederilor art. 218 alin. (5) din Legea nr. 98/2016,
reiese faptul că dispozițiile contractului de subcontractare nu trebuie să contravină ofertei depuse sau
prevederilor contractului de achiziție publică încheiat între autoritatea contractantă și ofertantul declarat
câștigător, în ceea ce privește obligațiile asumate de acesta din urmă. Astfel, concordanța dintre oferta
operatorului economic și contractul de subcontractare nu înseamnă ca prețul din propunerea financiară a
operatorului economic să fie identic cu prețul agreat de acesta cu subcontractantul nominalizat în ofertă sau
declarat ulterior, ci presupune ca obligațiile asumate de subcontractant în legătură cu parte/părțile din
contractul de achiziție publică ce urmează a fi îndeplinite de acesta să corespundă celor specificate în oferta
depusă, respectiv celor prevăzute în contractul de achiziție publică. Privitor la decontarea situațiilor de lucrări,
în opinia noastră autoritatea contractantă este obligată să plătească contractantului valoarea prevăzută în
contractul de achiziție publică, indiferent de valoarea aferentă activităților subcontractate de acesta.
Speta 54. Consiliere metodologica privind obligatia autoritatii contractante de a solicita executantului la
decontarea echipamentelor, facturile de procurare de la furnizorul acestora, în cadrul unui contract încheiat
în baza O.U.G. nr. 34/2006, precum și cu privire la obligația comisiei de evaluare de a solicita justificarea
prețurilor ofertate (facturi, proforme, oferte, etc) în cazul în care prețul ofertei nu este neobișnuit de
scăzut și se încadrează în valoare estimată a contractului.
Raspuns:
În primul rând, este necesar să precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice la care ne raportăm în
prezenta speță, respectiv O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, reglementa aspectele legate de procesul de
achiziție publică până la finalizarea acestuia, încheierea contractului reprezentând ultima etapă a unei proceduri
de achiziție publică, în cadrul acestei legislații neexistând prevederi referitoare la modul de derulare a
contractelor de achiziție publică, excepție făcând dispozițiile art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) și art. 97 din H.G.
nr. 925/2006. Astfel, aspectele ce privesc modalitatea de facturare a materialelor folosite în execuția lucrărilor,
nu fac obiectul reglementărilor legale cuprinse în materia achizițiilor publice și prin urmare instituția noastră nu
deține competențe în a se pronunța cu privire la acest subiect. Pe de altă parte, referitor la modul de formare a
prețurilor, operatorii economici sunt liberi să își stabilească prețul din propunerea financiară pentru fiecare
procedură de atribuire la care depun ofertă, fiecare propunere financiară reprezentând răspunsul ofertantului în
cauză atât la condițiile existente pe piață la momentul depunerii ofertei, cât și la condițiile specifice procedurii
în speță. Comisia de evaluare, în urma analizării ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de achiziție publică,
are obligația de a solicita unui ofertant justificarea prețului ofertat, prin prezentarea de facturi de la producători
și/sau furnizori sau de alte documente specifice în scopul demonstrării prețurilor materialelor, echipamentelor
tehnologice, inclusiv a dotărilor, numai în situația în care prețul prezentat de acesta este aparent neobișnuit de
scăzut, respectiv se încadrează în situațiile prevăzute la art. 361 din H.G. nr. 925/2006, așa cum rezultă din
dispozițiile alin. (2) al acestui articol. Pe cale de consecință, considerăm că executarea unui contract de achiziție
publică se realizează în baza ofertei declarate câștigătoare, respectiv conform propunerii tehnice și financiare
depuse de ofertantul declarat câștigător și devenit contractant.
Speta 51. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii unui act adițional prin care să se
modifice prețul unitar ofertat de la 60 lei/imobil la 50,42 lei/imobil ca urmare a schimbării status-ului
înregistrării în scopuri de TVA a contractantului, din neplătitor în plătitor de TVA, în cadrul unui contract
încheiat ca urmare a derulării unei achiziții directe prin intermediul SEAP.
Raspuns:
Potrivit legislației în vigoare, atât estimarea valorii unei achiziții publice, cât și compararea prețurilor prevăzute
în propunerile financiare ale ofertanților, se realizează luând în considerare valori / sume fără T.V.A. Astfel, în
conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care transpun dispozițiile art. 5 alin. (1) din
Directiva 2014/24/UE, „Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere
valoarea totală de plată, fără T.V.A, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale
forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției”. Totodată,
potrivit art. 41 din H.G. nr. 395/2016, „Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea
prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără T.V.A.” Pe cale de
consecință, în orice situație, evaluarea ofertelor financiare se face fără a se ține cont de calitatea de
plătitor/neplătitor de T.V.A. a ofertantului. În situația în care, în urma acestei evaluări, oferta unui operator
economic plătitor de T.V.A. este desemnată câștigătoare în defavoarea ofertei unui operator economic neplătitor
de T.V.A., considerăm că principiul eficienței utilizării fondurilor publice nu este încălcat, deoarece taxa pe
valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, care se face venit la bugetul de stat. Având în vedere că
achiziția directă în urma căreia s-a încheiat contractul în discuție s-a derulat și finalizat în S.E.A.P. prin
transmiterea unei oferte ferme de către operatorul economic și acceptarea respectivei oferte de către
autoritatea contractantă și ținând cont de prevederile art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, facem precizarea
că angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe (contract de achiziție
publică, factură, etc) trebuie să conțină același preț care se regăsește în cadrul ofertei acceptate. În ceea ce
privește posibilitatea încheierii unui act adițional la un contract încheiat ca urmare a aplicării unei achiziții
directe, menționăm că derularea acestuia se va realiza conform clauzelor prevăzute în contract, prin stabilirea
unor termeni și condiții clare și precise care trebuie respectate de către părțile semnatare ale contractului în
cauză, legislația aplicabilă în acest caz fiind cea prevăzută de dreptul comun. Prin urmare, având în vedere că,
astfel cum am precizat anterior, valoarea estimată a achiziției, ofertele depuse, evaluarea ofertelor, precum și
încheierea contractului s-au realizat prin raportare la prețul fără TVA, apreciem că nu se justifică încheierea unui
act adițional prin care să se modifice prețul unitar ofertat de la 60 lei/imobil la 50,42 lei/imobil ca urmare a
schimbării status-ului înregistrării în scopuri de TVA a contractantului, din neplătitor în plătitor de TVA.
Speta 49. Comuna X a inițiat în martie 2015 procedura de cerere de oferte în vederea atribuirii contractului
de lucrări pentru modernizarea unui drum comunal, acest contract fiind semnat în octombrie 2015, cu
operatorul Y declarat câștigător. Conform fișei de date a achiziției, la secțiunea II.4.1. nu este prevăzută
posibilitatea de ajustare a prețului contractului, iar Contractul de lucrări conține următoarele clauze: „Art.
19.2. - Prețul contractului este ferm”; „Art. 21.1. – Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii
contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act adițional numai în cazul apariției unor
circumstanțe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora și care nu au putut fi prevăzute la
data încheierii contractului”. Societatea câștigătoare a solicitat autorității contractante încheierea unui act
adițional având ca obiect „actualizarea ofertei de la ora de manoperă de 7 lei/oră la 8,735 lei/oră”,
motivând creșterile salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, survenite în această perioadă în
baza modificărilor legislative din acest domeniu (H.G. nr. 1/2017), actualizare ce ar determina o majorare a
prețului contractului. În acest context, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea ajustării
prețului contractului.
Raspuns:
publică/acordurilor-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi (n.n. 26.05.2016) acestea
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Prin urmare, având în vedere că
semnarea contractului de lucrări în speță a avut loc în luna octombrie 2015, înainte de intrarea în vigoare a
noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice, precizăm că legislația care guvernează acest contract
este O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (2) lit. a) și alin. (3) din
H.G. nr. 925/2006 „(2) Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în următoarele situații: a) au
avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte
administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror
efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului; […] „(3)
Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în
documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
[…] Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor
referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică.” Față de prevederile legale
anterior citate raportate la situația prezentată, având în vedere că, deși independentă de voința părților,
modificarea legislativă privind majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se încadrează la
modificările legislative prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, ajustarea prețului în această
situație este permisă doar dacă această posibilitate a fost precizată atât în documentația de atribuire, cât și în
contractul care a fost încheiat, prin clauze speciale în acest sens, avându-se în vedere și prevederile art. 97 alin.
(5) din H.G. nr. 925/2006. Prin urmare, întrucât ajustarea prețului contractului de lucrări nu a fost prevăzută în
documentația de atribuire și nici în clauzele contractului, apreciem că nu există premisele ca valoarea acestui
contract să poată fi ajustată.
Speta 36. Autoritate contractantă, a încheiat în cursul anului 2015 un contract-cadru având ca obiect
prestarea serviciilor de asistență și reprezentare juridică pentru a susține apărarea intereselor României
într-un litigiu arbitral internațional. În prezent, prestatorul solicită decontarea costurilor generate de
deplasarea și cazarea unor persoane ce pot avea în viitor calitatea de martori în dosarul arbitral, în temeiul
punctului 2 lit. b) din anexa la contractul-cadru de reprezentare sau prin încheierea unui act adițional.
Conform prevederilor contractului-cadru de reprezentare prestatorul se angajează și este deplin responsabil
să selecteze, după o cercetare temeinică, și să propună spre aprobare achizitorului, în baza unei justificări
motivate, martori experți și alți prestatori de servicii, a căror necesitate rezultă din desfășurarea
procedurilor arbitrale. Costul astfel generat va fi suportat de prestator și decontat ulterior de achizitor pe
bază de documente justificative. Din aceste motive, se solicită consiliere metodologică cu privire la impactul
pe care l-ar putea avea decontarea respectivelor cheltuieli asupra criteriilor de calificare și selecție sau
asupra criteriului de atribuire, respectiv dacă propunerea prestatorului poate fi considerată o modificare
substanțială a contractului de achiziție publică în înțelesul Instrucțiunii Președintelui ANAP nr.
1/02.03.2016.
Raspuns:
Menționăm că actele normative incidente au fost stabilite au fost stabilite în funcție de data semnării
contractului de servicii, respectiv 09.10.2015. Serviciile de asistență și reprezentare juridică au fost achiziționate
în cursul anului 2015, ceea ce presupune că acestea s-au încadrat în categoria 21 „Servicii juridice” din Anexa 2B
la O.U.G. nr. 34/2006. Prin urmare, la momentul realizării achiziției obligația autorității contractante de a aplica
dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 se impunea numai în cazul în care valoarea estimată a achiziției era mai mare sau
egală cu cea prevăzută la art. 57 alin. (2) din același act normativ și se limita la: - publicarea unui anunț de
atribuire, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006; - elaborarea unui caiet de sarcini în
conformitate cu prevederile art. 35-38 din același act normativ; - aplicarea pe tot parcursul procedurii proprii de
achiziție publică a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. În concluzie, întrucât achiziția
serviciilor de asistență și reprezentare juridică în discuție a fost realizată în conformitate cu procedura internă a
autorităţii contractante, propunerea prestatorului se analizează prin raportare la prevederile contractuale și la
dispozițiile respectivei proceduri interne.
Speta 35. Consiliere metodologică referitoare la actul normativ care este aplicabil unei modificări ce se
dorește a se aduce unui contract sectorial încheiat sub imperiul Legii nr. 99/2016, deși procedura de
atribuire a respectivului contract s-a derulat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006.
Raspuns:
Potrivit art. 253 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, „Prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire inițiate după
data intrării sale în vigoare”. În același timp, alin. (3) al aceluiași articol de lege prevede că „Prezenta lege se
aplică contractelor sectoriale/acordurilor-cadru încheiate după data intrării sale în vigoare”. Prin urmare, este
necesar să subliniem că prevederile art. 253 din Legea nr. 99/2016 sunt cât se poate de clare, cele două alineate
citate tratând situații în mod evident diferite - primul alineat se referă la procedura de atribuire inițiată, dar
nefinalizată, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006 și care urmează a se finaliza în baza aceleiași ordonanțe
de urgență. Alineatul al treilea se referă la actul normativ ce urmează a se aplica contractului astfel atribuit,
legea nouă (în speță Legea nr. 99/2016) prevăzând în mod expres că se va aplica acelor contracte semnate după
intrarea sa în vigoare. Prin urmare, în situația în care pe parcursul derulării unui contract de achiziție sectorială
apare necesitatea modificării condițiilor/clauzelor inițiale ale contractului, entitatea contractantă va modifica
contractul doar în situațiile stipulate la art. 236-243 din Legea nr. 99/2016, astfel cum sunt acestea explicitate în
cadrul Instrucțiunii A.N.A.P. cu nr. 3/2017.
Speta 34. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului unui contract de achiziție
publică de lucrări încheiat în anul 2010, în condițiile în care: - prețul contractului a fost exprimat atât în lei,
cât și în euro; - în cursul anului 2012 lucrările au fost întrerupte din lipsa surselor finanțare, până în acel
moment fiind executate aproximativ 10% din lucrări; - contractantul a fost înștiințat de către autoritatea
contractantă în legătură cu posibilitatea reluării lucrărilor începând cu anul 2018, în eventualitatea în care
respectivele lucrări vor fi finanțate în cadrul unui program naţional; - autoritatea contractantă nu consimte
la luarea în considerare a creșterii valorii prețurilor materialelor şi nici la aplicarea salariului minim
actualizat care a crescut cu peste 80% față de anul 2010; - prin aplicarea formulei de ajustare prevăzută în
contractul de achiziție publică rezultă o scădere a valorii acestuia la 93% din valoarea ofertată în anul 2010.
Raspuns:
Menționăm că actele normative incidente au fost stabilite în funcție de data semnării contractului de lucrări,
respectiv 15.11.2010. Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică, prețul poate fi ajustat, în
conformitate cu dispozițiile art. 97 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, în următoarele situații: a) au avut loc
modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte
administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror
efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului; b) pe
piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru
elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a
fundamentat prețul contractului. Astfel, în cazul prezentat, în timpul scurs de la suspendarea execuției lucrărilor
până în prezent, au avut loc modificări legislative al căror efect se reflectă în creșterea costurilor pe baza cărora
s-a fundamentat prețul contractului (în speță creșterea salariului minim pe economie) și, totodată, pe piață s-a
înregistrat o creștere a prețului materialelor incluse în ofertă. De asemenea, se impune să aducem în discuție
prevederile art. 97 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, din care se pot extrage următoarele aspecte esențiale în
legătură cu ajustarea prețului unui contract de achiziție publică: - în vederea asigurării transparenței,
posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul
care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens; - în cazul prevăzut la art. 97 alin. (2) lit. b) din
H.G. nr. 925/2006, documentația de atribuire și contractul semnat de părți trebuie să prevadă modul concret de
ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum
ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri; - lipsa, modificarea sau completarea
informații/clauzelor cu privire la ajustarea prețului determină inaplicabilitatea prevederilor art. 97 alin. (2) din
H.G. nr. 925/2006. Astfel, în ipoteza în care posibilitatea de ajustare a prețului a fost menționată atât în
contractul încheiat cât și în documentația de atribuire atunci ajustarea prețului contractului se poate realiza în
conformitate cu formula de ajustare prevăzută în documentele amintite anterior. Precizăm că, în conformitate
cu prevederile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, documentația de atribuire cuprinde fișa de date, caietul
de sarcini sau documentația descriptivă, după caz, precum și informații referitoare la clauzele contractuale
obligatorii. Pe de altă parte, în situația în care posibilitatea de ajustare a prețului a fost prevăzută exclusiv în
clauzele contractuale, dispozițiile art. 97 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 devin inaplicabile, iar prevederile
contractuale privitoare la ajustare nu produc efecte.
Speta 32. In cadrul documentaţiei de atribuire a unui acord-cadru servicii autoritatea contractantă a solicitat
operatorilor economici completarea formularului de ofertă cu suma totală aferentă serviciilor pe toată
perioada de derulare a acordului-cadru. Ca urmare, se solicita consiliere metodologică referitoare la: -
posibilitatea reofertării în scris, pentru atribuirea unui nou contract subsecvent, în cadrul unui acord-cadru,
deoarece, făcând o simulare a modalității de reluare a competiției în SEAP, autoritatea contractantă a
constatat că nu se poate atașa niciun document; - posibilitatea operatorilor economici cu care a fost încheiat
acordul-cadru de a reoferta prin dimensionarea formularului de ofertă la un alt număr de tranzacții față de
formularul de ofertă utilizat la derularea procedurii.
Raspuns:
Potrivit art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016: „În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți
operatori economici, acordul-cadru se execută în unul dintre următoarele moduri: (…) b) cu reluarea competiției
între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru, în cazul în care acordul-cadru nu stabilește toți
termenii și condițiile care reglementează execuția lucrărilor, prestarea serviciilor și furnizarea produselor care
constituie obiectul său; (…)”. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 119 din același act normativ: „În
cazurile prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. b) și c), autoritatea contractantă reia competiția pe baza acelorași
termeni și condiții aplicate pentru atribuirea acordului-cadru, detaliate acolo unde este necesar și completate
dacă este cazul cu alți termeni și condiții prevăzute în documentația de atribuire elaborată în cadrul procedurii
de atribuire a acordului-cadru, și cu respectarea următoarelor reguli procedurale: a) pentru fiecare contract care
urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă consultă în scris operatorii economici parte la acordul-cadru
respectiv care sunt capabili să execute contractul; b) autoritatea contractantă stabilește o perioadă suficientă
pentru depunerea ofertelor pentru atribuirea contractului, ținând seama de elemente specifice precum
complexitatea obiectului contractului și timpul necesar pentru transmiterea ofertelor; c) ofertele se depun în
scris, iar acestea nu vor fi deschise până la expirarea perioadei stabilite de autoritatea contractantă; d)
autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care prezintă oferta cea mai avantajoasă,
desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare menționați în documentația de
atribuire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.” precum și dispozițiile art. 109 alin. (2)
din H.G. nr. 395/2016: „În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, iar
contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției, acordul-cadru trebuie să prevadă: a)
elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord; b) numărul maxim de
operatori economici cu care se încheie acordul-cadru, conform celor precizate în cadrul anunțului de participare;
c) elementele/condițiile care vor face obiectul reluării competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente.”
Din Sumarul licitației deschise, disponibil în SEAP, a rezultat că autoritatea contractantă a solicitat operatorilor
economici completarea formularului de ofertă cu suma totală aferentă serviciilor pe toată perioada de derulare a
acordului-cadru, nefiind prezentate în cadrul acestuia prețuri unitare aferente serviciilor respective. Prin
urmare, acesta este motivul pentru care autoritatea contractantă nu poate atașa documente în SEAP la simularea
modalității de reluare a competiției, şi se doreşte redimensionarea formularului de ofertă la un alt număr de
tranzacții față de cel utilizat la derularea procedurii, care conținea cantitatea maximă de tranzacții. Astfel, așa
cum rezultă și din dispozițiile art. 110 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, operatorii economici au dreptul ca, în
procesul de reofertare, să modifice elementele care fac obiectul reluării competiției numai în sensul
îmbunătățirii lor și fără să afecteze condițiile/elementele stabilite. Cu toate acestea, având în vedere modul în
care autoritatea contractantă a solicitat completarea formularului de ofertă în cadrul derulării procedurii inițiale
pentru atribuirea acordului-cadru, aceasta se va putea prevala de dispozițiile de mai sus, în sensul modificării
(diminuării) prețului fiecărui operator economic ce participă la reofertare prin redimensionarea formularului de
ofertă la un alt număr de tranzacții față de cel utilizat inițial, numai în condițiile respectării prevederilor art. 119
din Legea nr. 98/2016 și ale art. 109 alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, respectiv sub rezerva respectării
elementelor/condițiilor care au fost menționate în documentația de atribuire aferentă acordului-cadru respectiv
ca făcând obiectul reluării competiției.
Speta 8. Consiliere metodologică privind modalitatea de achiziționare a unor cantități suplimentare de

produse ce fac obiectul a două acorduri-cadru atribuite în conformitate cu Legea nr. 98/2016, aflate în
derulare și a căror necesitate a apărut ulterior atingerii cantității maxime de produse (respectiv valorii
maxime) estimate și livrate.
Raspuns:
Acordul-cadru, ca instrument specific de atribuire a contractelor de achiziție publică, este definit la art. 3 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 ca fiind „acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități
guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (8) lit. f) din H.G.
nr. 395/2016, în cazul acordului-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină și „estimări ale cantităților
pe durata acordului-cadru”. Cu alte cuvinte, aceste cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă
le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități
care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate,
acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile
efective ale autorității contractante. Pe cale de consecință, având în vedere că în speță este vorba despre un
contract de furnizare produse, considerăm că autoritatea contractantă are posibilitatea să depășească cantitățile
maxime ale acordului-cadru estimate inițial, dar numai în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016 și cu
respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile, având, ulterior, posibilitatea de a încheia un nou contract
subsecvent care să acopere necesitatea autorității contractante.
Speta 7. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării unui contract de lucrări de întreținere
drumuri, încheiat prin achiziție directă, mai precis dacă modificarea contractuală se poate efectua printr-un
act adițional în temeiul art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care: - deși la
evaluarea inițială a fost estimată o suprafață totală de covor asfaltic de „n” mp, după efectuarea lucrărilor
de reparații, conform măsurătorilor topografice a rezultat o suprafață totală mai mare; - cantitățile estimate
inițial au fost depășite datorită lățimii variabile a drumurilor și racordurilor la drumurile existente, fiind
zone care după frezare au necesitat o suprafață mai mare a covorului asfaltic; - modificările valorice
reprezintă o depășire de 22% din valoarea contractului.
Raspuns:
Conform art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziție publică de lucrări este „contractul
de achiziție publică care are ca obiect: fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări în
legătură cu una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și
execuția unei construcții; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcții care corespunde cerințelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării
construcției”. Achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci
o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări, a căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui
an calendaristic (în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și cu respectarea
totodată a dispozițiilor prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, respectiv cele ale Cap. II, Secțiunea a
2-a din H.G. nr. 395/2016), nu depășește un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru fiecare achiziție de
produse ori servicii, respectiv 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări (art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016). Totodată, precizăm că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, “autoritatea
prezenta lege”. Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016,
„Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe poate lua forma unui contract
de achiziție publică sau, după caz, a unui document fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achizițiilor inițiate
prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relația cu comercianții în
vederea efectuării de plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de produse, servicii și/sau lucrări prin
intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată și/sau portofele electronice”.
Prevederile art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 stipulează că, “contractele de achiziție publică/acordurile-
cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele situații: a) - f)”, în
susținerea și completarea acestei norme venind și dispozițiile art. 222 alin. (1) din același act normativ, care
stipulează că “orice modificare a unui contract de achiziție publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de
valabilitate altfel decât în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi
proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi” și totodată cu respectarea pragurilor
valorice prevăzute la art. 7 din legea în discuție. Astfel, din analiza sintagmei “fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire” înțelegem că aceste contracte ce se pot modifica în situațiile prevăzute în art. 221 alin.
(1) din Legea nr. 98/2016 au fost atribuite în urma derulării unei proceduri de atribuire (procedurile de atribuire
fiind reglementate în art. 68 lit. a)-i) din lege. Având în vedere că achiziția directă nu este o procedură de
atribuire conform art. 68 din Legea nr. 98/2016, precizăm că prevederile art. 221 precum și cele ale art. 222 din
aceeași lege nu sunt aplicabile pentru modificarea unui contract de achiziție publica încheiat prin achiziție
directă. Precizăm că, în cazul contractului de achiziție publică încheiat în baza achiziției directe drepturile și
obligațiile părților izvorăsc din însăși clauzele contractuale obligatorii pentru părțile semnatare ale respectivului
contract. Cu toate acestea, având în vedere faptul că, în speță, este vorba despre majorarea valorii contractului
de achiziție publică încheiat prin achiziție directă, atragem atenția că valoarea modificării contractuale (sau
valoarea cumulată a tuturor modificărilor contractuale avute în vedere, după caz) să nu conducă la eludarea
aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri
valorice. Totodată, precizăm că legislația achizițiilor publice nu interzice încheierea (de către autoritatea
contractantă în decursul unui an) mai multor contracte cu același obiect prin achiziție directă, aceasta având
drept obligație doar respectarea pragului valoric prezent în art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
15. Activități de achiziții centralizate
Speta 182. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorității contractante X - instituție publică de
interes local, care are în administrare mai multe unități sanitare - de a derula proceduri de atribuire a
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru în calitate de unitate de achiziții centralizată conform
art. 3 alin. (1) lit. e) și art. 40 din Legea nr. 98/2016, precum și condițiile în care devin aplicabile pentru
autoritatea contractantă X prevederile art. 44 din Legea nr. 98/2016.
Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016 prin activități de achiziție centralizate
se înțelege „activitățile desfășurate de o unitate de achiziții centralizate în mod permanent prin achiziția în
nume propriu de produse și/sau servicii destinate unei/unor alte autorități contractante, ori prin atribuirea de
contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse ori servicii în numele și
pentru o altă/alte autoritate/autorități contractante”. Potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 98/2016
„înființarea de unități de achiziții centralizate și situațiile și condițiile în care autorități contractante
achiziționează produse sau servicii de la unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție
centralizate, precum și în care unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție
centralizate atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse sau servicii
destinate altor autorități contractante, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”. Din prevederile legale sus-
menționate rezultă că activitățile de achiziție centralizate sunt activități desfășurate cu caracter permanent
numai de entitățile juridice care sunt înființate ca unități de achiziție centralizate prin hotărâre de guvern,
hotărâre care va stabili inclusiv condițiile în care autoritățile contractante achiziționează produse/servicii de la
unitățile de achiziții centralizate astfel înființate, precum și condițiile în care acestea din urmă atribuie
contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse sau servicii destinate altor autorități
contractante. Prin urmare, până la emiterea hotărârii de guvern prevăzute la art. 40 din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă X nu poate derula proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor-
cadru în calitate de unitate de achiziții centralizată, dar are posibilitatea de a realiza achiziții comune
ocazionale în conformitate cu prevederile Cap. I, Secțiunea a 8-a, Paragraful 2 „Achiziții comune ocazionale”,
art. 44 din Legea nr. 98/2016. Astfel, conform art. 44 alin. (1) din lege, două sau mai multe autorități
contractante pot conveni să efectueze în comun anumite achiziții specifice. Potrivit alin. (2) și (3) ale aceluiași
articol procedura de achiziție publică poate fi realizată în întregime în comun, în numele și pe seama tuturor
autorităților contractante, dar și de o singură autoritate contractantă acționând atât în nume propriu cât și în
numele și pe seama celorlalte autorități contractante, cazuri în care autoritățile contractante răspund în mod
solidar pentru obligațiile prevăzute de lege. De asemenea, potrivit alin. (4) și (5), există posibilitatea ca
procedura de achiziție publică să nu fie organizată în întregime în numele și pe seama celorlalte autorități
contractante, situație în care fiecare autoritate contractantă este responsabilă în mod individual pentru
îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește activitățile pe care le realizează în nume propriu, răspunderea
solidară fiind numai cu privire la activitățile realizate în comun. Ca urmare, în cazul achizițiilor comune
ocazionale obligațiile prevăzute de lege și răspunderea autorității contractante sunt angajate în funcție de
modalitatea în care autoritățile contractante convin să organizeze procedura de atribuire. Față de considerentele
sus-menționate, apreciem că autoritatea contractantă X poate derula ocazional proceduri de achiziție publică
acționând atât în nume propriu, cât și în numele și pe seama altor autorități contractante, în speță unități
sanitare aflate în administrarea sa, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016.
Speta 10. Consiliere metodologică privind achiziționarea de produse/servicii, în mod centralizat, pentru
unitățile din subordine.
Raspuns:
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, activitățile de achiziție centralizate sunt
definite ca „activitățile desfășurate de o unitate de achiziții centralizate în mod permanent prin achiziția în
nume propriu de produse și/sau servicii destinate unei/unor alte autorități contractante, ori prin atribuirea de
contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse ori servicii în numele și
pentru o altă/alte autoritate/autorități contractante”. Astfel, apreciem că sintagma „altă/alte autorități
contractante” din textul de lege citat anterior nu se referă la unitățile din subordinea unei autorități
contractante, chiar dacă și acestea au calitatea de autoritate contractantă, ci se referă la acele autorități
contractante care nu se află în relații de subordonare față de unitatea centralizată de achiziții. În concluzie,
considerăm că achizițiile efectuate de o autoritate contractantă pentru unitățile subordonate (care pot avea
statutul de „unități operaționale separate”, în sensul art. 3 alin. 1 lit. ccc) din Legea nr. 98/2016) nu se
încadrează în categoria achizițiilor efectuate de o unitate de achiziții centralizate și, prin urmare, nu este
necesar ca autorității contractante respective să-i fie conferită calitatea de unitate de achiziții centralizate
(UAC) printr-un act normativ, conform art. 40 din Legea nr. 98/2016. Subliniem că achizițiile efectuate de o
autoritate contractantă pentru unitățile din subordine, care au și ele calitatea de autoritate contractantă, se
realizează conform prevederilor Legii nr. 98/2016, însă repartizarea produselor/serviciilor/lucrărilor
achiziționate se va realiza conform normelor/procedurilor interne ale autorității contractante.

Biblioteca de Spete Achizitii Publice 25.09.2018 (ANAP)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biblioteca de Spete Achizitii Publice 25.09.2018 (ANAP)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Planificarea achizițiilor publice

1.1 Planificarea/pregătirea realizării achiziției publice: referate de necesitate, strategia de contractare,

Speta 520. Autoritatea contractanta a semnat, în calitate de beneficiar, un număr de 7 contracte de

1.2 Estimarea valorii contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Speta 597. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi

Speta 470. Consiliere metodologică referitoare la modalitatea de estimare a contractelor la momentul

În conformitate cu prevederile art. 13 din HG nr.395/2016, în situația în care autoritatea contractantă

Speta 63. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea achizițiilor de autovehicule/vehicule

Pentru achiziționarea serviciilor de audit statutar, procedura de atribuire a contractului va fi determinată în

1.3 Alegerea modalității de atribuire: procedura de achiziție publică; achiziția directă

În situaţia prezentată, autoritatea contractantă se află în al doilea an școlar de implementare a Programului

Având în vedere că achiziția serviciilor de elaborare a studiului/studiilor de fezabilitate va fi realizată până la

Speta 575. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a serviciilor de reproiectare și

Referitor la faptul că Primăria comunei X intenționează să atribuie contractul/contractele care au ca obiect

Speta 306. În perioada 01.01.2017-06.10.2017, o autoritate contractantă a efectuat achiziții publice de

Speta 291. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare nerambursabilă pentru un proiect de

Speta 230. Exemple de produs/serviciu/lucrare ce se pot achizitona in cadrul procedurii parteneriatului

Speta 225. Procedura simplificata se aplica si pentru atribuirea acordurilor-cadru?

Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de

Speta 130. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării serviciilor de elaborare a

Cu toate că documentațiile tehnico-economice necesare pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de

1.4 Alte aspecte privind planificarea achizițiilor publice

Speta 607. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare a lucrărilor de înregistrare sistematică, în

Speta 582. Consiliere metodologică cu privire la compatibilitatea directorului economic al instituției X

Cu privire la raportul procedurii de atribuire, legislația privind achizițiile publice/sectoriale/concesiunile de

Speta 551. Consiliere metodologică privind încadrarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de

Legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale nu conține prevederi referitoare la moneda în care se

În calitate de autorități contractante, unitățile de învățământ au obligația de a realiza achizițiile în conformitate

Speta 282. consiliere metodologică cu privire la modalitatea de încadrare în codul CPV a

În ceea ce privește încadrarea activităților de amenajare a parcărilor cu sistem de control al accesului în

Speta 43. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de

2. Achiziția directă/procedura simplificată proprie

Speta 713. Consiliere metodologică cu privire la modul de interpretare a excepţiilor reglementate de

În procesul de realizare a achizițiilor publice, autoritatea contractantă trebuie să urmărească o eficiență a

Disproporționalitatea cerințelor stabilite de autoritatea contractantă se analizează de la caz la caz, în raport cu

3. Excepții de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice

Speta 469. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a serviciilor de verificare și

Speta 465. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a unui teren

Speta 293. Societatea X, în calitate de furnizor, a încheiat cu Societatea Y, în calitate de achizitor, în

Speta 621. Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de prezentare, prelucrare și

Speta 324. Autoritatea de management a constatat, în procesul de verificare a modalităţii de atribuire a

6.1 Fișa de date a achiziției

Speta 521. Consiliere metodologică cu privire la legalitatea introducerii/solicitării în caietul de sarcini, în

Speta 166. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea modificării indicatorilor tehnico-economici ai

6.3 Elaborarea clauzelor contractuale/acordului-cadru

6.4 Formulare și modele de documente: DUAE (Documentul Unic de Achiziție European)

6.5 Stabilirea cerințelor de calificare și a criteriilor de selecție

Speta 482. Clarificarea modalității de garantare a principiului tratamentului egal, nediscriminării și

Cu privire la obligativitatea depunerii angajamentului ferm al terțului/terților susținător/susținători odată cu

6.6 Stabilirea criteriului de atribuire

Speta 599. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi

Speta 299. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare şi lucrări în domeniul

6.7 Alte aspecte privind documentația de atribuire

Speta 516. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de recunoaștere a autorizărilor pentru

7.1 Garanția de participare

7.2 Garanția de buna execuție

7.3 Alte aspecte privind garanțiile solicitate

8. Reguli de evitare a conflictului de interese

9. Reguli de publicitate și transparență: anunțuri, invitații, erate

Speta 590. consiliere metodologică cu privire la modalitatea de publicare a rezultatelor concursului de

10. Utilizarea mijloacelor electronice

10.1 Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în sistemul informatic (SEAP/SICAP)

10.2 Aplicarea modalităților de atribuire prin mijloace electronice