Sunteți pe pagina 1din 586

1.

Planificarea achizițiilor publice

1.1 Planificarea/pregătirea realizării achiziției publice: referate de necesitate, strategia de contractare,


strategia anuală de achiziție publică, PAAP, consultarea pieței, împărțirea pe loturi

Speta 770. Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de administrare imobil constând
în servicii de curățenie și colectare selectivă a deșeurilor, asigurarea serviciilor de deszăpezire a căilor de
acces auto și pietonale, servicii de întreținere instalații electrice, servicii de întreținere instalație și centrală
termică, servicii de intreținere instalații sanitare, servicii pentru exploatarea centralei telefonice și servicii
de dezinsecție și deratizare prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni. Având în vedere
că, în opinia autorității contractante, serviciile necesar a fi achiziționate au caracter unitar, se solicită
confirmarea sau, după caz, infirmarea obligativității autorității contractante de a împărți achizițiile în cauză
pe loturi.
Ultima actualizare: 11 sept. 2018, 16:57:56

Raspuns:

Referitor la împărțirea pe loturi, precizăm că aceasta este permisă de legiuitor, conform prevederilor art. 141
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, fiind descrisă ca un drept de care autoritățile contractante pot uza, în condițiile
legii. Astfel, potrivit prevederilor alin. (2) ale articolului în discuție, în cazul împărțirii pe loturi autoritatea
contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale
astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în
conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale
mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale
proiectului. De asemenea, în vederea stabilirii/înțelegerii sensului de „lot”, autoritatea contractantă va avea în
vedere faptul că lotul este definit, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) lit. dd) din Legea nr. 98/2016, ca fiind
„fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care este divizat pentru a adapta
dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii
contractante […]”. Conform dispozițiilor alin. (3) ale aceluiași articol sus invocat, în situația în care autoritatea
contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu
atribui contractul pe loturi. În vederea motivării deciziei privind neîmpărțirea pe loturi, autoritatea contractantă
se va raporta la o necesitate obiectivă, inclusiv în ceea ce privește capacitatea de a gestiona eficient procesul de
atribuire a contractelor. Decizia de a nu lotiza trebuie să aibă în vedere cel puțin: • gradul de interdependență
între obiectele loturilor, • realizarea pe loturi face executarea contractului dificilă din punct de vedere tehnic
și/sau sau costisitoare în raport de avantajele potențiale ale lotizării, • activitatea de coordonare a
contractanților, funcție de loturile atribuite, să fie de natură a afecta gestionarea respectivelor contracte de
către autoritatea contractantă. Așadar, din analiza prevederilor legale sus-menționate, rezultă că, deși legislația
achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o
obligă în schimb să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în
cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea în acest sens de a analiza oportunitatea împărțirii
contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel
încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Revenind la speța
dată, menționăm în primul rând că, în temeiul prevederilor legale referitoare la regulile de estimare,
specificul/natura serviciilor enumerate în speța în discuție, cum ar fi: • serviciile de curățenie și colectare
selectivă a deșeurilor, • serviciile de deszăpezire a căilor de acces auto și pietonale, • serviciile de întreținere
instalații electrice, • serviciile de întreținere instalație și centrală termică, • serviciile de intreținere instalații
sanitare, • serviciile pentru exploatarea centralei telefonice • serviciile de dezinsecție și deratizare conduc la
concluzia că serviciile în cauză nu prezintă un caracter unitar, astfel încât aceste servicii să poată face obiectul
unui singur contract/acord-cadru. Cu atât mai mult, întrucât intenția autorității contractante este de a atribui
serviciile în cauză „prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 luni”, precizăm că acest demers ar fi de
natură a aduce atingere dispozițiilor art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora „autoritatea
contractantă nu are dreptul de a utiliza abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să
restrângă sau să distorsioneze concurența”, precum și dispozițiilor alin. (2) lit. c) ale aceluiași articol din
hotărârea de Guvern ante-menționată, care reglementează interdicția autorității contractante de a atribui
contracte subsecvente aferente unui acord-cadru, de tipuri sau natură diferite unele față de altele. Prin urmare,
având în vedere tipurile de servicii necesar a fi achizitionate, precum și specificațiile tehnice diferite ale
acestora, recomandăm autoritătii contractante să analizeze oportunitatea organizării uneia sau a mai multor
proceduri de atribuire împărțite pe loturi (prin raportare la prevederile legale amintite anterior), iar în cazul în
care achizițiile nu pot fi realizate prin împărțirea pe loturi, autoritatea contractantă va achiziționa serviciile
respective în baza aplicării unor modalități distincte de atribuire (procedură sau achiziție directă, după caz)
stabilite în funcție de valoarea estimată a fiecărui tip de serviciu determinată conform regulilor prevăzute de
legislația în materie.

Speta 717. Autoritatea contractantă are calitatea de partener în cadrul unui proiect complex realizat în
consorții CDI (PNCDI). Proiectele complexe sunt elaborate în cadrul domeniilor Strategiei Naționale de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2017-2020, sunt realizate în consorții CDI, formate din organizații publice
de cercetare și propun o Agendă Comună de Cercetare Dezvoltare și Inovare. Perioada de derulare a
proiectului complex în discuție este 2018-2020, în cadrul proiectului urmând a se derula un număr de 5
(cinci) proiecte (fiecare cu denumire, obiective, livrabile), în cadrul fiecăruia dintre cele 5 proiecte
derulându-se subproiecte atât de către instituția coordonatoare cât și de parteneri. Astfel, o autoritate
contractantă participă în cadrul proiectului complex, cu subproiecte, în unul sau mai multe din cele 5
proiecte, fiecare autoritate având alocat un buget pentru fiecare subproiect. În acest context, se solicită
consiliere metodologica cu privire la următoarele aspecte: 1. În vederea aplicării prevederilor art. 13 din
H.G. nr. 395/2016, pentru întocmirea Programul Anual al Achizițiilor Publice (PAAP), autoritatea
contractantă se va raporta la proiectul complex, la fiecare din cele 5 proiecte sau la subproiecte? 2. În
situația ipotetică în care nu se cunosc necesitățile de produse și servicii pentru toate autoritățile semnatare
ale Acordului ferm de colaborare, pentru toată perioada de desfășurare a proiectului complex, care este
modalitatea în care se va întocmi PAAP-ul?
Ultima actualizare: 3 aug. 2018, 12:20:30

Raspuns:

Având în vedere că proiectul complex cuprinde un număr de 5 (cinci) proiecte (fiecare cu denumire, obiective,
livrabile), iar fiecare dintre cele 5 proiecte conține subproiecte care se vor derula atât de către instituția
coordonatoare cât și de parteneri, precum și faptul că prin acordul ferm de colaborare sunt stabilite obiectivele
specifice ale parteneriatului, fiecare dintre parteneri urmând a realiza prin cele 5 proiecte și subproiecte ale
acestora, o parte/părți din respectivele obiective, ce contribuie la realizarea obiectivului general al proiectului
complex, apreciem că prevederile art. 13 din H.G. nr. 395/2016 se vor aplica prin raportare la proiectul complex
și nu la nivelul fiecăruia din cele 5 proiecte cu subproiectele aferente. Referitor la situația ipotetică în care nu se
cunosc necesitățile de produse și servicii pentru toate autoritățile semnatare ale Acordului ferm de colaborare,
pentru toată perioada de desfășurare a proiectului complex, precizăm că printre informațiile solicitate în
vederea determinării eligibilității la finanțare, se regăsește și bugetul, buget ce conține toate cheltuielile
estimate pentru implementarea proiectului, defalcate pe activități și categorii de cheltuieli. Astfel, la nivelul
bugetului proiectului se regăsesc cuantificate necesitățile identificate de solicitant pentru implementarea
proiectului, necesități ce vor fi transpuse și la nivelul PAAP-ului aferent proiectului. În acest sens, facem
precizarea că, potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor
publice cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează
să le atribuie în decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de
necesitățile de produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate precum și anticipărilor cu privire la resursele de
finanțare ce urmează a fi identificate. Ca urmare, în situația în care ulterior întocmirii PAAP-ului apar noi
necesități de produse/servicii/lucrări, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice, potrivit art. 12 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 708. Autoritatea contractantă a demarat proceduri pentru atribuirea contractelor având ca obiect
furnizarea și distribuția produselor lactate și a produselor de panificație pentru elevi, în conformitate cu
prevederile Ordinului nr. 19/37/2018, dar documentaţiile de atribuire nu au fost validate invocându-se
faptul că nu a fost încheiat un acord-cadru. Astfel se solicită consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea atribuirii unor contracte de achiziţie publică în temeiul Ordinului nr. 19/37/2018.
Ultima actualizare: 2 aug. 2018, 15:13:38

Raspuns:

Prin publicarea Ordinului comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018 a fost aprobat un model de documentație
standardizată prin intermediul căruia se dorește a se veni în sprijinul autorităților contractante, care au în
vedere inițierea unor proceduri de atribuire pentru achiziționarea unor categorii de produse. În acest sens,
precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 24/2000, ordinele sunt acte normative date în
executarea unui alt act normativ și se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor
Guvernului. Totodată, conform prevederilor art. 8 alin. (2) din legea menționată anterior, prin modul de
exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. Astfel, prin Anexa nr. 1,
parte integrantă a ordinului menționat anterior și care face obiectul adresei dumneavoastră, la Secțiunea II.1.3),
se indică faptul că procedura de atribuire având ca obiect „Furnizarea fructelor, legumelor şi produselor lactate
şi produselor de panificaţie în cadrul Programului pentru şcoli al României” se va finaliza cu încheierea unui
acord-cadru și nu prin altă modalitate, în speță contract de achiziție publică. Finalizarea procedurii de atribuire
în discuție prin încheierea unui acord-cadru este justificată și de faptul că, pe parcursul derulării unui acord-
cadru, informaţiile referitoare la cantităţi trebuie privite ca repere ce se bucură de un grad ridicat de
flexibilitate, întrucât acordul-cadru reprezintă o înţelegere de principiu, potrivit căreia autoritatea contractantă
nu garantează operatorilor economici semnatari, sub aspect cantitativ, cererea de produse/ servicii/ lucrări ce
fac obiectul acordului-cadru, ci doar faptul că aceştia reprezintă furnizori/ prestatori/ executanţi ce vor fi părţi
ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea contractantă, în raport cu necesităţile definite prin
documentaţia de atribuire. Prin urmare, subliniem că încheierea unui acord-cadru nu obligă autoritatea
contractantă să achiziționeze efectiv produsele/ serviciile/ lucrările ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă dreptul
de a încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile (exemplu: produse de
panificație, produse lactate, etc.), fără a mai organiza altă procedură de atribuire. Acest lucru, precum și
caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt,
principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru. Astfel, plecând de la cele arătate
mai sus, autoritatea contractantă va încheia contractele subsecvente în baza acordului-cadru în vigoare în
momentul în care va avea la dispoziție fondurile necesare pentru perfectarea acestor angajamente bugetare, cu
respectarea prevederilor legale incidente, inclusiv a celor ce țin de specificul obiectului acordului-cadru în speță
(cum ar fi, de exemplu, art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 640/2017).

Speta 694. Pentru satisfacerea unei necesități, autoritatea contractantă divizează obiectul achiziției pe 2
loturi separate. Unul dintre loturi îndeplinește condițiile de la art. 19 din Legea nr. 98/2016 pentru a putea
fi atribuit prin achiziție directă, pentru celălat autoritatea are obligația aplicării unei proceduri de
achiziție.În completarea documentației de atribuire în SEAP pentru al doilea lot autoritatea va avea în
vedere la Cap.II 1.6)-Împărțirea în loturi bifarea opțiunii „Da” în condițiile în care procedura este pentru
atribuirea unui singur contract?
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:23:45

Raspuns:

În situația în care autoritatea contractantă atribuie, în condițiile art. 19 din Legea nr. 98/2016, un lot prin
achiziție directă și celălalt lot printr-o procedură de atribuire, în vederea completării documentației de atribuire
în SICAP, autoritatea contractantă nu va bifa opțiunea “DA” la cap. II.1.6) “Împărțire în loturi”, având în vedere
că procedura respectivă este inițiată pentru atribuirea unui singur contract.
Speta 693. Având în vedere modificările aduse art. 187 din Legea nr.98/2016 prin O.U.G. nr. 45/2018,
precum și Notificarea ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire în cazul procedurilor de
atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor acorduri-cadru, în cazul
organizării procedurii de atribuire pe loturi, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la
valoarea estimată a fiecărui lot sau la valoarea estimată a întregii proceduri? În cazul atribuirii unui acord-
cadru, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la valoarea estimată a celui mai mare
contract subsecvent, astfel încât dacă valoarea acestuia este sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire poate fi prețul cel mai scăzut?
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:22:12

Raspuns:

După cum se prevede și în cuprinsul Notificării ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire în
cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor
acorduri-cadru, “având în vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea
contractantă urmărește încheierea de contracte individuale de achiziție publică pentru fiecare lot în parte,
modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot și nu la valoarea
întregii proceduri de atribuire”, astfel încât fiecare lot poate avea un criteriu de atribuire diferit față de alt lot.
De asemenea, potrivit aceleiași Notificări, având în vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de
atribuire a unui acord-cadru, autoritatea contractantă stabilește doar termenii și condițiile care vor guverna
contractele subsecvente ce se vor atribui ulterior, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la
valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, astfel încât, în cazul în care valoarea celui mai mare
contract subsecvent este sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire
poate fi prețul cel mai scăzut.

Speta 692. Consiliere metodologică privind impactul modificărilor din H.G. nr. 395/2016, aduse prin H.G. nr.
419/2018, privind obligația elaborării strategiei anuale de achiziții publice de către autoritatea contractantă
doar în situația identificării de necesități care implică cheltuieli de capital cu valoare mai mare de 125
milioane de lei într-un an bugetar. Dacă pe parcursul anului se suplimentează fondurile bugetare aferente
cheltuielilor de capital, depășindu-se pragul de 125 milioane lei autoritatea are obligația de a întocmi și
aproba strategia anuală de achiziții publice la momentul identificării sumelor în bugetul aprobat?
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:21:54

Raspuns:

Autoritatea contractantă are obligația de a elabora strategia anuală de achiziție publică în situația în care
procesele de achiziție publică planificate a fi lansate pe parcursul unui an bugetar cuprind cheltuieli de capital
mai mari de 125.000.000 de lei la nivelul anului bugetar respectiv. Având în vedere că, astfel cum se prevede la
art. 11 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Totalitatea proceselor de achiziţie publică (...) care cuprind
cheltuieli de capital mai mari de 125 milioane de lei, fac obiectul unei strategii anuale de achiziţie publică (...)”,
rezultă că doar acestea se vor include în strategia anuală a achiziției. În cazul în care autoritatea contractantă nu
are prevăzută în buget o valoare totală a cheltuielilor de capital, alocate proceselor de achiziție publică, de
peste 125.000.000 de lei, aceasta nu are obligația de a elabora strategia anuală de achiziție publică. Deși art. 11
alin. (4) și (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 se referă la dreptul autorității contractante de a opera modificări
sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale de achiziţie publică (fapt ce implică existența unei strategii
anuale care va suporta modificări/completări), apreciem că și în situația în care depășirea pragului de
125.000.000 de lei pentru fondurile alocate proceselor de achiziție publică are loc pe parcursul anului bugetar în
care urmează a fi lansate procesele de achiziție publică aferente acestora, ca urmare a suplimentării fondurilor
bugetare aferente cheltuielilor de capital, autoritatea contractantă va avea obligația să elaboreze, la acel
moment, strategia anuală de achiziție publică.
Speta 686. Pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru modernizarea unor străzi
din oraș, autoritatea contractantă și-a prevăzut suma necesară în PAAP 2018. Pe parcursul anului a
identificat oportunitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru proiecte integrate în care poate include
și modernizarea străzilor din oraș. Având în vedere că autoritatea contractantă nu dispune în acest moment
de sume pentru execuția lucrărilor de modernizare iar neincluderea străzilor în proiectul integrat ar
conduce la neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate se solicită un punct de vedere cu privire la întocmirea
programului achizițiilor publice aferent proiectului.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 16:00:00

Raspuns:

Potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice (PAAP)
cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând
cont de necesitățile de produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la
resursele de finanțare ce urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să
actualizeze PAAP nu numai în situația în care identifică noi necesități de produse/servicii/lucrări, ulterior
elaborării referatelor de necesitate, sau când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare pentru
contractele care urmează să fie atribuite, ci și atunci când sunt identificate surse de finanțare nerambursabile
pentru contractele de achiziții publice prevăzute PAAP. În această din urmă situație, „în cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice
aferent proiectului respectiv, după semnarea contractului de finanțare/cofinanțare aferent”, conform
prevederilor art. 13 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Astfel, raportat la această speță, precizăm că autoritatea
contractantă va modifica PAAP 2018 în sensul eliminării contractelor de servicii de proiectare tehnică pentru
modernizarea străzilor din oraș care pot fi incluse în proiectul integrat cu finanțare nerambursabilă, aceste
contracte urmând a fi evidențiate, după semnarea contractului de finanțare, în programul achizițiilor publice
aferent proiectului respectiv.

Speta 648. Consiliere metodologică privind sensul noțiunii de “actualizat” din cuprinsul art. 2 alin (5) lit. c)
din Anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv privind obligația autorității contractante de a elabora/completa un
alt referat de necesitate în scopul lansării/demarării unui proces de achiziție care a fost deja prevăzut în
Strategia anuală și în PAAP, în baza unui referat de necesitate elaborat în cursul ultimului trimestru al anului
în curs pentru anul viitor, chiar dacă nu se impune actualizarea prețului unitar/total al necesităților
identificate prin referatul inițial.
Ultima actualizare: 3 iul. 2018, 14:20:19

Raspuns:

Referitor la întocmirea a două referate de necesitate diferite pentru aceeași necesitate, chiar și în situația în
care nu apar circumstanțe care să impună actualizarea referatului inițial, precizăm că legislația privind achizițiile
publice nu prevede obligativitatea întocmirii a două referate de necesitate diferite pentru aceeași nevoie
identificată la nivelul autorității contractante. Pe de altă parte, actualizarea/modificarea referatului de
necesitate inițial este posibilă în condițiile art. 2 alin. (5) lit. c) și al art. 3 alin. (3) din Anexa la H.G. nr.
395/2016. Totodată, având în vedere că Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare
compartiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, precum
și faptul că Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea
necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii
contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport,
precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă, apreciem că procesul de achiziție publică se
consideră inițiat la momentul întocmirii referatului de necesitate și, implicit, la momentul întocmirii SAAP și al
PAAP, astfel încât nu se mai justifică întocmirea unui nou referat de necesitate la un moment ulterior.
Speta 598. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi
elaborare a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare (PT + DTAD) a construcţiilor
existente pe amplasamentul unui obiectiv de investiţii finanţat din bugetul instituţiei. Fondurile necesare
lucrărilor de desfiinţare (demolare) sunt cuprinse în devizul general al investiţiei pentru care a fost deja
eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind posibilitatea
derulării unei singure proceduri simplificate pe loturi respectiv: Lot 1 servicii de proiectare (PT + DTAD) şi
Lot 2 lucrări de execuţie obiectiv investiţie. De asemenea, se solicită un punct de vedere privind
posibilitatea ca achiziţia serviciilor de proiectare (PT + DTAD) să fie realizată prin achiziţie directă, conform
art. 19 din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 15 mai 2018, 15:55:11

Raspuns:

În ceea ce priveşte atribuirea contractelor de lucrări pe loturi facem precizarea că, în cazul în care un contract
de lucrări are ca obiect atât proiectare cât și execuție lucrări, nu puteţi forma loturi pe tipuri diferite de
contracte (un lot/loturi pentru un contract/contracte de servicii de proiectare şi un lot/loturi pentru contracte
de execuţie lucrări), în acest caz lotizarea putându-se realiza doar prin divizarea obiectului în mai multe
contracte care includ atât proiectare cât și execuție. Astfel, în cazul atribuirii contractelor prin organizarea unei
singure proceduri de atribuire exista posibilitatea de lotizare în două sau mai multe contracte care cuprind atât
servicii de proiectare cât şi lucrări (spre exemplu Lot 1: PT + DTAD + lucrări demolare şi Lot 2: PT + DTAC + AT
proiectant + lucrări de intervenţie la construcţiile existente). Or, din informaţiile prezentate pentru lucrările de
intervenţii la construcţiile existente a fost eliberată autorizaţia de construire şi ca urmare nu mai este necesară
achiziţionarea serviciilor de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice de autorizare a executării
lucrărilor de intervenţii (PT+ DTAC), aceste servicii fiind deja prestate. Ca urmare, în acest caz dacă se optează
pentru organizarea unei singure proceduri de atribuire aceasta nu mai poate fi lotizată. În această situaţie
menţionăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a atribui contractele prin organizarea a două sau mai
multe proceduri de atribuire - spre exemplu o procedură pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare
pentru lucrările de demolare (PT + DTAD) şi una sau mai multe proceduri de atribuire a contractului/contractelor
de execuţie lucrări în funcţie de obiectele definite de proiectant pentru obiectivul de investiţii (demolări/lucrări
de intervenţii). Subliniem că aceste contracte atribuite separat nu constituie loturi în accepțiunea art. 3 alin (1)
lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o etapizare a investiției şi la atribuirea acestor contracte se vor
respecta dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că, potrivit
menţiunilor anterioare, serviciile de proiectare pentru lucrările de demolare nu pot constitui un lot individual
suntem de opinie că în acest caz nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 98/2016.

Speta 573. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării printr-un acord-cadru a unei
aparaturi medicale, în condițiile în care se intenționează de fapt achiziționarea unei singure bucăți respectiv
dacă în cazul unui acord-cadru cantitatea minimă estimată poate fi egală cu cea maximă estimată
Ultima actualizare: 24 apr. 2018, 12:20:23

Raspuns:

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, acordul-cadru reprezintă “acordul încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-
o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”. Astfel,
acordul-cadru este un instrument specific de atribuire prin care pot fi realizate achizițiile cu caracter de
regularitate și care comportă anumite reguli și măsuri de utilizare, așa cum acestea sunt reglementate în
cuprinsul Capitolului III, Secțiunea a 2- a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, precum și în cadrul Capitolului III,
Secțiunea a 7- a, Paragraful 1 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Cu privire la cantitățile minime și maxime care pot
fi solicitate pe durata întregului acord-cadru regăsim referiri în cuprinsul art. 20 alin. (8) lit. f) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, în sensul în care “în cazul acordului-cadru, fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină şi un set
minim de informaţii specifice referitoare la (...) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi
solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face
obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru”. Din
prevederile legale menționate mai sus reiese faptul că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea
contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale
unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi
achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de
necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre estimări, pe
parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce se bucură de
un grad ridicat de flexibilitate. Astfel, deși legislația privind achizițiile publice nu conține referiri sau interdicții
exprese cu privire la cantitatea minimă sau maximă care poate fi stabilită printr-un acord-cadru, având în vedere
că specificul acordului-cadru îl constituie caracterul de regularitate al achizițiilor care fac obiectul acestuia, se
poate desprinde concluzia potrivit căreia cantitatea maximă pe care autoritatea contractantă o stabilește inițial
în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru ca și estimare a unor cantități maxime care ar putea fi
solicitate pe durata întregului acord-cadru nu poate fi de o singură bucată. Prin urmare, în situația în care
autoritatea contractantă apreciază că necesitatea acesteia privind echipamentul medical respectiv poate fi
satisfăcută prin achiziționarea unei singure bucăți/unități, considerăm că nu se justifică atribuirea unui acord-
cadru, utilizarea acestuia într-o astfel de situație fiind improprie scopului și specificului acestuia. În acest sens
amintim și prevederile art. 107 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora “autoritatea contractantă
nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă
sau să distorsioneze concurenţa”.

Speta 520. Autoritatea contractanta a semnat, în calitate de beneficiar, un număr de 7 contracte de


finanţare având ca obiect modernizarea a 7 tronsoane de drumuri judeţene în cadrul Programului naţional
de dezvoltare locală 2017-2020 (P.N.D.L. 2017-2020). În acest sens, se solicită consiliere metodologică cu
privire interpretarea prevederilor art. 13 din anexa la H.G. nr. 395/2016 respectiv daca autoritatea va
elabora un program anual al achiziţiilor publice distinct pentru fiecare contract de finanţare în parte sau va
elabora un singur program anual al achiziţiilor publice pentru toate cele 7 contracte de finanţare.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:30:10

Raspuns:

În cadrul art. 13 din anexa H.G. nr. 395/2016 este prevăzut expres că, în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, aceasta are obligaţia de a elabora distinct pentru
fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv. Ca urmare, în situaţia
prezentată, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora câte un program de achiziţii publice distinct
pentru fiecare contract de finanţare încheiat în cadrul P.N.D.L. 2017-2020 şi un program anual de achiziţii
publice pentru totalitatea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru finanţate de la buget pe care
autoritatea urmează să le atribuie la nivelul anului 2018.

Speta 519. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a serviciilor privind derularea
procedurilor de achiziție publică unei terțe părți.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:29:42

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „În vederea realizării achiziţiilor publice,
autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor,
format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum
şi specializări în domeniul achiziţiilor”. De asemenea, alin. (6) al art. 2 din H.G. nr. 395/2016 prevede că „În
aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona
servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii
compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru
implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de
la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la
executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu
activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor”. Totodată, precizăm că, în situaţia în care
autoritatea contractantă întenționează să achiziţioneze serviciile de consultanță mai sus menționate, aceasta are
obligaţia să atribuie contractul de achiziţie publică având ca obiect respectivele servicii numai în urma derulării
unei proceduri de atribuire reglementate de legea achiziţiilor publice. Astfel, autoritatea contractantă va estima
valoarea acestor servicii, calculată la nivelul unui an bugetar, în conformitate cu regulile descrise la Cap. I,
Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și, în funcție de această valoare estimată va alege procedura
de atribuire, raportându-se la prevederile art. 7 din același act normativ.

Speta 514. Consiliere metodologică cu privire la obligația autorității contractante de a actualiza programul
anual al achizițiilor publice, în funcție de fondurile alocate, după aprobarea bugetului pentru anul 2018.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:27:48

Raspuns:

Potrivit art. 12 alin. (2) și alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice cuprinde
totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează să le atribuie în
decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de necesitățile de
produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la resursele de finanțare ce
urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice în situația în care anumite necesități de produse/servicii/lucrări sunt identificate ulterior
elaborării referatelor de necesitate sau este necesară modificarea referatelor de necesitate, conform art. 3 alin.
(2) și alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, precum și atunci când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare
pentru contractele care urmează să fie atribuite, potrivit art. 12 alin. (4) din același act normativ.

Speta 494. Consiliere metodologică cu privire la includerea în programul anual al achizițiilor publice a unui
contract încheiat în anul 2018, în baza unei proceduri de atribuire inițiate în anul 2017.
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 14:43:26

Raspuns:

În conformitate cu art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează
pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităților contractante şi cuprinde totalitatea
contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie
în decursul anului”. De asemenea, art. 12 alin. (4) din același act normativ prevede că „După aprobarea
bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul anual al achiziţiilor publice
în funcţie de fondurile aprobate”. Totodată, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Programul anual al achiziţiilor
publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la: a) obiectul contractului sectorial/acordului-cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV); c) valoarea estimată a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei,
fără TVA; d) sursa de finanţare; e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie; f) data estimată
pentru iniţierea procedurii; g) data estimată pentru atribuirea contractului de achiziție publică /acordului-cadru;
h) modalitatea de derulare a procesului de achiziţie, respectiv online sau offline”. În cazul în care procedura de
atribuire este inițiată într-un an bugetar, fiind deci cuprinsă în PAAP-ul respectivului an, dar aceasta se
prelungește și autoritatea contractantă se regăsește în situația de a atribui contractul în anul următor, suntem de
opinie că respectivul contract se va trece și în PAAP-ul anului în care se va atribui din următoarele considerente:
Art. 17 din H.G. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție, printre altele, în
funcție valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori
care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În cazul de față, în anul în
care se va atribui în final contractul în cauză și deci în anul în care trebuie să se asigure sursa de finanțare la
semnarea acestuia, este posibil ca autoritatea să prevadă și alte achiziții „cu același obiect sau destinate
utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-
o piață de profil relevantă”. Astfel, valoarea contractului în discuție trebuie luată în considerare inclusiv în
vederea determinării modalităților de atribuire a celorlalte achiziții considerate similare. În caz contrar, din
bugetul respectivului an, s-ar finanța achiziții similare care ar putea fi atribuite prin proceduri diferite, unele
dintre ele inferioare, caz în care s-ar încălca prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, pentru a se
evita o astfel de situație și în vederea realizării unei planificări corecte şi unei monitorizări eficiente a
portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, contractul a cărei procedură a fost
demarată în anul anterior va fi trecut și în PAAP-ul anului în care se atribuie.

Speta 461. Consiliere metodologică privind sprijinul acordat, conform legii, de către celelalte compartimente
interne din cadrul autorității/entității contractante, compartimentului intern specializat în domeniul
achiziţiilor publice/sectoriale, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.
Ultima actualizare: 13 feb. 2018, 13:46:34

Raspuns:

Scopul esențial al legislației în materia achizițiilor publice/sectoriale este acela de a reglementa modul de
realizare, de către autoritățile/entităţile contractante, a achiziţiilor publice/sectoriale, procedurile de atribuire
a contractelor de achiziții publice/sectoriale, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru
atribuirea contractelor respective precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor în
discuție. Având în vedere, în principal, condițiile de transpunere a unor directive europene în domeniile sus
citate, precum și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor
normative, cu modificările și completările ulterioare, legislația în materia achizițiilor publice/sectoriale nu a
reglementat prevederi care să constituie un paralelism legislativ vizavi de modul de organizare și funcționare a
autorităților/entităților contractante, mod care este reglementat prin prevederi din diverse acte normative, în
funcție de tipul de autoritate/entitate contractantă ( Ex. – în cazul autorităților contractante locale – Legea
administraţiei publice locale, în cazul autorităților contractante centrale – Hotărâri de Guvern, în cazul
întreprinderilor publice sau altor entități aflate în subordinea ministerelor – Legi, Hotărâri de Guvern, Ordine
etc.) Cu toate acestea, prevederile legislației în materia achizițiilor publice/sectoriale, inclusiv prevederile
referitoare la activitatea compartimentului intern de achiziții publice/sectoriale sau la suportul oferit acestor
structuri de către celelalte compartimente interne, reprezintă o normă specială în raport cu normele care
reglementează modul de organizare și funcționare a autorităților/entităților contractante, și, ca o Lex specialis,
prevalează asupra acestora din urmă. Astfel, regulamentele de organizare și funcționare, procedurile de sistem
sau cele operaționale precum și normele sau orice alte reguli interne, stabilite de către autoritățile/entitățile
contractante obligatoriu în baza acestor regulamente și proceduri, trebuie să respecte în special prevederile în
materia achizițiilor publice/sectoriale, inclusiv prevederile referitoare la activitatea compartimentului intern de
achiziții publice/sectoriale precum și la suportul oferit acestor structuri de către celelalte compartimente
interne, prevederi care prevalează în acest sens în fața prevederilor actelor normative enumerate anterior. Pe
cale de consecință, inclusiv emiterea de documente care au un circuit intern sau extern în cadrul unei
autorități/entități contractante și care sunt în legătură cu procesul de realizare a achizițiilor publice/sectoriale
trebuie realizată cu respectarea normelor speciale anterior precizate și cu respectarea prevederilor privind
controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv la entitățile publice (Ex. – semnarea contractelor de
achiziții publice/sectoriale de către ordonatorii de credite, care sunt de regulă conducătorii respectivelor
autorități sau persoane delegate în acest sens, acești ordonatori fiind răspunzători pentru dispunerea şi
aprobarea de operaţiuni, în condițiile legii). În cele ce urmează, deși ne vom axa în argumentație pe precizarea
prevederilor aferente din HG nr. 394/2016, pentru economia textului, subliniem că aceeași argumentație subzistă
și vizavi de aplicarea prevederilor similare din HG nr. 395/2016, care reglementează activitatea
compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice precum și sprijinul acordat în activitatea
acestuia de către celelalte compartimente ale autorităţii contractante. Astfel, potrivit prevederilor art. 2 alin.
(1)-(5) din HG nr. 394/2016, ,,(1) În vederea realizării achiziţiilor sectoriale, entitatea contractantă înfiinţează în
condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, format, de regulă, din
minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în
domeniul achiziţiilor. (2) În măsura în care structura organizatorică a entităţii contractante nu permite
înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, obligaţia prevăzută la alin. (1)
se îndeplineşte pe cale de act administrativ al conducătorului entităţii contractante prin care una sau, după caz,
mai multe persoane din cadrul respectivei entităţi contractante sunt însărcinate cu ducerea la îndeplinire a
principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale. (3) În aplicarea
prezentelor norme metodologice, entitatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul
achiziţiilor sectoriale, are următoarele atribuţii principale: a) întreprinde demersurile necesare pentru
înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării entităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului
digital, dacă este cazul; b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte
compartimente ale entităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor sectoriale; c)
elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire sau, în cazul
organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de
compartimentele de specialitate; d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea
prevăzute de Lege; e) aplică şi finalizează procedurile; f) realizează achiziţiile directe; g) constituie şi păstrează
dosarul achiziţiei sectoriale. (4) Celelalte compartimente ale entităţii contractante au obligaţia de a sprijini
activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, în funcţie de specificul şi
complexitatea obiectului achiziţiei. (5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern
specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează: a)
transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată
a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei
de contractare a respectivelor contracte sectoriale/acorduri-cadru (prin intermediul căreia se documentează
tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia precum și mecanismele de plată în cadrul
contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor
pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale – art. 9 alin. (4) lit. c) și d) din HG
nr. 394/2016 – n.n.); b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la
art. 165 din Lege; c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit.
a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei
cercetări a pieţei sau pe bază istorică; d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie,
precum şi poziţia bugetară a acestora; e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în
execuţia contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor
propuse; f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.” În
primul rând este de subliniat faptul că scopul compartimentului intern specializat nu este de a se substitui în
atribuții altor compartimente din cadrul entității contractante și nici de a dubla activitatea acestora. Scopul
acestui compartiment intern specializat este acela de realiza procesul de achiziție sectorială în condiții optime
(art. 2 alin. (1) din HG nr. 394/2016), având la baza și consolidând toate informațiile transmise de către celelalte
compartimente, în special conform art. 2 alin. (5) din HG nr. 394/2016, specialiștii acestui compartiment intern
specializat având atribuții din punct de vedere procedural vizavi de realizarea achizițiilor sectoriale (art. 2 alin.
(3) din HG nr. 394/2016) respectiv responsabilitatea asigurării respectării prevederilor legislației privind
achizițiile sectoriale în derularea procesului de achiziție sectorială. Așadar, sprijinul dat în mod obligatoriu,
conform legii, compartimentului intern specializat, de către celelalte compartimente interne ale entității
contractante, constă în mod real, fără a se limita la acestea, în documente asumate, care conțin aspectele
precizate la art. 2 alin. (5) din HG nr. 394/2016, necesare respectivului compartiment intern specializat pentru a-
și îndeplini atribuțiile reglementate tot prin norme speciale cuprinse la alin. (3) al aceluiași articol citat în
paragraf. În al doilea rând, în cele ce urmează, vom detalia, vizavi de transmiterea anumitor documente
esențiale din circuitul intern și/sau extern al entității contractante, aferente unui proces de achiziție sectorială,
modul de aplicare al prevederilor alin. (4) și alin. (5) din HG nr. 394/2016. Referatul de necesitate care se
transmite căre compartimentul intern specializat conform art. 2 alin. (5) lit. a) din HG nr. 394/2016, este un
document intern emis de fiecare compartiment (compartiment de specialitate beneficiar – n.n.) din cadrul
entităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de
produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. De asemenea,
compartimentul de specialitate beneficiar care a transmis acest referat va notifica în timp util compartimentul
intern specializat, ori de câte ori referatul de necesitate va suporta modificări în mod necesar, cu privire la
respectivele notificări, astfel încât compartimentul intern specializat să poată întreprinde toate diligenţele
necesare realizării achiziţiei (art. 3 alin. (3) din HG nr. 394/2016 – n.n.). Totodată, în vederea elaborării sau,
după caz, în vederea coordonării elaborării caietului de sarcini/documentului descriptiv, compartimentul intern
specializat va fi sprijinit de către compartimentul beneficiar, în baza art. 2 alin. (3) lit. c) și alin. (5) lit. a) și b)
din HG nr. 394/2016. În exercitatea acestui sprijin se vor utiliza date de intrare care provin din următoarele
documente transmise de compartimentul beneficiar al achiziției, dar fără a se limita la: - referatul de necesitate
sau ulterior transmiterii acestuia, cu scopul planificării portofoliului de achiziții sectoriale și care pot lua inclusiv
forma caietului de sarcini/documentului descriptiv; - referatul de necesitate, sub formă de informații privind
parametrii cerinţelor care trebuie incluşi în caietul de sarcini/documentaţia descriptivă care urmează să fie
elaborată; Este evident că una din responsabilitățile compartimentului de specialitate beneficiar este ca, ulterior
semnării contractului de achiziție sectorială, care are la anexe și caietul de sarcini/documentul descriptiv, este
aceea de a monitoriza execuția contractelor respective și ulterior, ca o consecință, să transmită către
compartimentul intern specializat, în baza art. 2 alin. (5) lit. e) și f) din HG nr. 394/2016, informarea justificată
cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, care
cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse precum și documentul constatator privind modul
de îndeplinire a clauzelor contractuale. Un alt aspect important de clarificat este cel legat de suportul acordat
pentru compartimentul intern specializat, de către compartimentul de specialitate juridic. Astfel, în baza art. 2
alin. (3) lit. b) și c), alin. (5) lit. a) și art. 9 alin. (4) lit. c) și d) din HG 394/2016, transmiterea, și, implicit,
asumarea modelului de contract, către compartimentul intern specializat ar trebui să se facă de către
compartimentul de specialitate juridic, rolul primului compartiment fiind cel de elaborare sau, după caz, de
coordonare a activității de elaborare a documentaţiei de atribuire, cu sprijinul de specialitate al celorlalte
compartimente interne, având în vedere specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. Foarte importatnt de
subliniat este faptul că, potrivit art. 9 alin. (1) din HG nr. 394/2016, ,,(1) Etapa de planificare/pregătire a unui
proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se
încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, şi, după caz, a strategiei de contractare pentru
procedura respectivă.” În ceea ce privește semnarea contractului de achiziție sectorială, este evident că aceasta
nu este atribuția compartimentului intern specializat, care are alte atribuții reglementate de lege, după cum
precizam anterior, și nici a membrilor comisiei de evaluare, care, conform art. 133 alin. (1) din HG nr. 394/2016
au alte atribuții (ultima fiind înaintarea raportului procedurii spre aprobare – n.n.), asumarea semnării acestui
act juridic fiind în sarcina ordonatorului de credite, în baza raportului procedurii de atribuire care îi este
transmis, după cum precizam anterior, spre aprobare (art. 133 alin. (2) din HG nr. 394/2016 – n.n.), acesta fiind
răspunzător pentru dispunerea şi aprobarea de operaţiuni, în condițiile legii. În aceste condiții, ar trebui ca actul
juridic care se va semna de către ordonatorul de credite, să aibă și avizul de specialitate al compartimentului
juridic, acesta fiind tot un sprijin pentru compartimentul intern specializat, în sensul prevederilor art. 2 alin. (4)
și alin. (5) din HG nr. 394/2016, în vederea constituirii şi păstrării dosarului achiziţiei sectoriale (art. 2 alin. (3)
lit. g) din HG 394/2016 – n.n.), dat fiind că, potrivit art. 154 lit. p) din cadrul aceluiași act normativ - ,,Dosarul
achiziţiei sectoriale trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de entitatea contractantă în cadrul
procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele: ... p) contractul sectorial/acordul-cadru,
semnate, şi, după caz, actele adiţionale; ...”.
Speta 433. Consiliere metodologică cu privire la persoana responsabilă cu întocmirea referatului de
necesitate și informațiile pe care acesta trebuie să le cuprindă. Totodată, având în vedere că o parte din
structurile autorității contractante au comunicat compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor
publice că nu au capacitatea și pregătirea specifică în domeniul achizițiilor publice pentru a estima valoarea
dintr-un referat de necesitate, obligația determinării valorii estimate revine compartimentului intern
specializat în domeniul achizițiilor publice sau compartimentului autorității contractante, emitent al
referatului de necesitate, care a identificat necesitatea și oportunitatea achiziției ?
Ultima actualizare: 29 ian. 2018, 11:39:39

Raspuns:

Legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează modul de realizare a achizițiilor publice, procedurile de
atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile
specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și anumite aspecte
specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică. În conformitate cu art. 2 din H.G. nr.
395/2016, autoritățile contractante au obligația de a realiza toate achizițiile publice (prin proceduri de atribuire
și achiziții directe) prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice, care trebuie să fie
sprijinit în activitatea sa de către celelalte compartimente ale autorității contractante aferente. Același articol
reglementează componența și atribuțiile acestui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor publice
și modalitatea concretă prin care celelalte compartimente îi pot sprijini activitatea. Totodată conform
prevederilor alin. (2) al aceluiași articol menționat anterior, „în măsura în care structura organizatorică a
autorității contractante nu permite înființarea unui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor
distinct, principalele atribuții ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din
cadrul respectivei autorități contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului
autorității contractante.” Unul dintre motivele acestei reglementări este alegerea corectă a modalității de
achiziție (procedură de atribuire sau achiziție directă), care se realizează prin compararea valorii estimate a
achiziției cu pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Compartimentul intern specializat în domeniul
achizițiilor publice (sau persoana/persoanele desemnate cu atribuții în vederea realizării achizițiilor publice) este
responsabil cu centralizarea tuturor necesităților de la nivelul întregii autorități contractante și, prin aplicarea
regulilor de calcul a valorii estimate, acesta va alege modalitatea corectă de achiziție, astfel încât să nu se
încalce obligațiile instituite în raport cu pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Astfel, în
conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „autoritatea contractantă, prin
compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice, are următoarele atribuții principale: a)
întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorității
contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul; b) elaborează și, după caz,
actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante, strategia
de contractare și programul anual al achizițiilor publice; c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de
elaborare a documentației de atribuire și a documentelor suport, în cazul organizării unui concurs de soluții, a
documentației de concurs, pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate; d) îndeplinește
obligațiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege; e) aplică și finalizează
procedurile de atribuire; f) realizează achizițiile directe; g) constituie și păstrează dosarul achiziției publice.” În
concluzie, legislația specifică achizițiilor publice prevede în mod expres faptul că, la nivelul unei autorități
contractante, numai compartimentul intern specializat în acest domeniu (sau persoana/persanele desemnată/e
în acest sens) aplică și finalizează procedurile de atribuire și realizează achizițiile directe. Totodată, conform
prevederilor art. 2 alin. (4) și (5) din H.G. nr. 395/2016, celelalte compartimente ale autorității contractante au
obligația de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat prin realizarea, dar fără a se limita la
acestea, a următoarelor activități: a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de
produse, servicii și lucrări, valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun, potrivit
competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice așa cum sunt acestea prevăzute la art.155 din Lege; c)
în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de
informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al respectivelor necesități, în urma unei cercetări a pieței
sau pe bază istorică; d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și poziția
bugetară a acestora; e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuția
contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și oportunitatea modificărilor propuse; f)
transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale. În sensul
prevederilor de mai sus, în speță prevederile lit. a) și lit. c) rezultă că indiferent de obiectul achiziției ce
urmează a se efectua, celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea
compartimentului intern specializat, inclusiv prin indicarea la nivelul referatului de necesitate a valorii estimate
a necesităților de produse, servicii și lucrări, urmând ca în funcție de natura și complexitatea respectivelor
necesități, compartimentele implicate să indice valoarea estimată în baza istoricului sau dacă acesta nu există
sau nu mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Astfel, o identificare corectă, reală
și coerentă a necesităților autorității contractante va determina identificarea obstacolelor tehnice sau legale
care îngreunează satisfacerea necesității, obstacole care întotdeauna sunt cuantificabile financiar. În acest sens,
competențele compartimentului intern specializat de a verifica/completa/modifica/amenda/interpreta
informațiile de care dispune pentru elaborarea strategiei de contractare și/sau a specificațiilor tehnice -
informații emise și transmise de compartimentele autorității contractante care identifică necesitatea - au în
vedere identificarea la nivelul pieței a caracteristicilor tehnice solicitate, a disponibilității respectivelor
produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare (transport, montaj și punere în funcțiune, piese de
schimb, instruire personal, etc). Prin urmare, rămâne la latitudinea autorității contractante să decidă, prin acte
proprii, modul în care celelalte compartimente ale sale vor sprijini activitatea compartimentului intern
specializat, fără, în mod evident, a se diminua în vreun fel răspunderea autorității contractante pentru deciziile
luate în atribuirea contractelor de achiziție publică.

Speta 413. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea cuprinderii în Programul anual al achizițiilor
sectoriale a achizițiilor realizate în temeiul excepțiilor de la lege, precum și a contractelor subsecvente
aferente acordurilor-cadru.
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 14:47:01

Raspuns:

În conformitate cu art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, „Programul anual al achizițiilor sectoriale se
elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele entităților contractante și cuprinde
totalitatea contractelor sectoriale/acordurilor-cadru pe care entitatea contractantă intenționează să le atribuie
în decursul anului”. De asemenea, art. 13 alin. (4) din același act normativ prevede că „După aprobarea
bugetului propriu, entitatea contractantă are obligația de a-și actualiza programul anual al achizițiilor sectoriale
în funcție de fondurile aprobate”. Totodată, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Programul anual al achizițiilor
sectoriale trebuie să cuprindă cel puțin informații referitoare la: a) obiectul contractului sectorial/acordului-
cadru; b) codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV); c) valoarea estimată a contractului
sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziție, exprimată în
lei, fără TVA; d) sursa de finanțare; e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție; f) data
estimată pentru inițierea procedurii; g) data estimată pentru atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru; h)
modalitatea de derulare a procesului de achiziție, respectiv online sau offline”. Astfel, acordul-cadru se
introduce o singură dată în programul anual aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se
încheie respectivul acord, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea maximă estimată pe durata acestuia. Prin
urmare, contractele subsecvente vor fi introduse în programul anual al achizițiilor sectoriale al anului în care se
atribuie, cu mențiunea că ele sunt aferente acordului-cadru respectiv, însă valorile acestora nu se vor cumula cu
valorile contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în cursul respectivului an bugetar. În ceea ce
privește excepțiile de la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 99/2016, facem precizarea că acestea sunt prevăzute
expres la art. 34 - 40 din acest act normativ. Prin urmare, în măsura în care acestea reprezintă contracte
sectoriale ce au obiect furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuția de lucrări, ele vor fi cuprinse în
programul anual al achizițiilor publice, acesta fiind instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de entitate contractantă, așa cum prevede art. 13
alin. (1) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 385. Consiliere metodologică privind clarificarea faptului dacă operaţiunea întocmirii Referatului de
necesitate se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:28:32

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 395/2016, atribuirea contractului de achiziţie
publică este rezultatul unui proces care se derulează în 3 etape succesive respectiv: „etapa de
planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”, „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea
contractului/acordului-cadru”, ”etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru”. Potrivit art. 9 alin. (1), „Etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate”
şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru
procedura respectivă”. De asemenea, aşa cum reiese şi din prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016,
referatul de necesitate se întocmeşte în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor cuprinzând
necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor, informaţii
necesare întocmirii strategiei anuale de achiziţie publică, a programului anual de achiziţie publică parte a
acesteia, precum şi a documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, conform prevederilor aferente.
Ca urmare, potrivit prevederilor sus-menţionate, întocmirea referatului de necesitate se realizează, înainte de
elaborarea documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, în etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică, etapă premergătoare etapei de organizare a procedurii şi atribuire a
contractului/acordului-cadru. De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 9 alin. (1) mai sus menţionat, dar
şi a definiţiilor enunţate la art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016, întocmirea documentaţiei de atribuire şi
a documentelor-suport se încadrează tot în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. În
ceea ce priveşte „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru”, în conformitate
cu prevederile art. 10 din H.G. nr.395/2016, această etapă începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire
în SEAP şi se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Potrivit
art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire
numai după ce au fost elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele-suport respectiv:
declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante/cele cu putere de
reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei şi strategia de contractare. Astfel, având în
vedere că referatul de necesitate este document premergător documentaţiei de atribuire, iar procedura de
atribuire nu se poate iniţia decât după elaborarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire şi a documentelor-
suport, se poate concluziona că referatul de necesitate nu se poate situa în interiorul procedurii de atribuire. În
ceea ce priveşte procedurile de atribuire, acestea sunt reglementate în cadrul Capitolului III „Modalităţi de
atribuire”, secţiunea 1 „Procedurile de atribuire” din Legea nr. 98/2016 şi respectiv în cadrul Capitolului III
„Realizarea achiziţiei publice”, secţiunea a 5-a „Derularea procedurilor de atribuire” din H.G. nr. 395/2016, în
care sunt tratate toate procedurile de atribuire cu condiţiile de aplicare şi etapele de derulare aferente. Astfel,
procedurile de atribuire, aşa cum au fost expres şi limitativ enumerate în cadrul art. 68 din Legea nr. 98/2016, se
iniţiază prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/anunţului de concurs/invitaţiei de
participare/anunţului de participare simplificat aferent şi se finalizează prin încheierea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru sau anularea procedurii de atribuire, după caz. Ca urmare, din analiza condiţiilor de
iniţiere a procedurilor de atribuire şi a etapelor de derulare ale procedurilor se poate constata că referatul de
necesitate nu reprezintă o activitate aferentă derulării procedurilor de atribuire, aparţinând, conform celor
prezentate mai sus, etapei de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. De altfel, este necesar să se
facă distincţie între procesul de achiziţie publică, cu etapele şi întinderea acestora, şi procedura de atribuire a
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, parte a procesului de achiziţie publică. Faţă de considerentele
de mai sus şi prevederile legale aplicabile sus-menţionate, precizăm că operaţiunea întocmirii Referatului de
necesitate nu se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică, întocmirea acestui document intern
realizându-se de compartimentele din cadrul autorităţii contractante în etapa de planificare/pregătire a
procesului de achiziţie publică.
Speta 363. Care sunt criteriile obiective si nediscriminatorii ce se vor aplica pentru stabilirea loturilor ce vor
fi atribuite aceluiași ofertant? Exemplu practic (Legea 98 – art. 141, alin. (7))
Ultima actualizare: 12 dec. 2017, 14:04:38

Raspuns:

Un exemplu în acest sens este cel legat de abordarea autorității/entității contractante orientată spre a găsi un
echilibru între motivul pentru care a utilizat opțiunea de a limita numărul de loturi atribuite unui ofertant (spre
exemplu motive strategice legate de contextul în care se încadrează obiectele tuturor loturilor, respectiv
necesitatea de a diminua riscul de a depinde de capacitatea unui singur contractor pentru a implementa întreg
proiectul în discuție) și criteriile de eficiență legate de atingerea rezultatelor la un preț sustenabil. În acest sens,
următorul exemplu orientat pe selectarea loturilor care sunt atribuite în funcție de costul cel mai redus pe care îl
incumbă aplicarea acestei opțiuni pentru AC: ”Pentru prezenta procedură de atribuire, împărțită pe 10 loturi,
ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, însă numărul maxim de loturi pe care le poate câștiga un
ofertant este de 3. În ceea ce privește criteriile care vor sta la baza deciziei cu privire la numărul maxim de
loturi care pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul loc (în clasamentul intermediar al ofertelor admisibile
rezultat pe fiecare lot după aplicarea criteriului de atribuire), acestea sunt: 1) În funcție de diferența cea mai
mare dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-lea si prețul ofertei clasate pe locul întâi, se vor alege cele 3
loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant (respectiv loturile în cazul cărora acesta va fi clasat pe primul
loc); 2) Dacă pe un lot oferta depusă este singura admisibilă, acesta va fi unul din loturile care îi vor fi atribuite
ofertantului în cauză, urmând a fi aplicată regula de la pct.1 pentru următoarele loturi la care este clasat pe
primul loc, dar pentru care nu este singur ofertant; 3) Pentru loturile la care este depusă o singura oferta
admisibilă, numărul de 3 loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se va stabili prin raportare la valoarea
estimată, respectiv cele pentru care diferența dintre valoarea estimată și prețul ofertei admisibile este cea mai
mare.”

Speta 348. Ce presupune strategia de contractare pentru acele achiziții care depășesc pragul achiziției
directe și de ce face referire la procedurile de atribuire din Legea nr. 99/2016 ținând cont de prevederile
art. 12 alin. (1) care prevede aplicarea procedurile de atribuire doar pentru acele achiziții ale căror valoare
este mai mare decât pragurile de la art. 12 alin. (1)?
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:04:14

Raspuns:

Potrivit art. 9 din H.G. nr. 394/2016, Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare
estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016. Astfel,
numai în cazul entităţilor contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 ,
realizarea Strategiei în discuție este obligatorie în cazul fiecărei proceduri de achiziții enumerate la art. 82 alin.
(1) din Legea nr. 99/2016, prin care se regăsește și procedura simplificată prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 99/2016 (fără procedura simplificată proprie prevăzută la art. 106 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, în acest
caz realizarea Strategiei de contractare fiind de asemenea opțională). Art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016
dezvoltă ceea ce presupune strategia de contractare, a cărei realizare este obligatorie doar în cazurile
menționate anterior.
Speta 347. Între prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, respectiv atribuirea contractelor cu
valori mai mici decât cele prevăzute la art. 12 alin. (1) din aceeași lege și prevederile art. 9 alin. (2)-(4) din
H.G. nr. 394/2016 există o discrepanță de reglementare, care poate conduce la interpretări în contradicție
cu spiritul legii, în sensul că entitățile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c) ar trebui să aplice, la rândul
lor, procedurile prevăzute de lege și nu procedurile interne proprii. Astfel, legea prevede că entitățile în
discuție pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale a căror valoare estimată este
mai mică decât pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu respectarea principilor
prevăzute la art. 2 alin. (2). Pe de altă parte, art. 9 din H.G. nr. 394/2016 impune obligația întocmirii
strategiei de contractare, document supus evaluării ANAP, fără a mai face distincția între pragurile
prevăzute la art. 12 alin. (1) și (3) din Lege. Considerăm că se impun coroborate cele 2 prevederi și clarificat
inclusiv prin norme că achizițiile realizate conform art. 12 alin. (3) din lege se supun procedurilor proprii, nu
celor prevăzute de lege pentru achizițiile peste pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1).
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:03:49

Raspuns:

Subiectul evaluării A.N.A.P. îl constituie, conform art. 25 din H.G. nr. 394/2016, în anumite circumstanțe,
conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor sectoriale a documentaţiilor de atribuire aferente
contractelor sectoriale/acordurilor-cadru, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de
participare/simplificat/de concurs de către entităţile contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din
Legea nr. 99/2016. Astfel, strategia de contractare menționată la art. 9 alin. (2) – (4) din H.G. nr. 394/2016,
document al fiecărei achiziţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art.
12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 și care este subiect de evaluare a A.N.A.P., împreună cu documentaţia de
atribuire, în circumstanțele art. 25 din respectiva hotărâre de guvern, se va elabora doar de către entităţile
contractante precizate la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016. Subliniem încă odată faptul că
entităţile contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 pot, conform prevederile art.
12 alin. (3) din respective lege ,,organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-
cadru și concursurilor de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât
pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (2) cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).” Astfel,
în cazul entităţilor contractante menţionate la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, realizarea strategiei
de contractare menționată la art. 9 alin. (2) – (4) din H.G. nr. 394/2016 este la latitudinea acestor entități atunci
când își organizează propriile proceduri de atribuire astfel cum este menționat la art. 12 alin. (3) din Legea nr.
99/2016.

Speta 345. Cum se face împărțirea pe loturi a unui contract de execuție de lucrări ?
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:03:02

Raspuns:

Prevederile art.17 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art.141 alin. (2) din Legea nr.98/2016,
stabilesc reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate contractantă atunci când ia decizia atribuirii pe
loturi a unui contract de lucrări.: Art. 17 (1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea
estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor; (2) În cazul
în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute
la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot,
indiferent de valoarea estimată a acestuia. Art.141 alin. (2) din Legea nr.98/2016 „În sensul art.141 alin. (1) din
Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând
dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici şi
mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta
conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate
cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.” Astfel, se observă că autoritatea contractantă poate acționa din
două sensuri, odată ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu realizarea/reabilitarea unor obiective de
investiții, respectiv: 1. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze accesul IMM-
urilor, în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care
se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de exemplu, în cazul construcțiilor/ reabilitărilor
de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.; funcționalitatea/complexitatea obiectului
fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot pentru reabilitarea unei clădiri
administrative cu 5 etaje, etc. 2. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în
realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază utilizarea unor metode de
producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi de exemplu un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și
finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a energiilor neconvenționale.

Speta 336. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea actualizării datelor estimate pentru inițierea
procedurii de atribuire și a datelor estimate pentru finalizarea procedurii prevăzute la nivelul Programului
anual al achizițiilor publice (PAAP), având în vedere că există situații în care procedurile de atribuire sunt
reluate sau alte situații în care datele nu sunt actuale la prezentarea pentru viza CFPP.
Ultima actualizare: 7 dec. 2017, 16:27:48

Raspuns:

Potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, programul anual al achizițiilor publice cuprinde
totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea intenționează să le atribuie în
decursul anului următor, fiind elaborat, pe baza referatelor de necesitate, ținând cont de necesitățile de
produse/servicii/lucrări, gradul lor de prioritate, precum și anticipările cu privire la resursele de finanțare ce
urmează a fi identificate. Ca urmare, autoritatea contractantă are obligația să actualizeze programul anual al
achizițiilor publice în situația în care anumite necesități de produse/servicii/lucrări sunt identificate ulterior
elaborării referatelor de necesitate sau este necesară modificarea referatelor de necesitate, conform art. 3 alin.
(2) și (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, precum și atunci când se aprobă fondurile indicate ca sursă de finanțare
pentru contractele care urmează să fie atribuite, potrivit art. 12 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016. În ceea
ce privește conținutul programului anual al achizițiilor publice, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (5) lit. f) și g)
din anexa la H.G. nr. 395/2016, acesta trebuie să cuprindă informații referitoare la „data estimată pentru
inițierea procedurii” și „data estimată pentru atribuirea contractului”, prevederi care se regăsesc și în cadrul
formularului programului anual al achizițiilor publice aprobat ca anexa 1 la Ordinul ANAP nr. 281/2016. Având în
vedere că data inițierii, respectiv data finalizării procedurii de atribuire nu sunt date cunoscute de autoritatea
contractantă la data elaborării documentației de atribuire și a proiectului de contract de achiziție publică/acord-
cadru, parte a acesteia, suntem de opinie că nu se justifică revizuirea programului anual al achizițiilor publice în
sensul actualizării acestor date estimative. În concluzie, legislația în domeniul achizițiilor publice nu prevede
obligativitatea actualizării datelor pentru inițierea procedurii de atribuire și a datelor pentru finalizarea
procedurii prevăzute la nivelul programului anual al achizițiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetul
de stat/proiect finanțat din fonduri nerambursabile/proiect de cercetare/dezvoltare), la data întocmirii
documentației de atribuire și a proiectului de contract de achiziție publică/acord-cadru.

Speta 298. Având în vedere faptul că legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu impune ca la momentul
iniţierii procedurilor să se facă dovada existenţei bugetului aferent contractului respectiv, se solicită opinia
dacă la momentul întocmirii strategiilor de contractare pentru achiziţii publice/concesiune de lucrări sau
servicii, a modelului de contract de achiziţie publică/acord-cadru inclus în documentaţia de atribuire este
suficientă, în vederea respectării prevederilor legale, inclusiv a Ordinului MFP nr. 2332/30.08.2017,
„existenţa doar a posibilităţii disponibilizării de fonduri bugetare”, în acelaşi timp cu „introducerea în cadrul
Documentaţiei de atribuire a unei clauze suspensive care să prevadă că încheierea contractului poate fi
făcută numai în măsura în care fondurile necesare achiziţiei vor fi asigurate”.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:30:23

Raspuns:
În ceea ce priveşte prevederile Ordinului MFP nr. 2332/30.08.2017, considerăm că aspectele referitoare la
elementele care definesc atât „Strategia anuală de achiziţii publice/sectoriale” cât şi „Strategia de contractare a
achiziţiilor publice/sectoriale/a concesiunii”, cea din urmă făcând obiectul verificării controlului financiar
preventiv propriu, trebuie adaptate şi interpretate prin prisma normelor de organizare şi funcţionare a
instituţiilor/companiilor de stat cărora li se aplică legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere că
reglementările în domeniul finanţelor publice, în special cele privind condiţiile de legalitate şi regularitate
aferente operaţiunilor de execuţie bugetară, se aplică în mod diferit companiilor cu capital majoritar de stat faţă
de autorităţile publice centrale/regionale/locale. De asemenea, precizăm că, din punct de vedere al legislației în
materie, iniţierea şi derularea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea fondurilor,
autoritatea contractantă urmând a avea în vedere înainte de încheierea contractului respectarea dispoziţiilor
referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intra sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice,
respectiv Legea nr. 500/2002 şi Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002. Potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire după elaborarea şi aprobarea
documentaţiei de atribuire precum şi a documentaţiei suport respectiv: declaraţia privind funcţiile de decizie în
cadrul autorităţii contractante/reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei şi strategia de
contractare. Mai mult, majoritatea documentelor întocmite în etapa de planificare/pregătire a procesului de
achiziţie publică se elaborează înainte de aprobarea bugetului instituţiei, în baza bugetului previzionat, respectiv
a anticipărilor cu privire la resursele de finanţare care pot fi alocate/identificate. Astfel, Referatul de
necesitate, documentul care cuprinde necesităţile de produse/servicii/lucrări şi preţul unitar/total al acestora,
se elaborează, ca regulă generală, conform art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în ultimul trimestru al anului în
curs pentru anul viitor. De asemenea, Strategia anuală de achiziţie publică se realizează, conform art. 11 alin. (3)
din norme, tot în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică
cuprinse în acesta. Programul anual al achiziţiilor publice, parte a strategiei anuale de achiziţie publică, se
elaborează, conform art. 12 alin. (3) şi (4) din norme, în baza „anticipărilor cu privire la resursele de finanţare ce
urmează a fi identificate” şi se actualizează în funcţie de fondurile aprobate. De asemenea, Strategia de
contractare face trimitere la Programul anual al achiziţiilor publice - varianta iniţială/modificată. În ceea ce
priveşte documentaţia de atribuire şi anunţul prin care este iniţiată o procedură de atribuire, se poate constata
că în cadrul acestora trebuie precizate „Principalele modalităţi de finanţare şi plată şi/sau trimitere la
dispoziţiile relevante”, care permite indicarea generală a sursei de finanţare previzionate, fără indicarea
documentelor relevante privind aprobarea fondurilor care vor fi alocate execuţiei contractului de achiziţie.
Facem menţiunea că interdicţia pentru autorităţile contractante de a încheia un angajament legal fără existenţa
certă a surselor de finanţare necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv
rezultă din prevederile legale privind finanţele publice. Astfel, în ceea ce priveşte semnarea contractelor de
achiziţie publică, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta dispoziţiile referitoare la angajarea
cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice, potrivit căreia angajarea
cheltuielilor de către ordonatorul de credite cu depăşirea limitelor creditelor bugetare aprobate sau fără să
existe prevăzut creditul bugetar este interzisă şi constituie infracţiune. De asemenea, normele metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin Ordinului MFP nr. 1792/2002, dispun în
mod clar „Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că au fost
rezervate şi fondurile publice necesare plăţii acestora în exerciţiul bugetar”. Totodată, aducem în discuție nota
introdusă la nivelul capitolului III.1.4 din cadrul modelului de Fişa de date, publicată prin Notificarea nr.
258/2017, prin intermediul căreia s-a urmărit atenţionarea autorităţilor contractante în raport cu: - utilizarea
dreptului de suspendare a încheierii contractului de achiziţie publică, în condiţii care nu au corespondent în
legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, şi care, în contextul prevederilor art. 143 coroborat cu art. 145 din
H.G. nr. 395/2016, pot afecta indirect nivelul competiţiei şi/sau pot conduce la denaturarea în mod artificial a
rezultatului procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică; - utilizarea în mod eronat/impropriu a
unei clauze suspensive, având în vedere faptul că aceasta nu operează în derularea contractului de achiziţie
publică drept o condiţie în vederea îndeplinirii unei obligaţii, şi în raport cu care ambele părţi şi-au exprimat
voinţa, ci într-un sens în care numai autoritatea contractantă poate face recurs la aceasta. În concluzie, deşi
legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu condiţionează iniţierea şi derularea unei proceduri de atribuire de
asigurarea fondurilor necesare derularii contractului şi nu interzice expres încheierea unui contract de achiziţie
publică cu clauză suspensivă (suspendarea execuţiei contractului) sau introducerea în cadrul documentaţiei de
atribuire a unei condiţii suspensive (suspendarea încheierii contractului), suntem de opinie că prevederea
nejustificată, pentru toate procedurile de atribuire, a unei astfel de clauze/condiţii, poate fi considerată o
încalcare a prevederilor art. 143 coroborat cu art. 145 din H.G. nr. 395/2016 şi/sau a prevederilor legislaţiei
privind finanţele publice.

Speta 287. Consiliere metodologică privind competențele compartimentului intern specializat de a verifica /
completa / modifica / amenda / interpreta informațiile de care dispun pentru elaborarea strategiei de
contractare și/sau specificațiile tehnice, care însoțesc referatele de necesitate aprobate de către
ordonatorul de credite, emise de compartimentele autorității contractante care identifică necesitatea și care
este singura în măsură să dețină toate informațiile privind caracteristicile produselor / serviciilor / lucrărilor
solicitate, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) lit. c) din H.G. 395/2016 coroborat cu art. 154 și art.
155 din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:10:58

Raspuns:

Potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de
atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă,
corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului şi modul de desfășurare a procedurii de
atribuire. Totodată, art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016 definește documentația de atribuire ca fiind
documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale
achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice
ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către
candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. În ceea ce privește specificațiile tehnice,
acestea reprezintă, potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, cerințe, prescripții, caracteristici de
natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră
corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante. Astfel, din prevederile legale redate mai sus,
precum și din cuprinsul art. 83 și al art. 155 din Legea nr. 98/2016, respectiv al art. 20 alin. (2) din H.G. nr.
395/2016, se desprinde obligația autorității contractante de a se asigura, la momentul inițierii procesului de
achiziție publică, că documentele achiziției reflectă necesitatea reală, completă, corectă și actuală a acesteia,
pentru acoperirea căreia se impune achiziționarea produsului/serviciului sau lucrării în cauză. În acest sens
considerăm că elaborarea documentației de atribuire trebuie să aibă la bază documente actualizate la momentul
inițierii procesului de achiziție publică. Astfel, o identificare corectă, reală și coerentă a necesităților autorității
contractante va determina identificarea obstacolelor tehnice sau legale care îngreunează satisfacerea necesității,
obstacole care întotdeauna sunt cuantificabile financiar. În acest sens, competențele compartimentului intern
specializat de a verifica/completa/modifica/amenda/interpreta informațiile de care dispune pentru elaborarea
strategiei de contractare și/sau a specificațiilor tehnice - informații emise și transmise de compartimentele
autorității contractante care identifică necesitatea - au în vedere identificarea la nivelul pieței a caracteristicilor
tehnice solicitate, a disponibilității respectivelor produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare
(transport, montaj și punere în funcțiune, piese de schimb, instruire personal, etc).
Speta 279. În cazul unui proiect cu finanțare nerambursabilă, beneficiarul este un parteneriat mixt (format
autorități/instituții publice și entități juridice private) ce are calitate de autoritate contractantă - conform
art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, iar fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul
proiectului – conform O.U.G. nr. 40/2015. Având în vedere că Programul achizițiilor publice se elaborează la
nivel de proiect, independent de portofoliul proceselor de achiziție de la nivelul autorității contractante, se
solicită punct de vedere cu privire la partenerul din cadrul proiectului implementat în parteneriat mixt
(liderul sau oricare dintre parteneri) căruia îi revine obligația îndeplinirii prevederilor art. 13 din H.G. nr.
395/2016.
Ultima actualizare: 6 nov. 2017, 10:59:07

Raspuns:

Având în vedere că legislația în domeniul achizițiilor publice nu distinge asupra căruia dintre partenerii unui
proiect finanțat din fonduri europene, implementat în parteneriat mixt (liderul sau oricare dintre parteneri), îi
revine obligația îndeplinirii prevederilor art. 13 din H.G. nr. 395/2016 referitoare la întocmirea Programului
achizițiilor publice aferent respectivului proiect, apreciem că această obligație face obiectul înțelegerii dintre
membrii parteneriatului prin care aceștia și-au exprimat acordul de asociere în vederea implementării
proiectului.

Speta 269. Conform art. 12 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractanta are obligatia publicarii in
SEAP extrase din PAAP. Ce se intelege prin extrase? Doar acele pozitii la care se aplica Legea nr. 98/2016
sau intreg PAAP-ul, inclusiv achizitiile directe anexa la PAAP?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:00:27

Raspuns:

In primul rand precizam ca în Monitorul Oficial Partea I cu nr. 487/30.06.2016, a fost publicat Ordinul nr.
281/2016 al presedintelui A.N.A.P. privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achizitiilor
publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale. In ceea ce priveste obligatia aplicarii prevederilor art. 12
alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, astfel cum este reglementat prin lege, precizam ca autoritatea contractanta
publica in SEAP extrase ale PAAP-ului pentru toate contractele/ acordurile–cadru de produse si/sau servicii a
caror valoare estimata este mai mare sau egala cu pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Lege, precum si
pentru toate contractele/acordurile-cadru de lucrari a caror valoare estimata este mai mare sau egala cu
pragurile prevazute la art. 7 alin. (5) din Lege.

Speta 268. In cazul fiecarui proiect finantat din fonduri europene se intocmeste un program anual al
achizitiilor publice sau un program al achizitiilor pentru toata perioada de derulare a proiectului?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:00:15

Raspuns:

In conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 395/2016, „prin exceptie de la art. 12 alin. (1), in cazul in
care autoritatea contractanta implementeaza proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau proiecte de
cercetare – dezvoltare, are obligatia de a elabora distinct pentru fiecare proiect in parte un program al
achizitiilor publice aferent proiectului respectiv.” Totodata, conform art. 17 alin. (3) din acelasi act normativ in
cazul in care autoritatea contractanta implementeaza proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau
proiecte de cercetare – dezvoltare, prevederile alin. (1) privind estimarea se aplica prin raportare la fiecare
proiect in parte. Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus, precizam ca PAAP -ul se va realiza pentru fiecare
proiect in parte, procedurile de atribuire aplicate pentru fiecare achizitie fiind stabilite in functie de valoarea
estimata a acestora pe intreaga perioada de desfasurare a proiectului.
Speta 236. Ce ar trebui sa includa strategia anuala de achizitii, in afara de programul anual al achizitiilor
publice, care este anexa si achizitiile directe, si cine elaboreaza (cum ar trebui sa fie formalizata ca
document)?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:47:49

Raspuns:

Conținutul „Strategiei anuale de achiziție publică” este stabilit de prevederile art.11 din H.G. nr. 395/2016.
Strategia anuala de achiziție publică va indeplini dublu rol: (1) Instrument managerial complementar al bugetului
de la nivelul autoritatii contractante, evidentiind intr-un mod transparent si coerent viitoarea executie bugetara
pentru achizitiile publice; (2) Instrument de prioritizare si monitorizare a cheltuielilor aferente obiectivelor de
investitii (investitii in continuare, investitii noi sau alte tipuri de investitii) sau a celor necesare asigurarii
cheltuielilor curente care vor fi efectuate la nivelul autoritatii contractante, asigurandu-se astfel o
predictibilitate fata de potentialii ofertanti de pe piata. La nivelul acestui document AC va avea obligatia de a
stabili calendarul procedurilor de atribuire in functie de gradul de executie a obiectivului de investitie, asigurand
o coerenta ce urmareste eficientizarea realizarii acesteia, astfel (exemple): (1) Servicii de consultanta in
elaborarea documentatiei de atribuire pentru contractele de supervizare a lucrarilor ce includ proiectare si
constructie; (2) Servicii de supervizare pentru contractele de proiectare si executie; (3) Servicii de proiectare
pentru obiectivul de investitii xx; (4) Lucrari de executie si dotare pentru obiectivul de investitii; (5) Servicii de
operare si mentenanta pentru obiectul de investitii. Strategia anuala de achizitie publica poate fi modificata in
situatia in care apar noi necesitati sau noi obiective de investitii pentru a caror introducere in strategie este
necesarea identificarea surselor de finantare, modificari ce vor fi aprobate de conducatorul autoritatii
contractante.

Speta 235. Care este diferenta dintre strategia anuala de achizitiei publica si strategia de contractare?
Strategia de contractare trebuie sa fie elaborata la momentul planificarii pentru fiecare obiectiv din
programul de achizitii sau aceasta trebuie sa fie intocmita la momentul demararii obiectivelor de achizitii?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:47:32

Raspuns:

Potrivit art. 11 alin. (2) din HG nr. 395/2016, strategia anuala de achizitie publica reprezinta acel document
intocmit de autoritatea contractanta care cuprinde totalitatea proceselor de achizitie publica (procedurilor)
planificate a fi lansate de o autoritate contractanta pe parcursul unui an bugetar. informatiile care trebuie
inserate in strategia anuala de achizitie publica sunt prevazute in cuprinsul alineatului (6) al aceluiasi articol. in
baza dispozitiilor art. 9 alin. (1) din HG nr. 395/2016, strategia de contractare este un document aferent etapei
de planificare/pregatire a unui proces de achizitie publica, respectiv a unei proceduri de atribuire/modalitate
speciala de atribuire si cuprinde informatiile prevazute la alineatului (3) ale articolului in discutie. acest
document va fi incarcat in seap odata cu documentatia de atribuire si reprezinta obiect de evaluare a a.n.a.p., in
conditiile stabilite la art. 23 din HG nr. 395/2016, referitor la aspectele prevazute la art. 9 alin. (3) lit. b) si f)
din hotararea de guvern in discutie.

Speta 234. Se va elabora programul anual al achizitiilor publice separat pentru orice fel de finantari
nerambursabile?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:47:19

Raspuns:

În conformitate cu art. 13 din H.G. nr. 395/2016, in cazul in care autoritatea contractanta implementeaza
proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau proiecte de cercetare – dezvoltare, are obligatia de a
elabora distinct pentru fiecare proiect in parte un program al achizitiilor publice aferent proiectului respectiv.
Precizam ca intocmirea unor programe anuale de achizitii publice distincte este fundamentata pe modalitatea de
finantare a achizitiei, respectiv fonduri proprii ale autoritatii contractante (care, in cazul institutiilor publice,
provin de la bugetul de stat) sau fonduri nerambursabile (in principal, fonduri europene nerambursabile, precum
si alte fonduri fonduri nerambursabile (ex. programe de finantare nerambursabila de la Guvern). Prin urmare, in
aplicarea art. 13 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractanta va elabora PAAP separat numai in cazul in cazul
proiectelor finantate din fonduri nerambursabile prin programe europene/alte programe, achizitiile realizate in
cadrul unui astfel de proiect avand un buget propriu.

Speta 233. Având in vedere prevederile art. 139 din Legea 98/2016 si prevederile art. 8 din HG 395/2016, va
rugam sa ne comunicati daca este sau nu obligatorie consultarea pietei in cadrul fiecarui proces de achizitie
publica.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:47:03

Raspuns:

Art.139 alin.1 din Legea nr. 98/2016 prevede dreptul autoritatii de a organiza consultari ale pietei in vederea
pregatirii achizitiei. Acelasi articol la alin. (4) face trimitere la normele de aplicare a legii, respectiv H.G.
nr.395/2016, in ceea ce priveste modalitatile, conditiile si procedura de desfasurare a consultarilor prevazute la
alin. (1). Prin urmare, autoritatea se va raporta in ceea ce priveste modalitati, conditii si procedura la H.G.
nr.395/2016 la art. 8, care stipuleza obligatia autoritatii contractante de a parcurge obligatoriu etapa de
planificare/pregatire, consultarea pietei regasindu-se numai in aceasta etapa. Avand in vedere cele mentionate
anterior, precum si dreptul invocat prin lege, consultarea pietii este un drept si nu o obligatie a autoritatii
contractante.

Speta 167. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor de întreținere și reparații aparate de
aer condiționat în codul CPV 50800000-3.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:47:22

Raspuns:

În conformitate cu art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor
lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise
pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. În urma analizei nomenclatorului CPV, nu am
identificat un alt cod CPV care să descrie mai în detaliu serviciile în discuție și prin urmare, în situația în care
scopul principal al contractului ce urmează a fi atribuit este întreținerea și repararea aparatelor de aer
condiționat, apreciem că alegerea codului CPV 50800000-3 – „Diverse servicii de întreținere și de reparare” este
potrivită.
Speta 152. O autoritate contractantă urmărește inițierea unei proceduri de atribuire pe loturi, în
conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, existând, din punctul de vedere al
acesteia, „riscul” ca cele două loturi să fie atribuite aceluiași ofertant, iar acesta să nu aibă capacitatea de a
executa întreaga cantitate de lucrări. Din acest motiv, autoritatea contractantă dorește limitarea numărului
de loturi care pot fi atribuite unui singur operator economic, fără a preciza însă în cadrul documentației de
atribuire criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care
vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în care în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de
evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim
admis. Astfel, la nivelul strategiei de contractare autoritatea contractantă a specificat că limitarea numărului
de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant este justificată prin experiența anterioara a autorității
contractante în situații similare, în sensul că IMM-urile nu au capacitatea fizică de a termina două lucrări
simultan, fapt care a condus, în trecut, la rezilierea contractului și reluarea procedurii de atribuire.
Documentația de atribuire elaborată conform celor descrise mai sus, transmisă către ANAP, în baza art. 23
din H.G. 395/2016, a fost respinsă în mai multe rânduri, observațiile formulate fiind următoarele: nu există
justificare la nivelul Strategiei de contractare cu privire la limitarea atribuirii numărului de loturi unui singur
operator economic, pe de o parte, iar în cazul în care se va menține această limitare, însă justificată, se vor
preciza criterii de limitare clare/obiective care să acopere toate situațiile posibile, inclusiv situația,
prezumtivă, ca un ofertant să aibă singura ofertă admisibilă la cele două loturi, sau situația ca un ofertant să
aibă singura ofertă admisibilă la un lot, iar la celălalt lot, pe lângă oferta acestuia, să mai existe și alte oferte
admisibile.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:32:22

Raspuns:

Conform prevederilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, „(…) autoritatea contractantă va stabili obiectul
fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai
bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și
specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele
specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”. Potrivit art. 141 alin.
(4) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă este cea care stabilește, în funcție de necesitățile sale, dacă
ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. Alin. (5) din cadrul articolului sus-
menționat prevede faptul că „autoritatea contractantă are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte
pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant”
- situație în care autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot
fi atribuite unui ofertant, cu respectarea prevederilor art. 141 alin. (7) – (10) din Legea nr. 98/2016; Totodată,
potrivit dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, „orice operator economic are dreptul de a participa la
procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici,
inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire,
subcontractant propus sau terț susținător, în condițiile prevăzute de prezenta lege”. Constatăm, așadar, că
autoritatea contractantă are la îndemână instrumentele necesare, materializate în acest caz particular prin
dispozițiile legale indicate mai sus, cu ajutorul cărora să poată gestiona cu succes riscul amintit anterior. Astfel,
riscul privind atribuirea ambelor loturi unui singur ofertant care nu are capacitatea de a executa întreaga
cantitate de lucrări poate fi preîntâmpinat de către autoritatea contractantă, pe de-o parte prin adaptarea
dimensiunii acestor loturi astfel încât să corespundă mai bine capacității operatorilor economici, în conformitate
cu dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar pe de altă parte prin aplicarea prevederilor art. 141
alin. (4) și (5) din aceeași lege. În opinia noastră, dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, alături de
cele ale art. 53 din același act normativ, pot conduce la diminuarea riscului privind lipsa capacității de a executa
întreaga cantitate de lucrări de către un singur operator economic. Ceea ce trebuie reținut însă este că, prin art.
53 din Legea nr. 98/2016, i se recunoaște dreptul oricărui operator economic de a participa la procedura de
atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, ceea ce
înseamnă că autoritatea contractantă nu va restricționa acest drept decât în condițiile expres prevăzute de lege.
În continuare cu privire la dreptul autorității contractante de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite
aceluiași ofertant, raportându-ne la valoarea estimată a procedurii, inclusiv la valoarea/lot, apreciem că o astfel
de rațiune nu justifică limitarea numărului de loturi care pot fi atribuite unui singur operator și, cu atât mai
mult, limitarea depunerii de oferte pentru „un singur lot”. Totodată, precizăm că potrivit dispozițiilor Secțiunii
II.1.8 din Notificarea nr. 256/2016 -Fișa de date, autoritatea contractantă poate justifica limitarea numărului de
loturi atribuite unui singur operator prin motivații legate de specificul obiectului contractului, precum și al pieței
de profil a operatorilor economici potențiali ofertanți, întrucât aceste premise conduc la un risc crescut în
implementarea contractului/acordului cadru, în cazul în care s-ar permite unui ofertant să câștige toate loturile.
În ceea ce privește criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii ce se vor aplica pentru stabilirea loturilor
care vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în care, în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de
evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis, și
pe care autoritatea contractantă are obligația de a le indica în documentele achiziției, acestea sunt de regulă
cele care urmăresc aducerea unor avantaje/economii autorității contractante. Tocmai din acest temei subiectiv,
autoritatea contractantă este singura în măsura să stabilească normele pe baza cărora se va decide atribuirea
loturilor unui anumit ofertant, în situația în care a rezultat un număr mai mare de loturi, a fi atribuite, decât
numărul maxim admis. Relevante, în acest sens sunt, exemplele din Notificarea nr. 256/2016-Fișa de date -
Secțiunea II.1.8. În același timp, autoritatea contractantă va avea în vedere, la stabilirea criteriilor și regulilor
obiective și nediscriminatorii ce le va aplica pentru selecția loturilor care vor fi atribuite aceluiași ofertant, ca
acestea să acopere toate situațiile posibile care se pot ivi în atribuirea loturilor în cauză.

Speta 76. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la modificarea programului anual al achizițiilor
publice (PAAP), în condiţiile în care autoritatea contractantă are prevăzut în PAAP servicii de consultanță în
management cu o valoare estimată de 130000 lei, din care a achiziționat direct aceste servicii în cuantum de
100000 lei, ulterior achiziționând aceleași servicii în valoare de 30000 lei, încadrându-se în pragul
reglementat la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 10:43:36

Raspuns:

În accepțiunea art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, Programul anual al achizițiilor publice este un instrument
managerial elaborat în cadrul Strategiei anuale de achiziție publică, utilizat pentru planificarea și monitorizarea
portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare
derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, prin urmare, înțelegem că acesta poate suporta modificări sau
completări, în funcţie de necesităţile ulterioare de achiziţii ce pot apărea pe parcursul anului, fiind în strânsă
corelaţie cu existenţa surselor de finanţare. Astfel, având în vedere necesitatea optimizării activității de
elaborare a programelor anuale de achiziții publice/sectoriale, prin responsabilizarea autorităților
contractante/entităților contractante în legătură cu formatul și conținutul acestora, a fost emis Ordinul
Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016 , prin care se aprobă formularul Programului anual al achizițiilor publice. În
scopul de a facilita conformarea autorității contractante la obligația de a ține evidența achizițiilor directe de
produse, servicii și lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziții publice (art. 14 din Anexa la H.G. nr.
395/2016), formularul Programului anual al achizițiilor publice, astfel cum a fost aprobat prin ordinul sus-
menționat, conține o anexă denumită generic „Anexă privind achizițiile directe”. Prin urmare, luând în
considerare prevederile art. 7 și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv, ale art. 1 alin. (4), art. 16 și
art. 17 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate opera modificări sau completări ale PAAP
în funcţie de necesităţile ulterioare de achiziţii ce pot apărea pe parcursul anului; or, în situația în speță, în care
autoritatea contractantă are prevăzut în PAAP servicii de consultanță în management cu o valoare estimată de
130000 lei (sub pragul achiziței directe), aceasta încadrându-se în acest prag - în aceste condiții, apreciem că nu
mai este necesară modificarea Programului anual al achizițiilor publice (în sensul modificării valorii estimate),
însă, autoritatea contractantă va completa fiecare achiziție cu o valoare estimată mai mică decât pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 în Anexa privind achizițiile directe la Programul anual al
achizițiilor publice, în conformitate cu art. 14 din Anexa la H.G. nr. 395/2016.
Speta 18. Consiliere metodologică privind lotizarea unei achiziții publice din cadrul unui proiect derulat în
asociere, respectiv câte un lot pe partener.
Ultima actualizare: 23 oct. 2017, 15:53:04

Raspuns:

Lotizarea unui contract se realizează prin divizarea obiectului acestuia pentru a adapta dimensiunea obiectului
contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și
capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și
specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele
specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului (conform definiției
prevăzute la art. 3 alin (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016). După ce stabilește tipul de procedură aplicabilă,
autoritatea contractantă poate opta pentru realizarea achiziției pe loturi, având posibilitatea fie să atribuie
toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin
lansarea mai multor proceduri, dar de același tip cu cea determinată conform valorii estimate globale a tuturor
loturilor. Chiar dacă legislația actuală încurajează lotizarea prin introducerea obligației autorității contractante
de a justifica alegerea de a nu lotiza (art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016), menționăm că oportunitatea de a
lotiza depinde în mod direct de posibilitatea împărțirii contractului pe segmente ce pot fi realizate independent,
de operatori economici diferiți. Precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a lotiza achiziția și
poate atribui toate loturile în același timp (printr-o singură procedură) sau separat (prin mai multe proceduri, dar
de același tip cu cea identificată conform valorii globale a tuturor loturilor). Pe cale de consecință, având în
vedere posibilitatea de a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate prin divizarea acestuia
pe loturi, astfel încât să corespundă mai bine necesității asocierii în speță sau fazelor ulterioare ale proiectului,
apreciem că lotizarea se poate realiza pentru fiecare partener (câte un lot pe partener).

1.2 Estimarea valorii contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Speta 738. Precizări cu privire la modul de aplicare a art. 17 din HG nr. 395/2016, modificată și completată
de HG nr. 419/2018 și a art. 18 din HG nr. 394/2016, modificată și completată de HG nr. 419/2018
Ultima actualizare: 20 sept. 2018, 16:42:00

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 17 din HG nr. 395/2016, modificată și completată de HG nr. 419/2018: ,,(1) Autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a achiziţiei; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condiţiilor specifice de
aplicare a anumitor proceduri de atribuire. (2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are
obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi
lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1). (3) În cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea,
prevederile prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanţare/proiect. (4) Fără a
afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziţie publică de lucrări sau de
servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie
asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele
considerente: a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului
de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea
drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată
cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau
se atribuie contracte diferite; c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte,
expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică
şi altele, care necesită specialişti certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a
fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare
serviciu, se va stabili modalitatea de achiziţie corespunzătoare.” În cele ce urmează se impune clarificarea
modului de aplicare a prevederilor anterior citate astfel: Vizavi de interpretarea prevederilor art. 17 alin. (1) și
alin. (2) HG nr. 395/2016, este de subliniat că: - aspectele precizate la lit. b) și c) de la art. 17 alin. (1) în
discuție sunt aspecte secundare de analizat, circumstanțiale, dar - aspectul determinant este cel precizat la lit.
a) al aceluiași alineat respectiv „valoarea estimată a achiziţiei”, valoare care, în corelare cu tipul de contract de
achiziție publică stabilit anterior estimării respective (caracteristicile tipului de achiziție, în special ale
obiectului principal al contractului, sunt determinante pentru stabilirea, de către autoritatea contractantă, a
valorii estimate a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, luând în considerare orice
eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei*),
respectiv furnizare de produse, prestări de servicii sau execuție de lucrări, conduce la alegerea procedurii de
atribuire. În ceea ce privește termenul „achiziţie”, folosit în cadrul art. 17 alin. (1) lit. a) din HG nr. 395/2016,
trebuie avut în vedere că acesta nu vizează un contract de produse, servicii sau lucrări atribuit într-un anumit
moment, ci reprezintă un concept care se raportează la/include produsele, serviciile și lucrările considerate
similare, astfel cum este menționat la alin. (2) al art. 17 în speță. Astfel, raportat la cele precizate anterior,
autoritatea contractantă va lua în considerare, pentru calculul valorii estimate a achiziției** (în vederea alegerii
procedurii de atribuire, conform art. 17 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016) scopul pentru care va efectua
achiziția (de produse, de servicii sau de lucrări), respectiv necesitatea pe care urmează să o acopere efectuarea
acestei achizitii la nivelul unui an bugetar***, achiziție care poate include fie un produs, serviciu sau lucrare fie
două sau multe produse, servicii sau lucrări. Pe cale de consecință, estimarea se face raportat la achiziție, care
la rândul ei corespunde unei necesități, raportat la nivelul unui an bugetar, și nu pe cod/coduri CPV a căror
utilizare asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, neavând legătură directă cu estimarea
valorii achiziţiei publice şi nefiind determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi lucrărilor similare. În
urma stabilirii valorii estimate a achiziţiei, conform celor menționate anterior, autoritatea contractantă va alege
procedura de atribuire sau modalitatea de achiziționare raportat, după caz, la pragurile valorice de la art. 7 alin.
(1), (2) sau alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În vederea stabilirii similarității produselor, serviciilor şi lucrărilor -
etapă necesară pentru estimarea valorii achiziției, care conduce la alegerea procedurii de atribuire - conform
celor anterior precizate, autoritatea contractantă se va raportat în primul rând la conceptul reglementat în acest
sens de Directiva 2014/24/EU, concept care este transpus de prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și
anume ,,(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în
mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama
normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în
sectorul respectiv.” Respectarea acestor condiții este consecința aplicării regulii generale reglementate de art.
11 din Legea nr. 98/2016 (art. 5 para. 3 din Directiva 2014/24/EU) și anume: ,,(1) Autoritatea contractantă nu
are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege.” Astfel, având în vedere că prevederile art.
11 din Legea nr. 98/2016 vizează evitarea divizării artificiale a contractelor de achizitii publice și sunt aplicabile
atât în cazul achiziției de produse cât și în cazul achiziției de servicii sau de lucrări, condițiile reglementate de
art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 se raporteazăîn mod corespunzător și la stabilirea similarității serviciilor
sau a lucrărilor. Mai mult, referitor la criteriile/elementele de verificat în contextul divizării artificiale, trebuie
avute în vedere următoarele aspecte: - divizarea artificială se analizează doar la nivel de autoritate contractantă
distinctă și nu se referă la achiziții similare efectuate, separat, de mai multe autorități contractante; - analiza
privind divizarea artificială vizează, în primul rând, îndeplinirea de către achiziția respectivă a aceleiași funcții
tehnice și economice; aspectele geografice și temporale ale achiziției sunt secundare în analiză; - ca moment de
timp relevant pentru stabilirea orizontului temporal, este considerată data lansării procedurii de atribuire, și nu
data semnării contractului de achiziție; - elementul esențial în analiza cazurilor este identificarea și justificarea
necesității de către autoritatea contractantă la momentul lansării procedurilor de achizitii publice, analizarea
cazurilor de acest tip necesitând o analiză complexă a contextului. În situația particulară reglementată de art. 17
alin. (3) din HG nr. 395/2016, care nu vizează efectuarea de achizitii necesare, în mod direct sau indirect,
desfășurării activității curente a autorității contractante, ci achizitii necesare pentru implementarea de proiecte
finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, regulile de estimare
precizate anterior se vor aplica prin raportare la durata contractului de finanţare/proiectului. În cazul în care
autoritatea contractantă stabilește că anumite achiziții îndeplinesc aceeași funcție tehnico-economică și/sau se
realizează în același orizont geografic sau de timp, atunci aceasta va avea în vedere să nu divizeze în mod
artificial contractele de achiziție publică prin împărțirea lor în două categorii („pentru activitatea curentă”,
respectiv „pentru implementarea unui proiect/unor proiecte”), în funcție de sursa de finanțare. Ulterior, în
măsura în care necesitățile se stabilesc ca aferente, în mod distinct, fie 1) activității curente fie 2) unui
proiect/unor proiecte, în prima situație sunt aplicabile prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016 și
în al doilea caz sunt aplicabile prevederile sart. 17 alin. (1), (2) și (3) din cadrul aceluiași act normativ raportat la
durata fiecărui contract de finanţare/proiect. Prin excepție de la cele precizate mai sus și fără a afecta aplicarea
prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) și, după caz, alin. (3) din HG nr. 395/2016, pentru serviciile și lucrările
precizate expres și distinct, la literele a), b) și c) de la alin. (4) al art. 17 din HG nr. 395/2016, mai precis: -
pentru contractele de achiziţie publică de lucrări (contractele care are ca obiect fie exclusiv execuţia, fie atât
proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr.
98/2016, conform definiției de la art. 3 alin. (1) lit. m) din cadrul aceluiași act normativ) sau - pentru contractele
de achiziție publică de de servicii (altele decât serviciile de proiectare) al căror obiect vizează realizarea
obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire raportat strict la: - valoarea estimată a contractului având ca obiect
prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă
contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor, în situația de la art. 17 alin. (4)
lit. a) din HG nr. 395/2016; - valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare
tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a
lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se
atribuie contracte diferite, în situația de la art. 17 alin. (4) lit. b) din HG nr. 395/2016; - pentru serviciile
specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra
mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti
certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare
obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea
de achiziţie corespunzătoare, în situația de la art. 17 alin. (4) lit. c) din HG nr. 395/2016. Subliniem că regulile
precizate mai sus se vor aplica corespunzător și vizavi de aplicarea prevederilor similare din HG nr. 394/2016,
mai precis prevederile art. 18 din respectivul act normativ, articol care nu vizează și proiecte finanţate din
fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea. ---------------------------------- *Mai precis,
valoarea estimată se fundamentează pornind de la cerințele din Caietul de sarcini/Documentul descriptiv și
clauzele contractuale care guvernează viitoarea relație contractuală și cu utilizarea de informații obținute din: a.
analiza şi cercetarea pieței, inclusiv contextul macro şi micro-economic, b. datele istorice existente la nivel de
Autoritate Contractantă şi cele disponibile ca urmare a schimbului de informații cu alte autorități contractante,
c. analiza riscurilor. **Cu respectarea prevederilor Paragrafului 3 - Modul de calcul al valorii estimate a achiziției
– din Secțiunea a 4-a a Capitolului I din Legea nr. 98/2016. ***Dispozițiile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 se
interpretează prin coroborare cu principiile și regulile bugetare stabilite prin Legea nr. 500/2002 (a se vedea
principiul anualității reglementat la art. 11 din Legea nr. 500/2002, precum și dispozițiile art. 4 alin. (6) din
Legea nr. 500/2002, potrivit căruia „în vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite
încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar
respectiv”). !!! Important: Interpretarea din cadrul prezentei spețe consolidează/unifică interpretările care se
regăseau anterior în cadrul spețelor nr. 697, 706, 710 și 718.
Speta 707. Consiliere metodologică privind modalitatea de calcul a valorii estimate în cazul achizițiilor de
produse, în contextul modificărilor legislative aduse H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018
Ultima actualizare: 3 sept. 2018, 11:41:02

Raspuns:

Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act
normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții
de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii
reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii. Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2)
din H.G. nr. 395/2016, în aplicarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea
contractantă de a nu diviza contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică
și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de
a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la
alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor similare. În acest sens,
aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care definește produsele similare ca fiind
„acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice
sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori
economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. În continuare, atragem atenția asupra prevederile art.
16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, în vederea estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare
scopul urmărit prin realizarea respectivei achiziții. Revenind la eficiența economică și socială, subliniem că
aceasta se obține în cazul realizării unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr
cât mai mare de candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați
să ofere o calitate crescută la un preț mai avantajos. Astfel, în cadrul unei proceduri, se poate obține un număr
mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării,
recunoașterii reciproce și proporționalității, cât și prin modul de configurare a cererii pe care autoritatea
contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin cumularea sau nu a anumitor achiziții. Prin
urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții de produse în
vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre scopul achiziției și similaritate va fi realizată astfel
încât să atragă un număr cât mai mare de ofertanți/candidați, în vederea generării unei concurențe crescute.
Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate opta pentru realizarea
achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să
se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri dar de același tip cu cea
determinată conform valorii estimate globale a tuturor loturilor.

Speta 695. În vederea alegerii modalității de atribuire, autoritatea contractantă cumulează valoarea
serviciilor de asigurare obligatorie RCA cu cea a serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO?
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:24:12

Raspuns:

Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. Astfel, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă trebuie să stabilească obiectul
achiziţiei plecând de la scopul atribuirii contractului şi de la necesităţile identificate la nivelul autorității
contractante pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziţii. Prin urmare, în cazul în care este
necesară achiziționarea mai multor servicii care răspund aceleiaşi necesităţi a autorității contractante, valoarea
estimată se calculează prin însumarea valorilor tuturor serviciilor în cauză, iar în situaţia în care serviciile ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea achiziţiei se va face separat, în funcție de
necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri în funcție de
valoarea estimată. Având în vedere cele menționate anterior, apreciem că serviciile de asigurare obligatorie RCA
și serviciile de asigurare facultativă tip CASCO se atribuie pentru a acoperi aceeaşi necesitate a autorității
contractante, respectiv asigurarea autovehiculelor din parcul auto al autorității contractante și sunt, în opinia
noastră, similare. Ca atare, calcularea valorii estimate a achiziţiei, în funcţie de care autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziţie, se realizează prin cumularea valorii serviciilor de asigurare obligatorie RCA, a
serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO şi a celorlalte achiziții considerate similare (dacă este cazul) pe
care autoritatea contractantă le-a atribuit și a celor pe care intenţionează să le atribuie în cursul anului bugetar,
urmând ca, în vederea stabilirii modalității de atribuire, valoarea astfel obținută să fie raportată la pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016.

Speta 685. Autoritatea contractantă intenționează să depună două proiecte pentru obținerea finanțării
nerambursabile şi solicită clarificări cu privire la modul de calcul a valorii estimate a contractului de servicii
de consultanță pentru întocmirea și pregătirea dosarului cererii de finanțare și depunerea on-line a cererii
de finanțare respectiv dacă se însumează valorile estimate pentru contractele de consultanță aferente celor
două proiecte, având în vedere că sunt servicii similare.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 15:59:31

Raspuns:

Având în vedere situația prezentată din care rezultă că autoritatea contractantă dorește să achiziționeze servicii
de consultanță pentru întocmirea și pregătirea dosarului cererii de finanțare și depunerea on-line a cererii de
finanțare, precizăm că alegerea modalității de achiziție a acestor servicii se realizează în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la valoarea estimată
cumulată a serviciilor considerate similare, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le
atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că respectivele servicii vizează proiecte distincte.

Speta 636. În Programul Anual de Achiziții Sectoriale (PAAS) au fost introduse la poziții distincte următoarele
elemente, grupate astfel: 1. „Servicii de reuniuni și conferințe organizate la hotel organizate de entitatea
contractantă cu diferite tematici, inclusiv Adunările generale ale Acționarilor entității contractante”, cod
CPV 55120000-7, valoare estimată de 130.000 lei și „Servicii de catering pentru ședințele AGA, evenimente
organizate de entitatea contractantă (conferințe, work-shop-uri, mese rotunde etc.), cod CPV 55520000-1,
valoare estimată de 130.000 lei; 2. „Servicii de publicitate”, cod CPV 79341000-6, valoare estimată de
123.000 lei și „Servicii de promovare”, cod CPV 79342200-5, valoare estimată de 132.518 lei; 3. „Asigurări
CASCO parc auto”, cod CPV 66514110-0, valoare estimată de 64.510 lei și Asigurări RCA parc auto”, cod CPV
66516100-1, valoare estimată de 74.000 lei. În acest context, având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și
(2), art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016 și art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016, se
solicită să se precizeze dacă valoarea estimată a achiziției publice sectoriale, având în vedere obiectul
acesteia, precum și activitatea care caracterizează scopul principal al contractului sectorial, se va calcula
prin însumarea celor două tipuri de servicii sau dacă fiecare dintre tipurile de servicii menționate pot fi
considerate distincte din punct de vedere al obiectului și al activității care caracterizează scopul principal al
contractului sectorial și poate fi calculată o valoare estimată pentru fiecare tip de serviciu în parte.
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 12:34:11

Raspuns:

Pentru început, constatăm că informațiile prezentate privind elementele (contractele de servicii) înregistrate în
Programul Anual de Achiziții Sectoriale sunt contradictorii, respectiv se menționează că acestea sunt introduse la
poziții distincte, din care înțelegem că fiecare serviciu face obiectul unui contract distinct, dar și faptul că sunt
grupate, din care rezultă că mai multe servicii fac obiectul aceluiași contract, deși pentru fiecare serviciu în
parte este menționată o valoarea estimată distinctă. Totodată, menționăm că deși se solicită un punct de vedere
privind calcularea valorii estimate a achiziției sectoriale având în vedere obiectul dar și activitatea care
caracterizează scopul principal al contractului sectorial, informațiile furnizate se referă exclusiv la obiectul
contractului (denumire, cod CPV și valoare estimată), precizări care nu sunt întotdeauna relevante pentru
determinarea activității pentru care entitatea contractantă achiziționează respectivele servicii (Ex: „Servicii de
publicitate” și „Servicii de promovare” care pot fi achiziționate sau nu în același scop). Pentru corecta
interpretare a prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, care stipulează că estimarea
valorii unei achiziții sectoriale se realizează având în vedere obiectul acesteia, precizăm că pentru calcularea
valorii estimate entitatea contractantă trebuie să stabilească obiectul achiziției plecând de la scopul atribuirii
contractului și necesitățile identificate la nivelul entității contractante pe care urmează să le acopere efectuarea
acelei achiziții. Astfel, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor servicii care răspund aceleiași
necesități a entității contractante, valoarea estimată se calculează prin însumarea valorilor tuturor serviciilor în
cauză, iar în situația în care serviciile ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea
achiziției se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai
multe tipuri de proceduri în funcție de valoarea estimată. Ca urmare, pentru a determina modalitatea corectă de
calculare a valorii estimate în cazul achizițiilor menționate, trebuie stabilit în primul rând dacă acestea răspund
aceleiași necesități a entității contractante, fiind achiziționate în același scop. În ceea ce privește interpretarea
art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, facem precizarea că aceste prevederi reglementează
aspectele care trebuie luate în considerare de entitatea contractantă la alegerea modalității în care se va derula
procesul de atribuire a contractului sectorial respectiv. Potrivit acestor dispoziții, entitatea contractantă are
obligația ca la alegerea modalității de achiziție să se raporteze la valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu
același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă pe care entitatea contractantă intenționează să le
atribuie în cursul unui an bugetar. În aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, care interzic
entității contractante să divizeze contractul sectorial în mai multe contracte de valoare mai mică sau să utilizeze
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului sectorial, conform art. 18
alin. (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016 entitatea contractantă are obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor/serviciilor/lucrărilor considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) sus-menționat.
Având în vedere prevederilor legale sus-menționate, pentru alegerea modalității de achiziție este necesar să se
determine valoarea estimată a tuturor serviciilor care sunt considerate similare pe care entitatea contractantă
intenționează să le atribuie pentru aceeași necesitate a entității contractante. Atragem atenția că serviciile care
se regăsesc în aceeași grupă/clasă/categorie CPV pot răspunde unor necesități diferite, codificarea CPV nefiind
relevantă pentru determinarea valorii estimate sau pentru stabilirea serviciilor similare în vederea alegerii
modalității de atribuire a contractului sectorial. În ceea ce privește serviciile prevăzute la punctul nr. 1,
precizăm următoarele: Din analiza denumirii înregistrate în PAAS pentru obiectul contractului, se poate considera
că serviciile sunt achiziționate pentru aceeași necesitate a entității contractante, respectiv pentru organizarea
de evenimente de către entitatea contractantă. În ceea ce privește similaritatea serviciilor, se va analiza dacă
serviciile care fac parte din pachetul „servicii de reuniuni și conferințe organizate la hotel” (ex: pachet cazare și
închiriere sală conferințe sau pachet închiriere sală conferințe, echipamente de sonorizare și catering sau pachet
cazare, închiriere sală conferințe, servicii restaurant etc.) sunt considerate similare în sensul art. 18 alin. (1) lit.
a) din anexa la H.G. nr. 394/2016 cu „serviciile de catering”, respectiv au același obiect (servicii
restaurant/catering), sunt destinate utilizării identice ori similare sau sunt adresate operatorilor economici care
operează pe aceeași piață de profil. Se va avea în vedere că serviciile de catering pot fi achiziționate de
entitatea contractantă și pentru un alt scop decât organizarea de evenimente la hotel, fiind necesară
achiziționarea doar a acestor servicii pentru diferite locații, situație în care acestea pot fi furnizate de prestatori
specializați ai acestui tip de serviciu (firme de catering) distincți de cei care asigură servicii de reuniuni și
conferințe organizate la hotel (unități cazare, firme organizare evenimente etc.). Ca urmare, în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și ale art. 18 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, în măsura în care
„serviciile de reuniuni și conferințe organizate la hotel” și „serviciile de catering” sunt achiziționate pentru
aceeași necesitate a entității contractante și sunt considerate similare în sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa
la H.G. nr. 394/2016, calcularea valorii estimate a achiziției, în funcție de care entitatea contractantă alege
modalitatea de achiziție, se realizează prin cumularea valorii serviciilor menționate și a celorlalte servicii
similare (dacă este cazul) pe care entitatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar.
La alegerea modalității de achiziție și determinarea procedurii de atribuire aplicabile se va avea în vedere că
„serviciile de reuniuni și conferințe organizate la hotel” și „serviciile de catering” care se încadrează la codurile
CPV menționate sunt servicii din categoria „Servicii sociale și alte servicii specifice” prevăzute în anexa 2 la
Legea nr. 99/2016. Referitor la serviciile prevăzute la punctul nr. 2, precizăm că denumirea dată obiectului
contractului (în fapt denumirea codului CPV) nu oferă indicii cu privire la activitatea pentru care entitatea
contractantă achiziționează respectivele servicii, respectiv necesitatea care trebuie acoperită prin realizarea
achiziției. De asemenea, având în vedere că nu se aduc precizări cu privire la tipul de servicii de publicitate și
respectiv de promovare care se achiziționează, nu poate fi stabilit dacă serviciile pot fi considerate similare în
sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, pentru determinarea valorii estimate a achiziției în
funcție de care entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție. În ceea ce privește serviciile prevăzute la
punctul nr. 3, suntem de opinie că serviciile achiziționate se atribuie pentru a acoperi aceeași necesitate a
entității contractante respectiv asigurarea autovehiculelor din parcul auto al companiei și pot fi considerate
similare în sensul art. 18 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 394/2016, serviciile de asigurare auto putând fi
prestate de operatori economici care operează pe aceeași piață de profil. Ca urmare, în conformitate cu
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și ale art. 18 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 394/2016, calcularea valorii
estimate a achiziției, în funcție de care entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție, se realizează prin
cumularea valorii serviciilor menționate și a celorlalte servicii similare (dacă este cazul) pe care entitatea
contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În subsidiar, precizăm că stabilirea corectă a
valorii estimate în cazul achizițiilor menționate nu poate fi realizată în lipsa unor informații concrete cu privire la
necesitățile entității contractante care trebuie acoperite prin realizarea achizițiilor în cauză.

Speta 632. Consiliere metodologică cu privire la modul de calculare a valorii estimate a achiziției de energie
electrică în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, în vederea stabilirii modalității de atribuire.
Întrebarea care se pune este dacă se ia în calcul valoarea de contract (care include valorile reglementate)
cumulată cu valoarea de furnizare (care este variabilă) sau dacă valoarea estimată se determină doar pe
baza valorii de furnizare, aceasta fiind cea care face diferențierea și asigură competitivitatea pe piața
energetică.
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 12:27:37

Raspuns:

Estimarea valorii unui contract de achiziție publică se face în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea
a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cu cele ale Capitolului II, Secțiunea a 2 - a din Anexa la
H.G. nr. 395/2016. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu
cele ale art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, valoarea estimată a unei achiziții
publice se calculează de către autoritatea contractantă având în vedere obiectul achiziției și valoarea totală de
plată în scopul îndeplinirii acestui obiect, pentru întregul an bugetar, fără TVA, luând în considerare orice
eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.
Prin urmare, la determinarea valorii estimate a achiziției de energie electrică în conformitate cu prevederile
Legii nr. 123/2012, se vor lua în calcul toate elementele [atât cele fixe (impuse/reglementate), cât și cele
variabile] care compun prețul total de plată al contractului. În ceea ce privește alegerea modalității de achiziție,
se vor avea în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și, după caz, ale art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr.
395/2016, urmând ca valoarea estimată conform celor de mai sus să se raporteze la pragurile prevăzute la art. 7
din Legea nr. 98/2016.
Speta 630. În cadrul unei autorități, la nivelul structurii beneficiare de resort auto, în vederea asigurării
mentenanței autovehiculelor din dotarea unității, s-a identificat un set de necesități. Autoritatea
contractantă a procedat la gruparea componentelor auto în funcție de categoria acestora, astfel: • Sistem de
propulsie (bujii, bobină, inducție etc.); • Sistem de frânare (plăcuțe frână, tambur, etc.); • Sistem de
transmisie (kit ambreiaj, cardan, etc.); • Sistem de evacuare (tobă de evacuare, catalizator, etc.); • Sistem
electric (bloc de lumini, siguranțe auto, etc.); • Sistem de ungere (uleiuri de motor, uleiuri de transmisie,
etc.); • Sistem de climatizare (refrigerant auto, compresor, etc.); • Sistem de rulare (rulmenți roată,
anvelope, etc.); • Sistem de direcție (capete de bară, casete direcție etc.). În acest sens, se solicită
consiliere metodologică cu privire la corectitudinea grupării acestor componente auto pe necesitățile
enumerate mai sus, pentru a stabili valoarea estimată în vederea alegerii modalității de achiziție, dat fiind
faptul că reperele menționate sunt diferențiate substanțial atât din punct de vedere al destinației și scopului
lor, cât și din punct de vedere al caracteristicilor acestora.
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 12:25:45

Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, (…) cu îndeplinirea cumulativă a
condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra
ca și similare, produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate
utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama
normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în
sectorul respectiv. Subliniem că prin teza a 2-a a Recitalului (19) din Directiva 2014/24/UE se stabilește că
noțiunea de „produse similare” trebuie înțeleasă „ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau
similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod
normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte
din gama sa normală de produse.” Astfel, în acest context, apreciem că produsele din categoriile precizate în
prezentarea situației de fapt sunt similare, în sensul că acestea deservesc aceluiași scop, în speță repararea și
implicit asigurarea funcționalității din punct de vedere tehnic al autovehiculelor din dotarea autorității
contractante, adresându-se, totodată, operatorilor economici care desfășoară activități pe aceeași piață
relevantă. Totodată, având în vedere categoriile de produse necesar a fi achiziționate, autoritatea contractantă
va avea în vedere și prevederile art. 18 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care fac trimitere la regulile de
estimare si aplicare a modalității de achiziție în cazul în care aceasta intenționează să achiziționeze produse
similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi.

Speta 626. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziţiei şi alegerea
procedurii de atribuire în cazul serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate pe domenii distincte, cu
cedarea drepturilor de autor.
Ultima actualizare: 7 iun. 2018, 09:53:52

Raspuns:

În cazul în care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de
fezabilitate nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional
sau local, autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (4) lit. a) din anexa la
H.G. nr. 395/2016, conform cărora valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
elaborare a studiului de fezabilitate se calculează pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul
prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor. În situația în care obiectivele de investiții
pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate fac parte dintr-un proiect
sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, autoritatea contractantă va
aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 prin raportare la
proiect/strategie şi ca urmare valoarea estimată va fi stabilită luând în calcul toate serviciile similare aferente
obiectivelor de investiții care fac parte din aceeași strategie. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă
poate achiziționa direct serviciile menționate numai dacă valoarea estimată a acestora, calculată conform
regulilor de mai sus este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în caz
contrar fiind obligată să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege. Atragem atenţia
că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Totodată, facem precizarea că dacă este
necesară în fapt achiziţionarea mai multor studii de fezabilitate pentru obiective de investiţii distincte care
presupun categorii de lucrări diferite, în cazurile mai sus prezentate, serviciile considerate similare în sensul art.
17 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016 pot fi achiziţionate prin atribuirea contractelor pe loturi
separate, în funcţie de sectorul/categoria de lucrări, cu respectarea art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016.
În subsidiar precizăm că, în cadrul capitolului II.1.8) “Împarţire în loturi” din modelul de Fişă de date – versiunea
decembrie 2016 (actualizată cu erata din 18 mai 2017), publicată pe website-ul A.N.A.P., sunt prezentate
instrucţiuni şi exemple de bună practică privind atribuirea pe loturi în care se regăsesc modalitățile de atribuire
pe loturi a contractelor de servicii care au ca obiect realizarea de studii de fezabilitate în funcţie de
sectorul/categoria de lucrări pentru care sunt achiziţionate serviciile în cauză.

Speta 618. Se solicită consiliere cu privire la următoarea situație apărută în cadrul unor proiecte finanțate
prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POCU), la care parteneriatul
este format dintr-o asociere între o autoritatea contractantă și parteneri privați, caz în care trebuie aplicată
Legea nr. 98/2016 pentru achizițiile prevăzute în proiect: - leasingul operațional pentru 2 autovehicule din
care unul folosit în proiect pentru transportul experților angajați pe proiect, iar al doilea folosit pentru
transportul grupului țintă la școală, fiecare autovehicul având o valoare de 120.000 lei. Mai precis, se
solicită confirmarea faptului că pentru stabilirea tipului de procedură aplicabilă valorile pot fi estimate
separat având în vedere utilizarea/scopurile diferite, sau dimpotrivă se calculează valoarea estimată totală la
nivel de proiect, iar în acest caz, valoarea fiind mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016, se poate aplica procedură simplificată.
Ultima actualizare: 29 mai 2018, 12:03:28

Raspuns:

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 98/2016 prin „contract de achiziție publică de produse” se înțelege
„contractul de achiziție publică care are ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate,
închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora
autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra
acestora (...)”. Ca urmare, în situația prezentată, achiziționarea celor 2 autovehicule prin leasing operațional se
va realiza prin atribuirea unui contract de achiziție publică de produse, și nu a unui contract de achiziție publică
de servicii, iar pentru analiza similarității produselor se vor avea în vedere dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea
nr. 98/2016. În ceea ce privește alegerea modalității de atribuire, având în vedere că achizițiile sunt realizate
după semnarea contractului de finanțare, respectiv în implementarea proiectului, în speță sunt aplicabile regulile
de estimare prevăzute la art. 17 alin. (3), coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol din anexa la H.G. nr.
395/2016. Referitor la obiectul contractului, precizăm că, din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2)
din anexa la HG nr. 395/2016, reiese că pentru calcularea valorii estimate, autoritatea contractantă trebuie să
stabilească obiectul achiziției plecând de la scopul atribuirii contractului și necesitățile identificate la nivelul
autorității contractante, care vor fi acoperite prin realizarea achiziției. Ca urmare, pentru situația prezentată,
trebuie să se analizeze dacă cele două autovehicule care se vor achiziționa în cadrul proiectului răspund aceleiași
necesități a autorității contractante, fiind achiziționate în același scop. Având în vedere că, potrivit informațiilor
prezentate, un autovehicul este utilizat pentru transportul experților angajați pe proiect și cel de-al doilea
pentru transportul grupului țintă la școală, se poate interpreta că autovehiculele au fost prevăzute pentru
asigurarea transportului de persoane în cadrul proiectului și răspund în fapt aceleiași necesități a autorității
contractante, contribuind la îndeplinirea unui scop comun. În această situație, pentru a determina modalitatea
corectă de alegere a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va calcula valoarea estimată a achiziției
prin cumularea valorilor estimate ale celor două autovehicule și a celorlalte produse similare prevăzute pentru
același scop (dacă este cazul), care vor fi achiziționate pe întreaga durată de implementare a proiectului.

Speta 597. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi


elaborare a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare (PT + DTAD) a construcţiilor
existente pe amplasamentul unui obiectiv de investiţii finanţat din bugetul instituţiei. Fondurile necesare
lucrărilor de desfiinţare (demolare) sunt cuprinse în devizul general al investiţiei pentru care a fost deja
eliberată autorizaţia de construire. În acest context se solicită un punct de vedere privind obligativitatea
cumulării serviciilor de proiectare pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare cu valoarea totală a execuţiei
lucrărilor, rezultând necesitatea aplicării unei proceduri simplificate, sau cumularea acestora doar cu
valoarea cheltuielilor de demolare, în această situaţie serviciile de proiectare putând fi achiziţionate direct.
Ultima actualizare: 15 mai 2018, 15:54:38

Raspuns:

În conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016, în cazul contractelor
aferente lucrărilor de intervenţie, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată
la nivel naţional/regional/local, valoarea estimată a contractului se calculează prin raportare la fiecare obiectiv
de investiţii în parte prin cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului
cu valoarea execuţiei lucrărilor, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte
diferite. Ca urmare, pentru determinarea corectă a valorii estimate a achiziţiei în conformitate cu prevederile
art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016 trebuie avută în vedere definiţia „obiectivului de investiții”
prevăzută de legislaţia de specialitate. Astfel, prin „obiectiv de investiții”, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr.
907/2016, se înțelege „rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau
mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea
cerințelor formulate de beneficiarul investiției și de investitor; în sintagma "obiectiv de investiții" se cuprinde,
după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenție la construcție existentă”. De
asemenea, potrivit lit. b) al aceluiaşi articol, “obiectul de investiţii” este “parte a obiectivului de investiţii, cu
funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia, care constă în lucrări de construcţii pentru realizarea
unor obiecte noi de investiţii sau în lucrări de intervenţii la construcţii existente”. În cazul prezentat, pentru
realizarea obiectivului de investiţii sunt necesare lucrări de pregătire a amplasamentului, respectiv demolări
cuprinse la pct. 1.2 „Amenajarea terenului” din devizul general, precum şi serviciile aferente de elaborare a
proiectului şi a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a construcţiilor aflate pe
amplasamant. Astfel, obiectivul de investiţii în cauză este rezultatul realizării mai multor obiecte de investiţii
care la rândul lor presupun atât lucrări de intervenţii la construcţii existente dar şi demolarea unor construcţii
existente. Ca urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016 şi
definiţia „obiectivului de investiții” prevăzută de legislaţia de specialitate, valoarea estimată a achiziţiei se va
calcula prin cumularea valorii tuturor serviciilor de proiectare necesare pentru realizarea obiectivului de
investiţii, respectiv serviciile de elaborare a proiectului şi a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei
de desfiinţare (PT + DTAD), serviciile de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice de autorizare a
executării lucrărilor de intervenţii (PT+ DTAC) şi serviciile de asistenţă din partea proiectantului (AT proiectant),
cu valoarea totală a execuţiei lucrărilor respectiv a lucrărilor de demolare a construcţiilor de pe amplasamant şi
a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente. În concluzie, alegerea procedurii de atribuire se va realiza în
funcţie de valoarea estimată totală a serviciilor de proiectare şi a lucrărilor de execuţie necesare pentru
realizarea obiectivului de investiţii (indiferent dacă se dorește atribuirea unui singur contract sau a mai multor
contracte) prin compararea valorii estimate estimate rezultate cu pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 98/2016.
Speta 542. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziționare a unor produse alimentare
împărțite pe loturi, având în vedere că valoare aprobată prin bugetul pe 2018 acoperă necesarul doar pe 6
luni, în aceste condiții existând posibilitatea de completare a sumei la prima rectificare de buget.
Ultima actualizare: 3 apr. 2018, 15:31:12

Raspuns:

Din perspectiva legislației în domeniul achizițiilor publice, la alegerea modalității de achiziție, autoritatea
contractantă decide în funcție de aspectele prevăzute la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, la
alegerea procedurii, autoritatea contractantă, în funcție de scopul și obiectul achiziției: - fie va cumula
achizițiile cu același obiect, - fie va cumula achizițiile destinate utilizării identice sau similare, - fie va cumula
achizițiile care se adresează unei piețe de profil relevante, pe care autoritatea contractantă intenționează să le
atribuie în cursul unui an bugetar. Prin urmare, indiferent de aspectele de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr.
395/2016 în funcție de care autoritatea contractantă decide să cumuleze în vederea stabilirii modalității de
atribuire, raportarea se va face la nivelul unui întreg an bugetar, cu excepția contractelor aferente unor
programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un
an (acţiuni multianuale) şi care au fost aprobate conform legislaţiei privind finanţele publice. Astfel, estimarea
valorii unei achiziții în vederea stabilirii modalității de atribuire a contractelor de achiziție publică nu este
condiționată de aprobarea fondurilor bugetare, respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele
publice impunându-se doar la momentul angajării cheltuielilor din fondurile publice. Prin urmare, precizăm că în
speța dată la alegerea procedurii de atribuire pentru achiziția de produse alimentare, autoritatea contractantă
va avea în vedere toate necesitățile obiective identificate la nivelul anului bugetar. Relevante pentru alegerea
modalității de achiziție sunt și prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic autorității
contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică sau
să utilizeze metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție
publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Având în vedere
că valoarea estimată reprezintă un criteriu pentru alegerea procedurii de achiziţie publică, precizăm că stabilirea
circumstanţelor privind încadrarea procedurii intră în responsabilitatea exclusivă a autorităţii contractante, în
conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut de art. 1 alin. (4) din H.G.nr. 395/2016. Totodată,
ținând cont de faptul că achiziționarea produselor alimentare în discuție are caracter de regularitate, pentru
cumpărarea acestora recomandăm utilizarea acordului-cadru.

Speta 527. Consiliere metodologică privind stabilirea similarității produselor, și implicit, în raport de
aceasta, stabilirea modalității de achiziție din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor
sectoriale.
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 10:39:50

Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor sectoriale, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, cu îndeplinirea cumulativă a
condițiilor prevăzute la art. 23 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, potrivit cărora: „(3) În sensul dispozițiilor alin.
(1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a)
sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt
furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. În ceea ce
privește alegerea modalității de achiziție, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din anexa la H.G. nr.
394/2016: „(1) Entitatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte: a)
valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare ori care se
adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care
entitatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea contractului
sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire”. În concluzie, precizăm că încadrarea produselor în grupe de produse similare/non-
similare este responsabilitatea entității contractante, singura în măsură să cunoască toate aspectele legate de
achizițiile în cauză, ținând cont și de faptul că aceasta dispune de specialiști în domeniu care pot să asigure o
informare corectă referitoare la categoriile de produse ce deservesc necesității/necesităților entității
contractante.

Speta 488. Consiliere metodologică cu privire la estimarea și alegerea modalității de atribuire în cazul
achiziționării unor servicii de proiectare faza DALI pentru un obiectiv de investiții, având în vedere că pe
parcursul anului 2018 autoritatea contractantă intenționează achiziția de servicii similare pentru care la
momentul actual nu se cunoaște valoarea globală estimată.
Ultima actualizare: 1 mar. 2018, 16:22:35

Raspuns:

În primul rând, precizăm că autoritatea contractantă are obligația elaborării P.A.A.P.-ului în conformitate cu
prevederile art. 12 din H.G. nr. 395/2016, luând în calcul toate procesele de achiziție pe care intenționează sa le
realizeze la nivelul anului următor. În acest sens, precizăm că, așa cum este reglementat în cuprinsul alineatului
(5) al articolului susmenționat, precum și în formularul standard de întocmire al Programului anual al achiziţiilor
publice, aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016, programul anual al achizițiilor publice trebuie
să cuprindă informații specifice și relevante, necesare aplicării în mod corespunzător a legislației în materie, cum
ar fi îndeosebi valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum și procedura
stabilită pentru derularea procesului de achiziție. Astfel, precizăm că programul anual al achizițiilor publice
reprezintă un instrument managerial de planificare și organizare pentru autoritățile contractante, o modalitate
de programare eficientă a achizițiilor publice prin identificarea corectă a procedurii aplicabile pentru atribuirea
fiecărui contract/acord-cadru, acesta putând suporta totodată modificări sau completări, în funcție de
necesitățile ulterioare de achiziții ce pot apărea pe parcursul anului, fiind în stransă corelație cu existența
surselor de finanțare. Prin urmare, apreciem că în vederea elaborării P.A.A.P.- ului, respectiv a determinării
valorii estimate și implicit a stabilirii corecte a modalității de atribuire a contractului/acordului-cadru,
autoritatea contractantă trebuie să țină cont de tot necesarul de servicii/produse/lucrări pe care aceasta dorește
sau este posibil să îl achiziționeze în anul ce urmează. Pentru o estimare cât mai corectă și apropiată de realitate
în cadrul P.A.A.P.-ului a necesarului de servicii/produse/lucrări de la nivelul autorității contractante,
recomandăm a se avea în vedere consultări de piață, istoricul achizițiilor, orice alte aspecte ce țin de activitatea
autorității contractante și care pot avea impact în stabilirea corectă a valorii estimate, cât și a modalității de
atribuire ce trebuie aplicată. Referitor la cazul în speță, înțelegem că autoritatea contractantă intenționează
aplicarea achiziției directe pentru achiziționarea unor servicii de elaborare a documentației tehnico-economice,
faza DALI pentru obiectivul de investiții „Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport”, în
condițiile în care pe parcursul anului 2018 aceasta are în vedere și alte achiziții de servicii similare. Totodată, în
cazul în speță nu cunoaștem dacă obiectivul de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de
elaborare DALI face sau nu parte dintr-o strategie de dezvoltare locală/regională/națională sau, după caz, dintr-
un proiect. Astfel, în vederea achiziționării serviciilor de elaborare DALI pentru realizarea obiectivului de
investiții „Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport”, autoritatea contractantă va stabili
modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată globală a serviciilor în cauză determinată prin raportare
la specificul achiziției, respectiv: - fie la nivel de obiectiv de investiții singular, în conformitate cu art. 17 alin.
(4) din H.G. nr. 395/2016 (atunci când obiectivul nu face parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată); - fie la
nivel de strategie, prin aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 (atunci când obiectivul
face parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată); - sau, după caz, atunci când serviciile de elaborare DALI
pentru realizarea obiectivului de investiții sunt necesare implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă
(în sensul art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016), tot prin aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și (2) din H.G.
nr. 395/2016, având în vedere că serviciile de elaborare DALI sunt achiziționate (de obicei) în etapa anterioară
implementării proiectului, chiar dacă urmează a fi rambursate din bugetul acestuia. În această ordine de idei,
subliniem că numai autoritatea contractantă poate să cunoască situația concretă și să stabilească dacă obiectivul
de investiții face parte sau nu dintr--un proiect, respectiv dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel
național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective de investiții și, în consecință, să
stabilească modalitatea de atribuire a serviciilor necesar a fi achiziționate.

Speta 486. Consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate şi alegerea procedurii de
atribuire în cazul achiziției serviciilor de proiectare și de lucrări necesare pentru implementarea mai multor
proiecte cu finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat
Ultima actualizare: 27 feb. 2018, 16:15:12

Raspuns:

Serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția
executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt,
împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3
alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia
că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor
pentru care sunt destinate. Din cele enunțate mai sus, rezultă cu evidență existența unei relații de
interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și asistența tehnică din partea
proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a acestora se realizează în
funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie
contracte diferite. Așadar, în cadrul unui proiect cu finanțare nerambursabilă, modalitatea de atribuire a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului se
stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor aferente proiectului în
cauză (pe toată durata acestuia), care sunt considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G.
nr. 395/2016. Prin urmare, stabilirea modalității/modalităților de achiziționare a serviciilor de proiectare și de
lucrări în vederea implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat se va realiza în
condițiile legale menționate anterior, pe fiecare proiect în parte, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016.

Speta 483. Consiliere metodologică privind determinarea valorii estimate și alegerea modalității de atribuire
în cazul realizării unor achiziții care vizează atât activități premergătoare obținerii finanțării unui proiect
din fonduri nerambursabilă, cât și activități necesare derulării și implementării propriu-zise a proiectului.
Ultima actualizare: 27 feb. 2018, 16:10:31

Raspuns:

Precizăm că în vederea realizării achizițiilor necesare obținerii finanțării proiectului, precum și a celor necesare
implementării propriu-zise a proiectului, autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea achizițiilor
în conformitate cu prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cu
respectarea dispozițiilor Cap II, secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Astfel, în ceea ce privește achizițiile
aferente activităților care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare, precizăm că autoritatea
contractantă are obligația de a aplica o modalitate de achiziție determinată în funcție de valoarea estimată a
achizițiilor realizată în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la
anul bugetar, și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul
proiectului). Spre exemplu, în situația serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare,
autoritatea contractantă trebuie să aplice o modalitate de achiziție (procedură sau achiziție directă) stabilită
prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le
atribuie pe parcursul întregului an bugetar. În cazul serviciilor de întocmire a documentației tehnice necesare
depunerii acestora în vederea obținerii finanțării (ex. serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI)/studiu de fezabilitate), apreciem că estimarea valorii acestora la nivelul întregului
an bugetar se face separat de cea a serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aceste
tipuri de servicii nefiind similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât diferă activitatea
ce caracterizează scopul principal al contractului. Precizăm că în această etapă premergătoare obținerii
finanțării nerambursabile a proiectului, în vederea estimării valorii achizițiilor necesar a fi realizate și a alegerii
modalității de atribuire cu respectarea prevederilor legale sus-menționate, nu se ia în calcul nici valoarea
proiectării și asistenței tehnice din partea proiectantului și nici cea a execuției, întrucât acestea se cumulează
pentru calcularea valorii estimate a achiziţiei în cazul contractelor de lucrări, astfel cum reiese atât din cuprinsul
art. 16 din Legea nr. 98/2016, cât și din cel al art. 17 alin. (4) din. nr. 395/2016. În această ordine de idei,
pentru achizițiile aferente activităților care au loc ulterior aprobării cererii de finanțare, estimarea valorii se
face conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având obligația aplicării
prevederilor art. 17 alin. (1) prin raportare la întreaga durată a proiectului respectiv. Ca atare, în această etapă,
aferentă implementării proiectului, modalitatea de atribuire a lucrărilor de execuție precum și a serviciilor de
proiectare și asistența tehnică din partea proiectantului se stabilește în funcție de valorile lor estimate cumulate
la nivelul proiectului, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite
(așa cum reiese din interpetarea art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995, respectiv art. 3 alin. (1) lit. m) și o) din
Legea nr. 98/2016). De asemenea, în ceea ce privește achiziția serviciilor de consultanță în vederea organizării
procedurilor de atribuire pentru realizarea achiziților din cadrul proiectului, autoritatea contractantă trebuie să
aplice o modalitate de atribuire (procedură sau achiziție directă) stabilită prin raportare la valoarea estimată
cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016,
pe care autoritatea contractantă le atribuie la nivelul proiectului.

Speta 470. Consiliere metodologică referitoare la modalitatea de estimare a contractelor la momentul


întocmirii Programului Anual al Achizițiilor Publice, având în vedere că la momentul trecerii achizițiilor în
acest program acestea nu depășesc pragul de cumpărare directă, dar pe parcursul anului se poate întâmpla
ca acest prag să fie depășit.
Ultima actualizare: 20 feb. 2018, 15:01:57

Raspuns:

Precizăm că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse/servicii/lucrări numai dacă valoarea
estimată a acestora, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin.
(5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât
132.519 lei (pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o
valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din
aceeași lege. În acest sens, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, „autoritatea
contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a
contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de
prezenta lege”. Prin urmare, dacă autoritatea contractantă preconizează că ar putea exista posibilitatea
depășirii pragului 132.519 lei, fără TVA, la nivelul anului bugetar, pentru contractele pe care dorește să le
atribuie, va aplica de la început una din procedurile de achiziție publică prevăzute de art. 68 din Legea nr.
98/2016. De asemenea, precizăm că, deși art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevede că „Programul anual al
achizițiilor publice se elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităților
contractante și cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor”, potrivit art. 12 alin. (4) din același act
normativ, „După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul
anual al achizițiilor publice în funcţie de fondurile aprobate”.
Speta 427. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea în care pot fi achiziționate: - serviciile de
reparații (service), în condițiile în care valoarea estimată depășește pragul achiziției directe, iar necesarul
de ore de manoperă este dificil de estimat, deoarece societatea deține o flotă auto mare și diversificată pe
tipuri/mărci (tip utilaje MAN, Mercedes, Iveco, Ford,BMC, Scania etc.), iar utilajele au o vechime de peste 10
ani; - furnizarea de piese pentru utilajele societății, în condițiile în care valoarea estimată depășește pragul
achiziției directe, iar necesarul de ore de manoperă este dificil de estimat, din aceleași motive expuse
anterior.
Ultima actualizare: 25 ian. 2018, 11:01:53

Raspuns:

În temeiul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, alegerea modalității/ modalităților de achiziție se realizează în
funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate
utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-
o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an
bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (2) din același act
normativ, „În aplicarea art. 11 alin. (2) din lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea
modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la
valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la
alin. (1) lit. a)”. Având în vedere speța de față, este necesar să precizăm că, dată fiind necesitatea autorității
contractante de a achiziționa atât servicii de reparații, cât și piese pentru aceleași utilaje ale societății,
considerăm că furnizarea pieselor de schimb are caracter accesoriu, necesitatea autorității contractante fiind în
fapt realizarea reparațiilor și întreținerii utilajelor pe care societatea le deține de către un operator economic,
prin urmare avem de-a face cu o achiziție de servicii. Astfel, precizăm că, date fiind preverile legale ale art. 17
alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 mai sus citate, autoritatea contractantă va cumula valorile estimate ale
serviciilor de reparații utilaje cu cele ale pieselor de schimb, stabilind tipul de contract și ulterior alegând
procedura de atribuire în funcție de această valoare cumulată și de tipul achiziției, iar apoi atribuind contractele
pe loturi separate. De asemenea, având în vedere că invocați varietatea tipurilor de piese de schimb, precum și
serviciilor de reparații în funcție de varietatea flotei auto, în opinia noastră acest aspect poate fi depășit tot prin
lotizare, de altfel autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a
justifica în strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016.
Referitor la dificultatea anticipării pieselor de schimb ce trebuie înlocuite pe parcursul anului, întrucât înțelegem
că achiziția de servicii de reparații și întreținere auto sau de piese de schimb are caracter repetitiv la nivelul
autorității contractante, atragem atenția asupra posibilității utilizării acordului-cadru. Subliniem că încheierea
unui acord-cadru nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv produsele ce fac obiectul acestuia,
ci îi conferă dreptul de a încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile
(piese necesare la momentul respectiv, cantități exacte, etc), fără a mai organiza altă procedură de atribuire.
Acest lucru, precum și caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele
subsecvente reprezintă, de fapt, principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru.

Speta 408. La determinarea valorii estimate aferente necesităților identificate la nivelul anului 2017 se ține
cont de valoarea contractului/contractelor subsecvente încheiate în 2017 dar care sunt aferente unui acord-
cadru atribuit în 2016?
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 14:45:47

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant
activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul
unui an bugetar. Din coroborarea prevederilor alin. (1) și alin. (2) ale art. 12 din actul normativ precizat anterior,
rezultă că valoarea estimată a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care o autoritate
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor sunt evidențiate prin programul anual al
achizițiilor publice (P.A.A.P.) care reprezintă un instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea
resurselor necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil. În ceea ce privește acordul-cadru, acesta se
introduce o singură dată în P.A.A.P.-ul aferent anului în care se organizează procedura de atribuire a
respectivului acord-cadru, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea estimată/maximă estimată pe întreaga
durată a acestuia (ce include și valorile contractelor subsecvente ce urmează a fi încheiate în baza acordului-
cadru). Astfel, alegerea procedurilor de achiziții publice ce vor fi demarate în cursul unui an bugetar se
raportează la valoarea estimată cumulată a contractelor/acordurilor-cadru prevăzute și aprobate în P.A.A.P.-ul
valabil pentru respectivul an, care au același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se
adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă. Din
prevederile legale și considerentele mai sus-menționate, rezultă cu evidență că valoarea contractului de achiziție
publică/contractelor subsecvente încheiate în cursul unui an bugetar, în baza unui acord-cadru atribuit în cursul
unui an anterior, nu se cumulează cu valoarea contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în cursul
respectivului an bugetar. În subsidiar, precizăm că în cazul unui acord-cadru, autoritatea contractantă va avea în
vedere prevederile art. 108 din H.G. nr. 395/2016, care reglementează obligația autorității contractante de a nu
încheia un contract cu un alt operator economic, având același obiect cu cel al acordului-cadru aflat în derulare,
în situația în care operatorul economic semnatar are capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității
contractante.

Speta 371. Comuna X are încheiate 5 contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală –
PNDL cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru reabilitarea grădinițelor și școlilor
de pe raza comunei. Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, se solicită
consiliere metodologică cu privire la posibilitatea organizării de proceduri de atribuire, a contractelor de
lucrări, pentru fiecare dintre cele 5 contracte de finanțare, luând în considerare valoarea lucrărilor pentru
fiecare obiectiv în parte/respectiv obiectivul aferent fiecărui contract de finanțare.
Ultima actualizare: 21 dec. 2017, 12:20:50

Raspuns:

În situația în care autoritatea contractantă derulează proiecte care beneficiază de finanțare din fonduri
nerambursabile, cum este și cazul prezentat, din prevederile art. 13 și cele ale art. 17 alin. (1) și alin. (3) din
H.G. nr. 395/2016 reiese că autoritatea contractantă are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în
parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv, precum și de a alege modalitatea de
achiziție tot prin raportare la fiecare proiect în parte, ca atare și valoarea estimată se va determina la nivelul
fiecărui proiect în parte.

Speta 343. Valoarea estimată a achiziției de lucrări cuprinde valoarea aferenta cheltuielilor diverse și
neprevăzute estimată de proiectant în devizul general (conform HG 28)? Se evidențiază separat? Se ia în
calcul doar pentru alegerea tipului de procedură? Se ofertează? (cum? in valoare absolută sau procent?)
Exemplu practic comparativ cu devizul de lucrări estimat de proiectant (HG 28); (Legea 98 - art. 9, art. 16)
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:01:40

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art.9 alin. (1) din Legea nr.98/2016, respectiv prevederile art.14 alin. (1) din
Legea nr.99/2016, „autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere
valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale
forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției”. Se va avea
în vedere faptul că formele de opțiuni sunt cele reglementate prin art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 și art.
165 din H.G. nr. 395/2016. Eliminarea sintagmei „cheltuieli diverse și neprevăzute”, așa cum era inclus în cadrul
prevederilor art.29 alin. (21) din OUG nr.34/2006, abrogată în prezent, a fost reglementată atât prin
Instrucțiunea nr.1/2016 privind modificările contractuale, precum și prin prevederile art.221 alin. (1) lit. e)/lit.
f) „Modificările contractuale” din Legea nr.98/2016. Dacă analizăm prevederile Capitolul nr.5 „Alte Cheltuieli”
din Anexa nr.4 din HG nr. 28/2008, coroborat cu Anexa nr.5 „Devizul General privind cheltuielile necesare…….”,
din același act normativ, se observă că această noțiune („cheltuieli diverse și neprevăzute”) se referă la o
categorie de cheltuieli pe proiect, și nu pe obiect de contract. De asemenea, dacă analizăm structura devizului
general alături de capitolul „alte cheltuieli”, există incluse și cheltuieli pentru organizare procedură, asistență
tehnică și supervizare care se referă la diverse servicii aferente implementării proiectului de realizare a unui
obiectiv de investiții. Luând în considerare aspectele mai sus menționate, sumele reprezentând „cheltuieli
diverse și neprevăzute” (ce reprezintă, în fapt, un provizion la dispoziția autorității contractante) nu au fost
incluse în calculul valorii estimate și, implicit, nu se vor cuprinde la nivelul ofertei depuse, deoarece acestea sunt
cheltuieli incidente proiectului și nu valorii estimate unui contract de lucrări/servicii atribuit printr-o procedură
de atribuire prevăzută de legislația în domeniul achizițiilor. Prin urmare, scopul acestor sume îl reprezintă
asigurarea resurselor financiare necesare în vederea implementării modificărilor nesubstanțiale efectuate cu
respectarea prevederilor art.221 din Legea nr.98/2016. Această abordare vine ca urmare a prevederilor
referitoare la modificările contractuale din cadrul noii legislații în domeniul achizițiilor, având în vedere că,
printr-o eventuală introducere a „cheltuielilor diverse si neprevăzute” în valoarea estimată, se poate ajunge la
situația dublării sumelor cheltuite, deoarece se va consuma mai întâi cuantumul sumele incluse în contracte sub
această titulatură („cheltuielilor diverse si neprevăzute”) și, ulterior, se vor aplica și modificările contractuale
(modificări nesubstanțiale; modificări sub regula de minimis - 10% pentru servicii/15% pentru lucrări dar sub
plafoanele de publicare a anunțului de participare în JOUE) care se aplică la valoarea contractului (care conține
deja cheltuielile diverse si neprevăzute), fapt susceptibil a conduce la corecții financiare pe proiectele finanțate
din fonduri europene.

Speta 342. Cum se estimează valoarea care se are in vedere pentru alegerea procedurii, in cadrul unor
contracte de finanțare din cadrul unui program?
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:01:09

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 13 din HG nr.395/2016, în situația în care autoritatea contractantă


implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, aceasta
are obligația de a elabora distinct, pentru fiecare contract de finanțare în parte, un program al achizițiilor
publice, respectiv planul de achiziții aferent contractului de finanțare în cauză pentru perioada de
implementare, cum ar fi de exemplu proiectele finanțate din fonduri europene pentru perioada de programare
2014-2020. De asemenea, prevederile art. 12 din HG nr.395/2016 specifică modul de întocmire, aprobare și
publicare a Programului Anual de Achiziții Publice (PAAP), care este specific contractelor de achiziții publice care
se vor derula la nivelul unui an bugetar, așa cum este definit de Legea nr.500/2002, în raport cu un contract de
finanțare semnat între o autoritate de management și un beneficiar (public/privat), finanțat din fonduri
europene, a cărui perioadă bugetată nu se raportează la nivelul fiecărui an bugetar, ci la perioada de derulare a
contractului de finanțare. Astfel, în situația unui „finanțator” care gestionează fonduri nerambursabile aferente
unei perioade de programare, având delimitat în mod clar execuția bugetară pe anumite linii bugetare, dar fără a
cunoaște în detaliu necesitățile pe care le are pe întreaga perioadă, valoarea estimată a unui contract de
achiziție publică se realizează în funcție de oportunitatea existentă la momentul realizării achiziției și de faptul
că nevoile în cauză să poată fi descrise cantitativ și valoric pentru o perioadă de referință, nefiind necesar ca
aceasta din urmă să fie aceeași cu întreaga perioadă de programare. Astfel, autoritatea contractantă va alege
tipul procedurii de atribuire luând în considerare prevederile art.7 alin.(1), coroborate cu cele ale art.69 alin.(1)
din Legea nr.98/2016, care conduc la aplicarea procedurilor de atribuire ce reprezintă regula generală,
urmărindu-se respectarea prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.98/2016, astfel încât să nu se eludeze
interesului transfrontalier prin atribuirea unui contract de achiziție publică fără publicarea în JOUE a unui anunț
de participare. Pe de altă parte, în situația în care un beneficiar a semnat un contract de finanțare care are o
perioadă de implementare mai mare de 1 an, considerăm că autoritatea contractantă are obligația ca, la
alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze
la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare prin raportare
la fiecare proiect în parte pe întreaga perioadă de implementare.

Speta 341. Potrivit art. 17 si 18 din Legea nr. 98/2016 atribuirea poate fi realizată pe loturi separate,
aplicând pentru fiecare lot procedura corespunzătoare valorii globale estimate a tuturor loturilor, cu
excepția reglementată de art. 19 din aceeași lege. Cum se face atribuirea loturilor pentru care se
îndeplinesc condițiile la art. 19, respectiv cum se face selecția contractantului?
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:00:52

Raspuns:

Chiar dacă textul art. 19 din Legea nr.98/2016 nu reglementează această situație de excepție, în mod similar cu
prevederile art. 24 din Legea nr.99/2016, fiind o omisiune ce urmează să fie corectată, până la remedierea
textului de la art. 19 în discuție, se va recomanda autorităților contractante ca la atribuirea contractelor pe
loturi individuale pentru care se îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute mai sus, să se aplice procedura
simplificată sau achiziția directă în condițiile art. 7 alin. (5), și nu o procedură proprie, exceptată de la aplicarea
legislației în materie, astfel cum reiese din contextul actual.

Speta 339. Autoritatea contractantă urmează să achiziţioneze „servicii de consultanță în scriere și depunere
aplicație de finanțare” pentru un proiect cu finanţare nerambursabilă, care vizează consolidarea și
reabilitarea unui imobil cu destinația cămin studențesc, şi solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de estimare a valorii achiziției publice şi de stabilire a procedurii de atribuire aplicabile,
respectiv dacă: a) se va cumula valoarea serviciilor de consultanță aferente tuturor proiectelor/obiectivelor
de investiție la nivel de autoritate contractantă, pe un an bugetar; b) se va cumula valoarea serviciilor
respective cu valoarea serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI)
necesare pentru acoperirea aceleiași necesități a autorității contractante, precum și cu valoarea proiectării
și execuției pe întreaga durată de derulare a obiectivului de investiții.
Ultima actualizare: 8 dec. 2017, 12:42:31

Raspuns:

Astfel cum se prevede la art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se
realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3
din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl
descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. În vederea alegerii modalității de achiziție se are în vedere valoarea estimată a tuturor achiziţiilor
cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să
le atribuie în cursul unui an bugetar, raportându-se astfel la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor
şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile menționate anterior. În același timp, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Prin urmare, în ceea ce privește achizițiile
aferente activităților care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare, printre care se numără și
serviciile de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, precizăm că alegerea modalității de
achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din
bugetul proiectului). În situația serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aferente
unor proiecte distincte, modalitatea de achiziție se stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a
tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016,
pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că
respectivele servicii vizează proiecte distincte. În ceea ce privește serviciile de întocmire a documentației de
avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), apreciem că estimarea valorii acestora se face separat de cea a
serviciilor de consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare, aceste două tipuri de servicii nefiind
similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, întrucât diferă activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului. Totodată, la estimarea valorii contractelor serviciilor de
consultanță în scriere și depunere aplicație de finanțare nu se ia în calcul nici valoarea proiectării, nici cea a
execuției, întrucât acestea se cumulează în vederea calculării valoarii estimate a achiziţiei în cazul contractelor
de lucrări, astfel cum reiese atât din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 98/2016, cât și din cel al art. 17 alin. (4) din
Anexa la H.G. nr. 395/2016.

Speta 333. Consiliere metodologică cu privire la estimarea și alegerea modalității de atribuire a unor
categorii de produse cum ar fi laptopuri, licențe de funcționare, multifuncționale, videoproiectoare, diverse
articole sportive, aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă, proiect implementat de către
autoritatea contractantă X în colaborare cu alte 3 entități.
Ultima actualizare: 7 dec. 2017, 09:32:24

Raspuns:

În temeiul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, coroborat cu alin. (3) din cadrul aceluiași articol de lege,
alegerea modalității/ modalităților de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte: - valoarea
estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează
operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea
contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; - complexitatea contractului/acordului-cadru
ce urmează a fi atribuit; - îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire, prin
raportare la întreg proiectul în cauză. Prin urmare, raportându-ne la categoriile de produse necesar a fi
achiziționate, apreciem că, în vederea implementării proiectului respectiv, alegerea modalității/modalităților în
care se va derula procesul de atribuire a contractului/contractelor de achiziție publică se raportează la valoarea
estimată cumulată a produselor considerate similare în sensul prevederilor legale sus invocate, pe care
autoritatea contractantă intenționeze să le atribuie în cadrul proiectului. Totodată, având în vedere categoriile
de produse necesar a fi achiziționate, autoritatea contractantă va ține cont și de prevederile art. 18 alin. (1) -
alin. (3) din Legea nr. 98/2016 care fac trimitere la regulile de estimare si aplicare a modalității de achiziție în
cazul în care aceasta intenționează să achiziționeze produse similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi,
stipulându-se în mod clar faptul că autoritatea contractantă va alege procedura aferentă în funcție de valoarea
estimată globală a tuturor loturilor de produse care îndeplinesc în mod cumulativ condițiile de la lit. a) și b) ale
alin. (3) ale articolului în discuție. În aceste condiții, în speța dată, menționăm că autoritatea contractantă poate
achiziționa direct produse similare dacă valoarea respectivelor produse estimată la nivelul proiectului este
situată sub pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei. Pe de altă parte, în cazul în care valoarea estimată a
produselor similare la nivelul proiectului este mai mare sau egală decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016, achiziția acestora se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre
procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege. În susținerea și aplicarea dispozițiilor legale
anterior precizate, aducem în discuție de asemenea dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit
cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege”. Pe cale de consecință, ținând cont de aspectele enunțate mai sus, subliniem că,
potrivit art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de
atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor
dispoziţiilor legale aplicabile (implicit cu privire la încadrarea categoriilor de produse ca fiind similare, cât și cu
privire la defalcarea produselor și gruparea acestora pe loturi).
Speta 307. Consiliere metodologică cu privire la determinarea valorii estimate a mai multor contracte de
servicii (cuprinzând servicii de formare, închiriere spațiu pentru comercializarea produselor, organizare
evenimente și servicii de promovare) aferente unui program finanțat din fonduri nerambursabile.
Ultima actualizare: 20 nov. 2017, 10:01:38

Raspuns:

Potrivit art. 16 din H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere
obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact,
relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel, subliniem
că, deşi utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au
legătură directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor,
serviciilor şi lucrărilor similare. Prin urmare, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă ia în
considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei
achiziții la nivelul unui an bugetar, şi nu încadrarea în codurile CPV. În acest sens, dispozițiile art. 17 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016 prevăd că „autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele
aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare,
ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire”. Totodată, conform art. 17 alin. (3) din actul normativ invocat mai sus, în cazul în care
autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) al aceluiași articol se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Prin urmare, raportându-ne la categoriile de servicii ce urmează a fi achiziționate, apreciem că, în vederea
implementării proiectului respectiv, alegerea modalității/modalităților de atribuire a contractului/contractelor
de achiziție publică se va realiza în funcție de valoarea estimată cumulată a serviciilor considerate similare în
sensul prevederilor legale sus invocate, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cadrul
proiectului. De asemenea, autoritatea contractantă va ține cont și de prevederile art. 17 din Legea nr. 98/2016,
care fac trimitere la regulile de estimare si aplicare a modalității de achiziție în cazul în care aceasta
intenționează să achiziționeze servicii similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi, stipulându-se în mod clar
faptul că autoritatea contractantă va alege procedura aferentă în funcție de valoarea estimată globală a tuturor
loturilor de servicii. În aceste condiții, în speța dată, menționăm că autoritatea contractantă poate achiziționa
direct servicii similare doar dacă valoarea respectivelor servicii, estimată la nivelul proiectului, este situată sub
pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției,
fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei. Pe de altă parte, în cazul în care valoarea estimată a serviciilor
similare la nivelul proiectului este mai mare sau egală decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, achiziția acestora se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de
atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege.

Speta 289. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare și alegere a procedurii în cazul
achiziției serviciilor de elaborare/actualizare DALI și a serviciilor de întocmire cereri de finanțare, în
condițiile în care autoritatea contractantă are introduse în PAAP atât achiziții de servicii de elaborare DALI
pentru proiectele pentru care autoritatea intenționează să acceseze fonduri nerambursabile, cât și achiziții
de servicii de elaborare DALI pentru alte investiții.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:18:17

Raspuns:

Referitor la serviciile de elaborare DALI, precizăm că potrivit art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, documentația
de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) este documentația tehnico-economică, similară studiului de
fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcţiei/construcţiilor existente şi, după caz, a studiilor,
auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiţiei, prin urmare, DALI este asimilat
modalității de estimare aferente studiului de fezabilitate. Astfel, în situația în care obiectivele de investiții
pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare DALI/actualizare DALI fac parte dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, se vor respecta întocmai prevederile art. 11 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 și, prin urmare, valoarea estimată se
stabilește luând în calcul toate obiectivele de investiții similare care fac parte din aceeași strategie. În cazul în
care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare DALI nu fac parte dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, se vor aplica regulile de estimare prevăzute
la art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, ce reprezintă excepție de la aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) și
alin. (2) din același act normativ. În acest context, subliniem că numai autoritatea contractantă poate să
cunoască situația concretă și să stabilească dacă aceste obiective de investiții fac parte sau nu dintr-o strategie
de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective
de investiții din cadrul aceleiasi strategii și, în consecință, să stabilească modalitatea de achiziție. Totodată,
subliniem că prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 se aplică doar proiectelor finanțate din fonduri
nerambursabile aflate în implementare, iar din informațiile prezentate reiese că serviciile pentru elaborarea DALI
și cele pentru elaborarea cererilor de finanțare sunt necesare pentru obținerea de proiecte cu fonduri
nerambursabile, prin urmare, întelegem că acestea se vor finanța din bugetul autorității contractante nefiind
încă semnate contractele de finanțare. Astfel, estimarea valorii și alegerea procedurii serviciilor sus-menționate
nu se poate realiza pentru fiecare proiect în parte, chiar dacă acestea sunt necesare pentru scopul proiectului,
având în vedere că art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 nu este aplicabil în situația prezentată, proiectele
nefiind încă în implementare. În ceea ce privește modalitatea de determinare a valorii estimate și a modalității
de achiziție a serviciilor de elaborare a cererilor de finanțare, precizăm că incidente în acest caz sunt
prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, situație în care apreciem că valoarea estimată necesară
stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor
serviciilor pentru scrierea cererilor de finanțare pentru toate proiectele pe care autoritatea contractantă
intenționează să le depună, la nivelul întregului an bugetar.

Speta 273. Modalitatea de estimare a valorii tichetelor de vacanță, respectiv dacă pentru estimarea valorii se
va lua în calcul atât valoarea serviciilor de editare, tipărire, livrare și gestionare a tichetelor, cât și valoarea
nominală înscrisă pe acestea.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:01:28

Raspuns:

Potrivit legislației speciale ce stabilește regimul juridic al tichetelor de masă, tichete cadou, tichete de creșă,
tichete de vacanță sau tichete sociale, aceste tichete sunt bilete de valoare/bonuri de valoare și nu constituie
produse în sensul Legii nr. 98/2016. În acest caz, achiziția realizată de o autoritate contractantă vizează, practic,
obținerea serviciilor ce constau în emiterea tichetelor și asigurarea transportului acestora în condiții de
siguranță. Prin urmare, în vederea stabilirii valorii estimate a unui astfel de contract de servicii se vor lua în
considerare numai costurile necesare desfășurării acestor activități, fără a fi luată în calcul și valoarea nominală
a acestor tichete. De asemenea, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, valoarea estimată a
unei achiziții publice se calculează de către autoritatea contractantă având în vedere obiectul achiziției și
valoarea totală de plată în scopul îndeplinirii acestui obiect, pentru întregul an bugetar, fără TVA.

Speta 272. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de determinare a valorii estimate și de stabilire
a procedurii de achiziție publică aplicate pentru restul rămas de executat în cazul rezilierii unui contract de
lucrări, în vederea finalizării unui obiectiv de investiție.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:01:09

Raspuns:

Contractul de achiziție publică este un acord de voință realizat între autoritatea contractantă şi contractant, un
contract sinalagmatic în care părțile stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligațiilor pe care şi le asumă,
cu respectarea atât a limitelor impuse de legislație, cât şi a cerințelor prevăzute în documentația de atribuire. În
conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul părților se manifestă atât la momentul încheierii
contractului, cât şi în momentul modificării sau desfacerii acestuia. Având în vedere faptul că un contract de
achiziție publică (în speță de lucrări) se derulează în conformitate cu clauzele sale, apreciem că și rezilierea
acestuia se circumscrie clauzelor exprese privind incidența unei astfel de situații, prevăzute de respectivul
contract . Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui contract,
precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se
impune în primă fază efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, realizarea de
calcule si verificări concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de
specialitate pentru identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor
contractuale, cât și a celor ramase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare.
Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și valoarea lucrărilor care
au ramas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se
atribui cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Autoritatea contractantă va aplica în acest sens regulile de
estimare prevăzute la Cap. I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele
de aplicare ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2 - a din H.G. nr. 395/2016. În ceea ce privește
stabilirea procedurii de atribuire aplicate pentru atribuirea lucrărilor rămase de executat, apreciem că
autoritatea contractantă va lua în considerare atât valoarea estimată inițial pentru întreaga lucrare, cât și
valoarea estimată a celui de-al doilea contract, rezultată în urma realizării expertizei de specialitate. Așadar,
valoarea estimată astfel calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din Legea nr. 98/2016.

Speta 271. Aplicarea regulilor de estimare a valorii unui contract de achiziții publice şi posibilitatea
achiziționării de la un singur operator economic a mai multor produse similare.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:00:55

Raspuns:

La stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziții publice, în vederea alegerii modalității de achiziție,
autoritatea contractantă nu va avea în vedere codurile CPV, aspectele avute în vedere fiind cele reglementate de
art. 17 din H.G. nr. 395/2016. Astfel, pentru calculul valorii estimate se va lua în considerare scopul atribuirii
contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an
calendaristic, urmând ca, în functie de valoarea estimată, autoritatea contractantă să determine procedura de
atribuire a contractului de achiziție publică corespunzătoare prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la
art. 7 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse care
au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar necesitatea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează
scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor
acestor produse. Pe de altă parte, în situația în care produsele având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea valorii contractelor se va realiza separat, în
funcție de necesitățile ce au impus includerea achiziției în cauză în programul anual al achizițiilor publice,
autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor
produse, în funcție de valoarea estimată. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice,
similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante / scopul
achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra, ca fiind similare, produsele pe care este
necesar a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare,
dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt
furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată,
conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de
produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, în situația în care atribuirea
contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea
estimată a tuturor loturilor. Referitor la achiziționarea de la un singur operator economic a mai multor articole,
deși acestea sunt similare în sensul achizițiilor publice, apreciem că o astfel de situație se depășește prin
lotizare, de altfel autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a
justifica în strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr.395/2016.
Prin art. 19 din Legea nr.98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte
pentru loturi individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade
de derulare mai mari (licitație deschisă). Legea nu impune anumite motive pentru care autoritatea contractantă
decide să uzeze de dreptul acordat prin art.19, ci doar să respecte cele doua condiții stabilite la acest articol.
Astfel, dacă valoarea estimată a lotului/loturilor pentru care se aplică prevederile art. 19 este sub pragurile de la
art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 achiziția produselor/serviciilor/lucrărilor respective se poate realiza prin
cumpărare direct în loc de licitație deschisă. În cazul în care valorile estimate ale lotului/loturilor se încadrează
în plaja de valori 132.519 ÷ 355.632 lei pentru produse și servicii și 441.730 ÷ 4.445.400 lei pentru lucrări, se
organizează procedura simplificată în loc de licitație deschisă. În orice caz din cele mai sus menționate, valoarea
cumulată a loturilor care au fost, sunt sau vor fi atribuite în anul bugetar respectiv, in temeiul art. 19 din Legea
nr. 98/2016, nu trebuie să depășească 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
construcția avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere.

Speta 260. Care sunt reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate contractantă atunci când ia decizia
atribuirii pe loturi a unui contract de lucrări? Conform prevederilor art. 17 alin. (1) În cazul în care
autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor
poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare
valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:57:29

Raspuns:

La alin. (2) al art. 17 din Legea 98/2016, în cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de
prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia. „În sensul
art.141 alin. (1) din Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze
cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității
întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări
implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale
IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.” Astfel, se observă că autoritatea
contractantă poate acționa din două sensuri, odată ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu
realizarea/reabilitarea unor obiective de investiții, respectiv: I. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în
așa fel încât să faciliteze accesul IMM-urilor, în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens
criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de
exemplu, în cazul construcțiilor/ reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.;
funcționalitatea/complexitatea obiectului fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot
pentru reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc. II. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de
specializările/meseriile implicate în realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la
bază utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi de exemplu un lot pentru
lucrările de structură, arhitectură și finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de
producere a energiilor neconvenționale.

Speta 259. Avand in vedere necesitatea incheierii unui contract de proiectare pentru un obiectiv de
investitie, cum se face estimarea valorii si determinarea procedurii in vederea achizitionarii serviciilor de
verificare tehnica a proiectarii?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:57:06

Raspuns:

Estimarea valorii contractului de achizitie publica se face in conformitate cu prevederile Capitolului I, Sectiunea
a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice urmand ca, in functie de valoarea estimata,
sa se aleaga procedura de atribuire. In acest sens, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea
contractanta calculeaza valoarea estimata a unei achizitii avand in vedere valoarea totala de plata, fara tva,
estimata de autoritatea contractanta, luand in considerare orice eventuale forme de optiuni si prelungiri ale
contractului mentionate in mod explicit in documentele achizitiei”. În situația prezentată, având în vedere că
serviciile de verificare tehnică a proiectului presupun participarea unor specialişti cu grade diferite de
autorizare, conform legislaţiei în vigoare, contractele având ca obiect serviciile respective intervenind ca
necesare în etape diferite ale realizării obiectivului respectiv, estimarea valorii acestora se poate realiza separat
de celelalte servicii de proiectare. Prin urmare, procedurile de atribuire a respectivelor contracte se vor stabili în
funcţie de valorile astfel estimate, prin comparare cu pragurile valorice prevăzute de art.7 din Legea nr.
98/2016.

Speta 201. Posibilitatea extinderii principiilor din definiția existentă în legislația națională și Directiva
24/2014/UE pentru produsele similare la serviciile similare, având în vedere că acestea nu sunt definite, și
modalitatea de calculare a valorii estimate pentru achiziția serviciilor de realizare a unei pagini web,
realizare film publicitar și campanie de publicitate.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:28:42

Raspuns:

Având în vedere că legiuitorul a înțeles să definească în mod expres doar produsele similare prin dispozițiile art.
18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 precizăm că această definiție nu poate fi extinsă și la serviciile similare. Prin
urmare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, atunci când alege modalitatea de
achiziție, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de următoarele aspecte: - „valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; - complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a
fi atribuit; - îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Totodată, conform
dispozițiilor alineatului (2) al aceluiași articol, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității
în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) sus-
enunțat. Astfel, la alegerea procedurii, autoritatea contractantă, în funcție de scopul și obiectul achiziției: fie va
cumula achizițiile cu același obiect, fie va cumula achizițiile destinate utilizării identice sau similare, fie va
cumula achizițiile care se adresează unei pieței de profil relevante.Există situații în care o autoritate
contractantă necesită anumite achiziții care, în cazul ei, servesc unui scop comun și deci sunt destinate utilizării
identice sau similare și, prin urmare, trebuie cumulate, chiar dacă nu se adresează aceleiași piețe de profil
relevante. Este de menționat că legiuitorul a separat cele trei posibilități, întrucât există situații în care fiecare
posibilitate le exclude pe celelalte două. Cu toate acestea, alegerea procedurii luând în considerare oricare
dintre cele trei posibilități, trebuie corelată întotdeauna cu scopul achiziției. Având în vedere cele menționate
mai sus și luând în considerare că, scopul este realizarea campaniei de publicitate, apreciem că toate achizițiile
necesare realizării acestei campanii se vor cumula în vederea determinării modalității de achiziție, respectiv
procedurii aplicabile, relevantă în această situație fiind varianta a doua de la art. 17 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016, cumulându-se astfel toate achizițiile care sunt destinate utilizării identice ori similare.

Speta 163. În cazul în care autoritatea contractantă achiziționează bunuri sau servicii, în cadrul unei asocieri
de autorități contractante, fără a avea calitatea de lider de asociere, iar în cursul aceluiași an bugetar apare
necesitatea efectuării unor achiziții având același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, dar
care nu fac obiectul asocierii, autoritatea contractantă va trebui să ia în considerare, la alegerea modalității
de atribuire a contractelor pe care le încheie în nume propriu și sumele estimate aferente achiziției derulate
în cadrul asocierii? Care sunt sumele ce vor fi luate în considerare în cazul în care autoritatea contractantă
este liderul asocierii, doar valoarea acoperirii necesității proprii sau a întregii asocieri?
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:45:35
Raspuns:

Art. 44 din Legea nr. 98/2016, reglementează situația achiziționării în comun, de către două sau mai multe
autorități contractante, a unor produse/servicii/lucrări, specifice unei/unor necesității comune a autorităților
contractante parte la achiziția respectivă. Responsabilitatea autorităților contractante parte la achiziția
efectuată în comun, este reglementată prin prevederile alineatelor (2)-(5) ale articolului sus-menționat.
Precizăm că prevederile art. 44 din Legea 98/2016 reprezintă transpunerea în legislația națională a dispozițiilor
art. 38 și a recitalului 71 ale Directivei 2014/24/UE, potrivit cărora achiziția comună poate lua diferite forme, de
la achiziții publice coordonate prin elaborarea de specificații tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii
care vor fi achiziționate de o serie de autorități contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziții
publice, la situații în care autoritățile contractante în cauză derulează în comun o procedură de achiziție, fie
acționând împreună, fie încredințând unei autorități contractante gestionarea procedurii de achiziție în numele
tuturor autorităților contractante. În cazul în care mai multe autorități contractante derulează în comun o
procedură de achiziții, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligațiilor care le
revin în temeiul directivei sus-menționate. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părți din procedura
de achiziții sunt derulate în comun de către autoritățile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se
aplice numai acelor părți ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare autoritate contractantă ar trebui
să fie unicul responsabil în ceea ce privește procedurile sau părțile procedurilor pe care le derulează pe cont
propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de
achiziții, reluarea competiției în cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-
cadru care îndeplinesc o anumită sarcină. Totodată, precizăm că în situația achiziționării în comun a unor
produse/servicii/lucrări, specifice unei/unor necesității comune a autorităților contractante parte la achiziția
respectivă, condițiile referitoare la încheierea contractului/acordului-cadru, derularea/executarea acestora,
precum și partea de contribuție și responsabilitate ce revine fiecărei autorități contractante, trebuie stabilite cel
puțin prin documentația de atribuire. Față de cele menționate, raportat la speța de față, precizăm că, pentru
alegerea procedurii de atribuire a unui contract de furnizare bunuri sau prestări servicii de către o autoritate
contractantă care, în cursul aceluiași an bugetar, a achiziționat bunuri sau servicii având același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, în comun cu alte autorități contractante, este necesară cumularea valorii
estimate a acestor bunuri sau servicii ce le va achiziționa în nume propriu cu valoarea estimată aferentă părții
care îi revine din contractul de achiziție efectuat în comun cu alte autorități contractante, astfel cum reiese
aceasta din documentația de atribuire și respectivul contract.

Speta 147. O autoritate contractantă dorește achiziționarea următoarelor produse: banderole pentru bani,
cartoane protecție cupiuri și cartoane saci bani, motiv pentru care înainte de stabilirea modalității de
achiziție trebuie clarificat dacă aceste produse sunt similare cu alte produse imprimate la comandă (cum ar
fi registre, fișe, etc.) folosite în derularea mai multor tipuri de activități.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:30:37

Raspuns:

Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I,
secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției se pune în corespondență cu
codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului (potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 395/2016). Avantajul principal al
utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul
contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii
Europene. De altfel, trebuie punctat faptul că deși utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a
obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea. Astfel, pentru calculul valorii estimate se va
lua în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea
acelei achiziții la nivelul unui an calendaristic, urmând ca, în funcție de valoarea estimată, autoritatea
contractantă să determine procedura de atribuire a contractului de achiziție publică corespunzătoare prin
comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care
este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii//lucrări care au același cod CPV sau cod CPV diferit,
dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului,
valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acestor produse/servicii/lucrări. Pe
de altă parte, în situația în care produsele/serviciile/lucrările având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor se va face separat, în funcție de
necesitățile ce au impus includerea achiziției în cauză în programul anual al achizițiilor publice, autoritatea
contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor
produse/servicii/lucrări, în funcție de valoarea estimată. Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii
Române, termenul “similar” are următoarea semnificație: de același fel, de aceeași natură, asemănător, analog.
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin
raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante / scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu
îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o
autoritate contractantă va încadra ca și similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui
scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de
profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori
economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată, prin dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr.
98/2016 se instituie regula conform căreia, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de
produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, iar atribuirea contractelor poate fi
realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea estimată a tuturor
loturilor. Relevante în acest caz sunt prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora
„autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege”.

Speta 143. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea diminuării cantității de servicii de internet
până la pragul de achiziție directă în vederea asigurării necesarului doar până la sfârșitul anului curent, cu
riscul de a rămâne fără servicii de internet la începutul anului următor, până la aprobarea bugetului.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:29:03

Raspuns:

Realizarea estimării valorii contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de internet în
limitele anului bugetar, nu conduce la încălcarea vreunei prevederi legale în domeniul achizițiilor publice. Cu
toate acestea, având în vedere că autoritatea contractantă are cunoștință, pe de-o parte, despre necesitatea
asigurării continuității serviciilor de internet datorită specificului activității instituției și pe de altă parte, de
probabilitatea crescută de a rămâne fără sursă de finanțare la începutul anului următor (din cauza modului de
aprobare a bugetului anual al instituțiilor publice), precizăm că eventualitatea imposibilității asigurării serviciilor
de internet până la momentul obținerii finanțării în anul următor va fi exclusiv culpa autorității contractante, din
pricina neincluderii în valoarea estimată a costului aferent prelungirii contractului în condițiile art. 165 alin. (1)
din H.G. nr. 395/2016.

Speta 96. AC, în vederea achiziționării alimentelor destinate preparării hranei pentru bolnavii internați, a
defalcat, în cadrul programului anual al achizițiilor publice Titlul 02 art. 03 alin. 01 „Hrană”, alimentele
necesare în grupe, clase și categorii, procedând la achiziționarea produselor de la pozițiile 90-106 prin
achiziție directă, considerând că produsele lactate nu sunt similare cu produsele de panificație, legumele,
carnea de pasăre, etc., întrucât au coduri CPV diferite. În acest context autoritatea contractantă solicită
consiliere metodologică cu privire la conformitatea achiziției efectuate cu prevederile Legii nr. 98/2016 și
H.G. 395/2016, incidente în situația descrisă.
Ultima actualizare: 25 oct. 2017, 17:28:02

Raspuns:
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 „Obiectul achiziției publice se pune în
corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului.”. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea
barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt
accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. Trebuie precizat că deşi
utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură
directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi
lucrărilor similare. Astfel, pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul
atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul
unui an bugetar, şi nu încadrarea în codurile CPV. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai
multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde
aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se
stabileşte prin cumularea valorilor tuturor acestor produse/servicii/lucrări. De asemenea, trebuie precizat că nu
toate produsele/serviciile/lucrările care se regasesc în aceeaşi grupă/clasă/categorie CPV pot raspunde aceleiaşi
necesităţi. Astfel, în situația în care produsele/serviciile/lucrările având același cod CPV sau cod CPV diferit ce
urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor se va face separat, în funcție de
necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru
achiziționarea acestor produse/servicii/lucrări, în funcție de valoarea estimată. În conformitate cu prevederile
art. 18 din legea anterior menționată: „(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.(...) (3) În sensul
dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de
produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul
respectiv”. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se
stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am
arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-
citat. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra ca și similare, produsele pe care necesită a le achiziționa
pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează
aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către
operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. În aceste condiții, remarcăm faptul că
autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare, în sensul dispozițiilor art. 18 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016, sau produse care se adresează aceleiași piețe de profil, – numai dacă valoarea estimată a
respectivelor produse, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin.
(5) din același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât
132.519 lei (pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o
valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din
aceeași lege. Relevante în acest caz sunt dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora
„autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege”. Din informațiile prezentate de AC înțelegem că aceasta dorește să achiziționeze
produse alimentare. În cele ce urmează vom analiza cu titlu exemplificativ produsele alimentare, în vederea
determinării valorii estimate precum și a procedurii de atribuire aplicabile ca urmare a grupării pe criteriu de
similaritate ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă. Astfel, în ceea ce privește achiziționarea de alimente necesare pentru asigurarea hranei pacienților,
acestea pot fi grupate pe următoarele categorii de produse: carne; produse din carne; lactate; legume; fructe și
conserve din legume; produse de băcănie; pâine și produse de panificație. Prin urmare, având în vedere că în
speța în cauză achiziția de produse alimentare răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, respectiv asigurarea hranei pentru pacienți, apreciem că încadrarea categoriilor de produse în
grupe de produse similare este posibilă. În subsidiar, dorim să precizăm că, în cazul contractelor de furnizare ce
conțin produse similare, de regulă, acestea se pot defalca pe loturi a căror achiziționare se realizează prin
atribuirea mai multor contracte distincte (de exemplu: lot 1 – carne, lot 2 - produse din carne, lot 3 - lactate, lot
4 - legume, fructe, lot 5 - conserve din legume și fructe, lot 6 - produse de băcănie, lot 7 - pâine și produse de
panificație, pentru a căror valoare estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor.

Speta 71. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate în cazul achiziției
serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice, fazele expertiză tehnică și DALI, pentru un
proiect care face parte din strategia de dezvoltare locală a municipiului X ce se dorește a fi depus la
finanțare prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Y. Totodată, suntem întrebați dacă se
pot aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare și
prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 10:36:59

Raspuns:

Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu
prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în
corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în
cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau
proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În
ipoteza sa, textul de lege citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care
autoritatea contractantă trebuie să o adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea
a implementării proiectului. În această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților
planificate a se realiza în cadrul proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de
următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice
ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de
aplicare a anumitor modalități de atribuire. Cât privește achizițiile aferente unor activități care au loc până la
momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare, precizăm că alegerea modalității
de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului. Pe cale de consecință, art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
nu este aplicabil în situația de față, astfel, în situația în care serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI) sunt aferente unor investiții care fac parte din cadrul unei strategii de dezvoltare
integrată, apreciem că valoarea estimată necesară stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va
stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor
de intervenții, incidente în acest caz fiind prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar,
cu privire la stabilirea valorii estimate și a modalității de achiziție a serviciilor de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului, pe care urmează să le achiziționați într-o etapă ulterioară (posibil tot înainte de
depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare pentru realizarea proiectului în cauză), facem
următoarele precizări: Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru
executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii,
reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din
același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Prin urmare, din cele enunțate mai sus, rezultă
cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași
contract sau se atribuie contracte diferite. Așadar, prin excepție de la regula enunțată în cuprinsul prezentei
adrese - potrivit căreia prevederile legale aplicabile pentru calculul valorii estimate și stabilirea modalității de
realizare a achizițiilor aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă diferă în funcție de momentul la care au
loc respectivele achiziții (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare) -
modalitatea de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din
partea proiectantului, se stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor
aferente proiectului în cauză (pe toată durata acestuia, conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016),
indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare).

Speta 63. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea achizițiilor de autovehicule/vehicule


utilitare/macarale în grupe de produse similare/non-similare în vederea determinării valorii estimate și a
alegerii procedurii de atribuire.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 10:19:46

Raspuns:

În temeiul art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, produsele, serviciile și lucrările care fac obiectul contractelor
de achiziție publică se pun în corespondență cu sistemul de grupare și codificare utilizat în Vocabularul comun al
achizițiilor publice (CPV - Common Procurement Vocabulary) ce îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Precizăm că, deşi utilizarea codurilor
CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea
valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi lucrărilor similare.
Astfel, pentru calcularea valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului,
respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar, şi nu
încadrarea în codurile CPV. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse care au
același cod CPV sau cod CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează
scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se stabileşte prin cumularea valorilor tuturor
acestor produse. De asemenea, trebuie precizat că nu toate produsele care se regasesc în aceeşi
grupă/clasă/categorie CPV pot raspunde aceleiaşi necesităţi. Astfel, în situația în care produsele având același
cod CPV sau cod CPV diferit ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor
se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri
de proceduri pentru achiziționarea acestor produse, în funcție de valoarea estimată. În ceea ce priveşte
produsele similare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii de atribuire să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor similare pe care intenţioneză să le atribuie în cursul unui an bugetar. Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 98/2016 achiziția de produse similare poate fi realizată pe loturi, iar în acest
caz modalitatea de atribuire aplicabilă va fi cea stabilită prin cumularea valorică a tuturor loturilor identificate
în cadrul achiziției. În acest sens, dispozițiile alin. (3) al articolului sus invocat vin să clarifice noțiunea de
„produse similare” înțelegându-se acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: - sunt
destinate unor utilizări identice sau similare; - fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate /
comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Ca atare, din punct de
vedere al legislației în materie, similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale
autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor
prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-citat. Așadar, autoritatea contractantă va încadra ca și
similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate
utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama
normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în
sectorul respectiv. Având în vedere considerentele expuse mai sus, apreciem că încadrarea unui autovehicul cu
utilizare specială, a unei macarale, precum și a celorlalte vehicule utilitare în grupe de produse similare/non-
similare nu este posibilă în lipsa unor informații concrete cu privire la necesitățile autorității contractante și, în
orice caz, acest demers excedează competențelor A.N.A.P, singura în măsură să cunoască toate aspectele legate
de achiziția în cauză fiind autoritatea, ținând cont și de faptul că aceasta dispune de specialiști în domeniul
tehnic care să asigure o informare corectă referitoare la categoriile de produse ce deservesc
necesității/necesităților, după caz, ale autorității contractante.

Speta 44. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a achizițiilor realizate înainte de
momentul contractării proiectului, achiziții ce sunt efectuate pentru activitățile ce trebuie realizate in
interiorul proiectului pentru a asigura eligibilitatea acestora, avand in vedere prevederile art. 17 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 09:45:39

Raspuns:

Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu
prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în
corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în
cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau
proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În
ipoteza sa, textul de lege citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care
autoritatea contractantă trebuie să o adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea
a implementării proiectului. În această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților
planificate a se realiza în cadrul proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de
următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice
ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de
aplicare a anumitor modalități de atribuire. În ceea ce privește achizițiile aferente activităților care au loc până
la momentul depunerii cererii de finanțare (spre exemplu: serviciile de consultanță în elaborarea proiectelor sau
studiile de fezabilitate aferente obiectivelor din cadrul proiectului), precizăm că alegerea modalității de achiziție
se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul
bugetar și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul
proiectului). În subsidiar, menționăm cu titlu de exemplu că modalitatea de achiziție a serviciilor de elaborare
cereri de finanțare, aferente unor proiecte distincte, se stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a
serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar, cu toate că
respectivele servicii vizează proiecte distincte.

Speta 6. Consiliere metodologică cu privire la modalitate de achiziție a serviciilor de audit statutar de către
o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care are obligația de a respecta prevederile art.
48 din O.U.G. nr. 109/2011, respectiv de a contracta serviciile auditorului statutar în conformitate cu
prevederile legislației în materia achizițiilor publice.
Ultima actualizare: 23 oct. 2017, 13:47:48

Raspuns:

Pentru achiziționarea serviciilor de audit statutar, procedura de atribuire a contractului va fi determinată în


funcție de valoarea estimată calculată în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3
din Legea nr. 98/2016. Astfel, din punctul de vedere al legislației achizițiilor publice, valoarea estimată a
achiziției serviciilor de audit statutar, calculată conform prevederilor legale sus-menționate, se raportează la
pragurile valorice instituite prin prevederile art. 7 din Legea nr. 98/2016, în vederea stabilirii modalității de
realizare a achiziției publice. În acest context, atragem atenția asupra dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, care prevăd că divizarea contractului de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică,
pentru a evita aplicarea procedurilor de atribuire legiferate în cuprinsul art. 68 din aceeași lege, este strict
interzisă. Prin urmare, în cazul în care valoarea estimată a respectivelor servicii este situată sub pragul valoric
stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA,
calculată la nivelul unui an bugetar, este mai mică decât 132.519 lei, entitatea juridică fără calitate de
autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa direct serviciile de audit statutar, cu respectarea
prevederilor art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016. În situația în care valoarea estimată la nivelul unui an bugetar a
respectivelor servicii este egală sau mai mare decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, dar mai mică decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din același act normativ, entitatea juridică
fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa prin procedură simplificată serviciile de
audit statutar (conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016), cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2) din aceeași lege. În împrejurările în care valoarea estimată a respectivelor servicii, fără TVA, calculată la
nivelul unui an bugetar, este egală sau situată peste pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa serviciile de
audit statutar prin procedurile prevăzute în cadrul art. 68 lit. a)-h) din Legea nr 98/2016. În același timp, ținând
cont de faptul că achiziționarea acestor servicii are caracter de regularitate pe o perioadă de 3 ani, pentru
cumpărarea acestora recomandăm, utilizarea acordului-cadru, care este o modalitate specială de atribuire a
contractului de achiziție publică și care are un grad sporit de flexibilitate, derulându-se pe o perioadă de
maximum 4 ani (astfel încât va exista un interes crescut al prestatorilor de a participa la procedură), cu
respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016.

1.3 Alegerea modalității de atribuire: procedura de achiziție publică; achiziția directă

Speta 773. În scopul implementării Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, ca
urmare a intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 533/12.07.2018, prin care a fost aprobat bugetul de
implementare a Programului în cauză, autoritatea contractantă a întocmit documentația de atribuire
aferentă procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare de fructe și legume,
de banane și de lapte. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă se află în imposibilitatea finalizării
procedurii de atribuire în vederea furnizării produselor începând cu data de 10.09.2018 (data începerii
anului școlar) se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere
fără publicare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 până la atribuirea contractelor prin
licitație publică deschisă.
Ultima actualizare: 12 sept. 2018, 10:55:15

Raspuns:

În situaţia prezentată, autoritatea contractantă se află în al doilea an școlar de implementare a Programului


pentru școli în perioada 2017-2023 aprobat prin H.G. nr. 640/2017, act normativ care reglementează în anexa nr.
1, la modul general, categoriile de produse alimentare care pot fi distribuite în școli, în limita bugetului aferent
fiecărui an școlar stabilit, prin hotărâre de guvern. De asemenea, după cum reiese din informațiile furnizate, în
speţă se achiziţionează produse alimentare a căror furnizare are caracter repetitiv și care pot avea un grad sporit
de flexibilitate în ceea ce privește distribuția lor în funcție de necesități și bugetul alocat, prin urmare apreciem
că într-o astfel de situație, pentru achiziționarea produselor respective, se pretează utilizarea acordului-cadru. În
acest sens, pentru a veni în sprijinul autorităților contractante în vederea implementării Programului pentru școli
al României, a fost emis Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 119 în
data de 7 februarie 2018, prin care a fost aprobat un model de documentație standardizată privind atribuirea
acordurilor-cadru (conform Anexa nr.1 a ordinului) care vizează achiziționarea categoriilor de produse alimentare
prevăzute în cadrul Programului respectiv. Precizăm că prin aplicarea acestui instrument specific de atribuire și
implicit semnarea acordului-cadru, nu este garantat operatorului/operatorilor economic(i) semnatar(i) cererea
de produse ce fac obiectul acestuia sub aspect cantitativ, ci doar faptul că aceștia reprezintă furnizori ce vor fi
părți ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea contractantă, pe baza regulilor și condițiilor
prevăzute în respectivul acord. Așadar, cantitățile minime și maxime pe care autoritatea contractantă le
stabilește inițial în documentele achiziției și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care
ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea
din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale
autorității contractante. Totodată, încheierea acordului-cadru nu este condiționată de existența fondurilor
disponibilizate pentru execuția acordului-cadru, acestea fiind asigurate doar la încheierea contractelor
subsecvente care se atribuie în funcție de necesitățile reale ale autorității contractante. Valoarea estimată a
unui astfel de acord-cadru poate fi stabilită în baza istoricului achizițiilor necesar a fi realizate (pe care în cazul
de față considerăm că autoritatea contractantă îl are la dispoziție), sau, dacă acesta nu mai corespunde
realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Pe de altă parte, conform prevederilor art. 3 alin. (1) – (5)
din H.G. nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru
stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 – 2018, este stabilit doar pentru anul
școlar 2017-2018 limita valorică zilnică/preșcolar/elev, produsele care se pot distribui preșcolarilor și elevilor și
gramajele porțiilor. În data de 20 iulie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al României H.G. nr. 533/2018
care precizează, la art. II pct. 2, faptul că prevederile alin. (1) - (5) din H.G. nr. 640/2017 se aplică și pentru
perioada 2018 - 2023. Așadar, având în vedere cele de mai sus, se poate trage concluzia că autoritatea
contractantă nu dispunea de toate informațiile necesare până la data de 20 iulie 2018 în vederea inițierii
procedurii de atribuire a acordului-cadru de furnizare de fructe și legume, de banane și de lapte. Plecând de la
aceste informații, și luând în considerare faptul că anul școlar începe la data de 10 septembrie 2018, autoritatea
contractantă a întreprins etapele necesare demarării procedurii de atribuire a acordului-cadru de furnizare de
fructe și legume, de banane și de lapte, procedură care se află în faza de validare a documentației de atribuire.
Revenind la obiectul solicitării, precizăm că pentru a uza de dreptul de a organiza o procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea achiziționării produselor alimentare necesare
distribuirii în școli începând cu data de 10.09.2018, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze, pe de-o
parte, extrema urgență și imprevizibilitatea necesității, iar de altă parte că imposibilitatea aplicării unei
proceduri competitive nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Pe
cale de consecință, în speţa prezentată, înțelegem situația de extremă urgență cu care se confruntă autoritatea
contractantă, având în vedere considerentele de mai sus (cu privire la posibilitatea organizării din timp a unei
proceduri competitive în vederea atribuirii unui acord-cadru), iar adoptarea H.G. nr. 533/2018 cu întârziere
poate constitui un caracter imprevizibil și care nu rezultă din acțiunea sau inacțiunea autorității contractante,
apreciem că sunt întrunite condițiile de aplicare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare conform prevederilor 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 pentru perioada necesară
până la atribuirea acordului-cadru.

Speta 769. Autoritatea contractantă a atribuit în anul 2017, prin procedură simplificată, un contract de
lucrări având ca obiect „Execuția lucrări de drumuri strada X” . În cadrul respectivei proceduri, valoarea
estimată s-a determinat prin luarea în considerare de noi lucrări ce pot fi achiziționate ulterior iar în
documentele achiziției a fost prevăzută posibilitatea de a achiziționa ulterior noi lucrări de la ofertantul
declarat câștigător. În prezent autoritatea contractantă dorește să atribuie un contract de lucrări privind
„Execuția lucrări de drumuri strada Y” a cărui valoare estimată adunată cu valoarea estimată a contractului
inițial se încadrează în valoarea estimată precizată în anunțul de participare aferent procedurii simplificate
prin care s-a atribuit contractul inițial. În acest context,, se solicită consiliere metodologică privind
posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare în temeiul art. 104
alin. (8) din Legea nr. 98/2016 pentru .atribuirea contractului de lucrări privind „Execuția lucrări de drumuri
strada Y”.
Ultima actualizare: 11 sept. 2018, 16:56:18

Raspuns:
În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când, ulterior
atribuirii unui contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă intenţionează să
achiziţioneze lucrări sau servicii noi şi numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a)
atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii constau în repetarea unor
lucrări sau servicii similare prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în
documentele achiziţiei elaborate cu ocazia atribuirii contractului iniţial; b) valoarea estimată a contractului
iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor noi care
pot fi achiziţionate ulterior; c) în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului
iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de
noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul
procedurii respective; d) procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este
aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la încheierea contractului iniţial”. În speța dată, înțelegem
că în cadrul procedurii simplificate organizate de autoritatea contractantă în anul 2017, având ca obiect
„Execuția lucrări de drumuri strada X”, a fost prevăzută posibilitatea de achiziționare ulterioară de noi lucrări de
la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare, astfel încât condiția de la lit. c) a art. 104
alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. De asemenea, așa cum se precizează, în cadrul procedurii
simplificate de atribuire a contractului în discuție autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimată prin
luarea în considerare inclusiv a lucrărilor noi care pot fi achiziționate ulterior, prin urmare și condiția de la lit. b)
a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. Având în vedere că respectivul contract a fost atribuit
în anul 2017 reiese că autoritatea contractantă s-ar încadra în intervalul de până la 3 ani de la încheierea
contractului iniţial în vederea achiziționării noilor lucrări, astfel încât și condiția de la lit. d) a articolului în
discuție să fie îndeplinită. În ceea ce privește îndeplinirea condiției de la lit. a) a art. 104 alin. (8) din Legea nr.
98/2016, este important ca „aceleași tipuri de lucrări”, pe care autoritatea intenționează să le
achiziționeze/execute, să fie conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei elaborate cu ocazia
atribuirii contractului inițial. Prin urmare, în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra că sunt
îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la lit. a) – d) ale art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, aceasta se
poate prevala de excepția instituită prin respectivul articol în vederea atribuirii, prin procedură de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a unor lucrări noi, care nu au fost incluse în contractul
inițial, având în vedere, totodată, ca valoarea noilor lucrări să nu depășească valoarea stabilită pentru acestea în
documentația de atribuire a contractului inițial.

Speta 763. Autoritatea contractantă intenţionează să achiziționeze servicii necesare organizării a cinci
evenimente în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, servicii în valoare totală de
aprox. 170.000 lei fără TVA din care 45.000 lei fără TVA valoarea materialelor promoționale. Totodată, se
precizează faptul că, în cadrul evenimentului de lansare, valoarea materialelor promoționale este de 12.000
lei, nefiind necesară și achiziția serviciilor de organizare evenimente. În programul achizițiilor din proiect,
pentru achiziționarea serviciilor aferente evenimentelor menționate precum şi a materialelor promoționale
necesare, a fost stabilită organizarea unei proceduri simplificate. Față de cele prezentate, ținând cont de
modificările stabilite prin prevederile O.U.G. nr. 45/2016, se solicită consiliere metodologică cu privire la
modalitatea de achiziție a serviciilor de organizare de evenimente, inclusiv a materialelor promoționale,
respectiv cu privire la obligația aplicării procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 98/2016 la art. 68
alin. (1) lit. i) sau la posibilitatea aplicării unei proceduri simplificate proprii în baza art. 68 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 7 sept. 2018, 12:30:05

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) şi alin. (2) din Legea 98/2016, “(1) Contractele care au ca obiect cel puţin
două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică
dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de
achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză. (2) În cazul contractelor mixte care au ca
obiect atât servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cât şi alte servicii, precum şi în
cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, obiectul principal se determină în funcţie
de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective.” Totodată, potrivit art. 68
alin. 2) lit. b) din Legea 98/2016, „Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii
specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai
mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).” Astfel, având în vedere că valoarea serviciilor de
organizare de evenimente la nivelul proiectului este mai mică decât pragul de la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea
nr. 98/2016, obligația autorității contractante este de a aplica o procedură proprie, așa cum reiese din
interpretarea prevederilor art. 68 alin. (2) lit. b) citat anterior. În acest context, facem precizarea că autoritatea
contractantă are liberul arbitru în ceea ce privește stabilirea regulilor și modalității de desfășurare/derulare a
unei proceduri proprii pentru achiziția de servicii sociale și alte servici specifice. În ceea ce privește achiziția
materialelor promoționale necesare pentru primul eveniment, respectiv lansarea proiectului, pentru care nu sunt
necesare și serviciile de organizare de evenimente incluse în anexa 2 din Legea nr. 98/2016, având în vedere
valoarea estimată cumulată a produselor promoționale necesare pentru toate evenimentele organizate în cadrul
proiectului (conferința de lansare + celelalte reuniuni pentru care este necesară achiziția serviciilor de organizare
evenimente), considerăm că achiziția acestora se poate realiza prin cumpărare directă, potrivit art. 7 alin. (5)
din Legea nr. 98/2016.

Speta 747. Consiliere metodologică cu privire la utilizarea achiziției directe sau a procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în vederea achiziționării de „servicii de verificare și
întreținere a sistemelor de supraveghere, protecție și alarmare la efracție și incendiu”, în valoare de 72.000
lei fără TVA, având în vedere totodată că, din punct de vedere tehnic, prestarea respectivelor servicii de
către alt operator decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor, poate genera inconveniente majore
în funcționarea și exploatarea sistemelor de securitate datorită necunoașterii configurațiilor acestora.
Ultima actualizare: 3 sept. 2018, 14:07:56

Raspuns:

Dorim să precizăm că achiziția directă este un drept al autorității contractante legiferat prin prevederile art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și reprezintă o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a
căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an bugetar, nu depășește un anumit prag valoric, respectiv
135.060 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii și 450.200 lei pentru fiecare achiziție de lucrări, ce
urmează a se realiza în conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. Pe de altă parte, având în
vedere că, astfel cum rezultă din prezentarea situației de fapt, prestarea respectivelor servicii de către alt
operator decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor poate genera inconveniente majore în funcționarea
și exploatarea sistemelor de securitate, din cauza necunoașterii configurațiilor acestora, autoritatea contractantă
va avea în vedere încadrarea în una dintre excepțiile de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire, ce
sunt reglementate expres de legislația în domeniul achizițiilor publice, în speță în cuprinsul art. 104 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ
de participare în situaţia în care lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit
operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2). Astfel, având în vedere situația descrisă,
precum și faptul că achiziția directă este un drept al autorității contractante, permițând astfel și aplicarea unei
proceduri de atribuire, chiar dacă valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, apreciem că autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicare
prealabilă a unui anunț de participare în baza art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, numai în măsura în
care aceasta poate demonstra și justifica condițiile prevăzute pentru aplicarea unei astfel de proceduri de
excepție.
Speta 743. Autoritatea contractantă a inițiat, prin publicarea unui anunț de participare, procedura de
atribuire (licitație deschisă) având ca obiect furnizare dotări în cadrul proiectului „X”, finanțat prin PNDR
2014-2020, valoarea estimată a achiziției fiind de 921.280,00 lei, fără T.V.A, defalcată astfel:  LOT 1 -
instrumente muzicale 174.360.00 lei, fără TVA;  LOT 2 - sisteme sonorizare si iluminat 746.920.00 lei, fără
TVA. Având în vedere că în urma organizării procedurii de atribuire în discuție a fost atribuit un singur lot,
respectiv lotul 1, autoritatea contractantă intenționează să inițieze o nouă procedură de atribuire pentru
achiziția sistemelor de sonorizare și iluminat (produse aferente lotului 2, care a fost anulat). Prin urmare, se
solicită consiliere metodologică privind procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea produselor
aferente lotului anulat (sisteme de sonorizare și iluminat), prin raportare la prevederile art. 7 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 98/2016 (astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 45/2018), în condițiile în care valoarea
estimată a respectivelor produse este de 746.920 lei, fără TVA.
Ultima actualizare: 3 sept. 2018, 14:02:43

Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire
inițiate după data intrării sale în vigoare”, ceea ce presupune că alegerea procedurii de atribuire se realizează
prin raportare la pragurile valorice în vigoare la data inițierii respectivei proceduri. În conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2. din
O.U.G. nr. 45/2018, „(1) Autoritatea contractantă are obligația publicării unui anunț de participare și/sau de
atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a
căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: […]; c) 994.942
lei, pentru contractele de achiziții publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de consiliul
județean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului București, precum și de instituțiile publice aflate în
subordinea acestora; […]”. Precizăm că dispozițiile legale citate la paragraful anterior reprezintă transpunerea
prevederilor art. 4 lit. c) din Directiva 2014/24/UE, conform cărora „Prezenta directivă se aplică achizițiilor
publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât
următoarele praguri: […]; c) 207 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii
atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste
autorități; pragul respectiv se aplică, de asemenea, contractelor de achiziții publice de produse atribuite de
autoritățile guvernamentale centrale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, în cazul în care
respectivele contracte se referă la produse care nu sunt menționate în anexa III; […]”. În acest punct dorim să
menționăm că „autorități contractante regionale sau locale”, în sensul art. 2 alin. (1) punctul 3 din Directiva
2014/24/UE, înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale. Față de
cele arătate mai sus și având în vedere valoarea estimată a achiziției, respectiv 921.280,00 lei, fără T.V.A,
apreciem că autoritatea contractantă locală are dreptul de a se raporta la pragul valoric art. 7 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016 - stabilit exclusiv pentru autorități contractante regionale sau locale – în vederea alegerii
procedurii de atribuire a lotului 2 aferent achiziției în discuție, aplicând în acest sens procedura simplificată.

Speta 741. Consiliere metodologică cu privire la procedura aplicabilă pentru achiziţionarea serviciilor de
mentenanţă şi suport tehnic pentru un sistem informatic financiar contabil utilizat pe bază de licenţă.
Sistemul informatic este deţinut de un operator economic „pentru care are drept de autor (marcă
înregistrată)” şi prin urmare achiziţia acestor servicii nu se poate realiza decât de la acest operator
economic. Având în vedere că valoarea achiziţiei nu depăşeşte pregul valoric pentru cumpărare directă
prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în conformitate cu
prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. c) coroborat cu art. 69 alin. (4) din lege.
Ultima actualizare: 3 sept. 2018, 14:00:53

Raspuns:
Menţionăm că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare are efecte
negative asupra concurenței, iar autoritatea contractantă ar trebuie să utilizeze această procedură de atribuire
doar în circumstanțe excepționale. Aşa cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 69 alin. (1) şi (4) din Legea
nr. 98/2016, procedura de negociere fără publicare prealabilă se poate aplica doar ca excepţie de la aplicarea
procedurilor prevăzute ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de achiziţie publică (licitaţia deschisă şi
licitaţia restrânsă), exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 104 din lege. În ceea ce priveşte încadrarea
în condiţiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 subliniem că,
în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016, obligaţia de a verifica întrunirea acestor
condiţii cade în sarcina autorităţii contractante care trebuie să fie în măsură să justifice încadrarea în situaţiile
respective. Se va avea în vedere că aplicarea acestui tip de procedură în cazul enunțat mai sus este condiționată
de circumstanţele specifice expres prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege respectiv: - atunci când nu există o
soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă (cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe
teritoriul României ori în afara acestuia, sau achiziția unor lucrări/produse/servicii comparabile din punct de
vedere functional), - atunci când protecția drepturilor exclusive nu reprezintă rezultatul unei restrângeri
artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire.
Astfel, având în vedere că obiectul achiziţiei este prestarea unor servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru
un sistem informatic financiar contabil utilizat pe bază de licenţă, şi nu a unui sistem informatic special dezvoltat
pentru a răspunde nevoilor autorităţii contractante, în acest caz, se va verifica dacă serviciile de mentenanţă şi
suport tehnic pot fi prestate numai de către un singur operator economic, respectiv doar de operatorul care
deţine sistemul informatic. Spre exemplu pot exista furnizori autorizaţi de către producătorul/autorul sistemului
informatic să presteze servicii de mentenanţă şi/sau asistenţă tehnică pentru sistemul informatic în cauză. De
asemenea, în condiţiile în care serviciile de mentenanţă şi asistenţă tehnică nu au fost achiziţionate odată cu
licenţa aferentă sistemului informatic financiar contabil, este necesar ca dreptul exclusiv al operatorului
economic să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenţei prin prevederea acestuia în cadrul
achiziţiei iniţiale. Spre exemplu în cadrul documentaţiei de atribuire/contractului de achiziţie a fost prevăzut
dreptul exclusiv al operatorului economic de a furniza serviciile de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistemul
informatic pe toată durata de utilizare a licenţei. În ceea ce priveşte aplicarea procedurii de negociere fără
publicare prealabilă a unui anunţ de participare în condiţiile în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte pregul
valoric pentru cumpărare directă, atragem atenţia că, la calcularea valorii estimate a achiziţiei trebuie avute în
vedere atât regulile generale de estimare din cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr.
98/2016 dar şi noile reguli de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2-a
din anexa la H.G. nr. 395/2016. De asemenea, facem precizarea că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 instituie
un drept, şi nu o obligaţie a autorităţii contractante, de a achiziţiona direct produse/servicii/lucrări dacă
valoarea estimată se încadrează sub pragurile valorice expres reglementate în cadrul acestui articol. Astfel, în
măsura în care valoarea estimată a fost calculată corect conform regulilor menţionate mai sus, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare chiar dacă valoarea achiziţiei se încadrează sub pragul valoric prevăzut pentru cumpărare directă.
Față de cele de mai sus, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru achiziţionarea serviciilor de mentenanţă şi suport
tehnic pentru sistemul informatic financiar contabil în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, cu valoare estimată sub pragul valoric prevăzut pentru servicii la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, în situaţia în care autoritatea contractantă este în măsură să demonstreze că serviciile pot fi
prestate în mod exclusiv numai de către un operator economic, în temeiul dreptului de proprietate intelectuală
asupra sistemului informatic, şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege.
Speta 709. Entitatea contractantă a iniţiat procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare în vederea încheierii unui contract care are ca obiect prestarea serviciilor de
salubrizare dar prestatorul de servicii a refuzat participarea la procedură motivat de faptul că are un drept
exclusiv de prestare a acestui serviciu obținut în urma participării la procedura de atribuire a contractului
de delegare de gestiune prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deșeurilor municipale, nefiind
astfel necesară participarea la altă procedură de atribuire. În acest context entitatea contractantă solicită să
se precizeze dacă pentru achiziționarea serviciilor de salubrizare ce sunt prestate de un operator economic
ce are exclusivitate, trebuie parcursă procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare prevăzută de art. 117 din Legea nr. 99/2016 sau se poate încheia direct contractul
de salubritate în baza legislației specifice.
Ultima actualizare: 2 aug. 2018, 15:32:39

Raspuns:

Legea nr. 99/2016 reglementează modul de realizare de către entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale,
procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi
tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum şi anumite aspecte
specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale (conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). Având
în vedere prevederile legale mai sus menționate, calitatea și obligațiile pe care le are entitatea contractantă în
conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că în vederea achiziționării serviciilor de salubrizare
entitatea contractantă are obligația de a aplica una din procedurile prevăzute de art. 82 din actul legislativ mai
sus menționat, în cazul supus analizei, existând premisele încadrării situației descrise în prevederile art. 117 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale art. 117 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 99/2016, în măsura
în care se confirmă acest drept exclusiv. Subliniem faptul că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 99/2016,
drepturile exclusive sau speciale sunt acele drepturi acordate de o entitate competentă prin orice act legislativ
sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe
entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate. Conform art.
4 alin. (2) al aceleiași legi precizate anterior, ,,(2) Prin excepţie de la alin. (1) lit. c), nu constituie drepturi
exclusive sau speciale în sensul art. 3 alin. (1) lit. t), drepturile acordate prin proceduri în care s-a asigurat o
publicitate adecvată şi în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi: a)
proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de concesionare, prevăzute de legea privind
achiziţiile publice, legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi
securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, sau de prezenta lege; b) proceduri prin
care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru acordarea de autorizaţii pe baza unor criterii
obiective, prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi
completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, sau Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie
2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului; c) orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin
care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă şi pentru care s-a asigurat publicitatea
corespunzătoare.”.

Speta 701. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru achiziționarea de la producătorul echipamentului
(Turbina de Gaz) a unor piese de schimb destinate înlocuirii celor existente din componența Turbinei cu Gaz
din cadrul Ciclului Combinat al entității contractante, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele
prevăzute la art. 117 alin. (2) lit. b) sau c) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă fiind în
imposibilitatea de a elabora specificații tehnice corecte și complete, în lipsa unor detalii tehnice de la
fabricant.
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:28:58
Raspuns:

Raportând situația dată la prevederile art. 117 alin. (1) lit. c) coroborat cu prevederile art. 117 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 99/2016, apreciem că acestea ar putea fi invocate pentru atribuirea contractului având ca obiect
furnizarea pieselor de schimb aferente Turbinei cu gaz din cadrul entității contractante, în condițiile în care, pe
baza argumentelor de ordin tehnic, entitatea contractantă apreciază și justifică faptul că acestea pot fi furnizate
doar de către producătorul Turbinei cu gaz căreia îi sunt destinate piesele de schimb. Dacă însă piesele de
schimb în cauză nu pot fi furnizate decât de către producătorul Turbinei cu gaz căreia îi sunt destinate acestea,
ca urmare a unor drepturi exclusive sau de proprietate intelectuală pe care acesta le deține cu privire la
fabricarea pieselor de schimb respective, atunci aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare se va putea face în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 117
alin. (2) lit. c) din Legea nr. 99/2016. În subsidiar recomandăm ca, în cazul în care, în urma analizării condițiilor
legale de aplicare a procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare,
prin prisma precizărilor anterioare, entitatea contractantă apreciază că în speța de față nu este aplicabilă
niciuna dintre ipotezele analizate mai sus, să se aibă în vedere și situația reglementată la art. 117 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 99/2016. Astfel, se va analiza, în funcție și de obiectul contractului încheiat cu
furnizorul/producătorul echipamentelor pentru care se impune înlocuirea pieselor de schimb, dacă în speța de
față se poate considera că este necesară de fapt achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale a produselor sau a instalaţiilor existente şi dacă schimbarea
contractantului iniţial ar pune entitatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de
utilizare şi întreţinere

Speta 691. Consiliere metodologică privind posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în baza art. 117 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016
pentru atribuirea unui contract de achiziție sectorială ce presupune proiectarea, dezvoltarea de noi
produse/dispozitive ce nu sunt existente pe piața liberă și ulterior, dacă prototipul este conform cu ceea ce
se dorește, achiziționarea acestor produse dezvoltate.
Ultima actualizare: 25 iul. 2018, 12:21:28

Raspuns:

Art. 117 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016 transpune prevederile art. 50 lit. (b) din Directiva 2014/25/UE
potrivit căruia „Entitățile contractante pot utiliza o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare în următoarele situații: b) dacă un contract este făcut doar în scop de
cercetare, experiment, studiu sau dezvoltare și nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu
cercetarea și dezvoltarea și în măsura în care atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere atribuirii
competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective”. Atragem atenția de asemenea
asupra recitalului (61) din aceeași Directivă care prevede că „Având în vedere efectele negative asupra
concurenței, procedurile de negociere fără invitarea prealabilă la o procedură concurențială de ofertare ar trebui
utilizate doar în circumstanțe excepționale.” Astfel, excepția reglementată de articolul din directivă și implicit
cea reglementată de articolul din Legea nr. 99/2016 poate fi aplicată numai în cazul în care entitatea
contractantă este măsură să demonstreze că scopul exclusiv al atribuirii contractului în cauză este cercetarea
științifică, experimentală, de studiu sau de dezvoltare, și nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării
costurilor cu cercetarea și dezvoltarea, precum și faptul că atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere
atribuirii competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective. În speța dată,
înțelegem că entitatea contractantă dorește să achiziționeze/dezvolte produse/dispozitive ce nu sunt existente
pe piața liberă, ci ele sunt proiectate, dezvoltate și ulterior, dacă prototipul este conform cu ceea ce se dorește,
achiziționate într-o cantitate mare. Prin urmare, în situația prezentată, raportat la necesitățile și constrângerile
entității contractante, considerăm că procedura de atribuire ce răspunde cel mai bine nevoilor entității
contractante este parteneriatul pentru inovare care, potrivit definiției de la art. 3 alin. (1) lit. kk) din Legea nr.
99/2016 este „procedura de atribuire utilizată de entitatea contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia
ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condiţiile în care soluţiile disponibile pe piaţă
la un anumit moment nu satisfac necesităţile entităţii contractante.” Astfel, parteneriatul pentru inovare
permite entității contractate să aleagă, într-un mod competitiv, parteneri cărora să le încredințeze sarcina de a
dezvolta o soluție inovatoare și adaptată nevoilor lor, urmând următoarele etape: - etapa competitivă, care
presupune selectarea partenerului sau partenerilor care corespund cel mai bine din punct de vedere al
competențelor, aptitudinilor și prețului, criteriilor stabilite de entitatea contractantă în documentația de
atribuire; - etapa de cercetare și dezvoltare, în care partenerul sau partenerii dezvoltă noua soluție în funcție de
nevoile exprimate, în colaborare cu autoritatea contractantă; această etapă de cercetare și dezvoltare poate fi
împărțită în mai multe etape, pe parcursul cărora numărul partenerilor poate fi redus treptat, în funcție de
satisfacerea criteriilor definite în prealabil; - etapa comercială, în care partenerul furnizează soluția finală, cu
condiția ca aceasta să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite. Pe cale de
consecință, având în vedere cele de mai sus și specificul acestui tip de procedură, precum și necesitățile entității
contractante, recomandăm entității contractante aplicarea procedurii de parteneriat pentru inovare în vederea
dezvoltării de noi produse/dispozitive ce urmează a fi utilizate în activitatea de distribuție a energiei.

Speta 690. Consiliere metologică referitoare la posibilitatea autorității contractante de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prin intermediul Bursei Române de Mărfuri,
pentru achiziționarea de energie electrică
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 16:21:29

Raspuns:

În ceea ce privește achiziționarea de energie electrică prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, facem următoarele precizări: În
conformitate cu prevederile art. 104 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care transpun întocmai dispozițiile
art. 32 alin (3) lit. c) din Directiva 2014/24/UE, „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii
publice de produse pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri”. De asemenea, Recitalul 50
ultimul paragraf din Directiva 2014/24/UE detaliază scopul reglementării de la art. 32 alin. (3) lit. c) din
directivă, astfel: „În cele din urmă, o procedură de achiziții nu este utilă în cazul în care produsele sunt
achiziționate direct de pe o piață de mărfuri, inclusiv de pe platforme de tranzacționare pentru mărfuri, cum ar
fi produsele agricole, materiile prime și bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de
tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței.” Prin urmare, o
autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa energie prin aplicarea procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare de la orice bursă de energie, în temeiul art. 104 alin. (5) lit. c)
din Legea nr. 98/2016 (al cărui scop este explicitat în ultimul paragraf al Recitalului 50 din Directiva 2014/24/UE)
și cu respectarea condițiilor cumulative enumerate în scrisoarea Comisiei Europene Ares(2015)60200087 din
23.12.2015: 1. Bunurile trebuie să fie sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de materii
prime. Considerentul 50 al Directivei 2014/24/UE oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate în
mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se
tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. Astfel, potrivit Comisiei Europene, materii prime de
bază precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe
aceste piețe. 2. Prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor.
Pe plan național, această condiție poate fi considerată îndeplinită numai în măsura în care se poate demonstra că
există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină, păcură etc, care să garanteze formarea
prețurilor în condiții de concurență deplină, 3. Prețurile se formează independent de necesitățile în materie de
achiziții ale guvernelor naționale sau ale autorităților contractante, întrucât, în general piețele au un caracter
internațional și nu există riscul dicriminării. În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică printr-o
procedură competitivă prevăzută de legislația în domeniu, prețul/prețurile ofertat/ofertate se formează
condiționat de necesitatea de la acel moment a autorității contractante și nu independent de această necesitate.
Speta 681. Precipitațiile abundente din ultima perioadă au determinat producerea de inundații și alunecări
de teren în zona X, afectând infrastructura locală și județeană de transport și cauzând pagube semnificative
în cazul unui număr mare de gospodării. În vederea înlăturării efectelor calamităților și producerii în viitor a
unor astfel de evenimente, autoritatea contractantă a identificat necesitatea realizării următoarelor
achiziții: 1. închiriere de utilaje pentru înlăturarea materialelor aduse de ape pe drumurile publice
(aluviuni, material lemnos, etc.) în vederea utilizării provizorii a acestora; 2. închiriere de utilaje pentru
înlăturarea apei și a materialelor aduse de ape în gospodăriile afectate de inundații; 3. servicii de proiectare
(expertiza tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări de aducere la starea inițială a obiectivelor de
investiții (drumuri asfaltate calamitate, poduri și podețe distruse de ape); 4.servicii de proiectare (expertiza
tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări de refacere și modernizare a obiectivelor calamitate; 5.
servicii de proiectare (expertiza tehnică și proiect tehnic) și execuția unor lucrări noi „amenajarea
torenților și alunecări de teren”. Conform celor declarate de autoritatea contractantă „toate lucrările
menționate sunt absolut necesare a se efectua cât mai rapid având în vedere că în acest moment alunecările
de teren pun în pericol gospodăriile din zonă, iar distrugerea drumurilor și podețelor face o parte din
locuitorii comunei practic izolați”. Astfel, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea realizării
achizițiilor menționate la punctele 3-5 prin aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare, în baza art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și cu privire la
modalitatea concretă de derulare a procedurii în discuție (transmiterea invitației, informațiile minime pe
care trebuie să le conțină invitația respectivă, în ce constă negocierea, valoarea contractului, durata
contractului).
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 12:38:08

Raspuns:

Privitor la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu titlu general, dorim
să evidențiem că aplicarea acesteia are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar
trebuie să utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Astfel, pentru a evita
utilizarea abuzivă a acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016 a fost instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor
prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De
aceea, trebuie reținut că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile
(art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Revenind la situația de
față, menționăm că potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență,
determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante. În situații în care se impune intervenția imediată, autoritatea contractantă are dreptul
de a realiza achiziția publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare. Astfel, chiar și în situațiile în care se impune intervenția imediată (cum este cazul de față),
pentru a putea iniția o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul
art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze următoarele: 
extrema urgență;  imprevizibilitatea evenimentelor care au determinat apariția situației de extremă urgență; 
faptul că apariția situației de extremă urgență nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante. Raportat la afirmațiile autorității contractante, potrivit cărora „în acest moment
alunecările de teren pun în pericol gospodăriile din zonă, iar distrugerea drumurilor și podețelor face o parte din
locuitorii comunei practic izolați”, iar „în perioada următoare sunt anunțate noi precipitații și există riscul ca
executarea unor lucrări provizorii să nu asigure siguranța circulației pe drumurile publice”, apreciem că existența
situației de extremă urgență se confirmă. În ceea ce privește imprevizibilitatea evenimentelor, în opinia noastră,
inundațiile, alunecările de teren și căderile de versanți pot constitui elemente imprevizibile doar în condițiile în
care acestea reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă, pentru o anumită perioadă a
anului sau în ceea ce privește modul de manifestare și de acțiune a acestora, neexistând în acest sens
motive/indicii care să anticipeze producerea sau modul de manifestare a acestora. Ca atare, și în cazul de față,
pentru a putea invoca dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie
să demonstreze imprevizibilitatea inundațiilor și alunecărilor de teren care au avut loc prin raportare la statistica
frecvenței evenimentelor hidrologice în baza înregistrărilor istorice. Cu privire la modalitatea concretă de
derulare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, precizăm următoarele:
Legislația în domeniul achizițiilor publice stabilește doar condițiile excepționale în care se poate aplica acest tip
de procedură, în speță procedura de negociere fără publicare prealabilă, nu și modul propriu-zis de aplicare sau
anumite termene care trebuie să fie respectate în legătură cu aceasta. Pe de altă parte, fiind vorba despre
atribuirea unui contract de achiziție publică, apreciem că autoritatea contractantă are obligația de a se
documenta și de a parcurge cele 3 (trei) etape distincte prevăzute la art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În
acest caz, principalele elemente ale etapei de planificare/pregătire sunt reprezentate de identificarea
necesității și elaborarea referatului de necesitate, urmate de verificarea întrunirii condițiilor prevăzute la art.
104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, prin raportare la statistica frecvenței evenimentelor hidrologice în
baza înregistrărilor istorice, așa cum am arătat mai sus. În cazul procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, cea de doua etapă a procesului de achiziție publică, respectiv cea privind organizarea procedurii și
atribuirea contractului începe prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri, însoțită de
documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulți operatori economici (art.
94 din H.G. nr. 395/2016) și se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru. Referitor la durata contractului atribuit prin aplicarea unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016,
precizăm că autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare
decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Prin urmare, indiferent de valoarea estimată a
contractului ce urmează a fi atribuit, modul de organizare a unei proceduri de negociere fără publicare
prealabilă, rămâne la latitudinea fiecărei autorități contractante, cu luarea în considerare a prevederilor unor
acte normative specifice și/sau a unor informații provenind din alte surse, în funcție de obiectul contractului, pe
care autoritatea contractantă are obligația de a le identifica prin mijloace proprii. Concluzionând, precizăm că
autoritatea contractată se poate prevala de dreptul reglementat prin art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016 în situația în care se confirmă că inundațiile și alunecările de teren care au avut loc în ultima perioadă în
zona X reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă, pentru această perioadă a anului sau
în ceea ce privește modul în care s-au manifestat și au acționat acestea, autoritatea contractantă neavând
motive/indicii care să permită anticiparea producerii de inundații și alunecări de teren.

Speta 677. Autoritatea contractantă dorește să achiziționeze servicii de verificare tehnică a proiectului
pentru obiectivul de investiții X, a căror valoare estimată este de 5.472 lei, fără TVA. Conform P.A.A.P.-ului
întocmit de autoritatea contractantă, valoarea cumulată a tuturor serviciilor similare cu cele care fac
obiectul contractului ce urmează a fi atribuit depășește pragul valoric de la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016, respectiv cel de 994.942 lei fără TVA, fapt pentru care autoritatea contractantă a aplicat deja
de două ori procedura de licitație deschisă, procedura ce a fost anulată întrucât nu s-a depus nicio ofertă. În
acest caz, în contextul noilor modificări legislative, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea
autorității contractante de a aplica după caz, achiziția directă pentru atribuirea contractului în discuție sau
procedura de negociere fără publicare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 12:35:25

Raspuns:

Pornind de la premisa că, serviciile de verificare tehnică de calitate a proiectului pentru obiectivul de investiție X
se finanțează din sume alocate anual (deci nu fac parte dintr-un proiect cu finanțare nerambursabilă), în vederea
estimării și alegerii corecte a procedurii de atribuire aplicabile se vor avea în vedere dispozițiile art. 17 alin. (1)
și (2) din H.G. nr. 395/2016 (modificate prin H.G. nr. 419/2018). Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din H.G. nr.
395/2016 alegerea procedurii de atribuire se realizează în funcție de următoarele aspecte: „a) valoarea estimată
a achiziției; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.” Conform alin. (2) al aceluiași articol, în aplicarea
prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a nu diviza
contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode
de calcul care să conducă la subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de
atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor și lucrărilor similare. În acest sens, pentru
a determina modalitatea corectă de calculare a valorii estimate și alegere a procedurii de atribuire în cazul
achiziției menționate trebuie avute în vedere toate serviciile similare care răspund aceleiași necesități de la
nivelul autorității contractante. Subliniem că dispozițiile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016 se vor
interpreta prin coroborarea acestora cu regulile bugetare prevăzute de Legea nr. 500/2002, respectiv cu
dispozițiile art. 11 care reglementează „principiul anualității”, dar și cu prevederile art. 4 alin. (6) din lege care
stipulează „în vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente
legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”. În ceea ce
privește prevederile art. 17 alin. (4) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora: în cazul obiectivelor de
investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, pentru serviciile specifice aferente
unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu
la incendiu, consultanță, asistență tehnică și altele, care necesită specialiști certificați/atestați pentru realizarea
acestora, autoritatea contractantă stabilește valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de
investiții în parte și în funcție de valoarea obținută, pentru fiecare serviciu alege modalitatea de achiziție
corespunzătoare, precizăm că acestea se aplică fără a afecta celelalte prevederi ale articolului în discuție,
respectiv atunci când nu devin incidente dispozițiile legale anterior menționate cu privire la identificarea altor
tipuri de servicii considerate similare și gruparea acestora în vederea estimării și alegerii corecte a procedurii.
Or, în cazul de față, autoritatea contractantă a identificat la nivelul anului bugetar (în P.A.A.P.), pe lângă
serviciile de verificare tehnică a proiectului pentru obiectivul de investiții X în valoare de 5.472 fără TVA, și alte
tipuri de servicii similare necesare a fi achiziționate, a căror valoare per total depășește pragul de 994.942 lei
fără TVA. Prin urmare, având în vedere prevederile legale sus-citate, apreciem că în speța dată autoritatea
contractantă nu poate achiziționa direct serviciile în discuție, aceasta având obligația de a alege procedura de
atribuire aplicabilă prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare pe care
le-a atribuit sau intenționează să le atribuie în cursul întregului an bugetar. De altfel, în situația de față,
autoritatea contractantă a aplicat deja, de două ori procedura de licitație deschisă, în vederea achiziționării
serviciilor de verificare tehnică a proiectului pentru realizarea obiectivul de investiții anterior menționat,
procedură care a fost anulată întrucât nu a fost depusă nicio ofertă. În acest context, precizăm că dispozițiile
art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 dau dreptul autorității contractante de a aplica o procedură de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii dacă în cadrul unei proceduri de licitație
deschisă, licitație restrânsă ori procedură simplificată organizate pentru achiziția produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neadecvate, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Pe cale de consecință,
autoritatea contractantă se poate prevala de aplicarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016
în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect serviciile de verificare tehnică de calitate a
proiectului pentru obiectivul de investiție X.
Speta 667. Consiliere metodologică privind aplicarea dispozițiilor art. 17 din H.G. nr. 395/2016, astfel cum
au fost modificate prin H.G. nr. 419/2018, sau ale art. 20 din Legea nr. 98/2016 în vederea estimării valorii
și alegerii modalității achiziție a serviciilor de cadastru necesare în cursului anului 2018, în condițiile în care
în anul precedent, respectiv 2017, autoritatea contractantă a atribuit direct două contracte de achiziție
publică având același obiect (prestarea serviciilor de cadastru), cu o valoare de aproximativ 131.000 lei, fără
TVA, a căror durată se întinde până la 30.12.2018.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 12:15:42

Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 98/2016, „în cazul contractelor de achiziție publică de produse sau de
servicii cu caracter de regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade,
valoarea estimată a achiziției se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor
contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde
este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative și valorice care pot surveni într-un interval de 12
luni de la data contractului inițial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-
un interval de 12 luni de la prima livrare”. Or, art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, prevede că „autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a achiziției; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de
aplicare a anumitor proceduri de atribuire”. Constatăm, așadar, că art. 20 din Legea nr. 98/2016 reglementează
modul de calcul a valorii estimate a contractelor de achiziție publică de produse sau de servicii cu caracter de
regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, în vreme ce art. 17 din
H.G. nr. 395/2016 stabilește aspectele în funcție de care autoritatea contractantă alege procedura de atribuire,
astfel încât dispozițiile celor două articole de lege nu se exclud reciproc. De aceea, în situația în care, în raport
cu activitatea curentă a autorității contractante, serviciile de cadastru au caracter de regularitate (aspect despre
care nu avem cunoștință), ori în cazul în care contractele având acest obiect urmează să fie reînnoite în cursul
unei anumite perioade, estimarea valorii serviciilor în discuție se realizează cu respectarea art. 20 din Legea nr.
98/2016. În schimb, alegerea procedurii de atribuire, operațiune distinctă față de estimarea valorii achiziției, se
realizează în funcție de valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate
similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. În acest punct, dorim să menționăm că
dispozițiile art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 se vor interpreta sistematic, respectiv prin coroborarea lor cu
principiile și regulile bugetare stabilite prin Legea nr. 500/2002 (a se vedea principiul anualității reglementat la
art. 11 din Legea nr. 500/2002, precum și dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, potrivit căruia „în
vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita
creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”). Prin urmare, întrucât în cazul de
față este vorba despre servicii de cadastru aferente unor ani bugetari distincți, modalitatea de achiziție se
stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar 2018, fără
cumularea valorii contractelor având același obiect, dar atribuite în anul precedent. Totuși, în ipoteza în care
serviciile despre care se face vorbire (servicii de cadastru) fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri
nerambursabile implementat de autoritatea contractantă (aspect despre care nu avem cunoștință), procedura de
atribuire se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016.

Speta 655. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 98/2016, în cazul achiziționării serviciilor de exploatare forestieră, în vederea asigurării
aprovizionării populației locale cu lemne de lucru și de foc
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:47:46

Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea
contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură strict
necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere
competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de
evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității
contractante. Raportat la informațiile transmise, precizăm că nu au fost identificate evenimentele cu caracter
imprevizibil și care nu se datorează sub nicio formă acțiunii sau inacțiunii autorității contractante, întrucât din
informațiile prezentate reiese că serviciile în discuție sunt necesare periodic, precum și faptul că noul
amenajament silvic a fost aprobat de ministerul de resort încă din luna februarie 2018, motiv pentru care
apreciem că, în acest caz particular, autoritatea contractantă nu se poate prevala de dispozițiile art. 104 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, având în vedere tipul și natura serviciilor pe care intenționați
să le achiziționați, recomandăm autorității contractante a avea în vedere că legislația în domeniul achizițiilor
publice oferă posibilitatea autorităților contractante de a utiliza acordul-cadru, care este un instrument specific
de atribuire a contractului de achiziție publică ce se încheie în urma aplicării uneia dintre procedurile de
atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016. Așadar, menționăm că, pe parcursul derulării unui acord-
cadru, informațiile privitoare la cantitățile prevăzute in cadrul acestuia inițial trebuie privite ca repere ce se
bucură de un grad ridicat de flexibilitate, întrucât potrivit definiției conferite prin prevederile art. 3 alin.(1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă un acord „încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități
contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care
guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”. Prin urmare, autoritatea contractantă, prin acordul-
cadru încheiat, nu garantează operatorului/operatorilor economic(i) semnatar(i) cererea de
produse/servicii/lucrări ce fac obiectul acestuia sub aspect cantitativ, ci doar faptul că aceştia reprezintă
furnizori/prestatori/executanţi ce vor fi părţi ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea
contractantă, pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord. Subliniem faptul că acele cantităţi
minime şi maxime pe care autoritatea contractantă le stabileşte iniţial în documentele achiziției şi ulterior în
acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru şi
nu cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii contractante. Autoritatea contractantă poate
determina valoarea estimată a unui astfel de acord-cadru în baza istoricului sau, dacă acesta nu există sau nu
mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Corelativ, autoritatea contractantă va avea
în vedere, totodată, respectarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora durata unui
acord-cadru nu poate depăși 4 ani, cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea contractantă le
justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv. Prin urmare, în măsura în care achiziția
serviciilor necesare autorității contractante (servicii de exploatare forestieră) se pretează atribuirii prin
utilizarea unui acord-cadru, în condițiile în care acesta poate fi utilizat exclusiv pentru achizițiile de produse,
servicii sau lucrări care au caracter repetitiv și în condițiile respectării totodată a prevederilor art. 20 alin. (8)
lit. f) și lit. g) și art. 107 alin. (2) lit. b) și lit. c) din H.G. nr. 395/2016, atunci autoritatea poate decide
realizarea achizițiilor în cauză prin acest instrument specific de atribuire.

Speta 651. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în raport cu o licitație deschisă organizată pe mai multe loturi, pentru atribuirea unui acord-cadru
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:45:31

Raspuns:

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Prin art. 19 din
Legea nr. 98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte pentru loturi
individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade de derulare
mai mari (licitație deschisă). Astfel, în sensul articolului de lege amintit mai sus, prin excepţie de la prevederile
art. 17 şi 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 7 alin. (5),
achiziţia directă pentru atribuirea contractelor pentru loturi individuale în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziţiei de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare ori serviciile avute în vedere. Prin urmare, astfel cum
rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea contractantă are dreptul să aplice procedura
simplificată/achiziția directă pentru atribuirea lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, în cazul acordului-cadru, „Contractele
care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea
contractantă/autorităţile contractante menţionate în anunţul de participare prin care a fost iniţiată procedura de
atribuire a acordului-cadru şi operatorul economic/operatorii economici care sunt parte a acordului respectiv”,
astfel cum prevede art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, având în vedere prevederile art. 107 alin.
(2) lit. d), coroborate cu cele ale art. 108 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația să
atribuie contractele subsecvente acordului-cadru numai operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari ai acestuia ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care
au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia,
precum și să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect
achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu excepția situației
în care operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a
răspunde solicitărilor autorităţii contractante. Astfel, acordul-cadru încheindu-se printr-o singură procedură de
atribuire, chiar dacă ulterior contractele subsecvente vor fi atribuite pe loturi diferite, în documentația de
atribuire realizată la momentul inițierii acelei proceduri vor fi prevăzute toate categoriile de
produse/servicii/lucrări ce care vor face obiectul acordului-cadru respectiv, încât autoritatea contractantă va
achiziționa, cu respectarea prevederilor art. 107 și 108 din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, respectivele
produse/servicii/lucrări în baza acordului-cadru existent, fără a fi necesară și nici permisă achiziționarea unui
nou lot, astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. În condițiile în care
produsele/serviciile/lucrările pentru achiziționarea cărora se dorește aplicarea art. 19 din lege, după încheierea
acordului-cadru inițial, nu sunt cuprinse în acordul-cadru respectiv, dar sunt destinate pentru utilizării identice
sau similare, acestea nu vor putea fi achiziționate în temeiul aceluiași acord-cadru, nici măcar ca lot distinct al
acestuia, deoarece se crează premisele încălcării prevederilor art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și
cele ale art. 107 alin. (2) lit. b), c) și d) din H.G. nr. 395/2016. În situația în care, după semnarea unui acord-
cadru, apare necesitatea achiziționării de produse/servicii/lucrări care nu intră în obiectul acordului-cadru
respectiv, dar sunt destinate utilizării identice sau similare cu cele cuprinse în acordul-cadru, autoritatea
contractantă va putea analiza posibilitatea incidenței prevederilor art. 19 din lege, aplicând procedura
simplificată sau achiziția directă, după caz, cu respectarea condițiilor acestui articol.

Speta 650. Consiliere metodologică cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în cazul unui lot (lot 1) a cărui valoare estimată este de 32.600 lei, fără TVA, din cadrul unei
proceduri simplificate pentru atribuirea unui contract de servicii împărțit pe două loturi, care are valoarea
estimată totală de 163.600 lei, fără TVA
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:44:53

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016, „Prin excepție de la prevederile art. 17 și 18,
autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7 alin. (5), achiziția directă,
pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei, în cazul
achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere.” Având în vedere că, în
situația supusă atenției noastre, sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile citate mai sus (Ve lot 1 este 32.600
lei, fără TVA, reprezentând 19,93% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită achiziția
serviciilor avute în vedere) și ținând cont de următoarele aspecte: - prin intermediul art. 19 din Legea nr.
98/2016 este instituită o excepție de la aplicarea regulilor de estimare prevăzute la art. 17 și art. 18 din
respectiva lege, - achiziția directă nu este o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016 (procedurile de
atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016 sunt cele menționate la art. 68 din actul normativ menționat
anterior), apreciem că autoritatea contractantă poate achiziționa direct serviciile aferente lotului 1 în baza
prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016.

Speta 643. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 19 din Legea nr.
98/2016 în cazul unei licitații deschise online (urmate de o etapă finală de licitație electronică), organizate
pe mai multe loturi, pentru achiziționarea de echipamente IT, licențe, procedură ce se va finaliza printr-un
acord-cadru.
Ultima actualizare: 27 iun. 2018, 13:32:09

Raspuns:

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să
achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată
a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Prin art. 19 din
Legea nr. 98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte pe loturi
individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade de derulare
mai mari (licitație deschisă). Astfel, în sensul articolului de lege amintit mai sus, prin excepție de la prevederile
art. 17 și 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7 alin. (5),
achiziția directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită
lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere. Prin urmare, astfel cum
rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea contractantă are dreptul să aplice procedura
simplificată/achiziția directă pentru atribuirea lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, în cazul acordului-cadru, „Contractele
care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea
contractantă/autoritățile contractante menționate în anunțul de participare prin care a fost inițiată procedura de
atribuire a acordului-cadru și operatorul economic/operatorii economici care sunt parte a acordului respectiv”,
astfel cum prevede art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, având în vedere prevederile art. 107 alin.
(2) lit. d), coroborate cu cele ale art. 108 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă obligația să atribuie
contractele subsecvente acordului-cadru numai operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari ai acestuia ori de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care
au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia,
precum și să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect
achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, în situația în care
cantitățile maxime estimate nu au fost consumate sau o eventuală depășire a acestora nu reprezintă o modificare
substanțială în condițiile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016. Astfel, acordul-cadru încheindu-se printr-o
singură procedură de atribuire, chiar dacă ulterior contractele subsecvente vor fi atribuite pe loturi diferite, în
documentația de atribuire realizată la momentul inițierii acelei proceduri vor fi prevăzute toate categoriile de
produse care vor face obiectul acordului-cadru respectiv, încât autoritatea contractantă va achiziționa, cu
respectarea prevederilor art. 107 și 108 din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, respectivele produse în baza
acordului-cadru existent, fără a fi necesară și, de altfel, nici permisă achiziționarea unui nou lot de produse,
astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. În condițiile în care produsele pentru
achiziționarea cărora se dorește aplicarea art. 19 din lege, după încheierea acordului-cadru inițial, nu sunt
cuprinse în acordul-cadru respectiv, dar sunt destinate utilizării identice sau similare, acestea nu vor putea fi
achiziționate în temeiul aceluiași acord-cadru, nici măcar ca lot distinct al acestuia, deoarece se creează
premisele încălcării prevederilor art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 107 alin. (2) lit.
b), c) și d) din H.G. nr. 395/2016. În situația în care, după semnarea unui acord-cadru, apare necesitatea
achiziționării de produse care nu intră în obiectul acordului-cadru respectiv, dar sunt destinate utilizării identice
sau similare cu cele cuprinse în acordul-cadru, autoritatea contractantă va putea analiza posibilitatea incidenței
prevederilor art. 19 din lege, aplicând procedura simplificată sau achiziția directă, după caz, cu respectarea
condițiilor acestui articol. Referitor la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare în temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, facem precizarea
că, potrivit articolului menționat, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură de atribuire
doar în circumstanțele expres și limitativ prevăzute de lege, și anume ca o măsură strict necesară, atunci când
perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau
procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente
imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante.
Raportat la situația de fapt expusă, menționăm că nu identificăm niciun motiv de extremă urgență determinat de
vreun eveniment imprevizibil și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității
contractante, astfel încât considerăm că nu întrunite condițiile cerute de lege pentru ca autoritatea contractantă
să poată aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în situația de față.

Speta 627. Autoritatea contractantă a avut în derulare până la data de 01.05.2018 un contract care avea ca
obiect prestarea serviciilor de curățenie, contract care a fost reziliat de către autoritatea contractantă.
Măsura rezilierii a fost adoptată de către autoritatea contractantă având în vedere : pronunțarea deciziei
Tribunalului București prin care autoritatea contractantă este obligată la plata unei sumei restante
reprezentând un debit conform facturilor neachitate emise în temeiul contractului de prestări servicii de
curățenie, fapt care a condus la micșorarea bugetului alocat pentru prestarea serviciilor în cauză;
imposibilitatea de a asigura continuitatea prestării serviciilor de curățenie cu același contractant, întrucât
prin stabilirea debitului de către Tribunal, autoritatea contractantă nu mai poate plăti tariful, așa cum
solicită prestatorul. În acest context se solicită consiliere metodologică privire la posibilitatea de a
achiziționa serviciile de curățenie prin aplicarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare conform art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, având în vedere și faptul
că autoritatea contractantă a depus diligențele care se impun pentru inițierea, în timp util, a unei proceduri
de atribuire pentru a asigura continuitatea prestării serviciilor, însă a întâmpinat dificultății în încărcarea
documentelor pe noua platformă SEAP – SICAP.
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 11:48:52

Raspuns:

Cu titlu general, dorim să evidențiem că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar trebuie să
utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Pentru a evita utilizarea abuzivă a
acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr. 395/2016, a fost
instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104
din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De aceea, trebuie reținut
că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile (art. 1
alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Cu privire la speța
dată, menționăm că, potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență,
determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante. Astfel, apreciem că în cazul în speță nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile mai
sus amintite, deoarece necesitatea atribuirii contractului de prestări servicii de curățenie nu este generată de un
eveniment imprevizibil, independent de acţiunea sau inacţiunea autorităţii contractante. Argumentăm în acest
sens că nici rezilierea contractului la solicitarea autorității contractante, nici perioada scurtă avută la dispoziție
pentru inițierea și finalizarea unei noi proceduri de atribuire și nici dificultățile întâmpinate în utilizarea noii
platforme SEAP nu pot constitui motive imprevizibile care să nu se fi datorat sub nicio formă unei acțiuni sau
inacțiuni a autorității contractante. În ceea ce privește pronunțarea deciziei Tribunalului București, care aduce
autoritatea contractantă în imposibilitatea de a onora plățile aferente serviciilor de curățenie, precizăm că, în
fapt, stabilirea debitului autorității contractante are la baza demersuri ce se întind pe o anumită perioadă,
anterioară datei pronunțării deciziei, care ar fi permis unei autorități contractante diligente luarea unor măsuri
de evitare a unei astfel de situații. Prin urmare, în speța dată, nu reiese existența unei circumstanțe
imprevizibile, care să creeze premisele aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, în temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2018. În concluzie, opinăm că se
impune aplicarea unei proceduri competitive de atribuire a contractului care are ca obiect prestarea serviciilor
de curățenie pentru acoperirea autorității contractante. Totodată, în vederea asigurării necesarului de servicii de
curățenie până la atribuirea unui nou contract ce va face obiectul respectivei proceduri competitive,
recomandăm autorității contractante analizarea incidenței prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016, care
instituie o excepție de la prevederile art. 17 din Legea nr. 98/2016, în sensul că autoritatea contractantă poate
aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 7 alin. (5), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor
pentru loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea
estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.1601 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru
care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol
nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită lucrarea avută în vedere,
achiziţia de produse similare ori serviciile avute în vedere.

Speta 619. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziției și alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de elaborare studiu/studii de fezabilitate aferent/e unui proiect care va
fi depus spre finanțare în cadrul Axei 13 a P.O.R. 2014-2020, în perioada 30.04.2018 - 30.08.2018, ținând
cont că în cadrul axei respective pot fi depuse numai proiecte care propun o abordare integrată (respectiv
îmbunătățirea serviciilor sociale, educaționale, culturale, recreative la nivel urban și îmbunătățirea calității
spațiilor publice urbane, precum infrastructura rutieră, spații verzi, utilități etc.), ceea ce presupune că este
necesară achiziționarea și realizarea unui studiu de fezabilitate pentru categorii diferite de lucrări respectiv
construcții civile și construcția de drumuri.
Ultima actualizare: 29 mai 2018, 12:04:32

Raspuns:

Având în vedere că achiziția serviciilor de elaborare a studiului/studiilor de fezabilitate va fi realizată până la


momentul depunerii cererii de finanțare, respectiv înainte de semnarea contractului de finanțare, precizăm că,
în situația prezentată, nu sunt incidente prevederile art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016 și, ca
urmare, autoritatea contractantă nu are obligația de a calcula valoarea estimată a achiziției prin raportare la
serviciile similare care se achiziționează pe durata proiectului, chiar dacă valoarea serviciilor achiziționate va fi
decontată/rambursată ulterior din bugetul proiectului. Astfel, în cazul în care obiectivele de investiții pentru
care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a studiilor de fezabilitate nu fac parte dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare
prevăzute la art. 17 alin. (4) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016, conform cărora valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate se calculează pentru
fiecare obiectiv de investiții în parte dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale
de autor. În situația în care obiectivele de investiții pentru care este necesară achiziția serviciilor de elaborare a
studiilor de fezabilitate fac parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local,
autoritatea contractantă va aplica regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016 prin raportare la strategie și, ca urmare, valoarea estimată va fi stabilită luând în calcul toate serviciile
similare aferente obiectivelor de investiții care fac parte din aceeași strategie. Ca urmare, autoritatea
contractantă poate achiziționa direct serviciile menționate numai dacă valoarea estimată a acestora, calculată
conform regulilor de mai sus, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în
caz contrar fiind obligată să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege. Atragem
atenția că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de
a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu
scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Referitor la necesitatea
achiziționării unui studiu de fezabilitate pentru categorii diferite de lucrări (construcții civile și construcții
drumuri), autoritatea contractantă va avea în vedere faptul că studiul de fezabilitate se întocmește pentru
realizarea unui singur obiectiv de investiții, conform art. 7 din H.G. nr. 907/2016, iar dacă este necesară în fapt
achiziționarea mai multor studii de fezabilitate pentru obiective de investiții distincte, care presupun categorii
de lucrări diferite, în cazurile mai sus prezentate, serviciile considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a)
din anexa la H.G. nr. 395/2016 pot fi achiziționate prin atribuirea contractelor pe loturi separate, în funcție de
sectorul/categoria de lucrări, cu respectarea art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016.

Speta 612. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016,
până la soluționarea contestației depuse de un ofertant exclus din procedură ca urmare a considerării ofertei
depuse ca neadecvată, ţinând cont de necesitatea prestării serviciilor de salubrizare ce fac obiectul
procedurii și de caracterul de continuitate al acestora
Ultima actualizare: 24 mai 2018, 14:10:54

Raspuns:

Precizăm că, în situația dată, autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea deciziei instanței de
judecată, decizie pe care o va pune în aplicare, fiind obligatorie pentru părțile cauzei. Totodată, subliniem că,
planificarea defectuoasă a achiziției nu intră în categoria situațiilor de extremă urgență prevăzute de art. 117
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, nefiind determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează
sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Astfel, entitatea contractantă, atunci când
iși planifică procesul de achiziție, trebuie să inițieze procedura de atribuire într-o perioadă care să-i permită
atribuirea contractului la data estimată de aceasta, luând în considerare constrângerile de orice natură -
perioadă care trebuie să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii contractului, inclusiv perioada
legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestații. Pe cale de consecință, în situația dată, apreciem că
entitatea contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, întrucât factorul de imprevizibilitate nu
poate fi demonstrat. În vederea asigurării necesarului de servicii de salubrizare, până la atribuirea contractului
ce face obiectul procedurii de licitație deschisă aflată în derulare, recomandăm entității contractante analiza
incidenței prevederilor art. 24 din Legea nr. 99/2016, care instituie o excepție de la prevederile art. 22 din Legea
nr. 99/2016, în sensul că entitatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 12 alin.
(4), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziției de lucrări; b) valoarea
cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în
temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare sau serviciile avute în vedere. Pe de altă parte, în măsura
în care procedura de licitație deschisă, aflată în prezent în derulare, va fi în final anulată pe motiv că au fost
depuse numai oferte neadecvate, entitatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, cu
condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale achiziției sectoriale.
Speta 609. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de estimare a valorii achiziţiei şi alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de proiectare – faza proiect tehnic, a căror valoare, calculată conform
art. 24 din Legea nr. 98/2016, nu depăşeşte pragul valoric prevăzut pentru achiziţia directă de servicii,
având în vedere că în speța dată nu cunoaștem dacă autoritatea contractantă are în implementare un proiect
cu finanțare nerambursabilă, dacă obiectivul de investiţii/lucrările de intervenţie pentru care se
achiziţionează serviciile de proiectare fac parte/nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, local şi dacă în cadrul proiectului/strategiei/bugetului
instituţiei a fost prevăzută achiziţionarea unor servicii similare.
Ultima actualizare: 24 mai 2018, 14:03:47

Raspuns:

În vederea calculării corecte a valorii estimate a achiziţiei şi alegerea procedurii de atribuire aplicabile se va
avea în vedere că regulile generale privind calcularea valorii estimate sunt prevăzute în cadrul Capitolului I,
Sectiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 iar în Capitolul II Secţiunea a 2-a din anexa la H.G. nr.
395/2016 se regăsesc regulile de aplicare a normelor generale din lege privind estimarea valorii achiziţiei dar şi
cele privind alegerea modalităţii de atribuire. Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă,
fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a
contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv
art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Astfel, rezultă cu
evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, corelat cu obiectul achiziției per ansamblu -
respectiv lucrări, astfel cum sunt acestea definite conform celor de mai sus, indiferent dacă acestea fac obiectul
aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite. În ceea ce priveşte alegerea modalităţii de atribuire,
precizăm că art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 reglementează regulile generale aplicabile
pentru alegerea modalităţii de atribuire iar la alin. (3) și (4) ale aceluiași articol regulile aplicabile în două
situaţii specifice. Astfel, conform regulei generale, prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016, în aplicarea art. 11 alin.(2) din lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii
de derulare a procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor considerate similare, respectiv la valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare ori care se adresează operatorilor
economici ce desfasoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar. În situaţia specifică în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (3) ale aceluiași
articol, conform căruia alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie
publică se raportează la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor, considerate similare în
sensul alin. (1) al aceluiaşi articol, pe care autoritatea contractantă intenţioneză să le atribuie în cadrul
proiectului. Referitor la aplicabilitatea prevederilor alin. (3) în situaţia menţionată, facem precizarea că
dispoziţiile acestui alineat sunt aplicabile indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului (înainte sau după semnarea contractului de finanțare),
relevant în acest caz fiind faptul că obiectivul de investiţii/lucrările de intervenţie pentru care sunt achiziţionate
serviciile vor fi realizate în cadrul unui proiect cu finanţare din fonduri nerambursabile. În ceea ce priveşte
dispoziţiile alin. (4), acestea sunt aplicabile în situația specifică în care autoritatea contractantă dorește să
atribuie contracte aferente unor obiective de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor
existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, pentru
contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor
existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de: „valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite”. După cum se poate
constata la analiza textului de lege, regulile sunt aplicabile la alegerea procedurii de atribuire, atât în cazul
contractelor care au ca obiect atât prestarea serviciilor de proiectare tehnică, asistență din partea proiectantului
şi execuţia de lucrări cât şi în cazul contractelor cu obiect distinct, respectiv a contractelor care au ca obiect
serviciile de proiectare tehnică și asistența din partea proiectantului sau execuţia de lucrări, fiind contracte
atribuite distinct. Astfel, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a
lucrărilor de intervenție asupra celor existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, alegerea procedurii de atribuire a serviciilor de
proiectare tehnică aferente acestor lucrări, achiziționate împreună cu execuția de lucrări sau separat de aceasta,
în cadrul unui contract distinct, se va face, pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, prin raportare la
valoarea estimată a contractului calculată prin cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică, a serviciilor de
asistență din partea proiectantului şi a execuţiei lucrărilor aferente obiectivului de investiții. Menționăm că, în
situația în care investițiile fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel
național, regional, sau local, autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea modalităţii de derulare a
procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică să se raporteze la valoarea estimată calculată prin
cumularea valorii serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea execuţiei
lucrărilor pentru toate obiectivele de investiții care fac parte din respectivul proiect/strategie integrată,
conform regulilor generale prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016. În concluzie,
precizăm că determinarea modalității de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică se realizează, indiferent dacă serviciile se atribuie împreună cu execuţia lucrărilor sau separat
de acestea, în cadrul unui contract distinct (proiectarea tehnică și execuția fiind parte a aceleiași investiții care
se realizează etapizat), în funcţie de valoarea estimată a contractului, calculată prin cumularea valorii estimate
a serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea lucrărilor, considerate
similare în sensul art. 17 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016: • la nivel de strategie, conform art. 17 alin. (1)
și (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, pentru obiectivele de investiții/lucrările de intervenţie care fac parte
dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, sau, după caz,
• la nivel de proiect, conform art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, pentru obiectivele de
investiții/lucrările de intervenţie care fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri nerambursabile, sau, după
caz, • pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, conform art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016, în
cazul obiectivelor de investiții/lucrărilor de intervenţie care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, raportată la pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1)
lit. a) din Legea 98/2016. Referitor la posibilitatea de achiziţionare directă a serviciilor de proiectare tehnică,
atragem atenţia că prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile numai în situaţia în care,
ulterior aplicării regulilor mai sus prezentate privind calcularea valorii estimate a achiziţiei coroborate cu cele
privind alegerea modalităţii de atribuire, valoarea contractului se situează sub pragul reglementat la acest articol
pentru achiziţia de lucrări. Ca urmare, autoritatea contractantă poate achiziționa direct serviciile menționate
numai dacă valoarea estimată a contractului, calculată conform regulilor de mai sus este situată sub pragul
valoric pentru achiziția de lucrări stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în caz contrar fiind obligată
să aplice una din procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din lege.

Speta 606. Consiliere metodologică privind posibilitatea entității contractante de a achiziționa materiale,
piese de schimb și utilaje aferente utilajelor miniere de la operatorul economic X, în temeiul art. 117 alin.
(1) lit. h) din Legea nr. 99/2016, precum și referitor la participarea entități contractante în discuție, în
calitate de ofertant la o viitoare procedură de achiziție organizată de operatorul economic X (care are și
calitate de entitate contractantă).
Ultima actualizare: 22 mai 2018, 09:30:29

Raspuns:
Potrivit art. 117 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 99/2016, „Entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura
de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor
sectoriale: (…) h) atunci când este posibilă achiziționarea de produse la un preț considerabil mai scăzut decât
prețurile practicate în mod normal pe piață, ca urmare a apariției unei ocazii deosebit de avantajoase,
disponibile doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp”. În ceea ce privește existența unor criterii legale și/sau
economice pentru definirea prețului ofertei “considerabil mai scăzut”, facem precizarea că Legea nr. 99/2016 nu
conține prevederi legate de o anume cuantificare privind un preț al produsului care să fie apreciat ca fiind
“considerabil mai scăzut” decât prețurile produselor similare existente la un moment dat pe piață, această
apreciere rămânând, în opinia noastră, la latitudinea entității contractante. Prin urmare, entitatea contractantă
se poate prevala de prevederile art. 117 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 99/2016 pentru achiziționarea materialelor,
pieselor de schimb și a utilajelor aferente utilajelor miniere de la operatorul economic X, stabilirea și justificarea
circumstanțelor de încadrare prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă
la o procedură concurențială de ofertare intrând exclusiv în responsabilitatea entității contractante, așa cum
prevede și art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016. În ceea ce privește posibilitatea ca entitatea contractantă să
participe, în calitate de ofertant, la eventuale viitoare proceduri de atribuire inițiate de operatorul economic X
(la care facem referire mai sus), facem precizarea că, potrivit art. 66 din Legea nr. 99/2016, „Orice operator
economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori
în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la
procedura de atribuire, în condițiile prevăzute de prezenta lege”, cu respectarea tuturor prevederilor legale în
vigoare privind achizițiile sectoriale.

Speta 596. consiliere metodologică cu privire la corectitudinea alegerii ca modalitate de achiziție publică a
procedurii simplificate în vederea atribuirii unui acord-cadru încheiat în anul 2017 cu durata de un an,
pentru perioada 19.09.2017-18.09.2018, având în vedere că, înainte de încheierea respectivului acord-
cadru, autoritatea contractantă a avut în derulare un alt acord-cadru atribuit/încheiat în anul 2016 valabil în
perioada 19.09.2016-18.09.2017
Ultima actualizare: 15 mai 2018, 15:54:07

Raspuns:

Potrivit prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice, acordul-cadru se introduce o singură dată în
programul anual aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se încheie respectivul acord, iar
contractele subsecvente aferente acordului-cadru vor fi introduse în programul anual al achizițiilor publice al
anului în care se atribuie, cu mențiunea că valorile contractelor subsecvente încheiate în anul/anii următor(i)
atribuirii acordului-cadru nu se vor cumula cu valorile contractelor/acordurilor-cadru ce urmează a fi atribuite în
cursul respectivului(lor) an(i) bugetar(i). Așadar, având în vedere cele sus-menționate, apreciem că atribuirea în
anul 2017 a acordului-cadru de prestări servicii a cărui valoare estimată a fost de 600.000 lei fără TVA, prin
aplicarea procedurii simplificate, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie, ținând cont de faptul
că autoritatea contractantă a avut în vedere pentru stabilirea procedurii de atribuire valoarea serviciilor ce
urmau a fi achiziționate pe perioada de valabilitate a respectivului acord-cadru (începând cu data de
19.09.2017), după expirarea acordului-cadru anterior (respectiv în data de 18.09.2017), iar, la momentul inițierii
procedurii, pragul valoric de la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, la care autoritatea trebuia să se
raporteze, era de 600.129 lei pentru contractele/acordurile-cadru de servicii.
Speta 593. Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de licitaţie deschisă pentru atribuirea unui
acord-cadru de delegare de gestiune de servicii în cadrul căreia au fost depuse contestaţii spre soluţionare la
CNSC. În acest context şi ţinând cont de necesitatea prestării serviciilor în cel mai scurt timp, se solicită
consiliere metodologică cu privire la posibilitatea autorităţii contractante de a derula o procedură de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016) cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă contestate, precum și cu privire la
posibilitatea încheierii acordului-cadru în situația în care CNSC respinge contestațiile formulate și menține
deciziile autorităţii contractante.
Ultima actualizare: 11 mai 2018, 13:30:40

Raspuns:

Precizăm că, în situația dată, autoritatea contractantă are dreptul de a încheia acordul-cadru numai după
comunicarea deciziei CNSC privind soluţionarea contestațiilor și cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut
pentru încheierea lui, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în
conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași articol, acordul-cadru încheiat cu nerespectarea prevederilor
alin. (4) este lovit de nulitate absolută. Prin urmare, autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea
deciziei CNSC, decizie pe care o va pune în aplicare, fiind obligatorie pentru părțile cauzei, conform art. 28 alin.
(1) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în vederea asigurării necesarului de servicii până la atribuirea acordului-
cadru ce face obiectul procedurii de licitație deschisă aflată în derulare, recomandăm autorității contractante
analiza incidenței prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016, care instituie o excepție de la prevederile art. 17
din Legea nr. 98/2016, în sensul că autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile
art. 7 alin. (5), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor pentru loturi individuale, în cazul în care sunt
îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai
mică de 360.160 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi
care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor
loturilor în care a fost împărţită lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare ori serviciile avute în
vedere.

Speta 592. Societatea X, care are calitatea de autoritate contractantă, conform Legii nr. 98/2016, este parte
a unui contract de delegare de gestiune încheiat cu consiliul local. În executarea contractului de delegare de
gestiune, pentru mașinile din patrimoniul societăţii, este necesară achiziționarea de combustibil. Având în
vedere faptul că vechiul contract de achiziție publică/acord-cadru, prin care se asigura combustibilul
necesar în executarea contractului de delegare de gestiune, a expirat în data de 30.03.2018 și derularea
unei proceduri de atribuire a unui nou contract de furnizare combustibil necesită timp, se solicită consiliere
metodologică cu privire la modalitatea de asigurare a combustibililor până la încheierea unui nou contract.
Ultima actualizare: 11 mai 2018, 13:29:57

Raspuns:

Conform art. 1 alin. (4) din H.G.nr. 395/2016 și prin prisma principiilor de la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, menționăm că autoritatea contractantă este responsabilă cu privire la realizarea achizițiilor publice în
conformitate cu prevederile legale, aceasta având obligația de a lua toate măsurile necesare ce se impun pentru
a evita situațiile care conduc la o încălcare a legislației. Prin raportare la datele furnizate, precizăm că în
situația în care autoritatea contractantă s-a aflat în imposibilitatea de a anticipa prelungirea contractului de
delegare de gestiune, care, la rândul său, a generat necesitatea achiziționării în continuare a carburantului auto
pentru mașinile din patrimoniul Societăţii X, aceasta trebuia să aibă în vedere realizarea unei modificări (cu
respectarea condițiilor impuse de prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016), în sensul prelungirii termenului
sau creșterii cantității, după caz, a contractului de furnizare carburant, în interiorul perioadei sale de
valabilitate, în vederea acoperirii necesității autorității contractante în perioada imediat următoare, până la
atribuirea unui nou contract de achiziții publice. Cu toate acestea, având în vedere că la ora actuală perioada de
valabilitate a contractului de furnizare a expirat precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a stabili
modalitatea de atribuire a unui nou contract în conformitate cu prevederile Secțiunii a 2-a -Estimarea valorii
achiziţiei publice şi alegerea modalităţii de atribuire- din H.G. nr. 395/2016. Este de menționat că legislația în
materia achizițiilor publice reglementează, ca excepție, situațiile în care „perioadele de aplicare a procedurilor
de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din
motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă
unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante”. Astfel, apreciem că în cazul prezentat nu sunt îndeplinite în
mod cumulativ condiţiile mai sus amintite, deoarece necesitatea atribuirii contractului de furnizare nu este
generată de un eveniment imprevizibil, independent de acţiunea sau inacţiunea autorităţii contractante.
Argumentăm, în acest sens, că prelungirea contractului de delegare de gestiune pe o perioadă de 5 ani are la
baza demersuri ce se întind pe o anumită perioadă de timp, anterioară momentului prelungirii propriu-zise, care
ar fi permis unei autorități contractante diligente derularea și finalizarea unei proceduri competitive de atribuire
a unui nou contract de achiziție publică, pentru asigurarea combustibilului necesar desfășurării activității, sau cel
puțin întreprinderea demersurilor necesare pentru modificarea contractului aflat în derulare, după cum am
arătat mai sus. Prin urmare, din informațiile furnizate, nu reiese existența unei circumstanţe imprevizibile, care
să creeze premisele aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în
temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) lit c) din Legea nr. 98/2018. În concluzie, dacă valoarea estimată a
contractului care va fi atribuit este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) sau alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, care impun unele obligații ale autorității contractante în ceea ce privește alegerea procedurii
de atribuire, subliniem că se impune aplicarea unei proceduri competitive de atribuire a contractului de furnizare
combustibil, în vederea acoperirii necesităţii autorității contractante. În subsidiar, în cazul în care se justifică
realizarea unei împărțiri pe loturi a cantității previzionate de combustibil, în conformitate cu prevederile art. 18
alin. (3) din Legea nr. 98/2016, se vor avea în vedere prevederile art. 19 din același act normativ, care instituie o
excepție de la aplicarea prevederilor art. 18 ante-menționat.

Speta 587. Autoritate contractantă a încheiat în anul 2014 un acord-cadru de servicii, valabil până la data de
12.03.2018, care a avut ca obiect servicii de arhivare (fizică şi electronică) şi servicii conexe celor de
arhivare. Soluţia software curentă a fost dezvoltată de Societatea X în urma încheierii a două acorduri-cadru
prin care autoritatea contractantă a achiziţionat licenţele software, infrastructura hardware şi dreptul de
utilizare perpetuă a dezvoltărilor proiectului, însă Societatea X deţine drepturile de proprietate intelectuală
asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă. Având în vedere că autoritatea contractantă intenţionează
să încheie în continuare un contract de achiziţie publică cu Societatea X, cu o durată de 7 luni şi o valoare
estimată de peste 4.000.000 lei fără TVA pentru prestarea serviciilor de arhivare fizică şi electronică, a
serviciilor conexe celor de arhivare, a unor servicii de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem
informatic precum şi achiziţionarea codului-sursă şi a drepturilor intelectuale de proprietate de la prestator,
se solicită consiliere metodologică cu privire la procedura de atribuire aplicabilă.
Ultima actualizare: 11 mai 2018, 13:15:51

Raspuns:

La analiza obiectului contractului de achiziţie publică pe care autoritatea contractantă intenţionează să îl încheie
cu Societatea X s-a constatat că obiectul contractului este complex, pe lângă serviciile de arhivare fizică,
arhivare electronică (conversie) şi serviciile de transport documente aferente, urmând a fi achiziţionate servicii
de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem informatic precum şi codul-sursă şi a drepturilor
intelectuale de proprietate de la prestator. Or, în speța dată înţelegem că tocmai faptul că Societatea X deţine
drepturile de proprietate intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă ar susţine necesitatea
contractării celorlalte servicii: serviciile de arhivare (fizică, electronică şi transport documente), precum şi cele
de administrare/depanare/modificare/dezvoltare sistem informatic de la acelaşi prestator. Ca urmare, dacă
există posibilitatea/premisele obţinerii de către autoritatea contractantă a drepturilor de proprietate
intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă de la Societatea X, iar această preluare va permite
autorității contractante „să îşi achiziţioneze servicii de administrare şi dezvoltare a propriului sistem informatic
cu orice prestator de servicii de programare de pe piaţă”, atunci în acest caz nu se mai justifică contractarea
celorlalte servicii de la Societatea X fără organizarea unei proceduri de atribuire concurențiale. Pe de altă parte,
din interogarea SEAP se constată că procedura aleasă pentru atribuirea acordului–cadru, lansată la nivelul anului
2013, care a avut un obiect similar, respectiv „Servicii de arhivare si servicii conexe” a fost licitaţie deschisă,
deşi acordul-cadru anterior acestuia, încheiat tot cu Societatea X., a avut ca obiect achiziţionarea unui „Sistem
informatic pentru managementul electronic al documentelor, servicii de arhivare electronica, hosting Portal si
servicii asociate”. Astfel, constatăm că inclusiv la data lansării procedurii de atribuire anterioare, cu acelaşi
obiect, era dezvoltat sistemul informatic pentru managementul electronic al documentelor şi al arhivei
electronice, fiind deja achiziţionate licenţele software şi infrastructura hardware aferentă, ca urmare,
complexitatea sistemului dezvoltat, riscul preluării administrării şi operării sistemului de un alt prestator şi
termenul scurt pentru adaptarea prestatorului la sistem nu au constituit la acea dată un impediment pentru
lansarea unei proceduri concurenţiale de atribuire. De asemenea, deși autoritatea contractantă susține
necesitatea achiziţionării de la acelaşi prestator atât a serviciilor de arhivare electronică, dar şi a serviciilor de
arhivare fizică, din interogarea S.E.A.P., rezultă că, aceasta a lansat la nivelul anului 2012 o procedură distinctă
pentru atribuire unui acord-cadru având ca obiect servicii de „arhivare fizică”, procedură anulată ulterior.
Aşadar, având în vedere valoarea estimată a contactului de servicii care urmează să fie atribuit, facem
menţiunea că potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de
achiziție publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile
valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”.
Referitor la posibilitatea de atribuire a contractului către Societatea X, subliniem faptul că valoarea estimată nu
permite achiziţionarea directă potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, iar procedura de negociere fără
publicare prealabilă este o procedură excepţională, aplicabilă doar în situaţiile şi condiţiile expres reglementate
la art. 104 din Legea nr. 98/2016, pentru care autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să justifice
motivele care au făcut imposibilă aplicarea unei proceduri concurențiale de atribuire cu publicare, respectiv
aplicarea procedurilor de atribuire menţionate anterior ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de
achiziţie publică. Având în vedere invocarea faptului că „Societatea X deţine drepturile de proprietate
intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă”, precum şi faptul că „o eventuală înlocuire a
prestatorului ar induce riscuri în ceea ce priveşte buna funcţionare a întregului sistem”, pentru susţinerea
atribuirii viitorului contract către acelaşi prestator, menţionăm că pentru încadrarea în situaţia reglementată la
art. 104 alin. (1) lit. b), motivele pentru care serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit prestator
(precum lipsa concurenţei din motive tehnice sau protecţia unor drepturi de proprietate intelectuală) trebuie să
fie obiective şi să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției iniţiale în vederea viitoarei
proceduri de atribuire. În acest sens, dorim să aducem în discuție prevederile art. 104 alin. (3) din Legea nr.
98/2016, conform cărora „autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu motivele
prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea
unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări,
produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire”. În subsidiar, semnalăm faptul că, în scopul
evitării situațiilor în care protecția drepturilor de autor este rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenței
(în sensul art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016), de la data intrării în viogare a O.U.G. nr. 41/2016 a fost
reglementată obligația autorității contractante de a prevedea explicit în caietele de sarcini și în contractele
aferente procedurilor de achiziție publică, care includ dezvoltări de programe informatice, faptul că toate
drepturile patrimoniale de autor asupra tuturor operelor create de către contractant sau membrii asocierii,
aferente produsului sau serviciului livrat, se transferă către autoritatea contractantă. Față de cele de mai sus,
apreciem că analiza considerentelor de ordin tehnic prezentate, care stau la baza concluziei că înlocuirea
prestatorului ar induce riscuri în ceea ce priveşte buna funcţionare a întregului sistem şi a condiţiilor în care
drepturile de proprietate intelectuală asupra soluţiei dezvoltate şi asupra codului sursă deţinute de prestator se
pot încadra în motivele prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016
care ar justifica aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cade în
sarcina autorităţii contractante în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016. Se va avea
în vedere că argumentele prezentate au subzistat și la atribuirea acordului - cadru de servicii anterior, cu acelaşi
obiect, şi la acea dată nu au constituit un impediment pentru organizarea unei proceduri concurenţiale de
atribuire. În ceea ce priveşte invocarea faptului că etapa de adaptare a unui prestator de servicii de conversie la
realităţile proiectului în cauză va necesita o durată mult mai mare şi faptul că vârful de activitate, în ceea ce
priveşte depunerea documentelor necesar a fi arhivate este mai-iunie, pentru susţinerea atribuirii viitorului
contract către acelaşi prestator, precizăm că aceste motive nu se pot încadra în motivele de extremă urgenţă
„determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante” care să conducă la imposibilitatea de a respecta termenele de aplicare a procedurilor
de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedură simplificată şi, ca urmare, în acest
caz nu poate fi invocată aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, faţă de considerentele şi prevederile
legale mai sus menţionate, apreciem că în speța dată motivele invocate pentru justificarea intenţiei de atribuire
a contractului de achiziţie publică, având ca obiect servicii de arhivare şi servicii conexe, către Societatea X nu
susţin posibilitatea atribuirii directe a serviciilor potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sau organizarea
unei proceduri de negociere fără publicare prealabilă potrivit art. 104 din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă având obligaţia în această situaţie de a organiza pentru atribuirea contractului o procedură
concurențială de atribuire cu publicare.

Speta 575. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a serviciilor de reproiectare și


asistență tehnică din partea proiectantului în vederea implementării unui proiect finanțat prin PNDL, în
condițiile în care proiectul tehnic inițial, care include și asistența tehnică din partea proiectantului, a fost
achiziționat la nivelul anului 2011 de către o altă autoritate contractantă (autoritatea contractantă Y),
proiect care a fost predat autorității contractante beneficiare pentru a fi implementat, fără a i se aduce la
cunoștință acesteia însă detalii cu privire la achiziția proiectului, condițiile de transfer, respectiv dacă au
fost sau nu cedate drepturile de autor asupra proiectului în cauză, etc.
Ultima actualizare: 24 apr. 2018, 12:22:21

Raspuns:

Având în vedere că situația de față se referă la contractarea serviciilor de actualizare a proiectului tehnic și
asistență tehnică din partea proiectantului pentru implementarea unui proiect cu finanțare nerambursabilă prin
PNDL, în vederea determinării valorii estimate și alegerii procedurii aferente, autoritatea contractantă va ține
cont: - în primul rând de prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 coroborate cu prevederile art. 17
alineatele (1), (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016, și prin urmare valoarea estimată se stabilește prin cumularea
valorii serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului cu valoarea de execuție a lucrărilor
la nivelul întregului proiect, - precum și de valoarea serviciilor achiziționate inițial. Procedurile de atribuire
reglementate de legislația în materie de achiziții publice aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziție
publică sunt prevăzute la art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, legislația în materie dă dreptul
autorității contractante de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 (așa cum rezultă din prevederile art.
69 alin. (4) din aceeași lege). Astfel, în conformitate cu art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) al aceluiași
articol din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de
către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele expres prevăzute de lege, și anume: - scopul
achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei reprezentații artistice unice; - concurența
lipsește din motive tehnice; - protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. Prin
urmare, în speța dată, dacă respectivul proiect tehnic este protejat de drepturi de autor (și în contractul inițial
nu au fost prevăzute clauze privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor - aspecte pe care doar părțile
implicate le cunosc), autoritatea contractantă poate aplica pentru achiziționarea serviciilor de actualizare a
acestora procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile art. 104
alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În această ordine de idei, aducem în discuție și
precizările aduse prin alin. (3) al aceluiași articol, care stipulează că: „Autoritatea contractantă poate aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b)
numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau
înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în
afara acestuia sau achiziția unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar
absența concurenței sau protecția drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către
autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. […]”. În cazul în
care nu sunt întrunite condițiile sus invocate în baza cărora să poată fi aplicată procedura de negociere fără
publicare, atunci autoritatea contractantă are obligația de a utiliza una dintre procedurile competitive prevăzute
de legislația în materie, stabilită în funcție de valoarea estimată determinată conform mențiunilor făcute
anterior, procedură aleasă prin comparare cu pragurile valorice de la art. 7 din același act normativ.

Speta 571. Autoritatea contractantă a achiziţionat în anul 2017, prin achiziţie directă, o licenţă informatică
necesară pentru activitatea de întocmire, verificare și raportare a situațiilor financiar-contabile. Având în
vedere necesitatea extinderii sistemului informatic prin achiziţionarea a 15 licențe suplimentare, cu o
valoare estimată de 1.890.000 lei, fără TVA, se solicită consiliere metodologică privind posibilitatea
demarării unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art.
104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 24 apr. 2018, 12:14:32

Raspuns:

Privitor la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu titlu general, dorim
să evidențiem că aplicarea acesteia are efecte negative asupra concurenței, astfel că autoritatea contractantă ar
trebuie să utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale. Astfel, pentru a evita
utilizarea abuzivă a acestui tip de procedură de atribuire, prin intermediul dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016 a fost instituită, în sarcina autorității contractante, obligația de a verifica întrunirea condițiilor
prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. De
aceea, trebuie reținut că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile
(art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016), cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție toate documentele și
informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens. Menționăm că potrivit
dispozițiilor art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de
achiziții publice de produse atunci când este necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor cantități
suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii produselor sau instalațiilor existente și numai
dacă schimbarea contractantului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse cu
caracteristici tehnice diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți
tehnice disproporționate de utilizare și întreținere. Conform precizărilor autorităţii contractante succesul privind
informatizarea și gestionarea electronică a datelor și formularelor specifice întocmirii, verificării și raportării
situațiilor financiare-contabile poate fi asigurat doar prin implementarea unui sistem informatic unic (utilizarea
de programe informatice diferite, cu caracteristici tehnice diferite determină incompatibilități tehnice de
structură și format a datelor, de procesare automată a acestora, de transmitere, preluare, verificare și
centralizare automată, de operare și întreținere). De asemenea, pentru a justifica eventuala încadrare în situația
reglementată la art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 se menţionează că pentru a face față cerințelor
privind elaborarea situațiilor financiar contabile și de buget, se impune achiziționarea de la furnizorul inițial a
unor cantități suplimentare de produse destinate extinderii produselor livrate anterior, deoarece schimbarea
furnizorului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate de
utilizare și întreținere. Raportat la situaţia prezentată dorim să ne exprimăm convingerea că o planificare
corespunzătoare a procesului de achiziție publică ar fi preîntâmpinat această situație, întrucât din informațiile
furnizate rezultă că necesitatea autorității contractante era de fapt una complexă, dar care nu a fost stabilită în
mod corespunzător. Astfel, am sesizat că în mai puțin de 3 luni de la realizarea achiziției directe, autoritatea
contractantă intenționează să achiziționeze cantități suplimentare de produse destinate extinderii produsului
livrat anterior, cu o valoare estimată de 1.890.000 lei, fără TVA. Având în vedere că se susţine necesitatea
implementării unui sistem informatic unic şi luând în considerare valoarea estimată a achiziției (valoare care
depășește pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016) este necesar să se analizeze şi
modalitatea în care a fost realizată prima achiziție care a generat constrângerile amintite de autoritatea
contractantă (incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere). Astfel, suntem
de părere că autoritatea contractantă putea anticipa necesitatea implementării unui sistem informatic unic, iar
decizia de a achiziționa direct o singură licență a fost una nejustificată. Totodată, fiind vorba despre un sistem
informativ unic, se desprinde concluzia că obiectul contractului de achiziție publică a fost divizat, favorizând
realizarea unei achiziții directe și ulterior aplicarea unei proceduri necompetitive, ceea ce contravine legislației
în domeniul achizițiilor publice. În opinia noastră, circumstanțele specifice aplicării procedurii de atribuire
prevăzute la art. 104 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 au fost create în mod artificial de către autoritatea
contractantă prin achiziționarea unei singure licențe, cu toate că aceasta cunoștea că programele informatice
diferite sunt incompatibile prin definiție iar această achiziție directă avea să restrângă parametrii următoarei
achiziții publice de acest gen. Prin urmare, considerăm că nu este oportună aplicarea unei proceduri de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea realizării achiziției în discuție, motiv
pentru care recomandăm reanalizarea circumstanțelor care au condus la apariția situației prezentate şi alegerea,
în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, unei proceduri de atribuire menționate la art. 68 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016.

Speta 570. Consiliere metodologică privind incidența prevederilor art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 în
cazul serviciilor de dirigenție de șantier aferente unor lucrări de reabilitare termică a imobilelor (blocuri de
locuințe) în condițiile în care:  serviciile de dirigenție de șantier sunt aferente unor lucrări de intervenție
asupra unor obiective de investiții existente, aceste lucrări fiind executate în cadrul unui acord-cadru; 
fiecare construcție existentă (bloc) reprezintă un obiectiv de investiții distinct conform prevederilor art. 2
lit. a) din H.G. nr. 907/2016;  pe parcursul derulării acordului-cadru, în funcție de sumele alocate cu
această destinație în buget, autoritatea contractantă a atribuit contracte subsecvente care au avut ca obiect
realizarea lucrărilor de reabilitare termică pentru mai multe blocuri în același timp, respectiv pentru mai
multe obiective de investiție concomitent;  fiecare obiectiv de investiții (bloc) beneficiază de propria
lucrare de reabilitare termică, având asigurată garanție individual a intervenției realizate, chiar dacă, în
anumite cazuri, un contract subsecvent a presupus lucrări de reabilitare la mai multe blocuri;  autoritatea
contractantă are obligația legală de a contracta servicii de dirigenție de șantier pentru fiecare lucrare
executată în parte;  lucrările de reabilitare termică a blocurilor nu sunt înscrise într-un proiect sau
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local.
Ultima actualizare: 24 apr. 2018, 12:14:05

Raspuns:

Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I,
secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016). În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai
multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de aceeași lege. În aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă va respecta, de regulă, dispozițiile art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, care instituie în sarcina
acesteia obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție
publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate
similare în condițiile art. 17 alin. (1) lit. a) din același act normativ, respectiv „valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar” . Cu toate acestea, în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege,
normele de aplicare (legislația secundară) reglementează și excepții de la regula mai sus enunțată, care se aplică
în anumite circumstanțe expres și limitativ prevăzute de lege. Astfel, prin excepție de la prevederile art. 17 alin.
(2) din H.G. nr. 395/2016, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (4) din același act normativ: „(4) În aplicarea art. 11
alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de
intervenție asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de
următoarele considerente, cu condiția ca respectivele investiții să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local: a) valoarea estimată a contractului având
ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite; c) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenție de șantier pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte”. Așadar, din analiza efectuată pe baza datelor și informațiilor puse la dispoziție apreciem că, în cazul de
față, există premisele aplicării dispozițiilor art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 în ceea ce privește alegerea
procedurii de atribuire a serviciilor de dirigenție de șantier aferente lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor
(blocuri de locuințe). Totodată, referitor la contractele subsecvente având ca obiect realizarea lucrărilor de
reabilitare termică pentru mai multe obiective de investiție concomitent, privind strict din prisma art. 17 alin.
(4) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, nu există un impediment în privința contractării serviciilor de dirigenție de
șantier „pentru fiecare obiectiv de investiții în parte”.

Speta 564. Se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării directe, în mod
individual, pe categorii, a următoarelor produse: Combinezon vara, bocanc cu inserție de oțel, vestă
multifuncțională, mănușă piele cu întăritură antitraumă, coarda dinamică/statică, complet apărători coate și
genunchi.
Ultima actualizare: 17 apr. 2018, 11:35:22

Raspuns:

Autoritatea contractantă poate achiziționa direct produsele menționate numai dacă valoarea estimată a
acestora, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din
același act normativ, mai precis dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei
(pe an bugetar). În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o valoare
estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se
realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din
aceeași lege. În acest sens, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, “autoritatea
contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a
contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de
prezenta lege”. Astfel, potrivit art. 16 din H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se
realizează având în vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl
descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea
contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și
lucrărilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar. Prin urmare, precizăm că, date fiind prevederile legale ale
art. 17 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, mai sus menționate, autoritatea contractantă va cumula
valorile estimate ale produselor menționate, alegând modalitatea de achiziție în funcție de această valoare
cumulată, iar apoi având posibilitatea atribuirii contractelor respective pe loturi separate.
Speta 559. Autoritatea contractantă este nevoită să achiziționeze pentru persoanele care beneficiază de
măsura de protecție specială a plasamentului medicamente ce vor fi achiziționate în urma eliberării de
rețete de către medicii de familie sau de medici cu diferite specializări, rețete care au diferite grade de
compensare din partea sistemului de asigurări de sănătate sau medicamente care nu sunt compensate.
Valoarea medicamentelor însumate la nivelul anului bugetar, atât cu prețul integral cât și cu coplata unor
medicamente, depășește pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, iar la procedura de atribuire ce
ar trebui organizată nu se pot prezenta producători sau distribuitori de medicamente, ci doar societăți
comerciale care dețin farmacii care practică decontarea medicamentelor în baza rețetelor prin programul
CNAS. În acest context, se solicită consiliere metodologică privind modalitatea de achiziționare a
medicamentelor în cauză, având în vedere totodată imprevizibilitatea cantităților și tipurilor de
medicamente ce urmează a fi achiziționate, fluctuațiile dese ale prețurilor medicamentelor.
Ultima actualizare: 16 apr. 2018, 15:20:01

Raspuns:

Ținând cont în speța dată de constrângerile autorității contractante, în ceea ce privește achiziționarea
medicamentelor în cauză, precum și faptul că achiziționarea acestora are caracter de regularitate, recomandăm
utilizarea acordului-cadru – modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică ce a apărut din
nevoia de a acoperi situaţiile specifice pe care le întâmpină autorităţile contractante. Cu titlu de exemplu
enumerăm: din cauza obiectului contractului, autoritatea se află în imposibilitatea estimării cantităţilor totale ce
urmează a fi achiziţionate; atunci când utilizarea produselor respective are caracter de regularitate în
desfăşurarea activităţii autorităţii contractante sau/şi nu poate fi identificată incidenţa acestora etc. Astfel,
acordul-cadru este o modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică, încheiat în urma
aplicării uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, și care are un grad de
flexibilitate mai mare decât contractul de achiziție „clasic”, derulându-se pe o perioadă de maximum 4 ani, cu
respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful 1 din legea anterior menționată. Acest instrument
specific de atribuire, spre deosebire de un contract de achiziție publică, este un acord încheiat în formă scrisă
între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici, care are ca obiect
stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică subsecvente ce urmează a fi
atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.
Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în
documentația de atribuire aferentă procedurii (conform art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016) și ulterior în
acordul-cadru, reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și
nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Prin urmare, chiar dacă
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a previziona cantitățile exacte și tipurile medicamentelor
ce vor fi necesare pe parcursul anului bugetar, utilizarea acordului-cadru permite o flexibilitate crescută în ceea
ce privește aceste aspecte, autoritatea contractantă urmând a introduce în documentele achiziției doar estimări
ale cantităților care ar putea fi solicitate, precum și o listă extinsă a medicamentelor ce ar putea fi necesare pe
parcursul anului bugetar stabilită pe baza istoricului din anii precedenți. De asemenea, precizăm că autoritatea
contractantă trebuie să introducă în documentele achiziției și în acordul-cadru toate regulile, cerințele și
informațiile privind modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente. În acest sens, autoritatea contractantă
va putea preciza, de exemplu, că atribuirea contractelor se va face pe bază de comandă și/sau rețetă prescrisă
de medicul de familie/medicul specialist, că furnizorul va livra medicamentele prescrise într-un anumit termen
ce poate fi stabilit de autoritatea contractantă, că responsabilitatea decontării cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate aparține furnizorului, autoritatea suportând doar diferența necompensată a contravalorii
medicamentelor ș.a.m.d. În ceea ce privește argumentul conform căruia există fluctuații dese ale prețurilor
medicamentelor, precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a introduce în documentele achiziției
și totodată în acordul-cadru ce urmează a se încheia o clauză de ajustare a prețului în baza art. 28 din H.G. nr.
395/2016. Subliniem că prețurile de achiziție ofertate inițial trebuie să rămână ferme pe toată perioada de
derulare a contractului/acordului-cadru, neputându-se modifica ca urmare a fluctuațiilor de preț datorate de
politica de preț sau de vânzări a furnizorului, cazurile în care este posibilă ajustarea prețului contractului fiind
reglementate expres și limitativ în cuprinsul art. 28 menționat anterior, acestea putând fi modificări legislative
sau modificări ale indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei al căror efect se reflectă în
creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Pe cale de consecință,
având în vedere considerentele expuse anterior, apreciem că achiziția medicamentelor în cauză se pretează
atribuirii prin utilizarea unui acord-cadru.

Speta 557. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit.
c) din Legea nr. 98/2016, în vederea achiziționării serviciilor de proiectare aferente reînnoirii autorizației
de construire de lucrări (necesare construirii unui imobil) și a documentației necesare pentru organizarea
procedurii de achiziție publică a lucrărilor de construire de la proiectantul inițial.
Ultima actualizare: 16 apr. 2018, 15:19:24

Raspuns:

În ceea ce privește posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare în vederea achiziționării serviciilor de proiectare aferente reînnoirii autorizației de construire de
lucrări și a documentației necesare pentru organizarea procedurii de achiziție publică a lucrărilor de construire
de la proiectantul inițial facem următoarele mențiuni: Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare este o excepție, așa cum rezultă din prevederile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă având dreptul de a aplica această procedură exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute
la art. 104 din același act normativ. În acest sens, precizăm, în primul rând, că autoritatea contractantă are
obligația, înainte de inițierea procedurii în discuție, de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 din
Legea nr. 98/2016, precum și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective (art. 93 din H.G. nr.
395/2016). Astfel, din interpretarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. b) coroborate cu cele ale alin. (2) și ale
alin. (3) ale aceluiași articol din Legea nr. 98/2016 rezultă că, în cazul incidenței unei situații legate de protecția
unor drepturi exclusive, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de lucrări, de produse
sau de servicii, întrucât lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic. Conform prevederilor alin. (3) ale art. 104 din același act normativ invocat anterior, aplicarea acestui
tip de procedură în cazul enunțat mai sus este condiționată însă de anumite circumstanțe specifice, respectiv : -
atunci când nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă (cum ar fi utilizarea unor canale de
distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia; sau achiziția unor lucrări/produse/servicii
comparabile din punct de vedere functional), - atunci când protecția drepturilor exclusive nu reprezintă
rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea
viitoarei proceduri de atribuire. În speța dată reiese că în vederea obținerii autorizației de construire a lucrărilor
rămase de executat este necesară utilizarea întregii documentații ce a stat la baza emiterii autorizației inițiale
(avize, acorduri, documentații, etc), precum și a proiectului tehnic întocmit de către S.C. X S.R.L., asupra căruia
acest operator economic deține toate drepturile de proprietate intelectuală până la finalizarea lucrărilor . Prin
urmare, necesitatea achiziționării serviciilor de elaborare a documentației pentru emiterea autorizației de
construire a lucrărilor rămase de executat de la operatorul economic S.C. X S.R.L. derivă din faptul că acest
operator economic este în continuare deținătorul drepturilor de autor asupra proiectului inițial, iar în vederea
finalizării investiției se impune utilizarea acestui proiect, S.C. X S.R.L asumându-și prin contractul de proiectare
încheiat cedarea tuturor drepturilor patrimoniale către beneficiarul lucrării „De îndată ce toate plățile conform
valorii totale a contractului sunt realizate și proiectul este respectat întocmai la recepția finală de terminare a
lucrărilor de execuție a imobilului în fapt”. Totodată, în ipoteza în care s-ar renunța la execuția restului de
lucrări în baza proiectului existent, autoritatea contractantă ar fi constrânsă de situația de a întocmi noi
documentații, cu parcurgerea tuturor fazelor de proiectare impuse de legislația de specialitate pentru obținerea
autorizației de construire, or acest lucru ar avea un impact economic semnificativ asupra investiției, cât și asupra
respectării termenelor de finalizare. Cu atât mai mult, înțelegem că implementarea proiectului inițial realizat în
șantier se află într-un stadiu avansat de execuție al lucrărilor, operatorul economic care a întocmit proiectul
respectiv având în acest sens cea mai bună reprezentare din punct de vedere tehnic a situației de fapt în ceea ce
privește întocmirea documentației necesare pentru emiterea autorizației de construire și continuarea restului de
lucrări rămase de executat. Astfel, întocmirea documentației în vederea obținerii autorizației de construire a
lucrărilor rămase de executat de către operatorul economic care a realizat proiectul tehnic inițial reprezintă cea
mai rezonabilă soluție identificată de autoritatea contractantă în vederea finalizării lucrărilor. De asemenea,
având în vedere situația dată, apreciem că intenția de a atribui proiectantului inițial activitatea de obținere a
noii autorizații de construire, nu se poate considera o restrângere artificială de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției, atât timp cât pentru emiterea autorizației de construire este necesară utilizarea
proiectului în cauză, proiect care stă la baza realizării întregii investiții, cu respectarea întocmai a tuturor
prevederilor acestuia, pe care proiectantul și le-a asumat până la finalizarea lucrărilor prin contractul de
proiectare incheiat. Pe cale de consecință, în lumina tuturor aspectelor și prevederilor legale enunțate anterior,
având în vedere că proiectul tehnic necesar obținerii autorizații de construire a restului de lucrări rămas de
executat este protejat de drepturi de autor, iar în contractul de proiectare au fost prevăzute clauze privind
cedarea drepturilor patrimoniale de autor „la recepția finală de terminare a lucrărilor de execuție a imobilului în
fapt”, apreciem că autoritatea contractantă poate aplica pentru achiziționarea serviciilor în discuție în vederea
finalizării investiției procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile
art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016.

Speta 548. Autoritatea contractantă a reluat o procedura de atribuire – licitație deschisă organizată pe loturi
modificând caietul de sarcini aferent primei proceduri de același tip și cu același obiect, anulate întrucât în
cadrul acesteia au fost depuse numai oferte neconforme. Având în vedere că cea de-a doua procedură a fost,
de asemenea, anulată deoarece ofertele depuse au fost declarate neconforme și inacceptabile, prin raportul
procedurii de atribuire elaborat de comisia de evaluare ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 107/2017, se
solicită consiliere metodologică privind aplicabilitatea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
98/2016
Ultima actualizare: 5 apr. 2018, 09:29:28

Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare „dacă în cadrul unei
proceduri de licitație deschisă, licitație restrânsă ori procedură simplificată organizate pentru achiziția
produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost
depuse numai oferte/solicitări de participare neadecvate, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial
condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport”. Astfel
cum rezultă din prevederile art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, oferta este considerată „neadecvată” dacă
este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări
substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. În măsura în
care toate ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire (cea de-a doua organizată de autoritatea
contractantă) sunt lipsite de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără
modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției,
aspect care poate fi stabilit exclusiv de către autoritatea contractantă (prin comisia de evaluare), aceasta se
poate prevala de prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Referitor la propunerea privind
definirea mai clară a noțiunii „ofertă neadecvată” în completare/prin comparație cu oferta
neconformă/inacceptabilă, similar definiției aferente „solicitării de participare neadecvate”, prevăzute la art.
215 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, dorim să subliniem că ambele definiții introduse de curând în legislația
națională, prin O.U.G. nr. 107/2017, reprezintă transpunerea dispozițiilor art. 32 alin. (2) lit. a) paragraful 2 din
Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora: „O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță
pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor
autorității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată
în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 57 sau nu
îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în temeiul articolului 58”.
Speta 540. La ce se referă scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din H.G. nr. 395/2016 raportat la
calculul valorii estimate și alegerea modalității de achiziție în cadrul unui proiect: la scopul întregului
proiect sau la scopul unei activități din cadrul proiectului?
Ultima actualizare: 3 apr. 2018, 11:29:15

Raspuns:

Scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din H.G. nr. 395/2016 este scopul principal al contractului din
cadrul proiectului pentru care s-a realizat estimarea și nu scopul întregului proiect.

Speta 539. În vederea determinării modalităților de achiziție în cadrul unui proiect, valoarea estimată a
tuturor achizițiilor necesare unei activități din cadrul proiectului se cumulează având în vedere că răspund
unei necesități comune, respectiv îndeplinirea rezultatului aferent activității, chiar dacă nu pot fi
considerate produse sau servicii similare?
Ultima actualizare: 3 apr. 2018, 11:28:52

Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, activitatea din proiect în cadrul căreia se
realizează achiziția nu are neapărat un rol în determinarea modalității de atribuire, relevantă fiind analiza care
ia în considerare pe de-o parte, care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun în cadrul
proiectului, respectiv care conduc împreună la satisfacerea unei singure necesități din cadrul proiectului, și, pe
de altă parte, care dintre variantele de cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016
determină realizarea celei mai eficiente achiziții din punct de vedere economic și social. În același timp,
subliniem că anumite achiziții pot fi considerate similare inclusiv dacă sunt destinate utilizării identice ori
similare, ori dacă se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă (art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). Astfel, autoritatea contractantă poate fi
nevoită să cumuleze, conform regulilor de estimare, produse și servicii considerate similare în sensul arătat mai
sus și în cazul în care organizează o singură procedură de atribuire, tipul de contract se va determina conform
art. 34 și art. 35 din Legea nr. 98/2016, sau are opțiunea de a atribui contracte separate, dar utilizând același tip
de procedură determinat conform valorii cumulate.

Speta 538. În cadrul unui proiect derulat în parteneriat din care fac parte atât beneficiari privați cât și
instituții publice, ce tip de procedură aplică partenerii beneficiari privați și ce tip de procedură aplică
partenerii instituții publice?
Ultima actualizare: 3 apr. 2018, 11:28:13

Raspuns:

Conform Legii nr. 98/2016, obligația aplicării reglementărilor în domeniul achizițiilor publice revine oricărei
entități sau asocieri care are calitatea de autoritate contractantă. Astfel, dacă parteneriatul are în componența
sa cel puțin o autoritate contractantă, acesta are și el calitatea de autoritate contractantă în temeiul art. 4 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și, în concordanță inclusiv cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 6712/890/2017,
trebuie să achiziționeze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor respectivei legi.
Atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții din cadrul unui proiect
finanțat din fonduri nerambursabile în vederea alegerii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va
analiza, pe de-o parte, care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun în cadrul proiectului,
respectiv care conduc împreună la satisfacerea unei singure necesități din cadrul proiectului, și, pe de altă parte,
care dintre variantele de cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 determină
realizarea celei mai eficiente achiziții din punct de vedere economic și social. Subliniem că analiza realizată în
vederea determinării modalităților de achiziție, va lua în considerare întregul proiect, indiferent de modul de
împărțire a activităților între parteneri și, odată aleasă modalitatea de atribuire a unui anumit tip de achiziție,
oricare dintre parteneri ar realiza achiziția va fi obligat să utilizeze respectiva modalitate de achiziție. Astfel,
ulterior alegerii modalităților de atribuire, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 6712/890/2017, se va opta pentru una
dintre următoarele modalități de organizare a procesului/proceselor de achiziție: a) fiecare dintre membrii
parteneriatului va derula achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul
proiectului/contractului de finanțare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre membrii parteneriatului,
autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, va derula toate achizițiile
publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare.

Speta 537. Consiliere metodologică privind modalitatea de achiziție a serviciilor de elaborare documentații
tehnico-economice (studii de fezabilitate - SF) aferente unor obiective de investiții publice noi, în condițiile
în care: - studiile de fezabilitate sunt aferente unor obiective de investiții publice diferite; - respectivele
investiții nu fac parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local; - în
contract va fi prevăzută o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor.
Ultima actualizare: 2 apr. 2018, 11:35:43

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă nu are dreptul
de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu
scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Potrivit dispozițiilor art. 17
alin. (4) din H.G. nr. 395/2016: „(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente
obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele considerente, cu condiția ca respectivele
investiții să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național,
regional, sau local: a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a
studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul prevede o clauză privind
cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea
serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent dacă acestea fac obiectul
aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite; c) valoarea estimată a contractului având ca obiect
prestarea serviciilor de dirigenție de șantier pentru fiecare obiectiv de investiții în parte”. În opinia noastră,
interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 trebuie fie una sistematică, respectiv
ținându-se cont de definiția obiectivului de investiții, reglementată prin art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016. Prin
„obiectiv de investiții”, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016, se înțelege „rezultatul scontat la investirea
de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un
amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de beneficiarul investiției și de
investitor; în sintagma "obiectiv de investiții" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt
de investiții sau intervenție la construcție existentă”. Având în vedere că serviciile de elaborare documentații
tehnico-economice în discuție sunt aferente unor obiective de investiții publice diferite (care nu fac parte dintr-o
strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local), iar în contract va fi prevăzută o clauză
privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor, suntem de opinie că în cazul de față autoritatea contractantă
va alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a serviciilor menționate anterior pentru fiecare
obiectiv de investiții în parte, conform dispozițiilor art. 17 alin (4) lit. a) din H.G. nr. 394/2016.

Speta 534. Se poate aplica procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare,
când perioada de aplicare a procedurii simplificate nu poate fi respectată din motive de extremă urgență,
determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante?
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 11:01:29

Raspuns:
Conform prevederilor art. 1 pct. 12 din O.U.G. nr. 107/2017, la articolul 104 din Legea nr. 98/2006, alineatul (1),
litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de
aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedură simplificată
nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se
datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante”. Astfel, așa cum rezultă din
modificările aduse Legii nr. 98/2016 prin prevederile O.U.G. nr. 107/2017, menționate anterior, autoritatea
contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza
prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) și în cazul procedurii simplificate.

Speta 522. Autoritatea contractantă a achiziționat prin achiziție directă, din catalogul S.E.A.P., servicii de
înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, servicii finanţate în cadrul Programului
național de cadastru și carte funciară. La momentul încheierii contractului, dintr-o eroare, a fost trecută în
contract o cantitate mai mare de servicii decât cea achiziționată în S.E.A.P. fiind depăşite astfel sumele
bugetate. Finanţatorul refuză acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare, motivând faptul că s-
a depășit pragul prevăzut în Legea nr. 98/2016 pentru realizarea unei achiziții directe. Deşi autoritatea
contractantă a încheiat un act adițional la contract prin care a redus cantitatea și, implicit, prețul
contractului inițial, astfel încât acestea să coincidă cu cele înregistrate în mod real în S.E.A.P., finanţatorul
refuză în continuare acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare.
Ultima actualizare: 28 mar. 2018, 09:48:27

Raspuns:

Singura condiție impusă de legislație în vederea realizării unei achiziții directe este cea determinată de
estimarea valorii; astfel, în măsura în care valoarea estimată a achiziției, stabilită în conformitate cu prevederile
Secţiunii a 4-a a Capitolului I al Legii nr. 98/2016, este mai mică decât pragul valoric de la art. 7 alin. (5) din
Legea ante-menționată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări,
în conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. În speţă, la nivelul S.E.A.P. autoritatea
contractantă a realizat achiziția directă conform prevederilor legale, fără a depăși pragul de la art. 7 alin. (5)
care impune anumite obligații ale autorității în ceea ce privește alegerea procedurii de atribuire. Având în vedere
că achiziția directă în urma căreia s-a încheiat contractul în discuție s-a derulat și finalizat în S.E.A.P. prin
transmiterea unei oferte ferme de către operatorul economic și acceptarea respectivei oferte de către
autoritatea contractantă și ținând cont de prevederile art. 43 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, facem precizarea
că angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe (contract de achiziție
publică, factură etc.) trebuie să conțină același preț (fără T.V.A.) care se regăsește în cadrul ofertei acceptate.
În legătură cu acest aspect, întrucât prestatorul nu este plătitor de TVA., precizăm că, potrivit art. 41 din H.G.
nr. 395/2016, „Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea prețurilor prevăzute în
propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără T.V.A.” Așadar, în orice situație, evaluarea
ofertelor financiare se face fără a se ține cont de calitatea de plătitor/neplătitor de T.V.A. a ofertantului. Mai
mult decât atât, în cazul de față, având în vedere calitatea de neplătitor de T.V.A. a pretatorului, prețul
contractului ar fi trebuit să fie același cu prețul ofertei sale, selectate în S.E.A.P. Totodată, subliniem că, în
nicio situație, încheierea contractului, ca urmare a realizării achiziției directe în S.E.A.P. nu poate fi posibilă la o
valoare mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru achiziția de produse și
servicii (respectiv 132.519 lei), întrucât această depășire, conform prevederilor legale, ar fi impus organizarea
uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește
posibilitatea încheierii unui act adițional la un contract încheiat ca urmare a aplicării unei achiziții directe,
menționăm că derularea acestuia se poate realiza conform clauzelor prevăzute în contract, prin stabilirea unor
termeni și condiții clare și precise care trebuie respectate de către părțile semnatare ale contractului în cauză,
legislația aplicabilă în acest caz fiind cea prevăzută de dreptul comun.
Speta 513. Autoritatea contractantă intenționează să demareze o procedură în vederea atribuirii unui
contract/acord-cadru având ca obiect „Lucrări de reabilitare, modernizare, extindere și schimbare
destinație imobil birouri”. Structura centrală a dat acordul prealabil pentru fonduri, solicitând încheierea
unui acord-cadru, lucrările în cauză urmând a se desfășura pe o perioadă de doi ani. În acest context, se
solicită consiliere metodologică privind încheierea unui acord-cadru sau a unui contract care să vizeze
întreaga perioadă de derulare a lucrărilor, respectiv doi ani, în condițiile în care nu există certitudinea
existenței finanțării necesare pentru anul următor.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:27:32

Raspuns:

În primul rând, subliniem că perioada de execuție a lucrărilor sau perioada de derulare a unui contract nu
reprezintă un criteriu în alegerea procedurii sau a modalității specifice de atribuire a unui contract de achiziție
publică. Având în vedere prevederile legale care reglementează modalitatea de alegere a procedurii de atribuire,
rezultă că autoritatea contractantă, în vederea alegerii modalității de achiziție, va estima valoarea conform
dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (2) sau, după caz, ale art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că în
speța dată finanțarea cheltuielilor de investiții pentru obiectivul în cauză se va face, în principal, din bugetul
propriu al autorității, atunci când autoritatea contractantă nu implementează proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare,se va avea în vedere valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar și, prin raportarea valorii obținute la pragurile valorice de la
art. 7 din Legea nr. 98/2016, se va stabili modalitatea/procedura de achiziție aplicabilă. Așadar, în acest context
și prin raportare la faptul că lucrările în discuție, necesare realizării respectivului obiectiv, se vor derula pe
parcursul mai multor ani bugetari, estimarea se va face la nivelul fiecărui an bugetar pentru lucrările pe care
intenționează să le achiziționeze în anul respectiv. Totodată, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor
publice nu reglementează o durată maximă pentru care se poate încheia un contract de achiziție publică (doar
durata maximă a unui acord-cadru fiind reglementată de legislația în domeniul achizițiilor publice). Astfel, având
în vedere cele descrise în adresa dumneavoastră, conform cărora achiziția lucrărilor în cauză implică în fapt o
achiziție multianuală, facem precizarea că, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, nu pot fi angajate cheltuieli, deci nu pot fi încheiate contracte, decât în limita sumelor aprobate prin
buget pentru anul bugetar respectiv, autoritatea contractantă având posibilitatea de a atribui contracte de
achiziție publică cu o durată de executare mai mare de un an (multianuale) numai în situația în care au fost
prevăzute în buget acțiuni multianuale, cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice și asigurarea
fondurilor necesare derulării acestora. Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, apreciem ca
durata unui contract nu poate depăși durata unui an bugetar, cu excepția contractelor aferente unor programe,
proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an (acțiuni
multianuale) și care au fost aprobate conform legislației privind finanțele publice. Prin urmare, precizăm că
interdicția pentru autoritățile contractante de a încheia un angajament legal, așa cum este un contract de
achiziție publică, pe o perioadă mai mare de un an, rezultă din prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare. În altă ordine de idei, legislația în domeniul achizițiilor
publice oferă posibilitatea autorităților contractante de a utiliza acordul-cadru, care este un instrument specific
de atribuire a contractului de achiziție publică ce se încheie în urma aplicării uneia dintre procedurile de
atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016. Acest instrument specific de atribuire, spre deosebire de un
contract de achiziție publică, este doar o înţelegere scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi
contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, care reprezintă o bază legală pentru angajarea de
fonduri publice prin încheierea de contracte subsecvente acestuia. Angajarea acestor fonduri se realizează
progresiv, pe măsură ce aceste contracte subsecvente se atribuie într-o perioadă dată a acordului-cadru.
Precizăm că, în cazul acordului-cadru, nu este obligatorie dovedirea existenţei sumelor necesare efectuării
plăţilor aferente la momentul încheierii acestei înţelegeri scrise, aşa cum se solicită în cazul unei proceduri care
se finalizează cu încheierea unui contract de achiziţie publică, ci doar la momentul încheierii de contracte
subsecvente. Totodată, datorită caracterului flexibil al acestei modalităţi speciale de atribuire, autoritatea
contractantă are posibilitatea de a încheia mai multe contracte subsecvente până la sfârşitul perioadei de
derulare a acordului-cadru, în funcţie de necesităţile acesteia şi de fondurile existente. Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 107 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod
abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. În
acest sens, trebuie subliniat că autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza
cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele (art. 107 alin. (2) lit.
c) din H.G. nr. 395/2016). După cum se poate observa, acordul-cadru poate fi utilizat exclusiv pentru achizițiile
care au caracter repetitiv, fie că discutăm despre produse, servicii sau lucrări. Astfel, având în vedere că nu
toate categoriile de servicii sau lucrări pot avea caracter repetitiv, rezultă cu evidență că acordul-cadru nu se
pretează pentru orice tip de servicii sau de lucrări. Prin urmare, având în vedere că lucrările în cazul în speță
sunt lucrări aferente unui obiectiv de investiții, acestea neavând caracter repetitiv, apreciem că în această
situație nu se justifică încheierea unui acord-cadru.

Speta 485. Consiliere metodologică cu privire la similaritatea serviciilor de auditare privind calitatea și
mediul respectiv a serviciilor de certificare a Sistemului de Management al Calității şi a serviciilor de
certificare a Sistemului de Management de Mediu
Ultima actualizare: 27 feb. 2018, 16:14:31

Raspuns:

În cele ce urmează se va analiza, cu titlu exemplificativ, încadrarea serviciilor de auditare, în cauză, în cele trei
posibilități expuse la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Cu privire la primul aspect de care trebuie să țină
cont autoritatea contractantă atunci când alege modalitatea de achiziție, respectiv „valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect”, apreciem că obiectele sunt diferite, întrucât certificările sistemelor de
management supuse auditării sunt diferite (servicii de audit în vederea certificării diferitelor sisteme de
management, de mediu, al securității și sănătății, al securității informației, anti-mită). Referitor la cea de a doua
posibilitate pe care a avut-o în vedere legiuitorul, respectiv aceea ca achizițiile să fie „destinate utilizării
identice ori similare”, reiterăm faptul că din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice,
similaritatea se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției.
Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra, ca fiind similare, serviciile care sunt necesare a fi
achiziționate pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare. Având în
vedere faptul că prin procesul de auditare, indiferent de aspectul vizat, scopul este același, respectiv
examinarea profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport
cu un anumit standard, totodată urmărindu-se identificarea problemelor cu care se confruntă organizația și
găsirea soluțiilor, inclusiv monitorizarea măsurilor propuse până când acestea sunt implementate, obiectivul final
urmărit fiind acela de a ajuta organizaţia de a-și atinge obiectivele propuse. În cele din urmă, putem afirma că
serviciile de auditare le identificăm în interiorul aceluiași perimetru al categoriei relevante, și prin urmare
achiziția „se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă”.
În concluzie, având în vedere faptul că, din analizarea situației reiese că serviciile de auditare se încadrează în
două din cele trei posibilități indicate de legiuitor în cuprinsul art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G.nr. 395/2016,
apreciem că, în vederea alegerii procedurii de atribuire a serviciilor în cauză, se vor cumula valorile estimate ale
tuturor serviciilor de certificare a sistemelor de management pe care autoritatea contractantă intenționează să
le achiziționeze în cursul anului bugetar. Relevante în acest caz sunt prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în
mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de prezenta lege”.
Speta 484. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării achiziției directe în temeiul art. 19 din
Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului având ca obiect „Elaborare Proiectare Tehnică și a
detaliilor de execuție”, având în vedere că valoarea estimată a serviciilor este sub pragul de la art. 7 alin.
(5) din actul normativ anterior menționat, iar valoarea de execuție a lucrărilor de construcții este de
3.700.000 lei, fără TVA.
Ultima actualizare: 27 feb. 2018, 16:11:01

Raspuns:

La stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziții publice, în vederea alegerii modalității de achiziție,
autoritatea contractantă va avea în vedere aspectele reglementate de art. 17 din H.G. nr. 395/2016. Astfel,
prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevăd regulile de cumulare valabile la modul
general, pentru toate tipurile de achiziții, iar alin. (3) și (4) ale aceluiași articol reglementează în mod expres
două situații specifice. Astfel, alin. (3) stabilește cum se aplică regulile de la alin. (1) în situația specifică în care
autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare, iar alin. (4) stabilește cum se alege procedura de atribuire în situația specifică în care
autoritatea contractantă dorește să atribuie contracte de lucrări aferente unor obiective de investiții publice noi
sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local. Menționăm că, în situația în care investițiile fac parte
dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local se vor aplica
regulile generale prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. Totodată, art. 17 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, prevede că „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție
sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se
determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Conform definiției prevăzute la
art. 3 alin (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016, lotizarea unui contract se realizează prin divizarea obiectului
acestuia pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai
bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze
calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor
individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze
ulterioare ale proiectului. Totodată, potrivit literei m) al aceluiași articol, contractul de achiziție publică de
lucrări „are ca obiect: fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări în legătură cu una
dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei
construcții; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcții care corespunde cerințelor stabilite de
autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcției”.
Așadar, în cazul în care un contract de lucrări are ca obiect atât proiectare, cât și execuție, lotizarea acestuia se
poate realiza doar prin divizarea obiectului acestuia în mai multe contracte care includ atât proiectare cât și
execuție, lotizarea nefiind posibilă în acest caz pe tipuri diferite de contracte, respectiv loturi de contracte de
servicii de proiectare și loturi de contracte de execuție. Menționăm că autoritatea contractantă are posibilitatea,
în cadrul unui obiectiv de investiții (care este un contract de achiziție publică de lucrări), de a atribui pe rând
contractul de servicii de proiectare și contractul de execuție de lucrări, dar aceste contracte atribuite separat, în
opinia noastră, nu constituie loturi în accepțiunea art. 3 alin (1) lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o
etapizare a investiției. Astfel, întrucât nici proiectul tehnic, nici execuția lucrării, nu pot constitui loturi
individuale în cadrul unui obiectiv de investiții, apreciem că excepția prevăzută la art. 19 din Legea nr. 98/2016
nu poate fi aplicată în speța dată. Atragem atenția totodată asupra prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr.
98/2016, care interzic autorității contractante să utilizeze metode de calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate a contractului de achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege.
Speta 476. Entitatea contractantă a demarat în luna iunie 2012 procedura de licitație deschisă în vederea
atribuirii contractului de execuție lucrări având ca obiect reabilitare stație de tratare a apei, aferent unui
proiect finanțat din fonduri nerambursabile. Pe parcursul execuției lucrărilor a intervenit o situație de forță
majoră (așa cum reiese din Certificatul eliberat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură) dat fiind
faptul că a crescut concentrația de fier în apa brută, peste media multianuală avută în vedere ca valoare de
proiectare. În urma testelor de funcționalitate a reieșit ca imperios necesară modificarea coagulantului
clorură ferică cu unul bazat pe sulfat de aluminiu. În acest sens, entitatea contractantă a inițiat procedura
de atribuire negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ce urma să se finalizeze cu
încheierea unui act adițional la contractul de lucrări care să permită finalizarea obiectivului de investiții
folosind instalația deja executată cu noul coagulant. Însă pe parcursul execuției lucrărilor doi dintre cei trei
membrii ai asocierii câștigătoare a contractului de execuție lucrări mai sus menționat, au intrat în insolvență
și nu au putut prezenta garanția de bună execuție în condițiile impuse, astfel că entitatea contractantă a
fost nevoită să rezilieze contractul de lucrări în iulie 2017. Având în vedere cele de mai sus, se solicită
consiliere metodologică privind alegerea procedurii de atribuire a lucrărilor rămase de executat cu o valoare
estimată de 137.435 lei.
Ultima actualizare: 20 feb. 2018, 15:32:38

Raspuns:

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, „(1) Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei
achiziții sectoriale având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, luând
în considerare orice eventuale forme de opțiuni și orice eventuale prelungiri ale contractului, menționate în mod
explicit în documentele achiziției sectoriale.” Estimarea valorii unei achiziții sectoriale se realizează având în
vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I secțiunea a 5-a paragraful 3 din Legea nr. 99/2016, iar
obiectul achiziției sectoriale se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact,
relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului sectorial/acordului-
cadru (art. 17 din H.G. nr. 394/2016). Astfel, estimarea se analizează și se realizează, în funcție de scopul
atribuirii unui contract, respectiv în funcție de necesitățile autorității contractante pe care urmează să le
acopere efectuarea acelei achiziții. Având în vedere cele sus-menționate, în vederea alegerii procedurii pentru
atribuirea lucrărilor rămase de executat din cadrul proiectului în discuție, entitatea contractantă va lua în
considerare atât valoarea contractului inițial cât și valoarea estimată a contractului ce urmează a se atribui.

Speta 474. Având în vedere că autoritatea contractantă reprezintă o instituție de spectacol și de proiecte în
domeniul: operă, balet, muzică contemporană, activitate principală fiind producerea de spectacole, întrucât
fiecare spectacol în parte reprezintă un proiect cu scop bine determinat, se solicită consiliere metodologică
cu privire la achizițiile realizate pe fiecare astfel de proiect în parte, existând posibilitatea depășirii valorii
pragului de achiziție directă .
Ultima actualizare: 20 feb. 2018, 15:31:21

Raspuns:

În sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, noțiunea de proiect este definită ca fiind
„ansamblul de activităţi artistice, tehnice şi logistice concretizate în producţia artistică, a cărui perioadă de
realizare nu depăşeşte, de regulă, durata unei stagiuni.” În acest context, având în vedere prevederile legale
care reglementează instrumentul managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese
de achiziţie la nivel de autoritate contractantă și modalitatea de estimare în vederea alegerii procedurii de
atribuire sau, după caz, achiziționarea directă a produselor/serviciilor/lucrărilor, subliniem următoarele aspecte:
- autoritatea contractantă va analiza scopul pentru care se atribuie contractul de achiziție, ținând cont de
necesitatea ce se acoperă prin realizarea achiziției respective; - codurile CPV nu au o legătură directă cu
estimarea. Altfel spus, estimarea se analizează și se realizează, pentru fiecare caz în parte, în funcție de scopul
atribuirii unui contract, respectiv în functie de necesitățile autorității contractante pe care urmează să le
acopere efectuarea acelei achiziții. Așadar, estimarea se face pe achiziție, prin raportare la toate produsele,
serviciile și lucrările care alcătuiesc obiectul acesteia, iar în funcție de valoarea rezultată autoritatea
contractantă va aplica una din procedurile prevăzute de Legea nr. 98/2016 sau va achiziționa direct, după caz.
Totodată, dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 nu instituie o limitare în sensul organizării unei
singure proceduri pentru atribuirea tuturor produselor/serviciilor/lucrărilor, ci interzic divizarea unui contract de
achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege la art. 68 din
același act normativ. Astfel, autoritatea contractantă poate organiza o procedură unică sau proceduri succesive
în scopul achiziționării produselor/serviciilor/lucrărilor necesare, însă alegerea modalității de atribuire se va
realiza în baza valorii estimate cumulate a celor similare (indiferent dacă se dorește atribuirea unui singur
contract sau a mai multor contracte), prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr.
98/2016. Referitor la întocmirea PAAP și, implicit, la estimarea și alegerea modalității de achiziție aferente
necesităților în cauză, subliniem că autoritatea contractantă are posibilitatea de a calcula valoarea estimată a
achiziției ținând cont de istoricul cheltuielilor anterioare pentru fiecare tip de spectacol, determinând o valoare
estimată medie care va fi raportată la necesitățile actuale. Cumulativ acestor prevederi, autoritatea
contractantă va avea în vedere o serie de drepturi și obligații, atunci când atribuie contracte de achiziție
publică, reglementate în legislația în materie, cu privire la: - posibilitatea de a realiza o achiziție pe loturi și
excepția de la aplicarea prevederilor care reglementează obligația modalității de estimare a unei achiziții pe
loturi; - instrumentele şi tehnicile specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică, precum și situațiile
de excepție de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire. Menționăm importanța faptului că
prevederile care reglementează situațiile de excepție de la aplicarea procedurilor de atribuire, la care facem
referire în paragraful anterior, sunt de strictă interpretare. În ceea ce privește dreptul autorității contractante
de a nu aplica o procedură competitivă de atribuire, ne oprim asupra excepției de la art. 104 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 98/2016. Cu titlu de excepție, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice în
condițiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul
aceluiași articol de lege. Astfel, achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate creării unei reprezentații
artistice unice, care pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic, poate fi realizată prin
organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, indiferent de
valoarea estimată a achiziției. În acest sens, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea
condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul
aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația respectivă, întotdeauna înainte de inițierea
procedurii de negociere fără publicare prealabilă (conform dispozițiilor art. 93 din H.G. nr. 395/2016). Așadar,
pentru realizarea oricărei achiziții de produse/servicii/lucrări necesare desfășurării activității autorității
contractante, altele decât cele care se încadrează în situațiile exceptate, menționate mai sus, autoritatea
contractantă are obligația aplicării procedurilor competitive de atribuire prevăzute de legislația privind
achizițiile publice. Având în vedere că valoarea estimată reprezintă un criteriu pentru alegerea procedurii de
achiziţie publică, precizăm că stabilirea circumstanţelor privind încadrarea procedurii intră în responsabilitatea
exclusivă a autorităţii contractante, în conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut de art. 1 alin. (4)
din H.G.nr. 395/2016.

Speta 455. Interpretarea Comisiei Europene transmisă prin Scrisoarea Ref. Ares(2015)6020087 – 23/12/2015,
cu privire la modul de aplicare a art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC în cazul achiziționării de motorină,
benzină, păcură și gaze naturale.
Ultima actualizare: 6 feb. 2018, 16:49:28

Raspuns:

„Conform art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și conform art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU, este posibilă
folosirea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în cazul în care produsele
sunt cotate și achiziționate pe o „piață de mărfuri” („commodities market” în engleză, „bourse des matières
premèires” în franceză). Având în vedere că reprezintă o derogare de la principiul general al transparenței
consacrat de directivele din domeniul achizițiilor publice, această prevedere este de strictă interpretare,
excluzând orice extindere a sferei de aplicare a acesteia la alte categorii de bunuri care nu se încadrează, în mod
tradițional, în categoria bunurilor cotate și achiziționate pe o piață de materii prime. Pentru a permite achizițiile
pe o piață de materii prime, conform directivelor în vigoare în materia achizițiilor publice, trebuie îndeplinite, în
mod cumulativ, următoarele condiții: - bunurile sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de
materii prime; - prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor; -
prețurile se formează independent de necesitățile în materie de achiziții ale guvernelor naționale sau ale
autorităților contractante, întrucât, în general, piețele au un caracter internațional și nu există riscul
discriminării. Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU, deși nu are un echivalent în Directiva 2004/18/EU,
poate servi ca argument în cazul de față, având în vedere că prevederile privind posibilitatea achiziționării de
produse cotate și achiziționate pe o piață de materii prime, sunt similare în cadrul ambelor directive. În plus, în
cazul situațiilor menționate de dumneavoastră și supuse analizei Comisiei, vor fi incidente prevederile noilor
directive. Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate
în mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se
tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. În aceste cazuri, structura multilaterală de
tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței. Materii prime de bază
precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe aceste
piețe. în cazul în care există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină sau păcură care
garantează formarea prețurilor în condiții de concurență deplină, considerăm că autoritățile contractante ar
putea folosi aceste structuri pentru a-și procura necesarul de resurse, în conformitate cu directivele europene în
materia achizițiilor publice. Cu toate acestea, posibilitatea oferită de art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și de
art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU nu trebuie extinsă în mod artificial la alte categorii de bunuri în cazul
cărora prețurile nu sunt o rezultantă a dinamicii concurențiale a pieței, în ansamblul său (de exemplu, produsele
farmaceutice).”

Speta 444. Posibilitatea organizării unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, având în vedere că în cadrul unei
proceduri simplificate nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme.
Ultima actualizare: 5 feb. 2018, 16:04:47

Raspuns:

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractelor de achiziții
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii, doar dacă în cadrul unei proceduri de licitație
deschisă ori licitație restrânsă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Având în vedere că procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare reprezintă o excepție, aplicabilă doar anumitor
situații speciale, subliniem că aceste situații, expres prevăzute de lege, sunt de strictă interpretare și astfel
autoritatea contractantă nu poate aplica prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 dacă în urma
aplicării unei proceduri simplificate nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme.
Atenție! Răspuns valabil până la data de 21 decembrie 2017. A se vedea modificarea art. 104 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 prin OUG nr. 107/2017.
Speta 436. Autoritatea contractantă a încheiat în anul 2004, ca urmare a unei achiziţii directe, un contract
de achiziţie a unui soft legislativ în vederea consultării legislaţiei româneşti şi a unui abonament de
actualizare a bazei de date aferente. În anul 2006 (august) autoritatea contractantă a încheiat cu acelaşi
furnizor, tot prin achiziţie directă, un contract având ca obiect achiziţionarea serviciilor de actualizare soft
legislativ în vederea consultării legislaţiei europene. Contractele de achiziţie au fost încheiate pentru o
durată de 12 luni cu posibilitatea de prelungire implicită cu câte un an în condiţiile expres prevăzute în
contract. Autoritatea contractantă a optat an de an pentru prelungirea implicită a contractelor, aceste
contracte fiind în vigoare şi în prezent conform voinţei părţilor. Având în vedere modalitatea de
achiziţionare şi prelungirea implicită a contractelor de achiziţie se solicită un punct de vedere privind
respectarea reglementărilor legale privind achiziţia directă şi a principiilor care stau la baza atribuirii
contractelor de achiziţie publică.
Ultima actualizare: 2 feb. 2018, 14:09:33

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziţie publică sunt
supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește „încheierea,
modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora”. De asemenea, potrivit art. 298 din
O.U.G. nr. 34/2006, contractele în curs de executare la data intrării în vigoare a ordonanţei „se definitivează pe
baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora”. Ca urmare, legislaţia aplicabilă contractului de
achiziţie încheiat în anul 2004 este O.U.G. nr. 60/2001 şi normele de aplicare/interpretare ale acesteia iar
legislaţia aplicabilă contractului de achiziţie încheiat în august 2006 este O.U.G. nr. 34/2006 şi normele de
aplicare/interpretare aferente. O.U.G. nr. 60/2001 are drept scop, potrivit prevederilor art. 1, stabilirea
principiilor, cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, precum şi a
căilor de atac al actului sau deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a
contractului de achiziţie publică. În cadrul art. 2 au fost reglementate principiile care stau la baza atribuirii
contractului de achiziţie publică respectiv: libera concurenţă, eficienţa utilizării fondurilor publice, transparenţa,
tratamentul egal şi confidenţialitatea. De asemenea, O.U.G. nr. 34/2006 are drept scop, potrivit prevederilor
art. (2) alin. (1), promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și
nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică şi
asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, în cadrul alin. 2 al aceluiaşi articol fiind definite principiile
corespondente respectiv: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența,
proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice şi asumarea răspunderii. Facem menţiunea că, potrivit
Comunicării interpretative a Comisiei nr. 2006/C/179/02, normele şi principiile Tratatului CE, în special cu
privire la libera circulaţie a mărfurilor, dreptul de stabilire, libertatea de a presta servicii, nediscriminarea şi
tratamentul egal, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă, sunt aplicabile în egală măsură şi
contractelor de achiziţie publică care nu fac parte din sfera de aplicare a directivelor privind contractele de
achizițiile publice. Ca urmare, principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică respectiv
principiile Tratatului CE sunt aplicabile inclusiv pentru „încheierea, modificarea, interpretarea, efectele,
executarea și încetarea” contractelor de achiziţie publică încheiate ca urmare a achiziţiei/cumpărării directe.
Totodată, precizăm că achiziția directă nu este o procedură de achiziție publică în sensul art. 9 din O.U.G. nr.
60/2001, precum nici în sensul art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006, reprezentând o modalitate simplă de a cumpăra
direct produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată, fără TVA, nu depășește un anumit prag valoric expres
reglementat. Astfel, art. 8 alin. (6) din O.U.G. nr. 60/2001, cu modificările şi completările în vigoare la data
încheierii contractului de achiziţie din 2004, prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a cumpăra direct
„în cazul în care achiziţionează produse, lucrări sau servicii a căror valoare, fără T.V.A., cumulată pe parcursul
unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 2.000 euro”. De asemenea, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cu
modificările şi completările în vigoare la data încheierii contractului de achiziţie din 2006, prevede că autoritatea
contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări „în măsura în care valoarea
achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a
5.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare”. În ceea ce priveşte modalitatea de
determinare a valorii estimate, potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 60/2001, autoritatea contractantă
are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică „prin luarea în considerare a duratei
contractului şi a tuturor costurilor implicate pentru îndeplinirea acestuia”. Menţionăm că regulile de estimare a
valorii contractului de achiziţie publică sunt reglementate în cadrul normelor de aplicare a ordonanţei de urgenţă
aprobate prin H.G. nr. 461/2001. Referitor la estimarea valorii contractului, conform art. 25 alin (1) din O.U.G.
nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică „pe
baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe
valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la
momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului”. Se va avea în vedere că
pentru calcularea valorii estimate, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare scopul atribuirii
contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an
bugetar, pentru serviciile aferente unui nou an bugetar urmând să se atribuie un nou contract. De asemenea, din
analiza prevederilor art. 8 alin. (6) din O.U.G. nr. 60/2001, respectiv ale art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 mai sus
citate, referitoare la dreptul autorităţii contractante de a cumpăra/achiziţiona direct produse/servicii/lucrări, şi
ţinând cont de regulile de elaborare a programului de achiziţie publică prevăzute în H.G. nr. 461/2001 şi în H.G.
nr. 925/2006, precum şi de dispoziţiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa
legislaţiei privind finanţele publice, suntem de opinie că un contract de achiziţie publică încheiat urmare
cumpărării/achiziţiei directe nu poate avea o durată care depăşeşte durata anului bugetar pentru care a fost
încheiat. Ca urmare, pentru determinarea valorii estimate a unui contract de achiziţie publică trebuie avute în
vedere, pe de o parte, durata contractului - care nu trebuie să depăşească durata anului bugetar pentru care se
face estimarea şi programarea achiziţiilor publice, iar pe de altă parte, toate costurile implicate/sumele plătibile
pentru îndeplinirea contractului. Din prevederile contractelor de achiziţie încheiate reiese că obiectul
contractului a vizat atât achiziţionarea unei produs (licenţa pentru produsul informatic) cu drepturile aferente de
instalare şi folosire, a produselor conexe de instalare (kit instalare), cât şi a serviciilor de actualizare lunară a
bazei de date pentru respectivul produs (abonament lunar). Aşadar, în cazul ambelor contracte de achiziţie, ar fi
trebuit avute în vedere la estimarea valorii contractului atât valoarea produselor achiziţionate şi a serviciilor de
livrare şi instalare accesorii acestora, cât şi valoarea serviciilor de actualizare a bazei de date, calculate la
durata contractului. Din Referatul privind propunerea de achiziţionare a softului legislativ privind legislaţia
europeană rezultă că acesta tratează legislaţia europeană cu conexiunile din legislaţia românească venind în
completarea softului legislativ privind consultarea legislaţiei româneşti, pentru corelarea celor două aplicaţii
fiind necesară doar instalarea unui soft care este gratuit în condiţiile în care a a fost achiziţionat softul privind
consultarea legislaţiei româneşti. Astfel, având în vedere similaritățile și relația de interdependență din punct de
vedere tehnic dintre cele două produse informatice, suntem de opinie că, la determinarea valorii estimate a
serviciilor/produselor care urmau a fi achiziţionate începând cu data apariţiei necesităţii achiziţionării aplicaţiei
informatice privind legislaţia europeană, valoarea contractului de achiziţie trebuia determinată prin luarea în
considerare a valorii produselor şi serviciilor de acelaşi tip/similare care răspund aceleiaşi necesităţi, fiind
necesară cumularea valorii estimate a produselor şi/sau serviciilor pentru aplicaţia privind consultarea legislaţiei
româneşti cu valoarea estimată a produselor şi/sau serviciilor pentru aplicaţia privind legislaţia europeană.
Referitor la durata contractului şi condiţiile de modificare ale acestuia, s-a constatat că, în cazul ambelor
contracte de achiziţii, în cadrul dispoziţiilor finale este prevăzut că acestea se încheie pe o durată de 12 luni de
la data semnării, prelungindu-se implicit cu câte un an dacă părţile nu iau o altă decizie în condiţiile expres
prevăzute în contract. Facem menţiunea că părţile au libertatea de a stabili în cadrul contractului de achiziţie
publică durata şi modalitatea de prelungire a contractului, cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei în
vigoare de la data încheierii acestuia referitoare la modificarea contractului, dacă există prevederi exprese, şi
fără a aduce atingere prevederilor privind pragurile valorice conform cărora a fost stabilită procedura de
atribuire aplicabilă precum şi/sau a principiilor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie publică.
Având în vedere că un contract de achiziţie publică încheiat urmare cumpărării/achiziţiei directe nu poate avea o
durata care depăşeşte durata anului bugetar, suntem de opinie că prevederea contractuală privind prelungirea
implicită a contactului conform voinţei părţilor, cu câte un an, peste durata iniţială stabilită la 12 luni, este de
natură a denatura concurenţa, aducând atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie
publică. În aceeaşi măsură, prevederea în cadrul unui contract de achiziţie publică a posibilităţii prelungirii
„automate” pe perioadă nedeterminată a contractului prin voinţa părţilor aduce atingere principiilor care stau la
baza atribuirii contractului de achiziţie publică, o asemenea prevedere făcând imposibilă stabilirea corectă a
valorii estimate a contractului şi în consecintă a modalității/procedurii adecvate de atribuire a contractului. Faţă
de considerentele de mai sus şi raportat la prevederile legale aplicabile, suntem de opinie că valoarea estimată a
contractului de achiziţie şi durata acestuia trebuiau să se stabilească în funcţie de necesitățile autorităţii
contractante pe care urma să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul fiecărui an bugetar în parte,
modalitatea/procedura de atribuire fiind stabilită în funcţie de valoarea estimată rezultată din cumulul valorilor
tuturor produselor şi serviciilor de acelaşi tip/similare necesare anual şi în conformitate cu prevederile legale
aplicabile la data atribuirii contractului, respectiv O.U.G. nr. 60/2001, O.U.G. nr. 34/2006 sau Legea 98/2016 şi
normele de aplicare/interpretare aferente acestora, după caz.

Speta 426. Având în vedere că pe parcursul derulării unei proceduri de licitaţie deschisă au fost depuse
contestaţii spre soluţionare la instanţa judecătorescă competentă şi ţinând cont de necesitatea prestării
serviciilor ce fac obiectul procedurii în cauză în cel mai scurt timp, se solicită consiliere metodologică cu
privire la: 1. posibilitatea autorităţii contractante de a derula o procedură de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă contestate; 2.
dacă, în condiţiile în care se îndeplinesc condiţiile de la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, pot fi
invitaţi la negociere ofertanţii care au depus oferte în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, inclusiv cei
descalificaţi după etapa de evaluare DUAE şi au contestat decizia comisie.
Ultima actualizare: 25 ian. 2018, 11:00:02

Raspuns:

Având în vedere situaţia prezentată, considerăm că autoritatea contractantă nu are dreptul de a aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare întrucât nu sunt întrunite condiţiile
reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în speţă „necesitatea prestării serviciilor în
cel mai scurt timp” şi depunerea contestaţiilor pe cale judiciară în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă
aflate în desfăşurare nu reprezintă motive de extremă urgenţă „determinate de evenimente imprevizibile și care
nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante” care să conducă la
imposibilitatea de a respecta termenele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă,
negociere competitivă sau procedură simplificată. Pe de altă parte, având în vedere că autoritatea contractantă
are în derulare o procedură de atribuire pentru care au fost formulate contestaţii pe cale judiciară reamintim că,
în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă are dreptul
de a încheia contractul numai după comunicarea hotărârii instanţei, cu respectarea termenului legal de
aşteptare, contractul încheiat fără respectarea acestei prevederi fiind lovit de nulitate absolută. Ca urmare,
luând în considerare că autoritatea contractantă nu are dreptul să încheie contractul de achiziţie publică în cazul
în care are în derulare o procedură de atribuire contestată pe cale judiciară suntem de opinie că aceasta nu are
dreptul nici să deruleze o nouă procedură de atribuire având acelaşi obiect. În concluzie, în cazul în care pe
parcursul derulării procedurii de licitaţie deschisă au fost depuse contestaţii spre soluţionare la instanţa
judecătorescă competentă autoritatea contractantă nu are dreptul de a derula o procedură de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare cu acelaşi obiect ca al procedurii de licitaţie deschisă
contestate, nefiind îndeplinite condiţiile reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.

Speta 422. Entitatea contractantă desfășoară lucrări planificate sau de intervenție la rețelele de utilități şi
solicită consiliere metodologică vizavi de dreptul entității contractante de a încheia contracte de lucrări
numai cu acei operatori economici care au în garanție/postgaranție (întreținere) străzile și trotuarele
afectate, sau care au în garanție/gestiune multianuală(întreținere) spațiile verzi, pentru readucerea acestora
la starea inițială, organizând, în acest sens, o procedură de negociere fără invitație prealabilă la procedura
concurențială de ofertare.
Ultima actualizare: 22 ian. 2018, 14:17:01

Raspuns:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 „Prezenta lege reglementează modul de realizare de către
entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare
a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale.” Totodată,
scopul legii în discuție îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială- (conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). De
asemenea, vă precizăm că potrivit art. 36 alin. (1) din DIRECTIVA 2014/25/UE „Entităţile contractante îi tratează
pe operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează într-un mod transparent şi proporţional.
Conceptul achiziţiei nu se face cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive
sau de restrângere artificială a concurenţei. Se consideră că se restrânge artificial concurenţa în cazul în care
conceptul achiziţiei este făcut cu intenţia favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori
economici”. Or, pentru a putea aplica negocierea fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de
ofertare, aveți obligația de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de a
justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective (conform art. 98 din Anexa la H.G. nr. 394/2016). Având
în vedere că din informațiile comunicate nu rezultă încadrarea într-unul din cazurile prevăzute la art. 117 din
actul legislativ mai înainte menționat vă comunicăm că, în vederea atribuirii de contracte de lucrări (necesare
pentru refacerea străzilor și/trotuarelor afectate precum și pentru readucerea spațiilor verzi la starea inițială)
aveți obligația de a aplica una din procedurile competitive reglementate de Legea nr. 99/2016.

Speta 417. În anul 2017, autoritatea contractantă a ales ca modalitate de atribuire a contractului de
achiziție publică de furnizare să fie procedura simplificată în urma raportării la valoarea estimată cumulată a
produselor care sunt considerate similare (conform art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016),
respectiv 350.000 lei fără TVA (în cadrul căreia achizițiile au fost lotizate conform art. 18 din Legea nr.
98/2016, în 5 loturi cu următoarele valori: Lotul 1= 53.000 lei; Lotul 2=78.000 lei; Lotul 3= 133.000 lei;
Lotul 4= 25.000 lei; Lotul 5= 61.000 lei). În contextul celor menționate mai sus, se solicită consiliere
metodologică vizavi de aplicabilitatea prevederilor pct. 6 din O.U.G nr. 107/2017, care modifică prevederile
art. 19 din Legea nr. 98/2016, respectiv cum se determină valoarea cumulată a loturilor și valoarea globală a
tuturor loturilor în care a fost împărțită achiziția de produse similare.
Ultima actualizare: 22 ian. 2018, 11:57:37

Raspuns:

Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 prevede că „Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de soluții care privesc achiziții publice a căror valoare
estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri
simplificate, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)”. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr.
98/2016 „În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea
contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în
considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Precizăm că, excepția prevăzută la art. 19 din același
act legislativ, vizează modul de atribuire a contractelor pe loturi individuale, respectiv „Prin excepție de la
prevederile art. 17 și 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condițiile art. 7
alin. (5), achiziția directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în
mod cumulativ următoarele condiții: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 355.632
lei, în cazul achiziției de produse sau servicii, sau mai mică de 4.445.400 lei, în cazul achiziției de lucrări; b)
valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a) și care sunt sau au fost
atribuite în temeiul prezentului articol nu depășește 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost
împărțită lucrarea avută în vedere, achiziția de produse similare ori serviciile avute în vedere”. Prin urmare,
având în vedere prevederile legale indicate anterior, precizăm că excepția menționată mai sus, vizează
posibilitatea aplicării achiziției directe, sau, după caz, a procedurii simplificate pentru atribuirea contractelor
aferente loturilor individuale care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 19 lit. a) și b) din Legea nr.
98/2016. Astfel, raportat la cuantumul valorii estimate/valorii globale estimate a loturilor în discuție, care a
condus la aplicarea procedurii simplificate, precizăm că autoritatea contractantă are posibilitatea efectuării de
achiziții directe, în baza art. 19 din Legea nr. 98/2016, numai pentru loturile care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute la respectivul articol.

Speta 410. Având în vedere că autoritatea contractantă X intenționează să depună proiecte în cadrul
Programului Operațional Regional 2014-2020 (POR 2014-2020), proiecte care sunt prevăzute în cadrul
documentelor strategice: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă,
se solicită consiliere metodologică privind interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr.
395/2016.
Ultima actualizare: 12 ian. 2018, 13:20:20

Raspuns:

Așa cum se poate constata la analiza textului de lege, prevederile art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016
sunt aplicabile în cazurile în care autoritatea contractantă alege procedura de atribuire pentru contractele
aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente care nu fac
parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local. Or, în
speța de față, pentru investițiile propuse în cadrul documentelor strategice de la nivel local, autoritatea
contractantă X intenționează să depună proiecte în cadrul POR 2014-2020, nefiind astfel îndeplinită condiţia de
aplicabilitate a prevederilor art. 17 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Precizăm că, în cazul investițiilor
care nu fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată, valoarea estimată se calculează
pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, astfel cum este prevăzut expres în textul articolului citat, iar în
cazul investiţiilor care fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată, raportarea se face
la valorile estimate ale tuturor obiectivelor de investiții care fac parte din respectivul proiect/strategie
integrată. În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, se aplică
prevederile art. 17 alin. (1) prin raportare la fiecare proiect în parte. În ceea ce privește achizițiile aferente unor
activități care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare,
precizăm că alegerea modalității de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2)
din anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului.

Speta 404. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de aplicare a art. 117 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 99/2016 pentru achiziționarea serviciilor de întreținere a unor elemente noi, instalate în cadrul
sistemului de benzi de bagaje HBS 3, în contextul în care: - elementele noi sunt interconectate cu cele
existente, nu pot funcționa independent și sunt gestionate de același soft updatat pentru toate elementele
instalate, - nu se poate face o delimitare fizică în teren între elementele noi și cele existente, - comanda și
monitorizarea elementelor noi se face prin intermediul acelorași console SCADA și al aceluiași soft, aflat la
acest moment în responsabilitatea prestatorului din cadrul contractului ce include întreținerea elementelor
existente, - pentru 70% din elementele ce compun sistemul de benzi bagaje HBS3, serviciile de mentenanță
sunt contractate până la 12.02.2020 prin contractul X, - defectarea oricăruia dintre noile elemente poate
induce defecte în restul instalației.
Ultima actualizare: 11 ian. 2018, 09:48:27

Raspuns:

Potrivit art. 117 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, „Entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura
de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor
sectoriale […] dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2);”. Unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) al
aceluiași articol este cel de la lit. b) respectiv „concurența lipsește din motive tehnice” În continuare, alin. (4) al
aceluiași articol completează prevederile sus-menționate precizând că „Entitatea contractantă poate aplica
procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în cazul prevăzut la
alin. (1) lit. c) numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție
alternativă sau înlocuitoare rezonabilă din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către entitatea contractantă a parametrilor
achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de asemenea, de cerințe
specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor
sau serviciilor care urmează a fi achiziționate”. Astfel, prin excepție, o entitate contractantă are dreptul să
aplice procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în situația în care
poate demonstra că, din motive tehnice ce pot fi generate de cerințe specifice privind interoperabilitatea care
trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea serviciilor care urmează a fi achiziționate, concurența lipsește
și astfel, respectivele servicii pot fi prestate numai de către un anumit operator economic. Într-un astfel de caz,
absența concurenței nu trebuie să fie rezultatul unei restrângeri artificiale de către entitatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea aplicării procedurii de atribuire în discuție. În concluzie, legislația în domeniul
achizițiilor sectoriale permite aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare, doar prin excepție, în anumite circumstanțele excepționale, reglementate în mod
explicit, entitatea contractantă având obligația de a justifica temeinic respectivele circumstanțe și motivele care
au făcut imposibilă aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute ca regulă sau a unei alte proceduri
concurențiale de atribuire cu publicare. Subliniem că, după cum prevede și recitalul (61) din Directiva
25/2014/UE, „Având în vedere efectele negative asupra concurenței, procedurile de negociere fără invitarea
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare ar trebui utilizate doar în circumstanțe excepționale.
Excepțiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care […] există în mod obiectiv numai un singur operator
economic care poate executa contractul. […] Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar
utilizarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare poate fi
justificată numai de o situație de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către
entitatea contractantă însăși în vederea viitoarei proceduri de achiziție.” Din informațiile prezentate în
descrierea situației de fapt, reiese că există premisele încadrării situației descrise în prevederile art. 117 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale alin. (2) lit. b) și alin. (4) din cadrul aceluiași articol.

Speta 398. În cele trei sate care alcătuiesc comuna X se dorește întreținerea și repararea străzilor și
trotuarelor, lucrări care se execută anual, din bugetul local, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru
modernizarea și reabilitarea acestora. Autoritatea contractantă are în vedere, pe de o parte, varianta
atribuirii unor contracte de lucrări de întreținere pentru cele trei sate și, pe de altă parte, varianta atribuirii
prin achiziție directă a lucrărilor de întreținere pentru două dintre cele trei sate, pentru care valoarea
totală ar fi de 440.000 lei fără TVA, pentru cel de-al treilea sat având posibilitatea să execute lucrările de
reparații cu surse proprii (utilaje și personal), achiziționând în acest scop doar piatra spartă necesară, a
cărei valoare totală ar fi de aprox. 132.519 lei fără TVA, corespunzând achiziției directe. Pornind de la
informațiile prezentate mai sus, este solicitată consiliere metodologică privind modalitatea de calculare a
valorii estimate a achiziției pentru fiecare dintre cele două variante și, implicit, la procedura de atribuire
aplicabilă conform valorii estimate rezultate.
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:44:00

Raspuns:

Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai
exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel,
pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv
necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar. În acest sens, în
cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/ lucrări care au același cod CPV sau cod
CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se stabileşte prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Totodată, astfel cum se prevede la art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, având obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare. În același timp, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Prin urmare, având în vedere prevederile
legale redate mai sus, precum și faptul că scopul principal atât al contractelor de lucrări, cât și al contractului de
achiziționare a pietrei sparte îl reprezintă întreținerea și repararea străzilor și a trotuarelor din cele trei sate
care alcătuiesc comuna X, considerăm că valoarea estimată a achiziției se va calcula astfel: I. Pentru varianta
atribuirii unui/unor contracte de lucrări de întreținere și reparare pentru cele trei sate - prin cumularea valorii
tuturor lucrărilor de întreținere și reparare aferente celor trei sate, indiferent dacă se va opta pentru atribuirea
unui singur contract de lucrări sau pentru atribuirea câte unui contract pentru fiecare sat. II. Pentru varianta
achiziționării lucrărilor de întreținere și reparare pentru două dintre cele trei sate și a pietrei sparte pentru cel
de-al treilea sat, urmând ca pentru acesta autoritatea contractantă să execute lucrările de întreținere și reparare
cu surse proprii (utilaje și personal) - prin cumularea valorii totale a lucrărilor de întreținere și reparare aferente
celor două sate cu valoarea pietrei sparte necesare pentru întreținerea și repararea străzilor și a trotuarelor din
cel de-al treilea sat. Cu privire la calcularea valorii estimate a achiziției în cazul contractelor de lucrări, amintim
și prevederile art. 16 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora, în acest caz se ia în considerare atât costul
lucrărilor, cât şi valoarea totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziţia contractantului de către
autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor. În vederea stabilirii procedurii de atribuire
aplicabile (în oricare dintre cele două variante), valoarea estimată a achiziției, calculată potrivit precizărilor de
mai sus, se va raporta la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016.

Speta 397. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la determinarea valorii estimate și, implicit, cu
privire la alegerea modalității de atribuire a contractelor având ca obiect achiziționarea, în cadrul unui
proiect cu finanțare europeană (PNDR 2014-2020), a unor tipuri diferite de produse (mobilier, IT, costume
populare, stingătoare PSI) încadrate la categoria „Dotări”.
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:43:18

Raspuns:

Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în
vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai
exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Astfel,
pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv
necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar. În acest sens, în
cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod
CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se stabilește prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Totodată, astfel cum se prevede la art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Anexa la H.G.
nr. 395/2016, autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcţie de valoarea estimată a tuturor
achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor
economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, având obligația să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare. În cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, potrivit art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, alegerea modalităţii în care se va derula
procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică se va face în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea
nr. 98/2016, prin raportare la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor, considerate
similare în sensul art. 17 alin. (1) din hotărârea de guvern anterior precizată, pe care autoritatea contractantă
intenţioneză să le atribuie în cadrul proiectului. Prin urmare, cu privire la speța dumneavoastră, având în vedere
că produsele pe care intenționați să le achiziționați sunt încadrate în categoria „Dotări” și sunt destinate
realizării activității principale care face obiectul proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile, cu
condiția ca acestea să fie destinate pentru uz identic sau similar, autoritatea contractantă va alege modalitatea
de achiziţie raportat la valoarea estimată cumulată a tuturor acestor produse și, dacă este cazul, a tuturor
serviciilor și lucrărilor destinate implementării proiectului, pe care intenţionează să le atribuie în scopul realizării
proiectului, indiferent dacă achiziționarea acestora se va face pe loturi și prin atribuirea unor contracte
distincte. Precizăm totodată că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
“autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii
estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege”.

Speta 396. Primăria Comunei X beneficiază de finanțare prin PNDL 2017-2020 pentru următoarele investiții:
- realizare grup sanitar la unitatea de învățământ (…) – 112.828,33 lei; - reabilitare termică prin anvelopare
(…)- 828.452,36 lei; - extindere sistem de alimentare cu apă (…)- 1.397.300,65; - reabilitare termică prin
anvelopare (…)- 1.678.870,39; - extindere sistem de canalizare (…)- 8.152.852,74. Ultimul termen
comunicat pentru încheierea contractelor de finanțare dintre UAT și MDRAPFE este 30.10.2017. Procedura
simplificată pentru atribuirea contractelor, aferente celor 5 obiective de investiții, care au ca obiect
prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice faza Studiu de
fezabilitate/Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, a fost inițiată prin SEAP, însă până la data
de 06.10.2017 nu au fost depuse oferte. In acest context, se solicita consiliere metodologică cu privire la
posibilitatea de a achiziționa direct serviciile în cauză.
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:42:24

Raspuns:

Referitor la faptul că Primăria comunei X intenționează să atribuie contractul/contractele care au ca obiect


prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice faza Studiu de fezabilitate/Documentație
de avizare a lucrărilor de intervenție, prin achiziție directă, justificând că perioadele de aplicare a procedurii
simplificate nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, menționăm că achiziția directă este un drept al
autorității contractante legiferat prin prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, respectiv „autoritatea
contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este mai mică decât 441.730 lei.” Situațiile de extremă urgență sunt tratate ca excepții de
la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire, fiind reglementate expres în art. 104 din Legea nr. 98/2016,
aceste prevederi fiind de strictă interpretare. Referitor la aplicarea unei proceduri de negociere fără publicare
prealabilă, menționăm că în conformitate cu dispoziţiile art.104 alin. (1) lit. c) din Legea nr.98/2016, autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare în situaţia în care perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau
negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente
imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante.
Totodată, subliniem faptul că planificarea defectuoasă a lucrărilor/serviciilor nu intră în categoria situațiilor de
extremă urgență. În concluzie, având în vedere faptul că valoarea estimată a achiziției în speță este mai mică
decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, dar mai mare decât pragul valoric
prevăzut la art. 7 alin. (5) din același act normativ, precizăm că această achiziție nu poate fi realizată nici prin
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile art.104 alin. (1) lit. c)
din Legea nr.98/2016 (cu atât mai mult cu cât nu identificăm evenimentele imprevizibile şi care nu se datorează
sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante care să fi determinat situația de extremă
urgență) și nici prin atribuire directă, în condițiile legii, autoritatea contractantă având obligația de a atribui
contractul/contractele pentru prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnico-economice prin
procedura simplificată, conform art. 113 din Legea nr. 98/2016.
Speta 395. Autoritatea contractanta are în derulare mai multe acorduri-cadru semnate cu mai mulți
operatori economici, atribuite în urma aplicării unei proceduri simplificate împărțite pe loturi (pentru
fiecare lot s-a încheiat cate un acord- cadru cu maxim 3 operatori economici) pentru acoperirea necesarului
de alimente aferent creșelor de pe raza municipiului X aflate în administrarea acestuia. În acest context se
solicită consiliere metodologică referitor la situația în care devine incidentă măsura rezilierii unuia/unor
dintre acordurile-cadru încheiate (întrucât furnizorii nu-și îndeplinesc obligațiile sau refuză aplicarea
clauzelor contractuale), care ar putea fi soluția optimă și legală ce ar putea fi aplicată de către autoritatea
contractantă în vederea acoperirii necesarului de alimente pe perioada de timp ce se scurge până la
finalizarea noii proceduri simplificate inițiate și derulate de autoritate.
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:41:56

Raspuns:

Referitor la speța dată, aducem în discuție în primul rând dispozițiile art. 111 alin. (2) lit. b) din H.G. nr.
395/2016 potrivit cărora, „În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări din
propria sa culpă, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru
achiziţionarea întregii cantităţi necesare, numai în cazul în care: a) acordul-cadru este încheiat doar cu
operatorul economic respectiv; sau b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia,
la rândul lor, nu au capacitatea de a răspunde solicitării respective”. Având în vedere că autoritatea contractantă
a ales încheierea unui acord-cadru cu maxim 3 operatori economici pentru fiecare lot în parte, reiese, în mod
evident, că în situația în care primul operator economic nu mai poate continua executarea contractului în
condițiile stabilite inițial, aceasta va solicita operatorului economic clasat pe locul 2 și chiar pe locul 3 (în
condițiile în care aceștia există) încheierea de noi contracte subsecvente care să conducă la acoperirea
necesităților ce fac obiectul acordului-cadru. Pe de altă parte, în situația în care devine incidentă rezilierea
unui/unora dintre acordurilor-cadru, întrucât nicunul dintre operatorii economici semnatari nu mai poate livra
produsele necesare, precizăm faptul că autoritatea contractantă nu se încadrează în niciuna dintre excepțile
prevăzute de legislația în materie pentru a aplica, după caz, fie o negociere fără publicare (art.104 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 98/2016), fie o achiziție directă (în temeiul art. 19 din aceeași lege) în vederea achiziționării
produselor care nu au fost livrate. În consecință, achiziția produselor în cauză se va realiza prin aplicarea
aceleiași proceduri stabilite inițial, respectiv procedura simplificată. Totodată, în vederea preîntâmpinării
cazurilor de reziliere a unora dintre acordurile-cadru atribuite și acoperirii în același timp a necesarului de
produse de către autoritatea contractantă cu riscuri minime, recomandarea este : - să aveți în vedere
posibilitatea încheierii acordurilor-cadru cu mai mulți operatori economici pentru a evita situațiile în care
livrarea produselor nu mai poate fi efectuată cu regularitate; - să combinați produsele pe tipuri de pachete ce
pot fi interschimbabile în cazul rezilierii unor loturi; - să divizați mai mult loturile cuprinse în procedură (ex.: în
loc de lotul "lactate" să aveți mai multe loturi "lapte", "iaurt", "brânză", "unt" sau eventual „lapte și iaurt” etc.)
iar, în caz de reziliere a unui lot, să aveți continuitate pentru celelalte loturi ramase.

Speta 368. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea atribuirii contractului de lucrări aferent
obiectivului „Modernizare strada X și strada Y din oraș Z, jud. W” în temeiul art. 19 din Legea nr. 98/2016,
prin aplicarea unei proceduri simplificate. Conform informaţiilor furnizate lucrările în cauză sunt aferente
unui obiectiv prevăzut în „Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Z pentru anii 2016-2020”, obiectiv care
urmează să fie finanţat din fonduri proprii (valoarea investiției este de 1.700.000,00 lei), fără a exista însă
menţiuni cu privire la prevederea în cadrul strategiei şi a altor obiective de investiţii/lucrări de intervenţie
similare.
Ultima actualizare: 14 dec. 2017, 15:35:27

Raspuns:

Prin art. 19 din Legea nr.98/2016, legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte
pentru loturi individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor proceduri cu perioade
de derulare mai mari (licitație deschisă). În sensul articolului de lege amintit mai sus, procedurile de atribuire
reglementate de Legea nr. 98/2016 nu se aplică la atribuirea contractelor pentru loturi individuale în cazul în
care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv
este mai mică de 4.445.400 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută
la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită
construcţia avută în vedere. Prin urmare, astfel cum rezultă din prevederile invocate mai sus, autoritatea
contractantă are dreptul să nu aplice procedurile de atribuire aplicabile contractelor a căror valoare estimată
este egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea
lotului/loturilor individual/individuale care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr.
98/2016. Cu toate acestea, subliniem că în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
„Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul
de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege”. De asemenea, reiterăm că, în cazul
contractelor aferente obiectivelor de investiții, regula generală este ca procedura de atribuire să se determine
prin cumularea valorii estimate a serviciilor de proiectare tehnică cu cea a lucrărilor. Întrucât, în speța dată,
întrebarea vizează un obiectiv de investiții (cu o valoare estimată de 1.700.000,00 lei) care face parte dintr-o
strategie de dezvoltare locală, dorim să atragem atenția cu privire la obligația cumulării valorilor estimate a
tuturor obiectivelor de investiții care fac parte din strategia de dezvoltare locală în vederea alegerii modalității
de achiziție (conform prevederilor legale în materie). Astfel, dacă respectiva strategie de dezvoltare locală
cuprinde și alte obiective de investiții similare ale căror valori estimate ar trebui adăugate (conform celor
arătate mai sus) la valoarea obiectivului în discuție de 1.700.000,00 lei, autoritatea contractantă are obligația de
a alege modalitatea de achiziție, inclusiv pentru acest obiectiv, prin raportarea la valoarea estimată cumulată pe
strategie. Astfel, apreciem că ar putea fi îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 19 din Legea nr. 98/2016
numai în măsura în care, pe lângă faptul că valoarea lotului în discuție (1.700.000 lei) este mai mică de 4.445.400
lei, se ajunge și la concluzia că acest lot cuantifică mai puțin de 20% din valoarea globală a loturilor în care a fost
împărțită achiziția, ca urmare a aplicarii corecte a prevederilor legale privind estimarea valorii, fără ca acest
calcul să fie doar o metodă prin care se urmărește evitarea aplicării procedurilor de atribuire prevăzute de
prezenta lege.

Speta 364. Modalitatea de estimare a valorii și alegere a procedurii de atribuire pentru un număr de X de
contracte de lucrări de întreținere și reparații, în condițiile în care valoarea cumulată a acestor contracte
depășește pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, dar fiecare contract, luat seperat,
nu depășește valoarea aferentă acestui prag.
Ultima actualizare: 14 dec. 2017, 15:30:50

Raspuns:

În cazul în care lucrările în discuție nu se încadrează în categoria obiectivelor de investiții astfel cum sunt
acestea definite în legislația specifică - art. 2 lit. a) și e) din H.G. nr. 907/2016 - și nici nu au fost înscrise ca
obiective de investiții distincte în Programul anual al investițiilor întocmit conform legii finanțelor publice,
estimarea și alegerea procedurii se face în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr.
395/2016. Astfel, în acest caz, autoritatea contractantă are obligația ca la alegerea modalității în care se va
derula procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică în cauză să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a tuturor lucrărilor care sunt considerate similare, indiferent dacă acestea se execută la construcții
diferite, situate pe amplasamente diferite. În cazul în care contractele de lucrări în discuție corespund unor
obiective de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, estimarea se face fie în
conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) sau art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 atunci când acestea
fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, fie în
conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 atunci când oviectivele nu fac parte dintr-un
proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local. În acest context, având
în vedere cele de mai sus, subliniem că numai autoritatea contractantă poate să cunoască situația concretă și să
stabilească dacă aceste lucrări se încadrează în categoria obiectivelor de investiții sau nu, și în situația în care
sunt încadrate ca obiective de investiții dacă aceastea fac parte dintr-un proiect/strategie de dezvoltare
integrată la nivel național, regional sau local și dacă aceasta mai implementează și alte obiective de investiții din
cadrul aceleiași strategii și, în consecință, să stabilească modalitatea de achiziție.

Speta 362. Valoarea estimata a achiziției de lucrări cuprinde valoarea aferentă SF, PTH și dirigenție de
șantier? Se evidențiază separat? Se ia in calcul doar pentru alegerea tipului de procedura (Legea 98 – art. 16,
HG 395 – art. 17, alin. (4)? In valoarea estimata a achiziției de lucrări privind alegerea procedurii de
atribuire se ia in calcul si creșterea cu 50% a valorii contractului (Legea 98 - art. 221, alin. (1), litera b),
litera c)?
Ultima actualizare: 21 mai 2018, 16:57:14

Raspuns:

Întâi de toate trebuie făcută o diferențiere clară între aspectele aferente modului de estimare a valorii
contractului, ce sunt prevăzute la art. 9 - art. 25 din Legea nr.98/2016, și cele ce fac obiectul prevederilor art.
17 alin. (1) - (4) din HG nr.395/2016 intitulat „alegerea modalității de atribuire a contractului”, acestea din urmă
reglementând elementele ce trebuie avute în vedere la alegerea tipului de procedură de atribuire. Pentru
contractele de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate, sau prestarea activităților de
supervizare/dirigenție de șantier, valoarea estimată se realizează în conformitate cu prevederile art. 24 din
Legea nr. 98/2016, evidențiindu-se în mod separat în funcție de obiectul contractului de achiziție publică, dar
aplicând prevederile art. 17 alin. (1) – (2) din HG nr. 395/2016, prin luarea în considerare de factori cum ar fi
sectorul în care se încadrează obiectul respectivului contract, pentru a evita apariția riscului de a eluda interesul
transfrontalier prin derularea procesului de atribuire fără publicarea în JOUE a unui anunț de participare. Cu titlu
de exemplu, se vor avea în vedere la stabilirea valorii estimate, respectiv la alegerea procedurii de atribuire (și
la efectuarea publicității la nivelul JOUE), toate contractele având ca obiect realizarea unor documentații
tehnico-economice aferente lucrărilor de intervenție pentru toate străzile din regiunea pentru care autoritatea
contractantă poartă responsabilitatea derulării procesului de achiziție publică aferent reabilitării acestora.
Pentru identificarea tipurilor de proceduri de atribuire aplicabile contractelor având ca obiect proiectarea,
respectiv execuția lucrărilor aferente realizării unui obiectiv de investiții, se vor aplica prevederile art. 17 alin.
(4) din HG nr. 395/2016, analizându-se valoarea estimată cumulată a serviciilor de proiectare cu lucrările
aferente, astfel: Exemplul 1 Valoare estimată servicii: 50.000 euro -> valoare de procedură simplificată Valoare
estimată lucrări: 2.000.000 euro -> valoare de procedură simplificată Procedură aplicabilă în cazul ambelor
achiziții -> Procedură simplificată Exemplul 2 Valoare estimată servicii: 100.000 euro -> valoare de licitație
deschisă Valoare estimată lucrări: 5.500.000 euro -> valoare de licitație deschisă Procedură aplicabilă în cazul
ambelor achiziții -> Licitație deschisă Exemplul 3 Valoare estimată servicii: 200.000 euro -> valoare de licitație
deschisă Valoare estimată lucrări: 4.000.000 euro -> valoare de procedură simplificată Procedură aplicabilă în
cazul ambelor achiziții -> Licitație deschisă Exemplul 4 Valoare estimată servicii: 100.000 euro -> valoare de
licitație deschisă Valoare estimată lucrări: 5.100.000 euro -> valoare de licitație deschisă Procedură aplicabilă în
cazul ambelor achiziții -> Licitație deschisă În exemplele 1, 2 și 4 alegerea tipului procedurii de achiziție publică
se raportează întotdeauna la pragul de lucrări definit de prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016,
indiferent dacă serviciile sunt în cadrul aceluiași contract (proiectare si execuție) sau separat, cu excepția
studiilor de fezabilitate sau DALI. În exemplul nr. 3 alegerea tipului de procedură se raportează individual la
pragul de servicii sau achiziție bunuri stipulat de prevederile art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
deoarece valoarea estimată a contractului de achiziții de servicii depășește valoarea de 600.129 lei fără TVA și se
aplică procedura superioară în vederea publicării anunțului de participare în JOUE. În ceea ce privește
prevederile art. 221 din Legea nr.98/2016, acestea se adresează modificărilor contractuale ce pot fi efectuate în
timpul derulării perioadei de execuție a unui contract de achiziție publică, iar o eventuală creștere cu 50% a
valorii respectivului contract, în baza prevederilor articolului de lege menționat în cadrul acestui paragraf nu
poate fi avută în vedere la calcularea valorii estimate a acestuia.
Speta 325. În urma derulării unei proceduri de licitație deschisă nu a fost depusă nicio ofertă până la data și
ora limită de depunere a ofertelor, drept care procedura de atribuire a fost anulată. Ulterior, autoritatea
contractantă a inițiat procedura de negociere fără publicare prealabilă în baza art. 104 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 98/2016, însă nici la această procedură nu a fost depusă nicio ofertă de către operatorii economici
invitați. În acest context, se solicită consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a iniția a doua
procedură de negociere fără publicare prealabilă, conform art. 104 alin. (1) lit. a) menționat anterior,
referitoare la aceeași procedură de licitație deschisă.
Ultima actualizare: 28 nov. 2017, 16:14:45

Raspuns:

Autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și de a justifica
încadrarea în situația respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 93 din H.G. nr. 395/2016. De asemenea,
trebuie avut în vedere un alt aspect important, și anume acela că, și în situația în care o autoritate contractantă
poate demonstra că sunt întrunite circumstanțele excepționale de aplicare a acestei proceduri de negociere fără
publicare prealabilă, autoritatea contractanta are dreptul, și nu obligația, să aplice respectiva procedură, astfel
cum este menționat la art. 104 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă
demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea condițiilor indicate la articolul anterior, atunci aceasta are
dreptul de a organiza o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul
art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în caz contrar autoritatea contractantă va aplica regula de la art.
69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cauză. Având în vedere că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu interzice în mod expres posibilitatea de reluare a procedurii de
negociere fără publicare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 în situația în care aceasta se
anulează, considerăm că autoritatea contractantă poate iniția o nouă procedură de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare, cu condiția de a nu se modifica substanțial condițiile inițiale ale achiziției,
referindu-ne în acest caz la licitația deschisă derulată inițial și pentru care nu a fost depusă nicio ofertă. În
subsidiar, precizăm că pentru evitarea situațiilor în care, datorită lipsei interesului operatorilor economici față
de procedurile de atribuire inițiate de autoritățile contractante, nu se reușește încheierea contractului, și în
scopul evitării unei noi decizii de anulare, recomandăm verificarea documentației de atribuire, respectiv dacă: -
obiectul și scopul contractului au fost suficient de clar descrise; - a fost aplicat corespunzător principiul
proporționalității la stabilirea criteriilor de calificare/selecție; - termenul stabilit între momentul transmiterii
anunțului de participare și data limită de depunere a ofertelor a fost adecvat și suficient pentru depunerea și
elaborarea ofertelor de către operatorii economici; - specificațiile tehnice au fost suficient de clar definite în
scopul satisfacerii necesității autorității sau au fost ambigue, restrictive ori excesiv de detaliate, astfel încât
acestea au condus la descurajarea operatorilor economici în a furniza/presta/executa soluții inovative, oferind
un mai bun raport calitate/preț; - autoritatea contractantă a calculat în mod rezonabil valoarea estimată a
contractului, astfel încât, prețurile ofertelor financiare ale operatorilor economici ofertanți să poată fi
comparate cu valoarea estimată.

Speta 322. La data de 21.07.2017, autoritatea contractantă a inițiat o procedură de licitație deschisă în
vederea încheierii unui acord-cadru pentru activitatea de dezăpezire a drumurilor județene, activitate care
trebuia demarată începând cu data de 01.11.2017. Documentația de atribuire a fost contestată la C.N.S.C.
care, prin decizia emisă în 29.09.2017, obligă autoritatea contractantă, în termen de 15 zile de la primirea
deciziei, să modifice/elimine anumite clauze contestate ale acordului-cadru şi ale contractului subsecvent
precum şi cerințele caietului de sarcini. Având în vedere termenele ce trebuiesc respectate, potrivit art. 26
alin. (5) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă consideră că este imposibil ca încheierea
acordului-cadru și a contractului de dezăpezire a drumurilor județene pentru anul 2017 să aibă loc până la
data de 01.11.2017 şi solicită consiliere metotologică cu privire la aplicabilitatea art. 104 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 28 nov. 2017, 15:00:08
Raspuns:

Potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin
excepție, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură
strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă sau
negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente
imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Prin
urmare, pentru a fi permisă aplicarea acestui articol este necesar ca imposibilitatea de a respecta termenele de
aplicare a licitaţiei deschise să se datoreze unor motive de extremă urgenţă, prin aceasta înţelegându-se că
motivele respective au fost determinate de evenimente care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: să aibă
un caracter imprevizibil şi să nu fie consecinţa unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. În speţă
apariția situației de urgență a fost determinată de prelungirea perioadei de atribuire a contractului de servicii ca
urmare a contestațiilor formulate împotriva documentației de atribuire. Raportat la data de inițiere a procedurii
de atribuire, vă precizăm că, în opinia noastră, evenimentele care au condus la apariția situației de extremă
urgență puteau fi anticipate cu ușurință, acestea datorându-se într-o oarecare măsură unor acțiuni ale autorității
contractante, acțiuni care s-au raportat sau au constat în stabilirea unor clauze și specificații tehnice a căror
modificare/eliminare a fost dispusă de C.N.S.C. prin decizia emisă în cauză. Pe cale de consecință, deși perioada
de aplicare a procedurii de licitație deschisă nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, apreciem că
autoritatea contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât factorul de
imprevizibilitate nu poate fi demonstrat.

Speta 306. În perioada 01.01.2017-06.10.2017, o autoritate contractantă a efectuat achiziții publice de


produse alimentare, în valoare totală de 1.145.852,60 lei, fără TVA, necesare beneficierilor din cele 7
unități rezidențiale din subordinea acesteia, prin achiziție directă operată prin intermediul S.E.A.P.,
estimarea achiziției publice fiind făcută pe cod CPV (pe fiecare produs în parte). În perioada 01.11.2017-
31.12.2017 este necesar a se achiziționa produse alimentare la nivelul autorității contractante, în valoare
estimată de 407.598,97 lei, fără TVA, ceea ce impune demararea procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziții publice prevăzute de Legea nr. 98/2016. Având în vedere că autoritatea contractantă se confruntă
cu o structură de personal insuficient și fără specializare în domeniul achizițiilor publice și ținând cont de
faptul că durata de timp necesară demarării procedurilor de achiziție publică va depăși data de la care
această instituție publică trebuie să asigure beneficiarilor alimentele necesare (hrana este asigurată doar
până la data de 31.10.2017), se solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea legală de a
achiziționa aceste produse alimentare până la soluționarea situației de fapt.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:41:37

Raspuns:

Având în vedere că achizițiile de produse alimentare efectuate de către autoritatea contractantă în perioada
01.01.2017-06.10.2017 s-au realizat prin cumpărare directă, estimarea achiziției publice fiind făcută pe cod CPV
(pe fiecare produs în parte), se impune, pentru început, clarificarea rațiunii utilizării codurilor CPV în cadrul unei
achiziții publice, prin evidențierea faptului că acestea din urmă nu influențează modalitatea de estimare a valorii
unei achiziții publice sau alegerea procedurii de atribuire/modalității de achiziție. În acest sens, subliniem că
vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) reprezintă un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor
publice, având scopul de a unifica referințele folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului
achiziției. În schimb, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în
conformitate cu prevederile Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale
Cap. II, Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu
codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016). Relevante în acest sens sunt și prevederile art. 11
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de
achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Astfel, raportat la situația de față, punctul de plecare
pentru alegerea modalității de achiziție a produselor alimentare necesare nu îl reprezenta/reprezentau
codul/codurile CPV selectate, ci valoarea estimată a tuturor achizițiilor de alimente cu același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant
activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționa să le atribuie pe parcursul
întregului an bugetar, acestea putând fi grupate (lotizate) pe categorii de produse (ex.: carne și produse din
carne; lactate; legume, fructe și conserve din legume și fructe; produse de băcănie; pâine și produse de
patiserie, etc.). Principiul cumulării valorilor estimate ale mai multor tipuri de achiziții se aplică, în vederea
stabilirii procedurii de atribuire aplicabile, indiferent dacă respectivele achiziții se realizează prin intermediul
unui singur contract sau prin contracte separate. În funcție de această valoare estimată, autoritatea contractantă
ar fi trebuit să aleagă modalitatea corespunzătoare în care urma să se deruleze procesul de atribuire a
contractului de achiziție publică de produse alimentare care sunt considerate similare în condițiile de la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr.
98/2016. În concluzie, precizăm că reprezintă o încălcarea a legislației în domeniul achizițiilor publice faptul că,
la alegerea modalității de achiziție a respectivelor produse alimentare, autoritatea contractantă nu a ținut cont
de valoarea estimată cumulată a tuturor produselor alimentare ce răspund aceleiași necesități ce caracterizează
scopul principal al achiziției (ceea ce a făcut posibilă realizarea unor achiziții directe raportate la estimări pe cod
CPV – pe fiecare produs în parte, contrar prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016). În ceea ce privește achiziția
de către autoritatea contractantă a produselor alimentare necesare pentru asigurarea hranei beneficiarilor
pentru perioada următoare (01.11.2017-31.12.2017), având în vedere considerentele mai sus prezentate,
precizăm că, pentru alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție
publică, este aplicabil conceptul de similaritate (astfel cum prevede alin. (3) al art. 18 din Legea nr. 98/2016),
devenind astfel incidente prevederile art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar, reiterăm că, în cazul
contractelor de furnizare ce conțin produse similare, de regulă, acestea se pot defalca pe loturi a căror
achiziționare se realizează prin atribuirea mai multor contracte distincte (de exemplu: lot 1 - carne și produse
din carne, lot 2 - lactate, lot 3 - legume, fructe și conserve din legume și fructe, lot 4 - produse de băcănie, lot 5
- pâine și produse de patiserie, etc.), pentru a căror valoare estimată se consideră a fi valoarea cumulată a
tuturor loturilor. În același timp, ținând cont de faptul că achiziționarea produselor alimentare în discuție are
caracter de regularitate, pentru cumpărarea acestora recomandăm utilizarea acordului-cadru, care este o
modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică, încheiat în urma aplicării uneia dintre
procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, și care are un grad de flexibilitate mai mare
decât procedurile „clasice”, derulându-se pe o perioadă de maximum 4 ani (astfel încât va exista un interes
crescut al furnizorilor de a participa la procedură), cu respectarea prevederilor Cap. III Secțiunea a 2-a Paragraful
1 din legea anterior menționată. Acest instrument specific de atribuire, spre deosebire de un contract de
achiziție publică, este un acord încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori
mai mulți operatori economici, care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele
de achiziție publică subsecvente ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește
prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Astfel, acele cantități minime și maxime pe care autoritatea
contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire aferentă procedurii organizate și ulterior în
acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și
nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat
la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante.

Speta 295. consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr.
99/2016
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:23:42
Raspuns:

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, această lege reglementează modul de realizare de către entităţile
contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a
concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Totodată,
scopul legii în discuție îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială (art. 2 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). În cazul în
care activitatea societății este guvernată de Legea nr. 99/2016, vă comunicăm că în vederea achiziționării de
lucrări, produse sau servicii ce sunt destinate efectuării activităţii relevante pe care o desfășoară aceasta are
obligația de a aplica una din procedurile reglementate de această lege. În conformitate cu art. 117 alin. (1) lit. i)
din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără invitaţie
prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale pentru cumpărarea
de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de la un operator economic care încetează definitiv
activităţile comerciale sau care se află într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură
similară. Prin urmare, în cazul în care societatea, în calitate de entitate contractantă, dorește să achiziționeze
produse în condițiile articolului de lege sus-menționat, acest lucru se poate realiza doar prin inițierea de către
aceasta a unei proceduri de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare,
entitatea contractantă având obligația de a justifica încadrarea în situația prevăzută la art. 117 alin. (1) lit. i) din
Legea nr. 99/2016 (art. 98 din H.G. nr. 394/2016). Regulile și pașii de urmat în cazul derulării unei proceduri de
negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare se pot stabili de comun acord între
entitatea contractantă și lichidatorul judiciar având în vedere natura bunurilor achiziționate și situația în care se
încadrează. Având în vedere cele menționate mai sus, apreciem că entitatea contractantă se poate prevala de
dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016, în vederea achiziționării de bunuri de la un operator
economic aflat în faliment.

Speta 291. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare nerambursabilă pentru un proiect de


reabilitare a pieţei centrale a municipiului. Proiectul tehnic necesar pentru execuția lucrărilor a fost
elaborat în anul 2010, procedura de atribuire fiind licitație deschisă. Ulterior, pe parcursul implementării
proiectului au fost contractate serviciile de asistență tehnică din partea proiectantului prin achiziție directă
și execuția de lucrări prin licitație deschisă. Execuția lucrărilor nu s-a finalizat în termenul stabilit inițial
fiind necesară prelungirea contractului de lucrări. Proiectantul inițial nu a mai dorit continuarea colaborării
după expirarea duratei contractului şi ca urmare autoritatea contractantă a încheiat un nou contract de
asistență tehnică din partea proiectantului. Pe parcursul execuție lucrărilor s-a dispus realizarea unei
expertize tehnice privind influența excavațiilor adânci asupra clădirilor învecinate iar lucrările au fost
sistate. Conform rezultatului expertizei tehnice, în soluția prevăzută în proiect apar numeroase surse de risc
care trebuie diminuate/anulate recomandându-se schimbarea soluției de realizare a lucrărilor. Ca urmare,
autoritatea contractantă dorește încheierea unui nou contract de achiziție publică având ca obiect prestarea
serviciilor de proiectare tehnică necesare pentru finalizarea lucrărilor şi solicită consiliere metodologică cu
privire la alegerea modalității de achiziție în condițiile în care organizarea unei proceduri de atribuire va
conduce la depășirea termenului contractului de finanțare care nu mai poate fi modificat.
Ultima actualizare: 17 nov. 2017, 14:20:17

Raspuns:

Alegerea procedurii de atribuire a serviciilor de proiectare necesare pentru finalizarea lucrărilor din cadrul
proiectului se realizează prin raportare la valoarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului aferente proiectului atribuite până în prezent, cumulată cu cea a lucrărilor aferente proiectului și
cu valoarea estimată a serviciilor de proiectare pe care autoritatea contractantă dorește să le achiziționeze în
momentul de față. Întrucât în cazul de față nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute la art. 104 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare (având în vedere faptul că motivele de extremă urgență invocate, chiar dacă sunt determinate de
evenimente imprevizibile, nu fac parte din categoria celor care nu datorează sub nicio formă unei acțiuni sau
inacțiuni a autorității contractante), iar valoarea estimată a achiziției (rezultată conform regulii de estimare
enunțate mai sus) este mai mare decât pragul valoric instituit prin art. 7 alin. (1) lit. b) din legea menționată
anterior, apreciem că autoritatea contractantă trebuie să atribuie noul contract de achiziție publică având ca
obiect prestarea serviciilor de proiectare prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă,
în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din același act normativ.

Speta 277. Autoritatea contractantă a inițiat la începutul anului 2017, în baza Legii nr. 98/2016, procedura
de licitație deschisă pentru atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire.
Autoritatea a întreprins demersurile necesare atribuirii contractului în discuție încă din prima parte a anului
2016 dar documentația a fost respinsă în mod repetat de către ANAP. Urmare derulării procedurii de
atribuire autoritatea contractantă a întocmit raportul procedurii prin care a dispus anularea pe motiv că au
fost depuse numai oferte neconforme. Rezultatul procedurii a fost contestat de doi operatori economici
participanți la procedura de atribuire. Având în vedere situația prezentată autoritatea contractantă dorește
atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire prin aplicarea procedurii de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:02:32

Raspuns:

Din informațiile furnizate reiese că situația de extremă urgență ar putea fi demonstrată. În ceea ce privește
evenimentele care au condus la apariția situației de extremă urgență, înțelegem că aceasta a fost determinată
de prelungirea perioadei de atribuire a contractului de servicii, ca urmare a respingerii repetate a documentației
de atribuire de către ANAP și a depunerii de contestații în procedură. Totodată, observăm că perioadele scurse
între reîncărcările documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, ca urmare a respingerii
repetate a acesteia de către ANAP, sunt relativ lungi (3-6 luni). Astfel, în opinia noastră, evenimentele care au
condus la apariția situației de extremă urgență puteau fi anticipate cu ușurință, acestea datorându-se într-o
oarecare măsură unor inacțiuni ale autorității contractante. Pe cale de consecință, deși perioada de aplicare a
procedurii de licitație deschisă nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, apreciem că autoritatea
contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât factorul de imprevizibilitate nu
poate fi demonstrat. Pe de altă parte, în măsura în care procedura de atribuire de licitație deschisă, aflată în
prezent în derulare, va fi în final anulată pe motiv că au fost depuse numai oferte neconforme, autoritatea
contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu condiția să nu se modifice în mod
substanțial condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport.

Speta 276. O autoritate contractantă a încheiat un contract de finanțare privind înființarea unui sistem de
canalizare (rețea de canalizare și stație de epurare), la momentul când în vigoare era O.U.G. nr. 34/2006. În
cadrul acestui proiect, autoritatea contractantă a încheiat un contract/contracte de achiziție publică (nu se
cunosc datele la care au fost încheiate contractele respective) pentru care se urmărește, la momentul
actual, suplimentarea prin procedura necompetitivă de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de
participare.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:02:14

Raspuns:

Conform prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, contractele de achiziție
publică/ acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor
legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea,
interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Astfel, în prezenta speță distingem două situații: 1. Pe
de o parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost
încheiat(e) anterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016),
suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e), în condițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr.
34/2006, se poate efectua prin aplicarea unei proceduri de negociere reglementată de articolul invocat și anume
art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în măsura în care serviciile suplimentare au devenit necesare pentru
îndeplinirea contractului în cauză. De asemenea, în situația în care se intenționează achiziționarea de lucrări
suplimentare în cadrul proiectului, lucrări care nu sunt aferente finalizării unor lucrări achiziționate anterior în
baza O.U.G. nr. 34/2006, considerăm că în această situație incidente sunt prevederile art. 236 alin. (1) și alin.
(3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte prevederile legale în vigoare. 2. Pe
de altă parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost
încheiat(e) ulterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016),
suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e) și/sau achiziția de lucrări suplimentare se
va supune prevederilor Legii nr. 98/2016 și a legislației incidente în vigoare la momentul realizării achiziție.

Speta 275. Activitatea unei autorității contractante constă în realizarea și prezentarea de producții artistice
de tip operetă, musical, teatru-dans, recitaluri și concerte – fiecare dintre acestea reprezintă producții
artistice originale, care sunt puse în scenă conform viziunii scenografului și regizorului, iar fiecare spectacol
realizat de autoritatea contractantă este o producție artistică originală vie, evocând perioade de timp
specifice. De la proiect (în sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și
companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu
modificările și completările ulterioare) la proiect, pe anumite categorii de cheltuieli (cum ar fi categoriile
„Costume” și „Decor”) valorile estimate depășesc pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016 privind achizițiile publice, dar se situează sub pragurile valorice prevăzute la alin. (1) din cadrul
aceluiași articol de lege. Raportat la cele precizate mai sus și ținând cont de faptul că anumite activități sunt
imposibil de previzionat și de estimat din punct de vedere valoric și că majoritatea produselor necesare
pentru realizarea unui spectacol sunt unicat și pot fi achiziționate doar de la anumiți furnizori (de cele mai
multe ori neînregistrați în SEAP), se impune lămurirea aspectelor în funcție de care se stabilește modalitatea
de realizare a achizițiilor publice necesare pentru punerea în scenă a producțiilor artistice.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:01:59

Raspuns:

Referitor la produsele, serviciile sau lucrările a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și care nu pot fi identificate în cadrul catalogului
electronic publicat în SEAP, precizăm că autoritatea contractantă poate realiza achiziția acestora de la orice
operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3)
din H.G. nr. 395/2016. Același drept se menține și în situația în care autoritatea contractantă constată că prețul
postat de operatorii economici pentru produsele, serviciile sau lucrările care îi pot satisface necesitatea este mai
mare decât prețul pieței, precum și în cazul în care nu este posibil accesul la catalogul electronic, din motive
tehnice imputabile SEAP. Pe de altă parte, achizițiile publice a căror valoare estimată este mai mică decât
pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se realizează prin aplicarea
procedurii simplificate reglementate prin art. 68 lit. i) din același act normativ, cu respectarea principiilor care
stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Totodată, potrivit
dispozițiilor art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-
cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte
servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin.
(1) lit. c) din Lege, autoritățile contractante pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu
respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege. Cu titlu de excepție, autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice în condițiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016,
coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege. Astfel, achiziția de produse, servicii sau lucrări
destinate creării unei reprezentații artistice unice, care pot fi furnizate numai de către un anumit operator
economic, poate fi realizată prin organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare, indiferent de valoarea estimată a achiziției. În acest sens, autoritatea contractantă are obligația
de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin.
(2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația respectivă, întotdeauna înainte
de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă (conform dispozițiilor art. 93 din H.G. nr.
395/2016).

Speta 274. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a achiziționa, în cadrul unui contract de
lucrări atribuit prin licitație deschisă conform O.U.G. nr. 34/2006, lucrări suplimentare (care nu au fost
incluse în contractul inițial) prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă conform art. 104
alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care valoarea lucrărilor suplimentare
depășește 20% din valoarea contractului initial.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:01:42

Raspuns:

În conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică încheiate înainte de
data intrării în vigoare a respectivei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost
încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea
acestora. Prin urmare, pentru modificarea contractului de lucrări supus atenției noastre vor fi aplicabile
dispozițiile legale în vigoare la data semnării respectivului contract, în speță O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr.
925/2006. Precizăm că prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 își găsesc corespondent în dispozițiile
art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 care reglementează una din situațiile în care contractele de
achiziție publică pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, iar prevederile art. 122 lit. b)
din O.U.G. nr. 34/2016 își găsesc corespondent în dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr.
98/2016 care reglementează una din situațiile în care poate fi aplicată procedura de negociere fără publicare
prealabilă. Așadar, conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, o autoritate contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când este necesară
achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar
care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză și
numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții: - atribuirea să fie făcută contractantului inițial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate
de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile
de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; - valoarea cumulată a contractelor
care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori
adiționale să nu depășească 20% din valoarea contractului inițial. Astfel, având în vedere că în speța prezentată,
valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări
suplimentare ori adiționale depășește 20% din valoarea contractului inițial, menționăm că în acest caz nu pot fi
aplicabile prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. Cât privește aplicarea prevederilor art. 104 alin. (1)
lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice lucrări,
de produse sau de servicii dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit
operator economic pentru unul dintre următoarele motive: scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei
opere de artă sau unei reprezentații artistice unice; concurența lipsește din motive tehnice; protecția unor
drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. Întrucât circumstanțele mai sus menționate sunt
extrem de limitative, acestea se pot aplica numai atunci când una sau mai multe dintre condițiile de execuție a
lucrărilor pot fi îndeplinite numai de un anumit operator economic, dată fiind incidența a cel puțin unuia dintre
motivele mai sus menționate. Totodată, precizăm că în situația reglementată prin art. 104 alin. (1) lit. b) și alin.
(2) din Legea nr. 98/2016 se are în vedere atribuirea unui contract nou, independent de alte contracte încheiate
anterior, neexistând în acest caz noțiunea de contract inițial. Având în vedere cele arătate mai sus, precizăm că
autoritatea contractantă are dreptul de a atribui un contract nou de achiziție de lucrări prin aplicarea procedurii
prevăzute art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 numai dacă, în legătură cu motivele
prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea
unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări,
produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de
asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea
lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Astfel, în măsura în care problemele de
ordin tehnic pot fi îndeplinite și de alți ofertanți, indiferent că aceștia operează pe piața românească, pe piața
oricărui alt stat membru UE sau pe întreaga piață europeană și indiferent de aprecierea autorității contractante
privind interesul operatorilor economici nerezidenți de a participa la o procedură de atribuire organizată la nivel
național, constrângerea de natură tehnică dispare. Totodată, atragem atenția că, astfel cum este stipulat și în
recitalul 50 din Directiva 2014/24/UE, în cazul în care situația de exclusivitate se datorează unor motive tehnice,
acestea trebuie să fie definite de către autoritatea contractantă în mod riguros și justificate de la caz la caz. În
acest sens, precizăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să justifice argumentele de ordin tehnic
potrivit cărora serviciile respective pot fi prestate de un singur operator economic, astfel încât să fie posibilă
aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, ANAP neavând competența de a analiza motivele de natură tehnică, artistică
sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate.

Speta 270. Posibilitatea atribuirii directe, în decursul unui an, a două sau mai multor contracte de lucrări cu
același cod CPV (respectiv lucrări pentru conducte de alimentare cu apă), pentru două sau mai multe
obiective de investiții separate, a căror valoare cumulată depășește pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, la momentul realizării primului obiectiv necunoscându-se despre existența celorlalte.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 12:00:41

Raspuns:

Legislația actuală în domeniul achizițiilor publice pune un accent crescut pe planificare, autoritățile contractante
având obligația de a anticipa, pe cât posibil, achizițiile pe care le vor realiza în decursul unui an bugetar și de a
întocmi, în ultimul trimestru al anului curent, pentru anul următor, strategia anuală de achiziții publice. În ceea
ce privește achiziția directă, subliniem că aceasta depinde în mod direct de valoarea estimată, utilizarea acestei
modalități simple de a cumpăra produse, servicii sau lucrări fiind permisă numai pentru valori, fără TVA, estimate
la nivelul unui an bugetar, care nu depășesc un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru fiecare achiziție
de produse ori servicii, respectiv 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea
nr. 98/2016). Pe de altă parte, codurile CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unei achiziții, acestea
fiind utilizate pentru o descriere cât mai exactă a obiectului contractului. Avantajul principal al utilizării
codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce
urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene.
Subliniem că, în vederea alegerii modalității de achiziție, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează
având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016
și în conformitate cu art. 16 și 17 din H.G. nr. 395/2016. Amintim de asemenea prevederile art. 11 din Legea nr.
98/2016, care interzic autorității contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate
a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire. În continuare, este
de menționat că legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează în mod expres modul de calcul al valorii
estimate în cazul obiectivelor de investiții, în vederea alegerii modalităților de atribuire (art. 17 alin. (4) din
H.G. nr. 395/2016). Astfel, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să anticipeze toate lucrările necesar
a fi realizate asupra conductelor de alimentare cu apă la nivelul unui an calendaristic, acestea constituind lucrări
de intervenție asupra unui obiectiv de investiție existent și necesitând, în conformitate cu prevederile H.G. nr.
907/2016, întocmirea în prealabil, a unei documentații tehnico-economice. Prin urmare, situația expusă poate fi
asimilată încălcării prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016, menționat mai sus.
Speta 258. Se poate alege procedura de atribuire a contractului de servicii/produse in baza art. 104 alin (1)
lit. c), până la finalizarea procedurii pentru atribuirea contractului de servicii/produse?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:56:33

Raspuns:

Un prim aspect care trebuie punctat constă în faptul că efectuarea unei analize cu privire la oportunitatea
demarării unei proceduri de atribuire, nu intră în atribuțiile instituției noastre, astfel cum au fost stabilite prin
H.G. nr. 634/2015. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin (4) din H.G. nr. 395/2016 , „autoritatea contractantă
este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția
directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, cu atât mai mult cu cât aceasta are la dispoziție
toate documentele și informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens”.
Strict din punct de vedere al legislației din domeniul achizițiilor publice, apreciem că până la finalizarea
procedurii aflata in derlare și intrarea în vigoare a respectivului contract, poate fi încheiat un contract de
achiziție publică, desigur numai în urma organizării unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr.
98/2016 , cu scopul de a asigura continuitatea furnizarii/prestarii. Astfel, menționăm că, potrivit art. 69 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru, în
cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin
aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin excepție, în conformitate cu prevederile
art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții
publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură strict necesară, atunci când
perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă sau negociere competitivă nu pot fi
respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub
nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Prin urmare, pentru a putea iniția o procedură
de negociere fără publicare prealabilă, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantă trebuie să demonstreze următoarele: a) extrema urgență; b) că motivele de extremă urgență sunt
determinate de evenimente imprevizibile; c) că apariția situației de extremă urgență nu se datorează sub nicio
formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Este important de reținut că în acest caz (respectiv
cel prevăzut la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016), autoritatea contractantă nu are dreptul de a
stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență
care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Speta 257. Avand in vedere prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016 produsele care fac
obiectul achizitiei, daca sunt utilizate (nu doar fabricate) in scop de cercetare, pot fi achizitionate prin
negociere fara publicare?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:56:18

Raspuns:

In cazul procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, legea prevede expres si
limitativ situatiile în care aceasta poate fi initiata, circumstantele ce permit aplicarea acesteia fiind de stricta
interpretare. Astfel, potrivit art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, initierea unei proceduri de negociere
fara publicarea prealabila a unui anunt de participare poate fi facuta în conditiile în care produsele ce urmeaza a
fi livrate SUNT fabricate exclusiv în scop de cercetare stiintiifica, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar
contractul de achizitie publica nu prevede productia în serie a unor cantitati ale produsului în vederea stabilirii
viabilitatii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare si dezvoltare, autoritatea contractanta
neputand achizitiona respectivele produse printr-o procedura competitiva, acestea nefiind prin urmare
manufacturate în ideea comercializarilor obisnuite. Aceasta prevedere acopera o situatie aparte, generata de
fabricarea exclusiva a unor produse în baza unei matrice, a unui sablon, a unei comenzi impuse de cercetarea,
experimentul specific respectiv. Prin urmare, achizitionarea de produse care sa fie utilizate in scop de cercetare,
dar a caror fabricare nu a avut ca scop domeniul de cercetare stiintifica/experiment/ studiu sau dezvoltare nu
poate fi realizata prin aplicarea prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016.

Speta 230. Exemple de produs/serviciu/lucrare ce se pot achizitona in cadrul procedurii parteneriatului


pentru inovare. Diferențe de concept intre negociere competitiva, dialog competitiv, parteneriat pentru
inovare?
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:45:59

Raspuns:

Diferențele între negocierea competitiva și dialogul competitiv sunt legate de numărul de etape în care se va
derula procedura. Negocierea competitiva presupune 2 etape, față de dialogul competitiv și parteneriatul pentru
inovare care presupune 3 etape. Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu
inovator sau a unor lucrări inovatoare și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate, cu
condiție ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritatea
contractantă și participanți. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.101 din Legea nr.98/2016,
parteneriatul pentru inovare presupune: (1) Parteneriatul pentru inovare se desfășoară în faze succesive, urmând
succesiunea stadiilor din procesul de cercetare și de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea
serviciilor sau finalizarea lucrărilor. (2) În cadrul parteneriatului pentru inovare se stabilesc obiective
intermediare care trebuie realizate de către parteneri, precum și plata prețului în tranșe corespunzătoare. (3) Pe
baza obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), autoritatea contractantă poate decide după fiecare fază să înceteze
parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulți parteneri, să
reducă numărul de parteneri prin încetarea anumitor contracte individuale, cu condiția ca autoritatea
contractantă să fi menționat în documentația de atribuire aceste posibilități, precum și condițiile aplicării
acestora. A se vedea exemplul achiziției pentru construcția infrastructurii de cercetare ELI-NP – infrastructură
avansată de cercetare care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia, fiind alcătuită dintr-
un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor
fascicul reglabil de raze gama. Autoritate contractantă: Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară
Horia Hulubei.

Speta 225. Procedura simplificata se aplica si pentru atribuirea acordurilor-cadru?


Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:44:24

Raspuns:

Potrivit art. 114 din Legea nr. 98/2016[1] privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă atribuie
acordurile-cadru prin aplicarea procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 68 – 112”. Potrivit art. 68 din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile
pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o
valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele: a)licitaţia
deschisă; b) licitaţia restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e) parteneriatul pentru
inovare; f)negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluţii; h) procedura de atribuire aplicabilă în
cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; i) procedura simplificată”. Totodată potrivit art. 113 alin. (3)
din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de
depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele
specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient
pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin
documentele achiziţiei”. Din coroborarea articolelor mai sus menționate rezultă că autoritatea contractantă
poate atribui acordurile-cadru prin procedurile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice inclusiv prin procedura simplificată reglementată la art. 113 din legea menționată mai înainte.
Speta 204. Posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentare cu notele de renunțare în cadrul unui
contract de lucrări încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 și atribuirea unor lucrări suplimentare apărute pe
parcursul derulării respectivului contract prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, în baza art. 122 lit. b) sau a art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în condițiile în care
lucrările suplimentare sunt rezultate din modificarea soluției tehnice suplimentare.
Ultima actualizare: 3 nov. 2017, 11:30:40

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a acesteia sunt supuse dispozițiilor legii în
vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea,
efectele, executarea și încetarea acestora. Prin urmare, având în vedere că respectivul contract de lucrări, care
se dorește a fi modificat, a fost încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, vor fi aplicabile în speță dispozițiile
acestei ordonanțe de urgență. Potrivit dispozițiilor art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de
exclusivitate, contractul de achiziție publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic. Din
informațiile cuprinse în speța ce face obiectul analizei noastre nu identificăm niciun motiv de exclusivitate
(tehnic, artistic sau legat de protecția unui drept de proprietate intelectuală) pentru care lucrările suplimentare
rezultate ca urmare a modificării soluției tehnice inițiale să poate fi achiziționate în temeiul art. 122 lit. b) din
O.U.G. nr. 34/2006. În ceea ce privește art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când
este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în
contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea
contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ condițiile prevăzute de articolul în cauză. Prin
urmare, pentru a fi permisă aplicarea art. 122 lit. i) sus-menționat, este necesar ca lucrările
suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial şi care urmează a fi achiziționate de la
contractantul inițial, să fi devenit indispensabile pentru îndeplinirea contractului datorită unor circumstanțe
imprevizibile, definite ca fiind circumstanțe care depăşesc limitele normale ale vieții economice şi sociale şi care
sunt independente de acțiunile sau inacțiunile autorității contractante. În acelaşi timp, este necesar ca aceste
lucrări suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul
inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, în cazul în care pot fi
separate de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia. Menționăm că argumentele
de natură tehnică/economică trebuie să fie fundamentate la nivelul notei justificative privind alegerea procedurii
prin documente întocmite de persoane cu expertiză în domeniul ce face obiectul contractului. Totodată, atragem
atenția că valoarea serviciilor/lucrărilor suplimentare, respectiv valoarea actelor adiționale încheiate ca urmare
a aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în condițiile art. 122 lit.
i) din ordonanța de urgență precizată nu trebuie să depășească procentul de 20% din valoarea contractului
încheiat inițial. În ceea ce privește posibilitatea compensării notelor de comandă suplimentare cu notele de
renunțare, subliniem că valoarea lucrărilor suplimentare, care nu trebuie să depășească pragul de 20% la care se
referă art. 122 lit. i) din ordonața de urgență, se raportează la valoarea contractului inițial, neputând fi luate în
considerare notele de renunțare, în sensul scăderii acestora din valoarea estimată a lucrărilor suplimentare,
formula de calcul corectă fiind: Note de comandă suplimentară (suplimentar cantitativ) + Note de comandă
suplimentară (articole neexistente în contractul inițial, adiționale) = maximum 20% din valoarea contractului
inițial (fără a se lua în calcul Notele de renunțare).
Speta 190. consiliere metodologică cu privire la obligativitatea contractării serviciului de furnizare energie
termică prin aplicarea uneia dintre procedurile de achiziție publică reglementate prin Legea nr. 98/2016, în
condițiile în care: - în prezent, autoritatea contractantă este racordată la sistemul de energie termică, având
ca furnizor Societatea X căreia i-a fost delegată, în cursul anului 2017, de către Municipiul Y, gestiunea
serviciului public de alimentare cu energie termică-producție, transport, distribuție și furnizare; - operatorul
serviciului public de termoficare din Municipiul Y, în speță Societatea X, deține exclusiv instalațiile,
echipamentele, elementele de îmbinare cu conductele aferente din amonte de punctul de delimitare, iar
cele din aval, aparțin autorității contractante; - Societatea X este unicul distribuitor și furnizor de energie
termică de pe raza Municipiului Y; - prețul și modul de calcul al prețului local al energiei termice pentru
utilizatorii serviciului public racordați la rețeaua de distribuție a fost stabilit prin hotărâre a consiliului local,
respectiv de către delegatar.
Ultima actualizare: 2 nov. 2017, 13:46:09

Raspuns:

Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de


soluții care privesc achiziții publice a căror valoare estimată: - este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație
restrânsă; - este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016,
prin aplicarea procedurii simplificate, iar atunci când valoarea estimată a achiziției este mai mică decât pragurile
corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, după caz. După cum se poate observa, cele trei situații prezentate
mai sus au în vedere exclusiv valoarea estimată a achiziției. Există însă și situații în care specificul achiziției
permite aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 69 alin. (2)-(5) din Legea nr. 98/2016. În
speța de față, având în vedere că Societatea X este unicul distribuitor și furnizor de energie termică de pe raza
Municipiului Y, acesta deținând „exclusiv instalațiile, echipamentele, elementele de îmbinare cu conductele
aferente din amonte de punctul de delimitare”, apreciem că autoritatea contractantă poate organiza o
procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. c) din cadrul aceluiași articol de lege, numai dacă se confirmă
că nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă în sensul art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În
acest sens, menționăm că înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea
contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu
alin. (2) lit. c), respectiv cu alin. (3) din cadrul aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația
respectivă.

Speta 180. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea legală de achiziționare a lădițelor pentru
ambalarea fructelor de pădure de către autoritatea contractantă X, a căror valoare estimată este de 15.000
lei, în cazul în care procedura aplicată inițial, în speță o procedură simplificată, stabilită în funcție de
valoarea estimată a achizițiilor cu același obiect de la nivelul tuturor unitățile operaționale din subordinea
autorității contractante Y, a fost anulată.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:51:51

Raspuns:

În cazul anulării procedurilor de achiziție publică inițiate în temeiul Legii nr. 98/2016, situațiile de excepție de la
obligația aplicării aceleiași proceduri competitive de achiziție publică stabilite inițial în vederea realizării
achizițiilor de produse/servicii/lucrări sunt cele reglementate prin prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 98/2016, precum și cele de la art. 19 din cuprinsul legii în discuție. Întrucât în speța de față, autoritatea
contractantă X a organizat, în temeiul legii, pentru achiziția lădițelor de ambalare a fructelor de pădure în
valoare de 15.000 lei, o procedură simplificată, determinată prin luarea în considerare a necesităților tuturor
unităților operaționale din subordinea autorității contractante Y, procedură care a fost anulată ca urmare a
faptului că nu s-a depus nicio ofertă, apreciem că autoritatea contractantă X nu se încadrează în niciuna dintre
excepțiile enunțate anterior pentru a aplica, după caz, fie o negociere fără publicare, fie o achiziție directă în
vederea achiziționării în timp util a produselor identificate. În această ordine de idei, subliniem că modalitatea
legală de achiziționare a produselor în discuție de către autoritatea contractantă X, chiar și în ipoteza în care
prin aplicarea unei noi proceduri simplificate ar deveni incidentă anularea, implică necesitatea utilizării aceleiași
proceduri stabilite inițial cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziție publică. Astfel, pentru a
elimina pe cât posibil riscurile de nedepunere a niciunei oferte la procedura organizată, recomandăm
reanalizarea cerințelor/ documentelor care fac obiectul achiziției, cum ar fi, cu titlu exemplificativ, criteriile pe
care trebuie să le îndeplinească operatorii economici, specificațiile/caracteristicile prevăzute în caietul de
sarcini, extinderea ariei de acoperire a potențialilor ofertanți, etc. Totodată, în temeiul art. 139 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are posibilitatea realizării unei consultări a pieței în vederea
pregătirii achiziției prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit și pentru a
informa operatorii economici interesați cu privire la planurile de achiziție și cerințele avute în vedere în legătură
cu acestea, făcând cunoscut acest lucru prin intermediul S.E.A.P., precum și prin orice alte mijloace.

Speta 161. La alegerea modalității de achiziție a unor bunuri, servicii sau lucrări ce urmează a se atribui în
cursul unui an bugetar se va lua în considerare și valoarea contractelor subsecvente, având același obiect
sau destinate utilizării identice ori similare, atribuite în cursul anului bugetar curent, în baza unor acorduri-
cadru încheiate în ani bugetari anteriori? Spre exemplu: o autoritatea contractantă atribuie, în cursul unui
an bugetar, contracte subsecvente de furnizare imprimante de un anumit tip, iar, în cursul aceluiași an
bugetar sunt identificate necesități noi de imprimante de alt tip, pentru care nu pot fi încheiate contracte
subsecvente, întrucât nu au fost incluse în documentația de atribuire a acordului-cadru. În acest caz,
autoritatea contractantă va lua în calcul, la stabilirea tipului de procedură pentru achiziția noilor
imprimante de alt tip, valorile contractelor subsecvente ce se previzionează a fi încheiate în cursul aceluiași
an?
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 14:48:30

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă
alege modalitatea de achiziție în funcție de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau
destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant
activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul
unui an bugetar. Din coroborarea prevederilor alin. (1) și alin. (2) ale art. 12 din actul normativ precizat anterior,
rezultă că valoarea estimată a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care o autoritate
contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor sunt evidențiate prin programul anual al
achizițiilor publice (P.A.A.P.) care reprezintă un instrument managerial utilizat pentru planificarea și
monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea
resurselor necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil. În ceea ce privește acordul-cadru, acesta se
introduce o singură dată în P.A.A.P.-ul aferent anului în care se organizează procedura de atribuire și se încheie
respectivul acord, valoarea ce trebuie precizată fiind valoarea maximă estimată pe întreaga durată a acestuia (ce
include și valorile contractelor subsecvente ce urmează a fi încheiate în baza lui). Astfel, alegerea procedurilor
de achiziții publice ce vor fi demarate în cursul unui an bugetar se raportează la valoarea estimată cumulată a
contractelor/acordurilor-cadru prevăzute și aprobate în P.A.A.P.-ul valabil pentru respectivul an, care au același
obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară
constant activități într-o piață de profil relevantă. Din prevederile legale și considerentele mai sus-menționate,
rezultă cu evidență că valoarea contractelor subsecvente încheiate în cursul unui an bugetar, în baza unui acord-
cadru atribuit în cursul unui an anterior, nu se cumulează cu valoarea contractelor/acordurilor-cadru ce urmează
a fi atribuite în cursul respectivului an bugetar.. Raportat la speța prezentată, cu titlu de exemplu, facem
precizarea că, în vederea achiziționării noilor tipuri de imprimantă (ce nu au fost prevăzute în acordul-cadru),
autoritatea contractantă va alege procedura de atribuire a contractului de furnizare în cauză conform art. 17
alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, fără a lua în calcul, la determinarea valorii estimate, sumele
contractelor subsecvente ce au fost sau urmează a fi încheiate în cursul respectivului an, în baza acordului-cadru
încheiat într-un an anterior.

Speta 159. Consiliere metodologică cu privire la alegerea modalității achiziție a unor servicii de proiectare și
reparații pentru un ponton dormitor și pentru o șalupă.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:43:44

Raspuns:

Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act
normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții
de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii
reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii. Conform art. 16 din H.G. nr. 395/2016,
estimarea valorii unei achiziții publice se realizează în conformitate cu Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din
Legea nr. 98/2016, având în vedere obiectul acesteia, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care
îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. În continuare, art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, stabilește că autoritatea contractantă alege
modalitatea de achiziție în funcție de: „a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate
utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-
o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an
bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor
specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Așadar, art. 17 alin. (1) lit. a) sus-citat, oferă
posibilitatea autorității contractante de a alege între trei variante de cumulare a achizițiilor în vederea
determinării procedurii aplicabile, respectiv: 1. achizițiile care au același obiect sau 2. achizițiile care sunt
destinate utilizării identice ori similare, ori 3. achizițiile care se adresează operatorilor economici ce desfășoară
constant activități într-o piață de profil relevantă. Relevante pentru alegerea modalității de achiziție sunt și
prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic autorității contractante să divizeze contractul de
achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică sau să utilizeze metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de respectiva lege. În aplicarea art. 11 alin. (2) sus-menționat, art. 17
alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prevede că autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în
care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a) al
aceluiași articol 17. Din interpretarea prevederilor legale sus-menționate, rezultă că pentru alegerea procedurii
de atribuire, autoritatea contractantă va avea în vedere scopul principal al acelui contract, respectiv necesitatea
ce trebuie îndeplinită la nivelul autorității, atunci când alege una dintre cele trei variante prevăzute la art. 17
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, astfel încât să nu încalce prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 și să
realizeze achiziția în condiții de eficiență economică și socială. Eficiența economică și socială se obține în cazul
realizării unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr cât mai mare de
candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați să ofere o
calitate crescută la un preț mai scăzut. Aducem în discuție totodată dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 395/2016,
conform cărora, în procesul de realizare a achizițiilor publice, orice situație pentru care nu există o reglementare
explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în
cadrul unei proceduri, se poate obține un număr mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea principiilor
transparenței, tratamentului egal, nediscriminării, recunoașterii reciproce și proporționalității, cât și prin modul
de configurare a cererii pe care autoritatea contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin
cumularea sau nu a anumitor achiziții. Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze
valorile mai multor achiziții în vederea alegerii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va analiza în
primul rând care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun, respectiv care conduc împreună la
satisfacerea unei singure necesități a autorității contractante, și în al doilea rând care dintre variantele de
cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 determină realizarea celei mai eficiente
achiziții din punct de vedere economic și social. Subliniem că odată determinat tipul de procedură aplicabilă,
dacă este oportun, autoritatea contractantă poate opta pentru realizarea achiziției pe loturi, având posibilitatea
fie să atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să atribuie separat unul sau mai
multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri, dar de același tip cu cea determinată conform valorii estimate
globale a tuturor loturilor. Revenind la speța de față, întrucât este vorba despre reparații asupra unor obiecte
utilizate pe apă, dar de naturi diferite, în sensul că unul dintre ele este folosit static, ca adăpost, nefiind
motorizat iar celălalt este o ambarcațiune motorizată, folosită pentru deplasarea pe apă, în eventualitatea în
care acestea se realizează de regulă de operatori economici cu specializări diferite pe piață, autoritatea
contractantă poate lua în considerare estimarea lor separată (pentru ponton și, respectiv, pentru șalupă) în
vederea determinării modalității de achiziție. Pe de altă parte, dacă cele două achiziții (pentru ponton și pentru
șalupă) se regăsesc de regulă, în oferta unui singur operator economic, crescând astfel șansele să se obțină un
preț mai avantajos, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare cumularea acestora în vederea
determinării modalității de achiziție. În ambele situații descrise mai sus, decizia de cumulare va depinde inclusiv
de modul în care autoritatea contractantă va utiliza cele două achiziții, respectiv pentru îndeplinirea unei singure
necesități sau pentru îndeplinirea unor necesități diferite.

Speta 148. Entitatea contractantă a inițiat în cursul lunii aprilie 2017 o procedură de atribuire (licitație
deschisă) a acordului-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de pază. În prezent, serviciile de pază sunt
prestate în baza unui contract subsecvent valabil până la data de 31.07.2017. Având în vedere întârzierea
semnificată în atribuirea acordului-cadru de servicii de pază (cauzată pe de-o parte de suspendarea
procedurii de atribuire dispusă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.) și de
prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor, iar pe de altă parte de necesitarea efectuării unor
verificări suplimentare în etapa de analiză a propunerilor financiare depuse de cei trei ofertanți cu privire la
nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse), entitatea contractantă dorește să achiziționeze servicii
de pază de la operator economic aflat în procedura generală a falimentului (același operator care asigură și
în prezent serviciile de pază), până la finalizarea procedurii de atribuire aflate în derulare. Astfel, entitatea
contractantă estimează că procedura de atribuire în discuție nu se va finaliza înainte de încetarea
contractului subsecvent (31.07.2017), motiv pentru care aceasta dorește aplicarea procedurii de negociere
fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în temeiul art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea
nr. 99/2016, în scopul asigurării serviciilor de pază până la finalizarea procedurii de atribuire respective.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:30:59

Raspuns:

Prin cazurile care justifică recurgerea la procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură
concurențială de ofertare îl constituie cumpărarea de produse sau servicii în condiții speciale avantajoase de la
un operator economic care încetează definitiv activitățile comerciale sau care se află într-o procedură de
faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară (art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016).
Conform prevederilor art. 98 din H.G. nr. 394/2016, înainte de inițierea procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, entitatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea
condițiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și să justifice încadrarea în una dintre situațiile
respective. Așadar, pentru ca entitatea contractantă să se poată prevala de prevederile art. 117 alin. (1) lit. i)
din Legea nr. 99/2016 nu este suficient ca operatorul economic să se afle într-o procedură de faliment, ci este
necesar ca achiziția serviciilor respective să se realizeze în condiții speciale avantajoase.
Speta 142. Posibilitatea emiterii unei comenzi, în baza unei note justificative, prin invocarea imposibilității
atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de internet (întrucât în
cadrul procedurii de atribuire organizate de autoritatea contractantă - procedura simplificată – nu a fost
depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte neconforme) și a maximei urgențe, în condițiile în care:
a) asigurarea continuității serviciilor de internet este absolut necesară pentru realizarea activității curente a
autorității contractante; b) constrângerile ce țin de modul de aprobare a bugetului anual al instituțiilor
publice, au făcut ca valoarea estimată a contractului de achiziție publică să includă, pe lângă costul
serviciilor, până la sfârșitul anului, și costul aferent prelungirii contractului în condițiile art. 165 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016; c) valoarea estimată a respectivelor servicii depășește pragul valoric prevăzut la art. 7
alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:28:09

Raspuns:

Motivele ce au la bază lipsa planificării sau planificarea defectuoasă a achizițiilor publice, atât anuală, cât și
pentru fiecare procedură în parte, nu pot constitui justificări pentru utilizarea anumitor excepții de la legislația
în materie. Legislația în domeniul achizițiilor publice permite utilizarea comenzii ca formă a angajamentului legal
prin care se angajează cheltuielile aferente unei achiziții numai în cazul achiziției directe. Subliniem că achiziția
directă nu reprezintă o procedură de achiziție publică, ci o modalitate simplă de cumpărare ce poate fi aplicată
numai în cazul în care valoarea, fără TVA, estimată la nivelul unui an calendaristic, nu depășește pragurile
valorice stabilite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că, datorită necesității asigurării
continuității serviciilor de internet în vederea realizării activității curente a autorității contractante și
constrângerilor ce țin de modul de aprobare a bugetului anual al instituțiilor publice, valoarea estimată include în
speța de față, pe lângă costul serviciilor, până la sfârșitul anului, și costul aferent prelungirii contractului în
condițiile art. 165 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, depășind astfel pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr.
98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a aplica procedura simplificată și astfel, în acest caz, nu este
posibilă utilizarea comenzii ca formă a angajamentului legal.

Speta 137. consiliere metodologică cu privire la achiziţia pieselor de schimb necesare reparației și
întreținerii flotei auto a autorității contractante
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:19:06

Raspuns:

Este necesar să precizăm că, în situația în care furnizarea pieselor de schimb are caracter accesoriu, necesitatea
autorității contractante fiind în fapt realizarea reparațiilor și întreținerii autovehiculelor din flota de către un
operator economic, avem de-a face cu o achiziție de servicii. În cazul în care necesitatea autorității contractante
este furnizarea de piese de schimb, aceasta având capacitatea de a realiza pe cont propriu reparațiile, vorbim de
o achiziție de produse. În cazul în care autoritatea contractantă se confruntă cu ambele situații, estimarea se va
face separat, pe de-o parte pentru necesarul de servicii de reparații și întreținere auto (care va include și costul
pieselor de schimb aferente) și pe de altă parte pentru necesarul de produse (pentru care autoritatea
contractantă va realiza pe cont propriu reparațiile), prin aplicarea regulilor stabilite la art. 17 alin. (1) și (2) din
H.G.nr. 395/2016. Ulterior, după identificarea tipului de contract și a modalității de achiziție aplicabile, obiectul
achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în
acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului/acordului cadru (art. 16 alin. (2)
din H.G. nr. 395/2016). Având în vedere varietatea tipurilor de piese de schimb ce conduc la imposibilitatea
achiziționării de la un singur operator, în opinia noastră acest aspect poate fi depășit prin lotizare, de altfel
autoritatea contractantă având obligația de a împărți pe loturi, acolo unde este posibil, și de a justifica în
strategia de contractare decizia de a nu lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016. Referitor la
dificultatea anticipării pieselor de schimb ce trebuie înlocuite pe parcursul anului, întrucât achiziția de servicii
de reparații și întreținere auto sau de piese de schimb are caracter repetitiv la nivelul autorității contractante,
atragem atenția asupra posibilității utilizării acordului-cadru. Subliniem că încheierea unui acord-cadru nu obligă
autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă dreptul de a
încheia contracte subsecvente la momentul apariției unei necesități cuantificabile (piese necesare la momentul
respectiv, cantități exacte, etc), fără a mai organiza altă procedură de atribuire. Acest lucru, precum și
caracterul variabil al cantităților/perioadelor în care vor fi atribuite contractele subsecvente reprezintă, de fapt,
principalele deosebiri între contractul de achiziție publică și acordul-cadru. Astfel, în acordul-cadru, pentru
contractele subsecvente ce urmează a fi atribuite pe durata acestuia, se stabilesc anumite condiții, ce privesc de
regulă : - caracteristicile tehnice - funcționale și de performanță - ale produselor care urmează să fie furnizate,
termenele de livrare, garanții acordate și orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de
analiză și evaluare a propunerilor tehnice; - preturile/tarifele unitare și alte angajamente financiare sau
comerciale, dacă este cazul; - condiții specifice, coeficienți de ajustare și formule de ajustare a prețurilor, dacă
este cazul; - orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare. În încheiere,
amintim de asemenea posibilitatea autorității contractante de a realiza un proces de consultare a pieței
(Capitolul IV, Secțiunea 1 din Legea nr. 98/2016) prin care aceasta poate obține informații de la operatorii
economici din piața relevantă cu privire la diferite aspecte necesare întocmirii documentației de atribuire
(modalitate optimă de lotizare, specificații tehnice, termene de livrare, condiții comerciale, etc).

Speta 130. consiliere metodologică cu privire la posibilitatea achiziționării serviciilor de elaborare a


documentațiile tehnico-economice prevăzute la art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 907/2016 și a execuției de lucrări
aferente de la un singur operator economic, prin organizarea unei singure proceduri de atribuire
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:15:35

Raspuns:

Cu toate că documentațiile tehnico-economice necesare pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de


investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la construcții existente și a altor lucrări de
investiții se elaborează de către operatori economici sau persoane fizice autorizate care prestează servicii de
proiectare în domeniu, realizarea acestora nu se face concomitent, ci în patru etape. Existența celor patru etape
succesive reprezintă un prim indiciu care ne conduce la ideea că din punct vedere practic documentațiile
tehnico-economice la care facem referire mai sus, prevăzute la art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 907/2016, nu pot face
obiectul unei singure proceduri de atribuire/modalități de achiziție. În continuare, în susținerea acestei ipoteze,
aducem în discuție următoarele articole de lege: - art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, conform căruia „studiul
de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele și
informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de prefezabilitate,
analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, recomandând,
justificat și documentat, scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de
investiții”; - art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016, potrivit căruia „studiul de prefezabilitate este documentația
prin care, fără a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, se
analizează, preliminar, necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții, se identifică
scenarii/opțiuni tehnico-economice posibile și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru
realizarea obiectivului de investiții”, dar și faptul că elaborarea proiectului tehnic de execuție este condiționată
de aprobarea prealabilă a indicatorilor tehnico-economici și emiterea autorizației de construire/desființare a
executării lucrărilor (a se vedea art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 907/2016). Astfel, din moment ce prin intermediul
studiului de prefezabilitate se analizează necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții, iar
studiul de fezabilitate analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice
diferite, este limpede că serviciile de elaborare a proiectului tehnic nu pot fi achiziționate în același timp sau
anterior realizării și aprobării studiului de fezabilitate. Din aceste motive și ținând cont de prevederile art. 17
alin. (4) lit. a) și b) din H.G. nr. 395/2016 (care tratează în mod distinct alegerea modalității de achiziție a
serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate de cea a serviciilor de proiectare tehnică și execuției de lucrări),
apreciem că în sfera de cuprindere a serviciilor de proiectare menționate la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr.
98/2016 – definiția contractului de achiziție publică de lucrări – intra doar serviciile de elaborare a proiectului
tehnic de execuție, nu și cele de elaborare studiu de fezabilitate și/sau studiu de prefezabilitate, după caz.
Speta 125. Referitor la achizițiile, care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, ale căror valori
estimate sunt mai mici decât cele prevăzute la art 12 alin. (1) lit. c) din Legea 99/2016: 1. Entitățile
contractante încadrate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea 99/2016 aplică procedura simplificată conform
acestei legi sau pot aplica norme procedurale interne? 2. În cazul în care se pot aplica norme procedurale
interne, prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 sunt aplicabile, în sensul în care se includ în
normele procedurale interne?
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:13:09

Raspuns:

Având în vedere că achizițiile au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată se
încadrează sub pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, precizăm că, în baza dispozițiilor
art. 106 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016, toate categoriile de entități contractante prevăzute la art. 4 din Legea
nr. 99/2016 (deci inclusiv entitățile contractante prevăzute la lit. b) a acestui articol) pot realiza achiziția prin
aplicarea unei proceduri simplificate proprii, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr.
99/2016. În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a procedurii simplificate proprii, legislația în
materie nu impune alte obligații în afara aceleia de a respecta principiile care guvernează achizițiile sectoriale,
aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se ca atare în baza unor norme procedurale interne stabilite de
entitatea contractantă. Cu privire la prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, precizăm că acestea se
referă la achizițiile care au ca obiect serviciile sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este egală
sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, nefiind incidente procedurii
simplificate proprii. Prin urmare, pentru achiziționarea acestora se vor aplica regulile/criteriile de atribuire
stabilite de entitatea contractantă, cu respectarea principiilor în materie, prin normele procedurale interne.

Speta 121. consiliere metodologică cu privire la aplicarea art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016,
respectiv, art. 117 alin. (1) lit. h) și lit. i) din Legea nr. 99/2016, în condițiile în care durata de funcţionare a
unei societăţi cu răspundere limitată încetează potrivit actului constitutiv şi intenționează să își lichideze
stocurile la prețuri foarte avantajoase
Ultima actualizare: 30 oct. 2017, 14:10:45

Raspuns:

Pentru a putea aplica negocierea fără publicare prealabilă – în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016,
respectiv negocierea fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare – în conformitate cu
prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că, în temeiul art. 93 din Anexa la HG nr. 395/2016, respectiv al art. 98
din Anexa la H.G. nr. 394/2016, autoritatea contractantă/entitatea contractantă are obligația de a verifica
întrunirea condiţiilor prevăzute la art.104 din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de
a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. Având în vedere prevederile legislative invocate,
apreciem că, în situația în care operatorul economic își va înceta definitiv activitățile comerciale, sunt incidente
dispozițiile art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr.
99/2016. Pe cale de consecință, având în vedere cele mai sus precizate, precum și prevederile art. 94 din Anexa
la HG nr. 395/2016, respectiv art. 99 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, documentul în baza căruia autoritatea
contractantă/entitatea contractantă va transmite invitația la negocieri este nota justificativă din care să rezulte
starea de încetare a activităților comerciale în care se află operatorul economic.

Speta 99. Este solicitată consiliere metodologică în scopul obținerii unui punct de vedere cu privire la
similaritatea produselor precum și stabilirea procedurii în situația achiziționării: a) Gaz Cromatograf, cod
CPV 38432210-7, valoarea estimată 382.500 lei; b) Lichid Cromatograf, cod CPV 38432200-4, valoare
estimată 382.500 lei.
Ultima actualizare: 25 oct. 2017, 17:33:16

Raspuns:
În conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza
contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Totodată, precizăm că, în conformitate cu
prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, “autoritatea contractantă calculează
valoarea estimată a unei achiziții având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea
contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menționate în
mod explicit în documentele achiziției”. Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere
obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul
achiziției se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G.
nr. 395/2016). Astfel, pentru calculul valorii estimate se va lua în considerare scopul atribuirii contractului,
respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții, urmând ca, în funcție de
valoarea totală estimată, autoritatea contractantă să determine procedura de atribuire a contractului de
achiziție publică corespunzătoare prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016.
Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile
privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici
din spațiul Uniunii Europene. De altfel, trebuie punctat faptul că deși utilizarea codurilor CPV asigură descrierea
cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea. Prin urmare, în cazul în
care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod CPV
diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al
contractului, valoarea estimată a contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acestor
produse/servicii/lucrări. Conform dispozițiilor art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu cele ale alin.
(5) din cadrul aceluiași articol, Programul anual al achizițiilor publice cuprinde totalitatea contractelor de
achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în decursul
anului următor. Art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 face precizarea că, “în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege,
autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității prin care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achizitie publică, să se raporteze la valoarea estimată CUMULATĂ a produselor, serviciilor si
lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a)” al aceluiași articol. Precizăm că, în
cadrul art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 este prevăzut în mod clar că autoritatea contractantă alege
MODALITATEA DE ACHIZIȚIE în funcție de următoarele aspecte: “a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu
același obiect, sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce
desfasoară constant activități într-o piața de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să
le atribuie în cursul unui an bugetar; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c)
îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.” Prin excepție de la art. 12 alin.
(1) din H.G. Nr. 395/2016 regăsim prevederile art. 13 din același act normativ, care stipulează obligația
autorității contractante, ca, în cazul implementării de proiecte din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de
cercetare-dezvoltare (valoarea estimată urmând a fi calculată conform art. 17 alin. (3) din cadru aceluiași act
normativ) să elaboreze distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent
proiectului respectiv. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În ipoteza sa, textul de lege
citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte
de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care autoritatea contractantă trebuie să o
adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea a implementării proiectului. În
această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților planificate a se realiza în cadrul
proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea
estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează
operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea
contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire. În ceea ce privește produsele similare, art. 18 din Legea 98/2016 precizează că: „(1) În
cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor
poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea
globală estimată a tuturor loturilor. (2) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de
prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se
înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări
identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către
operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al
Limbii Române, termenul “similar” are următoarea semnificație: de același fel, de aceeași natură, asemănător,
analog. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește
prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus,
cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-citat. Dispozițiile
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 instituie regula conform căreia, în vederea determinării procedurii
aplicabile pentru achiziția de produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, iar
atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze
valoarea estimată a tuturor loturilor. Prin urmare, raportat la cele de mai sus, o autoritate care are
responsabilitatea luării unor astfel de decizii, referitoare la aspecte cum este cel în discutie, și care cunoaște
toate aspectele aferente respectivei achiziții, va ține cont, în luarea respectivei decizii, dacă produsele care-i
sunt necesare și pe care intentionează sa le achiziționeze îi servesc unui scop comun, respectiv sunt destinate
utilizării identice sau similare și, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală
de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul
respectiv.

Speta 86. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la alegerea modalității de achiziție a lucrărilor
prevăzute în planul de reparații curente (însemnând lucrări de mică amploare) și a celor incluse în planul de
investiții (adică lucrări de mare amploare). În prezent, planul de investiții al autorității contractante
cuprinde lucrări de reabilitare și modernizare amenajări interioare cu o valoare estimată per obiectiv
(agenție) cuprinsă între 17.000 lei, fără TVA și 64.000 lei, fără TVA. Pentru fiecare obiectiv în parte sunt
prevăzute aceleași categorii de lucrări, respectiv lucrări de arhitectură, lucrări de instalații termice, lucrări
de instalații sanitare și lucrări de instalații electrice, iar aceste tipuri de lucrări se regăsesc și în planul de
reparații curente. Întrucât există posibilitatea ca același tip de lucrare (căreia i se atribuie același cod CPV)
să se regăsească: • pentru o locație (un punct de lucru al rețelei) în cadrul planului de reparații curente, și
pe parcursul anului alte lucrări pentru această locație nu se vor mai efectua decât în situații de forță majoră;
• pentru altă locație, în cadrul planului de investiții, pe lângă alte tipuri de lucrări (alte coduri CPV), este
necesară identificarea reperelor în funcție de care autoritatea contractantă va alege modalitatea de
achiziție a respectivelor lucrări.
Ultima actualizare: 25 oct. 2017, 17:17:29

Raspuns:

Pentru început, vă vom prezenta rațiunea utilizării codurilor CPV, ceea ce va releva faptul că acestea din urmă
nu influențează modalitatea de estimare a valorii unei achiziții publice sau alegerea procedurii de
atribuire/modalității de achiziție. În acest sens, dorim să subliniem că vocabularul comun privind achizițiile
publice (CPV) reprezintă un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, având scopul de a unifica
referințele folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției. În schimb, estimarea
valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu prevederile cap.
I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale secțiunii a 2-a din H.G. nr.
395/2016. Astfel, punctul de plecare pentru alegerea modalității de achiziție nu îl reprezintă codul/codurile CPV
selectate, ci valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare,
ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie, de regulă, în cursul unui an bugetar. Nu întâmplător
legiuitorul a ales să utilizeze sintagma „de regulă” în vederea introducerii elementului temporal „an bugetar”, ci
pentru a scoate în evidență că anul bugetar reprezintă regula în ceea ce privește realizarea achizițiilor publice
(această regulă fiind corelată cu prevederile incidente din legislația în domeniul finanțelor publice). Desigur că
această regulă cunoaște și câteva excepții, cum ar fi cazul investițiilor multianuale finanțate de la bugetul de
stat (situație reglementată prin intermediul art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016) sau proiectelor finanțate din
fonduri nerambursabile/de cercetare-dezvoltare (caz prevăzut la art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016).
Particularizând cele arătate mai sus, la situația descrisă în speță, distingem următoarele scenarii: 1. Achiziția
lucrărilor prevăzute în planul de reparații curente – se realizează prin raportare la anul bugetar, adică ținând
cont de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori
care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul anului respectiv. Acest lucru presupune că
valoarea estimată care stabilește modalitatea de achiziție este cea a lucrărilor, cumulată cu cea a serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului, considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din
H.G. nr. 395/2016, la nivelul anului bugetar (indiferent dacă lucrările, serviciile de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie prin contracte diferite). 2. Achiziția
lucrărilor cuprinse în planul de investiții - se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din H.G.
nr. 395/2016, adică la nivel de obiectiv de investiție definit la art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016.

Speta 72. Este solicitată consiliere metodologică cu privire la calcularea valorii estimate în cazul achiziției
serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice, fazele expertiză tehnică și DALI, pentru un
proiect care face parte din strategia de dezvoltare locală a municipiului X ce se dorește a fi depus la
finanțare prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Y. Totodată, suntem întrebați dacă se
pot aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 în cazul în care autoritatea contractantă
implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare și
prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 10:38:02

Raspuns:

Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu
prevederile Cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, iar obiectul achiziției publice se pune în
corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce
caracterizează scopul principal al contractului. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în
cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau
proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte”. În
ipoteza sa, textul de lege citat mai sus vorbește despre implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, așadar norma juridică stabilește conduita pe care
autoritatea contractantă trebuie să o adopte în etapa ulterioară semnării contractului de finanțare, respectiv cea
a implementării proiectului. În această situație, modalitatea de atribuire a achizițiilor aferente activităților
planificate a se realiza în cadrul proiectului (însemnând după obținerea finanțării) se stabilește în funcție de
următoarele aspecte: a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice
ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil
relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului; b)
complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de
aplicare a anumitor modalități de atribuire. Cât privește achizițiile aferente unor activități care au loc până la
momentul depunerii cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare, precizăm că alegerea modalității
de achiziție se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin
raportare la anul bugetar și nu la durata proiectului. Pe cale de consecință, art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016
nu este aplicabil în situația de față, astfel, în situația în care serviciile de întocmire a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții (DALI) sunt aferente unor investiții care fac parte din cadrul unei strategii de dezvoltare
integrată, apreciem că valoarea estimată necesară stabilirii procedurii de atribuire ce urmează a fi aplicată se va
stabili prin cumularea valorilor aferente tuturor serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor
de intervenții, incidente în acest caz fiind prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016. În subsidiar,
cu privire la stabilirea valorii estimate și a modalității de achiziție a serviciilor de proiectare tehnică și asistență
din partea proiectantului, pe care urmează să le achiziționați într-o etapă ulterioară (posibil tot înainte de
depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare pentru realizarea proiectului în cauză), facem
următoarele precizări: Așa cum se cunoaște, serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru
executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile contractului de lucrări și a contractului de servicii,
reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din
același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului
se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt destinate. Prin urmare, din cele enunțate mai sus, rezultă
cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și serviciile de proiectare și
asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna alegerea modalității de achiziție a
acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași
contract sau se atribuie contracte diferite. Așadar, prin excepție de la regula enunțată în cuprinsul prezentei
adrese - potrivit căreia prevederile legale aplicabile pentru calculul valorii estimate și stabilirea modalității de
realizare a achizițiilor aferente unui proiect cu finanțare nerambursabilă diferă în funcție de momentul la care au
loc respectivele achiziții (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare) -
modalitatea de atribuire a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din
partea proiectantului, se stabilește în funcție de valoarea estimată a acestor servicii cumulată cu cea a lucrărilor
aferente proiectului în cauză (pe toată durata acestuia, conform art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016),
indiferent de momentul la care are loc achiziția serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului (înainte sau după depunerea cererii de finanțare/semnarea contractului de finanțare).

Speta 60. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără invitație
prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea unor contracte sectoriale având ca
obiect piese de schimb destinate înlocuirii celor uzate/defecte din componența echipamentelor din
sistemele tehnologice ale entitatii contractante ce desfasoara activitati relevante in domeniul energiei
electrice, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele prevăzute la art. 117 alin. (2) lit. b) sau c) din
Legea nr. 99/2016. În justificarea alegerii acestei proceduri de atribuire entitatea contractantă mentioneaza
faptul că în foarte multe situații piesele de schimb sunt identificate doar prin informații referitoare la codul
de fabricant și/sau un număr de poziție într-un desen de ansamblu al echipamentului, politica producătorilor
echipamentelor respective fiind de a furniza odată cu echipamentul doar desenul de ansamblu și parametrii
globali ai acestuia, fără a furniza și documentația de fabricație a subcomponentelor. Astfel, în lipsa unor
detalii tehnice de la fabricant, entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a elabora specificații
tehnice corecte și complete în vederea organizării unei proceduri de atribuire competitive.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 10:13:54

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a
atribui un contract sectorial prin aplicarea procedurii prevăzute art. 117 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr.
99/2016 numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluţie alternativă sau
înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuţie alternative pe teritoriul României ori în
afara acestuia sau achiziţia unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcţional, iar
absenţa concurenţei sau protecţia drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către
entitatea contractantă a parametrilor achiziţiei în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot
fi generate, de asemenea, de cerinţe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a
asigura funcţionarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Astfel, în măsura în
care cerințele de ordin tehnic pot fi îndeplinite și de alți ofertanți, indiferent că aceștia operează pe piața
românească, pe piața oricărui alt stat membru UE sau pe întreaga piață europeană, constrângerea de natură
tehnică dispare, cu excepția situațiilor în care o astfel de constrângere este determinată de o anumită
conjunctură care obligă entitatea contractantă să aleagă un anumit operator economic. Totodată, atragem
atenția că, astfel cum este stipulat și în recitalul 50 din Directiva 2014/24/UE [cu privire la art. 104 alin. (2) din
Legea nr. 98/2016, al cărui corespondent în Legea nr. 99/2016 este art. 117 alin. (2)], în cazul în care situația de
exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea trebuie să fie definite, în cazul de față, de către
entitatea contractantă în mod riguros și justificate de la caz la caz. În acest sens, precizăm că entitatea
contractantă este singura în măsură să justifice argumentele de ordin tehnic sau legate de protecția unor
drepturi de exclusivitate potrivit cărora produsele respective pot fi furnizate de un singur operator economic,
astfel încât să fie posibilă aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială
de ofertare, în temeiul art. 117 alin. (1) lit. c) pentru motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr.
99/2016. Menționăm de asemenea că art. 98 din Anexa la H.G nr. 394/2016 instituie în sarcina entității
contractante obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o
procedură concurențială de ofertare, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 117 din Legea nr. 99/2016 și de a
justifica încadrarea în una dintre situaţiile respective, entitatea contractantă fiind responsabilă pentru modul de
realizare a achiziţiilor, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile, potrivit art. 1 alin. (4) din Anexa la
H.G. nr. 394/2016. În ceea ce privește constrângerea entității contractante potrivit căreia în lipsa unor detalii
tehnice de la fabricant, entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a elabora specificații tehnice corecte
și complete în vederea organizării unei proceduri de atribuire competitive, subliniem faptul că și în cazul
procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare entitatea contractantă
are obligația de a întocmi caietul de sarcini care să cuprindă specificațiile tehnice cu privire la produsele pe care
intenționează să le achiziționeze. În acest sens precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (3) din
Legea nr. 99/2016, pentru situațiile excepționale în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de
inteligibilă a obiectului contractului, este permisă stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea unui anumit
producător, a unei anumite origini sau a unui anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile
furnizate de un anumit operator economic sau prin referirea la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o
producţie specifică, sub condiția ca precizarea respectivă să fie însoţită de cuvintele "sau echivalent". De
asemenea amintim faptul că, potrivit art. 148 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, înainte de iniţierea procedurii de
atribuire a contractului sectorial, entitatea contractantă are dreptul de a organiza consultări ale pieţei în
vederea pregătirii achiziţiei sectoriale, prin raportare la obiectul contractului sectorial, şi pentru a informa
operatorii economici cu privire la planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând
cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace. Prin urmare, o astfel de
consultare poate fi utilă și în situația în care entitatea contractantă nu este în măsură să identifice cu exactitate
produsele care urmează să facă obiectul contractului.

Speta 46. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea atribuirii contractului de asistență tehnică din
partea proiectantului pentru lucrări de modernizare a Spitalului X, către proiectantul inițial ce a elaborat
proiectul tehnic în anul 2016 în baza unui contract de servicii ce a încetat a mai produce efecte la acest
moment, având în vedere obligațiile proiectantului ce rezultă din prevederile art. 23 din Legea nr. 10/1995.
Finanțarea lucrărilor de modernizare a Spitalului X este asigurată din fonduri de la Ministerul Sănătății și de
la Consiliul Local al Municipiului, această investiție nefăcând parte dintr-un proiect sau strategie de
dezvoltare integrată, iar valoarea estimată a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului pe
parcursul derulării lucrărilor de modernizare este de 112.868 lei, conform Devizului general.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 09:49:20

Raspuns:

În general, contractele având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică includ și serviciile de asistență
tehnică din partea proiectantului, astfel cum este stabilit prin prevederile art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995. În
cazul în speță, când serviciile de asistență tehnică din partea proiectantului nu au fost cuprinse în contractul de
servicii de proiectare tehnică, dar autoritatea contractantă dorește atribuirea acestor servicii de asistență
tehnică către proiectantul tehnic inițial, înțelegem că aceasta dorește a uza de prevederile art. 104 alin. (1) lit.
b) coroborate cu prevederile art. 104 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin organizarea unei proceduri
neconcurențiale de negociere fără publicare prealabilă. Astfel, facem precizarea că organizarea unei proceduri
de negociere fără publicare prealabilă se poate realiza doar în condițiile prevăzute expres și limitativ la art. 104
alin. (3) din Legea nr. 98/2016, și anume: „(3) Autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu
motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi
utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor
lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de
asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea
lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate.” În cazul în care autoritatea contractantă nu
a introdus în contractul de servicii de proiectare tehnică o clauză referitoare la cedarea drepturilor de autor,
apreciem că acest aspect poate fi privit ca fiind de natură a restrânge artificial concurența pentru situația în care
aceasta dorește achiziționarea ulterioară a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului, astfel că,
cel puțin una dintre condițiile stipulate la art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu este îndeplinită. În situația
în care contractul de servicii de proiectare tehnică conține o clauză referitoare la cedarea drepturilor de autor,
apreciem că autoritatea contractantă are soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă pentru achiziționarea
ulterioară a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului, astfel că, nici în acest caz nu devin
aplicabile prevederile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, nefiind îndeplinită cel puțin una dintre condițiile
stipulate. Față de cele mai sus prezentate, rezultă că autoritatea contractantă nu poate atribui contractul de
asistență tehnică din partea proiectantului pentru lucrări de modernizare a Spitalului X către proiectantul inițial
ce a elaborat proiectul tehnic, prin organizarea unei proceduri neconcurențiale de negociere fără publicare
prealabilă. Astfel, luând în considerare prevederile art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 și ținând cont de
faptul că, în speța în cauză, respectiva investiție nu face parte dintr-un proiect integrat sau dintr-o strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local, precizăm că pentru determinarea procedurii aplicabile
atribuirii contractului de servicii de asistență tehnică din partea proiectantului autoritatea contractantă este
obligată să cumuleze valoarea estimată a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului cu valoarea
contractului de proiectare tehnică și cu valoarea contractului de execuție a lucrărilor (chiar dacă acestea au fost
deja atribuite), iar valoarea rezultată în urma acestei cumulări va fi raportată la pragurile stipulate la art. 7 din
Legea nr. 98/2016.

Speta 33. Consiliere metodologică cu privire la aplicarea prevederilor Secțiunii a 2-a, Subsecțiunea 1,
Paragraful 1 Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor sectoriale – acordul-cadru, respectiv
aplicarea prevederilor art. 127 și art. 128 din Legea nr. 99/2016.
Ultima actualizare: 24 oct. 2017, 09:12:18

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă
nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă
sau să distorsioneze concurenţa și în acest sens, aceasta nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza
cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele. Totodată, precizăm
că autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru pentru lucrări fără caracter de
repetabilitate, deoarece astfel s-ar crea premisele unei utilizări abuzive a acestei metode speciale de atribuire,
ținând cont de obligațiile autorității contractante care decurg din încheierea acestuia și de prevederile art. 113,
art. 114, art. 115 din H.G. nr. 394/2016. Având în vedere că în cazul de față este vorba de contracte pentru
realizarea unor lucrări total diferite, iar executarea acestora nu are caracter repetitiv (unde prin „caracter
repetitiv” se înțelege că același tip de lucrare să fie executată în mod repetat), folosirea acordului-cadru este de
natură a încălca prevederile art. 113 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 394/2016.
Speta 27. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în
condițiile în care: - în urma procedurii de atribuire (licitație deschisă) inițiate în cursului anului 2017 în
vederea atribuirii acordului-cadru având ca obiect „prestarea de servicii auto” au fost atribuite 8 loturi din
cele 17 loturi în care a fost împărțită această procedură de atribuire; - ulterior, autoritatea contractantă reia
procedura de licitație deschisă în aceleași condiții de participare și cu aceleași specificații tehnice, pentru
cele 9 loturi anulate inițial; - în urma procesului de evaluare a ofertelor depuse în cadrul celei de-a doua
proceduri de atribuire au rămas neatribuite 3 loturi, respectiv: loturile 4 și 6 pentru care nu a fost depusă
nicio ofertă, respectiv lotul 7 în cadrul căruia au fost depuse numai oferte inacceptabile.
Ultima actualizare: 23 oct. 2017, 16:00:15

Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea
contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii dacă în cadrul unei
proceduri de licitație deschisă ori licitație restrânsă organizate pentru achiziția produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale
achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport. Ținând cont că procedura de
atribuire în discuție (cea de-a doua inițiată) este licitație deschisă și a fost organizată pentru atribuirea unor
servicii, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea loturilor 4 și 6, mai precis loturile în cadrul cărora nu a
fost depusă nicio ofertă. În schimb, în cazul lotului 7 în cadrul căruia au fost depuse numai oferte inacceptabile,
autoritatea contractantă are obligația de a organiza o nouă procedură de licitație deschisă, deoarece în acest caz
nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, în susținerea celor
afirmate mai sus, precizăm că la art. 32 alin. (2) lit. a) din Directiva 2014/24/UE este utilizată noțiunea de
„ofertă neadecvată”, definită în cadrul paragrafului 2, astfel: „O ofertă este considerată drept neadecvată dacă
este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale,
necesităților și cerințelor autorității contractante indicate în documentele achiziției”.

Speta 12. Consiliere metodologică cu privire la alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție
publică având ca obiect prestarea serviciilor de asistență și suport tehnic pentru aplicația informatică T, în
condițiile în care operatorul economic X este deținătorul drepturilor de proprietate asupra aplicației
informatice T (cu ajutorul căreia este gestionată activitatea financiar-contabilă a autorității contractante și a
structurilor teritoriale ale acesteia), iar autoritatea contractantă deține din anul 2013 un drept de utilizare
perpetuă, nelimitată și neexclusivă în baza unui certificat de licențiere.
Ultima actualizare: 23 oct. 2017, 15:41:59

Raspuns:

Potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție
publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin
excepție, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă
are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru
atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru dacă lucrările, produsele sau serviciile ce se doresc
a fi achiziționate pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele expres
prevăzute de lege, și anume: - scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei
reprezentații artistice unice; - concurența lipsește din motive tehnice; - protecția unor drepturi exclusive,
inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. În acest sens, dorim să aducem în discuție prevederile art. 104 alin.
(3) din Legea nr. 98/2016, conform cărora „autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu
motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi
utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor
lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a
parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire”. Față de cele de mai sus, apreciem că
autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare
prealabilă, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 104 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea în situația respectivă (în conformitate cu dispozițiile art. 93 din
H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă demonstrează în mod corespunzător
îndeplinirea condițiilor indicate la paragrafele anterioare, atunci aceasta are dreptul de a organiza o procedură
de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. c) din cadrul aceluiași articol de lege, în scopul achiziționării serviciilor de
asistență și suport tehnic pentru aplicația informatică T, în caz contrar autoritatea contractantă va aplica regula
de la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru
având ca obiect prestarea serviciilor în cauză. În subsidiar, precizăm că în scopul evitării situațiilor în care
protecția drepturilor de autor este rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenței (în sensul art. 104 alin. (3)
din Legea nr. 98/2016), de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 41/2016 a fost reglementată obligația
autorității contractante de a prevedea explicit în caietele de sarcini și în contractele aferente procedurilor de
achiziție publică, care includ dezvoltări de programe informatice, faptul că toate drepturile patrimoniale de
autor asupra tuturor operelor create de către contractant sau membrii asocierii, aferente produsului sau
serviciului livrat, se transferă către autoritatea contractantă.

1.4 Alte aspecte privind planificarea achizițiilor publice

Speta 772. Autoritate contractantă derulează proiecte de cercetare-dezvoltare în care este coordonator sau
partener și, în acest sens, se solicită consiliere metodologică cu privire la: 1) cine va elabora planul de
achiziții aferent proiectului de cercetare-dezvoltare: coordonatorul centralizat pentru tot proiectul și pe
toată perioada de derulare a proiectului sau fiecare partener în parte pentru partea sa de proiect; 2) cum
vor fi stabilite procedurile de atribuire a contractelor de achiziții aferente proiectului: la nivelul
coordonatorului de proiect (coordonator care le va comunica celorlalți parteneri) sau la nivelul fiecărui
partener în parte.
Ultima actualizare: 11 sept. 2018, 16:58:35

Raspuns:

Referitor la punctul 1 Potrivit prevederilor art. 13 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 „Prin excepție de la art. 12
alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile
și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligația de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un
program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv, după semnarea contractului de
finanțare/cofinanțare aferent”, rezultă că, pentru proiectele de cercetare-dezvoltare în care autoritatea
contractantă este coordonator sau partener se va elabora, distinct, câte un singur PAAP aferent fiecărui proiect și
pentru toată perioada de derulare a fiecăruia dintre acestea. În ceea ce privește stabilirea căruia dintre
parteneri sau coordonator îi revine sarcina de a elabora PAAP-ul la nivelul întregului proiect, precizăm că
legislația în domeniul achizițiilor publice nu distinge cum anume se împart atribuțiile între membrii unei
parteneriat/asocieri participanți la proiect, acest lucru stabilindu-se prin acordul de parteneriat de către
entitățile publice și/sau private care fac parte din respectiva asociere. Referitor la punctul 2 Precizăm că
modalitatea în care se va derula procesul de atribuire a contractului/contractelor de achiziție publică în cadrul
proiectului se raportează la modul de calcul a valorii estimate a achiziției, astfel cum este acesta reglementat de
prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3, din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale Capitolului II,
Secțiunea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Așadar, în cazul în care un proiect se implementează în
parteneriat, în vederea identificării procedurii de atribuire aplicabile fiecărei achiziții, se vor cumula achizițiile
de produse/servicii/lucrări, considerate similare în condițiile de la alin. (1) al art. 17 din Anexa la H.G. nr.
395/2016, prin raportare la durata contractului de finanțare/proiect (art. 17 alin. (3) din Anexa la HG nr.
395/2016), indiferent dacă fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în
nume propriu achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în proiectul respectiv.

Speta 771. Entitatea contractantă „X” este implicată, în calitate de partener, într-un proiect cu finanțare
europeană alături de autoritatea contractantă „Y” - ce are calitatea de lider de proiect. Totodată, entitatea
contractantă „X” activează în domeniul activităților relevante de apă și canal, având obligația de a aplica
prevederile Legii nr. 99/2016. Conform prevederilor art. 4 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017,
„Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, dintre cele descrise la art. 3 lit. a) sau b),
parteneriatul are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului
de achiziție publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii estimate a achiziției astfel cum este acesta
reglementat de prevederile art. 9 - 25 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare.”,
astfel că, potrivit celor semnalate în adresa dumneavoastră, entitatea contractantă „X” trebuie să deruleze
achizițiile în baza Legii nr. 98/2016. În acest sensse solicită consiliere metodologică cu privire la modalitatea
derulării achizițiilor aferente proiectului, în baza Legii nr. 98/2016, având în vedere că entitatea
contractantă „X” funcționează în baza Legii nr. 99/2016.
Ultima actualizare: 11 sept. 2018, 16:58:16

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 3 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017, „În aplicarea prevederilor art. 2, în cadrul
parteneriatului se va opta pentru una dintre următoarele modalități de organizare a procesului/proceselor de
achiziție: a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achizițiile publice aferente activităților pentru care
este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanțare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre
membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă,
va derula toate achizițiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare.” În speța dată înțelegem că
problema ridicată vizează modalitatea de organizare a procesului/proceselor de achiziție descrisă la lit. a) a art.
3 din Anexa la Ordinul nr. 6712/890/2017 sus-citat. Întrucât din informațiile furnizate nu reiese dacă achizițiile
ce trebuie efectuate de către entitatea contractantă „X”, aferente activităților ce revin acestei societăți în
cadrul proiectului cu finanțare europeană, au sau nu legătură cu activitățile relevante în domeniul apei
desfășurate de societatea în cauză, vom aborda în continuare situațiile posibile. Astfel, în situația în care
activitățile ce revin entității contractante „X”, în cadrul proiectului anterior menționat nu contribuie, direct sau
indirect, la realizarea/susținerea activităților relevante derulate de această entitate contractantă în baza Legii
nr. 99/2016, achizițiile aferente respectivelor activități din proiect vor fi realizate cu respectarea prevederilor
Legii nr. 98/2016, inclusiv cele referitoare la cumpărarea directă. În cazul în care achizițiile ce urmează a fi
derulate de entitatea contractantă „X” în cadrul proiectului vizează realizarea/susținerea unor activități
relevante, aceasta are obligația de a aplica prevederile legislației în domeniul achiziției sectoriale atunci când
atribuie contracte de achiziție sectorială destinate efectuării activităților relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016. În situația în care achizițiile ce urmează a fi derulate de entitatea contractantă „X” în cadrul
proiectului sunt achiziții mixte care implică aspecte de aplicare atât a achizițiilor clasice, cât și a achizițiilor
sectoriale, facem următoarele precizări: Potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 sau a
prevederilor art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 99/2016, în cazul unui contract mixt ale cărui părți sunt în mod
obiectiv separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte
pentru părțile separate și a atribui un singur contract. În cazul în care, în temeiul alin. (1), autoritatea/entitatea
contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru părțile separate, regimul juridic și actul normativ care
se aplica atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcție de caracteristicile
fiecărei părți avute în vedere. În concluzie, conform prevederilor legale menționate anterior, entitatea
contractantă „X” va aplica fie prevederile Legii nr. 98/2016, fie prevederile Legii nr. 99/2016, în funcție de
caracteristicile fiecărei părți (obiect al contractului) avute în vedere.

Speta 736. Consiliere metodologică cu privire la interpretarea prevederilor art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G.
nr. 395/2016, în vederea detalierii structurii serviciilor de proiectare tehnică prevăzute la articolul
menționat anterior, în sensul includerii în respectivele servicii de proiectare a tuturor componentelor de
proiectare, respectiv studiu de fezabilitate, D.A.L.I. și proiectul tehnic.
Ultima actualizare: 21 aug. 2018, 16:17:38

Raspuns:

Conform prevederilor art. 17 alin. (4) „Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru
contractele de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de
investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege
procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente: a) valoarea estimată a contractului având ca
obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte,
dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor; b) valoarea estimată a
contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului
pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite; c) pentru serviciile
specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra
mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti
certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare
obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea
de achiziţie corespunzătoare.” Raportat la prevederile de mai sus, precizăm că, așa cum se cunoaște, serviciile
de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului reprezintă servicii puse la dispoziția executantului de
către autoritatea contractantă, fiind necesare pentru executarea lucrărilor. Acest fapt, împreună cu definițiile
contractului de lucrări și a contractului de servicii, reglementate prin intermediul art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea
nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. o) din același act normativ, întăresc concluzia că serviciile de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului se subsumează întotdeauna lucrărilor pentru care sunt
destinate. Astfel, rezultă cu evidență existența unei relații de interdependență între lucrările de execuție și
serviciile de proiectare tehnică și asistența tehnică din partea proiectantului, ceea ce ne arată că întotdeauna
alegerea modalității de achiziție a acestora se realizează în funcție de valorile lor estimate cumulate, corelat cu
obiectul achiziției per ansamblu - respectiv lucrări, astfel cum sunt acestea definite conform celor de mai sus,
indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite. Prin urmare, astfel cum
rezultă din cele menționate mai sus, precum și din prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, serviciile
de proiectare prevăzute la lit. b) al articolului în discuție vizează numai serviciile de proiectare tehnică, pe când
serviciile de proiectare ce vizează elaborarea studiului de fezabilitate (precum și D.A.L.I., în cazul lucrărilor de
intervenție asupra celor existente) sunt servicii ce se regăsesc reglementate la lit. a) a aceluiași articol.

Speta 687. Autoritatea contractantă solicită un punct de vedere cu privire la interpretarea Ordinului
MDRAPFE/ANAP nr. 6712/890/2017 respectiv dacă, raportat la prevederile art. 35 din Legea nr. 98/2016,
prevederile art. 7 din ordin sunt aplicabile doar în cazul contractelor de servicii care au ca obiect unic
servicii sociale sau se aplică și contractelor care au ca obiect principal servicii sociale.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 16:00:27

Raspuns:

Precizăm că art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 reglementează modalitatea de încadrare a obiectului unui
contract într-un anumit tip de achiziție publică (lucrări, servicii sau produse), în situația în care obiectul
contractului vizează cel puțin două dintre aceste tipuri de achiziție publică. În acest sens, relevant este obiectul
principal al contractului, în funcție de acesta stabilindu-se atât tipul de achiziție publică cât și legislația
aplicabilă pentru atribuirea acestuia. Totodată, la art. 35 alin. (2) din legea menționată anterior se stabilește
modalitatea de determinare a obiectului principal în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii
sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cât şi alte servicii, precum şi în cazul contractelor
mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, respectiv în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate
ale serviciilor sau produselor respective. Prin urmare, în cazul în care, aplicând regulile redate mai sus, rezultă
că obiectul principal al contractului constă în servicii sociale/alte servicii specifice, contractului respectiv îi vor fi
aplicabile toate prevederile legale care vizează acest tip de contracte, inclusiv prevederile art. 7 din Anexa la
Ordinul comun MDRAPFE/ANAP nr. 6712/890/2017, coroborate cu prevederile art. 68 alin. (2) lit. b) din Legea nr.
98/2016.

Speta 663. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea efectuării unei achiziţii publice unice împărţită
pe loturi, pentru produse similare, prevăzute în planul de achiziţii a două proiecte distincte cu finanţare
distinctă. Se menţionează că produsele sunt similare şi sunt programate pentru a fi demarate în aceeaşi
perioadă de implementare a celor două proiecte.
Ultima actualizare: 23 iul. 2018, 12:10:48

Raspuns:

Precizăm că situaţia expusă trebuie raportată la noile reguli de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în
cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2 - a din anexa la H.G. nr. 395/2016, astfel cum au fost modificate prin H.G. nr.
419/2018. Astfel, în temeiul art. 17 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016 alegerea procedurii de atribuire se
realizează în funcţie de următoarele aspecte: „a) valoarea estimată a achiziţiei; b) complexitatea
contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor
proceduri de atribuire.” Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, în aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantă are obligaţia ca la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată
a produselor, serviciilor şi lucrărilor similare. Ca urmare, în vederea alegerii procedurii de atribuire este necesară
estimarea valorii achiziţiei publice care, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr.
395/2016, se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu modul de calcul reglementat în
cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4 - a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, relevantă fiind activitatea care
caracterizează scopul principal al contractului dar şi determinarea produselor similare care răspund aceleiaşi
necesităţi ale autorităţii contractante fiind achiziţionate în acelaşi scop. Subliniem că similaritatea produselor se
stabilește prin raportare la necesitatea obiectivă a autorității contractante care trebuie acoperită prin realizarea
achiziţiei cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Având în
vedere că în situaţia prezentată se menţionează că produsele similare sunt prevăzute în planul de achiziţii a două
proiecte cu surse de finanţare distinctă, în cazul în care unul/cele două proiecte sunt finanţate din fonduri
nerambursabile sau sunt proiecte de cercetare-dezvoltare în speţă devin incidente dispoziţiile art. 17 alin. (3) din
anexa la H.G. nr. 395/2016 care stipulează: „(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează
proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, prevederile
prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanțare/proiect.” Astfel, prin
interpretarea prezentei dispoziţii cu cele ale alin. (1) al aceluiaşi articol, prevederile privind alegerea procedurii
de atribuire, respectiv cele privind valoarea estimată a achiziţiei, se aplică prin raportare la durata contractului
de finanţare sau a proiectului, după caz. Ca urmare, în cazul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau
de cercetare-dezvoltare, alegerea procedurii de atribuire se realizează având în vedere valoarea estimată
cumulată a tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, prevăzute a
fi achiziţionate pe întreaga durată a contractului de finanţare/proiectului în cauză. În schimb, dacă produsele se
achiziţionează în cadrul altui tip de proiect decât cele cu finanţare nerambursabilă/de cercetare dezvoltare,
prevăzute expres la art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, alegerea procedurii de atribuire se va realiza
conform regulii generale prevăzute la alin. (1) şi (2) din cadrul aceluiaşi articol mai sus citat. Facem precizarea
că dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 se vor interpreta prin coroborarea acestora cu
principiile şi regulile bugetare prevăzute de Legea Legea nr. 500/2002, respectiv cu dispoziţiile art. 11 care
reglementează „principiul anualităţii” dar şi cu prevederile art. 4 alin. (6) din lege care stipulează „în vederea
realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor
de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”. Prin urmare, în cazul în care produsele nu se
achiziţionează în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau de cercetare-dezvoltare,
autoritatea contractantă are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire să se raporteze la valoarea estimată
cumulată a tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, pe care
autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenţionează să le atribuie în cursul întregului an bugetar. Referitor la
achiziţia pe loturi a produselor similare se va avea în vedere că potrivit art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
98/2016 în cazul în care autoritatea contractantă atribuie contracte pe loturi separate, valoare estimată a
achiziţiei în funcţie de care este aleasă procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea fiecarui lot, indiferent
de valoarea estimată a acestuia, se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Având în vedere că potrivit dispoziţiilor menţionate autoritatea contractantă are posibilitatea atribuirii mai
multor contracte de achiziţie (care pot avea finanţare dar şi durată diferită) iar alegerea procedurii de atribuire
se realizează prin luarea în considerare a valorii globale estimate a tuturor produselor din toate loturile suntem
de opinie că în situaţia în speță există posibilitatea efectuării unei achiziţii publice unice pentru produsele
similare prevăzute în proiecte cu finanţare distinctă. Atragem însă atenţia că la calcularea valorii estimate a
fiecărui lot trebuie avute în vedere atât regulile generale de determinare a valorii estimate dar şi prevederile
art. 17 alin. (1) - (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016 mai sus prezentate, iar alegerea procedurii de atribuire se
realizează prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor loturilor. Astfel, în cazul în care produsele
similare în discuţie sunt achiziţionate în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri nerambursabile sau de
cercetare-dezvoltare calcularea valorii estimate a fiecărui lot de produse alocat unui proiect se va realiza prin
cumularea valorii tuturor produselor similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante,
prevăzute a fi achiziţionate pe întreaga durată a fiecărui contract de finanţare/proiect în cauză iar alegerea
procedurii de atribuire se realizează prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor loturilor. Pe de altă
parte, în cazul în care cel puţin unul dintre proiectele în cadrul cărora sunt prevăzute produsele similare în
discuţie nu este proiect finanţat din fonduri nerambursabile sau de cercetare-dezvoltare autoritatea contractantă
va calcula valoarea estimată a lotului/loturilor în cauză prin luarea în considerare a valorii tuturor produselor
similare, care răspund aceleiaşi necesităţi a autorităţii contractante, pe care autoritatea contractantă le-a
atribuit sau intenţionează să le atribuie în cursul întregului an bugetar chiar dacă unele produse sunt finanţate în
afara proiectului/proiectelor în cauză iar alegerea procedurii de atribuire se realizează prin raportare la valoarea
estimată cumulată a tuturor loturilor. În concluzie, apreciem că există posibilitatea efectuării unei achiziţii
publice unice împărţită pe loturi, pentru produse similare indiferent de sursa de finanţare a acestora respectiv
chiar dacă aceste produse sunt prevăzute în cadrul unuia sau mai multor proiecte sau sunt finanţate de la bugetul
de stat/local/propriu al autorităţii contractante.

Speta 657. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de achiziție unor produse second-hand în
situația în care autoritatea contractantă nu a identificat pe piaţă produse cu caracteristicile necesare pentru
activitatea specifică pe care o desfăşoară.
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:50:23

Raspuns:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege reglementează modul de realizare a achizițiilor publice,
procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții,
instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică,
precum și anu mite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică.” În vederea
informării complete, exacte și explicite a ofertanților cu privire la modul de aplicare a unei proceduri de
atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice criteriu,
cerință, regulă pe care o solicită. Specificațiile tehnice definesc, printre altele, caracteristici referitoare la
nivelul calitativ, tehnic și de performanță, impactul asupra mediului înconjurător, siguranța în exploatare,
dimensiuni, simboluri, etc., conferind astfel fiecărui produs, serviciu sau lucrare o descriere obiectivă, în așa
manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante. În momentul în care stabilește specificațiile
tehnice, autoritatea contractantă trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de
atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei
concurențe efective între operatorii economici, potrivit prevederilor art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016.
Având în vedere cele mai sus menționate, raportat la situația prezentată, apreciem ca fiind oportun ca
autoritatea contractantă să definească în documentația de atribuire specificațiile tehnice pe care urmează să le
îndeplinească produsul solicitat, făcând totodată mențiunea că se acceptă și produse second-hand, fără a
restricționa competiția prin eliminarea din start a operatorilor economici ce furnizează produse noi. În acest fel,
îndeplinind cerințele tehnice și de performanță impuse, se pot prezenta la procedură în vederea atribuirii
contractului în cauză, atât operatori economici ce comercializează produse noi cât și cei cu produse second-
hand, desemnarea câștigătorului făcându-se în final în urma aplicării criteriului de atribuire stabilit inițial. Pe
cale de consecință, în speța dată, ținând cont de cele precizate anterior, vă comunicăm faptul că legislația în
materie de achiziții publice nu conține prevederi care să interzică autorităților contractante achiziționarea de
produse second-hand.

Speta 656. Asociația X este o entitate privată, înfiinţată de către persoane fizice în baza O.G. nr. 26/2000,
care nu are calitatea de autoritate contractantă, neîncadrându-se în niciuna din situaţiile prevăzute la art. 4
din Legea nr. 98/2016. Asociaţia are în implementare un proiect cu finanţare nerambursabilă şi solicită
precizări cu privire la următoarele aspecte: - dacă în cazul entităţilor private se aplică Ordinul MFE nr.
1284/2016 şi în cazul achiziţiilor directe de produse/servicii există obligaţia publicării unui anunţ la adresa
www.fonduri-ue.ro; - dacă există o altă anexă de verificare a achiziţiilor desfăşurate în baza Ordinului MFE
nr. 1284/2016 decât cele care sunt prevăzute în Secţiunile 4 şi 6 ale ordinului având în vedere că acestea
fac referire la autorităţile contractante şi se raportează la achiziţiile publice desfăşurate în baza Legii nr.
98/2016.
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:49:02

Raspuns:

Pentru început este necesar să facem precizarea că dispoziţiile legale obligatorii referitoare la atribuirea
contractelor de achiziţie publică sunt cele prevăzute în Legea nr. 98/2016, în normele metodologice de aplicare
aferente aprobate prin H.G. nr. 395/2016 şi precum şi normele de interpretare/aplicare prevăzute în cadrul
ordinelor şi instrucţiunilor emise de A.N.A.P. şi, ca urmare, prin prevederile Ordinului MFE nr. 1284/2016 nu pot
fi instituite reguli în domeniul achiziţiilor publice, suplimentare dispoziţiilor legale sus-menţionate. De altfel, la
analiza denumirii şi a dispoziţiilor acestui act normativ, se poate constata că prin Ordinul MFE nr. 1284/2016 sunt
reglementate regulile aplicabile solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare,
servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene, şi nu regulile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
În ceea ce priveşte obligaţia respectării prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, precizăm că
aceasta revine în primul rând autorităților contractante, astfel cum au fost acestea definite în cadrul art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 98/2016, inclusiv entităţilor private membre în cadrul asocierilor/parteneriatelor care au în
componenţa lor o autoritate contractantă (conform art. 4 alin. (1) lit c) din lege), precum şi entităților juridice
fără calitate de autoritate contractantă care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea nr. 98/2016. În
conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 98/2016, dispoziţiile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice se
aplică şi în cazul în care o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă atribuie un contract de
lucrări sau servicii dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: - contractul este
finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de către o autoritate
contractantă; - valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art.
7 alin. (1) lit. a) din lege, în cazul contractelor de lucrări și egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7
alin. (1) lit. c) din lege, în cazul contractelor de servicii; - în cazul contractelor de lucrări, contractul include una
dintre activităţile menţionate la art. 6 alin. (2) din lege, iar în cazul contractelor de servicii, contractul este în
legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6 alin. (1) din lege. Ca urmare, o entitate juridică
privată care nu are calitatea de autoritate contractantă şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea
nr. 98/2016 nu are obligaţia respectării prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, fiind obligată în
schimb să respecte prevederile/regulile impuse de finanţator în cadrul acordului/contractului de finanţare,
precum cele instituite prin Ordinul MFE nr. 1284/2016 în discuţie. Această delimitare între entităţile juridice
private care au obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi entităţile juridice
private care au obligaţia respectării prevederilor Ordinului MFE nr. 1284/2016 este reglementată expres şi în
cadrul capitolului I „Domeniu de aplicare” al ordinului menţionat. În concluzie, în măsura în care asociația nu are
calitatea de autoritate contractantă şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 din Legea nr. 98/2016,
pentru achiziţia produselor/serviciilor/lucrărilor necesare implementării proiectului asociaţia are obligaţia de a
respecta procedura competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi, aşa cum a fost aprobată prin
Ordinul MFE nr. 1284/2016, inclusiv regulile prevăzute în cadrul acestuia pentru achiziţia directă. Având în
vedere obiectul de reglementare al Ordinului MFE nr. 1284/2016, anexele prevăzute în secţiunile 4 şi 6 ale
ordinului pot să vizeze doar entităţile juridice şi procedurile reglementate în cadrul acestui act normativ, chiar
dacă, conform celor precizate, aşa cum au fost detaliate criteriile, acestea ar face referire la autorităţile
contractante şi s-ar raporta la achiziţiile publice desfăşurate în baza Legii nr. 98/2016. În ceea ce priveşte
interpretarea şi aplicarea Ordinului MFE nr. 1284/2016 precizăm că iniţiatorului actului normativ în cauză este
singurul în măsură să dispună asupra modalităţii de interpretare/aplicare a dispoziţiilor acestuia.

Speta 654. Consiliere metodologică privind modalitatea de realizare a achiziției de leasing operațional auto
necesar implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă care se derulează în parteneriat cu alte
autorități contractante/entități fără calitatea de autoritate contractantă
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:47:06

Raspuns:

În cazul în care pentru implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se formează o asociere/un
parteneriat de către una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi/sau
b) din Legea nr. 98/2016 împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate
contractantă, atunci asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante prevăzute la
art. 4 alin. (1) lit. c) din lege, toţi membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii
nr. 98/2016. Precizăm în acest sens că modalitatea în care se va derula procesul de atribuire a
contractului/contractelor de achiziţie publică se raportează la modul de calcul a valorii estimate a achiziţiei,
astfel cum este acesta reglementat de prevederile Capitolului I, Sectiunea a 4-a, Paragraful 3, din Legea nr.
98/2016, precum și cele ale Capitolului II, Sectiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Așadar, în cazul în care un
proiect se implementează în parteneriat, în vederea identificării procedurii de atribuire aplicabile fiecărei
achiziții, se vor cumula achizițiile de produse/servicii/lucrări, considerate similare prin raportare la durata
contractului de finanțare/proiect (art. 17 alin. (3) din HG nr. 395/2016), indiferent dacă fiecare partener dispune
de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în nume propriu achizițiile aferente activităților pentru
care este responsabil în proiectul respectiv. Prin urmare, având în vedere că, în cazul prezentat, o entitate
juridică fără calitate de autoritate contractantă derulează, în baza unui acord de parteneriat, împreună cu alte
autorități contractante și entități fără calitatea de autoritate contractantă un proiect cu finanțare
nerambursabilă precizăm că, pentru toate activitățile/achizițiile din cadrul proiectului de care este responsabilă
(conform prevederilor Acordului de parteneriat), societatea în discuție are obligaţia să aplice procedurile de
achiziţie publică sau, după caz, achiziția directă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie.
Menționăm, în acest context că, în vederea inițierii unei proceduri de atribuire și a întocmirii în prelabil a
documentației de atribuire, societatea trebuie să precizeze la nivelul strategiei de contractare (potrivit art. 9
alin. (2) și (3) din H.G. nr. 395/2016) faptul că activitățile care fac obiectul achiziției sunt realizate în cadrul
unui proiect cu finanțare nerambursabilă desfășurat în parteneriat cu altă/alte autorități contractante, oferind
detalii în acest sens legate de numele instituțiilor implicate, detalii privind acordul de parteneriat etc. De
asemenea, obiectul achiziției prevăzut în documentația de atribuire trebuie să se regăsescă printre activitățile
obligatoriu de realizat de către societate în cadrul proiectului conform acordului de parteneriat sau a altor
documente care justifică obligația realizării achiziției de autoturisme în leasing operațional prevăzută în proiect
de către societatea în cauză.

Speta 652. Consiliere metodologică cu privire la încadrarea serviciilor medicale, de inginerie, formare
profesională, precum și de proiectare în categoria serviciilor intelectuale, precum și dacă pentru aceste
categorii de servicii poate fi utilizat criteriul de atribuire prețul cel mai scăzut
Ultima actualizare: 5 iul. 2018, 16:46:04
Raspuns:

Potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai
scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de achiziţie
publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi
cu nivel de complexitate ridicat. Totodată, la art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, se prevede că în cazul
contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică,
elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriile de
atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” se aplică în mod obligatoriu,
iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. Astfel, așa cum reiese din prevederile legale
sus-menționate, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criteriile de atribuire „cel mai bun raport
calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost” în cazul atribuirii anumitor contracte de servicii atunci când
sunt îndeplinite cumulativ două condiții esențiale : - serviciile în cauză vizează realizarea unor activități cu
caracter intelectual, ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea unor soluții în domenii cum ar fi,
fără a se limita la: managementul proiectelor, proiectare urbanistică și peisagistică, arhitectură, inginerie, sau
tehnologia informațiilor și a comunicațiilor. - serviciile intelectuale de tipul celor identificate mai sus implică
activități de complexitate ridicată, care presupun un grad ridicat de particularizare și adaptare a acestora la
specificul necesităților autorității contractante, dificultate semnificativă în privința planificării procesului de
implementare a activităților raportat la specificul contractului/proiectului. Așadar, prin raportare la prevederile
legale redate mai sus și la exemplele prezentate în mod neexhaustiv la art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016,
apreciem că prestarea serviciilor medicale, respectiv cele de formare profesională, invocate de dumneavoastră în
adresa înaintată instituției noastre, nu se încadrează în categoria serviciilor intelectuale pentru atribuirea cărora
Legea nr. 98/2016 interzice utilizarea criteriului de atribuire costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut. În ceea
ce privește prestarea serviciilor de inginerie și proiectare, apreciem că aceste servicii se încadrează în categoria
serviciilor intelectuale, conform mențiunilor făcute anterior, autoritatea contractantă având însă
responsabilitatea de a stabili nivelul ridicat de complexitate al activităților pe care le presupun serviciile
intelectuale în discuție, prin personal calificat în domeniu (ingineri, arhitecți etc - care sunt în posesia anumitor
certificări/autorizări ce le conferă dreptul de a determina și motiva aspectul în cauză), în vederea luării deciziei
dacă se impune sau nu, raportat la prevederile legale invocate anterior, obligația aplicării unuia dintre criteriile
de atribuire cel mai bun raport calitate-preț /cel mai bun raport calitate-cost pentru atribuirea contractului. În
subsidiar, vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (31) din Legea nr.98/2016
(astfel cum a fost modificată prin prevederile O.U.G. nr. 45/2018), indiferent de obiectul achiziției, „Autoritatea
contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii
sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1)”.

Speta 638. S.C. „X” S.R.L. a depus notificare la contractul încheiat ca urmare a derulării procedurii
simplificate pentru atribuirea unui acord-cadru având ca obiect furnizarea de alimente. Notificarea se referă
la faptul că în procedura de atribuire nu au fost cuprinse, cu intenție, toate alimentele utilizate în
prepararea hrănii zilnice pentru perioada contractului (ex: produse de panificație, produse de patiserie cum
ar fi pâinea, ștrudelul și plăcinta), dar autoritatea contractantă face achiziții, în afara contractului, cu
diferite firme prin achiziție directă. S.C. „X” S.R.L. invocă faptul că în contractul încheiat cu autoritatea
contractantă există produse similare (respectiv: prăjitură echivalent Barni, napolitane, diverse, corn 7 days),
produse care nu sunt comandate de autoritatea contractantă. În acest context, se solicită consiliere
metodologică privind clarificarea faptului dacă: 1.autoritatea contractantă procedează corect necuprinzând
toate produsele în procedura desfășurată; 2.autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa prin
achiziții directe produse similare cu cele pentru care are un contract în desfășurare;
Ultima actualizare: 25 iun. 2018, 16:07:42

Raspuns:

1.Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în mai
multe etape. Prima etapă pe care trebuie să o parcurgă autoritatea contractantă în vederea atribuirii unui
contract de achiziție publică/acord-cadru este „etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”,
etapă care „se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu
aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de
atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă”
(conform art. 9 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016). Având în vedere prevederile legale menționate mai sus,
precizăm că singura în măsură să-și stabilească necesitățile și întinderea acestora este autoritatea contractantă.
2.Privitor la achiziționarea directă de produse similare cu cele pentru care există un contract de achiziție
publică/acord-cadru în desfășurare: Potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 „Prin
încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă îşi asumă faţă de operatorul/operatorii
economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv următoarele obligaţii principale: a) să nu încheie
cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziţionarea
produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, în situaţia în care cantităţile maxime
estimate nu au fost consumate sau o eventuală depăşire a acestora nu reprezintă o modificare substanţială în
condiţiile art. 221 alin. (7) din Lege; b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici
semnatar/semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care au făcut
obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia”. În speța dată
se înțelege că produsele achiziționate direct de autoritatea contractantă nu fac obiectul acordului-cadru în
discuție, ci sunt similare cu cele prevăzute în acest acord-cadru. În raport de aceste informații precizăm
următoarele: Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede că „(1) În cazul în care autoritatea contractantă
intenţionează să achiziţioneze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate,
valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
Potrivit alin. (2) al articolului mai sus menționat „În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai
mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate
de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot”. Precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice,
prin prisma prevederilor art. 19 constituie o excepție de la aplicarea prevederilor art. 18 mai sus menționat în
cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului
respectiv este mai mică de 360.160 lei; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia
prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea
globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită achiziţia de produse similare. Având în vedere prevederile
legale mai sus menționate, precizăm că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare cu
cele ale acordului-cadru în discuție, cu invocarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 98/2016 numai în măsura
îndeplinirii condițiilor legale menționate anterior.

Speta 607. Autoritatea contractantă beneficiază de finanțare a lucrărilor de înregistrare sistematică, în


cadrul „Programului național de cadastru și carte funciară”, în valoare de 150.000 lei pentru anii 2017-2019
(în vederea achiziționării serviciilor în speță), din care 107.000 lei pentru anul 2017. Astfel, în data de
04.08.2017 autoritatea contractantă a achiziționat prin achiziție directă servicii de înregistrare sistematică a
imobilelor în sectoarele cadastrale, la prețul de 60 lei/imobil, în sumă totală de 150.000 lei fără TVA (2500 X
60 lei/buc fără TVA). Ca urmare, finanțatorul refuză acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanțare,
motivând faptul că s-a depășit pragul prevăzut în Legea nr. 98/2016 pentru realizarea unei achiziții directe.
În acest context, se solicită consiliere metodologică privind următoarele aspecte: I. Posibilitatea de a diviza
contractul de finanțare multianuală astfel încât să fie posibilă realizarea achiziției directe cu respectarea
pragului valoric de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016; II. Dacă era necesară, eficientă și obligatorie
derularea unei proceduri simplificate, în condițiile în care nu putea fi respectat termenul de 45 de zile
prevăzut în contractul de finanțare și având în vedere că prețul maximal plafonat la 60 de lei/imobil este
depășit în condițiile în care prețul format pe piața liberă pentru înregistrarea sistematică a unui singur
imobil este cuprins între 700-1.000 de lei.
Ultima actualizare: 22 mai 2018, 09:48:31

Raspuns:
Pentru început, subliniem faptul că, în cazul de față, înregistrarea sistematica a imobilelor se realizează în
cadrul unui program național, finanțarea acestuia realizându-se din veniturile proprii ale Agenției Naționale de
Cadastru si Publicitate Imobiliara, în condițiile legii, în baza unor contracte de finanțare încheiate cu fiecare
beneficiar în parte. Așadar, pentru achiziția serviciilor cadastrale în discuție, în cadrul acestor proiecte cu
finanțare nerambursabilă, autoritatea contractantă are obligația de a aplica prevederile art. 17 alin. (3) din H.G.
nr. 395/2016, conform căruia modalitatea de achiziție se alege calculând valoarea estimată conform prevederilor
art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la fiecare proiect în parte, pe întreaga perioadă de
derulare a acestuia (și nu la durata unui singur an bugetar). I. În contextul creat de tipul și proveniența
fondurilor, referitor la posibilitatea de divizare a contractului de finanțare multianuală cu scopul de a subevalua
valoarea estimată pentru a evita aplicarea procedurii simplificate, menționăm că, prin prevederile art. 11 din
Legea nr. 98/2016 se instituie obligația autorității contractante de a nu „diviza contractul de achiziție publică în
mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de prezenta lege.” Pe cale de consecință, apreciem că situația ipotetică prezentată se
încadrează în prevederile art. 11 mai sus citat, în sensul încălcării obligației impuse prin acest articol, în
exemplul dat fiind vorba de o divizare a contractului de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică, care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului, cu scopul de a evita
aplicarea unei proceduri concurențiale de atribuire (procedura simplificată). II. Referitor la necesitatea și
eficiența derulării unei proceduri simplificate în cazul de față, precizăm că introducerea acestui tip de procedură
caracterizată prin termene mai scurte și elemente procedurale mai facile, are ca scop tocmai diminuarea
exigențelor atribuirii contractelor de achiziție publică cu o valoare estimată sub pragurile valorice de la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și, totodată, apreciem că aceste decizii legislative au fundamente care iau în
considerație toate aspectele pieței economice, pe de o parte, și a necesităților care determină achiziția publică,
pe de altă parte. Cât privește obligația de a aplica procedura simplificată pentru achizițiile a căror valoare
estimată este mai mică decât pragul valoric de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dar în același timp mai
mare decât pragul stabilit de legiuitor pentru aplicarea achiziției directe, precizăm că legea are forță obligatorie
față de toți, chiar și față de cei care o ignoră sau față de cei care nu au depus suficiente diligențe pentru a
cunoaște corect conținutul sau înțelesul actului normativ, în același timp subliniind că legea trebuie interpretata
în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul neaplicarii ei, principiul de drept care derivă din dictonul latin
„Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”. În îndeplinirea obligațiilor, pentru a realiza
achizițiile publice în conformitate cu prevederile legale, autoritatea contractantă are în vedere și toate situațiile
de excepție, acestea reprezentând în fapt abateri îngăduite de lege pentru situațiile în care norma juridică este
dificil sau chiar imposibil de aplicat.

Speta 605. Consiliere metodologică privind modalitatea în care partenerii de drept privat, care nu au
calitatea de autoritate contractantă, trebuie să îşi desfăşoare procedurile de achiziţie publică atunci când
implementează proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul unui parteneriat din care fac parte atât
autorităţi contractante, cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă, în condiţiile
în care parteneriatul este condus (format) de o entitate privată fără calitatea de autoritate contractantă,
entitate privată care este beneficiarul principal al finanţării.
Ultima actualizare: 17 mai 2018, 10:09:11

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr.
107/2017, „au calitatea de autoritate contractantă asocierile formate de una sau mai multe autorităţi
contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)” . Astfel, asocierile/parteneriatele din care fac parte atât
autorităţi contractante, cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă, reprezintă în
speță asocieri/parteneriate care sunt formate (constituite) de către membrii săi pentru realizarea unui scop
comun, respectiv pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile. Astfel, finanţarea
nerambursabilă este obţinută pentru proiect de către asociere/parteneriat, (condusă/condus după caz de o
autoritate contractantă sau o entitate fără calitatea de autoritate contractantă), şi nu de către
liderul/beneficiarul principal al finanţării. De asemenea, obligaţia de derulare a activităţilor proiectului, precum
şi a achiziţiilor aferente necesare implementării acestuia, revine asocierii/parteneriatului, prin toţi membrii săi,
conform sarcinilor alocate în cadrul proiectului. Având în vedere că finanţarea proiectului a fost acordată
unei/unui asocieri/parteneriat care are responsabilitatea implementării întregului proiect, inclusiv achiziţionarea
produselor, serviciilor şi lucrărilor necesare proiectului, iar achiziţiile sunt realizate în scopul proiectului, chiar
dacă procedurile sunt derulate de căre lider sau oricare dintre membrii asocierii, suntem de opinie că, în situaţia
în care asocierea/parteneriatul are în componenţa sa una sau mai multe entităţi juridice care au calitatea de
autoritate contractantă, asocierea/parteneriatul trebuie să fie considerată/considerat ca având calitatea de
autoritate contractantă. Plecând de la aceste considerente, precizăm că atât o asociere care are lider/beneficiar
principal o autoritate contractantă, în sensul prevederilor de la art. 4 alin. (1) lit. a) sau b) din lege, cât și o
asociere din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi fără calitate de autoritate contractantă dar
care are ca lider/beneficiar principal o entitate privată, se consideră că au calitatea de autoritate contractantă.
În susținerea acestei interpretări aducem în discuție ipoteza în care asocierea/parteneriatul, din care fac parte
atât autorităţi contractante cât şi entităţi fără calitate de autoritate contractantă, care are ca lider o entitate
privată, nu ar avea calitatea de autoritate contractantă, iar toţi membrii acesteia nu ar avea obligaţia respectării
prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Or o asemenea consecinţă nu poate fi susţinută având în
vedere că membrii asocierii/parteneriatului care sunt autorităţi contractante au obligația de a respecta
prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice indiferent de asocierile/parteneriatele din care fac parte,
această obligație derivând din calitatea acestora de autoritate contractantă în temeiul art. 4 alin. (1) lit. a) sau
b) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, la analiza ambelor situaţii prezentate, respectiv asocierea/parteneriatul
care are ca lider/beneficiar principal o autoritate contractantă şi asocierea/parteneriatul care are ca
lider/beneficiar principal o entitate fără calitate de autoritate contractantă, se poate constata că în ambele
cazuri asocierea/parteneriatul are în componenţa sa una sau mai multe autorităţi contractante. Ca urmare,
ambele situaţii se încadrează în definiţia autorităţii contractante prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 107/2017, textul de lege nefăcând distincţie în funcţie de
conducerea asocierii/parteneriatului sau de beneficiarul principal al finanţării acordate aocierii/parteneriatului.
Ca urmare, precizăm că prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate
prin O.U.G. nr. 107/2017, trebuie interpretate în sensul că sunt considerate autorităţi contractante asocierile
care sunt constituite (formate) de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a)
și/sau b) cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă. Astfel, în cazul în
care pentru implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se constituie (formează) o
asociere/parteneriat de către una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit.
a) şi/sau b) din Legea nr. 98/2016 împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de
autoritate contractantă, atunci asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante
prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din lege, indiferent de modalitatea de conducere a acesteia/acestuia, toţi
membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii nr. 98/2016. În concluzie, în cazul
unei/unui asocieri/parteneriat constituite/constituit pentru implementarea unui proiect cu finanţare
nerambursabilă, din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi de drept privat fără calitatea de
autoritate contractantă, partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate contractantă, dar
desfășoară activități pentru scopul proiectului, au obligaţia să desfăşoare procedurile de achiziţie publică în
conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, indiferent dacă asocierea/parteneriatul
este condusă/condus de o entitate de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă sau de o autoritate
contractantă.

Speta 601. Clarificări cu privire la aplicarea art. 48 din O.U.G. nr. 109/2011 respectiv dacă prin acest articol
se instituie o obligație legală pentru toate întreprinderile publice de a aplica prevederile legislației privind
achizițiile publice sau numai pentru întreprinderile publice care au statutul de autoritate contractantă, așa
cum acesta este reglementat de legislația specifică
Ultima actualizare: 15 mai 2018, 15:56:50

Raspuns:
Pentru început, vă aducem la cunoștință prevederile art. 238 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „La data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) orice alte prevederi contrare
cuprinse în orice alte acte normative.” Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, O.U.G. nr.
34/2006 a fost abrogată, precum și orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative. În ceea ce
privește obligația de a respecta prevederile legislației privind achizițiile publice, dar și prevederile legislației
privind achizițiile sectoriale, strict din punct de vedere al literaturii de specialitate și al legislației specifice în
domeniul achizițiilor, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016 și
art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016 contractul de achiziţie publică/sectorial este „contractul cu titlu
oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori
economici şi una sau mai multe autorități/entităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii (…)”. Din analiza prevederilor menţionate anterior, reiese că
obligația de a aplica legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale derivă din calitatea de
autoritate/entitate contractantă pe care o are entitatea juridică respectivă. Totodată, în actele normative
menționate mai sus se reglementează expres și situațiile când entitățile juridice care nu au calitatea de
autoritate/entitate contractantă au obligația de a respecta prevederile Legii nr. 98/2016 și a Legii nr. 99/2016,
după caz. Însă, prin prevederile Ordonanței privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice se instituie
obligația în sarcina întreprinderilor publice de a contracta serviciile de audit statutar în conformitate cu
prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice, totodată, acest act normativ definind întreprinderile
publice, la art. 2 pct. 2, după cum urmează: „a) regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-
teritorială; b) companii și societăți naționale, societăți la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este
acționar unic, majoritar sau la care deține controlul; c) societăți la care una sau mai multe întreprinderi publice
prevăzute la lit. a) și b) dețin o participație majoritară sau o participație care le asigură controlul;”. În acest
context, opinăm că întreprinderile publice care nu au calitatea de autoritate contractantă, în sensul legislatiei
privind achizițiile, dar care se încadrează în categoria întreprinderilor publice prevăzute la art. 2 pct. 2 din
O.U.G. nr. 109/2011 au obligația de a respecta prevederile art. 48 din O.U.G. nr. 109/2011, respectiv de a aplica
prevederile legislației privind achizițiile publice/sectoriale atunci când contractează serviciile auditorului
statutar.

Speta 589. Entitatea contractantă doreşte să deschidă unul sau mai multe conturi bancare de operaţiuni
curente pentru care nu poate estima numărul tranzacţiilor care se vor derula, având în vedere că aceste
conturi se deschid pentru perioade diferite de timp. În acest context se solicită să se comunice dacă
activitatea de deschidere a conturilor bancare pentru activităţi curente reprezintă o achiziţie sectorială
conform prevederilor Legii nr. 99/2016.
Ultima actualizare: 11 mai 2018, 13:28:30

Raspuns:

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, această lege reglementează modul de realizare de către entităţile
contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a
concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor
sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale. Prin „achiziţie
sectorială” se înțelege, conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, „achiziţia de lucrări, de produse sau
de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau mai multe entităţi contractante de la
operatori economici desemnaţi de către acestea, cu condiţia ca lucrările, produsele sau serviciile achiziţionate să
fie destinate efectuării uneia dintre activităţile relevante prevăzute la art. 5 – 11”. Prin urmare, în situaţia în
care o entitate contractantă achiziționează servicii destinate, în mod direct sau indirect, realizării activităţii sale
relevante, devin incidente prevederile Legii nr. 99/2016. Astfel, dacă deschiderea conturilor bancare de
operaţiuni curente este aferentă unei activităţi relevante entitatea contractantă are obligaţia să respecte
prevederile Legii nr. 99/2016 la achiziţionarea serviciilor bancare în cauză. Având în vedere că, din informaţiile
transmise, nu reiese cu claritate dacă toate serviciile bancare care vor fi achiziţionate sunt destinate realizării
activităţilor curente relevante sau unele servicii sunt destinate altor tipuri de activităţi desfăşurate de entitatea
contractantă precizăm că la art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 se stipulează următoarele: „Prezenta
lege nu este aplicabilă: a) contractelor pe care entitățile contractante le atribuie pentru desfășurarea altor
activități decât pentru desfășurarea activităților lor relevante”. În această situaţie, potrivit alin. (3) al aceluiaşi
articol, entitatea contractantă are obligaţia de a informa A.N.A.P. cu privire la categoriile de activități pe care le
consideră excluse. De asemenea, aducem în discuţie prevederile art. 33 alin. (1) - (6) din Legea nr. 99/2016, care
reglementează achiziţiile mixte, care cuprind mai multe activităţi. Conform acestor prevederi, în cazul
contractelor care acoperă mai multe activități, entitatea contractantă are dreptul de a alege fie atribuirea unor
contracte distincte pentru fiecare activitate în parte, fie atribuirea unui singur contract. În cazul atribuirii unor
contracte distincte, regimul juridic și actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte
sunt determinate în funcție de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere, iar în cazul atribuirii unui singur
contract, în funcție de activitatea principală. Atragem atenţia că, în cazul contractelor în privinţa cărora este în
mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală, dacă una dintre activităţi face obiectul
dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 98/2016, contractul se atribuie
conform dispoziţiilor legii privind achiziţiile publice. Ca urmare, conform prevederilor de mai sus, entitatea
contractantă va aplica prevederile Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 98/2016 (în măsura în care are şi calitatea de
autoritate contractantă în sensul art. 4 din lege) în funcţie de caracteristicile activităţii care face obiectului
contractului care va fi atribuit. În subsidiar, facem precizarea că, contractele de achiziție publică/contractele
sectoriale/acordurile-cadru care au ca obiect prestarea serviciilor bancare nu sunt prevăzute în Capitolul II
„Exceptări” din Legea nr. 99/2016 sau Capitolul I, Secţiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016 şi, ca
urmare, aceste contracte nu sunt exceptate de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În
condiţiile în care sunt întâmpinate dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea numărului concret al conturilor
bancare şi/sau al tranzacţiilor necesare pentru activitatea curentă, entitatea contractantă poate utiliza
instrumentele şi tehnicile specifice de atribuire a contractului sectorial/de achiziție publică – în speță acordul-
cadru, prevăzut în cadrul Capitolului IV, Sectiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 99/2016, respectiv din cadrul
Capitolului III, Sectiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, care va permite entităţii/autorității
contractante atribuirea de contracte subsecvente în funcţie de necesitățile concrete ale acesteia. În concluzie, în
măsura în care activitatea de deschidere a conturilor bancare pentru activităţi curente este necesară pentru
desfăşurarea unei activităţi relevante atunci achiziţia serviciilor bancare reprezintă o achiziţie sectorială şi
entitatea contractantă are obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 99/2016 la achiziţionarea acestor servicii
bancare.

Speta 582. Consiliere metodologică cu privire la compatibilitatea directorului economic al instituției X


(autoritate contractantă) de a aviza actele care se întocmesc în cadrul procedurilor de achiziție publică, în
special raportul achiziției ori un alt document echivalent, având în vedere cadrul normativ privind
organizarea și funcționarea respectivei instituției .
Ultima actualizare: 4 mai 2018, 14:42:37

Raspuns:

Cu privire la raportul procedurii de atribuire, legislația privind achizițiile publice/sectoriale/concesiunile de


servicii/lucrări prevede doar aprobarea acestuia de către conducătorul autorității contractante, fără a impune
avizarea de către o altă structură/persoană din cadrul autorității contractante. O astfel de atribuție nu este
prevăzută nici în sarcina compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor (care, în speță, face parte
din departamentul economico-financiar și administrativ), astfel încât, în opinia noastră, avizarea raportului
procedurii sau a altui document echivalent de către directorul economic nu este obligatorie prin raportare la
legislația privind achizițiile publice/sectoriale/concesiunile de servicii/lucrări. În ceea ce privește eventuala
atribuție în acest sens care ar reieși din cuprinsul altor alte normative incidente sau al actelor care
reglementează organizarea și funcționarea instituției X, precizăm că instituția noastră nu are competența de a se
pronunța cu privire la “compatibilitatea” directorului economic de a exercita o astfel de atribuție.
Speta 553. Clarificarea modalităţii în care partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate
contractantă, trebuie să îşi desfăşoare procedurile de achiziţie publică atunci când implementează proiecte
cu finanţare nerambursabilă în cadrul unui parteneriat din care fac parte atât autorităţi contractante, cât şi
entităţi de drept privat fără calitatea de autoritate contractantă în contextul emiterii Ordinului nr.
6712/890/2017, precum şi a modificării prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin
Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2017
Ultima actualizare: 18 iun. 2018, 11:49:57

Raspuns:

Facem precizarea că prin modificările legislative operate prin adoptarea O.U.G. nr. 107/2017 s-a urmărit
asigurarea unei mai bune corelări cu sensul urmărit de legislația europeană în domeniul achizițiilor publice,
precum și corectarea neconcordanţelor constatate în textele celor 3 acte normative din pachetul legislativ în
domeniul achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale și, respectiv, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii), intervenite
prin modificarea unor prevederi pe parcursul procesului de dezbatere parlamentară. Astfel, prin modificarea
definiţiei autorităţii contractante din Legea nr. 98/2016, a fost clarificat şi corelat textul noţiunii de „autoritate
contactantă” din acest act normativ cu cu cel din Legea nr. 99/2016, fiind realizată în acelaşi timp şi
diferențierea dintre noţiunile de „autoritate contractantă” și „entitate contractantă” din Legea nr. 99/2016. În
conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin
O.U.G. nr. 107/2017, au calitatea de autoritate contractantă “c) asocierile formate de una sau mai multe
autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).” La analiza textului se poate constata că articolul
face referire la asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a)
sau b) din cadrul aceluiaşi alineat şi nu la asocierile formate „din una sau mai multe autorităţi contractante
dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)” cum se precizează în adresă. Având în vedere că asocierile presupun cel
puţin două entităţi juridice care se asociază pentru realizarea unui scop comun, iar entităţile juridice prevăzute
la lit. a) şi b) ale art. 4 din Legea nr. 98/2016 au deja, potrivit legii, calitatea de autoritate contractantă şi, în
consecinţă, obligaţia aplicării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, precum şi faptul că achiziţiile
comune realizate de două sau mai multe autorităţi contractante sunt reglementate distinct (art. 44 din Legea nr.
98/2016), suntem de opinie că interpretarea conform căreia sunt considerate autorităţi contractante doar
asocierile formate din una sau mai multe autorităţi contractante este eronată. Ca urmare, considerăm că textul
citat trebuie interpretat în sensul că sunt considerate autorităţi contractante asocierile care sunt constituite
(formate) de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) și/sau b) cu una sau mai
mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă. Astfel, în cazul în care pentru
implementarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă se constituie (formează) o asociere/parteneriat de către
una sau mai multe autorităţi contractante din cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi/sau b) din Legea nr.
98/2016, împreună cu una sau mai mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, atunci
asocierea/parteneriatul se încadrează în categoria autorităţilor contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)
din lege, toţi membrii asocierii/parteneriatului având obligaţia respectării prevederilor Legii nr. 98/2016. Acest
sens este susţinut şi de prevederile art. 2 din Ordinul nr. 6712/890/2017, care stipulează „În cazul proiectelor
implementate în parteneriat constituit din una sau mai multe autorităţi contractante şi una sau mai multe
entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate
contractantă în baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi
trebuie să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016,
cu modificările şi completările ulterioare”. Faţă de aceste considerente, precizăm că modificarea textului art. 4
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prin punctul 1 al art. I al O.U.G. nr. 107/2017 nu are impact asupra
punctului de vedere conform căruia asocierea constituită din una sau mai multe autorități contractante și una sau
mai multe entități juridice fără calitate de autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect,
se încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și
drept urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind
achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul
proiectului. În concluzie, în cazul unui parteneriat constituit pentru implementarea unui proiect cu finanţare
nerambursabilă (fonduri europene) din care fac parte atât autorităţi contractante cât şi entităţi de drept privat
fără calitatea de autoritate contractantă, partenerii de drept privat, care nu au calitatea de autoritate
contractantă, dar desfășoartă activități pentru scopul proiectului, au obligaţia să desfăşoare procedurile de
achiziţie publică în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. De asemenea,
precizăm că, în cazul organizării și desfășurării procedurilor de achiziție publică, de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă membră a unei asocieri cu o autoritate contractantă, este necesar ca și
această entitate să se înregistreze ca autoritate contractantă în sistemul electronic de achiziție publică (SEAP).

Speta 551. Consiliere metodologică privind încadrarea serviciilor de evaluare a propunerilor/ofertelor de


proiecte/programe de cercetare în codul CPV 98390000-3 „Alte servicii”.
Ultima actualizare: 5 apr. 2018, 13:47:35

Raspuns:

Pentru început considerăm că se impune realizarea unei delimitări între codul CPV denumit generic „Alte
servicii” (98390000-3) și categoria 27 - „Alte servicii” parte a Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006. În acest sens,
precizăm că fiecare dintre categoriile 1-16, care alcătuiesc Anexa nr. 2A a O.U.G. nr. 34/2006, respectiv
categoriile 17-27, care alcătuiesc Anexa nr. 2B a aceleiași ordonanțe de urgență, înglobează mai multe coduri
CPV, ceea ce presupune că nu se poate realiza o echivalență între descrierea unei categorii și un singur cod CPV.
Față de cele arătate la paragraful anterior, în ceea ce privește ultima categorie aparținând Anexei nr. 2B,
respectiv categoria 27, căreia îi corespunde descrierea „Alte servicii”, se desprinde concluzia că aceasta nu
cuprinde exclusiv codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii”, ci totalitatea codurilor CPV care nu se regăsesc expres
în niciuna dintre categoriile 1-16, incluse în Anexa nr. 2A a O.U.G. nr. 34/2006, și nici într-una dintre categoriile
17-26, din Anexa nr. 2B a aceluiași act normativ. Prin urmare, primul pas pe care trebuie să-l realizeze
autoritatea contractantă este identificarea codului/codurilor CPV care descriau cel mai bine obiectul principal al
achiziției, în speță „servicii de evaluare a propunerilor/ofertelor de proiecte/programe de cercetare”, urmat de
stabilirea Anexei în care este/sunt încadrate codul/coduri CPV respective (una din Anexele nr. 2A sau nr. 2B a
O.U.G. nr. 34/2006, după caz). În continuare, înțelegem să aducem următoarele lămuriri de ordin general:
Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) cuprinde un vocabular principal și un vocabular suplimentar.
Vocabularul principal se bazează pe o structură ramificată (arborescentă) de coduri de până la nouă cifre, cărora
le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile care reprezintă obiectul contractelor de
achiziție publică. Codul numeric cuprinde 8 cifre, împărțite în: — diviziuni, identificate prin primele două cifre
ale codului (XX000000-Y); — grupe, identificate prin primele trei cifre ale codului (XXX00000-Y); — clase,
identificate prin primele patru cifre ale codului (XXXX0000-Y); — categorii, identificate prin primele cinci cifre
ale codului (XXXXX000-Y). Structura arborescentă a vocabularului principal implică faptul că lucrările, bunurile și
serviciile clasificate la un anumit nivel (diviziuni, grupe, clase, și categorii) se află într-o anumită relație
ierarhică. Vocabularul suplimentar poate fi utilizat pentru a completa descrierea obiectului unui contract de
achiziție publică, fiind compus dintr-un cod alfanumeric, căruia îi corespunde o denumire care permite adăugarea
unor detalii suplimentare privind natura sau destinația specifică a produselor/serviciilor/lucrărilor ce urmează a
fi achiziționate. Astfel, în situația în care autoritatea contractantă nu poate identifica în vocabularul principal un
cod CPV cât mai specific (care conține cât mai puține cifre 0 la sfârșit), atunci aceasta va alege un cod CPV
general, pe care îl va particulariza cu ajutorul vocabularului suplimentar. Ținând cont de precizările de ordin
general prezentate la sus, putem încadra codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii” în următoarea structură
arborescentă: - diviziunea 98000000-3 „Alte servicii comunitare, sociale și personale” - grupa 98300000-6
„Servicii diverse” - clasa 98390000-3 „Alte servicii”, din care fac parte următoarele categorii: 98391000-0
„Servicii de declasare”, 98392000-7 „Servicii de transfer”, 98393000-4 „Servicii de croitorie”, 98394000-1
„Servicii de tapiserie”, 98395000-8 „Servicii de lăcătușărie” și 98396000-5 „Servicii de acordare a
instrumentelor”. Raportat la structura ierarhică din care face parte codul CPV 98390000-3 - „Alte servicii”, astfel
cum am identificat-o mai sus, apreciem că încadrarea serviciilor de „evaluare a propunerilor/ofertelor de
proiecte/programe de cercetare” în clasa „Alte servicii” nu corespunde realității, întrucât, în opinia noastră, nu
există o relație între serviciile în discuție și cele care aparțin structurii reprezentate la paragraful anterior. În
subsidiar, precizăm că imposibilitatea autorității contractante de a încadra exact obiectul principal al
contractului într-unul din codurile CPV prevăzute în Anexa nr. I a Regulamentul (CE) nr. 213/2008 nu conduce
automat la concluzia că obiectul respectivului contract poate fi asociat unui cod CPV inclus în categoria 27 -„Alte
servicii”, parte a Anexei nr. 2B a O.U.G. nr. 34/2006.

Speta 541. Consiliere metodologică cu privire la situația în care pe parcursul derulării unui contract de
achiziție publică/acord-cadru apare necesitatea realizării unor modificări, și anume dacă „persoana
responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul
achiziţiilor” are obligația încadrării modificărilor în cauză într-una dintre situațiile de la art. 221 din Legea
nr. 98/2016, și implicit stabilirea acestora ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale.
Ultima actualizare: 3 apr. 2018, 15:30:43

Raspuns:

Conform art. 8 din H.G. nr. 395/ 2016, activităţile din cadrul unui proces de achiziţie publică sunt grupate în 3
etape : a) Etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei; b) Etapa de organizare a procedurii şi
atribuirea contractului/ acordului-cadru; c) Etapa postatribuire contract/ acord-cadru, respectiv executarea şi
monitorizarea implementării contractului/ acordului-cadru. Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a
contractului/acordului-cadru se întinde de la momentul inițierii procedurii, conform art. 72, art. 77, art. 81, art.
87, art. 96, art. 106, art. 113 din Legea nr. 98/2016 și art. 94 din H.G. nr. 395/2016, și până la momentul
finalizării procedurii de atribuire, prin încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau anularea
procedurii, așa cum este prevăzut la art. 211 din Legea nr. 98/2016. Numirea persoanei responsabile cu aplicarea
procedurii, conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, se realizează pentru perioada pe care se derulează
efectiv procedura, etapă prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. b) din Hotărârea ante-menționată. Așadar, persoana
desemnată conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 nu mai are atribuții reglementate în etapa de
executare a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, și, implicit, nu are obligația de a analiza condițiile
de modificare a unui contract de achiziție publică/acord-cadru și de a încadra respectiva modificare într-una din
situațiile de la art. 221 din Legea nr. 98/2016. Executarea şi monitorizarea implementării contractului/
acordului-cadru reprezintă ultima etapă prevăzută de Legea nr. 98/2016 în derularea unui proces de achiziție
publică, respectiv etapa postatribuire contract/ acord-cadru. Această ultimă etapă a fiecărui proces de achiziţie
începe la momentul intrării în vigoare a contractului/acordului-cadru şi se finalizează la momentul expirării
perioadei de valabilitate a contractului/acordului-cadru, prin realizarea unei analize la nivel de autoritate
contractantă a procesului de achiziţie derulat. Prin urmare, această etapă cuprinde si modificările aduse în
perioada de valabilitate a contractului. Factorii implicați în derularea acestei etape sunt reprezentați de
compartimentele interne ale autorității contractante, conform obligațiilor expres prevăzute la art. 2 alin. (3), (4)
și (5) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, conform dispozițiilor art. 2 alin. (5) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, sprijinirea
activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice de către celelalte compartimente
ale autorității contractante se realizează inclusiv prin informarea justificată cu privire la eventualele modificări
intervenite în execuția contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse. În acest context, „ Este evident că una din responsabilitățile compartimentului de
specialitate beneficiar (…) este aceea de a monitoriza execuția contractelor respective și ulterior, ca o
consecință, să transmită către compartimentul intern specializat, (…) informarea justificată cu privire la
eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi
oportunitatea modificărilor propuse precum și documentul constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.” Așadar, apreciem că la analizarea condițiilor de modificare a unui contract de achiziție
publică/acord-cadru și încadrarea într-una din situațiile de la art. 221 din Legea nr. 98/2016, așa cum sunt
acestea detaliate în Instrucțiunea nr. 3/2017, este necesar să participe, pe lângă persoana/persoanele
desemnate din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice - care, după cum am
arătat mai sus, nu sunt, în mod obligatoriu, una și aceeași cu persoana responsabilă cu aplicarea procedurii,
desemnată conform art. 126 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 - și persoane implicate în derularea
contractului/acordului-cadru, aparținând compartimentului de specialitate beneficiar, întrucât acestea din urmă
sunt cele mai în măsură să cunoască situația concretă și factorii care conduc la necesitatea realizării modificării
în speță.
Speta 533. Există posibilitatea încheierii unor contracte subsecvente pe parcursul anului 2018, aferente
unor acorduri-cadru încheiate la nivelul anului 2017, aflate în derulare? Acordul-cadru reprezintă un
contract multianual? Intezice Legea finanțelor publice încheierea unui contract subsecvent pe anul 2018 în
baza unui acord-cadru atribuit în anul 2017?
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 11:00:26

Raspuns:

Acordul-cadru reprezintă un instrument specific de atribuire prin care pot fi realizate achizițiile cu cu caracter de
regularitate și care comportă anumite reguli și măsuri de utilizare, așa cum acestea sunt reglementate în
cuprinsul Capitolului III, Secțiunea a 2- a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016, precum și în cadrul Capitolului III,
Secțiunea a 7- a, Paragraful 1 din H.G. nr. 395/2016. Principalele caracteristici ale acordului-cadru, așa cum
reies din intepretarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c), art. 14 și art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, sunt
următoarele: - acest instrument specific de atribuire reprezintă un „acord” ce se încheie în formă scrisă ; - acest
„acord” stabilește termenii și condițiile care guvernează contractele de achiziție publică (contractele
subsecvente) ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă; - ca regulă, durata unui acord-cadru se poate
întinde pe maxim 4 ani (cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic,
în special prin obiectul acordului-cadru respectiv); - valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă
estimată, fără TVA, a tuturor contractelor subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-
cadru pe întreaga sa durată. Potrivit dispozițiilor legale în materie, raportul juridic creat între autoritatea
contractantă și unul sau mai mulți operatori economici, prin încheierea acordului-cadru, nu obligă autoritatea
contractantă să achiziționeze efectiv lucrările, serviciile sau produsele ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar
dreptul de a încheia în viitor unul sau mai multe contracte subsecvente, fără a mai organiza altă procedură de
atribuire. În această ordine de idei, subliniem că acordul-cadru nu reprezintă un „angajament legal” în înțelesul
Legii nr. 500/2002, astfel că încheierea acestuia nu este condiționată de existența certă a fondurilor, aşa cum se
solicită în cazul unei proceduri care se finalizează cu încheierea unui contract de achiziţie publică. Obligația de
plată pe seama fondurilor publice se creează în acest caz prin încheierea contractelor subsecvente atribuite în
baza respectivului acord-cadru. Prin urmare, în cazul atribuirii unui acord-cadru angajarea cheltuielilor se
realizează progresiv, respectiv la semnarea fiecărui contract subsecvent. Totodată, datorită caracterului flexibil
al acestui instrument special de atribuire, autoritatea contractantă are posibilitatea de a încheia mai multe
contracte subsecvente până la sfârşitul perioadei de derulare a acordului-cadru (art. 107 alin. (3) din H.G. nr.
395/2016), în funcţie de necesităţile acesteia şi de fondurile existente. Pe cale de consecință, precizăm că
autoritatea contractantă poate atribui contracte subsecvente în anul 2018 aferente unui acord-cadru încheiat în
2017, în perioada de valabilitate a acestuia, în funcție de necesităţile existente, precum și de bugetul de care
dispune autoritatea (acest aspect fiind cunoscut și stabilit la nivelul autorității).

Speta 530. Consiliere metodologică cu privire la obligația întocmirii raportului anual privind contractele de
achiziție publică și transmiterii acestuia către ANAP, după abrogarea H.G. nr. 925/2006.
Ultima actualizare: 29 mar. 2018, 10:59:18

Raspuns:

Obligația autorităților contractante de a transmite raportul anual privind contractele atribuite în anul anterior,
reglementată la art. 99 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, a fost instituită în scopul monitorizării atribuirii
contractelor de de achiziție publică. Începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr. 395/2016, în conformitate cu
prevederile art. 168 alin. (1) din acest act normativ, operatorul SEAP pune la dispoziția ANAP rapoartele
solicitate de aceasta, în scopul exercitării funcției de monitorizare în cadrul sistemului național de achiziții
publice. De asemenea, conform art. 169 din H.G. nr. 395/2016, operatorul SEAP realizează atât centralizarea,
cât si raportarea către ANAP a informaţiilor referitoare la utilizarea în anul precedent, de către autorităţile
contractante, a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru achiziţiile directe.
Prin urmare, precizăm că prin abrogarea H.G. nr. 925/2006 a încetat obligația autorităților contractante,
reglementată la art. 99 alin. (2) mai sus precizat, de a transmite către ANAP (fost ANRMAP) raportul anual privind
contractele atribuite în anul anterior.

Speta 518. Consiliere metodologică cu privire la alegerea modului în care autoritatea contractantă poate
pune în aplicare Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018, având în vedere că demararea unei proceduri
care implică încheierea unui acord-cadru este imposibilă în acest moment, autoritatea contractantă având
încheiate contracte de furnizare produse de panificație până la sfârșitul anului școlar 2017-2018 și neavând
derulată nicio procedură de achiziție publică de furnizare fructe/legume.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:29:09

Raspuns:

Precizăm că prin publicarea Ordinului comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018 a fost aprobat un model de
documentație standardizată prin intermediul căruia se dorește a se veni în sprijinul autorităților contractante,
care au în vedere inițierea unor proceduri de atribuire pentru achiziționarea unor categorii de produse. După cum
reiese din prezentarea situației de fapt, autoritatea contractantă are deja încheiate contracte având ca obiect
furnizarea de produse de panificație și de produse lactate pentru anul școlar 2017-2018. Astfel, având în vedere
că în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din H.G. nr. 640/2017, contractele de furnizare a merelor, a
produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari aflate în curs de executare la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri rămân valabile până la data expirării termenului pentru care au fost încheiate, în condiţiile
legii, contractele încheiate de autoritatea contractantă până la sfârșitul anului școlar 2017-2018 se vor definitiva
în condițiile în care au fost acestea încheiate. Cât privește modalitatea de a achiziționa legume/fructe în acest
moment pentru anul școlar 2017-2018 (având în vedere perioada de timp rămasă până la finalizarea anului școlar
în curs), în cazul în care autoritatea contractantă stabilește că achiziția respectivă este oportună și necesară,
aceasta are posibilitatea de a iniția o nouă procedură pentru atribuirea unui acord-cadru (în baza documentației
standardizate aprobate prin Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37/2018), ce va avea ca obiect atât furnizarea
produselor lactate şi a produselor de panificaţie, cât și furnizarea fructelor și a legumelor, urmând să încheie
pentru moment contracte subsecvente doar pentru furnizarea fructelor și a legumelor. Cât privește încheierea
contractelor subsecvente pentru furnizarea produselor lactate şi a produselor de panificaţie, aceasta se va
realiza numai după încheierea valabilității contractelor aflate în derulare.

Speta 517. Serviciile de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară
se încadrează în categoria serviciilor intelectuale?
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:28:53

Raspuns:

Precizăm că, potrivit art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă nu va utiliza costul
cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de
achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun
activităţi cu nivel de complexitate ridicat”. Totodată, la art. 32 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, se
prevede că “în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de
consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de
complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea
alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”. În urma analizării activităților pe care le presupune
prestarea serviciilor de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară,
prin raportare la prevederile legale redate mai sus și la exemplele prezentate în mod nelimitativ la art. 32 alin.
(6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, apreciem că aceste servicii nu se încadrează în categoria serviciilor
intelectuale pentru atribuirea cărora Legea nr. 98/2016 interzice utilizarea criteriului de atribuire costul cel mai
scăzut/preţul cel mai scăzut.
Speta 512. Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de achiziție a serviciilor de consultanță
necesare realizării și aprobării prin Ordin comun a mai multor instituții publice a anumitor normative
tehnice, având în vedere că instituțiile responsabile, din cauza complexității și specificului domeniului,
analizează posibilitatea ca respectivele servicii de consultanță să trateze corelat toate elementele necesare
realizării acestor normative tehnice.
Ultima actualizare: 22 mar. 2018, 16:27:12

Raspuns:

Cu privire la situația în care se desfășoară achiziții comune ocazionale, precizăm că art. 44 din Legea nr. 98/2016
nu condiționează în nici un fel sursa de finanțare a respectivei achiziții efectuate în comun și astfel nu există nici
un impediment, din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, ca o singură autoritate
contractantă să asigure finanțarea contractului încheiat la finalizarea procedurii de atribuire desfășurate în
comun. Referitor la modul de organizare a procedurii în cazul desfășurării de achiziții comune ocazionale, există
două posibilități: 1. 1. toate sau mai multe autorități își împart responsabilitățile în cadrul procedurii de atribuire
sau 2. o singură autoritate contractantă organizează procedura de atribuire, acționând atât în nume propriu, cât
și în numele și pe seama celorlalte autorități contractante. În oricare dintre cele două situații, toate autoritățile
care achiziționează în comun sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de
legislația în domeniu. În ceea ce privește pregătirea unei astfel de achiziții efectuate în comun și
responsabilitățile fiecărei autorități contractante în cadrul procedurii de atribuire, precizăm că acestea se
stabilesc prin convenția încheiată între respectivele autorități (act de asociere, protocol, etc), instituția noastră
neavând competențe în acordarea de consiliere metodologică în această privință. În același timp, subliniem că
instituția noastră nu are competențe în a se pronunța cu privire la parcurgerea fazelor de execuție bugetară
(angajare, lichidare, ordonanțare și plată), acest aspect neîncadrându-se în prevederile legislației în domeniul
achizițiilor publice. Cu privire la situația în care o singură instituție achiziționează în nume propriu serviciile de
consultanță, precizăm că art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 permite implicarea în comisia de evaluare, a
membrilor beneficiarului final al contractului, în cazul în care o autoritate contractantă achiziționează
produse/servicii/lucrări în beneficiul unei alte autorități contractante. Subliniem că această calitate de
beneficiar final al contractului trebuie să se regăsească în documentele achiziției. Referitor la cooptarea de
specialiști externi în calitate de experți cooptați, după cum prevede art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016,
aceștia sunt persoane care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii
de servicii auxiliare achiziției, nefiind cazul în situația prezentată de dumneavoastră. Pe cale de consecință, în
speța dată, este la latitudinea autorităților contractante implicate dacă aleg să desfășoare o achiziție în comun
sau dacă aleg ca doar o autoritate contractantă să desfășoare achiziția, cu implicarea în comisia de evaluare a
membrilor celorlalte autorități contractante în calitate de beneficiare finale ale contractului, ambele variante
fiind în acord cu prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

Speta 505. Consiliere metodologică cu privire la transmiterea documentației de atribuire către A.N.A.P., prin
publicarea în SEAP, în cazul inițierii unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) și (2), art. 23 alin.(1) și art. 94 din H.G. nr.
395/2016
Ultima actualizare: 19 mar. 2018, 16:42:59

Raspuns:

Analizând dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, constatăm că procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare constituie o excepție de la aplicarea prevederilor alin. (1) al
aceluiași articol, ceea ce face ca aplicarea acesteia să fie posibilă exclusiv în cazurile și condițiile expres și
limitativ prevăzute la art. 104 din actul normativ sus-menționat. Este de remarcat faptul că această procedură a
fost reglementată ca un drept al autorității contractante și nu ca o obligație, astfel încât autoritatea
contractantă are posibilitatea de a nu se prevala de dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, chiar și în
situația în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare pentru aplicarea procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Referitor la acest tip de procedură, mai precizăm faptul că
legislația în domeniul achizițiilor publice stabilește doar condițiile excepționale în care aceasta se poate aplica,
nu și modul propriu-zis de aplicare. Astfel, singura regulă instituită este cea de la art. 94 din H.G. nr. 395/2016 și
vizează modul în care se inițiază procedura de negociere fără publicare prealabilă, respectiv prin transmiterea
unei invitații de participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori
este posibil, către mai mulți operatori economici. Prin urmare, modul de organizare a unei proceduri de
negociere fără publicare prealabilă, rămâne la latitudinea fiecărei autorități contractante, cu luarea în
considerare a prevederilor unor acte normative specifice și/sau a unor informații provenind din alte surse, în
funcție de obiectul contractului, pe care autoritatea contractantă are obligația de a le identifica prin mijloace
proprii. În ceea ce privește înștiințarea A.N.A.P. cu privire la inițierea unei proceduri de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a
înștiința A.N.A.P. asupra oricărei proceduri de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare ce
urmează a fi derulată, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006, având în vedere
faptul că în situațiile excepționale reglementate de lege, în care este permisă încheierea contractului fără
publicarea prealabilă a anunțului de participare, verificarea A.N.A.P. privește etapele procesului de achiziție
începând cu transmiterea invitației de participare la negociere și până la semnarea contractului (art. 1 alin. (2)
din O.U.G. nr. 30/2006). Astfel, articolele invocate, respectiv art. 21 alin. (1) și (2), art. 23 alin.(1) și art. 94 din
H.G. nr. 395/2016, sunt incidente procedurilor de atribuire competitive ce se derulează exclusiv online prin
intermediul SEAP, nu și procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – care se
derulează exclusiv offline.

Speta 479. Consiliere metodologică cu privire la legislația ce trebuie respectată de un partener transnațional
fără calitate de autoritate contractantă, ce este parte a unui acord de parteneriat realizat în vederea
implementării unui proiect finanțat din fonduri europene, atunci când efectuează achiziții necesare
îndeplinirii activităților ce-i revin în cadrul proiectului, în condițiile în care parteneriatul este constituit din
entităţi juridice, naționale și transnaționale, fără calitatea de autoritate contractantă.
Ultima actualizare: 20 feb. 2018, 15:33:57

Raspuns:

Atunci când parteneriatul este constituit din entităţi juridice fără calitatea de autoritate contractantă, precizăm
că, în conformitate cu prevederile art 8 din Ordinul comun MDRAPFE și ANAP nr. 6712/890/2017, „În cazul
proiectelor implementate în parteneriat constituit din două sau mai multe entităţi juridice fără calitatea de
autoritate contractantă, în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a prevederilor art. 6 din
Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se vor respecta, pentru atribuirea contractelor de
achiziţie, prevederile Ordinului ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016.” Astfel, așa cum reiese din
prevederea legală anterior citată – în care nu se face distincție între partenerul român și partenerul
transnațional, în forma de parteneriat descrisă, toți membrii parteneriatului vor respecta prevederile Ordinului
ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016 atunci când va efectua achiziții aferente proiectului finanțat din
fonduri europene.

Speta 478. Consiliere metodologică cu privire la calitatea de autoritate contractantă a asocierilor create în
scopul implementării proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă, alcătuite din cel puțin o autoritate
contractantă, și modul în care este influențată o asemenea calitate în funcție de cum liderul asocierii este o
autoritate contractantă sau o entitate privată.
Ultima actualizare: 20 feb. 2018, 15:33:35

Raspuns:

Potrivit art. 2 din Ordinul comun nr. 6712/890/2017 al MDRAPFE și ANAP „În cazul proiectelor implementate în
parteneriat constituit din una sau mai multe autorităţi contractante şi una sau mai multe entităţi juridice fără
calitatea de autoritate contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate contractantă în baza art.
4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi trebuie să achiziţioneze
produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi
completările ulterioare”. De asemenea, art. 3 din același ordin prevede că „În aplicarea prevederilor art. 2, în
cadrul parteneriatului se va opta pentru una dintre următoarele modalităţi de organizare a procesului/proceselor
de achiziţie: a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achiziţiile publice aferente activităţilor pentru
care este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanţare; sau b) liderul de parteneriat sau unul dintre
membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă,
va derula toate achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanţare”. Totodată, în conformitate cu
art. 4 din ordin, „Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, dintre cele descrise la art. 3
lit. a) sau b), parteneriatul are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achiziţie publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei astfel cum
este acesta reglementat de prevederile art. 9 - 25 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările
ulterioare”. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că la stabilirea calității de autoritate contractantă a unei
asemenea asocieri, respectiv parteneriatul format din cel puțin o autoritate contractantă și entități fără această
calitate nu are relevanță modalitatea de organizare pentru care optează, esențial în această privință fiind scopul
proiectului pentru care se constituie parteneriatul, respectiv dacă acesta urmărește satisfacerea unui interes
public sau al unuia privat, precum și existența unui rol activ al autorității contractante sau al entității private în
cadrul proiectului. În acest sens sunt și prevederile art. 3 din Ordinul nr. 6712/890/2017 care: - pe de o parte,
indică în mod clar calitatea activă a fiecăruia dintre membrii parteneriatului, care derulează achiziții publice,
neafectând astfel calitatea de autoritate contractantă a unui parteneriat astfel cum este acesta reglementat de
art. 2 al aceluiași ordin, - iar pe de altă parte, lit. b) de la art. 3 în discuție indică fără echivoc faptul că una din
modalităţi de organizare a procesului/proceselor de achiziție este aceea în care liderul de parteneriat sau unul
dintre membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate
contractantă, va derula toate achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare. Se poate
observa astfel că modul de alcătuire al parteneriatului nu influențează calitatea de autoritatea contractantă în
baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, atâta vreme cât fiecare dintre membrii parteneriatului,
autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, are o calitate activă în
cadrul proiectului acest lucru fiind o condiție pentru atingerea scopului proiectului. Referitor la scopul
proiectului, respectiv dacă acesta urmărește satisfacerea unui interes public sau al unuia privat, considerăm ca
fiind esențiale în acest sens prevederile art. 1 din din Ordinul nr. 6712/890/2017, și anume „Cu respectarea
prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile
cuprinse în prezenta anexă se aplică beneficiarilor/partenerilor din cadrul proiectelor cu finanţare europeană
implementate în parteneriat, pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări aferente: a)
programelor finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii 2014 - 2020, respectiv Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit şi afaceri
maritime; b) programelor finanţate din mecanismele financiare ale Spaţiului Economic European şi norvegian; c)
Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii
Europene extinse - Obiectivul 1 al Ariei de concentrare 4 - "Îmbunătăţirea mediului înconjurător".”

Speta 423. Entitatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la aplicabilitatea prevederilor
art. 59 alin. (4) și (5) și ale art. 60 din Legea nr. 99/2016 în situația în care, în vederea realizării unui
proiect de înlocuire a unui echipament ”teleprotecție” aferent liniei de interconexiune România-Ungaria,
este necesară asigurarea compatibilității totale a echipamentelor ce vor fi înlocuite în cele două stații de
transformare aferente celor două state membre UE. În acest sens, se solicită un punct de vedere privind
posibilitatea încheierii unui acord între entitățile contractante similare din România și Ungaria, în condițiile
art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 și derularea procedurii de achiziție de către entitatea contractantă
similară din Ungaria precum şi dacă există posibilitatea achiziționării de către entitatea contractantă a
echipamentelor “teleprotecție” direct de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă similară din
Ungaria, fără a se încălca astfel prevederile Legii nr. 99/2016.
Ultima actualizare: 22 ian. 2018, 14:21:45

Raspuns:
Precizăm că, astfel cum se prevede la art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, în vederea atribuirii în comun a
unui contract sectorial de către entităţile contractante naţionale, împreună cu entităţi contractante din alte
state membre, entităţile contractante participante încheie un acord prin care stabilesc: a) responsabilităţile
părţilor şi dispoziţiile de drept naţional aplicabile; b) aspectele de organizare internă a procedurii de atribuire,
inclusiv gestionarea procedurii, repartizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie
achiziţionate şi încheierea contractelor. Prin urmare, cu excepţia situaţiei în care elementele necesare sunt
stabilite printr-un acord internaţional încheiat între România şi Ungaria, cele două entități contractante similare
din România și Ungaria pot încheia un acord în vederea achiziționării echipamentelor respective, în condițiile art.
59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, acord prin care pot stabili ca procedura de achiziție să fie derulată de către
entitatea contractantă similară din Ungaria, în conformitate cu prevederile legislației naționale a Ungariei. În
ceea ce privește posibilitatea achiziționării directe de către entitatea contractantă a echipamentelor
“teleprotecție” de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă similară din Ungaria, precizăm că art. 60
din Legea nr. 99/2016 dă dreptul entității contractante participante la o achiziţie sectorială realizată în
conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (4) de a nu aplica dispoziţiile Legii nr. 99/2016 atunci când
achiziţionează lucrări, produse sau servicii care fac obiectul achiziţiei de la entitatea contractantă responsabilă
pentru gestionarea procedurii de atribuire. Prin urmare, entitatea contractantă poate achiziționa direct de la
entitatea contractantă similară din Ungaria echipamentele “teleprotecție” care vor face obiectul procedurii de
atribuire gestionată de aceasta în baza acordului care va fi încheiat între cele două entități contractante, nefiind
reglementată legal posibilitatea achiziționării directe de la furnizorul atribuit de către entitatea contractantă
similară din Ungaria. Având în vedere că entitatea contractantă similară din Ungaria a selectat, printr-o
procedură proprie, doi furnizori, urmând a organiza o procedură concurențială pentru achiziția echipamentelor
“teleprotecțiilor” necesare celor două entități contractante, în condițiile în care înțelegem că nu a fost încheiat
încă un acord între cele două entități contractante, dorim să subliniem că prevederile art. 60 din Legea nr.
99/2016 sunt aplicabile doar în situația în care entitățile contractante respective au încheiat un acord prealabil
prin care au stabilit detaliile prevăzute la art. 59 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 și dacă modul de alocare a
responsabilităţilor şi legislaţia naţională aplicabilă se menţionează în documentaţia de atribuire pentru
contractele sectoriale atribuite în comun în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (4).

Speta 406. Consiliere metodologică cu privire la calificarea din punct de vedere al achizițiilor publice a
contractului prin care se urmărește înlocuirea centralei termice.
Ultima actualizare: 11 ian. 2018, 09:51:01

Raspuns:

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziţie publică de lucrări este contractul de
achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în
legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi
execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării
construcţiei. Totodată, conform art. 3 alin. (1) lit. n) din același act normativ, contractul de achiziţie publică de
produse - contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul
cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea
asupra acestora; contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori
operaţiuni de amplasare şi de instalare. De asemenea, potrivit art. 35 alin. (1) din lege, „Contractele care au ca
obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire
se aplică dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul
de achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză”. Prin urmare, având în vedere cele mai sus
expuse, apreciem că respectivul contract prin care se urmărește înlocuirea centralei termice din sediul central al
autorității contractante poate fi calificat ca fiind un contract de achiziție publică de furnizare, care include, cu
titlu accesoriu, lucrări ori operaţiuni de amplasare și de instalare.
Speta 405. Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea încheierii de contracte/acorduri-cadru în altă
valută (ex. euro).
Ultima actualizare: 11 ian. 2018, 09:50:00

Raspuns:

Legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale nu conține prevederi referitoare la moneda în care se


încheie contractele de achiziție publică/sectorială. Totuși, atragem atenția că această legislație specifică
prevede obligații în raport cu anumite praguri valorice exprimate în moneda națională, respectiv în lei. Astfel,
autoritățile/entitățile contractante trebuie să se asigure la încheierea contractelor că aceste obligații nu vor fi
încălcate pe parcursul derulării contractelor respective.

Speta 400. Consiliere metodologică privind posibilitatea preluării de către autoritatea contractanta X
(ordonator secundar de credite) a activității de organizare a procedurilor de achiziție publică pentru
atribuirea contractelor de lucrări/servicii/produse pentru întreținerea și funcționarea în bune condiții a
unităților de învățământ (ordonatori terțiari de credite) aflate în administrarea autoritatii contractante X.
Ultima actualizare: 10 ian. 2018, 10:28:06

Raspuns:

În calitate de autorități contractante, unitățile de învățământ au obligația de a realiza achizițiile în conformitate


cu dispozițiile Legii nr. 98/2016. Acest act normativ definește la art. 3 alin. (1) lit. bbb) unitățile de achiziții
centralizate ca fiind autorități contractante care furnizează activități de achiziție centralizate și, după caz,
activități de achiziție auxiliare. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, activitățile de achiziție
centralizate constau inclusiv în „atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru
pentru lucrări, produse ori servicii în numele și pentru o altă/alte autoritate/autorități contractante”. De
asemenea, în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. d) din același act normativ, activitățile de achiziție auxiliare
includ și „pregătirea și administrarea procedurilor de atribuire în numele și în beneficiul unei alte autorități
contractante”. Totodată, este important faptul că, potrivit art. 40 din Legea nr. 98/2016, înființarea de unități
de achiziții centralizate se realizează prin hotărâre a Guvernului. În continuare, amintim prevederile art. 44 din
Legea nr. 98/2016 potrivit cărora două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziții specifice, existând posibilitatea ca o singură autoritate contractantă să organizeze procedura de
atribuire, acționând atât în nume propriu, cât și în numele și pe seama celorlalte autorități contractante. Prin
urmare, în opinia noastră, autoritatea contractanta X poate organiza proceduri de atribuire în numele și în
beneficiul unităților de învățământ pe care le are în administrare fie prin desemnarea sa ca unitate de achiziții
centralizate (prin hotărâre a Guvernului), fie prin efectuarea unor achiziții comune ocazionale.

Speta 392. Se anulează obligația privind răspunderea autorității contractante, respectiv a persoanei care o
reprezintă (șeful autorității) și drepturile care derivă din executarea impunerilor legislative, așa cum sunt
statuate de art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la art. 3 alin. (1) lit. ll) și
art. 44 din Legea nr. 98/2016?
Ultima actualizare: 29 dec. 2017, 11:39:03

Raspuns:

Realizarea unei achiziții publice acoperă o necesitate a autorității contractante, astfel, conform art. 1 alin. (4)
din H.G. nr. 395/2016 „ În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă este
responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția
directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.” Apreciem că sintagma „autoritatea contractantă
este responsabilă” poate fi asimilată persoanelor cu funcții de decizie definite la art. 3 alin. (1) lit. ll) din Legea
nr. 98/2016 ca fiind „conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale ale autorității
contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul autorității
contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire”.
Astfel, răspunderea autorității contractante revine persoanelor cu funcții de decizie în sfera cărora se regăsesc
acele persoane din cadrul autorității contractante care adoptă decizii cu privire la organizarea, derularea şi
finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aprobă/semnează documente emise în
legătură cu sau pentru procedura de atribuire (spre exemplu: conducătorul autorității contractante, șeful
departamentului achiziții publice, persoanele care semnează sau care avizează contractul de achiziție publică)
sau care, prin natura activităților desfășurate, pot influenta adoptarea unor astfel de decizii (spre exemplu:
membrii comisiei de evaluare, persoanele care participă la întocmirea documentațiilor de atribuire), inclusiv
persoanele care aprobă bugetul aferent autorității contractante, necesar finanțării contractelor de achiziție
publică.

Speta 381. Consiliere metodologică privind unele aspecte legate de activitățile compartimentului intern
specializat al achizițiilor publice, precum și cele aferente celorlalte compartimente din cadrul autorității
contractante, respectiv: - când este obligatorie elaborarea caietului de sarcini și cine anume din cadrul
autorității contractante are obligația de a-l elabora; - cine elaborează documentația de atribuire; - cine
centralizează necesitățile prevăzute în referatele de necesitate și întocmește strategia de achiziții publice; -
în cazul în care nu există persoane cu expertiză tehnică în domeniu, ce măsuri pot fi luate de către
autoritatea contractantă pentru definirea caracteristicilor tehnice.
Ultima actualizare: 27 dec. 2017, 12:22:37

Raspuns:

Așa cum reiese din prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, în vederea realizării achizițiilor
publice, autoritatea contractantă are obligația de a înființa un compartiment intern specializat în domeniul
achizițiilor, iar în măsura în care structura organizatorică a autorității nu permite acest lucru, sunt desemnate
una sau mai multe persoane, după caz, care vor duce la îndeplinire atribuțiile compartimentului intern, astfel
cum sunt reglementate în cuprinsul alin. (3) al articolului în discuție. Activitatea compartimentului intern
specializat în domeniul achizițiilor publice este sprijinită potrivit prevederilor legale în materie (art.2 alin. (4)
din H.G. nr. 395/2016) de celelalte compartimente ale autorității contractante prin îndeplinirea
sarcinilor/atribuțiilor prevăzute la alin. (5) al aceluiași articol invocat anterior. Astfel, în conformitate cu
dispozițiile art. 2 alin. (5) lit. a) și b) din hotărârea de guvern antemenționată, celelalte compartimente din
cadrul autorității contractante întocmesc și transmit referatele de necesitate, precum și specificațiile tehnice
aferente produselor/serviciilor/lucrărilor necesar a fi achiziționate, așa cum sunt prevăzute la art. 155 din Legea
nr. 98/2016. Potrivit art. 2 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, compartimentul intern specializat este cel care,
în baza informațiilor/documentelor transmise de celelalte compartimente din cadrul autorității privind
necesitățile identificate, întocmește Strategia anuală de achiziții publice prevăzută la art. 11 din H.G. nr.
395/2016, precum și Programul anual al achizițiilor publice, ca parte integrantă a acestei strategii, prevăzut la
art. 12-13 din același act normativ. De asemenea, compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor
publice centralizează informațiile și documentele primite de la celelalte compartimente/structuri din cadrul
autorității în vederea identificării la nivelul pieței a caracteristicilor tehnice solicitate, a disponibilității
respectivelor produse/servicii/lucrări, a eventualelor costuri suplimentare. În acest sens, în temeiul art. 2 alin.
(3) lit. b) din H.G. nr. 395/2016, compartimentul intern specializat este cel care elaborează sau, după caz,
coordonează activitatea de întocmire a documentației de atribuire și a documentelor suport (conform art. 20
alin. (1) din H.G. nr.395/2016), uzând de informațiile și elementele puse la dispoziție de celelalte
structuri/compartimente ale autorității. Având în vedere că, potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016,
autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate și
aprobate documentația de atribuire și documentele suport, iar conform art. 20 alin. (1) din H.G. nr.395/2016
documentația de atribuire conține pe lângă fișa de date, proiectul de contract, formularele/modele de
documente și caietul de sarcini, rezultă că autoritatea contractantă întocmește caietul de sarcini aferent fiecărei
proceduri de atribuire aplicate, dintre cele reglementate de legea în materie (art. 68 din Legea nr. 98/2016).
Este evident faptul că realizarea optimă a achizițiilor presupune stabilirea din partea autorității contractante a
caracteristicilor/specificațiilor tehnice aferente produselor/ serviciilor /lucrărilor necesar a fi achiziționate, iar
în acest sens, apreciem că, și în cazul unei achiziții directe (deși această modalitate de achiziție nu comportă
aceleași reguli obligatorii specifice unei proceduri), definirea specificațiilor tehnice prin întocmirea unui caiet de
sarcini poate crea condiții optime în vederea furnizării de informații corecte si relevante operatorilor economici
privind achizițiile necesar a fi realizate. În acest sens, autoritatea contractantă este singura în măsură să ia o
decizie fundamentată privind utilitatea întocmirii caietului de sarcini în cazul achiziției directe prin raportare la
natura și complexitatea obiectului contractului. Pe cale de consecință, ținând cont de cele enunțate anterior,
concluzionăm că rămâne la latitudinea autorității contractante să decidă, prin acte proprii, modul în care
celelalte compartimente ale sale vor sprijini activitatea compartimentului intern specializat, fără, în mod
evident, a se diminua în vreun fel răspunderea autorității contractante pentru deciziile luate în atribuirea
contractelor de achiziție publică.

Speta 374. Consiliere metodologică privind diferența dintre serviciile auxiliare furnizate de către o
autoritate de achiziții centralizată și cele furnizate de către un furnizor privat de servicii auxiliare și care
este temeiul de drept care reglementează acest aspect.
Ultima actualizare: 21 dec. 2017, 12:25:17

Raspuns:

Facem precizarea că activitățile de achiziție centralizate sunt realizate de către unităţi de achiziţie centralizate
înființate prin hotărâre de Guvern, care atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări,
produse sau servicii destinate altor autorități contractante, în timp ce serviciile auxiliare achiziției sunt servicii
de consultanță pentru a sprijini activitatea compartimentului intern sau a persoanei/persoanelor însărcinate
conform art. 2 alin. (2) din H.G.nr. 395/2016, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentațiilor
necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de
prevenire/diminuare a riscurilor în achizițiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea
procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau
soluţionarea contestaţiilor. Totodată, unitățile de achiziție centralizate, conform definiției de la art. 3 alin. (1)
lit. bbb) din Legea nr. 98/2016 („o autoritate contractantă care furnizează (…) după caz, activităţi de achiziţie
auxiliare”) pot furniza și activități de achiziție auxiliare, exclusiv în legătură cu activitățile realizate de
autoritățile contractante beneficiare, având ca obiect produsele și serviciile achiziționate în sistem centralizat,
în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Speta 344. Lucrarile de restaurare biserici (consolidare, refacere arhitecturala, instalatii noi) fac parte din
categoria de lucrari de geniu civil? (Legea 98 – art. 6, Ordin 1284/2016)
Ultima actualizare: 11 dec. 2017, 14:02:43

Raspuns:

Prevederile art.3 alin. (1) lit.ee) din Legea nr.98/2016, stabilesc categoriile de lucrări ce se încadrează ca
”lucrări de geniul civil”, acestea fiind cele menționate în anexa nr.1 la lege. Această definiție are relevanță,
însă, numai în contextul art. 6 din Legea nr. 98/2016, care stabilește domeniul de aplicabilitate, respectiv
situațiile în care prevederile acestuia trebuie respectate de către entități juridice ce nu au calitatea de
autoritate contractantă (așa cum este definită la art. 4 din Legea nr. 98/2016). Prin urmare, în raport de
subiectul în discuție – lucrări privind restaurarea bisericilor, prezintă relevanță cine este entitatea care
realizează achiziția, respectiv dacă aceasta are calitatea de autoritate contractantă, sau nu.
Speta 320. Structura organizatorică a unei autorităţi contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment
intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, obligaţia de a realiza achizițiile publice fiind îndeplinită
de o persoană din cadrul respectivei autorităţi contractante care este însărcinată cu ducerea la îndeplinire a
principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor. Persoana numită în
acest sens, nu este remunerată pentru activitatea pe care o prestează. Încercarea de a retribui activitatea în
domeniul achizițiilor publice pe care o desfășoară persoana numită în acest sens s-a finalizat print-o măsură
de remediere a Curții de Conturi, conform căreia persoana în cauză a trebuit să procedeze la restituirea
sumelor de bani necuvenite, actualizate în funcție de rata inflației. În acest context, se solicită consiliere
metodologică cu privire la posibilitatea persoanei însărcinate cu ducerea la îndeplinire a principalelor
atribuţii ale compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor de a-și primi toate drepturile
salariale pentru activitatea pe care o desfășoară.
Ultima actualizare: 27 nov. 2017, 15:09:01

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, „În vederea realizării achiziţiilor publice,
autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor,
format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum
şi specializări în domeniul achiziţiilor”. Totodată, alin. (2) al aceluiași articol prevede că „În măsura în care
structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în
domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz,
mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ
al conducătorului autorităţii contractante”. De asemenea, alin. (6) al art. 2 din H.G. nr. 395/2016 prevede că
autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite servicii
auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor (și
implicit a activității persoanei desemnate cu atribuții în acest sens, după caz), precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru
implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de
la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la
executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu
activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor. Pentru situația aparte cu care vă confruntați
în prezent, respectiv faptul că persoana desemnată cu atribuții în achiziții publice, conform art. 2 alin. (2) din
H.G. nr. 395/2016, nu este remunerată pentru aceste atribuții şi implicit pentru responsabilitățile care decurg
din acestea, precizăm că nu putem emite o opinie pertinentă cu privire la acest subiect, întrucât excedează
competențelor A.N.A.P., stabilite conform prevederilor O.U.G. nr. 13/2015 și H.G. nr. 634/2015. Cu privire la
salarizarea personalului contractual/funcționarilor publici din cadrul autorităților sau reglementarea raporturilor
de muncă între autoritățile publice și terți aveți posibilitatea de a face o solicitare scrisă către Ministerul Muncii
și Justiției Sociale.

Speta 317. Consiliere metodologică cu privire la obligativitatea utilizării formularului standard de referat de
necesitate disponibil pe website-ul www.achizitiipublice.gov.ro.
Ultima actualizare: 24 nov. 2017, 14:19:51

Raspuns:

Utilizarea formularului de referat de necesitate prezentat în cadrul Ghidului Achizițiilor Publice disponibil online
pe website-ul www.achizitiipublice.gov.ro, precum și a celorlalte modele de formulare disponibile în cadrul
Ghidului, nu este obligatorie, acesta având rol orientativ și de a oferi acces la informații actualizate, în funcție
de modificările legislative apărute, tuturor celor implicați în realizarea de achiziții publice în România. Astfel,
formularele conținute de Ghidul online au fost dezvoltate cu scopul de a ajuta autoritățile contractante să
depășească anumite aspecte problematice întâlnite de acestea în practică, prin furnizarea unor informații
practice necesare pentru ca, dincolo de asigurarea conformității cu prevederile legale, acestea să înțeleagă în
profunzime și să implementeze principiile generale ale achizițiilor publice consacrate în directive. Prin urmare,
din punct de vedere legal, Ghidul online nu are caracter normativ, astfel încât să existe o obligativitate în ceea
ce privește aplicarea acestuia, autoritatea contractantă putând utiliza prevederile ghidului sub forma unei
îndrumări, în sensul preluării unor informații care pot contribui la îmbunătățirea propriilor documente ale
autorității.

Speta 316. Consiliere metodologică cu privire la modul de realizare a achizițiilor în cadrul unui proiect
finanțat din fonduri nerambursabile cu aplicarea legislației în vigoare.
Ultima actualizare: 24 nov. 2017, 14:17:45

Raspuns:

În prezent, art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prevede că „au calitatea de autoritate contractantă în
sensul prezentei legi asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a)
sau b)”. Prin urmare, având în vedere că legea nu distinge între modul în care urmează să fie alocat bugetul unui
proiect, dacă acesta va fi sau nu distinct pe activități, ori dacă activitățile desfășurate în realizarea proiectului
au caracter separat, asocierea constituită din una sau mai multe autorități contractante și una sau mai multe
entități juridice fără calitate de autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect, se
încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și drept
urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind
achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în
cadrul proiectului. În ceea ce privește alegerea modalității de achiziție, valoarea estimată se determină în
conformitate cu Capitolul I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, ținând cont de obiectul
achiziției, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest
context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016).
Codurile CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unui contract de achiziție publică/acord-cadru, ci au ca
rol depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului/acordului-cadru ce
urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. În
continuare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care autoritatea
contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-
dezvoltare, alegerea modalității de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte: - valoarea estimată
a tuturor achizițiilor cu același