Sunteți pe pagina 1din 7

NOTIUNI DE RADIOLOGIE INTERVENTIONALA

CE ESTE ANGIOGRAFIA?

• Investigaţie şi Intervenţie invaziva - artere


- vene

• Indicaţii / contraindicaţii /limite

• parte a Radiologiei Intervenţionale Vasculare

• Angiografia poate servi la depistarea leziunilor arteriale, îndeosebi a stenozelor sau


ocluziilor,dar si a prezenţei unor malformaţii arterio-venoase, anevrisme sau a altor tipuri
de patologie vasculară.

Înaintea unei intervenţii chirurgicale, angiografia oferă posibilitatea studierii raporturilor


anatomice între vase şi leziunea de operat.

ANGIOGRAMA
= însumarea de imagini radiologice înregistrate pe toata durata trecerii unei substante de contrast
iodate prin sectorul cercetat (artere-vene/cord). In ultimele decenii- dezvoltare extrem de rapida!

-se face numai în conditii de spitalizare!(de obicei 24 de ore,functie de examinare,abord,etc)

- tehnicile angiografice pot fi considerate examene de r u t i n a numai în laboratoarele echipate


cu aparatura specifica si personal specializat în RI.

Sala de angiografie=sala de operatie! (conditii de asepsie,antisepsie + monitorizare


hemodinamica-invaziv / non-invaziv)

Caracteristici tehnice ANGIOGRAF - nr.mare de imagini în miscare !

• Tensiune 65-150 kv / Intensitate 3000 mA

• timp expunere 1/1000 sec- ”one-shot”

• generatoare trifazice,puternice-3-4 tuburi(uni/biplan)

• tub radiogen cu mare viteza de rotire a anodei (9000 turatii/min)

• anode rotative din grafit cu diametru 150 mm

• 12 imagini/sec ---- 60 imagini/sec (fps = frames per sec.)

• Calitatea imaginii a fost optimizată şi pentru angiografia periferică. Fluoroscopia pulsată


cu 15 si 30 pulsuri/sec este standard. Aceste valori reduc dozele de radiaţie si produc
imagini de o mare claritate!
Calitatea imaginii - cu camera CCD achiziţiile de DSA(“substractie digitala)” sau fluoroscopia
se fac printr-o simplă atingere.

SCURT ISTORIC AL ANGIOGRAFIEI

• 1844-Claude Bernard-prima cateterizare: VS/VD--->cercetari anat-fiziol/Fick

• 1929-Germania-Forssmann -primul care a imaginat posibilitatea investigarii cordului cu


ajutorul unui cateter- la om

• 1929-prima aortografie(Dos Santos)

• 1941-Cournand si colab.- au reluat ideea.; 1956-Nobel!

• 1959-1960 - Sones - Judkins - metodologia coronarografiei

• 1963-prima cateterizare selectiva de artera hepatica

• 1964-Charles Dotter,Melvin Judkins - au conceput

termenul de angioplastie transluminala(PTA,PTCA)

• 1966- raportarea unui caz de metastaze hepatice necrotizate

prin lezarea intimei in timpul cateterizarii angiografice.

• 1970-Swan,Ganz-cateterism-sonda SG

• 1972-prima embolizare selectiva HD (Rosch)

• 1974-Andreas Gruentzig-cateterul cu balon cu dublu-lumen,modificind cateterul lui


Dotter---> gravitatea incidentelor operatorii s-a redus! Angioplastia transluminala a fost
utilizata cu succes pentru artere periferice-PTA(USZ)
-prima chemo-embolizare a arterei hepatice (hepatom nerezecabil)

• 1976- Gruentzig experimentează metoda pe coronare canine si pe cadavre (USZ)

• 1977-San Francisco -se efectueaza prima angioplastie percutanata transluminala


coronariana la bolnavi –PTCA

• 1986-implantarea primului stent(coro)-Franta

• Peste 400000 americani si 800000 europeni /an intra ca pacienti intr-o sala de
Angiografie pentru PTCA si aproximativ 50% din ei primesc cel putin un stent, introdus
in practica abia in 1990, numai in anumite laboratoare,pentru prevenirea restenozei si
reocluziei.
CUM SE FACE?

• Tehnica SELDINGER - anestezie locala (xilina)

• abordul translombar-Dos Santos (istoric)-incidente!

• abordul femural(punctie inghinala) – cel mai folosit

• abordul brahial – cand abordul femural nu este posibil (ex.Sindr.Leriche=artere iliace


trombozate)

• abordul radial –minim invaziv,pacientul poate fi externat dupa 2-6 ore(functie de


interventie)

CAND SE FACE ANGIOGRAFIA?

1. ANGIOGRAFIA DIAGNOSTICA:

*afectiuni vasculare

*tumori-diferentiere

• ACUTE-IN URGENTA: -hemoragii cerebr./digest.

-anevrisme cerebr.rupte

-politraumatisme-visceral

+/- membre sup/inf.

-embolie/tromboza acuta

• CRONICI- afectiuni vasculare / tumori bg./maligne

INTERVENTII ANGIOGRAFIE –DIAGNOSTIC

• Arteriografie periferică-membre superioare/inferioare

• Arteriografie cerebrală (poligonul Willis)

• Arteriografie carotidiană (carotida comuna-externa-interna)

• Arteriografie mezenterică(superioara/inferioara)-ramuri

• Arteriografie hepatică-distributie intrahepatica/segmentara

• Arteriografie splenica (trunchi / ramuri )

• Arteriografie renală –polara superioara /inferioara


• Arteriografie uterină

PROCEDURI TERAPEUTICE ale Radiologiei Interventionale Vasculare

• Angioplastie periferică (PTA) cu / fără implantare de stent(in stenoze)

• Angioplastie carotidiană percutana (stent + filtru protectie)

• Angioplastie renală (HTA reno-vasculara=stenoze de artera renala)

• Angioplastie mezenterică (superioara/inferioara)

• Embolizarea pre-operatorie ( scaderea sangerarii intraoperatorii)

• Embolizări digestive supraselective (hemoragii digestive acute,grave)

• Embolizări supraselective uterine(tratamentul fibromului uterin)

• Chemoembolizări hepatice (tratamentul tumorilor maligne hepatice)

• Chemoinfuzii intra-arteriale(tratamentul tumorilor maligne hepatice)

• Implantare de rezervor subcutan pentru citostatice (tumori maligne)

• Implantarea filtrului de vena cava inferioara (prevenire TEPA)

• Vertebroplastie ( patologie corpi vertebrali)

• Nucleoplastie (tratamenul percutan al herniei de disc necomplicata)

• Puncţie ghidată radiologic(drenaje abcese,etc.)-RADIOLOGIE INTERVENTIONALA


NON-VASCULARA

CINE O FACE ?

• RADIOLOG INTERVENTIONIST

*ANGIOGRAFIE PERIFERICA-DIAGNOSTICA SI INTERVENTIONALA

 CARDIOLOG INTERVENTIONIST
*CORONAROGRAFIE / PTCA
*CATETERISM CARDIAC

Pregatirea pacientului pentru interventie

• Premedicatie – numai daca este cazul (interventii terapeutice)

- analgetice(Ketorol,Perfalgan in PEV), antiemetice


• Pacientul sta intins pe masa de operatie. Este acoperit cu campuri sterile si badijonat cu
iod la locul punctiei.

• Anestezia locala se face la plica inghinala (xilina 7-8 ml)

• Pe acul de punctie arteriala (Seldinger) se introduce teaca / introductorul pe mandren


scurt si ulterior un cateter care ajunge (ghidat sub raze X) in aorta abdominala si apoi in
artera care ne intereseaza a fi abordata.

• In cazul angiografiei terapeutice,dupa identificarea arterelor, se trece la tratamentul


propriu-zis: introducerea substantelor intraarterial (local)

• Interventia dureaza 30 - 90 min, functie de anatomia locala si complexitate. Pacientul este


constient si cooperant pe parcursul interventiei. La sfarsit se face hemostaza si pansament
compresiv, de catre asistenta! Pacientul pleaca spre salon pe brancard !!

CONTRAINDICATII ale angiografiei

• instabilitate hemodinamica –va fi corectata

• alergie la iod – subst.contrast folosita este non-ionica !!

• insuficienta renala cronica-angiografie urmata de dializa

• insuficienta cardiaca globala – medicatie specifica

• tulburari de coagulabilitate/tratament de lunga durata cu anticoagulante-timp protrombina


>18 sec,AP<30% - corectata

• hipokalemie – va fi corectata

• intoxicatie digitalica -va fi corectata

• febra intercurenta –tratament de specialitate

• -HTA necorectata-predispune la ischemie miocardica +/- IC in timpul angiografiei - va


fi tratata

REACTII SECUNDARE

• In timpul interventiei,pacientul nu simte durere, datorita anesteziei;la introducerea


substantei de contrast duce la perceperea unei senzatii de caldura la nivelul regiunii
investigate.

• Dupa unele gesturi terapeutice(embolizari) pot sa apara: usoara febra (38-38,5),ce dispare
in 2-3 zile(si care se datoreaza necrozei celulelor neoplazice si nu unei infectii
aparute!),senzatie de greata si extrem de rar varsaturi.
• Vor fi rezolvate prin tratament simptomatic!

POSIBILE INCIDENTE ale angiografiei:

• hematom → La locul

• anevrism → punctiei

• fistula arterio-venoasa →

• reactie vaso-vagala ----> atropina!

• reactie alergica ------>soc anafilactic

• reactii pirogene(prin introducerea de proteine straine, endotoxine sau alte Ag active


(dupa 1-60 min)

• tulburari de ritm/conducere ------> IMA !

• stop cardio-respirator

ACCIDENTE - INCIDENTE:

• tin in primul rand de interventionist!!


ANGIOGRAFISTUL stabileste:

• protocolul operator -abordul


-locul de injectare al s.contrast

• secventialitatea preluarii imaginilor angiografice

• arhivarea imaginilor – cu tehnicianul radiolog

PRE- SI POST-ANGIOGRAFIE

• PRE: -informarea pacientului

- oprirea trat.anticoagulant

- premedicatie

• POST: - repaos la pat, in functie de abord

(minim 12 ore in cazul abordului femural, externare dupa 24 ore)


- hidratare normala
SALA DE ANGIOGRAFIE(aseptica, instrumentar!)

• APARATURA PERFORMANTA-DSA

• SISTEM ELECTRONIC DE INJECTIE

• SOFT COMPLEX DE HEMODINAMICA

• CONSUMABILE CORESPUNZATOARE

• SISTEM DE ARHIVARE-FILM,CD/DVD,PACS

• statii DICOM/MEDCON -conferinte


-second-opinion

• personal supraspecializat / stand-by 24 ore/24

INDICATII GENERALE:

INAINTE DE INTERVENTIE :

• Evaluare corecta clinica(inclusiv T.A., A.V.,EKG) si de laborator:HLG(PLT!!), uree,


creatinina, AST, ALT, glicemie, BT/BD, teste de coagulare (INR,APPT,T.Q.)

• De la caz la caz: ecografie-CT/IRM, teste specifice de laborator.

DUPA TERMINAREA INTERVENTIEI:

• Pacientul este transportat cu un brancard pana la pat,unde va ramane cu membrul inferior


drept intins timp de MINIM 12 ore-timp in care nu se va da jos din pat(in caz
contrar,existand riscul producerii unui hematom in zona punctiei arterei).In punctia
brahiala,bratul ramane in extensie 12 ore!

• Pacientul poate manca la 3 ore dupa terminarea interventiei-nu exista restrictii alimentare
in afara celor preexistente (prescrise de medicul curant)

• Pacientul este externat la 24 de ore dupa interventie,in majoritatea cazurilor.

ARHIVAREA IMAGINILOR din timpul angiografiei

• Toate imaginile sunt preluate de catre mai multe computere complexe care le analizeaza
si apoi le stocheaza in memoria lor.

Ulterior, imaginile sunt vizualizate din nou de catre medic si,dupa evaluarea si post-
procesarea lor,sunt arhivate pe filme radiologice si CD-R; in acest fel pot fi pastrate timp
indelungat, iar la interventiile anterioare li se extrag din arhiva datele video (si rezultatele
anterioare, impreuna cu protocolul operator),pentru a fi comparate cu datele actuale.