http://www.scribd.

com/doc/110903239/ENCICLICA-%E2%80%98RERUM-NOVARUM
%E2%80%99-SCURTA-PREZENTARE-TEMATIC%C4%82

1 / 11
Enciclica ‘RERUM NOVARUM’- ‘Despre noile vremuri’ SCURTĂ PREZENTARE
TEMATICĂ =Eseu Documentar=
Enciclica RERUM NOVARUM a fost publicată în 1891 (
15 Mai 1891) de către PapaLeon al XIII-lea. Era adresată Episcopilor Bisericii Romano –
Catolice, dar în aceeaşimăsură oamenilor de stat, muncitorilor, intelectualilor. Ea se focaliza şi
trăgea un‘semnal de alarmă’ legat de problemele şi soluţiile posibile la viaţa de mizerie a
claseimuncitorilor, în lumina Evangheliei lui Isus Cristos. Era sub intitulată‘Drepturi
şi îndatoriri ale Capitalului şi ale Muncii’.Cei care au contribuit la întocmirea ei au
fostWilhelm Emmanuel von Ketteler şiCardinalulHenry Edward Manning.

Contextul Istoric.

Secolul XIX a fost secolul marilor modificări în planul social, ideologic şi politic alEuropei.
Început sub aparenta restaurare a ordinii europene anterioare expansiuniiBonapartiste (1815 -
Pacea de la Paris), în nici 40 de ani (1848) va fi zguduită derevoluţiile de la 1848 în toată
Europa, formarea unor noi state europene (exemplu:

Planul lui Dumnezeu pentru om:Dumnezeu l-a creat pe om.L-a trimis răscumpărător şi
mântuitor pe Isus Cristos la oamenii căzuţi în păcat.L-a făcut pe om fiu adoptiv şi
moştenitorul fericirii veşnice prin harurile, darurile şi roadele DuhuluiSfânt.
‘Astăzi mai mult ca niciodată, cuvântul lui Dumnezeunu ar putea fi vestit şi ascultat, dacă el
nu ar fi însoţitşi de o mărturie a Duhului Sfânt, ce operează în lucrările creştinilor puşi în
serviciul fraţilor, chiar în acele puncte unde sunt în joc existenţa şi traiul lor.’Papa Leon al
XIII-lea
Papa Leon al XIII-lea

2 / 11
Regatul Italiei-1861, Imperiul German
1
-1871, Regatul României–1877, RegatulBulgar–1878, Regatul Iugoslav–1881, Regatul
Greciei–1830, Regatul Belgiei–1830,Luxemburg-1867), războaie (exemplu: războiul Crimeii–
1853, războiul franco-prusac -1870, războiul ruso-turc - 1877), ideologii (socialism utopic
2
, comunism
3
, sionism
4
). Unloc aparte îl au intensificarea revoltelor muncitorilor datorită condiţiilor inumane
delucru, a traiului în locuinţe insalubre, cu o hrană precară, boli profesionale sauprovocate de
lipsa de igienă
5
; sub influenţa doctrinei comuniste care incita la lupta declasă

1
6
. În acest climat tensionat, Magisterul Bisericii Romano-Catolice îşi expune în"RERUM
NOVARUM” poziţia inspirată de Sfânta Scriptur şi Sfânta Tradiţie Apostolică,denunţând
exploatarea muncitorilor.

Scurtă prezentare.

Enciclica prezintă, în lumina Doctrinei Sociale a Bisericii Romano-Catolice

,relaţiile şi îndatoririle reciproce între:


Muncă şi Capital,

Guverne şi Cetăţeni,necesare pentru a elimina tensiunile sociale provocate de:-
Munca muncitorilor devenise o marfă
care se vindea conform legilor cererii şiofertei. Munca lor se afla sub continua ameninţare a
şomajului. Patronul foloseaMunca Salariată în mod opresiv, exclusiv pe criteriul acumulării
proprii, ‘sălbatice’, decapital, având ca singur criteriu profitul întreprinderii cu orice preţ vis-
a-vis de muncasalariată: în primul rând prin eliminarea celor care nu conveneau profesional
sausocial; sau în momentele de scădere semnificativă a profitului, în urma rezultatului
1
O confederaţie de Provincii (Landuri) Germane sub conducerea Prusiei.
2
Robert Owen, Charles Fourrier.
3
Karl Marx Friedrich Engels; s-a finalizat prin înfiinţarea Internaţionalei Comuniste.
4
Mişcarea de întoarcere a Evreilor în Eretz Israel, promovată de rabinii Yehuda Solomon
Alkalay (1834), RabbiZvi Hirsch Kalischer (1862), care s-a finalizat prin instituirea mişcării
Sioniste în Congresul de la Basel (1897).
5
Tuberculoza decima pe muncitori şi familiile lor.
6
Manifestul Partidului Comunist (…).
7
Vechiul Testament în unitate cu Noul Testament.
8
Apostolii au transmis episcopilor ce au primit de la Isus Cristos şi ce au învăţat sub veghea
Duhului Sfânt, prin predicare, mărturie, instituţii de cult şi scrieri: drumul mântuirii în Isus
Cristos. Cf. ‘ConstituţiaDogmatică despre Revelaţia Divină’ –
Dei Verbum
– Conciliul Vatican II (1962-1965).
9
Notată în continuare în text, prescurtat, DSB.
3 / 11
legilor cererii şi ofertei a produsului/serviciului pe piaţă. Pe scurt mulţi mureau defoame.-
Concentrarea bogăţiei la un număr mic de oameni
; a mizeriei la majoritateacelorlalţi. Condiţiile de viaţă ale clasei ce deţinea Capitalul social
erau excelente sau în cel mai rău caz decente dar se bazau pe corupţie şi moravuri libertine.
Condiţiile deviaţă ale muncitorilor erau precare: locuinţe în spaţii insalubre, lipsa asistenţei

2
sociale,lipsa protecţiei sociale, accesul la educaţie a copiilor şi tinerilor fii de muncitori
eranesemnificativ, limitându-se la o iniţiere în meserie a calfelor. Societatea se împărţise în
două clase disjuncte.-
Dezvoltarea conştiinţei de sine
1
a muncitorilor
prin asocierea la început spontană în sindicate, apoi transformarea acestora în instrumente ale
apărării drepturilor pringreve, manifestaţii de stradă, sabotaje ale activităţii unor întreprinderi.
Majoritatea lor adoptă doctrina luptei de clasă ca instrument violent de reacţie la violenţa
patronilor şia autorităţilor represive ale statului
2
.-
Relaţia statului cu cetăţenii are un caracter agresiv reciproc
. Statul solicitândtaxe şi impozite mărite, pentru a susţine politicile de înarmare, reprimând
mişcărilesociale. Populaţia unindu-se în a desfiinţa puterea de stat prin revolte la nivel
localsau naţional pentru răsturnarea puterii de stat.Papa Leon al XIII-lea arată că, din punct de
vedere alDSB,era o disjuncţie a principiilor Demnităţii Persoanei Umane, aleLibertăţii umane,
aleBinelui Comun, ale Dreptăţii. Propune soluţia reinstaurării dreptăţii în economie şi
societate. Formuleazăcuvântul Bisericii faţă de realitatea concretă şi schimbătore
3
.PrincipiulDemnităţii Persoanei Umaneimplică respectarea dreptului inalienabil laviaţă a
persoanei umane
4
, fie un umil muncitor sau un patron. Deci utilizarea luptei declasă este contrară naturii
relaţiilor inter-umane. De asemeni este criticat liberalismulexcesiv al capitalismului în
aplicarea legilor cererii şi ofertei. Se opune în acelaşi timpsocialismului, ca promotor al luptei
de clasă şi al etatizării mijloacelor de producţie.
1
A conştiinţei de clasă.
2
Susţinută de Manifestul Partidului Comunist.
3
Un corpus doctrinar care să reflecte misiunea evanghelică a Bisericii Romano-Catolice.
4
Fiinţa umană este creată după chipul lui Dumnezeu.

4 / 11
Statul trebuie să apere, nu să distrugă dreptul natural la muncă
, locuinţă,educaţie, protecţie socială. Statul şi patronatul nu au dreptul să interzică
aplicareaprincipiului solidarităţii, interzicând sindicatele. PrincipiulSolidarităţiiimplică
conştiinţalegăturii şi interdependenţei între oameni; egalitate în demnitate şi drepturi, a
bineluicomun. Este în acelaşi timp un principiu social şi o virtute morală, orientată spreBinele
Comun. Muncitorii trebuie să găsească, împreună cu patronii căi de negocierenon violentă a
conflictelor de muncă, mediate la nevoie de organele regionale saucentrale ale statului, să
beneficieze de asigurări de şomaj şi recalificare. Împreunătrebuie să aplice
principiulSolidarităţiica principiu social şi virtute morală.Sunt abordate temele:1. Drepturile şi
îndatoririle muncitorilor:
îndeplinirea completă şi corectă a îndatoririlor de muncă,


3
reţinerea individuală de la acte de distrugere sau atac la persoană,
reţinerea colectivă de la revolte de stradă şi violenţe.2. Drepturile şi îndatoririle proprietarilor:
Plata corectă a drepturilor salariale a muncitorilor. Plata să aibă în vederecondiţia familiară a
muncitorului (condiţii de trai, număr de copii, starea desănătate…),
Acordarea timpului pentru viaţa familiară şi practica religioasă,
Să adapteze condiţiile de muncă individuale ale muncitorului la puterea, genulşi vârsta
acestuia,
Să respecte demnitatea muncitorilor; să nu îi considere proprii săi sclavi.3. Demnitatea şi
drepturile muncitorilor:
Dreptul muncitorului la o muncă sigură şi un număr suportabil de ore demuncă,
Drepturi speciale la protecţia muncii a minerilor şi a celor ce lucrează încondiţii periculoase
de sănătate sau condiţii grele de lucru în mediu.
Dreptul la timpul de odihnă pentru refacerea şi sănătatea sa.
Interzicerea muncii copiilor.
5 / 11
4. Drepturi şi îndatoriri de utilizare a proprietăţii.:
Posesiunea de pământ sau alte bunuri este unDrept Natural,Legalşi necesar pentru existenţa
umană.
Dreptul la Proprietate nu trebuie să ducă la o libertate absolută a utilizării ei. Săasigure
nevoile personale normale (creştine), nevoile familiei, menţinând un standarddecent de viaţă.
Dar proprietarul are RESPONSABILITATEA să ajute pe ceidefavorizaţi. Faptul pe care Papa
Leon al XIII-lea îl subliniază este că, chiar dacă nueste o lege biblică, este oObligaţie
Morală.5. Îndatoririle Statului:PrincipiulBinelui Comunşi rolul statului într-o bună guvernare.
Principalul rol al statului într-o bună guvernare este să coordoneze(gospodărească)Binele
Comun; indiferent de forma lui de organizare (republică sauregat). Administraţia publică
trebuie să se ocupe cu asigurarea unor condiţii decentepentru comunităţile de muncitori, altfel
principiulBinelui Comunva fi încălcat. Salariilenu ar trebui să fie insuficiente, pentru a
asigura existenţa şi hrana acestora
. Fiecare om trebuie să contribuie la Bunul Comun – unii o fac mai mult şi mai bine, alţii
maipuţin şi mai modest. Principiul Creştin al Binelui Comun spune că fiecare contribuţieeste
importantă. Statul se dezvoltă pe baza muncii oamenilor în cultivarea pământuluişi în fabrici;
a forţei lor de muncă, a abilităţilor profesionale şi a sănătăţii lor.6.Grija deosebită faţă de
Săraci:
Enciclica subliniază că Dumnezeu este de partea defavorizaţilor sorţii: a celor ce nu îşi pot
câştiga existenţa prin munca prestată. Porneşte de la Adevărul că Dumnezeuconsideră pe
săraci protejaţii lui în Vechiul Testament.
3
Isus Cristos numeşte pe săraci
1
Statul trebuie să asigure cadrul juridic şi instituţional astfel încât să se respecte dreptul la
demnitateumană a fiecărui cetăţean, să fie protejate drepturile acestuia şi în acelaşi timp, în
egală măsură, drepturiletuturor cetăţenilor săi, bogaţi sau săraci, care trăiesc cu familiile lor în
aceeaşi mare comunitate, pecriteriul egalităţii între oameni, a demnităţii persoanei umane, a
unităţii lor.
2
Preluat în conceptul modern de
salariu minim.
3

Este definit în comandamentele cuprinse în cartea Deuteronomului ; câteva exemple:

4
Dt 10, 19
.„
Să iubiţi şi voipe pribeag, că şi voi aţi fost pribegi în pământul Egiptului…”; Dt 24, 19: „Când
vei secera holda în ţarinata şi vei uita vreun snop în ţarină, să nu te întorci să-l iei, ci lasă-l să
rămână al străinului, săracului,orfanului şi văduvei, ca Domnul Dumnezeul tău să te
binecuvânteze întru toate lucrurile mâinilor tale”; Dt15, 11: „Căci nu va lipsi sărac din
pământul tău; de aceea îţi şi poruncesc eu: Deschide mâna ta fratelui tău,săracului tău şi celui
lipsit din pământul tău”; Dt 24, 14: „Să nu nedreptăţeşti pe cel ce munceşte cu plată,pe sărac
şi pe cel lipsit dintre fraţii tăi sau dintre străinii care sunt în pământul tău şi în cetăţile tale”.

6 / 11
‘binecuvântaţi’ (
Mat
5,3)
1
. El îşi exprimă iubirea şi caritatea faţă de cei umili şi asupriţi. Atunci când legile sociale nu
apără pe cei săraci şi persoanele vulnerabile dinsocietate, trebuie să le fie acordat ajutorul din
partea comunităţilor creştine conformnevoilor lor.
Papa Leon al XIII–lea subliniază că ‘Clasele Bogate’ au multe căi de a se proteja şidepind
mult mai puţin de un ajutor al Statului.; pe când mulţimea celor săraci nu auresurse proprii în
a supravieţuii şi depind major de ajutorul Statului. Acesta estemotivul pentru care salariaţii
2
ar trebui să fie special îngrijiţi şi protejaţi de cătreguvern.7. Dreptul la asociere:
Sunt tratate distinct, marea societate civilă3
şi societăţile subsidiareincluse în ea.Statul are rolul de a protejaBinele Comun
şi să asigure egalitatea în drepturi a tuturor membrilor ei. Societăţile subsidiare (sau private,
inclusiv familia) s-au format de-alungul istoriei statului, din diverse motive existenţiale
. Enciclica se fixează asuprasindicatelor
muncitorilor, pe care le doreşte mai numeroase şi mai eficiente. PapaLeon al XIII-lea insistă
asupra existenţei şi auto-reglării lor. El susţine că acesteorganizaţii nu trebuie interzise de
către autoritatea publică. Pentru că, este dreptulnatural al omului de a intra într-o "societate"
8
de acest fel, şi statul are sarcina de aproteja drepturile naturale, nu a le distruge. Statul ar
trebui să vegheze asupra acestor ‘societăţi de cetăţeni’, care s-au unit, în conformitate cu
drepturile lor, fără a se implica în preocupările lor specifice şi în organizarea lor, pentru ca
evoluţia acestor organizaţii
1
„Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia cerurilor”.
2
Deoarece cea mai mare parte aparţineau în acele vremuri, în masă, celor nevoiaşi.
3
Numită
Commonwealth
sau Societatea Publică.
4
Numite şi societăţi private, incluse în societatea civilă.
5
Statul trebuie să asigure cadrul juridic şi instituţional astfel încât să se respecte dreptul la
demnitateumană a fiecărui cetăţean, să fie protejate drepturile acestuia şi în acelaşi timp, în

5
egală măsură, drepturiletuturor cetăţenilor săi, bogaţi sau săraci, care trăiesc cu familiile lor în
aceeaşi mare comunitate, pe criteriulegalităţii între oameni, a demnităţii persoanei umane, a
unităţii lor.
6
De regulă prin căsătorie, asociere vis-a vis de activităţi socio-culturale prestate de oameni din
diverse locuri,împreună. Crearea lor avea în vedere un mai lesne schimb de instrumente de
lucru, o mai bună organizare agrupului social în baza unor statute şi apărarea drepturilor
grupului în faţa organelor Statului. Exemple suntghildele comerciale, profesionale;
parteneriatele de afaceri, ordine religioase etc.
7
O formă de societate subsidiară, numită şi uniune sindicală.
8
Într-un sindicat al muncitorilor.

7 / 11
să se facă conform spiritului lor de asociere. Să le protejeze de a fi distruse de ogrupare ostilă
1
.
Post factum.
Trendul european al influenţei ideilor din „Rerum Novarum” asupraclasei muncitoare,
începând cu sfârşitul secolului al XIX
-
lea a fost mai lent decât cel alideilor socialiste radicale. Dacă acestea s-au cantonat în
regimuri administrativdictatoriale de tip comunist, fascist, naţional – socialist, propagarea
ideilor DoctrineiSociale a Bisericii Catolice în rândul comunităţilor de muncitori şi-a
continuat demersulprin enciclice şi decrete succesive.
2
. În Belgia, de exemplu, la slujba liturgică festivăde Înălţare
3
, Mişcarea Muncitorească Creştină Belgiană, având o doctrină socialăcatolică, serbează Ziua
Muncii Creştine, ca o serbare separată de ziua de 1 Mai (deasemeni serbată în Belgia).

În cadrul social – politic, începând cu anii ’20 ai secolului al XX-lea, se cristalizeazămişcarea
social-creştină în Europa, ca alternativă la doctrinele totalitare menţionateanterior. Apar
partidele Creştin Democrate care vor deveni, după al II-lea RăzboiMondial lidere de opinie şi
de exercitarea puterii în ţări din Vestul Europei (Italia,Germania, Franţa). Un efect major
pentru destinul Comunităţii Europene
4
a fostgândirea organizării şi funcţionării ei, în ‘cheia’ principiilor Doctrinei Sociale a
BisericiiCatolice (cu originea în enciclica „Rerum Novarum”) de către trei dintre
iniţiatoriiproiectului comunitar: Robert Schuman, Alcide De Gasperi şi Konrad Adenauer
(toţitrei de formaţie şi educaţie catolică)
5
.

Apare Democraţia Creştină, un model ideologic şi politic, care caută să apliceprincipiile
creştine în politica publică. S-a format la sfârşitul sec. al XIX-lea, dinmişcările sociale
conservatoare (în plan cultural, social, moral), anti-comuniste şi învăţătura socială catolică
dinamizată de enciclica „Rerum Novarum”.
Înălţarea Domnului Isus Cristos, la 40 de zile după Înviere.

6
4
Întâi Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului (1951 – 2002), apoi Uniunea Europeană (2002 –
2012).
5
Iniţiatorii proiectului Comunitar European au fost: Jean Monnet (1888 – 1979), Robert
Schuman (1886 – 1963), Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi (1881 – 1954) şi Konrad
Adenauer
7 / 11
să se facă conform spiritului lor de asociere. Să le protejeze de a fi distruse de ogrupare ostilă
1

Post factum.
Trendul european al influenţei ideilor din „Rerum Novarum” asupraclasei muncitoare,
începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea a fost mai lent decât cel alideilor socialiste radicale.
Dacă acestea s-au cantonat în regimuri administrativdictatoriale de tip comunist, fascist,
naţional – socialist, propagarea ideilor DoctrineiSociale a Bisericii Catolice în rândul
comunităţilor de muncitori şi-a continuat demersulprin enciclice şi decrete succesive.
2
. În Belgia, de exemplu, la slujba liturgică festivăde Înălţare
3
, Mişcarea Muncitorească Creştină Belgiană, având o doctrină socialăcatolică, serbează Ziua
Muncii Creştine, ca o serbare separată de ziua de 1 Mai (deasemeni serbată în Belgia).
În cadrul social – politic, începând cu anii ’20 ai secolului al XX-lea, se cristalizeazămişcarea
social-creştină în Europa, ca alternativă la doctrinele totalitare menţionateanterior. Apar
partidele Creştin Democrate care vor deveni, după al II-lea RăzboiMondial lidere de opinie şi
de exercitarea puterii în ţări din Vestul Europei (Italia,Germania, Franţa). Un efect major
pentru destinul Comunităţii Europene
4
a fostgândirea organizării şi funcţionării ei, în ‘cheia’ principiilor Doctrinei Sociale a
BisericiiCatolice (cu originea în enciclica „Rerum Novarum”) de către trei dintre
iniţiatoriiproiectului comunitar: Robert Schuman, Alcide De Gasperi şi Konrad Adenauer
(toţitrei de formaţie şi educaţie catolică)
5
Apare Democraţia Creştină, un model ideologic şi politic, care caută să apliceprincipiile
creştine în politica publică. S-a format la sfârşitul sec. al XIX-lea, dinmişcările sociale
conservatoare (în plan cultural, social, moral), anti-comuniste şi învăţătura socială catolică
dinamizată de enciclica „Rerum Novarum”.
1
De exemplu, patroni, grupuri de interese politice etc.
2

Quadragesimo Anno’
(Papa Pius al XI-lea în 1931), ‘
Dei Verbum
’(Conciliul Vatican II în 1965),‘
Gaudium et Spes’
(Conciliul Vatican II în 1965), ‘
Populorum Progressio’
(Papa Paul VI în 1967),‘
Centesimus Annus

7
’ (Papa Ioan Paul II în 1991), ‘
Caritas în Veritate
’ (Papa Benedict XVI în 2009)
3
Înălţarea Domnului Isus Cristos, la 40 de zile după Înviere.
4
Întâi Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului (1951 – 2002), apoi Uniunea Europeană (2002 –
2012).
5
Iniţiatorii proiectului Comunitar European au fost: Jean Monnet (1888 – 1979), Robert
Schuman (1886 – 1963), Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi (1881 – 1954) şi Konrad
Adenauer.

8 / 11
Democraţia Creştină are în comun cu conservatorismul valorile morale tradiţionaleprivind
familia, căsătoria, religia; lupta împotriva secularizării societăţii. Edificarea uneisocietăţi
eliberate de comunism, având legi şi o organizare conforme cu DoctrinaSocială a Bisericii
Catolice. În contrast cu mişcarea conservatoare, creştin democraţianu este adeptă a menţinerii
cu orice preţ a unui statut social dat. Este adeptaschimbărilor democratice în structura socială
prin dialog, contestare civilă, votdemocratic.
Democraţia Creştină respinge secularizarea susţinută de liberalism. Susţine căproprietarul, de
orice tip, este parte a comunităţii sociale şi religioase şi are obligaţiimateriale şi morale faţă de
binele comun.
Democraţia Creştină are, la fel ca şi mişcarea socialistă, concentrată atenţia peviaţa
comunitară, justiţia socială şi solidaritatea ca principii ale unui stat social, cupolitici de
impozitare progresivă, sănătate publică, protecţie socială şi o distribuţieechitabilă a binelui
comun susţinerea de către stat a instrumentelor macro economicede reglare a economiei de
piaţă. Se opune cu fermitate, invocând principiul demnităţiipersoanei umane, luptei violente
între clasele sociale, fiind adepta dialogului întrepatronat şi sindicate (inclusiv prin
manifestaţii, greve), cu medierea organelor statului,pe principiile moralei creştine.
Drama omului contemporan.
Cardinalului Claude Poupard
1
defineşte câteva din traumele omului contemporan.
Omul modern este lipsit de repere de solidaritate socială; are un subiectivismexacerbat, cu o
căutare dezordonată a sensului vieţii, morţii, răului; înconjurat deasaltul mijloacelor tehnice, a
modelelor şi opiniilor de conjunctură, a societăţii deconsum.
Omul a ieşit din matricea tradiţiei rituale a antecesorilor săi, care lega religia decultură,
practicarea Evangheliei ca fiind integrată în patrimoniul lor cultural. Prinel însuşi îşi creează o
‘tradiţie’ ad-hoc, rupt de conceptul de comuniune creştinăal strămoşilor.
1
Cardinal Claude Poupard 'Credinţă şi Cultură’- Interviu dat lui Patrick Sbalchiero.
EdituraGutenberg 2008

9 / 11
Globalizarea economică, politică, religioasă, se bazează pe exploziatehnologică,
instantaneitatea comunicării. Sbalchiero sintetizează: DemnitateaPersoanei Umane este
sacrificată pe “altarul” profitului, al bucuriei materiale.
Biserica, prin creştinii practicanţi şi laici reacţionează în faţa spargerii coeziuniisociale
practicată de cultura ‘replierii frivole a sinelui’ şi ‘exaltarea ego-ului’. Ealuptă pentru a

8
contracara sfârşitul ideologiilor, ateismului, pozitivismului, care amarcat o creştere a
indiferenţei, o dezagregare a ţesutului social. Cetăţeanuldevenit un consumator; este
determinat unidimensional de societatea deconsum. Integrarea socială depinde de puterea de
cumpărare. Cardinalul PaulPoupard remarcă: ‘
Izolarea provocată de dezvoltarea individualismului îllasă pe om singur cu soarta lui, lipsit de
mijloacele tradiţionale de integraresau de sprijin.
’
Notă.
Enciclica RERUM NOVARUM este răspunsul Bisericii Catolice la amplificareaconflictelor
sociale din epocă în urma industrializării, pe de o parte, a destabilizăriistatului propusă de
comunişti pe de alta. Enciclica subliniază rolul statului în apromova justiţia socială pentru
protejarea drepturilor muncitorilor, despre care Biserica trebuie să vorbească, în sensul de a
învăţa corect pe oameni principiile socialecuprinse în Doctrina Socială a Bisericii Catolice,
pentru asigurarea armoniei sociale.Se reafirmă importanţa drepturilor la proprietăţi private (ca
principiu al legii naturaledată de Dumnezeu încele Zece Poruncişi înlegile sociale ale lui
Moise dinDeuteronom.), dar subliniază că funcţionarea pieţei libere trebuie temperată
dePrincipiile Morale aleDSB, de înţelegerea liberă între muncitor şi angajator. Este emis şi
motivat principiulDSBal „opţiunii preferenţiale pentru săraci” prin aceea căDumnezeu şi
unicul său fiu, Isus Cristos, sunt de partea celor săraci în virtuteaprincipiuluiDestinaţiei
Universale a Bunurilor

Anghel-Mesaroş VasileOctombrie 2012