[Type here]

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie
Departemanetul de Fabricaţie şi Managment Industrial
Programul de studii: Tehnologia Construcţiilor de Maşini

TEMA DE CASĂ
LA DISCIPLINA ECONOMIA INTREPRINDERII

Îndrumător: Student:
S.I.Ing.Dr.Ec. Ancuţa BĂLTEANU Ghinea Alexandru-Nicolae
An II

Anul Universitare 2018-2019

[Type here]

FUNCŢIUNEA DE PRODUCŢIE ÎN
SECŢIA MONTAJ

Îndrumător: Student:
S.I.Ing.Dr.Ec. Ancuţa BĂLTEANU Ghinea Alexandru-Nicolae
An II

Anul Universitare 2018-2019

[Type here]

Introducere

Funcţ i unea d e producţ i e cup ri nd e asnasm bl ul de a ct i vi t ăţ i de baz ă,

aux i l i are şi de servi re, pri n car e se re al i z eaz ă obi ect i vel e di n dom eni ul
fabri c ări i produsel o r, el abor ări i l ucră ri l or, prest aţ i ei de s er vi ci i .

Funcţ i unea de producţ i e i n secţ i a m ont aj rep rez i nt ă asam bl ul d e

act i vi t ăţ i de m ont ar e a subans am bl el eor pe aut ovehi cul e , c ont rol cal i at i v
ş i ret uş are a de fect el or car e pot fi rem edi at e i n i n t eri rorul l i ni ei de producţ i e
dar s i l a cap ăt ul l ni ei de asam bl a re .

Funcţ i unea de producţ i e i n se cţ i a m ont aj cupri nde at â t funcţ i unea d e

pers onal , funcţ i un ea de c erc et ar e -dez vol at are , or gani z ar ea producţ i ei ,
l ans are a şi urm ă ri re a noi l or prot ot i puri si prepre gat i rea pro duct i ei pent ru o
noua evol ut i e a gam ei aut o . În pr ez ent e vol uţ i a secţ i e de m o nt aj const a at ât a
i n aut om at i z area l i ni i l or şi l i ni il or de pr egăt i rea a subans am bl el or nec esar e
pent ru as am bl a re c a t m ai efi cent ă si cât m ai rapi dă a aut ove hi cul el or î n cât
m ai m are num ăr d ar şi i n cel e m ai bu ne condi ţ i i de cal i t are şi efi ci enţ ă.

S ecţ i a de m ont aj repr ez i nt ă ul t i m a t recer e a c arose ri ei un ui aut ovechi cul

l a s t adi ul de aut ove hi cul şi ul t i m a sa dest i naţ i e i n vederea l i vrări sal e c at re
cl i ent .
[Type here]

Cuprins

1. Introducere 3
2. Managmentul Producţiei 4
2.1. Organizarea Producţiei
2.2. Capacităţile de Producţiei
3. Controlul Producţiei 12
Bibliografie 14
[Type here]

ORGANIZAREA PRODUCȚIEI

Or gani z are a producț i ei se ref eră l a ansa m bl ul act i vi t ăț i l or se:

 organi z eaz ă fl ux uri le de fab ri caț i e;

 organi z eaz ă l ocuri l e de m uncă con form t ehnol ogi ei el aborat e
 organi z eaz ă si st em ul de conduce re ope r at i vă;

Oragnizarea secțiilor de prelucrare

P ent ru or ga ni z area fl ux uri l or de f abri c aț i e t re bui e cunoscut e

m odal i t at i l e de pre l ucrar e pri n car e t rece sem i fab ri cat ul și pl anul de
ans am bl u al sect oar el or product i ve pe acest or a și a t i pul ui producț i ei s e
poat e el abor a un pl an de am pl asar e ut i l aj el or î n hal el e i ndust ri al e.
Am pl as are a repr ez i nt ă st abi l i rea poz i ț i a rel at i ve di nt re ut i l aj e, ț i nând seam a
de res pe ct ar ea fl ux ul ui t ehnol ogi c și de norm el or de p r ot ecț i a m unci i .
Am pl as are a l a r ând ul ei i nfl uenț eaz ă c onfi gur aț i a fl ux ul ui de fabri caț i e,
gr adul de ut i l i z are a sp aț i i l or t ra nsport ul i nt ern. S chi m bări l e di n
nom encl at orul de f abri caț i e și a vol u m ul ui producț i ei , n i vel ul t ehni c al
ut i l aj el or, det erm i nă frecv ent e m odi fi că r i al e am pl asam ent ul ui ut i l aj el or.

Am pl asare a se r efe r ă l a:

 m aș i ni l e unel t e, car e pot fi speci al i z at e sau uni versal e;

 ut i l aj e de t ransport : benz i rul ant e, t rans port oare cu rol e, co nvei oare,

t el et rac.
S i s t em el e de m ași ni și cent rel e de prel ucr are sunt am pl asat e î n
pl anul gen eral al i nt repri nderi i , el e fi i nd uni t ăț i de producț i e de si ne
s t ăt ăt oare.
Am pl asare a u t i l aj el or depi nde de t i pul producț i ei :
 pent ru producț i e d e uni cat e și seri e m i c ă: am pl asar ea se fac e după
[Type here]

cri t eri ul t ehnol o gi c (proi ect ându -se at el i ere cu grupe om o ge ne de m ași ni );
pent ru producț i e d e seri e m i că și m i j l oci e: am pl asar ea se fac e si m ul t an d upă
cri t ri ul t ehnol ogi c ș i al di st anț el or de t r ansport (proi e ct ând u -se cel ul e d e
fabri c aț i e)

 pent ru producț i e d e seri e m ar e ș i m asă: am pl asare a se f ac e după

t ehnol ogi a obi e ct el o r de fab ri caț i e (proi ect ându -s e l i ni i de fabri caț i e );

Secții specializate pe operații

În s ecț i i l e speci al i z at e t ehnol o g i c ut i l aj el e sunt am pl asat e p e grupe

om ogen e de m ași ni . La fi e car e grupă d e m ași ni (i ) se prel ucreaz ă pi esel e

(g)apa rț i nând produ sel o r(j ).Dat el e n ece sa re cal cul el or se cent ral i z ez e p e
produs ș i pe grup e de m ași ni . Det er m i narea capa ci t ăț i i de pro du cț i e a
grup el or de m ași ni se desfășo ară î n f uncț i e de gr adul de om oge ni t at e a
producț i ei . Deși est e puț i n probabi l ca un reper să se p rel u c rez e doa r pe o
s i ngură m ași nă, pa rt i cul ari z are a rel aț i ei de cal cul pen t ru pro ducț i a om ogen ă
prez i nt ă i nt eres di n punct de vede re m et odol ogi c ;

a. producț i e om ogenă pe un ț i p de m ași ni

b. producţ i e neom o gen ă pe un t i p de m aşi n ă
c. capa ci t at ea se cţ i ei d e producţ i e
d. l i ni i de fl ux m onoval ent e
e. l i ni i pol i val ent e
f. l i ni i aut om at e
g. m aşi ni unel t e agre gat cu m ai m ul t e post uri de l ucru

A mp l a sarea p e gru p e omog en e d e maș i n i

Ut i l aj el e cu ac ee ași fun cț i e t ehnol o gi că sunt am pl asat e î n spaț i i

com une, î nfi i nt ând : at el i ere d e st run gări e, de fr ez are, d e re c t i fi care, et c,

Avant aj el e acest ei a m pl asări : ut i l i z area depl i nă a m ași ni l or unel t e,

[Type here]

adapt abi l i t at ea l a m odi fi cări l e di n t ehno l ogi a produs el or, co nt i nui t at ea

l ucrul ui î n caz ul def ect ări i ut i l aj el or.

Dez avant aj el e ce ap ar sunt : ci rcul aț i a î n ceat ă a pi esel or, cre șt erea

durat ei ci cl ul ui de f abri caț i e, p robl em e supl i m ent are pent ru t ransport ul

i nt ern di n cauz a di st anț el or m ari de st r ă băt ut , di fi cul t ăț i î n conducer ea

producț i ei .

C ri t eri ul de opt i m i zare î n am pl as are a pe grup e est e asi gu rar ea unui

gr ad m ar e de ut i l i z are a supr afeț el or.

A mp l asarea u ti l aje l or p e l i n i i d e f ab ricați e

Li ni a d e fab ri caț i e repr ez i nt ă o succesi un e de m ași ni neces are

real i z ări i unui produs. În a cest fel apar at el i e re de ax e, carcas e,
angrenaj e,et c.

Avant aj el e l i ni ei de fabri c aț i e: si m pl i fi carea t ransport ul ui i nt ern,

s i m pl i fi carea cond uceri i oper at i ve, s curt ar ea ci cl u ri l or de fabri c aț i e.

Dez avant aj el e c e a par se r efe r ă l a: ri gi di t at ea si st em ul ui ( m odi fi car e î n
t ehnol ogi e du ce la m odi fi cări în l i ni a de producț i e ),
î nt rerupeni fab ri caț i ei î n caz ul avari eri i unui ut i l aj ,

P roducț i a poat e fi î n f l ux si m pl u (când nu se prev ăd m i j l oace m ecani c e

pent ru t ransport i nt er oper aț i onal ), sau î n fl ux com pl ex (cu m i j l oace de

t rans port m ecani ce).

Cl as i f i carea l i n i i l or d e f ab ri caţi e :

a) d u p ă sp eci al i zare s u n t :
 l i ni i m ono -obi ect (pe ca re s e f abri că si ngur produs) și m ul t i -obi ect .
Acest ea pot avea:
[Type here]

 fl ux vari abi l - se fa bri că l ot uri al t ern at i ve car e ne cesi t ă r e gl ări .

 fl ux m ult i ci cl u - produsul t rece pri n m ai m ul t e st adi i de fabri caț i e
pe o ast fel de l i ni e ( pre l ucr ări , t rat am en t e, m ont aj );
 fl ux const ant (pent ru t ehnol ogi e de g r up) - se f abri c ă o grup ă de
produse, l i ni a nu ne cesi t ă re gl ări și pi ese l e pot apăr ea î n ori ce ordi ne;
b ) d u p ă con ti nu i tatea l u cru l u i sunt:
 l i ni i cu fl ux cont i nuu — care s e ca ra ct er i z eaz ă pri n ex i st enț a unui ri t m
de l ucru (l a i nt e rval e e gal e cu ri t m ul se obț i ne un produs);
 l i ni i cu fl ux discont i nuu — ri t m ul de l ucru est e doar o m ări m e de
cal cul . Înt r e post ur i l e de l ucru se cr eeaz ă un st o c de producț i e
net erm i nat ă;
 l i ni i pent ru t ransport — unde nu ex i st ă legăt ură î nt re durat a operaț i ei
ș i ri t m ul de l ucru. S e ut i l i z eaz ă l a pŕodusel e de di m ensi uni m i ci care
perm i t l uarea obi e c t ul ui de pe bandă ș i ex ecut area op eraț i ei p e un
banc;
 l i ni i pent ru prel uc r are — sunt proi e c t at e pent ru produs el e m ari :
(aut om obi l e, m ași ni unel t e, et c.). P rodus ul răm âne pe band ă î n t i m pul
l ucrul ui și al t ransport ul ui ;

P roducț i a î n fl ux creeaz ă pr em i sel e p roducț i ei aut om at i z at e l a car e

al i m ent area, fi x area pi esel or și scul el or est e aut om at ă. R ol ul oam eni l or î n
aces t c az es t e de r e gl are și suprav e gher e .

Con f i gu rați i al e l ini i l or d e f ab ri cați e

a) b an d ă ru l an tă pe o bandă se ex ecut ă acel ași produs, t r e cere a l a al t

produs necesi t ând reor gani z are a be nz i i . Munca ex ecut anț i l or est e
norm at ă. C onfi guraț i a nu est e n eapă rat o l i ni e dreapt ă put ân d fi î n U sau
S.

b ) s i s te mu l p rod si n cron -o operaț i e l a u n l ot de pi ese est e făcut ă l a

m ai m ul t e l ocuri de m uncă, î nt re op er aț i i fi i nd l ocuri de st oc are. În a ces t
caz m unci t ori i nu m ai depi nd uni i d e al ț i i și product i vi t at ea po at e s ă
creas că.
[Type here]

c) s i s te me con vei o r secţi on al — se apl i că l a fab ri caț i a u nor produs e

di feri t e c are au op er aț i i com une. La î n ce put se ex ecut ă ope ra ț i i l e com une
produsel or, după car e pro ducț i a se fac e pe bandă p ent ru fi e c are produs.

O rgan i zarea sec ți i l or d e mon taj

Ut i l aj el e fol osi t e pe nt ru m ont aj fac pa rt e di n t rei cat e go ri i :

a) Mi jl oace p ęn tru asamb l are - a cest e a ex ecut ă urm ăt oare l e operaț i i :

 î nș urubarea — ex i st ă m ași ni de î nșurubat ca re r educ t i m pul de

m uncă de 2 — 3 o r i . Mași na est e î n f orm ă de pi st ol și are un c ap
s au capet e m ul t i pl e. La l i ni i l e de m ont at m ot oare Di esel sunt
m ași ni care î nșurubeaz a si m ul t an 25 de bol ț uri . P ent ru ușuri nț a
m anevră ri i m ași ni l or de î nșurubat , se fo l osesc echi l i brori ro t at i vi ;
 deform ar e pl ast i că — î n a cest scop e x i st ă m ași ni de ni t ui t , pres e
pneum at i ce și e l ect m m agn et i ce, i nst al ț i i de de form ar e
m agn et i ce ( capa cel e de l a st i cl el e de m edi cam ent e s e fi x o ast fe l de
i ns t al aț i e); l i pi rea și sudar ea sunt aparat e at ât m anu al e c ât ș i
aut om at i z at e

b ) Mi jl oacel e de man i p u l are - a cest ea se fol ose sc pent ru:

 depoz i t are — de ex em pl u cont ai nere, b raț e p ent ru î ncăr car e a

cont ai nerel o r, m a ga z i ne cu căder e O ghe aburi ), conv ei or ae r i an.
 al i m ent are — pr el eveaz ă c ât e o pi esă di nt r -un di spo z i t i v de
depoz i t are. S e fol osesc m âi ni m ecani ce sau al i m ent at or vi br at or.
 ori ent are - est e o bț i nut ă pri n form a j ghe abul ui ;

Un s t udi u efect u at î n S UA arat ă că 22% di n forț a de m uncă i ndust ri al ă

l ucreaz ă l a m ont aj . P ent ru m ani pul ar e se fol oses c î n p r ez ent și roboț i
i ndus t ri al i . Ei sunt di spoz i ti ve program abi l e capabi l e sa ex ecut e succ esi uni
de oper aț i i de m ani pul are. P ri n roboț i se asi gură fl ex i bi l i tat ea fabri c aț i ei .
R oboț i i s unt ut i li z ați c u pri ori t at e când a m bi anț a est e noci v ă sau peri cul o as ă
când efo rt ul fi z i c est e prea m a re sau î n caz ul operaț i i l or m onot one.
[Type here]

c) Mi jl oac e d e tra n sp orț - sunt asem ănă t oar e cu c el e d e l a prel uc răr i

m ecani c e .

Forme de asamblare

1 . As amb l ar e stați o n ară

Înt r e gul proc es de a sam bl are se real i z ea z ă l a un si ngur l oc d e m uncă
(de căt re o si n gură per soană s au o e chi pă).
As am bl are a st aț i ona ră se poat e fa c e și p e post am ent e (d e ex em pl u
î n caz ul m ot oarel or) . Asam bl are a st aț i onară se apl i că î n c az ul î n care
pro dus ul m ont at est e de m ari di m e nsi uni (de ex em pl u un avi on).

2 . As amb l ar e î n f l ux

Uni t at ea de asam bl a re se depl aseaz ă l a post uri l e de l ucru a m pl asat e

î nt r -o s uccesi une de t erm i nat ă de -a l un gul u nei l i nii de asam bl are î n fl ux .

La fi e car e post s e e x ecut ă u n grup de o peraț i i de căt re un m unci t or sau o
echi pă. Mot oarel e c e se fabri c ă î n producț i e de seri e m i j l oci e și seri e m are
s unt as am bl at e î n fl ux cu ri t m i m pus (se m al

num eș t e asam bl are î n fl ux cont i nuu pe bandă). Mot o rul se depl aseaz ă
cont i nuu, i ar suban s am bl el e sunt asam b l at e s t aț i onar. Ope r aț i i l e au durat a
egal ă cu a ri t m ul ui de asam bl ar e (sau e st e un m ul t i pl u al l ui ) .

M ont aj ul în fl ux nu perm i t e m u nci t ori l or buni să -și m ăre asc ă

product i vi t at ea, i ar ri t m ul de l ucr u poa t e fi vari at î ńt r e l i m i t e st rânse. În
ul t i m ul t i m p s -a i nt rodus m ont aj ul C u echi pe de m uncă separ at e î nt re echi p e
creându -se depoz i t e t am pon. De ex em pl u aceast ă m et odă se
apl i că l a m ont a rea a ut om obi l el or. Munci t or i i sunt organi z aț i î n form aț i i de
1 5 -20 l ucr ăt ori , fi ecar e raspunz ând de o grupă de op eraț i i co rel at e .
Fi ec are col ect i v are un at el i er prop ri u î n c are se poat e l ucra si m ul t an l a
ș as e aut om obi l e. Înt re at el i ere sunt z one t am pon p ent ru ș ase aut ovehi cul e.
Trans port ul î nt re at el i ere se fac e cu căr uci oare el ect ri c e cu acum ul at ori .

Avant aj el e un ei ast f el de asam bl ă ri sunt :

[Type here]

 i nvest i ț i a est e cu 10 % m ai m i că dec ât l a o l i ni e obi șnui t ă;

 t i m pul de l ucru și cal i t at ea sunt l a fel s e apl i că rot aț i a m unci i ;
 cont rol ul î ndepl i ni ri i norm el or se fa ce c u cal cul at orul ;
 condi ț i i de m uncă m ai bone;
 ponderea absenț el or scade de l a 19% l a 14%,
 i nt repri ndere a se a dapt eaz ă m ai ușor l a schi m bare a cons t ruct i vă o
produsul ui ;

Au toma ti zar ea p ro d u cți ei

Or gani z are a f abri caț i ei i m pune c ăut ar e a de l a î ncep ut a m i j l oacel o r

care pot aut om at i z a producț i a. S e poat e aut om at i z a o operaț i e, o cel ul ă de
fabri c aț i e, o l i ni e de fabri c aț i e, un at el i e r sau chi ar î nt r ea ga fabri c ă.
Efect ul aut om at i z ăr i i se re găseșt e î n m i cș orare a ci cl ul ui de fab ri caț i e, î n
creș t er ea produ ct i vi t ăț i i m unci i și m ai al es î n creșt ere a cal i t ăț i i produsel or.
In fl uenț a aut o m at i z ări i în reducere a ci cl ul ui de producț i e es t
reprez ent at ă î n fi gu r ă.

Influenţa automatizării
120

100

80

60

40

20

UE Japonia Series 3

Gradul de aut om at i z are se m ăsoară pri n proc en t ul de operaţ i i

aut om at i z at e i ar d urat a ci cl ul ui i n ore/ produs. S e obs ervă că i ni t i al
aut om at i z area i nfl u enţ t eaz ă dur at ă ci c l ul ui apoi , pest e u n anum i t pra g
[Type here]

i nfl uenţ eaz ă se m i cşoreaz ă. S e consi der c ă o aut om at i z are pre a m a re

m i cş oreaz ă efo rt uri l e făcut e pent ru căut area noul ui .

O s ol uţ i e găsi t ă pent ru aut om at i z ar e a fost robot i z are a producţ i ei .

Un s t udi u efect uat pe pl an i nt ern at i onal arat ă u rm ăt oar el e m ot i ve ca re

conduc l a i nt roduc er ea ro boţ i l or:

 creşt er ea p roduct i vi t ăţ i i -25% di n caz uri ;

 î m bunăt ăţ i rea c al i t ăţ i i -15%;
 operaţ i i noci ve pent ru om -25%;
 l i psa forţ ei de m unc ă -10%;
 fl ex i bi l it at ea fabri c aţ i ei -10%;
 î m bunăt ăţ i rea cont r ol ul ui -10%;
Aces t e noi si s t em e t ehni ce m odi fi că el em ent el e fu ndam ent al e al e
producţ i e, i ncl usi v organi z area şi cond ucere a a cest ei a.
R obot ul est e si st em com pl ex ce poat e rez ol va probl em e l e di fi ci l e fără
s chi m bări î n st ruct u ra sa. Est e al c ăt ui t di nt r -un bl oc de re cepţ i e c e pr ei a
i nform aţ i i di n m edi u, un bl oc de execuţ i e, car e are m i j l oace pent ru
m ani pul are şi d epl asare şi un bl o c d e condu cer e pri n c are oper at orul
com uni că cu el .

În t i m p au ex i st at m ai m ul t e gen eraț i i d e roboț i :

 z ero - ex ecut au secv enț e fi x e de m i șcări ;

 pri m a-ave au re gl aj e pri n senz ori m ecani c i sau opt i ci . P ut ea u m em ora
m i șcări l e ef ect uat e de un operat o r;
 a doua -prez ent au coordonare de t i p „ ochi - m ână” re cunoșt eau
form el e, av eau v ede re art i fi ci al ă;
 a t rei a - fol oses c i nt el i genț a art i fi ci al ă c e l e pe rm i t e să se ad apt ez e l a
di feri t e si t uaţ i i .

CAPACITATEA DE PRODUCȚIE

C apaci t at ea d e prod ucț i e repr ez i nt ă producț i a m ax i m ă de o

[Type here]

s ăt ruct ură și c al i t at e , pe car e o poat e re a l i z a o uni t at e de producț i e

un i nt erval de t i m p dat , î n condi ț i i t ehni co :

 organi z at ori ce opt i m e

 el abora rea și fund a m ent area pl anul ui de producț i e;

 di m ensi onarea uni t ă ț i l or de producț i e;

 des coperi r ea rez erv el or i nt erne d e prod ucț i e;

 al e ger ea sol uț i ei st r at e gi ce opt i m e de p r oducț i e;

 fundam ent ar ea vari ant el or de dez vol t are a s ecț i i l or i nt r epri ndet i l

Calculul capacității de producție

P ri nci pi i l e fol osi t e în cal cul ul cap aci t ăț i i sunt urm ăt oarel e:

 capa ci t at ea se d et er m i nă num ai pent ru u ni t ăț i l e product i ve d e baz ă;

det erm i nar ea cap aci t ăț i i de producț i e a i nt repri nderi i î ncep e cu efect ua re a
cal cul el or l a ni vel i nferi or (l oc de m u ncă, grupă de m ași ni — unel t e) ș i
cont i nuă cu st abi l i rea capa ci t ăț i i de producț i e l a ni vel el e superi oar e (at el i er ,
s ecț i e);

 st abi l i rea cap aci t ăț i i de producț i e a un ei veri gi sup eri oar e se face

î n funcț i e de c apaci t at ea de p roducț i e a uni t ăț i i com ponent e

pri nci pal e, cu ex pl ici t area l o curi l or î n gust e;

 l a det erm i nar ea c ap aci t ăț i i de producț i e se adm i t condi ț i i nonnal e

de l ucru și aprovi z i onare, f ără a se l ua î n consi deraț i e de fi c i enț el e

(de ori c e nat ură );

 capa ci t at ea a re un c aract er di nam i c fi i n d i nfl uenț at ă conco m i t ent

de di feri ț i fa ct ori ai procesul ui de produ cț i e, ce ea c e i m pl i că

recal cul ar ea ei î n r a port cu m odi fi car ea acest or a î n t i m p;

Uni t ăț i l e de m ăsură al e cap aci t ăț i i pot fi :

[Type here]

 uni t ăț i fi z i ce — bucăț i / an;

 uni t ăț i convenț i onal e — se al e ge î n m od convenț i onal un pr odus

de baz ă, i ar c el el al t e se echi v al eaz ă cu acest a (ex em pl e: t ra ct orul

de 15 C P sau vago a nel e pe două osi i );

uni t at fi z i ce - bucat i an

Conceptul de control .

C ont rol ul const i t ui e un proc es c are cont ri bui e Ia î ndepl i ni rea e fi ci ent ă
a obi ect i vel or unei organi z aț i i . A cont rol a, ca funcț i e a m ana gem ent ul ui
operaț i onal al prod ucț i ei î nseam nă a st abi l i st andardel e pent ru a m ăsur a
progres ul î n obi ect i vel or, de proi ect ar e a si st em el or i nform aț i onal e de
reacț i e (i nform a re a vert i z are), de com pa rare a per form anț el o r (re al i z ări l or)
cu S t andardel e pres t abi l i t e (progr am at e ), de det erm i nare a abat eri l or și de
m ăs urare a sem ni fi caț i ei acest o ra, î n vedere a l uări i m ăsu ri l o r de fo l osi re
efi ci ent ă a resu rsel o r or gani z aț i ei .

O acț i une bi ne pr e găt i t ă (pro gram at ă) p resupune un vol um r edus de

corect i ve, d ar cont r ol ul are, î n ori ce si t uaț i e , un caract er obi ect i v, ci cl ul

previ z i une, program are, cont rol .

S e poat e consi dera că -procesul de cont rol const ă î n trei et ape

pri nci pal e:

1. S tab i l i rea stan dard el or;

2. Măsu rarea p e rf or man ței ;
3. In trod u cerea mă su ri l or d e corec ți e .
1. S tan d ard el e , î n sens l ar g, rep rez i nt ă cara ct eri st i ci al e un ui proces

(produs ) c are sunt r egl em ent at e, pr escri se a nt eri or d esfășu r ări i acest ui a

care vi z eaz ă vol um u l de m uncă sub aspe ct cant i t at i v și cal i t at i v, Înt r -un
[Type here]

i nt erval de t i m p. De asem ene a, ac est ea pot fi re gul i car e de scri u m odul

de des făș u rar e a une i operaț i i , t i m pul ș i resursel e n ec esar e.

S t andar del e su nt de două c at e go r i i : de m ana gem en t (î n dom eni ul

previ z i uni i , organi z ări i et c.) și t ehni c e.

R ez ul t ă că un st andard est e un el em ent de ref eri nț ă cu ca re

com parat r ez ul t at ul . Tot uși , rez ul t at ul are un ca ra ct er uni di m en si onal .

Un rez ul t at de prod ucț i e poat e, ast f el , să se re fer e l a vol um

fabri c aț i e, t erm ene, cost uri . Num ărul d e el em ent e d e l uat î n c onsi derat poat e
deveni rapi d prohi bi t și sar ci na de c ont rol i m posi bi l ă. S e sel ecț i e di n
ans am bl ul el em ent e l or. P ent ru a fac e al e ger ea c are v a pe rm i t e st abi l i rea
s t andardel or sunt , î n gen e ral , fol osi t e m ai m ul t e regul i .

Acest l ucru d et erm i nă di spece rul să or gani z ez e o acț i une ra pi dă

adecv at ă. În a far a acest or r e gul i se i m pun două rem a rci . Mai î nt âi ,

să fi e ac cept at e o anum i t ă l i bert at e de acț i une și o supl eț e în
s t andardel or, pent r u a l ua î n considerar e condi ț i i l e schi m băt oare î n
s e poat e găsi o o peraț i e. Tot uși , d e și fl ex i bi l , st andardul nu t rebui e
ori ce c az să vari ez e făr ă un m ot i v î nt em ei at , pent r u a n u se prej udi ci a
cont rol ul î nsuși . A doua rem ar că est e l egat ă de ut i l i z area unor st andard e
cal i t at i ve. El em ent e l e cal i t at i ve cum a r fi sat i sfacț i a m unc i t ori l or, perm i t
i nfl uenț a asupr a acț i uni i corect i ve și st abi l i rea unui răspun s adecv at . sub
form a s t andard ul ui , gr eu de st abi l i t , el em ent el e cal i t at i ve cont ri bui e În
m od apreci abi l l a cont rol , oferi nd un aj ut or i m port ant î nț el egeri i ș i
des făș ur ări i operaț i i l or. P robl em a real ă de i nt erpret ar e c are î l det em i ru
pe di s pec er s ă pri vi l egi ez e num ai el em e nt el e cu ant i fi cabi l e î n de fri m ent ul
vari abi l el or c a l i t at i ve est e nefavor abi l ă î nt repri nderi i .

2. Măsu rarea p e rf or man ței con stă d i n co mp ararea real i ză ri l or

s t andardel e cu aj ut orul unor m et ode, i nst rum ent e sau m i j l oace ade cvat e
Aceas t ă et apă d e cont rol presupun e corel a rea a „ ce es t e” și cee a ce
„ t rebui e să fi e". D acă c eea ce rez ul t ă di n com paraț i e nu se î ncadreaz ă
[Type here]

în l i m i t el e ac cept at e, se i m pun m ăsuri de core cț i e.

3. In trod u cerea măsu ri l or cor ecti ve se d esfășo ară î n raport d e

ni vel ul s t andardul ui , preci z i a m ăsură ri i , i nt erpret ar ea d at ă c auz el or

abat eri l or. C or ect i v el e pot fi gândi t e î n avans sau î n m od op erat i v, pri n

anal i z a cauz el or c ar e l e -au gener at .

În raport de et apa p r ocesul ui de pro ducț i e, cont rol ul poat e fi : de

recepț i e, cont rol i nt erfa z i c sau i nt e rope rai i onal și cont rol fi nal .

În raport de m om ent ul desfășură ri i cont r ol ul ui , acest a poat e fi :

prevent i v, di re ct (o n l i ne) și post operat i v sau fi nal .

Ex i st ă di feri t e acț i uni cor ect i ve. P ri m a est e rel at i vă l a

obi ect i vul ui și i nfl uenț eaz ă ast fel i ndi re c t o m odi fi care a pl a nuri l or' A dou a
acț i une vi z eaz ă să m odi fi ce rez ul t at ul proi ect at ( caz ul co nt rol ul ui

ant i ci pat ) sau să i nf l uenț ez e rez ul t at el e vi i t oare (c az ul cont rol ul ui a

t eri ori ). În s fârși t , a t rei a posi bi l i t at e cons t ă î n a nu fa ce ni m i c; o î nt re

obi ect i v și rez ul t at put ând fi dat orat ă n um ai unui fenom eo n conj unct ural .