Propunere de proiect interdisciplinar de

cercetare ştiinţifică pentru doctorat

TERAPIA HORTICOLĂ.
GRĂDINA VINDECĂRII INIMII

Aria majoră de cercetare: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a

Banatului Regele Mihai I al României din Timişoara (USAMVBT) COD IOSUD: USAMVBT-
PG001-RO63; în colaborare ştiinţifică interdisciplinară cu Universitatea de Medicină şi Farmacie
“Victor Babeş” din Timișoara (UMFVBT) COD IOSUD:
Aria specifică de cercetare: Facultatea de Horticultură şi Silvicultură, specializarea
Arhitectura peisajului, în co-tutelă cu Facultatea de Medicină
Titlul propus: TERAPIA HORTICOLĂ
Numele doctorandului: Dipl. Ing. Peisagist OANA-JANINA IACOBESCU
Numele conducătorilor ştiinţifici:
Coordonator principal USAMVBT: Prof. Dr.
Coordonator co-tutelar UMFVBT: Prof. Dr. SIMONA DRĂGAN

Timişoara
1
octombrie, 2014

2
1. DATE PERSONALE
Nume: IACOBESCU
Prenume: OANA-JANINA
Data nașterii: 26.06.1976
Adresa: Str. TRANSILVANIA, nr. 13, sc. B, et. 3, ap. 7, Timişoara, CP 300456 TM, România
Telefon: 004-0736-929.223; 004-0749-149.188
E-mail: 4oana.janina@gmail.com
Studii universitare absolvite: absolventă licențiată a Facultaţii de Horticultură din cadrul
Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României
din Timişoara, specializarea Arhitectura peisajului, promoţia 2005. Titlul lucrării de licenţă
UTILIZAREA DECORATIVĂ ŞI PRACTICĂ A PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE
DIN GRĂDINILE TEMATICE. Coordonator ştiinţific Şef de lucrări Dr., Ing. Gicu-Gabriel
Arsene.
Studii postuniversitare absolvite: absolventă Master al Facultăţii de Agronomie din cadrul
Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României
din Timişoara, specializarea Master Gestiunea Mediului şi a Resurselor Naturale, Disciplina
Principii Biologice Şi Ecologice De Conservare A Naturii, promoţia 2010. Titlul lucrării de
disertaţie APLICAŢII HOLISTICE ÎN CONSERVAREA NATURII. Coordonator ştiinţific Şef
de lucrări Dr., Ing. Lucreţiu Dancea.

2. DATE REFERITOARE LA FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT VIZATĂ

Școală doctorală USAMVBT cu frecvență (zi) fără taxă.
Doctorat interdisciplinar USAMVBT-UMFVBT.

3. DATE REFERITOARE LA PROGRAMUL DE DOCTORAT

Anul examenului de admitere doctorat: 2014
Domeniile de doctorat interdisciplinar: Arhitectura Peisajului în co-tutelă cu Medicina Umană
Coordonatori de doctorat interdisciplinar:
Coordonator principal USAMVBT: Dr., Prof.
Coordonator co-tutelar UMFVBT: Dr., Prof. SIMONA DRĂGAN

4. TITLUL PROPUS
TERAPIA HORTICOLĂ . GRĂDINA VINDECĂRII INIMII

3
INTRODUCERE
TERAPIA HORTICOLĂ este definită ca metodă aplicată de un terapeut horticol,
care coordonează utilizarea plantelor şi activităților horticole în scop medical de
corectare a stării de sănătate fizică şi mentală si de prevenţie a stării de boală.
În sens extins activitătile horticole joacă un rol major în educaţia, integrare şi
reintegrare socială, de creştere a calităţii vieţii prin terapie ocupaţională şi în scăderea
nivelului de stres.
Beneficiile terapiei horticole sunt numeroase şi interdependente pentru obţinerea şi
menţinerea unei stari de sănătate optimă prin imbunatatirea memoriei, abilităţilor de
concentrare, cogniţie şi socializare şi prin reducerea stresului împreună cu afecţiunile corelate
acestuia. Din punct de vedere fizic terapia horticolă are rol dovedit medical în normalizarea
tensiunii arteriale, îmbunătăţirea coordonării, abilităţilor motorii, echilibrului şi a rezistenţei la
efort, precum şi în creşterea imunităţii.
Cercetarea propusă intenţionează să promoveze eficienţa utilizării terapiei horticole ca
instrument complementar al medicinii umane, prin aplicarea unor norme de arhitectura
peisajului în cadrul unor spaţii verzi specific amenajate din cadrul instituţiilor de recuperare
fizică şi psihică şi de întreţinere a sănătăţii. Accentul acestei cercetări vizează studiul asupra
rolului terapiei complementare horticole în tratarea bolilor cardiovasculare, care se constituie
într-o mare cauză a deceselor premature în rândul populaţiei.
De asemenea va studia rolul sociopedagogic, de educaţie vocaţională şi integrativă al
arhitecturii peisajului instituţiilor cu profil pedagogic şi rolul centrelor sociale: şcoli normale şi
pentru nevoi speciale, centre de minori, azile de bătrâni, închisori, centre pentru oamenii fără
adăpost, centre de reconversie profesională, grădini comunitare, ca bază a optimizării stării de
sănătate a populaţiei şi a promovării inter-culturalităţii.
O grădină terapeutică este un mediu amenajat pentru facilitarea interacţiunii cu
natura, în scop declarat de vindecare, integrare şi educare a persoanelor cu dizabilităţi
biopsihosociale, precum şi de prevenţie şi menţinere a stării de sănătate a publicului
larg.

ISTORIA TERAPIEI HORTICOLE

Terapia horticolă are una dintre cele mai vechi utilizări ca terapie complementară
medicală. Însemnări asupra energiei mediului natural şi amenajarilor de spaţiu verde în
vindecare şi menţinerea sănătăţii datează din China Antică, în manuscrisele maeştrilor Feng-
Shui, o artă a interpretării şi organizării energetice a spaţiului, datând de cca. 10.000 de ani.
O altă abordare terapeutică a grădinilor datează din Mesopotamia şi Egiptul antic,
perioadă în care doctorii prescriau bolnavilor plimbări prin grădină, atât în evaluarea
simptomelor de boală, cât şi în ameliorarea stării de sănătate.
Japonia se remarcă prin grădinile de dimensiuni reduse, având un efect terapeutic
obţinut prin interiorizare şi meditaţie.
Silvoterapia practicată din vremuri ancestrale de către popoarele indiene, asiatice şi
europene, utiliza ca remediu de sănătate îmbrăţişarea anumitor arbori aflaţi în mediul natural al
acestora, bazată fiind pe energia specifică a acestora. Copacoterapia practicată şi în prezent,
descinde din această metodă de terapie cu adăugirea că include şi copacii din ariile amenajate.
Perioadă semnificativă de pionierat pentru utilizarea instituţionalizată a terapiei horticole
în Europa este Renaşterea practicată în grădinile mănăstirilor, majoritatea dintre acestea având
un rol spitalicesc. În perioadă anilor 1600 cazurilor sociale spitalizate li se impunea achitarea
tratamentul medical prin muncă fizică în beneficiul spitalului sau aşezământului bisericesc în
care erau internaţi. Înafara rezultatelor de însănătoşire obţinute prin administrarea unor remedii
din plante, empiric s-au conspectat ameliorări simptomatice ale pacientilor care munceau

4
constant în grădină şi care se recuperau într-o perioadă mai scurtă de timp comparativ cu restul
bolnavilor.
1798, în America Dr. Benjamin Rush, considerat printre întemeietorii psihiatriei moderne,
este primul medic care documentează ştiinţific efectul activităţilor de grădinărit în îmbunătăţirea
stării pacienţilor bolnav mintal. Cele mai multe studii referitoare la eficienţa aplicării teoriei
horticole în paralel cu tratamentele alopate aparţin domeniului medical al psihiatriei cu bune
rezultate statistice în tratarea depresiei, anxietăţii, demenţei şi bolilor degenerative psihice, în
mod special în boala Alzheimer. Între 1940-1950 se extinde acceptarea practicii de terapie
horticolă cu scopul reabilitării psiho-locomotorii a veteranilor de razboi.
Pionier al terapiei horticole având la bază cercetarea ştiinţifică în Europa, inventatorul
Terapiei florale Bach care utilizează energia plantelor, este Edward Bach (1886-1936). Medic,
homeopat, bacteriolog şi scriitor, acesta studiază medicina la Londra şi obţine diploma la
Cambridge. În 1930 îşi începe primele cercetări ale tehnicii de vindecare prin terapia florală
care îi poartă numele. Terapia Bach utilizată în prezent, ţine cont de caracteristicile
informaţional-energetice ale remediilor utilizate într-un mod similar silvoterapiei şi homeopatiei.
Marea Britanie se dovedeşte din nou o promotoare a terapiei horticole în Europa prin
primul program de terapie horticolă adresat persoanelor cu dizabilităti psihice, implementat în
anul 1960.
În 1973 se infiinteaza în America AHTA-American Horticultural Therapy Association,
prima asociatie de terapie horticolă din lume care defineşte, promoveaza şi dezvoltă profesia de
terapeut horticol ca dovedind clare beneficii biopsihosociale.

CONTEXT INTERNAŢIONAL AL STUDIULUI TERAPIEI HORTICOLE

Astfel terapia horticolă câstigă credibilitate şi este aplicată astăzi la nivel internaţional în
tot mai multe afecţiuni medicale: cardiologie, diabet, obezitate, boli respiratorii, sindroame
algice, afecţiuni induse de stres, cancer, recuperare de handicapuri motorii, psihomotorii
dobândite sau congenitale şi alte boli genetice neurodegenerative şi cronice, ca Sindrom Down,
autism, boala Huntington. De asemenea se remarcă în direcţia recuperării stimei de sine,
dobândirea unui nou sens al utilităţii şi prin reintegrarea socială a suferinzilor, grădinile
terapeutice destinate bolnavilor nevăzători şi ambliopi, victimelor HIV, precum şi handicapaţilor
locomotori. Terapia horticolă se evindenţiază chiar şi prin înbunătăţirea stării generale de
sănătate pentru întreg personalul implicat în demersul medical, pedagogic sau reintegrativ
social.
Conform AHTA, terapia horticolă beneficiază de acreditări profesionale recunoscute, la
nivel de licenţă şi respectiv masterat în universităţi, colegii şi organizaţii din întreaga lume.
Terapeuţii horticoli sunt cooptaţi ca membrii în cadrul echipelor de reabilitare împreună cu
medici, psihiatri, psihologi, ergoterapeuţi şi alte categorii de terapeuţi, care implica pacientul în
toate activităţile specifice terapiei horticole.
Nivelul actual de dezvoltare în Europa şi direcţiile ştiinţifice ale arhitecturii peisajului
aplicabile în grădinile terapeutice din mediul urban constituie direcţie de abordare specifică a
proiectului lansat in decembrie, 2012 EUROPEAN URBAN GARDENS OTESHA. Grundtvig
Multilateral project STATE OF THE ART OF URBAN GARDENS IN EUROPE, sprijinit de
Comisia Europeanaă şi având suportul Lifelong Learning - dedicat educării continue.
GRĂDINILE URBANE EUROPENE OTESHA. Proiect multilateral Grundtvig.
DEZVOLTAREA ACTUALĂ ŞI EXCELENŢA GRĂDINILOR URBANE ÎN EUROPA este un
proiect care urmăreşte descoperirea şi înţelegerea diversităţii factorilor actuali implicaţi,
contextele şi partenerii abilitaţi pentru clarificarea şi standardizarea metodelor de învăţare şi
experimentare ştiinţifică în domeniul grădinilor comunitare de integrare socială, care includ
grădinile terapeutice. Direcţiile acestui proiect vizează alcătuirea unei baze ştiinţifice comune de
studiu, specializarea continuă şi promovarea inovaţiei în arhitectura urbană a peisajului la nivel
5
european. În derularea proiectuli EUGO sunt implicate 5 ţări prin intermediul unui total de 6
organizaţii: Franţa – cu 2 organizaţii, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania.

CONTEXT NAŢIONAL AL STUDIULUI TERAPIEI HORTICOLE

În România nu există o tendinţă actuală coerentă a studiului efectului terapeutic al unei
amenajări peisagere. Se remarcă doar un număr redus de exemple în practica amenajărilor
peisagere cu specific terapeutic conform surselor media, din care se pot aminti următoarele
exemple:

1. Proiectul VERDE in URBAN pentru NEVAZATORI amenajată în 2010 a vizat incurajarea

persoanelor cu dizabilitati de vedere in a-si intelege si dezvolta abilitatile de perceptie si
orientare in spatiul verde, ca maniera de participare la viata sociala a comunitatii.
Proiectant general: Asociatia Peisagistilor din Romania – AsoP
Sef proiect: ing.peis. Armand Beldea
Grafica si concept initial: stud.peis. Andrei Condoros
Proiectat si desenat: ing.peis. Armand Beldea , ing.peis. Dara Nicoleta, ing.peis. Paula
Pop, ing.peis. Alexandru Ciobota, ing.peis. Raluca Rusu, ing.peis. Fleste Adriana,
ing.peis. Cristian Ilea.
Parteneri:
Primaria Municipiului Timisoara – PMT prin:
- Serviciul Spaţii verzi, Primaria Municipiului Timişoara
- Direcţia de Urbanism, Primaria Municipiului Timişoara
Asociatia Nevazatorilor din Romania, Filiala Timis - Caras Severin (ANR)
Liceul Teoretic „Iris” Timisoara
Scoala Generala cu clasele I-VIII, Nr.1, Timisoara
Colaboratori:
Membriu ANR: Enache Gheorghe
Sculptura: Horia Bojin
Graffitti: Flaviu Roua (Jones)
Sonorizare: Vizuroiu Florin
Plante: ing.peis. Zsolt Matefi
Foto/video: Alina Negru, Diana Avramica (2 puncte/Recult), Mihai Grozavescu (sc Aquatim sa)
Workshop: Ana Maria Teodorescu (Cloud Factory), LSFMT / MEA Timisoara.
Presa: Evenimentul zilei, Mediafax, Radio Resita, TVR, TVT 89, Realitatea TV, Renasterea
banateana, Agenda magazin, Analaog TV,

Faza de proiect: implementat (2010)

Functiune: spatiu verde urban
Suprafaţa amenajată: 1160 mp
Amplasament: str. Independentei, nr.9, Timisoara (curtea interioara a sediului A.N.R.)
Valoare investitie: 147.000 RON (aprox.)
Finantator: Fundatia pentru Parteneriat (FPP), MOL Romania, Primaria Municipiului Timisoara
prin Directia de Mediu, Fundatia Vodafone Romania.
Beneficiar principal: Asociatia Nevazatorilor din Romania, Filiala Timis - Caras Severin (ANR)
Beneficiar: Primaria Municipiului Timisoara

Asociatia Peisagistilor din Romania - AsoP, initiatoarea acestui proiect, a proiectat bazele
unei structuri verzi urbane, adecvate din punct de vedere ecologic, functional si estetic. Curtea
interioara a Asociatiei Nevazatorilor din Romania, era un spatiu necorespunzator amenajat si
utilizat, fapt pentru care necesita o reabilitare peisagera imediata, la un standard ridicat,

6
standard cu care AsoP abordeaza permanent diversele probleme legate de mediu si arhitectura
peisagera.
Conceptul initial al proiectului a pornit de la insasi ideea de vizibilitate, privire, perceptie cu
ajutorul ochilor. Structura generala a compozitiei s-a modelat si organizat treptat in jurul unui
model reprezentativ conceptului, cel al unui ochi uman. Forma globulara, ploapele, genele, irisul
sunt cateva din elementele ce au inspirat procesul de design prin observarea directa a sit-ului
si mai ales prin identificarea atenta a nevoilor specifice pe care oamenii cu dizabilitati de
vedere le au in viata de zi cu zi.
A face “vizibil”, perceptibil un spatiu atat ca volumetrie cat si ca orientare , oamenilor cu
dizabilitati de vedere a provocat si mai pregnant ideea de exploatare a abilitatilor senzoriale
(simt tactil, vaz, auz, miros), intuitive si sociale.
Implicarea comunitatii se va face prin informarea presei locale, prin tinerea unei lectii deschise
elevilor Liceului Teoretic Iris (Scoala de ambliopi), prin realizarea evenimentului Ziua Portilor
Deschise, zi in care publicul larg va fi invitat sa viziteze sediul ANR, materialele culturale si
educative cu care asociatia lucreaza si nu in ultimul rand prin vizitarea si utilizarea intregului sit
reabilitat.
Viabilitatea si continuarea proiectului se va baza in mare masura pe implicarea echipei AsoP ce
va intocmi un program de intretinerea a spatiului verde si va asigura consultanta ori de cate ori
va fi nevoie.
Rolul AsoP România: Coordonarea proiectului; Încheierea de parteneriate cu Primăria
Municipiului Timișoara, Asociația Nevăzătorilor din România, filiala Timiș-Caraș Severin;
Întocmirea documentației tehnice de peisagistică a proiectului „Verde în Urban pentru
Nevăzători„, oferirea de consultanță de specialitate în cadrul proiectului; Atragerea de surse de
finanțare pentru implementare proiectului, prin depunerea unor cererii de finanțări; Promovarea
proiectului pe plan local, național și internațional.
Evaluarea proiectului: Realizarea primului proiect de peisagistică destinat persoanelor cu
dizabilități de vedere; Organizarea unei lecții de educație ecologică, cu respectarea mediului și
de înțelegere a proceselor naturale, cu implicarea elevilor Liceului Teoretic „Iris” (Şcoala de
ambliopi) şi a Şcolii Generale nr.1, în activități de recunoaștere a plantelor prin pipăit şi miros și
plantări; Infomarea opiniei publice asupra integrării la nivel de comunitate a persoanelor
ampliope; Atragerea sumei de 6182 RON finanțare nerambursabilă și a unei sponsorizări în
valoare de 6000 EURO;
Numarul persoanelor participante în activităţile proiectului:
Anuntarea temei de proiectare, proiectare propriu-zisa - 10 participanti
Alegerea solutiei finale - 10 participanti
Lansarea comanda pentru materile - 2 participanti
Efectuarea lucrarilor preliminare - 12 participanti
Realizarea lucrarilor de amenajare - 17 participanti
Plantarea vegetatiei - 7 participanti
Lectia deschisa - 73 participanti
Ziua portilor deschise - 41 participanti

7
8
2. Prima grădină cu destinaţie de terapie a bolilor psihice din România a fost amenajată
în 2014, în premieră naţională în incinta Spitalului de Psihiatrie din Mocrea, județul Arad.
Proiectul a fost dezvoltat în colaborare cu inginerul peisagist Marcela Nicșanu, absolventă a
Facultăţii de Horticultură, secţia Arhitectura peisajului, din cadrul USAMVB Timişoara, consilier
civil al Primăriei Arad. Grădina se întinde pe o suprafață de 1.500 mp, unde au fost plantate
circa 3.000 de plante senzoriale, aromatice, relaxante prin culoare și parfum amenajate în doua
zone distincte ale grădinii terapeutice. De asemenea, au fost amenajate alei și o pergolă.
Valoarea proiectului se ridică la 30.000 de lei, suma fiind alocată de către Consiliul Jude țean
Arad. Specificaţiile tehnice ale acestei grădini terapeutice urmează un model standardizat
American adaptat condiţiilor locale.
Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a precizat legat de acest proiect că
instituţia pe care o conduce va sprijini implementarea proiectului şi la alte spitale din judeţul
Arad.

3. Primă amenajare peisageră terapeutică cu implicare interdisciplinară ştiinţifică este o

amenajare peisageră recentă în Grădina Botanică din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele
Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi şi a fost inaugurată o zonă inedită, destinată publicului
vizitator. Este vorba despre „Grădina Senzorială”, rezultat al unui proiect finanţat de Mol
România-Fundaţia pentru Parteneriat în Programul Spaţii Verzi-Componenta Spaţii Verzi
Urbane 2014.
Aplicantul acestui proiect îndrăzneţ este "Asociaţia Centrul de Resurse Pentru
Dezvoltare 2020" în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi - secţia
Grădina Botanică şi Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universitătii "Dunărea
de Jos" Galaţi.
Practic, această Grădină Senzorială aduce natura mai aproape de vizitator. Pe o
suprafaţă de 750 mp s-au construit cinci grădini verticale, cinci alveole cu plante aromatice şi
utile, precum şi o alee terapeutica – pe care publicul poate umbla...desculţ. Aleea are mai multe
suprafeţe: pietriş, piatră spartă, piatră de râu, fân, conuri, cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi
buşteni de lemn. Terapia continuă prin intermediul celor zece scaune de exterior din lemn (tip
şezlong), pe care iubitorii de natură se pot aşeza pentru a asculta natura sau a simţi mirosul
plantelor aromatice din alveolele situate la intrarea în grădină.

9
4. Aleea terapeutică din Comuna Nicolae Bălcescu, Vâlcea, rezultată la iniţiativa a unui
grup de voluntariat ai Centrului de informare EUROPE DIRECT Harghita se constituie într-o
amenajarea peisageră de mici dimensiuni. Aleea terapeutică are o suprafaţă de 400 de metri
pătraţi si este împărţită în mai multe zone. Incepe cu nisip foarte fin, urmează pietriş, piatră de
râu şi piatră de munte, după care o porţiune pavată cu lemn. A fost concepută pentru relaxare
de o asociaţie neguvernamentală, dar s-a dovedit a fi şi o soluţie terapeutică pentru copiii si
tinerii care sufera de platfus sau deformări ale gambei.

10
5. Prima grădină comunitară de incluziune socială ca rezultat a unei prime iniţiative a
unor autorităţi locale dispuse să susţină un program de terapie prin horticultură se
remarcă în perioada aprilie – iunie 2014 Asociaţia Stea desfăşoară la Satu Mare o serie de
acţiuni în vederea obţinerii în concesiune a unui teren de minim 800 mp pentru amenajarea unei
grădini şi a unui solar profesionist necesar implementării unui program de terapie prin
horticultură ce urmează să sprijine integrarea socio-profesională a 42 de persoane fără
adăpost.
Acest program reprezintă elementul central al proiectului intitulat „Start pentru
incluziune socială prin muncă”, pe care Asociaţia Stea îl implementează în parteneriat cu
Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Satu Mare, în perioada 1 aprilie 2014 – 30 aprilie 2016. Proiectul este
finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în
România(www.fondong.fdsc.ro), beneficiind de o finanţare nerambursabilă în valoare de
62.091,92 Euro.
Realizarea proiectului se bazează pe obţinerea suportului comunităţii sătmărene în
primul rând prin asigurarea terenului necesar desfăşurării activităţilor de grădinărit, acesta fiind
spaţiul unde beneficiarii proiectului urmează să îşi dezvolte nu doar competenţe specifice
cultivării plantelor în regim ecologic, ci mai ales abilităţi de viaţă necesare integrării în muncă.
Având în vedere impactul benefic pe care proiectul urmăreşte să-l genereze la nivel
comunitar, Asociaţia Stea, cu sprijinul Serviciului Public de Asistenţă Socială Satu Mare şi al
Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare, a solicitat factorilor de decizie
11
şi autorităţilor sătmărene posibilitatea alocării unui teren din spaţiul public în vederea
implementării acestui proiect. Această iniţiativă s-a bucurat încă din primul moment de susţinere
din partea conducerii Primăriei Satu Mare, care a identificat deja o posibilă locaţie potrivită şi
urmează să propună Consiliului Local al municipiului Satu Mare să accepte concesionarea
respectivului teren către Asociaţia Stea pe o perioadă de 5 ani.
Acest proiect reprezintă o oportunitate importantă de schimbare pentru oamenii fără
adăpost care îşi doresc să se integreze în societate asigurând posibilitatea sprijinirii lor printr-un
proces de evoluţie de la stadiul de persoană care depinde de mila şi ajutorul celor din jur, la
persoană ce lucrează şi contribuie la buna funcţionare a societății.

6. Grădinile din România cu roluri cumulativ pedagogic, social şi terapeutic ale

instituţiilor de învăţământ Waldorf sunt mai puţin mediatizate. Se menţionează doar
înfiinţarea la iniţiativa Scolii Waldorf din Simerai a două asociaţii nonguvernamentale : Asociaţia
pentru promovarea pedagogiei Waldorf Simeria şi Asociaţia pentru Promovarea
Învăţământului Special a Terapiei Sociale şi Agriculturii Biodinamice Simeria.

DIRECŢIA DE CERCETARE PROPUSĂ ÎN STUDIUL TERAPIEI HORTICOLE

Majoritatea grădinilor terapeutice prezentate în publicaţiile internaţionale sunt amenajate
pentru deservirea nevoilor specifice ale sistemului de îngrijire a sănătaţii, urmărind specificul
tratamentului unor diverse afecţiuni în complementaritate cu medicina convenţională.
Caracteristicile de arhitectură a peisajului sunt orientare pentru uzul practic al amenajării.
Echipamentele sunt selectate sau modificate pentru a oferi spaţii, activităţi şi experienţe
accesibile. Dotările grădinilor terapeutice sunt prevăzute să permită studiul visual, tactil, olfactiv
şi uneori gustativ al plantelor. Caracteristicile tehnice ale grădinilor terapeutice consacrate vor fi
studiate în cercetarea propusă.

12
 Rolul terapeutic al grădinilor existente în reglarea energiilor corpului uman rămâne cu
toate acestea insuficient studiat din punct de vedere ştiiţific. Noile tendinţe de reinterpretare a
grădinilor clasice prin metode specifice artei feng-shui aplicate în amenajări clasice precum
Grădina Schonbrunn, Viena, descoperă influenţă energetică coerentă şi premeditată în a
traseului aleilor acestei grădini clasice, într-o amenajare despre care se considera că se ştia
deja totul.
Metodele specifice artei Feng-Shui şi radiesteziei se află la baza unei utilizării încă
actuale, dar în general contestate din lipsă de certificare ştiinţifică a unor imemoriale cunoştinţe
de geomanţie. Acestea işi primesc însă tot mai mult confirmarea rezultatelor considerate
empirice prin verificarea cu instrumente moderne de măsurare care utilizează efectul Kirlian şi a
spectrografiei.
Inovaţia acestei cercetări ştiinţifice propune o amenajăre peisageră destinată
tratării afecţiunilor cardiovasculare, care constă în alcătuirea unei grădini terapeutice de
tip meditativ prin introducerea de simboluri de vindecare din terapia complementară
Reiki, de circuite energetice Feng-Shui, de noţiuni ayurvedice de medicină a chakrelor şi
de proporţii şi forme de geometrie sacră, care se regăsesc în amenajări din cele mai
vechi timpuri.

1. SCOPUL elaborării acestui proiect interdisciplinar de cercetare ştiinţifică pentru doctorat cu

titlul TERAPIA HORTICOLĂ este de a furniza comisiei de evaluare suficiente informaţii pentru a
decide asupra importanţei propunerii şi asupra posibilităţilor de finanţare a acesteia din surse
legal constituite printr-un program de studii universitare de doctorat şi/sau din proiecte de
cercetare-dezvoltare finanţate din alte surse, publice sau private.
În acest scop, acest proiect prezintă urmatoarele argumente necesare realizării cercetarii
în domeniul vizat:
Această imergenţă medicală a arhitecturii peisajului nu este una foarte nouă, dar este
insuficient studiată în ceea ce priveşte aplicabilitatea şi efectele clinice statistice în medicină
umană obţinute în Romania.
Metodele de vindecare prin terapii complementare practicilor medicale alopate fac parte
din curentul de implementare a politicii de creştere a calitatii vieţii, tot mai intens promovată în
secolul XXI.
Alinierea cu politicile de integrare socio-profesională prin formarea de terapeuţi horticoli
prin specializare de cadre şi reconvertire profesională. Introducerea şi reglementarea unor
13
norme legislative pentru profesia de terapeut horticol inexistentă pe piaţa muncii din România şi
necesitatea standardizării amenajărilor peisagere de uz instituţionalizat medical, pedagogic,
social.
Posibilitatea afilierii României în organizaţii şi programe internaţionale de cercetare şi
implementarea a noilor direcţii în arhitectura peisajului şi sănătate, alături de formarea unui
cadru de eligibilitate în obţinerea unor noi surse de finanţare pentru ţara noastră.

2. OBIECTIVE ȘI DIRECŢII DE CERCETARE

1. Înțelegerea teoriilor şi a standardelor de specialitate internaţionale în terapia horticolă.
2. Identificarea indicatorilor care să dea măsura nevoii de implementare şi regelementării
legislative a terapiei horticole în Romania.
3. Recomandări privitoare la aplicația practică a cercetării în terapia horticolă în România.

Etapa I – studiul teoretic al aplicabilităţii terapiei horticole în România

Analiza stadiului de dezvoltare, a celor mai importante cercetări şi a cunoştiinţelor ştiinţifice
actuale în contextul studiului propus, din cadrul centrelor de terapie horticolă din lume şi din
România.

Etapa II – implementarea practică studiului de cercetare

Studiu de fezabilitate al amenajării unui spaţiu verde aferent unei instituţii medicale.
Studiu de caz medical în complementaritate cu terapia horticolă.

4. REZULTATE AȘTEPTATE
Amenajarea peisageră funcţional-estetică a unei grădini terapeutice destinată tratării
afecţiunilor cardiologice. Ameliorări vizibile în afecţiunea studiată prin aplicarea terapiei
horticole.
În urma realizării acestei cercetări, anticipez că voi obține rezultatele necesare alcătuirii
unui proiect de lege care să promoveze necesitatea întroducerii normelor de arhitectura
peisajului în amenajarea spaţiilor verzi aferente instituţiilor medicale şi cu statut special în
sănătate, pedagogie, integrare şi reintegrare socială, care să cuprindă aspectele cercetate în
cadrul școlii doctorale vizate.
Acestă lucrare intenţionează să se ofere direcţii utile în specializarea unei categorii
inexistente pe piaţa muncii în Romania, aceea de terapeut horticol. Aceasta lucrare are de
asemenea ca direcţie afilierea României la asociaţiile internaţionale de terapie horticolă.
5. BIBLIOGRAFIE

Resurse ştiinţifice web:

1. Gardens that take care of us.
Burton A.
Lancet Neurol. 2014 May;13(5):447-8. doi: 10.1016/S1474-4422(14)70002-X. Epub 2014 Mar
26. Erratum in: Lancet Neurol. 2014 May;13(5):446.
PMID: 24679714 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24679714
2. Is gardening a stimulating activity for people with advanced Huntington's disease?
Spring JA, Viera M, Bowen C, Marsh N.
Dementia (London). 2013 May 9.
PMID: 24679714 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24339085
3. A place for plants to grow and people to recover.

14
Enos GA.
Behav Healthc. 2013 Sep-Oct;33(5):45-6.
PMID: 24298706 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24298706
4. Culture shift: strengthening the role of environmental health în public health performance
improvement efforts.
Price JR, Grigg CM, Byrne MK.
J Environ Health. 2013 Oct;76(3):48-51.
PMID: 24288851
[PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24288851
5. Benefits of sensory garden and horticultural activities în dementia care: a modified scoping
review.
Gonzalez MT, Kirkevold M.
J Clin Nurs. 2013 Oct 15. doi: 10.1111/jocn.12388.
PMID: 24128125 [PubMed - as supplied by publisher]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24128125
6. Here's to the growing success of green-fingered therapy.
Evans H.
Nurs Stand. 2013 Sep 11-17;28(2):31. doi: 10.7748/ns2013.09.28.2.31.s45.
PMID: 24020566 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24020566
7. Gardens that heal.
Stephenson M.
Beginnings. 2013 Jun;33(3):4-7.
PMID: 23941037 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23941037
8. Prevalence of modifiable cardiovascular risk factors among tea garden and general
population în Dibrugarh, Assam, India.
Mahanta TG, Joshi R, Mahanta BN, Xavier D.
J Epidemiol Glob Health. 2013 Sep;3(3):147-56. doi: 10.1016/j.jegh.2013.04.001. Epub 2013
May 25.
PMID:
23932057
[PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23932057
9. Harvesting the biopsychosocial benefits of community gardens.
George DR.
Am J Public Health. 2013 Aug;103(8):e6. doi: 10.2105/AJPH.2013.301435. Epub 2013 Jun 13.
PMID: 23763423 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23763423
10. Pain management for older persons living în nursing homes: a pilot study.
Tse MM, Ho SS.
Pain Manag Nurs. 2013 Jun;14(2):e10-21. doi: 10.1016/j.pmn.2011.01.004. Epub 2011 Feb 26.
PMID: 23688367 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23688367
11. Implementing the ACHIEVE model to prevent and reduce chronic disease în rural Klickitat
County, Washington.
Horne L, Miller K, Silva S, Anderson L.
Prev Chronic Dis. 2013 Apr 18;10:E56. doi: 10.5888/pcd10.120272.

15
PMID: 23597394 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23597394
12. Harvesting more than vegetables: the potential weight control benefits of community
gardening.
Zick CD, Smith KR, Kowaleski-Jones L, Uno C, Merrill BJ.
Am J Public Health. 2013 Jun;103(6):1110-5. doi: 10.2105/AJPH.2012.301009. Epub 2013 Apr
18.
PMID: 23597347 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23597347
13. Gardening for the disabled.
White A, Lake C.
Nurs Times. 1973 May 24;69(21):678-80.
PMID: 4267546 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4267546
14. Gardening în rehabilitation.
Chaplin M.
Physiotherapy. 1973 Mar;59(3):80-3.
PMID: 4790903 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4790903
15. Spiritual care of cancer patients by integrated medicine în urban green space: a pilot study.
Nakau M, Imanishi J, Imanishi J, Watanabe S, Imanishi A, Baba T, Hirai K, Ito T, Chiba W,
Morimoto Y.
Explore (NY). 2013 Mar-Apr;9(2):87-90. doi: 10.1016/j.explore.2012.12.002.
PMID: 23452710 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23452710
16. Harvest for health gardening intervention feasibility study în cancer survivors.
Blair CK, Madan-Swain A, Locher JL, Desmond RA, de Los Santos J, Affuso O, Glover T, Smith
K, Carley J, Lipsitz M, Sharma A, Krontiras H, Cantor A, Demark-Wahnefried W.
Acta Oncol. 2013 Aug;52(6):1110-8. doi: 10.3109/0284186X.2013.770165. Epub 2013 Feb 26.
PMID: 23438359 [PubMed - indexed for MEDLINE]
17. Growing healthy kids: a community garden-based obesity prevention program.
Castro DC, Samuels M, Harman AE.
Am J Prev Med. 2013 Mar;44(3 Suppl 3):S193-9. doi: 10.1016/j.amepre.2012.11.024.
PMID: 23415183 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23415183
18. Cross-sectional study on different characteristics of physical activity as determinants of
vitamin D status; inadequate în half of the population.
van den Heuvel EG, van Schoor N, de Jongh RT, Visser M, Lips P.
Eur J Clin Nutr. 2013 Apr;67(4):360-5. doi: 10.1038/ejcn.2013.22. Epub 2013 Feb 13.
PMID: 23403871 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23403871
19. Healing gardens and cognitive behavioral units în the management of Alzheimer's disease
patients: the Nancy experience.
Rivasseau Jonveaux T, Batt M, Fescharek R, Benetos A, Trognon A, Bah Chuzeville S, Pop A,
Jacob C, Yzoard M, Demarche L, Soulon L, Malerba G, Bouvel B.
J Alzheimers Dis. 2013;34(1):325-38. doi: 10.3233/JAD-121657.
PMID: 23207487 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23207487
20. Healing gardens: recommendations and criteria for design.

16
Rivasseau-Jonveaux T, Pop A, Fescharek R, Chuzeville SB, Jacob C, Demarche L, Soulon L,
Malerba G.
Geriatr Psychol Neuropsychiatr Vieil. 2012 Sep 1;10(3):245-253.
PMID: 23015232 [PubMed - as supplied by publisher]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23015232
21. Gardening to improve wellbeing.
Esots J.
Aust Nurs J. 2012 Jul;20(1):26.
PMID: 22977998 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22977998
22. Being a botanist and a gardener: using diagnostic frameworks în general practice patients
with medically unexplained symptoms.
Stone L.
Aust J Prim Health. 2013;19(2):90-7. doi: 10.1071/PY11120.
PMID: 22951035 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22951035
23. What is the evidence to support the use of therapeutic gardens for the elderly?
Detweiler MB, Sharma T, Detweiler JG, Murphy PF, Lane S, Carman J, Chudhary AS, Halling
MH, Kim KY.
Psychiatry Investig. 2012 Jun;9(2):100-10. doi: 10.4306/pi.2012.9.2.100. Epub 2012 May 22.
PMID: 22707959 [PubMed]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22707959
24. Experiences of women with stress-related ill health în a therapeutic gardening program.
Eriksson T, Westerberg Y, Jonsson H.
Can J Occup Ther. 2011 Dec;78(5):273-81.
PMID: 22338294 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22338294
25. The effect of a community garden on HgA1c în diabetics of Marshallese descent.
Weltin AM, Lavin RP.
J Community Health Nurs. 2012 Jan;29(1):12-24. doi: 10.1080/07370016.2012.645724.
PMID: 22313182 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22313182
26. Gardening as a potential activity to reduce falls în older adults.
Chen TY, Janke MC.
J Aging Phys Act. 2012 Jan;20(1):15-31.
PMID: 22190117 [PubMed - indexed for MEDLINE
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22190117
27. Urban farming: a non-traditional intervention for HIV-related distress.
Shacham E, Donovan MF, Connolly S, Mayrose A, Scheuermann M, Overton ET.
AIDS Behav. 2012 Jul;16(5):1238-42. doi: 10.1007/s10461-011-0061-5.
PMID: 21986870 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21986870
28. [Green care: renaissance of garden therapy].
Käch H.
Krankenpfl Soins Infirm. 2011;104(9):28-9. German.
PMID: 21977779 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21977779
29. Community gardening and obesity.
Burges DL, Moore HJ.
Perspect Public Health. 2011 Jul;131(4):163-4.

17
PMID: 21888117 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21888117
30. Perceptions of middle school educators în Hawai'i about school-based gardening and child
health.
Ahmed AT, Oshiro CE, Loharuka S, Novotny R.
Hawaii Med J. 2011 Jul;70(7 Suppl 1):11-5.
PMID: 21886287 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21886287
31. Rooftop hospital gardens for physical therapy: a post-occupancy evaluation.
Davis BE.
HERD. 2011 Spring;4(3):14-43.
PMID: 21866502 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21866502
32. On "officinalis" the names of plants as one enduring history of therapeutic medicine.
Pearn J.
Vesalius. 2010 Dec;Suppl:24-8.
PMID: 21657104 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21657104
33. ["A magical atmosphere was our vision when we founded the institution". The sanatorium
"Schloss Tegel" în statu nascendi (1904-1907)].Bernhardt H.
Luzif Amor. 2011;24(47):59-65. German.
PMID: 21598592 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21598592
34. John Gerard, physic gardens and medicinal plants.
Hollman A.
J Med Biogr. 2011 May;19(2):47-8. doi: 10.1258/jmb.2011.011001.
PMID: 21558529 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21558529
35. [Anne Ribes, when the spirit of the garden combines with nursing care].
Warnet S.
Rev Infirm. 2011 Apr;(170):26-7. French.
PMID: 21548344 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21548344
36. Local gardens and global landscapes: tending the growth of practice guidelines.
Mulroy MF, Neal JM.
Reg Anesth Pain Med. 2011 May-Jun;36(3):209-10. doi: 10.1097/AAP.0b013e3182183583.
PMID: 21508790 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21508790
37. The scented garden: connecting to nature, the inner self, and the divine.
Ross SM.
Holist Nurs Pract. 2011 May-Jun;25(3):165-8. doi: 10.1097/HNP.0b013e3182170c65.
PMID: 21508717 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21508717
38. A prospective study of group cohesiveness în therapeutic horticulture for clinical depression.
Gonzalez MT, Hartig T, Patil GG, Martinsen EW, Kirkevold M.
Int J Ment Health Nurs. 2011 Apr;20(2):119-29. doi: 10.1111/j.1447-0349.2010.00689.x.
PMID: 21371227 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21371227
39. Garden walking and art therapy for depression în older adults: a pilot study.
McCaffrey R, Liehr P, Gregersen T, Nishioka R.

18
Res Gerontol Nurs. 2011 Oct;4(4):237-42. doi: 10.3928/19404921-20110201-01. Epub 2011
Feb 16.
PMID: 21323299 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21323299
40. Reconciling beauty and utility în early city planning: the contribution of John Nolen.
Freestone R.
J Urban Hist. 2011;37(2):256-77.
PMID: 21299024 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21299024
41. Allotment gardening and health: a comparative survey among allotment gardeners and their
neighbors without an allotment.
van den Berg AE, van Winsum-Westra M, de Vries S, van Dillen SM.
Environ Health. 2010 Nov 23;9:74. doi: 10.1186/1476-069X-9-74.
PMID: 21092248 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21092248
42. Creating healing environments with evidence-based design.
Ferguson T.
Occup Health Saf. 2010 Oct;79(10):14, 16.
PMID: 21043336 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21043336
43. Therapeutic horticulture în clinical depression: a prospective study of active components.
Gonzalez MT, Hartig T, Patil GG, Martinsen EW, Kirkevold M.
J Adv Nurs. 2010 Sep;66(9):2002-13. doi: 10.1111/j.1365-2648.2010.05383.x. Epub 2010 Jul 2.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20626473
44. [Gardens and gardening as curative instrument with regard to mental disorders].
Laget PL.
Rev Soc Fr Hist Hop. 2009 May;(133-134):28-34.
PMID: 20527728 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20527728
45. [Gardens în geriatrics. Care of Alzheimer disease în EHPAD and houses of retreat].
Wolgensinger B.
Rev Soc Fr Hist Hop. 2009 May;(133-134):51-2.
PMID: 20527260 [PubMed - indexed for MEDLINE]
46. [Status and usage of green spaces as part of the history of central psychiatric hospital Le
Vinatier: agricultural domain în the service of biodiversity].
Delanoë-Vieux C.
Rev Soc Fr Hist Hop. 2009 May;(133-134):45-50.
PMID: 20527259 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20527259
47. [Saint Anne hospital and its gardens].
Caire M.
Rev Soc Fr Hist Hop. 2009 May;(133-134):40-2.
PMID: 20527257 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20527257
48. Gardening promotes neuroendocrine and affective restoration from stress.
Van Den Berg AE, Custers MH.
J Health Psychol. 2011 Jan;16(1):3-11. doi: 10.1177/1359105310365577. Epub 2010 Jun 3.
PMID: 20522508 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20522508

19
49. Therapeutic effects of an indoor gardening programme for older people living în nursing
homes.
Tse MM.
J Clin Nurs. 2010 Apr;19(7-8):949-58. doi: 10.1111/j.1365-2702.2009.02803.x.
PMID: 20492039 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20492039
50. Gardening with Huntington's disease clients--creating a programme of winter activities.
Spring JA, Baker M, Dauya L, Ewemade I, Marsh N, Patel P, Scott A, Stoy N, Turner H, Viera M,
Will D.
Disabil Rehabil. 2011;33(2):159-64. doi: 10.3109/09638288.2010.487924. Epub 2010 May 24.
PMID: 20491614 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20491614
51. Cheerful prospects and tranquil restoration: the visual experience of landscape as part of
the therapeutic regime of the British asylum, 1800-60.
Hickman C.
Hist Psychiatry. 2009 Dec;20(80 Pt 4):425-41.
PMID: 20481130 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20481130
52. The development of green care în western European countries.
Haubenhofer DK, Elings M, Hassink J, Hine RE.
Explore (NY). 2010 Mar-Apr;6(2):106-11. doi: 10.1016/j.explore.2009.12.002. Review.
PMID: 20362268 [PubMed - indexed for MEDLINE
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20362268
53. Residential design and outdoor area accessibility.
York SL.
NeuroRehabilitation. 2009;25(3):201-8. doi: 10.3233/NRE-2009-0516.
PMID: 19893188 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19893188
54. Enriching lighting design.
Brawley EC.
NeuroRehabilitation. 2009;25(3):189-99. doi: 10.3233/NRE-2009-0515.
PMID: 19893187 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19893187
55. Ten new and emerging trends în residential group living environments.
Regnier V, Denton A.
NeuroRehabilitation. 2009;25(3):169-88. doi: 10.3233/NRE-2009-0514.
PMID: 19893186 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19893186
56. Blooming marvellous.
Davis C.
Nurs Stand. 2009 Sep 16-22;24(2):20-2.
PMID: 19813402 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19813402
57. Reviving an ancient symbol to improve health and wellness. Interview by Monica Bisal.
Ng D.
Nurs BC. 2009 Apr;41(2):18-20.
PMID: 19655522 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19655522
58. Re-positioning the role of traditional, complementary and alternative medicine as essential
health knowledge în global health: do they still have a role to play?

20
Hollenberg D, Zakus D, Cook T, Xu XW.
World Health Popul. 2008;10(4):62-75.
PMID: 19550163 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19550163
59. The garden of serenity: the soothing scents of aromatic plants.
Ross SM.
Holist Nurs Pract. 2009 Mar-Apr;23(2):124-6. doi: 10.1097/HNP.0b013e3181a11186. PMID:
19258854 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19258854
60. Horticultural therapy: the 'healing garden'and gardening în rehabilitation measures at
Danderyd Hospital Rehabilitation Clinic, Sweden.
Söderback I, Söderström M, Schälander E.
Pediatr Rehabil. 2004 Oct-Dec;7(4):245-60. Review.
PMID:15513768 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15513768
61. Humane design for hospital landscapes: a case study în landscape architecture of a healing
garden for nurses.
Naderi JR, Shin WH.
HERD. 2008 Autumn;2(1):82-119.
PMID: 21161926 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21161926
62. Great greenery. Some basic advice on creating a healing garden.
Marcus CC.
Health Facil Manage. 2002 May;15(5):20-3.
PMID: 12033083 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12033083
63. The anatomy of a healing garden.
Allison PC, Barnes M, Burnett J, Crisp B, Delaney T, Kamp D, Kavanagh J, LeFrank D, Marcus
CC, Ulrich RS.
J Healthc Des. 1998;10:101-12.
PMID: 10539236 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10539236
64. Healing garden monitors patients by remote control.
Beaugureau D.
Archit Rec. 1997 Jan;185(1):39.
PMID: 10165092 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10165092
65. Occupational asthma în horticulture caused by Lathyrus odoratus.
Jansen A, Vermeulen A, van Toorenenbergen AW, Dieges PH.
Allergy Proc. 1995 May-Jun;16(3):135-9.
PMID: 7557372 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7557372
66. The use of horticulture în vocational rehabilitation.
Relf PD.
J Rehabil. 1981 Jul-Sep;47(3):53-6.
PMID: 7277365 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7277365
67. Horticulture therapy: flora for the nursing home.
[No authors listed]
Todays Nurs Home. 1981 Jan;2(1):6-7.

21
PMID: 10249487 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10249487
68. Horticultural therapy--aspects of land use for the mentally handicapped. A system of
planning for the requirements of the mentally handicapped gardener.
Spurgeon T, Underhill C.
Int J Rehabil Res. 1979;2(3):343-52.
PMID: 541151[PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/541151
69. Horticulture: a therapeutic tool.
Hefley PD.
J Rehabil. 1973 Jan-Feb;39(1):27-9. No abstract available.
PMID: 4713325 [PubMed - indexed for MEDLINE]
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4713325
70. EUROPEAN URBAN GARDENS OTESHA Grundtvig Multilateral project
http://otesha-gardens.eu/wp-content/uploads/2012/05/STATE-OF-THE-ART-EU.GO-
Comprimido-para-la-Web-2012.pdf
71. Horticultural therapy http://en.wikipedia.org/wiki/Horticultural_therapy
72. Meditation http://en.wikipedia.org/wiki/Meditation
73. Spiritual therapeutic landscapes and healing: A case study of St. Anne de Beaupre, Quebec,
Canada Allison Williams
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0277953610000821
74. Spirituality in medicine: what is to be done?
Athar Yawar, BM BCh
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1282212/
75. Symbols and selectivity: a statistical analysis of native American medical ethnobotany.
Moerman DE. J Ethnopharmacol. 1979 Apr;1(2):111-9.
PMID: 94415 [PubMed - indexed for MEDLINE
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/94415

Resurse media-web:
76. http://urbangreentm.blogspot.ro/2011/01/verde-in-urban-pentru-nevazatori-2009.html
77. http://adevarul.ro/locale/galati/foto-proiect-unic-romania-gradina-senzoriala-oamenii-pasi-
desculti-experimentand-adevarate-terapii-rlaxare-1_53aef9a00d133766a8f954a5/index.html
78. http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/aleea-terapeutica-comuna-nicolae-balcescu-
7_5384bdc40d133766a80d43bd/index.html
78. http://glsa.ro/arad/159390-terapie-horticola-premiera-nationala-la-spitalul-de-psihiatrie-
mocrea.html
80. http://smlive.ro/autoritatile-locale-sunt-deschise-sa-sustina-programul-de-terapie-prin-
horticultura/
81. http://www.bucharestherald.com/front-page/front-page/152-most-interesting/50404-grigoriu-
george-premiera-in-romania-gradina-terapeutica-inaugurata-la-spitalul-de-psihiatrie-din-
mocreabolnavii-sunt-incantai-?tmpl=component&print=1&page=
81. http://www.waldorfsimeria.ro/istoric.html

22
6. APENDICE/ANEXE

PROIECT DE PLAN AL TEZEI

Introducere în cercetarea interdisciplinară a terapiei horticole

Istoria terapiei horticole şi a grădinilor terapeutice
Context global al terapiei horticole
Dezvoltarea şi cunoaşterea actuală a terapiei horticole în lume
Dezvoltarea şi cunoaşterea actuală a terapiei horticole în Europa
Dezvoltarea şi cunoaşterea actuală a terapiei horticole în România
Studiul tipurilor de grădini cu rol pedagogic
Studiul tipurilor de grădini cu rol social
Studiul tipurilor de grădini cu rol terapeutic
Norme tehnice de amenajare peisageră a grădinilor terapeutice
Notiuni de medicină alopată în domeniul bolilor cardiovasculare
Noţiuni de medicina spirituală
23
 Studiu de caz GRĂDINA VINDECĂRII INIMII
Stabilirea cadrului legislativ naţional existent pentru terapia horticolă
Studiu de necesitate al implementării profesiei de terapeut horticol în România
Propunere de norme legislative destinate amenajării peisagiste a spaţiilor verzi aferente
instituţiilor cu profil medical, pegagogic şi social
Măsuri de integrare globală a României în contextul politico-economic şi inter-cultural al
utilizării terapiei horticole

PLANUL DE LUCRU/ DESFĂŞURĂTORUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE

Cercetare teoretică în domeniul terapiei horticole

Aplicaţie practică a terapiei horticole în tratamentul bolilor cardiovasculare.

ACORDURI DE COLABORARE CU PERSOANE SAU INSTITUŢII

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al

României din Timişoara (USAMVBT) COD IOSUD: USAMVBT-PG001-RO63 - colaborare
ştiinţifică interdisciplinară cu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timișoara
(UMFVBT) COD IOSUD
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al
României din Timişoara (USAMVBT) - colaborare ştiinţifică interdisciplinară cu clinica de
cardiologie ASCAR

ACORDURI DE SPONSORIZARE

DETALIEREA PROCEDURILOR, METODELOR DE LUCRU MENŢIONATE ÎN TEXTUL

PROPUNERII DE PROIECT INTERDISCIPLINAR

DETALIEREA CARACTERISTICILOR ECHIPAMENTELOR ŞI REACTIVILOR CE URMEAZĂ

A FI UTILIZAŢI

PREZENTAREA PROTOCOALELOR DE LUCRU

PROPUNERI DE CHESTIONARE DE INVESTIGAŢIE, FIŞE DE URMĂRIRE

AVIZELE COMISIILOR DE SPECIALITATE: ETICĂ (STUDII CLINICE UMANE,

EXPERIEMENTE PE ANIMALE), CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, A AGENŢIEI
24
MEDICAMENTULUI SAU ALE ALTOR ORGANISME CONEXE UNEI ACTIVITĂŢI DE
CERCETARE FORMALĂ SISTEMATIZATĂ

AVIZE DIN PARTEA AUTORITĂŢILOR RESPONSABILE PENTRU ACCESUL LA ARHIVE,

DOCUMENTARE, MATERIALE MEDICO-LEGALE, LABORATOARE ETC.

PROPUNERILE PENTRU „CONSIMŢĂMÂNTUL INFORMAT” AL SUBIECŢILOR

MODUL DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE CONFIDENŢIALITATE

DOVEZI PENTRU EXPERIENŢA PERSONALĂ

CURRICULUM VITAE anexat.

NOTE PERSONALE
De peste 9 ani, îmi defășor activitatea ca inginer peisagist în principal în domeniul
amenajării peisagistice urbane şi a studierii fezabilităţii spaţiilor verzi publice ale Municipiului
Timişoara. În plan secundar am fost implicată în numeroase proiecte de amenajare peisagistică
din mai multe localităţi din ţară, destinate unor beneficiari publici şi particulari. Aceasta
constituie un avantaj pentru înțelegerea statututului şi importanţei spaţiilor verzi publice din
România.
În paralel am obţinut mai multe acreditări în diverse tehnici de terapie energetice
complementară de Management al stresului, Tehnici Reiki, Radiestezie, Quantum Touch.
Aceasta s-a concretizat într-o colaborare cu un cabinet medical din Timişoara.
Anterior studiilor universitare am lucrat în pedagogia cazurilor sociale instituţionalizate,
lucru care m-a adus în contact cu pedagogia antroposofică integrativă Waldorf, care mi-a
inspirat înţelegerea conexiunilor dintre educaţie, cadrului social, mediu şi a stărea de sănătate.
Nivelul de cunoaştere a limbii engleze și experienţa cumulată din domeniul profesional
îmi vor fi de un real ajutor în urmărirea şi concretizarea scopului şi atingerii obiectivelor
cercetării ştiinţifice asupra relevanţei utilizării Terapiei horticole în demersul medical.

25
 Ing. Peisagist OANA-JANINA IACOBESCU

26