Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biogazul in Romania
Biogazul in Romania
Legendă:
Wind offshore = ForŃă eoliană în larg
Wind onshore = ForŃă eoliană pe uscat
Tide and wave = Energie maree şi valuri
Solar thermal electricity = Electricitate termică solară
Photovoltaics = Energie fotovoltaică
Hydro large-scale = Hidrocentrale de mare capacitate
Hydro small-scale = Hidrocentrale de mică capacitate
Geothermal electricity = Electricitate geotermală
Biowaste =Deşeuri biologice
Solid biomass = Biomasă solidă
Biogas = Biogaz
Fig.1
1
Monitorul de petrol si gaze, nr. 11/ 2009, Asociatia”Societatea inginerilor de petrol si gaze”, Romania
1
Sursele de energie regenerabile sunt în mare măsură indigene, nu se bazează pe
disponibilitatea în viitor a surselor convenŃionale de energie, iar natura lor
predominant descentralizată face ca economiile noastre să fie mai puŃin vulnerabile
în faŃa alimentării cu energie volatilă.
SiguranŃa aprovizionării reprezintă deci, pe lângă protecŃia climei si dezvoltarea
inovării si a economiei.
DIRECTIVA 2003/55/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 26
iunie 2003 privind normele comune pentru piaŃa internă în sectorul gazelor naturale
stabileşte la:
Art. 1 (2) Normele stabilite de prezenta directivă pentru gaze naturale, inclusiv gaze
naturale lichefiate (GNL), se aplică şi biogazului şi gazului obŃinut din biomasă sau
altor tipuri de gaze, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic ca
acestea să fie injectate şi transportate în deplină siguranŃă prin reŃeaua de gaze
naturale.
Legendă:
Solar thermal heat = Căldură termică solară
Geothermal – heat pumps = Energie geotermală – pompe de încălzire
Geothermal – non heat pumps = Energie geotermală – exceptând pompele de încălzire
Biomass heat= Căldură produsă pe bază de biomasă
Fig. 2
Biogazul este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen, bioxid
de carbon etc) de origine biogenă care iau naştere prin procesele de fermentaŃie a
diferite substanŃe organice şi care reprezintă prin ardere o sursă energetică
(energia biogenă).
Metanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. In stare pura
metanul este un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai usor decat
aerul, arde cu o flacara albastruie si are o putere calorica de 37 MJ/ml, putin mai
ridicata decat a motorinei.
Biogazul comparativ cu metanul pur are o putere calorica de 25 MJ/ml, din cauza
dioxidului de carbon care este in amestec.
Fig. 3
(Sursa: EcoApaSol)
Tabelul 1
Valori tipice şi implicite pentru combustibilii produşi fără emisii nete de carbon
rezultate în urma schimbării utilizării terenului
Reduceri de emisii Reduceri de emisii
Filiera de producere a biocombustibilului
tipice de GHG implicite de GHG
Biogaz din deşeuri urbane organice, sub
80 % 73 %
formă de gaz natural comprimat
Biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă
84 % 81 %
de gaz natural comprimat
Biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă
86 % 82 %
de gaz natural comprimat
Tabelul 3
Dintre componentele chimice ale materiei organice, gradele cele mai ridicate de
conversiune în biogaz au celulozele, hemicelulozele şi grăsimile.
Fermentarea anaerobă sau digestia anaeroba este un proces biologic complex, prin
intermediul căruia, în absenta oxigenului, substanŃa organică este transformată în
biogaz (sau gaz biologic), constituit în principal din metan şi anhidridă carbonică.
Procentul de metan din biogaz variază de la 50% până la 80% în funcŃie de tipul de
substanŃă organică digerată şi de condiŃiile de proces. Ca
procesul să aibă loc, este necesară acŃiunea diferitelor grupuri de microorganisme,
în măsura să transforme substanŃa organică în compuşi intermediari, în principal
acid acetic, anhidridă carbonică şi hidrogen, utilizabile de microorganismele
metanigene care conclud procesul , producând metanul.
In faza metanogena actioneaza bacteriile metanogene anaerobe specializate in
producerea de metan. In acesta se mai gasesc si urme de hidrogen, hidrogen
sulfurat, mercaptani, vapori de apa, amoniac, azot, indol si scatol.
Materia organică moartă înmagazinează energie solară convertită în energie chimică,
în componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. O cantitate
apreciabilă din energia solară acumulată de plante este stocată în celuloză.
Celuloza este principala componentă a materiei organice din care rezultă metan prin
bioconversie. ConŃinutul în celuloză, raportat la substanŃa uscată, este de 35-50%
în produsele secundare din agricultură. CantităŃi mai mari de celuloză se găsesc în
gunoaiele provenite de la animalele crescute pe aşternut din paie.
Alte surse de biomasă, care pot fi convertite în biogaz, sunt reprezentate de
biomasele foarte hidratate. Într-o clasificare a biomaselor, în raport cu problemele
de energie, cercetătorii au inclus în grupa biomaselor foarte hidratate, plantele
acvatice şi algele. Acestea au un conŃinut în apă în jur de 95%.
Caracteristic pentru culturile energetice foarte hidratate este capacitatea extrem de
mare de a-şi multiplica biomasa, într-un timp relativ scurt, ceea ce creează o
disponibilitate de materie organică ce poate fi folosita în filiera de metanizare.
Dintre plantele acvatice, cea mai cunoscută este zambila de apă (Eichhornia
crassipes) care creşte spontan în lacurile din Ńinuturile tropicale din Africa si
America de Sud. Alte asemenea plante sunt: pistia, azola, iarba de mare, alga brună
şi laminaria care cresc cu cca 5 cm/ zi.
În timp ce metanul este eliberat aproape complet în faza de gaz dată fiind
solubilitate sa scăzută în apă, anhidrida carbonică participă la echilibrul carbonaŃilor
prezenŃi în biomasa în reacŃie. InteracŃiunile între diferitele specii de bacterii sunt
foarte strânse şi produsele metabolismului anumitor specii pot fi utilizate de alte
specii ca substrat sau ca factori de creştere. Fermentarea/
digestia anaerobă folosită pentru producerea şi captarea biogazului, este un proces
dirijat de descompunere a materiei organice umede, în condiŃii controlate de mediu,
în absenŃa oxigenului molecular şi a luminii , conform reacŃiei tipice:
În biogaz sunt prezente mici cantităŃi de anumiŃi compuşi care, din cauza
proprietăŃilor lor oxidante sau de incombustibilitate, trebuie să fie eliminate pentru
a favoriza un bun proces de ardere prin următoarele tehnici: :
Filtrarea cu filtre de nisip sau pietriş, necesară pentru a elimina solidele în
suspensie care sunt în mod esenŃial material organic, grăsimile şi
eventualele spume înainte de aspirarea compresoarelor de recirculare sau a
compresoarelor auxiliare ale cazanului sau ale motoarelor cu gaz;
Deumidificarea, temperatura biogazului la ieşirea din digestor este de cel
puŃin 35º C cu un grad de umiditate ridicat care conduce la condensare
vaporii de apă prezenŃi, pentru care se dispun de-a lungul tubulaturilor
puŃuri de colectare a apei condensate. Petru a evita formarea condensatului
în camera de ardere (combustie) trebuie să se elimine în mod drastic
umiditatea, utilizând de exemplu un utilaj de condensare compus dintr-un
frigorifer cu expansiune directă, un schimbător cu legătură tubulară apă /
biogaz şi un filtru cu coalescenŃă unde sunt condensaŃi vaporii care vin
apoi extraşi prin descărcare automată sau manuală;
Desulfurarea necesară pentru abaterea compuşilor pe bază de sulf se
poate desfăsura prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoacă
precipitarea compuşilor şi astfel, extracŃia lor; prin turnurile de spălare care
spală gazul în contracurent printr-un flux de apă şi oxid de fier sau prin
desulfurarea biologică emitând direct în digestor un procentaj de aer de
aproximativ 5-10% din gaz, pentru a permite o reactie de precipitare
biologică a sulfului.
Fig. 6
Pot exista şi alte aplicaŃii, dar acestea sunt legate în principal de gradul de educaŃie
a populaŃiei, care trebuie să înŃeleagă importanŃa reducerii GHG, în acest sens
elaborându-se: