Sangele si limfa

I. Sangele este format

1.– plasma
2.– elemente figurate a) – hematile sau globulele rosi care mai poarta numele de eritrocite
b) – globule albe sau leucocite
c) – trombocite care poarta numele de plachete sanguine.
Sangele este un lichid de culoare rosie care impreuna cu lichidul interstitial si limfa formeaza
mediul intern al organismului, el circula prin vase sanguine inchise raspandite in toate organele si
tesuturile corpului.
Sangele indeplineste in organism o serie de functi importante
1 – functia respiratorie – sangele transporta O2 de la plamani la tesuturi si CO2 de la tesuturi la plamani.
2 – functia nutritiva – transporta substantele nutritive din alimente (grasimi neutre monozaharide), de la
intestin la diferite tesuturi
3 – functia excretorie – transporta metaboliti (uree, acid uric, acid lactic) spre organele de excretie cum ar
fi pielea, rinichi, tracul digestiv unde sunt eliminati in mediul inconjurator
4 – functia de termoreglare – transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului de unde se
transmit mediului inconjurator.
5 – functia de protectie imuno-biologica – se exercita prin intermediul anticorpilor si a fagocitelor.
1. Plasma – reprezinta 55% din volumul total al sangelui, este un lichid galbui, omogen, putin
vascos, cu gust putin sarat, contine 91,5% apa, 7% proteine, 1% glucide, 1% lipide, dar si substante
absorbite si dizolvate in urma catabolismului celular, acid uric, ureea
– capioni: de Ca+, Na+ , k+
– amioni Cl, rol acid amonius, HCO3
Compozitia de saruri a plasmei este foarte apropiata de cea a apei marine. Acest lucru
demonstreaza ca in trecutul indepartat omul si vertebratele au stramosi marini.
Sarurile pot prezenta atat 1.– componente organice
2.– componente anorganice
1.1. Componente organice – cele mai importante sunt:
1.1.1. Proteinele simple si complexe (gluco si lipo proteine) – concentratia proteinelor
plasmatice este de 7-8ml la 100g sange.
Cuprinde 3 mari categori
1 – albuminele (seualbumine) – sunt sintetizate in ficat de aminoacizi si catabolizate la nivelul diferitelor
tesaturi, prezinta importante functi organice
2 – globulinele (seuglobulinele) – sunt sintetizati din aminoacizi la nivelul glanglionilor limfatici, ai
splinei al maduvei osoase in general, precum si in tesuturile conjuctive sunt catabolizate la nivelul
diferitelor tesuturi si organe (plamani, ficat, splina, tesutul gastro intestinal). Dintre globulinele gama
globulinei sunt cele mai important cu rol in aparare, fata de infecti prin producerea de anticorpi.
3 – fibrinogen – are rol important in coagularea sangelui, se gaseste in plasma in proportie de 0,2 – 0,4%,
biosinteza lor are loc la nivelul tesutului conjuctiv precum si ficatul.
Proportile acestuia sunt importante in procesul de coagulare, dar si in transformare prin procese
biochimice, in fibrina si de a se gelifica pe langa functile amintite proteinele plasmatice functioneaza ca
un sistem de tampon, contribuie astfel la mentinerea Ph, alaturi de proteine din plasma, precum si
existenta altor proteine, in plasma determinata stari patogene.

1
 1.1.2. Glucidele plasmatice – dintre acestea ceea mai importanta este glucoza a carei
concentratie se incadreaza intre 0,8 – 1,2% si se numeste glicemie.
In stari patologice glicemia poate sa creasca si se numeste hiperglicemie si cand scade numind
Hipoglicemie. Rolul glicemiei este important deoarece este forma de absortie, de circulatie si de consum a
glucidelor
1.1.3. Lipidele – cele mai importante sunt – fosfolipide
– gliceridele
– colesterolul
In plasma se mai gasesc – acid lactic – hormoni
– enzime – anticorpi
– protombina – vitamine
– bilirubina – alte substante organice si minerale
1.2. Componente anorganice ale plasmei – sunt reprezentate prin apa si saruri minerale
1.2.1. Apa – este principala componenta a plasmei datorita proprietatilor ei de absortie, de solvire
si disociere, apa joaca un rol important in desfasurarea tuturor fenomenelor fizico-chimice care
se desfasoara in organism prin intermediul plasmei sanguine
1.2.2. Sarurile minerale – din plasma prezinta o importanta deosebita in determinarea presiuni
atmosferice a plasmei care este de 6,7 atmosferi.
Presiunea osmotica trebuie sa se mentina constanta de ia depinzand buna functionare a hematiilor
daca presiunea creste, hematiile pierd apa ceea ce le scoate din functiune, iar daca scade in hemati va
patrunde apa iar functia lor va fi defectuoasa. Mentinerea presiuni osmatice este o conditie a schimari
normale intre sange si tesut.
Echilibru acido bazic al plasmei este mentinut prin sisteme tampon. Prin functionarea sistemului
tampon al plasmei isi pastreaza reactia alcaina cu un ph de 7,7. cand ph are o valoare mai mica de 7,7
determinat in plasma o stare numita acidoza, iar cand valoarea este mai mare determina o stare numita
alcaloza. Pentru mentinerea veti ph plasmei, presiunea nu trebuie sa creasca 7,8 sau sa scada de 7,7.

2. Elemente figurate ale sangelui

2.1. Hematiile – sunt celule diferentiate care are rolul de a transforma O2 de la plamani la
tesuturi, si CO2 de la tesuturi la plamani, in faza adulta sunt anucleate se formeaza maduva rosie a oaselor
fenomen numit eritropoeza, eritrocitul are un aspect caracteristic privit din fata are forma circulara iar din
profil are forma de lentila biconcava. In cazurile patologice cand sunt forme de anemie, eritrocitele isi pot
schimba forma dimjensiunea. In unele cazuri eritrocitele sunt mai mici ca dimensiune (microcitoza) iar
altele pot avea dimensiune mai mare (macrocitoza), aceste schimbari aduc modificari raportate dintre
suprafata si volum`dar si micsorarea patrunderi O2 in eritrocite.
Celulele hematiilor este rosie verzuie iar in conditi patologice, pot aparea manifestari de culoare in
raport cu continutul de hemoglobina (in cazul hiperctomei si hipocrmei). Modificari de dimenst,,,,,,, de
micro si macrocitoza, si de forma poiklocitoza si sferocitoza.
O caracteristica importanta a eritrocitelor o reprezinta leasticitatea foarte mare deoarece hematiile
se pot deforma astfel incat pot trece prin capilare (acestea avand diametrul mult mai mic decat al lor, iar
cand ajung in vasele mari isi pot reveni la forma initiala)
Numarul hematiilor se ridica la 4 mil – 500 mii / mm3 de sange. Femeile 5mm3. acest numar
variaza de la un individ la altul si datorita unor functionari stres, altitudine etc.
Scaderea numarului de eritrocite odata cu hemoglobina formeaza o boala numita anemia
Cresterea numarului de leucocite formeaza poliglobulina
Poliglobulina poate sa prezinte 2 aspecte a) – fiziologica
b) – patologice

2
a) poliglobulinjele fiziologice – nu afecteaza buna functionare a organismului, un ex il constituie
poliglobula de altitudine care se manifesta la altitudini mai mari de 3 mi de m. In acest caz numarul
eritrocitelor pot depasi 7 mili/mm3 de sange si acest lucru a mai fost observat la locuitori din munti anzi.
Aceasta marire a numarului de eritrocite reprezinta o adaptare a organismului la admosfera
rarefiata a marilor altitudini, in acest caz poliglobulina se manifesta toata veata, poliglobulina temporala
poate sa apara si in cazul zilei si are drept urmare cresterea de 10-15%diforata de digestie stari de
emotionare, efect fizic mecanismul prin care se regleaza poliglobulia fiziologica este diferita.
1 – in cazul patologiei permanente este vorba de o crestere reala a numarului de eritrocite prin
intensificarea eritrocitelor
2 – in cazul poliglobuliei temporale exista o crestere aparenta se realizeaza prin metabolizarea rezervelor
de eritrocite care se gaseste in splina poliglobulina patologica consta in cresterea numarului de eritrocite,
drept urmare a inei stari patologice, numarul lor poate ajunge la 17mili/mm3 sange in afectiunile precum
tuberculoza pulmonara in intoxicatia cu CO2 si unele boli ale sangelui.
Structura unui eritrocit
1 – stroma (rest de structura celulara)
2 – membrana erocitara
3 – hemoglobina
Hemoglobina este o substanta colora in rosu a eritrocitelor lipsa nucleului in hematia adulta
permite acumularea unei cantitati mai mari de hemoglobina cirva 37% din volumul celulelor,
hemoglobina ofera acestor celule functia de transport al gazelor din punct de vedere chimic este o
hemoproteina formata din globulina si un gram proteic in anume un picment care poarta numele HEM.
In conditi normale hemoglobina
– la barbat prezinta valoarea 13,5 – 17,g%
– la femei prezinta valoarea 12 – 15g%
O proprietate importanta a eritrocitelor este deasemenea suspendate in plasma sangelui stabilit de
suspensie a hematiilor poarta semne de viteza de sedimentare (VSH), valoarea fizica este la
– barbat de 6 – 8 mm/ora
– la femeie de 10 – 16 mm/ora
Daca in organism apare focare de infetie VSC creste VSH poate sa creasca in gravitate
traumatisme mari. Durata de viata a hematiilor este de 120 zile moartea il survime datorita incapacitati de
a sintetiza proteine si lipide.
Ceea mai mare parte dintre hematie este distrusa la nivelul splinei supra numit cimitirul globulelor
rosi. O mica parte din critocite se distrug la nivelul sistemului circular datorita curentului punand in
libertate fierul si porfilina.
Proteinele si ferul intra in econimisirea organismului iar porfidienele sunt transformate in
bilirubine care sunt eliminate prin bila si fecale. Reglarea eritrocitelor
– la nastere intreaga maduva osoasa este hemato poetica
– la adult 50% din maduva osoasa pastreaza aceasta proportie (in oasele scurte si late).
Reglarea numarului se face cu si datorita raportului din tesaturi. Eritropoeza este dirijata de centri
nervosi encefalice care sunt excitati de O2 din sange.
2.2. Leucocitele (globulele albe) – sunt elemente figurate ale sangelui care se deosebesc
de eritrocite prin lipsa hemoglobinei, prin forma lor schimbatoare, si prin existenta nucleului – rol
inapararea organismului – sunt capabile sa emita seudopode (picioruse false, ascunse), datorita acestei
propertati au posibilittea de a se misca activitatea de a strabate peretele vaselor capilare si de a ingobla in
citoplasma lor diferite pericole organice inspecial bacteri pe care are proprietatea de ale digera.
Trecerea prin peretele capilar poarta numele de diaplex inglobarea particolelor organice in
citoplasma si digerarea lor poarta numele de fagocitoza, datorita acestei proporti se numeste fagocite.
Datorita acestor proporti si anume (diapedeza si fagocitoza), leucocitele isi poate indeplini functia de
distrugere a agentilor patogeni din organism, numarul leucocitelor este mult mai mic decat al eritrocitelor

3
 In sangele unui adult sanatos numarul lor este de 6500/ml3sange. Valorile normale sunt cuprinse
intre 4000 – 8000/ mm3 de sange, numarul lor prezinta varietati fiziologice:
dupa varsta – la nou nascut – acesta este mai mare putand ajunge pana la 20mii /mm3 sange, in primele
24 ore de viata. Numarul lor poate sa scada dar treptat pana la perioada
pubertati ajungand astfel la numarul normal al adultului
– la adult – cresterea acestora peste valoarea de 8 mii de mmm3 de sange se numeste
leucocitoza, iar scaderea sub 4 mii mm3 de sange se numeste leucopenie
Leucocitozele permanente sunt manifestari ale unor stari patologice precum (bolii in afectiuni
ca scarlatina, septicemia encefaliza, holera, etc). Cand leucocitoza permanenta se produce intr-o
inmultime anarhica ale leucocitelor se produce boala leucemie (este o crestere necontrol a leucocitelor
aprox 1 milion/mm3de sange). In circulatie in acest stadiu se gaseste forme imature de leucocite.
Leucopenia se manifesta in unele boli infectioase precum febra tifoiuda, gripa, intoxicatie cu
substante chimice sau prin actiunea razelor X. Proprietatile leucocitelor se exprima prin forma
leucocitelor care poarta numele de leucograma.
In functie de dimensiune, forma nucleului si afinitatea fata de coloranti acizi sau bazici leucocitele
se impart in
2.2.1. Polinucleare (granulocite) care pot fi :
a) neutrofilele in proportie 65 – 70%
b) eozinofile in proportie 1 – 3%
c) bazofilele in proportie 0,5%
2.2.2. mononucleare (agronulocife) care pot fi :
a) limfocite in proportie 27%
b) monocite in proportie 5%
2.2.1.a) – neutrofilele poarta numele de polimorfonucleare (PMN) neutrofile, si le gasim in sange, (PMN)
sunt produse de maduva osoasa , au forme variabile deoarece emit sedopode permanente.
Prezinta in citoplasma granulati mici cu afinitate pentru coloranti neutri au multe anzime durata
vieti in circulatie este decateva ore dupa care prin procesul de diateza ajunge in spati interstitiale au mare
sensibilitate fata de prezenta bacterilor in organism
Cand acesta se imultesc intr-untesut creste numarul PMN din sange si neutrofilele se acumuleaza
in tesutul infectand unde vor fagocita bacterile
2.2.1.b) – eozinofile (acidofilele) au granulati mai mari in citoplasma si se coloreaza mai intens cu eozina,
aceste granulati contin un numar mai mare de enzime, numarul lor creste in boli parazitale si
alergice.
2.2.1.c) – bazofilele au in citoplasma un numar mic de granulati mari care se coloreaza intens cu coloranti
bazici aceste granulati, numeroase enzime cum ar fi – heparina – histamina => acestea din urma
sunt supstante vaso dilatatoare numarul lor creste in studi tardive ale inflamatilor
2.2.2.a) – limfocitele sunt produse cu precadere in organe cum ar fi sinusul, amigolate, splina, ganglioni
limfatici traiesc de la cateva ore la cativa ani asigura rezistenta organismului fata de boli (imunit
ate naturala) producand anticorpi care sunt substante care au rol in apararea organismului.
Cresterea numarului limfocitelor se produc unele infecti acute in boli infectioase dupa
studiul initial in infecti cronice, (tuberculoza, sifilismul). Numarul lor poate sa scada pana la
disparitie in urma unor infecti grave sau iritatie.
2.2.2.b) – monocite – sunt celule mari ce prezinta granulati fine, raman in circulatie aprox 24h dupa care
migreaza in tesuturi in macrofagw si fagociteaza intens bacteri si resturi celulare mai mari.
Leucocitele asigura prin proportia lor imunitatea organismului, adica o stare de rezistenta fata de
agenti parazitali, bacterieni, virusi, celule tumurale
Imunitatea poate fi:
– naturala (mostenita) – cand sa instalat ca urmare a contactului generatilor anterioare cu un anumit
antigen si se transmit ereditar
4
– dobandite – care pot fi: a)– dobandite pe cale naturala – ca urmare a contactului prealabil al
organismului cu un anumit antigen (imunitate consecutiva anumitor boli
infectioase)
b) – dobandite pe cale artificiala – prin vaccinuri care contin germeni atenuati
sau morti (aceasta este o imunitate activa), administrarea de seruri imune
continand anticorpi specifici
2.3. Trombocitele (sau plachete sanguine) – sunt cele mai mici elemente figurate ale
sangelui avand un diametru ce variaza intre 2-4microni sunt tipsite de nucleu si in prezent in citoplasma
granulati mici
– se formeaza maduva hematogena (rosie) prin fragmentarea unor celule numite megacariocite
– se gasesc in sange in numar de aproximativ de 300mi pe mm3 de sange
– au durata scurta de viata (aprox 1sapt), dupa care sunt distruse decatre splina
– prezinta o importanta fiziologica deoarece elibereaza anumite substante oprind astfel hemoragile mici
– participa si la coagularea sangelui
Oprirea hemoragiilor produse prin lezarea vaselor mici si mijloci este un proces fiziologic extrem
de complex care poarta numele de hemostaza temporara mecanismhemostaza interne intervine imediat
dupa lezare cand se produce contractia vasului lezal devierea sangelui in vase colaterare prin dilatarea
acestora.
Agulatinarea trombocitelor la marginile placilor vasculare consta astfel un dop plachetal real astfel
a hemostaza temporara
Formarea unui cheag (trombust) in ionteriorul si la suprafata dopului plachetar realizanduse astfel
hemostaza definitiva. Coagularea sangelui consta in transformarea fibrinogenului plasmatic (fibrinogen)
solubil in fibrina insolubila care formeaza o retea in ochiurile careia se depun elemente figurate sanguine
constituind astfel cheagul sanguin.
Grupe de sange
Sunt cosecinte prezente pe suprafata hematiilor a unor antigenti notate cu A si B care au primit
ulterior de aglofinogene si a unor anticorpi plasmatici notate cu alfa si beta denumite aglutine.
Aglitogene nu trebuie sa intre in contact direct cu aglutinele aceluias tip deoarece se produce
aglutinarea si liza hematiilor, deoarece pentru a se putea realiza o transformare de sange trebuie ca in
sangele primitorului sa nu existe aglutinine care sa reactioneze cu aglitogenele depe hematiiletransfuzate.
Grupele de sange sunt reunite in sistem AB0
Grupele sunt – 0 I
– A II
– B III
– AB IV

0I

AII BIII

ABIV

SCURT ISTORIC: Pana in 1970 nu se stia in timpul unor transfuzi char daca se respecta
compatibilitatea, intervenea totusi moartea primitorului astazi se cunosc alti factori de compatibilitate care
intervine atat la grupele de sange in indentificarea caracteristica individuale ale sangelui el se numeste
factor Resus Rh (este un aglitogen situat pe suprafata eritrocitele), factorul Rh este prezent in sangele
europenilor in proportie de 85%, din cazuri, iar 100%la eschimosi, asiatici, negri, etc.

5
 Oameni care au Rh poseda, Rh pozitivi iar cei care nu au prezinta Rh negativ. Transfuzile multiple
cu Rh pozitiv la subiecti cu Rh negativ, femeile care urmeaza sa nasca are Rh negativ li se poate
determina accidente grave in cazul copiilor sau daca copii vor avea Rh pozitiv.
Tiputi de accidente
1 – socul hemolitic care apare la transfuzile de sange incopatibil si care duce pana la moarte
2 – boala hemolitica a noului nascut prin incopatibilitatea cu Rh, fetumatie
II. Limfa – este un lichid galbui care contine globule albe inspecial limfocitele,
compozitia limfei depinde de activitatea tesutului care se formeaza, contine mai multe proteine decat
plasma inspecial fibriogen ceea ce confera proprietatea de a se coagula.
Functie:
- rol in aparare a organismului prin limfocitele pe care le contine
- rol in absortia grasimilor 60% din acestea sunt absorbite in limfa trecand apoi in circulatia sangelui
Formarea limfei – se formeaza din lichidul interstitial din capilare sanguine, o parte din plasma si
din leucocitele tranverseaza peretele capilar inundand spatile dintre celulele formeaza astfel lichidul
interstitial (inter celular)
O parte din lichidul interstitial este preluat de vase special in forma de manusa care impanzesc
tesuturile numite capilare limfatice, formeaza limfa.
Limfa circula in sistemul limfatic alcatuite din capilare limfatice, tuburi colectoare limfatice si
ganglioni limfatici.

Sangele reprezinta 8% din greutatea corpului,

deci 5,6l de sange pe individ de 70kg