REVOLUȚIA GLORIOASĂ

La jumătatea secolului al XVII-lea Anglia a fost tulburată de o revoluție

burgheză ce a dus la instaurarea Republici. După moartea lui Oliver Cromwell
in 1658, monarhia va fi restabilita având însă alături un Parlament al cărui rol a
crescut foarte mult.
Tensiunile între rege și parlament au izbucnit în timpul regelui Iacob I
(1603-1625) în ceea ce privește taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au
accentuat în timpul domniei urmașului sau Carol I Stuart (1625 -1649).

-Cauzele revoluției din Anglia: -

1. Încercările regelui Carol I de a colecta fonduri fără acordul parlamentului.
2. Politica religioasă dusa de rege care era anglican și avea simpatii pentru
catolicism, in timp e membrii parlamentului erau in mare puritani.
3. Politica filo-franceza dusa de rege.
4. Frânarea dezvoltării economice prin acordarea brevetelor de înființare a
întreprinderilor de către rege.

În 1628, parlamentul i-a adresat regelui "Petiția Dreptului" act care:

- stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fără acordul parlamentului;
- îi atrăgea atenția asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor
parlamentului.
Rezistența Parlamentului l-a determinat pe rege să îl dizolve în 1629,
urmând o perioada de guvernare fără ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a
continua războiul cu Scoția îl determină pe Carol I să convoace Parlamentul în
1640. Profitând de situația în care se afla regalitatea, Parlamentul:
- a anulat taxele impuse anterior.
- i-a adresat regelui: "Mustrarea cea Mare": care făcea bilanțul abuzurilor
monarhiei.

1
 Rău sfătuit, regele a încercat sa aresteze conducătorii opoziției din
parlament, încercarea sa a eșuat și părăsește Londra, declanșând-se astfel
războiul civil (1642- 1649). Victoria finala a aparținut parlamentului care după
condamnarea si executarea lui Carol I (30 ianuarie 1649) a proclamat
Republica. În cadrul noului sistem politic, puterea reală aparținea armatei
condusă de Oliver Cromwell. Desele conflicte între învingătorii războiului civil
îl determina pe Cromwell să dizolve Parlamentul (1653) și să se proclame Lord
- Protector. Noul regim era de fapt o dictatură militară. După are rol
restaurația Stuarților care cuprinde domniile regelui Carol al - II-lea (1660-
16685) și Iacob al II-lea (1685- 1688).
Partizanii ducelui de York au alcătuit gruparea iacobiților (Tory) iar
adversarii săi pe cea a whigilor. Cele doua grupări au reprezentat nucleele
viitoarelor partide politice moderne.
În timpul domniei lui Carol al II-lea, parlamentul a adoptat Habeas
Corpus Act (1679), un document fundamental care stabilea ca nici o persoană
nu putea fi arestată sau deținută mai mult de 24 de ore fără o hotărâre
judecătorească. Acest fapt constituia un moment de mare importanță în formarea
statului modern în Anglia, întrucât se stabilea un nou raport între cetățeni și
putere. Următorul rege, Iacob al II-lea, a luat măsuri prin care dorea să
restabilească puterea monarhiei știrbită în urma războiului civil.
Pentru a împiedică un nou conflict distrugător, tory-ii au încheiat o
înțelegere cu Whigii, în urma căruia Iacob al II-lea a fost detronat.
În 1689, după înlăturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus
Wilhelm de Orania care a acceptat sa guverneze pe baza „Declarației
drepturilor” producându-se "Revoluția Glorioasă".

- Sistemul politic britanic

2
 Încoronarea lui Wilhelm de Orania si a soției sale Maria, ca regi ai
Angliei a reprezentat de fapt înlocuirea monarhiei ereditare de drept divin cu
monarhia parlamentara întemeiată pe suveranitatea națiunii.
Deși nu o exista o constituție britanica adevărată, conducerea statului era
asigurata printr-un ansamblu de legi care fundamentau formalizarea politica a
Angliei:
- "Declarația Drepturilor"- (1689)- în care se precizau drepturile și datoriile
poporului si ale regelui.
- "Trienal Act" (1694)- adoptat în 1694 hotăra alegerea Parlamentului o data la
trei ani.
- "Act of Settlement"- (1701) - care stabilea ca regii trebuie sa fie protestanți.
- "Act of Union"- (1707)- care înlocuia uniunea personală a Angliei și Scoției cu
Uniunea Politica luând naștere Regatul Unit a Marii Britanii.
La baza noului sistem a stat principiul separării puterilor în stat: puterea
legislativă era deținută de: rege care sancționa legile aprobate de Parlament dar
pe care nu le putea anula:
- Parlamentul era alcătuit din doua camere: Camera Lorzilor și Camera
Comunelor;
- puterea executivă asigurată de Cabinetul alcătuit din miniștrii;
- puterea judecătorească era asigurată de instanțele judecătorești.