Flori, filme, fete sau băieţi

De Mimi Branescu

Tabloul 1. Tom, Bill.

În parc. Pe o bancă. Noaptea. Beau amândoi dintr-o cutie de bere.

…
Bill: Şi acuma îmi tremură picioarele…
Tom: Prima oară aşa e, după aia te obişnuieşti.
Bill: Adică, ce?
Tom: Nu e prima oară?
Bill: Nuuu! Io?
Tom: ( îi întinde cutia cu bere) Mai vrei?
Bill: Î-hî.
Pauză.
Bill: Ce dinţi avea în gură…Balaur, frate.
Tom: Tu ai stat să te uiţi la ea?
Bill: Aşa sunt eu. Şi acasă, până adorm stau cu ochii deschişi. Doar când adorm închid ochii...
Pauză.
Tom: Dacă mai aveam o sută de mii, mergeam la gară. Acolo sunt bucăţi ca lumea.
Bill: Da în spate la circ ai fost vreodată?
Tom: Nu. Tre’ să ai bani să mergi acolo.
Bill: Maşină, î?

1
Tom: Păi.
Pauză.
Bill: Asta nici nu prea auzea. Io vorbeam cu ea şi ea nu zicea nimic.
Tom: Nu vorbeşte româneşte. E rusoaică.
Bill: Ei, na. Pă bune, mă?
Tom: Sigur.
Bill: Din Rusia?
Tom: Nu ştiu din ce ţară. Da’ dacă-i rusoaică din Rusia cred că e.
Bill: Mamă! Păi tu acuma-mi spui? Dacă ştiam…
Tom: Ce făceai?
Bill: Nu ştiu...făceam io ceva. N-o lăsam aşa…
Tom: Cum?
Bill: Aşa…
Tom: Bă, tu eşti tâmpit? Ai dat banii degeaba?
Bill: …Dă-I încolo de bani, că nu de bani e vorba. Banii nu contează!
Tom: Nu se poate! Hai, înapoi.
Bill:Nt!
Tom: Nu fi prost. Mai luăm o bere. Ne luăm şi ţigări. Stăm şi noi ca oamenii.
Bill: Păi, n-auzi că banii… s-au consumat.
Tom: Cum adică?
Bill: Acolo, cu ea… Eu mi-am făcut treaba…
Tom: A, da?!..(începe să râdă)
Bill: Nici nu mi-am dat seama când. Că m-a luat în braţe şi eu m-am smucit. Ştii că mie nu-mi
place aşa. Şi nici măcar nu era blondă. Uite atâta avea nişte buci. Când s-a băgat în pat s-a dus
patu’ la vale. Dacă intram şi eu, se rupea cu noi. Eu îi ziceam să se dea jos că n-avem loc
amândoi şi ea râdea la mine...Te mai auzeam şi pe tine cu aia…Ce făceaţi acolo?
Tom: Nu-I uşor cu femeile.

2
Bill: Î-î. ( îi întinde berea) Mai vrei?
Tom: ( bea) Gata, nu mai e.
Pauză
Bill: A trecut de 12?
Tom: E vreo 11 jumate.
Bill: Ce devreme e. Abia a venit acasă. Până mănâncă, până se ceartă cu mama...mai devreme
de două nu se bagă-n pat.
Tom: Ai mei numai dimineaţa se ceartă.
Bill: Ce mişto de tine…
Pauză.
Tom: Auzi, eu mai ştiu un loc…
Bill: Nu mai avem bani.
Tom: Fără bani…
Pauză
Bill: Blondă?
Tom: Vopsită.
Bill: Grasă?
Tom: Nţ…Doar că e un pic mai mare decât noi.
Bill: Treizeci?
Tom: Nţ...
Bill: Patruzeci?
Tom: Mai bagă
Bill: Cin’zeci?
Tom: …şi.
Bill: ( cu ochii holbaţi) Ooo. Hai.
heblu

3
Tabloul 2.
Beth, Anne.
În parc. Aceeaşi bancă. Ziua.

…
Anne: Şi maică-ta?
Beth: Ca de obicei. Plânge puţin şi după aia pleacă la ţară la bunica.
Anne: Şi taică-tu?
Beth: El e bine. Am fost o dată cu el şi cu aia la film. Am băut un suc, după…E o tipă mişto. E
doar cu cinci ani mai mare decât mine. ( pauză) Ţi-ai luat inel?
Anne: Nu. E a’ lu’ mătuşă-mea. Nu vezi ce urât e?
Beth: Ai văzut ce creion de ochi mi-am luat?
Anne: Aoleu, era să cad.
Beth: Ce faci, fată?
Anne: Are un cui aici…Mie ruju-ăla al tău îmi place tare.
Beth: Vrei să-ţi dai? ( îi întinde rujul)
Anne: ( cu ochii mari) Eee...( scoate o oglindă) Ce mă enervează genele astea scurte.
Beth: Vrei şi rimelu’?
Anne: Fardu’ nu-l ai la tine?
Beth scoate din rucsac o trusă de machiaj şi i-o întinde.
Anne: Ce nebună eşti! (începe să se macheze) Şi zi.
Beth: ( îşi aprinde o ţigară) Da, mă. Nu e nici o diferenţă.
Anne: E, na.
Beth: Ţac-pac. El s-a agitat mai tare.
Anne: Şi-ai vrut tu aşa?
Beth: Î-hî.

4
Anne: Contur de buze n-ai?
Beth: E acolo.
Pauză.
Anne: Te-a durut?
Beth: Puţin, la început.
Anne: Ai leşinat?
Beth: Nu. Şi oricum, nu prea ai timp. Că acum eşti aşa şi imediat eşti… aşa. Cât ai bate din
palme.
Anne: Şi faza aia cu pumnu’?
Beth: Mie nu mi-a venit. Şi nici n-aveam cum, că-l ţineam pe el de fund.
Anne: Cu amândouă mâinile?
Beth: Ce era să fac cu ele, să le ţin sub cap?
Anne: Şi eu sunt la fel. Niciodată nu ştiu ce să fac cu mâinile.
Beth: Ce vezi în filme n-are nici o legătură cu ce se întâmplă de fapt.
Anne:…Da unde aţi fost, la el?
Beth: La mine.
Anne: Aşa da. Mătuşă-mea, de când nu mai are servici, stă tot timpu’ acasă.
Beth: Ne-am dezbrăcat amândoi…
Anne: Tu prima?
Beth: Cam în acelaşi timp…
Anne: Tu pe el şi el pe mine?
Beth: Sutienul mi l-am desfăcut singură că se deschide din faţă şi el tot încerca în spate. După
aia a plecat acasă şi eu m-am culcat.
Anne: Şi? El nu ţi-a zis nimic, că-I pare rău sau chestii de-astea?
Beth: Păi de ce să-I pară rău dacă eu am vrut?
Anne: Ia uite, mă…Cred că sexul oral e şi mai simplu…
Beth: Ţac-pac.

5
Anne: Ce nebună eşti! ( privindu-se în oglinda din trusă) Crezi că eu am ochii prea aproape de
nas?
Beth: ( o priveşte atent) Mie nu mi se pare.
Anne: Sau nasu, prea aproape de gură?
Beth: Nu, de ce?
Anne: Parcă am gura prea aproape de ochi. Sunt îngrămădite toate şi uite cât loc gol rămâne
aici, la barbă şi la frunte...
Beth: Eu aş mânca o îngheţată.
Anne: Ah, un pic mai înaltă dacă eram…
Beth: Şi-a uitat chiloţii la mine.
Anne: I-ai ars?
Beth: Nu, de ce?
Anne: Da ce-ai făcut cu ei?
Beth: I-am dat înapoi.
Anne: Mergem, că mi-ai făcut şi mie poftă de îngheţată?
Anne: Hai.
heblu

Tabloul 3.
Bill, Tom.

…
Bill: ( are o foaie în mână) Î?
Tom: Ia mai zi o dată ultima parte.
Bill: ( rar) Dragostea?

6
Tom: Ihi
Bill: Dragostea care mi se scurge din creier în mâini# Mă transformă într-un butoi cu pulbere#
Cu fitilu’ aprins, vin înspre tine ”…
Tom: Stai, stai, stai...Adică cum?
Bill: Ce?
Tom: Asta cu fitilu’ aprins şi cu butoiu de pulbere.
Bill: Aşa.
Tom: Vreţi să-i dai foc?
Bill: Nu, mă.
Tom: Umblă tu cu fitilu aprins pe lângă butoiul cu pulbere şi să vezi ce se-ntâmplă… Adică te
cam plimbi în curu’ gol pe lângă pula sculată.
Bill: E poezie, mă!
Tom: Şi? N-ai văzut în filme? Îţi arată butoiu cu pulbere, fitilu aprins şi gata.
Bill: Filmu-I una şi poezia-i alta. Aşa, şi mie îmi place mai mult filmu’.
Tom: Vezi?
Bill: Şi ce vrei, să-I fac un film?
Tom: Nu să-l faci tu. Să-I duci unu gata făcut. Sau şi mai bine, s-o iei de mână şi s-o duci la
cinematograf.
Bill: Trebuie să mai şi vrea. Tu crezi că merge aşa, hai cu mine la film?
Tom: Da.
Bill: Şi dacă nu vrea?
Tom: Dacă nu vrea, nu vrea.
Bill: Nu, mă. Îi duc poezia, ieşim la o plimbare şi după aia o bag la film.
Tom: Te complici. Da, mă rog. Zi mai departe.
Bill: “ Să nu explodez? # Să explodez?...
Tom: Ce ţi-am zis? Ce poezie e asta, mă?
Bill: Io de unde vrei să ştiu, că n-am scris-o io.

7
Tom: Şi dacă te-ntreabă ceva?
Bill: Cum adică?
Tom: Dacă nu înţelege.
Bill: E, căcat. O citeşte şi gata.
Tom: Î-hî.
Bill: O, dac-aş şti# Ce fel de ochii ascunzi în tine# Tristeţe cu privirea blândă# Aş muri!”
Pauză.
Tom: Vezi? Explodează şi moare.
Bill: Nu zice că moare.
Tom: Păi ce vrei să mai zică dacă explodează? Nu mai zice nimic.
Bill: Ba zice.
Tom: Ce zice?
Bill: Zice aş. Aş muri.
Tom: Şi?
Bill: Când zici aş, nu eşti mort. Dacă mai poţi să vorbeşti înseamnă că trăieşti.
Tom: Păi şi când zici aş, ce înseamnă? Aş bea un pahar cu apă. Nu-l bei chiar acum, da pân-la
urmă tot îl bei, dacă ţi-e sete.
Bill: Nu e chiar aşa.
Tom: Ba chiar aşa e.
Bill: Acuma nu-mi mai place nici mie.
Tom: Eu cred că cel mai bine e să te duci la ea şi să-I zici direct. Mă, mie îmi place de tine. Şi
după aia ştii cum stai, ori la deal ori la vale. Ce să cauţi la ea cu fitilu’ aprins şi alte alea? O mai
şi sperii.
Bill: ( of) Nu ştiu cum să fac…
Tom: Barem e mişto?
Bill: Şi mişto şi bună.
Tom: Du-te peste ea şi ia-o! Că după aia iar rămâi pe margine.

8
Bill: ( se gândeşte) Tre’ să fac rost de bani să-i cumpăr flori.
Tom: Ce să faci cu ele?
Bill: Să-I duc măcar un buchet de flori, nu?
Tom: Termină, mă, cu florile. Cum să-I duci flori? Eşti tâmpit?
Bill: Altceva ce să-I duc?
Tom: Nimic. Te duci să vorbeşti cu ea, nu? Vezi cum stă treaba şi după aia îi duci flori. Peste un
an doi. Să fim noi sănătoşi.
Bill: Nu pot să mă duc fără flori.
Tom: Şi unde le ţii?
Bill: În mână.
Tom: Te duci cu florile-n mână? Şi dacă te vede cineva, ce faci?
Bill: Le bag într-o geantă.
Tom: Şi după aia? Umbli cu geanta după tine? Nu e bine.
Bill: Mă duc noaptea.
Tom: Noaptea cu flori? Treaba ta.
Heblu.

Tabloul 4.
Beth, Anne

…
Anne, în faţa unei oglinzi. Beth cu multe rochii în braţe.
Beth: Gata. Asta îţi vine cel mai bine.
Anne: Nu e cam scurtă?
Beth: Nu.
Anne: Mă face cam grasă…
Beth: Termină. Şi să ştii că eu n-am purtat-o niciodată.

9
Anne: Fată, ce de haine ai.
Beth: Şi îţi pui asta la gât, aşa ca să fii chic. Şi în picioare adidaşi.
Anne: Ce nebună eşti!
Beth: Curaj.
Anne: ( o îmbrăţişează) Te iubesc.
Beth: Şi eu pe tine.
Pauză.
Anne: ( se aşează)E o prostie, nu?
Beth: Nu-ţi mai place?
Anne: Ba cum să nu. Doar că, nu ştiu, parcă am acceptat puţin cam repede.
Beth: Termină.
Anne: Să nu i se pară că am fost prea uşor de abordat.
Beth: În nici un caz. Doi ani de zile m-ai futut la cap cu băiatu’ ăsta. ( râde) Uite că a explodat
şi el până la urmă.
Anne: ( râde şi ea) Ai văzut ce poezii frumoase mi-a scris...
Beth: Da. Parcă erau scrise de robocap. Vin la tine cu fitilu’!
Anne: ( şi-aduce aminte) Da, fată...Mie mi-au plăcut.
Beth: Ţie îţi plăcea şi dacă îţi aducea mersul trenurilor scris de mână.
Anne: Poate că era bine să mai tatonez puţin. Prea am răspuns aşa...Vrei să ne întâlnim- Da!
Beth: Ai vorbit cu el?
Anne: Oarecum. ...Şi mi/e să nu creadă altceva.
Beth: Ba exact aia să creadă. Că dacă mai stăteai puţin aşa, începea să-ţi crească mustaţa!
Heblu.

Tabloul 5.
Bill, Tom

10
…
Bill: Şi dacă nu vine?
Tom: Ea ce ţi-a zis?
Bill: A zis că vine. Eu am întrebat-o dacă vine şi ea a zis că da.
Tom: Dacă ţi-a zis da, înseamnă că vine. Dacă nu vrea să vină îţi zicea nu.
Bill: Da, numai că nu i-am zis chiar aşa.
Tom: Da cum i-ai zis?
Bill: I-am dat de înţeles...
Tom: Aoleu.
Bill: Dar ea s-a prins, sunt sigur, c-a şi râs.
Tom: !?..
Bill: Când a văzut ziarul. I-am lăsat un ziar în faţa porţii. Deschis la pagina 7 şi lipit cu scoci.
Asta însemna ora...Şi pe ziar am modificat data cu carioca. Am trecut 27 septembrie.
Tom: Î-hî.
Bill: Dar dacă vine şi nu-i place de mine?
Tom: N-are cum. Eşti prea mişto.
Bill: Se mai întâmplă, n-ai de un’ să ştii. Dacă nu-I place de mine, ce fac?
Tom: Asta e. Îi dai reject.
Bill: După atâta timp?
Tom: Eu ţi-am tot zis. Nu se face aşa. Umbli după fată atâta timp numai dacă eşti sigur că şi ei îi
place de tine. Aşa, dacă nu-I place de tine, ai umblat degeaba. Un an de zile aproape doi să te ţii
după una fără să vorbeşti o singură dată cu ea mi se pare o tâmpenie. Poate e mută.
Bill: Dacă nu s-a ivit niciodată ocazia.
Tom: Ce ocazie, mă? O vezi, te duci la ea şi îi spui.
Bill: Da, aicea noi doi nu ne înţelegem.
Tom: Aşa e, nu ne înţelegem, dar eu am dreptate.

11
Bill: Da ea, aşa, cum ţi se pare?
Tom: E ok.
Bill: Nu, că dacă ţie nu-ţi place, nu mă bag.
Tom: De ce trebui să-mi placă mie?
Bill: Pentru mine e important. Barem să-mi dea flit una mişto, nu o nasoală.
Tom: Bă, ţie-ţi place?
Bill: Eu nu-mi mai dau seama. Umblu de atâta timp după ea că să mor eu dacă mai ştiu cum
arată. Adică ştiu cum arată, da nu ştiu dacă arată bine, înţelegi?
Tom: Ia uită-te la mine. Ţie-ţi place ciorba de burtă?
Bill: Nu.
Tom: Mie-mi place. Acu’ m-ai înţeles?
Bill: …Nu.
Tom: Io o mănânc şi dacă nu-ţi place ţie.
Bill: Tot n-am înţeles.
Tom: Adică e treaba mea ce fac.
Bill: Da ţie şi ciorba de perişoare îţi place.
Tom: Şi?!
Bill: …Şi ciorba de peşte.
Tom: ?!…
Bill: Care ciorbă nu-ţi place ţie?
Tom: Hai, las-o aşa la punctu’ zero.
Pauză.
Bill: Tu ce faci diseară?
Tom. Nici să nu te gândeşti.
Bill: Stai, mă, ce sari aşa. Nici măcar nu ştii ce vream să zic.
Tom: Ia, zi.
Bill: Ce faci diseară?

12
Tom: Da de ce mă-ntrebi?
Bill: Aşa, să ştiu.
Tom: Nu merg cu tine.
Bill: De ce?
Tom: Păi, eu ce să caut?
Bill: Aşa, să nu fiu singur.
Tom: Nu.
Bill: Hai, mă!
Tom: Dacă am zis că nu merg, nu merg! Şi, gata, nu mă mai fute la cap! Mă cunoşti doar. Dacă
am zis nu, nu e! Ia uite, mă!
heblu

Tabloul 6.
Anne, Beth, Bill, Tom.
Într-un bar. Anne şi Bill, muţi, se privesc…

…
După o pauză destul de lungă.
Tom: Da…mai vrea cineva ceva?
Beth: O cafea, eu.
Bill: Stai că vin şi eu cu tine.
Anne: Da!
Tom şi Bill se îndreptă spre celălalt colţ al scenei.

Beth, Anne
Anne: Doamne, ce frumos e! Şi cum se uită la mine. Nu m-a mai privit niciodată, nimeni atât de
adânc. Au, ce-mi bate inima. Mă sufoc.

13
Beth: Linişteşte-te.
Anne: Am transpirat, se vede?
Beth: Nu.
Anne: Ăsta e. Ştiu.
Beth: Ia-o uşor, nu te grăbi. Respiră.
Anne: Ce, ţie nu-ţi place?
Beth: Ba cum să nu.
Anne: Da de ce te uiţi aşa la mine? Am făcut ceva greşit?
Beth: Nu.
Anne: Ce mânuţe mici are, ai văzut?
Beth: Am văzut.
Anne: E ca un bibelou.
Beth: Ca un breloc.
Se stinge lumina la masă, se aprinde pe Bill şi Tom.

Tom: Băăă! Zi şi tu ceva, că m-ai rupt.

Bill: Ce să zic?
Tom: Ce-ţi trece prin cap, habar n-am. Povesteşte ceva.
Bill: Ai văzut-o cum e?
Tom: Î?
Bill: Îmi vine să sar pe ea.
Tom: Bă, ţărane, nu se face aşa. Tre să-I zici două trei vorbe înainte, că după aia e viol.
Bill: Mamă, ce bună e!
Tom: Tu o iubeşti sau vrei s-o fuţi?
Bill: O iubesc şi vreau s-o fut!
Tom: Calmează-te, mă!

14
Bill: Da ce crezi, îi place de mine?
Tom: E topită.
Bill: Taci din gură, nu mai zice, că mă omori.
Tom: Scoate cămaşa din pantaloni.
Bill: De ce?
Tom: Scoate-o!
Bill: Nu pot, mă, că-I şifonată.
Tom: Atunci bagă-ţi mâinile în buzunar…
Bill: Aoleu…
Tom: Hai să mergem.
Cei doi merg la masă.

Anne, Beth, Tom, Bill

Tom: Cafeaua.
Beth: Mulţumesc.
Bill şi Anne reîncep să se privească ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Tom: ( după o scurtă pauză) Şi tu?
Beth: Eu, ca şi tine…
Beth şi Tom râd.
Tom: Da, parcă te ştiu de undeva…
Beth: Şi tu-mi pari cunoscut…
Tom: Mergi cu 81?
Beth: Nu, cu 46 merg cel mai mult.
Tom: A, stai la gară?
Beth: Nu, la parc.
Tom: Îmi pari foarte cunoscută.

15
Beth: Şi tu.
Bill: ( brusc) Eu ies puţin…noi doi. Ea şi cu mine.
Anne: ( plin) Da!
Bill şi Anne se ridică şi ies.
Tom şi Beth îi urmăresc cu privirea, apoi izbucnesc în râs.
Tom: Stai liniştită. ( şoptit) E virgin.
Beth: ( şoptit) Şi ea.
Pauză.
Tom: Eu nu.
Beth: …Nici eu.
Cei doi râd.
Tom: Deci, nu stai la gară?
Beth: Nu, îmi pare rău. Tu stai la gară?
Tom: Nu, eu stau la piaţă.
Beth: Da?
Tom: Î-hî. Chiar în spatele pieţei. În blocu’ ăla de 9 etaje...Intrarea e prin gang.
Beth: La ce etaj?
Tom: La 9…Da avem lift. Si smoala. E ultimul etaj da au pus trei straturi de smoala. Au facut
treaba buna.
Pauză.
Tom: Păi, atunci…Mai luăm ceva?
Beth: Nu…Mergem şi noi.
Pauză.
Tom: Unde?
Beth: …( după ce îl priveşte câteva secunde în ochi) La mine.

heblu

16
Tabloul 7.
Anne: La statuie. În boscheţi. Nu ştiu cum am ajuns acolo. Încă mai mai era lume prin parc. Un
câine lup a venit să-şi ia mingea chiar de lângă capul meu. Într-adevăr, când o faci prima oară
nu mai ai timp de faze…cu pumnul, cu leşinu’…Nu. O faci şi gata. Jur, cu mâna pe inimă că nu
am simţit nici un fel de durere. M-a durut câteva zile spatele, pentru că în viteza aia, am nimerit
peste-o pietricică. Sau o creangă. Dar altceva, nimic. După aceea, mi-a pupat toată faţa. Ochii,
nasul, obrajii...pe nas mă gâdil. Până la umeri. Se mai ducea şi în jos pe braţe dar foarte
puţin...îl ţinea burta. Are puţină burtică... Mpţu, mpţu, mpţu...aşa pe tăcute, pentru că între timp
se aşezase cineva pe bancă. N-a stat mult omu’, a fumat o ţigară şi-a plecat. Vrei să fii nevasta
mea? Astea au fost primele lui cuvinte. Pentru că de la la bar, până în parc, ne-am oprit din
sărutat doar la semafoare, să nu trecem pe roşu. Mai mult eu am fost atentă la asta... Da, vreau.
De ce să nu vreau? Şi-am început să-l sărut şi eu pe el, cu ultimele suflări pe care le mai aveam,
pentru că aproape un sfert de oră, cât a durat totul a stat numai deasupra mea.

Bill: Numai după ce faci prima oară dragoste îţi dai seama de ce trebuia s-o faci mai
devreme...Cum să spun...Fluturi. Pe cuvânt onoare. Fluturi şi catifea, asta am simţit. Şi e atât de
simplu. Tu doar să fii acolo, atât...Am ajuns acasă pe la ora 1. Ea, la 11 şi un sfert, trebuia să fie
în casă. Eu m-am mai plimbat puţin singur. Când m-a văzut tata a început direct să urle. Când e
mama în schimbul doi, parcă e turbat. Ia mai taci, mă, din gură, i-am zis. Ce vrei? CE
VREEEI?... Gata, ajunge! Cât o s-o mai ţii aşa? Şi am trântit uşa, exact cum face el. Nu ştiam
că pot să ţip mai tare decât el. Nici el nu ştia...Dacă mai scoţi o vorbă te împuşc! Şi-am intrat
repede la mine în cameră. Nu ştiu ce a înţeles el din asta, nici eu nu ştiu de ce i-am zis
aşa...ideea e că de atunci el nu mai vorbeşte cu mine. Nici cu mama. Nu mai vorbeşte cu
nimeni. Vine acasă, mănâncă şi se culcă...Când i-am povestit ei a râs cu gura până la urechi.
Abia aştept să ne întâlnim. S-a îmbolnăvit mătuşă-sa, nu ştiu ce-are şi trebuie să stea cu ea.
Înţeleg. Ea numai pe mătuşa asta o are. Mătuşa asta a crescut-o. Da’ indiferent, şi dacă moare

17
mătuşa şi dacă trăieşte eu tot mă-nsor cu ea. Mie altă femeie nu-mi mai trebuie. Pe ea o vreau.
Asta e fata mea.

Tom: În oraşul ăsta, trăiesc două feluri de oameni. Unii, adică familia mea, prietenii mei,
oamenii pe care îi văd în fiecare zi când ies din casă- mănâncă dimineaţa gem, la prânz cartofi
şi seara beau o cană mare cu apă. Ceilalţii oamenii, mănâncă dimineaţa- micul dejun, la prânz-
prânzul şi seara-cina...Ea e din celalaltă jumătate. Are o casă foarte mare, cu un televizor de doi
metri şi cu un frigider uriaş. Nici măcar nu m-a lăsat să mă descalţ când am intrat.
A fost prima oară în viaţa mea când n-am putut... Bine, nici ea nu s-a omorât cu firea, da’ dacă
vream, nu era nici o problemă...Am vorbit toată noaptea. Nu bag mâna-n foc da’ cred că citeşte.
Ştie multe lucruri. E foarte uşor să recunoşti o femeie care nu citeşte. Eu o văd imediat. E ca
mine. Nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul. Nu mi-am imaginat că poţi să asculţi o
femeie opt ore. Fără să te plictiseşti...N-am înţeles chiar tot, ca să fiu sincer. Numai despre
Dumnezeu a vorbit o oră! Unele lucruri nu depind numai de tine!...M-a terminat cu asta! Nu m-
aş fi gândit niciodată... Diseară mă duc la operă... Şi tre să fac rost de-un costum. Nu cunosc
nici un om care să poarte costum... Tata nu-şi dă salopeta jos nici când doarme. Prima mea
jucărie a fost un obărtain. Şi când am împlinit şase ani mi-a dat şi-o cheie de paişpe. Fiule, asta
e cheia vieţii! ...În pula mea. De unde mama dracu să iau eu un costum, că-mi place fata asta! Şi
cu papion!

Beth: Am ascultat muzică şi am mâncat seminţe. Seminţe de floarea soarelui. Avea peste tot, nu
ştiu de unde le scotea... Trei zile m-a usturat limba după aia. Prima oară în viaţă am când am
întâlnit un om care să mă înţeleagă cu adevărat. N-a sărit pe mine, deşi au fost câteva ocazii.
Am stat chiar amândoi în acelaşi fotoliu, la un moment dat. Nu, nu e genu’ ăla. Pe ăia îi
recunosc imediat. Cum întorci capul, cum se holbează la fundul tău. Deşi, ca să fiu
sinceră...când am plecat din bar, cu gândul ăsta am plecat. Dar e mai bine că s-a întâmplat aşa.

18
Ar fi rămas o noapte ca toate celelalte. Un pahar o ţigară, sex, somn şi –ura!...Băiatul ăsta e al
meu...Cred că m-am îndrăgostit...
heblu

Tabloul 8.
Bill, Tom.

...
Tom: Da, mă...
Bill: Î-hî...
Tom: Bine, ai ei sunt mai altfel.
Bill: Î-hî.
Tom: Şi?... Tu?
Bill: Io, ce s-o mai... Gata, mă-nsor!
Tom: Şi io!
Bill: Zi să mori tu! Ia uite, mă, ca-n poveste. Una pe faţă una pe dos. Vezi cum sare iepurele de
unde nu te-aştepţi? Am vorbit şi cu ai mei, şi cu mătuşă-sa. E femeie de treabă mătuşă-sa.
Tom: Şi taică-tu, ce-a zis?
Bill: Nu ştiu, mama i-a zis. Ştii că eu cu el nu prea...Ai tăi?
Tom: Eu nu prea am mai fost pe-acasă c-am stat mai mult la ea. De fapt, m-am mutat deja la ea.
Bill: Eu m-am angajat. Vreau să închiriem ceva...Aşa, cu mătuşă-sa în garsonieră nu e cine ştie
ce.
Tom: Da, şi eu trebuie să m-apuc de ceva.
Bill: Hai la mine. La început nu prea sunt bani, da după aia începe să mişte. E sistem piramidal.
În doi trei ani, tu nu mai faci nimic. Muncesc ăilalalţii pentru tine. Ai procent.
Tom: Da, nu ştiu...să vedem.

19
Bill: Hai, mă, că-ţi fac eu lipeala.
Tom: ( nu ştie cum să zică) Eu aş da la facultate.
Bill: ( râde) Ce?
Tom: ( foarte serios) Pă bune. Mă tot bate la cap...Bine, aşa nu ştiu ce şanse am eu să intru...că,
na...Da’ m-aş duce p-acolo să văd care-i treaba.
Bill: ( vede că nu glumeşte) ...Ai cam pierdut teren...
Tom: Da, nu ştiu. O să văd. Nu sunt sigur.
Bill: Dacă trebuie. Adică dacă altfel nu se poate...Tu ştii cel mai bine.
Tom: E, stai puţin, că nu mă obligă nimeni. Mă mai gândesc. Numai că ştii cum e...Nu pot nici
eu să stau aşa, cu mâinile în buzunar. Înţelegi ce vreau să zic?
Bill: Normal.
Tom: Nu e cine ştie ce. Am cunoscut şi eu câţiva mai aşa... Până la urmă sunt tot oameni şi ei,
mai dă-i în pula mea. N-au două capete, nu?
Pauză.
Tom: Mda.
Bill: Păi.
Pauză.
Bill: Io ar cam trebui să mă car. Vrea să-şi cumpere nişte blugi ...
Tom: ( se uită la ceas) Şi eu ar cam trebui să plec. Mergem într-o vizită...şi, tre’ să mă schimb.
Bill: Perfect.
Tom: Bine, atunci.
Bill: Ai grijă. Poate ne vedem într-o seară, toţi.
Tom: Da. Chiar...ar fi mişto.
Bill: Păi atunci...Mai vorbim.
Tom: Î-hî. Te sun eu.
Bill: Nu, nu. Te sun eu. Că mi-au dat telefon de la firmă.
Tom: A, da?

20
Bill: Nu e cine ştie ce.
Tom: Ok.
Bill: Î-hî.
Heblu.

Tabloul 9.
În bar. Beth cu Tom –Anne cu Bill. Toţi patru au verighete pe mână.

Anne: Şi cum a fost?

Bill: Ai mâncat caracatiţă?
Tom: Î-hî.
Anne: ( îi atrage, uşor, atenţia) Iubire.
Bill: Iartă-mă Pisi. Eram curios.
Anne: E frumoasă Grecia.
Tom: La anu’ poate mergem împreună.
Anne: Noi trebuie să ne mai cumpărăm câte ceva prin casă.
Bill: Mătuşa avea numai vechituri.
Anne: Iubire, nu mai vorbi urât de ea.
Bill: Iartă-mă, Pisi. Dumnezeu s-o odihnească.
Tom: Şi voi, cum aţi petrecut?
Anne: Noi am făcut luna de miere la televizor.
Bill: A trebuit să cumpărăm întâi televizorul...că n-aveam.
Anne: Decât să cheltuim banii aiurea. Am luat şi frigider, aragaz.
Bill: Cu rotisor înăuntru...
Anne: Maşină de spălat.
Bill: Uite aşa s-au dus banii de la nuntă. ( către Tom) Şi, când începi şcoala?

21
Tom: În octombrie.
Beth: A intrat al patrulea.
Bill: I-auzi. La...unde ai zis?
Tom: Arhitectură.
Bill: Bravo.
Anne: Şi ce ieşi tu exact de-acolo? Arhitect?
Tom: Da.
Bill: Uite cine o să ne facă nouă casa.
Anne: Bani s-avem, că aşa casa poate s-o facă oricine.
Pauză.
Beth: ( lui Tom) Te iubesc.
Tom: ( zâmbeşte) Şi eu. ( Tom şi Beth se sărută)
Bill: (o ciupeşte pe Anne de fund) A? Îţi place de ei?
Anne: Hai, mă.
Tom: ( lui Bill) Tu?
Bill: Eu am primit maşină de la firmă. Sunt agent principal de vânzări.
Anne: Cu puţin noroc, în câţiva ani ajunge director adjunct. E înnebunit patronul după el.
Bill: Vând tot ce prind.
Anne: Eu am intrat la noi la colţ, la salon. S-a deschis de vreo două luni. Am văzut anunţul, am
dat concurs şi m-au angajat imediat. Suntem două fete. Facem şi coafură şi manichiură şi
pedichiură.
Tom: Merge bine?
Bill: Î-hî. Şi? Cu socrii, cum te înţelegi?
Tom: Nu prea ne-ntâlnim...
Bill: Păi la câte camere zici c-aveţi acolo...Pleci cu zece minute înainte să faci pipi că altfel rişti
să te scapi pe drum. Ha-ha-ha!
Tom: Ne-am văzut de câteva ori. La nuntă, când ne-am mutat...

22
Beth: De ziua lu’ mama.
Tom: Şi de Crăciun.
Anne: Chiar, ce mai fac ai tăi?
Beth: Sunt bine. Tata, cu ale lui…Îşi schimbă maşinile. Şi-a luat un jeep, acum. Şi mama
lucrează cu echipa naţională de polo.
Anne: Nu mai plânge?
Beth: Nu. S-a schimbat mult. S-o vezi cum se-mbracă.
Bill: Îţi dai seama. Cu toţi ăia acolo în pielea goală, altfel merge treaba.
Pauză.
Anne: Şi? Bebe?
Beth: Dacă vine, vine.
Anne: Noi nu ne permitem, încă. I-am şi zis, după ce ne mutăm la două camere!
Bill: S-ar putea să mai dureze!
Anne: Eu o să-l dau la pian, la înot, la engleză...Vreau să mă ocup puţin de el.
Pauză.
Tom: Plătim?
Bill: Nu, nu, nu. Noi plătim.
Beth: Păi noi v-am invitat.
Bill: Şi ce dacă.
Tom: Nu.
Bill: Jumate-jumate.
Tom: Nu.
Bill: Mă supăr.
Anne: Lasă-i, dragă. E plăcerea lor, n-auzi?...
Bill: Bine, dar data viitoare plătim noi.
Tom: Î-hî.
Anne: Dar eu parcă aş mai mânca o savarină...( lui Bill) Tu nu mai vrei nimic?

23
Heblu.

Tabloul 10.
Beth, Tom.
Tocmai au făcut dragoste...amândoi îşi aprind câte o ţigară.

Pauză.
Beth: S-a întâmplat ceva?
Tom: Nu.
Beth: Te cunosc...
Tom: Dacă-ţi spun.
Beth: Minţi.
Tom: Dacă era să fie ceva îţi spuneam- vezi că aia sau aialatlă. Dacă nu ţi-am spus nimic
înseamnă că nu s-a întâmplat nimic. Punct.
Beth: Bine...
Tom: De ce trebuie să fie întotdeauna ceva? Stau şi eu aşa, pur şi simplu şi nu mă gândesc la
nimic. Ţie nu ţi se întâmplă?
Beth: Am înţeles.
Tom: Ba n-ai înţeles nimic.
Beth: Ai chef de ceartă?
Tom: Nu. Am chef să stau aşa.
Beth: E, atunci stai.
Pauză.
Tom: Cine era?
Beth: Ţi-am mai spus. Unu.
Tom: Unu?
Beth: Da, unu.

24
Tom: Ce-i aia unu? Unu. Adică cum?
Beth: Un fost.
Tom: A-ha! Şi ce te tot sună? Ce vrea?
Beth: În primul rând că nu mă tot sună. M-a sunat o singură dată ca să mă întrebe ce mai fac.
Tom: Şi tu ce i-ai răspuns?
Beth: Bine.
Tom: Trebuia să-i spui – mă, nu mă mai suna că eu m-am măritat. Gata.
Beth: Data viitoare aşa o să-i spun.
Tom: Adică o să te mai sune?
Beth: Eu de unde vrei să ştiu? E foarte probabil. Câtă vreme nu i-am spus- mă, nu mă mai suna
că eu m-am măritat e posibil să mă mai sune omu’, nu?
Pauză.
Tom: Câţi au fost înaintea mea?
Beth: De ce vrei să ştii?
Tom: Aşa.
Beth: Tu eşti al doilea...
Tom: I-auzi. Eu am crezut că te-ai plimbat mult cu bicicleta şi din cauza asta.
Beth: Eşti mitocan.
Tom: Şi tu...
Beth: Ce prost eşti! Ce prost eşti! Ce prost eşti!
...
Heblu

Tabloul 11.
Bill, Anne.
La televizor. Bill butonează.

25
Pauză lungă.
Anne: Ce era acolo?
Bill: Unde?
Anne: Înainte.
Bill: Aici?
Anne: Nu, nu. Dă-mi-o mie.
Bill: Aici?
Anne: Dă-o-ncoace.
Bill: Caut eu.
Anne: Dă-o-ncoace!
Bill: Poftim!
Bill se ridică.
Anne: Unde te duci?
Bill: Să...beau un pahar cu apă.
Anne: Adu şi mie unu’.
Bill: Da. Altceva mai vrei?
Anne: Nu.
Bill iese, Anne butonează.
Bill( of) : Iar ai lăsat becu’ aprins aici.
Anne: Tu ai fost ultimu în bucătărie.
Bill: Eu n-am intrat deloc în bucătărie astăzi.
Anne: Nici eu.
Bill: Şi atunci cine l-a lăsat aprins? Sau a venit cineva şi l-a aprins pe furiş?
Anne: Acuma, ce mai contează? Opreşte-l şi gata!
Intră Bill .
Bill: ( îi întinde paharul cu apă) Ia, ia, ia. Ce era...?
Anne: Unde?

26
Bill: Dă la mine.
Anne: Zi, dragă, unde şi-ţi arăt eu!
Bill: E, lasă. A trecut.
Anne: Aici?
Bill: Nu mai ştiu unde era.
Anne: Aici.
Bill: Da. E, o prostie.
Anne: Ce vreme urâtă.
Bill: Tu iar te uiţi la tâmpenia asta?
Anne: Eşti supărat?
Bill: Nu, de ce?
Anne: Aşa.
Bill: Mă enervează ăştia cu programele lor. Mai dai şi-o grămadă bani pe abonament...
Anne: Da.
Bill: Eu nu ştiu cine se uită la prostiile astea.
Anne: Nu-i aşa? În afară de meciuri, n-ai la ce să te uiţi.
Bill: M-ai bine ar ploua, decât să fie aşa, nor. Ma termina vremea asta.
Anne: Mi-au îngheţat picioarele astăzi la servici.
Bill: Mâine să-ţi iei ciorapi de lana
Anne: Da.
Bill: Eu port intotdeauna ciorapi de lana. Fara ciorapi de lana nici nu ies din casa cand e frig.
Ciorapii de lana sunt aur.
Anne: O să-mi iau.
Pauză. Bill butonează.
Bill: Da tu?
Anne: Ce-i cu mine?
Bill: Eşti supărată?

27
Anne: Doamne fereşte. N-am nimic. Ţi-am zis doar că mi-a fost cam frig astăzi şi cred că am
răcit. Mă doare puţin capul.
Bill: Vrei să-ţi dau un paracetamol?
Anne: Nu.
Bill: De ce? După aia iar te vaiţi că te doare aia, că te doare ailaltă. Nu te înţeleg. Aşa, iei un
paracetamol şi-ţi trece.
Anne: La mine paracetamolul nu are nici un efect.
Bill: Paracetamolul are efect la toată lumea.
Martia: La mine n-are.
Bill: Bine, la tine n-are.
Anne: Păi, n-are.
Bill: Şi eu ce-am zis?
Anne: Aş bea mai degrabă un ceai, că-i natural.
Bill: Bea ce vrei.
Pauză.
Bill: Mâine trebuie să mă duc la Oradea.
Anne: Da?
Bill: Iar mă prinde noaptea pe te miri unde.
Anne: Iubirea mea.
Bill: Directoru ăsta nou parcă-i tâmpit. Una două, ne trimite prin ţară. Nu se gândeşte şi el că
avem familii. Luni, marţi, sâmbătă, duminică, nu ţine cont de nimic.
Anne: Asta e, ce poţi să faci?
Bill: Eu am să-i zic o dată vreo două!
Anne: E, lasă-l în pace. Nu-ţi mai bate capul cu el.
Bill: Ai dreptate, pisi.
Anne: Eu mă duc să mă culc. Tu?
Bill: Mai stau puţin şi vin şi eu. Nu vrei să-ţi fac un ceai?

28
Anne: Lasă că iau un paracetamol.
Heblu.

Tabloul 12.

Beth, Tom
În pat, înainte să adoarmă. Semiîntuneric.
Beth se întoarce cu spatele.

Tom: Nu te mai foi.

Beth: Mi-au intrat chiloţii-n fund.
Tom: Scoate-i!
Beth: I-am scos, dar intră la loc că sunt mici.
Tom: Dă-ţi-i jos!
Beth: Î-hî.
Tom se întoarce cu spatele.
Beth ...( sub plapumă, şi-i dă jos)
Tom: Nu te mai foi, te rog.
Beth: I-am dat jos.

Scurtă pauză. Beth îl ia în braţe pe Tom.

Tom: Ce faci?
Beth: Mi s-a făcut frig.
Tom: Trebuia să-ţi iei unii mai mari. De ce nu ţi-ai luat unii mai mari? Dacă ştii că ăştia îţi intră
în fund de ce nu îţi iei unii mai mari? Ia să văd, ce chiloţi ai?

29
Beth: (Îi scoate pe un deget, ca la rodeo...)
Tom: Eram sigur.
Beth: Ce e?
Tom: Chiloţii tanga nu sunt să dormi cu ei.
Beth: Aşa e.
Tom: Sunt pentru ce vrei tu dar nu ca să dormi cu ei.
Beth: Ştiu.
Tom: Dacă vrei să dormi bine, nu-ţi iei chiloţi tanga. Uite, eu dorm în boxeri.
Beth: Şi ţie îţi intră boxerii-n fund.
Tom: Mai rar.
Beth: Da’ intră.
Tom: Intră, da nu ca tanga. Tanga aşa sunt construiţi. Nici măcar nu poţi să spui despre ei că îţi
intră în fund, pentru că ei aşa stau tot timpul-în fund. Aşa sunt ei!
Beth: Tu eşti bărbat.
Tom: Şi ce-i cu asta?
Beth: Bărbaţii poartă boxeri şi femeile poartă tanga.
Tom: Nici dacă aş fi femeie nu m-aş culca cu tanga. Că tanga îţi intră în fund. Aşa sunt ei făcuţi,
să-ţi intre în fund. Şi dacă-ţi intră în fund după aia trebuie să-i scoţi! Şi când îi scoţi te foieşti. Şi
când te foieşti mă trezeşti pe mine. Şi dacă mă trezeşti când sunt gata să adorm, gata, după aia
nu mai pot s-adorm, în pizda mă-sii! Tom se ridică în fund se reazămă de spătar. Ţi-am zis să nu
te mai culci cu chiloţi de-ăştia că-ţi intră în fund.
Beth: Iartă-mă.
Tom: ...
Beth( galeş) Iubitule...
Tom: Da.
Beth: ( la fel) Iubitule...
Tom: Mi-e somn...

30
Beth: Iuuu-bitule...
Tom: Mă doare capul...Toată ziua m-a durut.
Beth: Eşti stresat.
Tom: Da, nu ştiu ce-am.
Beth: Ştiu eu ce ai.
Tom: Ce?
Beth: Nu te mai atrag...
Tom: Cum poţi să spui aşa ceva? Ce-are una cu alta? Am o perioadă mai agitată. S-au adunat
atâtea şi, nu ştiu...mă doare şi pe mine capul.
Beth: Înţeleg...
Tom: Mă doare.
Beth: Ia un algocalmin. De ce nu iei un algocalmin?
Tom: Am luat.
Beth: Să nu fie ceva mai grav. Vrei să mergem la doctor? Chem salvarea?
Tom: Nu cred că e cazul...N-are nici o legătură cu tine... Te iubesc.
Beth: Şi eu pe tine...
Cei doi se pupă uşor, din vârful buzelor, se întorc cu spatele şi se culcă...
Heblu.

Tabloul 13.
Anne, Bill.

…
Bill: Băi! BĂI! Tu nu înţelegi ce-ţi spun? Tu chiar nu înţelegi, femeie?
Anne: De ce ţipi la mine? De ce ţipi? Te rog frumos să nu mai ţipi la mine!
Bill: Parcă eşti bătută-n cap, să mor io.

31
Anne: Ţi-am zis să nu mai ţipi!
Bill: Ba uite că ţip!
Anne: Taci din gură că nu ştiu ce fac!
Bill: Doamne fereşte! Ce e aşa de greu de înţeles? Ce e aşa de greu? Parcă vorbesc cu pereţii.
Dacă ţi-am spus, nu, nu e! Ce Dumnezeu, aşa mă ştii tu pe mine?
Anne: Oamenii se mai schimbă!
Bill: Mamă, mamă, mamă! Dacă nu-mi vine să…Termină. Te rog frumos, termină! Nu te mai
uita aşa la mine că mă…
Anne: Mă ameninţi? Tu pe mine? Adică tot eu sunt vinovată?
Bill: Păi da, că faci din ţânţar armăsar.
Anne: Uită-te în ochii mei.
Bill: Iar începi?
Anne: Uită-te!
Bill: Poftim!
Anne: Te-ai culcat cu ea! Sunt sigură!
Bill: Nu, nu, nu!
Anne: Uită-te în ochii mei!
Bill: Eşti nebună, pe cuvânt de onoare!
Anne: Un porc, asta eşti! Un mizerabil. Adică eu te aştept cu mâncarea caldă, eu îţi spăl hainele,
îţi calc cămăşile- de drag, că te iubesc, mă, şi tu umbli cu japiţa aia! Aia e cea mai mare curvă,
mă. Asta face ea, se fute şi-atât. De altceva nu e în stare. Şi tu? Cum îţi zâmbeşte una sari pe ea?
Sari pe ea? Eşti cel mai mare prost din lume! Aia a ras tot. E o muistă, nu înţelegi? Muie îţi
lipseşte ţie? Nu ţi-e scârbă? Şi vii după aia si mă pupi ? Pe mine, mă, boule! Ştiu că nu sunt
frumoasă, da nu sunt curvă!
Bill: Mă…
Anne: Nu m-atinge! Du-te şi spală-te pe mâini înainte! Acum! Tu n-auzi?
Bill: Eşti isterică.

32
Anne: Treaba mea ce sunt! Treaba mea! Nenorocitu dracului! Barem taci. Taci că-ţi smulg
limba aia şi nu ştiu ce fac cu ea!
Bill: Am luat-o doar cu maşina de la servici şi am dus-o acasă. Era în drum.
Anne: Ştii şi unde stă?
Bill: Păi dacă am dus-o acasă?
Anne: Ieşi afară!
Bill: ( îşi face cruce) Doamne…
Anne: IEŞI!
Bill iese.
Anne aruncă cu ceva după el care se sparge…
Heblu.

Tabloul 14.
Beth, Anne.
Amândouă arată “ rău”…

Anne: Ce faci?
Beth: A, ia uite-o…
Se pupă.
Beth: Ce bine arăţi.
Anne: Tu vorbeşti? Ai mai slăbit?
Beth: Şi tu.
Anne: Ce mai faci?
Beth: Foarte, bine. Foarte bine! Voi?
Anne: Bine, bine. Ne-am luat în sfârşit apartament cu două camere. Şi alergăm să-l mobilăm.
Trebuie una alta.

33
Beth: Bravo, mă.
Anne: Da. Ne-am mutat mai în centru cu două staţii. Am vândut garsoniera, a făcut el un credit
şi ăştia au fost banii.
Beth: Ce mă bucur.
Anne: Mi-era dor de tine.
Beth: Şi mie.
Anne: Te iei cu una cu alta şi…nici la telefon n-am mai apucat să vorbim.
Beth: Da. Păi, hai să ne vedem în week-end. Ce zici?
Anne: Week-end-ul ăsta nu cred că avem cum. Tre să ne liniştim şi noi cu casa. Sunt atâtea de
făcut. Poate celălalt.
Beth: Celălat nu pot eu. Plecăm din oraş…în sfârşit. Are el puţină treabă şi mă ia şi pe mine, că
sunt liberă.
Anne: Păi, mai vorbim atunci.
Beth: Da, da. Vreau să ne întâlnim, să mai stăm şi noi de vorbă. Că nu mai ştiu nimic de tine.
Anne: Da, şi eu vreau.
Beth: Hai că eu mă grăbesc. M-aşteaptă în maşină...eu am coborât să iau ceva. Te pup.
Anne: Pa, fată.
Beth: Pa.
Heblu.

Tabloul 15.
Beth, Tom.
La masă.

…
Beth: Şi acuma ce-o să faci?

34
Tom: Ce întrebare e asta?
Beth: Păi da, o laşi baltă acum, când mai ai puţin? Ai tras atâta degeaba.
Tom: Hai, mă, termină.
Beth: Nu înţeleg.
Tom: Nu-mi place. Nu mi-a plăcut niciodată.
Beth: Şi atunci de ce?
Tom: Pentru…tine. Nu ştiu. Aşa am crezut că trebuie. Aşa am crezut că e bine. Dar eu de fapt,
vreau altceva.
Beth: Ce?
Tom: Habar n-am. Deocamdată ce ştiu sigur e că nu vreau să fac asta.
Beth: Mai vrei?
Tom: Nu, gata, mersi. M-am săturat.
Beth: Da. Faci cum vrei.
Tom: Î-hî.
Beth: Şi eu?
Tom: Ce-I cu tine?
Beth: Cu mine eşti sigur că ai făcut ce trebuie?
Tom: Ce întrebare e asta?
Beth: Nu ştiu. De la o vreme nu-ţi mai convine nimic.
Tom: Ai chef de ceartă? Eu n-am.
Beth: Răspunde-mi, te rog.
Tom: Hai, mă, despre ce vorbim aici? Te iubesc, nu? Şi tu mă iubeşti pe mine. Ce-are una cu
alta? Am şi eu o perioadă mai proastă, de căutări, habar n-am. Nu mă regăsesc. Nu ştiu ce
vreau, cine sunt, ce rost am, chestii de-astea. Dar n-are nici o legătură cu tine. Relaţia noatră e
una şi ce simt eu e alta.
Beth: Da?
Tom: Bineînţeles.

35
Beth: Vreau să facem dragoste.
Tom: Hai, mă, nu mă lua aşa.
Beth: Insist.
Tom: Abia am mâncat, mai lasă-mă puţin.
Beth: După aia o să adormi. C-aşa faci de fiecare dată.
Tom: Acuma faci un caz din asta? Eşti prost dispusă, sau ce?
Beth: Ştii ceva? Nici eu nu ştiu prea bine ce vreau, cine sunt, ce rost am şi chestii de-astea. Ce
ştiu sigur, e că tu…
Tom: Eu ce?
Beth: Tu cauţi în altă parte. E mult mai simplu, să ştii. Trebuie numai să ai curaj să faci pasul
ăsta. Nu mă aştepta pe mine, că eu n-o să-l fac niciodată. De data asta te las pe tine. Că eşti
bărbat.
Tom: Nu înţeleg.
Beth: Nici eu…
Tom: Hai, mă, ce vrei să spui cu asta?
Beth: Eşti un bărbat minunat, doar că de când te cunosc, calci numai pe piciorul stâng. Mai
pune şi dreptul. Adică fii cum eşti, nu cum nu eşti.
Tom: Pula mea, îmi dai lecţii de viaţă?
Beth: Îţi dau. Pentru că eu cred foarte tare în tine. Şi ai nevoie.
Tom: Mulţumesc.
Beth: Cu plăcere.
Pauza
Tom : Eu parca tot asa mai manca ceva...

Heblu.

Tabloul 16.

36
Anne.
Intră pe uşă, aprinde lumina. In camera e un pom de Craciun. Îşi lasă paltonul, intră în baie,
dă drumul la apă...Sună telefonul mobil.
Anne: Da, iubitule…Cum să nu meargă? Poate l-am scos eu din greşeală. A, da uite e scos. Eu
ţi-am spus să aranjezi bine priza aia. Mobilul merge, cum adică? Acasă, unde să fiu? Ştii că mai
cade semnalul. Când o să-mi iei un telefon bun, atunci da. M-am uitat la televizor. Eu crezi că
m-am uitat la ceas? Nu ştiu, pe la patru, cinci. Am luat o pâine şi am venit acasă. Exact. Şi acum
vream să mă bag în pat. Eşti paranoic? Da ce suntem la poliţie? Nu, nu mă supăr, dar nu
înţeleg. S-a întâmplat ceva, ce-I cu tine? Cum poţi să mă întrebi aşa ceva, mă cunoşti doar? Tu
întotdeauna faci aşa. Zici şi după aia îţi pare rău. Păi degeaba îţi mai pare rău după ce zici...
Bine, bine. Inchide telefonul. Dupa cateva clipe telefonul suna din nou. Vii mâine, nu? La Cluj?
O săptămână? Şi n-ai timp deloc să treci pe-acasă? Da de ce? Normal că-mi pare rău. Înţeleg,
bineînţeles. Dacă trebuie, trebuie. Nu, dar se fac deja trei săptămâni de când eşti plecat. Sigur,
că da. Serviciu e servici. Nu mă supăr, doar că mi-e dor de tine, iubitule. M-ai lăsat singură şi
ştii că mi-e urât…Mai ales noaptea. Şi eu te iubesc, sufletul meu. Bine, bine. Î-hî. Nu, că bag
caloriferul în priză dacă mi-e frig…Da, am ciorapii de lana in picioare. Ai grijă. Pa, iubire, pa…

Tabloul 17.
Tom, Bill.
În parc, pe o bancă. Beau câte o cutie de bere.

…
Bill: Chiar v-a-v de gară. Unde e staţia lu’ 34, dacă ştii tu. Şi eu oricum, stau mai mult în tren
decât acasă.
Tom: N-ai luat nimic?

37
Bill: Lasă, mă, să fie bine. Ce era să fac cu frigideru’ sau cu maşina de spălat? Mi-am luat
numai hainele. Bine, ea mi le-a dat. Mai exact mi le-a aruncat în stradă. Ca-n filme, să mor io.
Ziceai că sunt Jean Gabin în ploaie.
Tom: Bă, ce să-ţi zic...Pula mea.
Bill: Aşa zic şi io. Noi să fim sănătoşi.
Tom: Am făcut-o şi p-asta.
Bill: M-am dat peste cap cât am putut, da porumbelu tot n-a apărut.
Tom: ...Pula mea.
Bill: Corect.
Tom: ...Pula, pula, pula mea.
Bill: Gata, mă, am înţeles.
Tom: Io ăsta sunt. Adică ce? Icre negre şi călătorii. Da dacă nu ţi se zbârleşte păru când pune
mâna pe tine, e degeaba. Ascultă-mă pe mine. Să intri în focuri numai când te uiţi la ea. Asta
vreau, una să zbârnîie. Una pentru mine. Una a mea. Să nu mai mănânci să nu mai dormi.
Bill: Eu nu mai vreau niciuna.
Tom: Sau aşa…Aoleu. Vezi să nu… Oricum, filozofia…nu e bună.
Bill: Interzisă!
Tom: Taca-taca, taca-taca şi atât. Acuma am timp să mă ocup şi eu de mine!
Bill: Aşa am zis şi eu. Dacă n-o să fac numai ce vreau. Ce vreau io, atât. Tom: Ura şi la gară.
Bill: Ha-ha-ha!
Pauză.
Tom: Ai văzut-o p-aia?
Bill: Î-hî.
Pauză.
Tom: Auzi?
Bill: Î?
Tom: Hai la curve!

38
Bill: Ţi-a ieşit porumbelu’…
Tom: La gară.
Bill: In spate la circ!
Tom: Blonde!
Bill: Orice.
Tom: Vreau una de 20 de ani, aşa.
Bill: 19.
Tom: Şi 17.
Bill: ...16!?
Amândoi se ridică în picioare.
Tom şi Bill: HAI!

Tabloul 18.

Beth, Anne.
Îmbrăcate “ super sexi”
…
Anne: ( palpează sânii lui Beth) Şi nu te dor deloc?
Beth: Nu.

39
Anne: Da aşa, ce simţi?
Beth: Simt exact ce trebuie cât trebuie. Oricum, mai multe decât înainte.
Anne: Eşti ca nouă.
Beth: Păi să ştii! Dacă vrei, ştiu eu un doctor bun…
Anne: E puţin cam scump pentru mine.
Beth: Fac cinste.
Anne: Ce nebună eşti!
Beth: Şi-ţi faci şi nasu’!
Anne: Nasu’ mi-e frică.
Beth: Îţi taie un pic din el. Vârful, atât.
Anne: Ştiu şi eu…Dacă-I bal, bal să fie.
Beth: Adică eu sunt o femeie rece?
Anne: Fugi, fată de-aici. N-a ştiut ce să zică şi a căutat un motiv. Mie, sinceră să fiu, de la
început mi s-a părut că nu vă potriviţi, da n-am vrut să mă bag… Lasă că ne-am potrivit noi şi
tot un drac a ieşit.
Beth: Să nu începi cu de-astea. De-acum începe viaţa.
Anne: Păi da. Şi eu, câteodată, când se apropia de mine îmi venea să mă evapor… nu ştiu să mă
teleportez.
Beth: Ştiu, ştiu. Şi…Făcea aşa cu nasu.( …) Vai de mine ce mă enerva. Mă scotea din minţi. Sau
îţi trosnea degetele. Mi se face pielea de găină…
Anne: Al meu făcea aşa.( îşi suge măseaua)
Beth: A, ce scârbos…
Anne: Şi după ce făcea pipi, se uda pe chiloţi. Şi intra aşa ud, în pat.
Beth: Aaa. Îmi vine să vomit!
Anne: Incredibil. Am scăpat.
Anne: Gata. Amintire.
Pauză. .

40
Anne: Şi acum ce facem?
Beth: Eu aş mânca o îngheţată!
Anne: Exact. Una mare de tot.
Beth: Da’ nu aici.
Anne: Da’ unde?
Beth: Mergem la mare!
Anne: Ca fetele?
Beth: Exact. Tu ai paşaport?
Anne: Ce nebună eşti! Grecia!
Beth: Ce Grecia? La noi e nevoie de ceva mai tare. Începem o viaţă nouă. Barcelona, iubito!
Anne: Barcelona!?

sfârşit

41