Orfeu şi Euridice

Povestea de dragoste dintre Orfeu şi Euridice, două personaje mitologice, i-a impresionat deopotrivă pe
zei şi pe pământeni. Este o poveste despre o iubire pierdută, apoi regăsită pentru a fi pierdută a doua
oară.

Orfeu a fost cel dintâi cântăreţ de imnuri din Elada, vestit pentru talentul său prin care fermeca pe
oricine. Mama sa a fost muza Caliopa, care inspira poezia şi arta de a vorbi frumos, iar tatăl său –
măreţul Apolo, ocrotitorul cântecului dulce. Orfeu a moştenit calităţile părinţilor săi.

La naşterea sa, Caliopa i-a pus pe limbă trei stropi curaţi de rouă şi a rostit o vrajă prin care i-a hărăzit
darul de a alcătui versuri. Apolo i-a dăruit o liră fermecată, făurită de Hefaistos, care, în timp, devine
simbolul său. Din lira sa, Orfeu reuşea să scoată sunete armonioase, ca acelea care îi desfătau pe zei în
Olimp.

Orfeu s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, pe care reuşise să o încânte cu măiestria sa. Ea dansa, împreună
cu alte nimfe, pe această muzică divină.

Într-o zi, Euridice moare, muşcată de un şarpe veninos; o jale fără margini l-a cuprins pe Orfeu, care a
implorat mila zeilor, cerând învierea nepreţuitei lui Euridice. Dar cerul a rămas mut, aşa că el pleacă în
Infern, pe tărâmul umbrelor, pentru a-şi regăsi iubita.Cu lira sa, el reuşeşte să treacă de toate primejdiile
din drumul său. Ajuns la Hades, zeul morţii, reuşeşte să-i înmoaie inima acestuia. El îi cântă cu lira-i
fermecată şi îi mărturiseşte în versuri dragostea curată care îl înlănţuise pentru toată viaţa de iubita sa
Euridice.

Zeul se îndură şi va face pentru Orfeu ceea ce nici unui muritor nu i-a fost îngăduit: i-o va reda pe
Euridice. Ea îl va urma pe drumul spre lumea celor vii, cu condiţia ca Orfeu să nu întoarca niciodată capul
şi să nu se uite la iubita sa, până la ieşirea din împărăţia umbrelor.Aproape de ieşire, când nu mai avea
decât câţiva paşi, Orfeu întoarce capul, de teamă că poate Euridice s-a rătăcit pe drum şi nu e în urma
lui. O mai vede pentru ultima oară pe Euridice, care, cu braţele întinse spre el, alunecă înapoi în Infern.

Zadarnic încearcă să se întoarcă înapoi la Hades, nu îi mai este îngăduit. Rătăceşte prin lume abătut şi
trist, cu privirea pierdută şi cu dorul în inimă. Doar cântecul îi mai rămâne drept consolare pentru
pierderea iubitei. Nu mai vrea să vadă nicio femeie; în zadar îl ademenesc bacantele, preotesele lui
Bachus, zeul cel dezmăţat. Acestea îl şi ucid, din răzbunare.

După moartea lui Orfeu, lira sa este luată de muzele lui Apolo şi pusă pe bolta cerească, unde formează
constelaţia Lirei.Orfeu îşi primeşte moartea cu seninătate, ştiind că doar prin moarte se va putea întâlni
cu frumoasa lui Euridice, în lumea de dincolo. Iubirea sa va rămâne curată, plină de devotament, până la
sfârşitul vieţii.
Sursa: Interferente.ro

Sursa:diane.ro