TÄRILOR ROMÂNE
RUSIA
DE
CONST. CALMUSCHI
PROFESOR
- -
TIPOGRAFIA BUCIUMUL. P. P. STÁNESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE POLITICE
LE
ROMÂNE
RUSIA
DE
CONST. CALMUSCH1
PROFESOR
- -
TIPOGRAFIA P. P. STANESCU
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Legând firele trecutului, din vechile cronice,
rate cárti sfinte ale neamului nostru, pi din multimea
de documente, odoare pretioase adunate cu mare
de vrednici pi priceputi, rhinbi uimit
indurerat, väzând prin câte prirnejdii a fost sä tread pi
câte chinuri i-a fost scris sä acest popor martir.
nu ce te mai mult, räbdarea cu care a
suferit, ori täria cu care a rezistat. Sunt mari fdrä sea-
män aceste calitáti la un popor : ele au fost ce
ne-a aparat de loviturile unui trecut pi sunt
garantia cea mai pentru asigurarea unui viitor
fericit.
departe de
puiu de vultur aruncat de pe märetele vârfuri sadate
de soare in singuratece locuri, peste cari furtunele s'au
deslântuit cu tooth furia, valuri s'au revärsat näpraz-
nice, a fost acest neam al nostru; când il socotiau
vrâjma0 mai ingenunchiat, mai istovit, ters din
celor vii, se glasuri de rdsbunare se ridicau,
mántuitori deschideau drumul larg, poporul
românesc din propria-i cenusä ca paserea ibis,
Cdci din vultur vultur na§te, din stejar stejar räsare".
Multi au fäcut mult räu acestui neam al nostru, multi
dumani avut-a, ca nimic el sä fi fost de vink
Dwriani din fundul lumei, vecini,
Si cine-ar putea crede!... chiar dumani, frati cre§tini!
Dar prin dumanilor, s'a intins câte-o
www.dacoromanica.ro
mânä prieteneascä, care ne-a dat sprijin ne-a adus
mângâiere. Noi, urmasii celor ce-au suferit atât odine-
nu trebue sä ui,tämmâna ce le-a venit in ajutor.
Dach ce träim azi in alte imprejuriri, ni se pare
mic ajutorul de, atunci, sä gkndim pentru acele
vremuri el era ,de multe ori era tot ce se
putea face. In zilele mai negre ale trecutului, s'a
ridicat de la o mare care
fäcut ori ne-a voit bine când putea sä ne räu, care
ne-a apärat când putea sä ne sugrume. dacä se va
gäsi am avut sä suferim chiar de la aceastä
impärätie, ne popoarele
sunt conduse de oameni, oamenii nu sunt toti la fel
natura omeneascd nu e perfecta. Judecata istoriei nu
se pe fapte izolate, ci pe totalitatea tabloul
nu se de aproape, ci de la cuvenita depärtare,
ca liniile sä se degajeze de umbre, contururile sä-si
capete relieful coloritul sä se arMe in adevärata lui
Aceastä carte este inchinatä adevärului istoric,
cum ese el cronicele, documentele scriitorii tim-
pului. Ea nu este nici o apologie interesatä, nici o cri-
pätimasä. Tocmai spre inläturarea acestei
toate faptele sunt sprijinite pe isvoarele documentele
cele mai autorizate, aprecierile sunt putine, läsate
mai mult in seama cititorului, le scoatä el singur din
fapte. E posibil ca cele cuprinse aceastä carte sä se
ciocneascd cu uncle idei preconcepute sau cu uncle cu-
rente deja formate. Ea nu este o lucrare polemicd, dar
nici nu se poate alipi pärerilor bazate pe fapte neexis-
tente, pe procese de intenni ori pe vagi. Studiind
politice ale noastre cu Rusia, m'am
sä le arM, nu ni se pare au fost, sau cum
ne-ar sä se au fost, ci cum ele
din isvoarele timpului evenimentelor.
CONST. CALMUSCIII
Galati,
www.dacoromanica.ro
Prime le rela(iuni ale Domnilor români cu Rusia
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
Altä inccrcare spre a relua relatiunile Moscva
o face Mihai Viteazul 1) in 1600. Cuprins de avânt
boinic, incurajat de cucerirea Transilvaniei, Mihai ipi
pune in sä cuceriascd pi Moldova, iar
leremia Movilä, Domnul Moldovei, era sustinut de Poloni,
Mihai concepe planul de a cuceri pi importi Polonia,
deja slabitä prin nurneroase lupte pi desbinäri interne.
El era de mai 'nainte in bune relatiuni Tarul Mosc-
vei, Boris Godunov pi-i propune pentru
ceasta pe urmätoarele base : Rusia Lituania, Aus-
tria sä ia Polonia occidentalä, Suedia sä Livonia, iar
partea de sud a Poloniei sä lui Mihai. Planul
lui Mihai fusese aflat de Poloni : Regele Poloniei Sigis-
mund vorbeste de el intr'o scrisoare adresatä Principelui
Leon Sapieha in 4 1600 ca pi jesuitul Lajcewsky
in cuvantarea tinutä la moartea numitului Prin-
cipe Necontestat cd propunerea lui Mihai suridea a-
venturosului Tar, cu ochii vesnic atintiti asupra Poloniei;
dar Mihai, nerndätor slab diplomat, precipitä lucru-
rile, inträ Moldova, unde dcsi victorios, soarta se
toarce foarte repede contra lui atât aici cât pi in
silvania Muntenia, dupä putin timp tronul pi
viata.
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
Relatiunile lui Petru cel mare cu le Române
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
mult in Constantinopol, unde Mcuse o culturä aleasá
pi unde se bucura de foartä trecere. Cantemir mai
primise i misiunea de a prinde pe Brancoveanu,
fägäduindu-i-se pentru aceasta domnia neschimbatä a
iar Moldova sA fie pus domn o
agreatá de Cantemir
Putin timp dupA venirea sa pe tronul Mol-
dovei, Cantemir trece de partea Rusilor.
Scriitorii sunt impArtin asupra faptului de cine s'ar
fi fácut primul pas. Carra spune cä Petru ar fi trimis la
Canternir pe un doctor grec Policala sd-i propue a-
cu conditii prea avantajoase" ). Neculai Muste
spune cA Canternir a trimis pe un boer credincios al
säu Stefan Luculenco Visternicul la Impäratul Moscului
cu cärti la sine pi de la tard" Neculai Costin
spune Cantemir a trimis pe Procopie Cdpitanul sA
cA
propue aliantä lui Petru, cá dacä ii va da
bani, va ridica 20.000 Moldoveni 4). loan Ne-
culce spune cA a trimis pe Luca Visternicul, care a pi
tratatul cu Petru cc! mare ). De altmintrelia
Cantemir spune cä a trirnis un sol credincios la
Tar spre a-i serviciile Este deci mult mai pro-
babil ca propunerea sä fi vend de la Cantemir. Petru
cel mare nu putca cunoaste sentimentele intime ale lui
Cantemir; il tia devotat Turcilor, trimis Moldova ca
omul de incredere, i nu putea hazarda o ast-fel de
propunere, timp apa de scurt de la venirea sa
in domnie, când nirnic nu träda schimbarea sen-
timentelor lui.
Este incomparabil mult mai interesantä alipirea lui
1) Dim. Cantemir Istoria Imperiului
I. Neculce Letopisefe vol. II pag.
Cronica a Moldovei-Letopisele vol. III pag. 118.
M. Carra Istoria Moldavia pag. 112.
2) M. Carra Istoria pag. 53.
N. Muste Letopisete vol. III 44.
4) N. Costin vol. II pag. 92.
I. Neculce vol. pa-g. 335.
. D. Cantemir Imperiulai
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
Evenimentele de la 1718-1739
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
Austriacilor, jertfirea
in schimbul avantajelor personate ce sperau!
Sa ne mai dar, un ca loan
vrocordat, loc-Iiitorul de Domn al Munteniei, pe timpul
captivitAtei fratelui Niculae la Austriaci, cu
lumea i pe toti, e gala a Muntenia
Turcilor, Austriacilor, numai spre a-si asigura
tronul acestei nenorocite täri, spre satisfacerea
pi nevoilor sale !
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
Topologului, akoi se de
foloasele ce Austria ar trage din ele. Mai departe adaugä:
din punct de vedere politic, cele cinci judete sunt in-
semnate, din cauza situatiei bor, din ele se poate
observa cea mai nzare actiunile Valachilor
a-i intr'un neintrerupt respect supunere
Impamt. Mai departe continua : acme, ca trecem
la Principatul Moldovei, mi-ar fi foarte pläcut sä
dacd exist vre-o cd s'ar putea addugi ceva
din el la Transilvania". Ocupându-se apoi de
torile drumurile, ce Moldova cu Transilvania,
zice : pe se Rodna Dorna, ce ar fi
de ad fie ocupate, cdci de aici ar putea fi obser-
vat triconfiniul Moldovei, Maranwroului Poloniei,
iar pentra aceasta n'ar fi nepotrivit orasul moldovenesc
Câmpulunr. in punctele importante bo-
Moldovei din partea muntoasä pi conchide :
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
Caterina a H Täri le
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
Cu Indatoritä supunere
si plecdciune, toti aducem prea puternicei stdpänirei
Voastre." apoi räsboiul Caterinei contra Tur-
cilor cu al lui Constantin mare contra lui Maxentiu,
multumes: pentru marele bine ce le-a scotin-
du-i de sub jugul turcesc sfärsesc declarând : adu-
cent supunerea cea robeascä, toat bunavointä pi
primire, pi slujitoare pi credinta noasträ
cea jurdmâut.
Cartea de este pi de o
insemnare de ponturi ce s'au dat de deputatii Mol-
dovei, pentru cereri ce s'au socotit ca din
partea obstiei la Imperatritä, pentru ocârmuire. Foarte
interesante sunt aceste ponturi dintre cari iatä cele
vrednice de luare aminte:
La ocgrmuirea fie aristocratie, aded sA
se 12 boeri mari de starea cari fie
aceiasi cinste nume de boerie, precum mai
inte, de la vel-logofät. apoi
rarea atributiunilor boerilor ce vor fi la con-
ducerea treburilor publice.
SA se cee un general cu o de oaste, câtä
va fi din destul, pentru paza marginilor tärei, carele
sä fie lasi de aici ränduiascd oastea
pe la margini.
Slujba cea a generalului fie ocârmuirea
ostilor, ce vor fi de atát din cât pi
din läcuitori.
Pe boerii ce vor fi alesi la ocârmuire, fie-carele
cu nume de boerie, generalul cu
caftan." 2)
boerii Moldovei pástreazd o
de autonomie boerii Munteniei nu mai
nimic, ei tree marginile pi propun su-
punerea pi incorporarea definitivä a la
ruseasa Delegatia Munteniei se compune din Ore-
M. Kogälniceanu Arhiva româneascd vol. 1 pag. 152.
2) M. Kogälniceanu Arhiva vol. 1 pag. 202.
4
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
Averile pi tiganii se
la pi doph
rAnduiala Rusici."
cari erau simtimintele pi mentalitatea claselor
diriguitoare din Tärile acele In
fata strAinilor pi a greutätilor de tot felul, patria nu
are nici o valoare pi nu mai gäseste nici un in ini-
ma Ion. Boerii moldoveni mai pästreazA doar o
din ea; boerii Munteniei o distrug nici
nu mai de patria ci de locul nostru"
cer incorporarea ei imperiul rusesc. Tot ce-i pre-
ocupA este interesul Ion personal : setea de putere-o
putere ilusorie pi aceasta-si dragostea de avere. Cea
mare parte din cererile Moldovenilor sunt privitoare
la intocmirea boeriilor, la atributiunile pi avantajele
pi numai ici-colo, in treacät privire tot la privi-
legiile pi avantajele boerilor, se de unele afa-
ceri ale tärei, ca finantele, pi administratia. Mun-
se aratA jos ca Moldovenii pi privinta
patriotic-dacA o comparatie se mai poate
in privinta organisärei pi sub raportul cultu-
ral-adresa de o prolixitate pi de o redactare
Ei sacrifica pi ford pi legi pi bisericä, totul
in pi se ocupä numai de privilegiile pi de
tigul material. Biserica singurul asil al ionalitätei, poate
sA se insträineze, numai mánästirile pästreze tiganii
pi cari sä pi se mai incA. Tara poate
deveni provincie ruseascA, ha chiar voesc pi cer aceasta,
numai boerii cästige privilegiile averile pi
ganii sA se ba sä se mai i
din mila !Despre vre-o indreptare a Wei,
despre vre-o mäsurä privitoare la public, despre
vre-o a stärei acelui nenorocit popor, asu-
pra apasau toate peste
care treceau toate valurile, nici un gänd, nici o privire,
nici o alusie. El nu esistä pentru nu era
pi a lui, ci numai a boerilor, pi o vindeau, ca
M. Kogálniceanu romdneascd vol. 1 pag. 210.
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
pag. 206.
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
Turcii se hotäresc sä primiascä pacea la 10 lie
1774 tratatul de la Cuciuc-Cainargi, compus din
28 articole. Din acest tratat tot art. 16 este privitor la
Wile noastre, pentru aceasta il däm Intregime:
Imperiul rusesc inapoiaää Sublimei Porti toatä
sarabia, cu orasele Akerman, lia, Ismail, cu toate
tärgurile satele cu tot ce contine aceastä provin-
cie, precum de asemenea cetatea Ben-
der. Asemenea imperiul Rusiei Sublimei Porti
provinciile Valahia Moldova, toate cetätile, ora-
sele, târgurile, satele tot ce ele cotin, Sublima
Poartá le primeste conditiile urmätoare, cu
a le päzi cu sfintenie:
a) De a observa de tog locuitorii acestor prin-
cipate de ori-ce consideratie, rang, stare, chemare sau
origine ar putea fi, cea mai esceptie,
nistia absolutá uitarea stipulate in primul
articol al acestui tratat in favoarea tuturor acelora,
cari de fapt ar fi comis vre-o crimä, ori ar fi fost
bánuiti cd au avut pagube intereselor
Sublimei restabilindu-i in vechile demnitäti,
ranguri stdpâniri, restituindu-le bunurile de cari
ei se bucurau de actual.
b) De a nu impiedica nici un mod liberul
citiu al religiunei crestine, a nu pune nici o pieded
la constructiunea de noi biserici la repararea celor
vechi, cum s'a mai 'nainte.
c) De a restitui mândstirilor altor particulari
pdmânturile stäpânirile ce le apartineau mai
cari le-au fost luate nici un drept, asezate im-
prejurimile Bräilei, Hotinului, Benderului, etc. numite
astd-zi raia.
d) De a avea pentru consideratia deosebitä
ce se cuvine stärei lui.
e) De a acorda familiilor, ce doresc sä-si
siasca patria pentru a se stabili aiurea, esire
cu toate bunurile iar pentru ca aceste familii
poatä cum se cuvine afacerile li se
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
b).
Bucovinei
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
gie pe lângt Curtea din Viena; a st miste
favoarea noastrt Curtea prusiand, cu care Rusia era
aliatt; a chiar imposibilul in acel timp,
st dispue pentru noi Curtea din Versailles, propuindu-i
pentru tármurirea apucáturilor Austriei; dar n'a
reusit. Cele ce vor aduce dovezi materiale
despre toate acestea.
Din ce causA n'a ? Din cauza situatiei po-
litice generale a Cu toate succesele ei, Rusia
se gtsia politiceate isolatá pânt la oare-care punct.
Cu Turcia abia incheiase pacea dupA un de
ani. Aceastä pace, care Turcia perdea foarte putin, i
se párea totusi umilitoare pdgubitoare, dupA instiga-
tide Austriei. Poarta aratá de la rea credinth in
executarea tratatului de la Cuciuc-Cainargi; ea respinge
stáruintele Rusiei a se da domnia pe domnilor Mol-
dovei Munteniei; le tributul, contra stipulatiu-
nilor tratatului sA tie de representatiunile
Rusiei; cautá din ori ce un motiv de ceartt pare gata sA
rdsboiul. lath ce raporteazd aceasth
din Constantinopol Von Gaffron lui Frederic al la 3 lunie
776. ....Poarta ref usA categoric a executa toate punctele
tratatului de pace se poartá in tot-deauna ast-fel,
in cAt s'ar zice cA ea doreste mai curând st
rdsboiul, ori ce s'ar Intâmpla, de cât sA suf ere ca Prin-
cipii Valahiei Moldovei sä domniascd pe viatA,
mai ales sA nu máriascd, consimtimântul ministrului
Rusiei, tributul anual ce acesti Principi plätesc Portei.
Acest ultim articol a dat nastere la vii discutiuni
Poartá ministrul Rusiei.... 1). Deci de partea aceasta,
Rusia se lovia de reavointA incápátinare, in
aceste chestiuni, cât a Bucovinei, nu avea
nici o posibilitate de succes pe cale
Austria era partea interesatä. De Rusia o primise
la Poloniei, unde Invârtise lucrurile
cAt luase o parte atât de mare cât a celor-l-alti doi a-
impreunt, Austria nu devenise amica Rusiei, iar
1) N. lorga Acte fragmente vol. H pag. 126.
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
tatea Portei, dar se a spune a raportat
cazul la Viena, de oare-ce impiegat nu depinde de
jurisdictiunea lui.1) motivul era totul fals, se do-
dintr'o scrisoare ce acelasi ambasador a-
lui Raicevici la 10 lanuar 1785, in care-i trage
linia de de Domnii tärilor române,
crisia räutatea caracteristia politicei austriace,
spune cum l'a justificat la cum a aruncat toatä
vina asupra Domnilor. El nu inceleaza de a-i
dexteritatea pe cât de activä pe atât de hotáritä, indem-
lucreze interventiunea
ministrilor otomani este mai redutabild in perspectivd,
deck in realitate", asigura se de in-
treaga incredere a Curtei, talentele lui, lunga lui
zelul pentru serviciile imperiale
sunt cunoscute. 2) latá ce specimene de consuli tri-
mitea Austria in Wile noastre, cari ambasadorul
austriac din Constantinopol nu numai nu se sfia a sta
In relatiuni, dar in aceastá poli-
acest ambasador, Herbert de Rathkeal, care se
la ast-fel de mijloace 9i se servia de oameni ca
Raicevici, fâcea insinuatiuni asupra consulului rus,
este frequentatä casa de boeri ! Dar care consul rus a
comis pe a parte macar fapte ca ale lui Raicevici ?
la cine erau sä se boerii ? La un cu firea
temperamentul lui Raicevici ? Se poate oare compara
purtarea a lui Lascarof a succesorului acestuia
Ivan Severin, apucdturile Raicevici ? Purtarea
lui Raicevici e o ilustratie a politicei aus-
triace: mdguliri fägädueli, când are nevoie,
brutalitate, când fäcut interesul.
Austria nu pierde o ocasiune in
interesele noastre economice. Ea incheie Poarta la 24
Februar 1784 o conventie in care partea
privitoare la TArile Române este opera lui Rai-
cevici. Art. al II al acelei conventiuni in care se
1) Hurmuzaki Documente vol. VII, pag. 411.
2) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 426.
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
dresat Regelui la 26 April 1784: Acest firman este
numai efectul representatiunilor verbale ale ministrului
Rusiei 1), care, iubit stimat pentru caracterul a-
sezat spiritul impacinitor, a avut creditul a-
dueb la indeplinire un pasaj al tratatului de la Cainargi,
relativ la numitele principate....
Neintelegerile dintre Turci crescând din ce
in ce, isbucneste cel de al patrulea räsboiu ei, de-
clarat tot de Poartä la 3 August De data aceasta
Austria era pe aliata Rusiei. Vom analisa jocul de
influente, planurile politica fäcutä de principalele pu-
europene cu privire la Wile noastre in cursul a-
cestui
Austria, coform politicei sale, desnationa-
lisarea Românilor pe toate chile i cotropirea noasträ.
Ternându-se de elementul românesc din Bucovina, ea
cautä spre desnationalisa colonii arme-
nesti. Kaunitz in 1780 instructiuni lui Herbert de
Rathkeal se cu Poarta aceastä 3)
La Constantinopol se cunostea dorinta Austriei de
a mai cotropi ceva din Tattle Române, cáci la 11 De-
cembrie 1781, Von Gaffron raporteazd lui Frederic al
Austriacii pretind, de niste sume ce
nu le-ar fi fost plätite, li se mai cuvine districtul Craio-
vei un altul Moldova. ') Austria persistá in pre-
tentiile ei, la 17 April 1784, Frederic al II scrie
lui Von Görtz C), ambasadorul din Petersburg ea
ImpAratul Austriei a cerut Portei un aranjament de-
finitiv al hotarelor voeste sä profite de
ocasie numai spre a escamota Portei vre-un dis-
trict din Sclavonia, dar inch pe acel al Valahiei,
Bulgakof ambasador al Rusiei la Constantinopol,
Stachieff, la declararea räzboiului din 1787, cAnd este in-
chis la Edicule.
2) N. lorga Acte ei fragmente vol. pag. 179.
Hurmuzaki Documente vol. Vil pag. 318.
I) N. lorga Acte ifragnzente vol. 11 pag. 154.
Comteie de Görtz este numit ambasador al Prusiei la Pe-
tersburg, in retragerei lui Von in Septembre 1779
stA in acel post pAnA in 1785.
www.dacoromanica.ro
intre pi '). In Mai 1784 amba-
sadorul prusian din Constantinopol Von
prin Diez, i se dá acestuia urmätoarele instruc-
tiuni: caute a se informa, afectatiune pi
a se descoperi, despre vederile ce Curtea din Viena
poate sä asupra Moldovei pi Valahiei in in-
tregime sau asupra oari-ckor districte din aceste pro-
vincii. Se crede ea va cäuta apropie cea
dintäi ocasie partea Valahiei, care este asezatä
Dunkea pi asupra ckui district ea formu-
leazA o pretentie pe basa fratatului de la Passarowitz."2).
In timpul räsboiului, Austria credea deja scopul a-
juns pi Principele Coburg, ce fusese deja insärcinat cu
administratiunea Munteniei, impune juramânt,
fäcut un anume formular, care cuprindea cä Aus-
triacii mântuind de robia Thrcilor numai prin
puterea armelor, Românii jurä pentru dânsii pi pentru
urmasii credintä pi supunere Austriei, ca unii ce
au font odatä tributari Regilor Austriacii,
sä-si justifice falsificau pAnA istoria,
ponogrindu-ne trecutul !
In Prusia moare Frederic, al la 17 August 1786
pi urmeazá pe troll nepotul Frederic-Vilhelm al II 4),
de o inferioritate absolutá de ilustrul prede-
cesor. Acesta schimbä brusc politica binevoitoare a lui
Frederic al fatä de noi, pi ca sä-si mai bine
teresele, se aproprie de Austria. El propune Turciei chiar
de la isbucnirea räsboiului urmátoarea curioasä aliantä:
Poarta cedeze Austriei toatá Moldova pi Valahia,
iar Rusiei Crimea. Otciacov pi Basarabia, conditie
ca Regele Prusiei, Francia pi alte puteri, pe cari le-ar
face se asocieze, sä garanteze imperiului otoman
esistenta sa constantá Europa, dincolo de
in mod ca acest pi Unna sä fie
N. Ade fragmente vol. II pag. 178.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 181.
V. A. vol. III pag. 328.
4) Frederic-Vilhelm al II, Regele Prusiei de la 1786-1797.
www.dacoromanica.ro
eternä imperiul otoman pi cre§tinätate." 1).
Poarta nu prime§te acest curios ajutor, prin
care o despoia de o parte de insemnatä din 1mph-
rátia sa, Frederic-Vilhelm II se voie§te im-
pue deasila, dupä proverbul iube§te-mä ori te taiu".
El la 3 1789 ambasadorului Diez sä
spue Portei propunerea lui, nu
poate nu voete sä facä Poarta nici-un fel
de aliant6; Turcii vor fi norocopi vor face
progrese, se vor aräta mai inclinati a-i adopta pi urma
planul iar nu, atunci se vor simti foarte
riciti a cäuta alianta ajutorul Ba ceea ce-i
mai nostirn, e cä Frederic-Vilhelm al II amenintá pe
Poartä chiar räsboiu, numai ca sä-i primiascä desin-
teresatul rho ajutor. La 4 lulie 1789, ministrul prusian
Hertzberg ambasadorului Diez: ch dacá Poarta
refuzd aceastä aliantä, am luat deja hotärirea, ch Re-
gele va pentru a esecuta acest plan, chiar
contra vointei Portei, ceea ce va face situatiunea ei
mult mai rea. Dach Regele trimite opt-zeci mii oarneni
cdtre Moldova (!) un bun general celor
Curti imperiale, afacerea va fu iute isprävitá. 3)
Pe partea bufä a acestei amenintäri,
mutul unui general, ea mai ch scoala politicá
a Austriei bune resultate, cu sistemul de a
tinde unuia mâna ca sä-i iai punga a-I strânge
brate strivi. Bietii Turci puteau drept
vânt zicá, fere§te-ne, Doamne, de apa prieteni de
ajutor ! In adevär, cá Frederic-Vilhelm al tot con-
form scoalei ipi fäcuse bine planul: acorda
Rusiei Crimea, pi Basarabia; Austriei Moldova
Valahia, ca aceasta sä restitue Poloniei
Galitia; iar Polonia sh dea Prusiei Danzig, Thorn
palatinatele Posnaniei pi Calisch.4) Toatä lumea ar fi
fost multumitä .... et le roi de Prusse, iar.... plätia I
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 226, 227, 229, 262.
2) N. lorga Acte ri fragmente vol. pag. 274.
3) N. lorga Acte vol. pag. 275.
4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 228 urm.
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
voe§te sä mai renunte, ca timpul precedentului
räsboiu, ast-fel ca la 9 Martie 1790, Von Goltz rapor-
lui Frederic-Vilhelm al II asupra conditiilor de
pace propuse de Caterina: ....Au voit mä asigure ca
asemenea independenta Moldovei, Valahiei i
presintatä la Berlin ca punct de negociare, a de-
venit la Londra o conditiune sine qua non...."'). Acest
fapt este reconfirmat peste câte-va zile tot de Von
altä scrisoare câträ Frederic-Vilhelm E lucru
curios, istoricii noWi nu pomenesc de aceste trata-
tive, nici de conditiile favorabile pentru Tärile Române,
de V. A. Urechiä, care neinläturând nici-odatá
faptele, chiar când nu-i convin, spune, Caterina pro-
puse, cum vâzusem, ca conditiune de pace, se de-
dare Principatele independente, un Domn Suveran,
ca barierd intre Rusia Turcia....
lath enorma deosebire cum ne tratau cele douä
puteri aliate: pe când Austria sä ne falsi-
ficând i istoria trecutului nostru cu afirmarea cä
am fost tributari regilor ungure§ti, Rusia cerea din
puteri independenta tärilor noastre din care fäcea o con-
dipune sine qua non.
S'a zis ch Rusia sustinand independenta noastrá, ar
fi fost interesatd, ca sä dea aceste täri, sau macar Mol-
dova, Principelui Potemkin. Este adevärat ca Prin-
cipele Potemkin avea timpul
derei sale la§i se incunjurase cu mare fast, trata
cu afabilitate pe toatä lumea, special pe
boeri, ca simpatii. Nu este nici-o
Rusia ar fi sau impus candi-
1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 297.
Anglia Prusia Interveniau pentru pace din aceastá causá
se fáceau tratative la Londra Berlin.
N. Acte fragmente pag. 298.
V. A. Istoria Romdnilor vol. III pag. 302.
4) Gregore Alecsandrovici Potemkin, de stat si general
semnat rus, a comandantul fortelor ruseste rásboiu din
1787-1791, pe a condus tratativele de pace a murit in
la 1791, In vrástá de 55
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
V.
Evenimentele de la 1802-1812
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
närea, in de a fi pästratá in saci sau pusä in ham-
bare, era turnatá pe jos in movili imense spulberate
de sau prefäcute in aluat prin aderea ploiei.
Vitele adunate cu mare greu erau adese-ori
de cei ce le päziau, mai departe. Ne mai
gand Muntenia a indestula aceastä päráduialä, Han-
gerli aduse zaharea din Moldova. Pentru procurarea
nesfarsitelor trebuitoare era nevoie de bani.
Se pune domnul pe lucru pentru a-i stoarce
si din piaträ; ie vinäriciul oieritul indoit, impune
mänästirilor cea din aceste de care
sele fusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le a
contribui in naturá cu mai multe din obiectele de a-
provisionare. cá atari
nuite nu isbuteste a aduna trebue pentru in-
timpinarea trebuintelor, mai ales era de nevoie sä
mai In pungile lui, vroeste sä scoatä
vackit pe care de la Constantin Mavrocordat nu
mai fusese ridicat. Mitropolitul insä boerii gäsind
darea aceasta legatá cu afurisenie, nu indräsnirá sä o
deslege. Hanger li propuse atunci, ca sä scoatä con-
tributia sub alt nume, acel de gostinärit, numele därei
ce se lua pe mascuri nu pe vite. Boerii nu se in-
voirä nici la acest mijloc iezuitic. Domnul trimise a-
tunci de olac la Patriarhul din Tarigrad, rugandu-1 sä
desfacä asupra acelei oferind Sfintii-
Sale prin capuchihaia al din Constantinopol 50 pungi
de bani pentru ostenealá. Cel mai Malt representant
al religiei moralitätei pe se gräbi a räspunde
dorintelor compatriotului deslegá darea
ritului de afurisenia sub care era inläntuitä. Mitropo-
litul Dositeiu stárueste in refusul säu de a iscáli
deslegarea; tot aoa fac mai multi boeri. Se gäsesc
insä vre-o cari iscAlitura pentru un
numär de pungi de bani, primite de ei sub de
milä domneascd. Indatä ce Domnul avu iscAliturile
apärate, el incinse toatä tara cu strasnice porunci, pen-
tru constatarea numärului vitelor. tocmai pe a-
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
salbatecii Pasvangii, cari návälesc asupra cu säbiile
scoase, sbierând ca niste lei, groaza cuprinde
pe sä f dar impiedicati de neorânduiala
iarmarocului, cei mai multi cad in mânele hotilor, cari
dupd ce le tot ce aveau la sufletul adaug
cruzimea despoiere, taie pe cei mai multi, pe
altii ciuntesc.
Pe când aceste jafuri se petreceau la
alte pärti ale Olteniei, Bucuresti se ves-
tea, Pasvangii se apropie de capital& Se in-
datd un mare divan, in care Domino! (Mihail
tremurând boerilor vestile pe cari le
primise de la ispravnicii de peste sfätueste pe
boeri caute fie-care scaparea cum va putea,
el va addpostire in Transilvania. Un mo-
ment dupt acea butcile domnesti a a-
verea cea mai de pret a urcându-se cu toatä
familia casnicii lui in ele, calea spre Brasov.
Boerii se gräbesc a-1 imitä. inchipuie cine-va spaima
si panica ne mai pomenitd, ce in norod, când
vázuse cdpiteniile sale, Domnul boerii, rupänd-o
de 1 Iatä o mai e nevoie,
de patriotismul virtutea ! Ce enormä deose-
adevdratii boeri de odinioard, cari fata
primejdiei, strânsi Domn, sub umbra steagurilor
tärei, mergeau sä pentru apararea patriei a
neamului, acesti parveniti sau degenerati,
intrigi, inchinati sträinilor, gudurándu-se fata
celui urmä turc tremurând numai la auzul
numelui unui aventurier ce dispunea de câte-va mii de
! s'ar fi fost scurs veacuri acest
Mihail care páräseste tronul tara ce-i
incredintate, de frica unei bande de hoti, alt
Domn sträin, Niculae Mavrogheni, care räsco-
in cenusä virtutea a Românilor,
la räsboiu cu ei sä cuceriascä victorii de la armate in re-
1) A. D. Xenopol Istoria Romänitor vol. V pag. 331.
2) A. D. Xenopol Românitor vol. V pag. 333.
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
s'au Indepärtat de Dundee, n'au lipsit de a trece acest
fluviu, de a prada tam, de a masacra pi a maltrata
pe locuitori. Poarta otomanä nu este stare a re-
prima aceste desordini, arora Valahia este expusä de
mai multi ani, pentru cd pasii i agalele ce comanda
in lungul Dunärei, sunt ca independenti pi consi-
derd jáfuirea Valahiei ca un drept pi ca un venit al
lor asigurat.... 1).
La 6 Noembre 1807 ministrul de externe al Rusiei
comtele Rumianzof comunia comtelui
basadorul rusesc la Paris, spre a pune vedere
nistrului de externe al Franciei, motivele pentru cari
Rusia nu mai poate executa armistitiul de la Slobozia:
....Acest general (Mekendorff), care a dat ratificarea sa,
färä cerceteze pi sä imputernicire, a ordo-
nat evacuarea provinciilor, fidel acest punt instruc-
fiunilor pe cari predecesorul (Michelson) le primise.
Evacuatiunea promisd se efectua dar; ins' momentul
de a se indeplini, aceastä mäsurä a trebuit sä fie schim-
batä de nevoie, pi chiar acest Meyendorff, care se
gräbia atât de mult stipulatiunile unui
armistitiu, ce n'avea nici-o validitate, a fost impedicat
de Turci de a evacuatiunea deja inceputä.
Cu toate stipulatiunile, cari puneau Dunärea ca barierá,
Turcii trecurä acest fluviu comiserä tot felul de
escese, neajunsuri jafuri; doi ofiteri trimisi de gu-
vernul acestor provincii, furä sacrificati turbärei
lor barbare. Dar ceea ce impuse generalului Meyendorff
de a comanda trupelor sale se opriascä, fu ocuparea
de Turci a Galati, pe care trupele noastre o
evacuaserd. Cu toate acestea art. 3 din armistitiu spune:
pânä la incheierea trupele otomane nu vor pa-
tea ocupa nici o cetate, cari, ca urmare a acestui
mistitiu, vor fi evacuate de trupele rusesti; numai lo-
cuitorii vor putea tetra ele. Generalul Meyendorff a
ocupat din nou cu trupele noastre pi Turcii au
1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 430.
2) Fiul Rumianzof din timpul Caterinei a
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
lo
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
VI
Evenimentele de la 1821-1829
a),
Revolu(ia de la 1821 urmörile ei.
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
Conven(iunea de la Akerman
mai multe tratative plenipotentiarii ru§i
turci 25 Septembre 1826 la Akerman o con-
ventiune in 8 articole, din cari art. al III, privitor la
Române, are cuprinderea urmatoare:
Jratatele actele relative la privilegiile de cari
se Moldova Valahia, confirmate printr'o
clausä expresä a art. 5 din tratatul de la Bucure§ti,
Sublima Poartä se angajeaza solemn a observa zisele
privilegii, tratate acte in ori-ce ocasiune cu cre-
dinta cea mai scrupuloasä, promite a in timp
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 710.
2) I Pavlovici (1825-1855) al treilea f iu al lui Paul I,
ocupo tronul urma renunfärei Marelui Duce Constantin, ce
era mostenitorul de drept. Este un Impärat autoritar energic
care a adus mari servicii noastre.
8) Hurmuzaki Documente vol. X pag. 352 354. Ultimele
trupe turcesti au Muntenia Moldova la finele lui Mai.1826.
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
VII.
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
Adunare se socoteste norocia de a fi acum organ täl-
mdcitor al sentimenturi al dorintelor de
fericire, ce locuitorii acestui Principat nu vor de
a avea pentru acela care le au fost fäcdtorul de
bine, pe care pururea vor privi ca un adevarat
pArinte." ')
Ins* D-1 A. D. Xenopol, de obiceiu defavorabil
lor in aprecierile sale, nu poate sä nu recunoascd
merite ale generalului Kisseleff. El caracteri-
ast-fel: Kisseleff temându-se a lua asupra-si
punderea unei de complicate, vroi la in-
ceput sä o refuse; dar fu determinat a o primi prin
insusi stäruintele Impäratului, alegerea aceluia
asupra unui vrednic, care se de uriasa lui
lucrare cu o o lepadare de sine
oimitoare. Ori câte nedreptäti am fi suferit de la Rusi (?!),
istoria nu va putea decal sä recunoascd nu numai fap-
tele, dar mai mult scopurile cele bune, pe care
Kisseleff le-au avut cu poporul român. Ceva mai
departe, D-1 A. D. Xenopol adauga: De astá datä
omul ales de spre a îndeplini tinta politicei
rusesti (?!), se intâmplase pentru fericirea române,
sä fie o minte un caracter liberal
prihanit, care era sä peste mäsura de
interesele politice ale Rusiei ingrijirea de acele româ-
nesti. Kisseleff ar fi fost alcdtuitorul intregului
complex de legi, care poartá numele de regulamentul
organic, el ar fi imprimat organisdrei politice acelasi
spirit liberal de dreptate, care
întroduse de el. 2).
ce am cine era omul, trecem acum
sä vedem opera lui. Aceastä opera este de mare,
cât o complectd a ei nu poate in cadrul
unui capitol. Ea meritä un studiu aparte de
aceia lucrarea de se va a însira cele
mai remarcabile sau acele ce comportä oare-care discutie.
1) Hurmuzaki Documente IV I pag. 462.
2) A. D. Xenopol VI pag. 85 93.
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
13
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
10
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
VIII.
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
pag. 168.
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
IX.
a).
Crimeei tratatul din Paris
Rusia numeste impreunä Turcia in baza conven-
de la Balta-Liman pe Barbu Stirbei, Domn in
Muntenia, pi pe Gregore in Moldova '). Ei sunt
timii Domni separati in Muntenia Moldova
de unirea
Domniile lui Barbu Stirbei Gregore Ghica sunt
bune pi folositoare. Sub regimul acelor 'regulamente or-
ganice, atât de mult hulite, cei doi Principi fac o mul-
time de Inbunätätiri, toate greutätile ce au trecut
peste noastre in scurtele dornnii.
Chestiunea locurilor sfinte aprinde un mare conflict
in Europa. Crimeei se incepe Rusia
pi Turcia, declarat de aceastä din urmä la 4 Octombrie
1853, din Franciei Angliei ; mai târ-
ziu iau parte efectivä la räsboiu contra Rusiei, Francia,
Anglia pi Sardinia.
Rusii, din motive strategice pi politice, ocupá prin-
cipatele. Este foarte interesant de a vedea sentimentele
Rusiei Iata de noi ocasia acestei ocupatiuni, cum ne
pi cum se poartä noi.
Barbu pi Gregore Ghica domnesc de la 1849-1856.
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
16
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
257
17
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
X.
din 1877-1878
Abdicarea fortatä a lui Vodd-Cuza alegerea Prin-
cipelui Carol de Hohenzollern, evenimente mari
nea§teptate, surprinserd puterile Europei. Ca 1i ele Rusia
luase o atitudine reservatd. delegatiune din
B. Boerescu i G. Costa-Foru fusese trimish la Peters-
burg, spre a interveni pe guvernul rusesc sä re-
alegerea Cancelarul Print Gorciacoff
prime§te bine delegatia, nu se pronuntä contra alegerei,
dar nici nu le promisiuni categorice. E foarte natural,
cáci Rusia fäcând parte din concertul puterilor garante
semnatare ale tratatului din Paris, nu putea lua nici
un fel de o prealabild cele-
puteri.
Indatá venirea sa Principele Carol
ca Poarta sä recunoascd alegerea sa, la care se
opunea din rdsputeri, 8i prin toate mijloacele. Se
lungi tratative, care Principele Carol credea ch se va
putea mult sprijini pe concursul Franciei. Dar tocmai
aceste grave sprijinul Franciei släbi totul.
Un eveniment important se produsese in Europa, Prusia
declarase Austriei, o invinsese cu totul in
lia de la Koniggrätz (3 lulie 1866), iar prin pacea de
la Praga la 23 August 1866, Austria e§ise foarte mic§u-
Cresterea puterei Prusiei se intrevedea de pe atunci ;
aceasta o nelini§tia pe Francia o Mena sä fie mult
mai reservatd fatä de Principele Carol.
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
mania ar pierde nu numai ce a câstigat in 1871 cu
imense sacrificii, dar ar putea fi amenintatd de o ade-
väratä catastrofd. Printul de Bismark era inzestrat cu o
rece pi pätrunzdtoare, cu o de spirit de-
cu o rafinerie pi o siretenie de nepätruns, pi
toate aceste mari calitäti pentru un diplomat, le punea
mimai in serviciul causei germane, sau mai bine zis a
celei prusiene. Pentru tot ce trecea dincolo de interesul
Germaniei, Bismark nu avea inimä, nu avea simtire,
avea numai prefäcdtorie. Deci grija lui cea mare, scopul
aproape unic al activitätei lui, a fost intärirea Germa-
niei, prin ori-ce mijloace, in apa mod ca fie la
adapostul ori-cdror surprinderi.
Imperiul german creat prin noua confederatiune,
Printul de Bismark sä'l formidabild
stare de aparare. Pentru armatá pi se arund
milioanele cu profusiune, cadrele de intäresc, unitätile
se inmultesc, instructia se desvoltd, armamentul se per-
fectioneazd cu cele mai inventiuni, fortificatiuni
inexpugnabile se In toate pärtile, statul-major tine
totul gata in ca in ajunul unei campanii, Ger-
mania pare o imensä cazarmá. parte din despdgubirea
de luatä de la Francesi serveste tot la scopuri
militare, iar un miliard din ea fondul de
boiu, päzit cu strictetä in turnul de la Spandau. Se ri-
dick oare-cari murmure, tara simte greutatea acestor
sarceni, partidele Inaintate fac lui Bismark o
opositie, dar el, prin incredrea spri-
jinit de un partid puternic, tare prin tária con-
vingerilor pi patriotismului säu, totul,
totul pi merge drept spre atingerea tintei sale.
Printul de Bismark era convins numai
tärirea läuntricd a Germaniei nu era ; ea tre-
buia printr'un sistem de aliante pi
prin intinderea sferei sale de influente, cari pe deoparte
sä ridice in jurul Germaniei un strasnic zid de aparare,
pe de parte sä lase Francia complect
Bismark inventä in primul alianta celor trei
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
Concluzie
Din cele ce preced, juclecata nepärtinitoare ar pu-
tea stabili : ca noastre, asezate între trei puteri
mari, au suferit efectele politicei Din
acestea, Turcia timp de trei secole mai bine s'a pur-
tat in modul cel mai räu posibil : ea, cu ajutorul ele-
mentului grecesc, ne-a räpit independenja, a distrus
stitujiile najionale, a a patronat toate
dreptäjile violenjele, bätut de poporul român,
pe care l'a redus cea mai desävärsitä mizerie mate-
rialá moralá. Totusi o circumstanjá usurátoare vine
favoarea Turciei : aceastä purtare a ei de Wile
noastre nu era in totdeauna provocatä din gándul de a
ne face räu, din potrivä dânsa avea bune
S'au väzut Sultani oameni de stat turci, cari
aveau milá de Wile noastre, voiau a le face câte-un
bine pedepsiau pe cei ce le asupriau. Dar
de la un timp politica Turciei era de
de neconsequentä, administrajia ei de con-
ruptä, conducAtorii ei de incapabili sau in
cât bunele ori silinjele de a erau
complect anihilate, iar starea aceasta de lucruri produ-
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
19
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
- FINE -
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei Sucevei.
Ghica I. Amintiri din pribegia dupâ 1848.
Hanotaux G. Histoire de la France contemporaine.
Hauterive Comte. Memoriu despre starea Moldovei la
1787.
Heliade R. I. Mémoires.
Hohenlohe Mince. Mémoires.
Hurmuzaki End. Documente privitoare la istoria Ro-
mânilor.
Ilarian Papiu. Tesaur de monumente istorice.
N. Istoria lui Stefan mare.
,, Acte fragmente privitoare la istoria
Românilor.
Kogdlniceanu M. Arhiva româneascá.
,, Corespondenta diplomatid.
,, Cuvânt introductiv la cursul de istorie
nationall
Leger L. Histoire de l'Autriche-Hongrie.
let Alb. L'époque contemporaine.
Mitilineu I. Colectiune de tratate.
Muste Niculai. Letopisetul Moldovei.
Neculce L Vornic. Letopisetul Moldovei.
Nenitescu Dim. in dreptul international public.
Papadopol-Calimachu A. Generalul Kisseleff.
Petrescu Ghenadie, D. A. Sturdza D. C. Sturdza. Acte
pi documente relative la istoria renasterei
României.
Rambaud A. Histoire de la Russie.
Regele Carol I al Romdniei. Memorii.
Regulamentele organice ale Moldovei pi Tárei românesti.
Savel M. Domnia marelui Domnitor român Alecsandru
loan I Cuza.
Vittorio. Historia de tempi correnti.
www.dacoromanica.ro
Soutzo N. Prince. Mémoires.
Sturdza Dim. si C. Colescu-Vartic, Acte documente
relative la istoria renasterei României.
Tocileseu Gr. lor.
Tschitsclzagoff Amiral. Memoires.
Ubicini A. La question des Principautés devant l'Europe.
Ulianitzki. Documente.
Gr. Vornic. Domnii terei Moldovei viata
Urechia V A. Istoria Românilor..
T. C. Luptele Românilor in resbelul din
1877-1878.
Xenopol A. D. Istoria Românilor.
Domnia lui Cuza-Vodá.
,, Rásboaele dintre Rusi Turci.
Istoria partidelor politice in România.
Zilot Ronzânul. Cronica.
Zinkeisen V Geschichte des osm. Reiches lu Europa.
*** Actualitati a situatiunei politice.
** 1848 in Romania.
www.dacoromanica.ro
la de materii
Pag.
Introducere 3.
I. Prime le rela(iuni ale Domnilor români R usia . 5.
II. lui Petru mare cu prile române . 13.
Evenimentele de la 1718-1739 . 28.
Caterina a le Române.
a) Räsboiul de la 1768-1774 pacea de la Cuciuc-Cainargi 40.
b) Räpírea Bucovinei . . . 73.
c) de la 1787-1791 ; pacea de la B istov 90.
V Evenimentele de la 1802-1812, . . . 107.
VI. Evenimentele de la 1821-1829.
a) Revolutia de la 1821 urmärile ei . 152.
b) Conventiunea de la Akerman . . . 168.
c) Räsboiul de la 1828-1829 tratatul de la Adrianopol 180.
VIL Kisseleff Regulamentele orjanice , . 187.
VIII. Rusia faf de domniile regulamentare ti de
din 1848 219,
IX. Crimeei urindrile lui.
a) Räsboiul Crimeei tratatul din Paris . . 237.
b) Divanele ad-hoc, Unirea 252.
X. din 1877-1878 . 265.
XL Concluzie. . 285.
www.dacoromanica.ro
DE
Gheorghe Asachi epuisatá.
Därile Moldovei Tärei românesti
secolul al . . lei 2.-
Geografia României a tärilor vecine
locuite de Români . 3.50
In muntii Neamtului epuisatá.
La $ezetoare, piesä
act in versuri . . lei 1.-
Din vremea Unirei, in 6
episoade versuri epuisatä.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro