Tehnologii competitive de prelucrare a deseurilor textile si din piele in produse cu valoare

adaugata mare

Rezumat

Protectia calitatii mediului este un element cheie in asigurarea unor mijloace de trai durabile pentru
generatia actuala, cat si pentru cele viitoare. Obiectivul global al acestei priorităţi naţionale din PND îl
constituie “protejarea si îmbunătăţirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si
sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea
dezvoltarii durabile”.
Dintre strategiile cheie pentru mediu se pot menţiona:
• controlul poluării
• eficienţa ecologică
• eficacitate ecologică
Etapele analizei aspectelor de mediu sunt:
 stabilirea cadrului legislativ si a reglemntarilor;
 inventarierea si examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
in organizatie;
 inventarierea aspectelor de mediu;
 stabilirea aspectelor de mediu pentru conditii de functionare normala;
 stabilirea metodelor in vederea identificarii aspectelor de mediu semnificative;
 evaluarea gravitatii impacturilor produse de aspectele de mediu identificate
 identificarea aspectelor de mediu semnificative.
In domeniul textilelor, conceptul ecologic se aplică în trei direcţii:
• ecologia producţiei materialelor şi produselor textile;
• ecologia utilizării produselor de îmbrăcăminte;
• ecologia deşeurilor textile.
Industria textila afecteaza mediul prin consumul mare de apa, energie si substante chimice, precum
si prin cantitatea mare de deseuri pe care le genereaza ca rezultat al utilizarii unui numar impresionant
de substante chimice si procese tehnologice.Deseurile sunt produse suplimentare rezultate din
activitatea industriala iar managementul deseurilor este un proces prin care aceste produse sunt reduse,
refolosite, reciclate, adunate, stocate, transportate sau eliminate.
Materialele textile refolosibile (prescurtat M.T.R.), cunoscute si sub denumirea de deseuri textile,
provin în primul rand în urma proceselor de prelucrare textila (filare, preparatia firelor, tesere, tricotare,
finisare chimica), de confectionare, de prelucrare în alte sectoare industriale (combinate de fibre
chimice sau în unitati ce prelucreaza materiale textile) sau ca urmare a uzurii fizice si morale dupa un
anumit timp de folosire a produselor textile. La nivel national sunt constituite 6 grupe de deseuri care
se pot prelucra prin tehnologii clasice de filare-tesere si prin tehnologii neconventionale.
♦Avand in vedere potentialul tehnologic/diversitatea/disponibilitatea cantitativa a deseurilot textile s-
au experimentat urmatoarele amestecuri de baza de deseuri textile:
-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20%deseuri tehnologice bumbac
-33%resturi fire bumbac/67%deseuri tehnologice bumbac
-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana20% resturi tehnologice prelucrare fire lana
-60% Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/30%deseuri tehnologice bumbac/10%resturi
pala PES
-65% cilti in/25%margini tesatura tip bumbac/10%deseuri matase naturala (gogosi infilabile)
-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20%deseuri tehnologice bumbac
-77% deseuri tehnologice bumbac /23% efiloseu pna tip lana
-40% efiloseu pna/10%efiloseu in/35% efiloseu celo/15% deseuri tehnologice bumbac
-40%efiloseu pna/10%efiloseu in/35% efiloseu celo15% deseuri tehnologice bumbac
-70%resturi fire/petice pna tip lana/10% resturi pala pna tip lana/20% resturi banda lana
-80% Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20% petice din fire tip bumbac
-50% resturi canepa albita cotonizata/50% resturi semitort bumbac
-100% resturi semitort bumbac

♦Prelucrarea preliminara a deseurilor textile sub forma resturi tricot / tesatura / fire, retururi in fibre
recuperate, include urmatoarele operatii:
-sortare pe culori de baza;
-realizare manuala a patului de amestec respectind cota procentuala a fiecarei componente/8-12
straturi;
-taiere/ masina de taiat tip ghilotina;
-destramare/destramator cu 3 tambure.

♦Disponibilitatea tehnologica a SC FIRI VIGONIA, din punct de vedere a utilajelor existente, a

facilitat alegerea fluxurilor optime de prelucrare in fire a amestecurilor din fibre recuperate, respectiv:

Operatiile tehnologice ale sistemului de filare tip lana:

-sortare pe culori de baza;
-taiere pe masina de taiat tip ghilotina
-pat amestec manual;
-destramare pe destramator cu trei tambure;
-odihna/camera de odihna;
-amestecare, defibrare pe lup amestec
-cardare pe agregat de patru carde;
-filare clasica pe masini de filat cu inele tip lana.

Operatiile tehnologice ale sistemului de filare tip bumbac:

-sortare pe culori de baza;
-taiere pe masina de taiat tip ghilotina;
-pat amestec manual;
-destramare pe destramator cu trei tambure;
-cardare;
-lanimare trecerea I,II;
-filare neconventionala

♦Caracteristicile de control pentru determinarea limitei de filabilitate a amestecului fibros cu continut

de fibre recuperate sunt la:
-destramator: lungime fibra (mm), continut fire nedefibrate (%), continut tricot nedefibrat (%), greutate
medie petic nedestramat (mg)
-lup amestec, carda: lungime fibra (mm), continut fire nedefibrate (%).

♦Categoriile de deseuri textile ce se pot prelucra in fire sunt:deseurile tehnologice, resturile de tricot
tip bumbac/ tip lana si resturile tesaturi rezultate din operatiile de confectii. Caracteristicile firelor sunt
specifice firelor din fibre recuperate (lungime de rupere, coeficient de variatie la finete sau forta de
rupere), aprecierea calitatii impunind existenta unor noi normative.
♦Fire, respectiv produse textile cu valoare adaugata mare se pot obtine prin utilizarea unor amestecuri
binare sau ternare de deseuri textile cu proprietati specifice (de ex. amestecuri ecologice), prin
optimizarea parametrilor de prelucrare preliminara a deseurilor si de prelucrare clasica sau
neconventionala a fibrelor rcuperate.
♦Deşeurile de piele netăbăcită şi tăbăcită pot fi prelucrate în vederea obţinerii unor produse avansate
pentru realizarea biofertilizatorilor cu aditivi proteici, biocombustibilior sau a materialelor tensioactive
pentru industria de construcţii.
♦Tehnologiile elaborate sunt accesibile atât intreprinderilor de prelucrare a cauciucului şi maselor
plastice cât şi tăbăcăriilor şi producătorilor de biocombustibili.
♦ A fost realizată pirogenarea (descompunerea termică in absenţa aerului) a cinci tipuri de deşeuri
textile (bumbac, vâscoză, lână, fibre poliamidice, fibre poliacrilonitrilice) într-un domeniu al
temperaturilor finale de reacţie cuprins între 280 şi 700oC, utilizând viteze de încălzire cuprinse între
0,5 şi 64°C/minut, şi utilizând substanţe de impregnare (ZnCb, NH 4CI, B(OH)3, HCI şi FeSO4) in
scopul obţinerii unor randamente sporite in produs solid.
♦In condiţiile efectuării setului de experimentări de pirogenare a deşeurilor textile, patru din cele cinci
tipuri de materiale textile se pot constitui drept materie primă pentru obţinerea de cărbune activ :
bumbac, vâscoză, lână şi fibre poliacrilonitrilice.
♦In cazul pirogenării deşeurilor textile fără utilizarea substanţelor de impregnare, randamentul în
produs solid creşte odată cu scăderea vitezei de încălzire, în mai mare măsură pentru bumbac şi
vâscoză (de la 14% la aproximativ 30%) şi în mai mică măsură pentru lână şi fibră poliacrilică (de la
17 la 19% şi respectiv de la 29 la 31%). Aspectul prezintă importanţă practică numai în situaţia in care
se urmăreşte obţinerea unui cărbune activ de mare puritate destinat utilizării în domeniul medical,
randamentul de pirogenare şi cel de activare nemaiavând rolul preponderent.
♦ Randamente ridicate de produs solid carbonizat (raport cantitativ: produs solid/deşeu textil), se pot
obţine numai in condiţiile utilizării unor substanţe chimice de impregnare a materialului supus
pirogenării (s-au înregistrat randamente în produs solid carbonizat cuprinse intre 35 şi 62%). Utilizarea
ZnCl2, NH4CI, B(OH)3, HCI şi FeSO4 nu este nicidecum Iimitativă.
♦ Pentru deşeurile de tip poliamidic, indiferent de temperatură şi viteză de încălzire, nu s-a reuşit
obţinerea unui randament în produs solid mai mare de 2,4% chiar şi prin utilizarea drept substanţă de
impregnare a sulfatului feros.
♦ Pentru fiecare din cele trei modalităţi de conducere a procesului de descompunere termică utilizate în
cadrul acestei etape se obţin produse solide cu caracteristici favorabile fabricării cărbuniior activi:
conţinut de carbon de peste 80%, conţinut de materii volatile şi cenuşă cuprinse între 15 şi 25% şi
respectiv mai mic de 2%. Excepţia o constituie produsul solid obţinut la pirogenarea deşeurilor de lână
care prezintă conţinut de cenuşă de 5,4%; pentru acelaşi produs solid şi conţinutul în sulf este de 3,8%.
♦ Influenţa utilizării substanţelor de impregnare asupra caracteristicilor produşilor de reacţie se
manifestă prin obţinerea unor produse solide, carbonizate cu caracteristici asemănătoare celor obţinute
la temperaturi mai ridicate cu aproximativ 300°C, fără a se utiliza compuşii de impregnare. In fapt s-au
obţinut produse solide de reacţie, în cazul utilizării substanţelor de impregnare, cu un conţinut de
carbon, materii volatile şi cenuşă cuprinse între 81  95%, 10 27% si respectiv 0,61,2%; pentru
bumbac, vâscoză şi fibre poliacrilice şi 5,4% pentru lână.
♦ Rezultatele obţinute la testarea capacităţii de absorbţie faţa de o soluţie de albastru de metilen 0,15%
a produselor solide carbonizate pun în evidenţă încă o dată avantajul utilizării soluţiilor de impregnare.
S-au obţinut capacităţi de absorbţie mai mari cu 1+1,5 cm 3, comparativ cu pirogenarea materialelor
textile fără impregnarea acestora.
- Elaborarea solutiilor alternative de valorificare a deseurilor in produse cu valoare adaugata mare prin
realizarea produselor neonventionale cu continut de fibre recuperate constituie o alternativa ecologica
de valorificare a deseurilor textile. Materialele textile neconventionale sunt obtinute prin procedee
neconventionale, diferite de cele clasice de tesere sau tricotare. Ele au la baza un suport textil care este
supus unui proces de consolidare, cu sau fara materiale de consolidare.
- Avand in vedere disponibilitatea cantitativa si valoarea potentiala de prelucrare tehnologica a
deseurilor in produse cu valoare adaugata mare experimentarile de prelucrare s-au realizat avind la baza
urmatoarele variante de deseuri din fibre liberiene: scama; resturi fire; resturi petice tesaturi; calti de
in.
-Ca produs final, avind in vedere disponibilitatea de utilizare s-a optat pentru produsul pasle, realizat in
urmatoarele variante:

V1 60% scama iuta/15% resturi fire iuta/25% resturi tesatura (saci) iuta;

V2 70% scama iuta/20% resturi fire iuta/10% resturi tesatura (saci) iuta;

V3 suport 85 g/m2; 40 % scama iuta/30% resturi fire iuta/30% resturi tesatura (saci) iuta/ 450 g/m2

V4 suport 85 g/m2; 40 % scama iuta/30% resturi fire iuta/30% resturi tesatura (saci) iuta/ 520 g/m2

V5 100% calti in.
-Procesul tehnologic de obtinere a paslelor cuprinde urmatoarele operatii: taierea deseurilor,
destramare, cardare, pliere, intertesere, taiere margini
-Caracterisiticile de baza ale produselor realizate s-au determinat conform normativelor europene si
prezinta valori corespunzatoare unor anumite domenii de utilizare.

Articol/caracteristici 1 2 3 4 5
Compozitie fibroasa V1 V2 V3 V4 V5
Greutate, g/m2 1000+/-10% 1000+/-10% 450+/-10% 520+/-10% 1000+/-10%
Grosime, mm 9 +/- 1 9 +/- 1 4 +/- 0,5 4,5 +/- 0,5 10+/- 1
Rezistenta tractiune 6,5 6 4 4 8
longitudinala,
kgf/5cm.min
Rezistenta tractiune 3.0 2,5 2 2 4,5
transversala,
kgf/5cm.min
Continut ulei, 2 2 1,5 1,5 -
max %
-Destinatia acestor produse:
 Varintele V1, V2, V3 /materiale de constructii/termo si hidroizolatie;
 Varintele V4, V5 /pentru industria de mijloace auto/pasle termo si fonoizolante, protectie
mecanica pentru unele elemente de caroserie.
-Analize complexe a deseurilor textile s-au facut pentru variante de probe primite de la S.C. Industria
Iutei S.A. Bucuresti si S. C. FIRI VIGONIA S.A. Timisoara, respectiv:
- determinarea cantitativa (determinarea indicelui de cupru) si calitativa (reactia coloristica cu
reactivul Nessler) a degradarii desurilor textile utilizate in prelucrtarea produselor
neconventionale (calti de in, deseuri fire - sfori iuta, deseuri saci iuta, canepa cotonizata);
- determinarea compozitiei fibroase (procentuala) a semifabricatelor pe fluxul de prelucrare.
-Indicele de cupru (valori mai mari de 2,5%, care se incadreaza in limita de degrabilitate a fibrelor
celulozice) si reactia coloristica a fibrelor (schimbarea culorii initiale in nuante de gri) evidentiaza
faptul ca deseurile prelucrate prezinta un grad initial de degradare (determinat de acizi sau substante
oxidante utilizate in procesele anterioare) ceea ce impune alegerea menajanta a reglajelor tehnologice
pentru operatiile de taiere, destramare.
-Studiul evolutiei compozitiei fibroase a amestecului cu continut de fibre recuperate indica o
modificare a cotelor de participare a componentelor. Tendinta de modificare este determinata de natura
materiei prime, de tehnologia de prelucrare mecanica si chimica a produselor din care provin deseurile,
precum si de alegerea parametrilor optimi de prelucrare a amestecurilor respective.
- Analizele utilizate furnizeaza date ce pot sta la baza fundamentarii initiale a unor amestecuri etalon
sau la evidentierea unor aspecte teoretice. Tehnologia de prelucrare a deseurilor textile, stabilirea
parametrilor tehnologici sunt optiuni care au la baza rationamente tehnice si economice.
- Utilizarea metodelor microscopice permite evaluare modului de prezentare a deseurilor sau a
semifabricatelor
-La seria compozitelor polimerice pe bază de PVC plastifiat 40 % şi deşeu proteic (piele finită) se poate
observa creşterea durităţii, a elasticităţii, şi a uzurii la toate amestecurile cu proporţii variate de deşeu
de piele, in special amestecul A14 - PVC plastifiat 40 %, ceea ce demonstrează faptul că introducerea
deşeurilor proteice cu rol de şarjă modifică negativ caracteristicile fizico-mecanice. Modificările
constatate sunt minime şi nu influenţează negativ caracteristicile tehnice ale produselor realizate cu
aceste materiale noi. Aceste constatări sunt valabile şi pentru seria de compozite pe bază de PVC
plastifiat 60% cu procente diferite de deşeu proteic. După îmbătrânire accelerată valorile
caracteristicilor nu se modifică, compozitele fiind astfel rezistente în timp cu folosinţă îndelungată.
-La compozitele din seria B1 (compozite polimerice pe bază de PVC plastifiat 40% şi deşeu de piele
finită tratată superficial cu metacrilat de metil) şi B2 (compozite polimerice pe bază de PVC plastifiat
60% şi deşeu de piele finită tratată superficial cu metacrilat de metil) se constată o îmbunătăţire a
caracteristicilor fizico-mecanice faţă de compozitele din seria A1 şi A2 cu deşeuri nemodificate chimic.
Modificarea superficiala si compatibilizarea s-a realizat prin tratarea deseului de piele finită sub agitare
lentă, cu un agent chimic activ, respectiv metacrilat de metil, timp de 24 h, în prezenţa catalizatorului
de peroxid de benzoil la temperatura camerei. Prin tratare chimica superficiala s-a realizat si
compatibilizarea elastomerilor cu deseul de piele finită introdus în amestecuri.
-La seriile C1 şi C2 s-a experimentat compatibilizarea dintre PVC şi deşeu proteic prin introducerea
unui alt polimer EVA-etilenvinilacetat, polimer utilizat în mod frecvent pentru compatibilizări
elastomerice. Din datele experimentale se constată valori ale caracteristicilor fizico-mecanice apropiate
de martor (cresteri de cca 5% ) pentru compozitele cu 10, 20, 30% deşeu proteic, modificări
semnificative observându-se pentru procente de 40,50, 60% (creşteri de cca. 30-40%). Se mai constată
că procentul de EVA influenţează pozitiv caracteristicile fizico-mecanice, optim fiind cel de 20%.
-Ca urmare, se pot folosi deşeuri de piele finită în compozite polimerice pe bază de PVC cu deşeu tratat
chimic superficial sau cu compatibilizare cu EVA, cu modificări nesemnificative a caracteristicilor
fizico-mecanice pentru procente de 10, 20 şi 30% deşeu, prelucrabilitatea tehnologică a noilor
materiale fiind buna.
-Noile materiale se pot utiliza la confecţii de tălpi, garnituri, plăci tehnice etc., tehnologia de relizare
fiind ecologică pentru faptul că utilizează deşeuri şi nu se obţin deşeuri la prelucrare produse finite cu
aceste materiale.
- In cadrul SC OVM-ICCPET SA a fost efectuata activarea a trei tipuri de deşeuri textile (bumbac,
vâscoză, fibre poliacrilonitrilice) utilizand o temperatura de reacţie de 1000oC, o viteza de încălzire
cuprinsa între 10 şi 30 oC/min. si o durata de activare de 60, 90 si 120 minute. Cele mai bune
rezultate din punct de vedere al caracteristicilor adsorbante al carbunelui activ rezultat au fost obtinute
la o durata a procesului de activare de 2 ore.
-In funcţie de materialul textil tratat, au rezultat produse solide de reacţie cu un conţinut de carbon,
materii volatile şi cenuşă cuprinse între 76,7 şi 90,26 % ; respectiv între 0,6 şi 4,14 % şi între 1,71 şi
3,85 %.
◦Randamentul procesului de activare in produs solid a crescut de la 54,00% in cazul vascozei la 69,33
% in cazul carbunelui activ obtinut din bumbac.
-În vederea stabilirii proprietăţilor optime ale produselor de carbonizare-activare obţinute în faza de
laborator, s-au utilizat două scheme de lucru pe aceeaşi instalaţie de laborator, în condiţii constante din
punctul de vedere al parametrilor de încălzire şi cu respectarea prescripţiilor echipamentului, în
următoarele condiţii de lucru:

Carbonizare Activare
temperatură semicarbonizare: 6000C; temperatură activare: 980-10000C
gradient încălzire 2-30C/min; cantitate mangal: 200 g;
debit de azot: 60 l/h; agent activare: CO2;
palier la temperatura de 6000C: 60 min. debit CO2: 120 l/h
debitul de azot: 90 l/h;
durata de activare: 60; 90 ;120 min.
- Pentru fiecare tip de deseu utilizat în cadrul acestei etape se obţine un produs solid cu caracteristici
favorabile utilizarii drept cărbune activ: conţinut de carbon de peste 85%, conţinut de materii volatile
şi cenuşă cuprinse între 5 şi 2% şi respectiv mai mic de 2%.
- Suprafaţa specifică BET şi suprafaţa specifică Langmuir variază în funcţie de tipul deşeului. Se
observă faptul că, valoarea cea mai ridicată de 404.74 m2/g a fost obţinută în cazul vâscozei, pentru
acrilonitril situându-se în medie în jurul valorii de 370 m2/g iar pentru bumbac la un nivel de 404,74
m2/g.
- Cifra de iod: se corelează bine cu valoarea suprafeţelor de adsorbţie determinate cu ajutorul metodei
BET.
-Volumul de micropori format în timpul activării este influenţat de pierderea în greutate şi tipul
materialului de provenienţă. Acesta creşte pe măsura activării, variind între 17-34 mm 3/g pentru mangal
şi între 111-211 mm3/g la cărbune activ.
- Raza medie a microporilor s-a situat în toate cazurile în medie între 0,31-0,43 nm ceea ce pune în
evidenţă faptul că dezvoltarea acestui nivel de ultramicroporozitate a fost posibil la toate probele.
Mărimea razei porilor are o deosebită influenţă asupra vitezei de difuzie a moleculelor de adsorbat pe
suprafaţa adsorbantului, cât şi asupra selectivităţii faţă de diferitele tipuri de molecule aflate în medii
gazoase si lichide, care urmează a fi supuse purificării.
- In condiţiile efectuării setului de experimentări de activare a deşeurilor textile, toate cele trei tipuri de
materiale textile se pot constitui drept materie primă pentru obţinerea de cărbuni activi. Carbunele
activ obtinut este de calitate inferioara, la limita de jos a carbunilor activi, dar realizat prin
valorificarea unor deseuri, obtinuti cu costuri investitionale si economice minime, cu aplicatii
posibile in purificarea si decolorarea apelor reziduuale, purificarea gazelor sau drept produse cu
continut de carbon reactiv in reactiile chimice.
-În urma analizelor efectuate, proiectul privind elaborarea de tehnologii competitive de prelucrare a
deşeurilor textile de tip liberiene în produse cu valoare adăugată mare se dovedeşte a fi fezabil şi pe
deplin justificat.
-Din punct de vedere economic, soluţiile adoptate sunt fezabile, în cele două variante de utilizare
deşeurilor (varianta A cu deşeuri provenite exclusiv din producţie proprie şi varianta B cu deşeuri de
provenienţă 50% din intern şi 50% din import) veniturile nete actualizate depăşesc considerabil
cheltuielile nete actualizate. Deci raportul cost/beneficiu are valori subunitare, îndeplinindu-se astfel,
condiţia de rentabilitate economică. La nivelul veniturilor realizate, recuperarea eforturilor
investiţionale în variantele prezentate nu ridică probleme.
-În varianta în care nu se realizează investiţia în tehnologii competitive de prelucrare a deşeurilor şi se
utilizează materie primă nouă, adusă din import, chiar în condiţiile în care nu au fost adăugate
cheltuielile de eliminare a deşeurilor, costurile depăşesc veniturile. Cu alte cuvinte nu este rentabilă
utilizarea de materie primă nouă pentru realizarea unor produse cu valoare adăugată ridicată ce pot fi
obţinute pe bază de deşeuri, prin efectuarea de eforturi investiţionale în tehnologii competitive de
prelucrare a acestora.
- In urma determinarilor efectuate la SC FIRI-VIGONIA Timisoara, se constata urmatoarele:
 din analiza nivelului de impurificare a atmosferei locurilor de munca se constata depasiri
ale C.M.A. – ului (concentratiei maxime admise exprimata in mg/m 3aer) de la 1,25 ori pana la 5
ori, depasire determinata atat de nefunctionarea in conditii de calitate a instalatiilor de
conditionare cat si a dotarii societatilor comerciale cu utilaje vechi;
 valorile umiditatii pulberilor si scamei analizate sunt sub 30%, (valoare indicata in
literatura de specialitate ca fiind umiditatea ce face pulberea inerta);
 analizele referitoare la dimensiunea particulelor si dispersia lor, precum si graficele ce
reprezinta dispersia si numarul de particule functie de timp releva faptul ca particulele cu
dimensiuni mai mici de 50 microni sunt mai frecvente, iar panta depunerilor in timp tg α este >
0,50, aceasta insemnand un grad mare de pericol. Se stie din literatura de specialitate ca
particulele cu dimensiuni intre 10 – 40 microni sunt un adevarat pericol pentru producerea si
propagarea exploziilor.
 S-au efectuat teste de “comportare la foc” a pulberilor si scamei textile recoltate de SC
Laceca SA si analizate de catre Centrul de Studii pentru Stingerea Incendiilor al
comandamentului Pompierilor din Bucuresti. Din analiza rezultatelor obtinute, rezulta ca
probele analizate nu au trecut testul de comportare la foc, in primul rand datorita pierderii de
masa, care la toate probele depaseste 5% si in al doilea rand datorita timpului de ardere cu
flacara independenta . Pentru toate probele analizate se constata ca panta dreptei este mai mare
de 0,5 , deci toate toate probele sunt periculoase din punct de vedere al posibilitatilor de
producere al exploziilor, cu toate ca frecventa depunerii particulelor cu dimensiuni cuprinse
intre 10 – 50 microni se face dupa 45 respectiv 60 min.
 Analiza termica:dupa aspectul DTA si dupa temperatura la care au loc procesele se
concluzioneaza ca in proba au loc procese oxidative. Din analiza derivatogramelor se pot
evidentia urmatorii parametrii:pierderea de masa, procesele ce au loc in functie de temperatura,
tmperatura de incepere a procesului termic, maximele de temperatura/ parametri ce contribuie la
elucidarea mecanismelor ce detrmina gradul de explozivitate al pulberilor si scamelor textile.
 Pentru determinarea gradului de poluare al aerului atat in incinta societatilor comerciale
cat si in exteriorul acestora este necesara dotarea laboratoarelor cu aparate moderne de testare ,
respectiv:

-Deşeurile textile, provin în primul rând din procesele de prelucrare textilă din filatură, ţesătorie, din
unităţile de tricotaje, de la finisare chimică, de la confecţionare, din alte sectoare industriale (combinate
de fibre chimice sau unităţi economice ce prelucrează materiale textile).
-Principalele procedee de prelucrare a deşeurilor textile sub formă de fire, petice de ţesături, tricoturi,
neţesute, în vederea recuperării de fibre, sunt cele de tăiere sau mărunţire şi defibrare, fibrele rezultate
se pot folosi pentru obtinerea firelor su textilelor netesute.
-Fibrele rezultate prin valorificarea deşeurilor, care servesc pentru obţinerea de produse neţesute se
utilizează sub formă de straturi fibroase. Acestea constituie suporturile textile, sunt alcătuite din
aglomerări de fibre orientate pe anumite direcţii sau orientate multidirecţional şi pot fi obţinute prin
procedee de prelucrare în stare uscată (cardare, cardare-pliere, procedee aerodinamice etc.) şi procedee
umede (din suspensii cu apă şi fibre scurte).
-Tehnologiile recomandate pentru prelucrarea deşeurilor textile sub formă de fire, petice de ţesături,
tricoturi, neţesute urmăresc:
- prelucrarea deşeurilor textile prin tăiere, destrămare, defibrare şi realizarea amestecurilor
fibroase cu conţinut de fibre din deşeuri;
- prelucrarea prin tehnologii clasice de filare şi ţesere a fibrelor cu caracteristici care fac posibilă
procesarea;
- prelucrarea amestecurilor fibroase pe tehnologii neconvenţionale cu agregate care asigură
consolidarea mecanică prin interţesere sau coasere-tricotare sau prin tehnologii la care
consolidarea este fizico-chimică, cu adezivi în stare lichidă sau solidă.
-Utilizarea deşeurilor textile pentru straturi fibroase impune următoarele dotări:
- linii tehnologice cu maşini de tăiat şi destrămat;
- carde tip garnetă;
- agregate de formare a stratului fibros prin cardare-pliere şi consolidarea acestuia prin interţesere
sau prin coasere-tricotare;
- agregate de formare aerodinamică a stratului fibros şi de consolidare prin interţesere sau de
consolidare cu adezivi în stare lichidă.
-Aceste tipuri de deşeuri se prelucrează în societăţi de textile neţesute unde sistemele de fabricaţie
includ următoarele etape:
- prelucrarea deşeurilor textile şi recuperarea de fibre;
- realizarea amestecurilor fibroase;
- formarea straturilor fibroase şi consolidarea lor.
-Fibrele recuperate destinate prelucrarii pe sistem de filare clasic sau neconventional se utilizeaza in
proportie de 70-100% la obtinerea firelor in gama de finete Nm 5-30.
-Tehnologia de prelucrare a amestecurilor fibroase in fire include urmatoarele operatii: amestecare,
cardare, laminare, filare clasica sau OE., caracteristicile de control pentru fibre fiind lungime fibra,
cotinut procentual fire si petice nedestramate.
-S-au definitivat specificatiile tehnice pentru urmatoarele produse: produse textile netesute/pasle; fire
cu continut de fibre recuperate; compound polimeric pe baza de PVC si deseu proteic utilizat pentru
confectionarea talpilor de incaltaminte, carbune fibros activat din deseuri textile.
-In general strategia minimizarii deseurilor are in vedere:
-incurajarea industriei in actiunile de minimizare a deseurilor;
-cresterea gradului de constientizare privind beneficiile minimizarii deseurilor;
-stabilirea unor “celule” de productie curata pentru promovarea minimizarii deseurilor.
-Ca instrumente se recomanda cele promotionale/audite demonstrative, buletine informative,
promovarea schimburilor de experienta , organizarea zilei mediului, dezvoltarea unei baze de date cu
tehnologiile curate relevante pe domenii economice/promovarea tehnlogiilor curate, normative si
reglementari, training.
-Baza de date structurata pe modul public, modul firma, modul administrator cuprinde date de
identificare pentru 54 agenti economici constiuind un punct de plecare in centralizarea activitatii de
colectare-prelucrare a deseurilor textile.

1. Concluzii
Transpunerea in practica a dezideratului “deseu zero” prin valorificarea eficienta a deseurilor textile si
din piele in produse cu valoare adaugata mare prin tehnologii competitive necesita:

♦ Facilitati strategice prin parteneriate public-private pentru realizarea investitiilor de infrastructura si

a retelelor tehnologice de prelucrare a deseurilor.
♦ Eforturi de dezvoltare si cercetari semnificative avind ca punct de plecare o noua abordare bazata pe
ciclul de viata al produselor, pe impactul generarii deseurilor asupra mediului, pe introducerea de noi
standarde, precum si pe masuri de prevenire a producerii de deseuri.