Mărţişorul la alte popoare

email print
0

01 Mar 2008 - 00:00

Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-estul Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din
Balcani îl sărbătoresc. Felul în care e sărbătorit face însă ca fiecare mărţişor să fie unic în
fiecare ţară.
Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-estul Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din
Balcani îl sărbătoresc. Felul în care e sărbătorit face însă ca fiecare mărţişor să fie unic în
fiecare ţară.

Nici un anotimp nu este mai frumos decât primăvara. În multe locuri din lume acest anotimp
este sărbătorit în fel şi chip, dar nici un festival sau sărbătoare nu este mai impresionant decât
mărţişorul din Europa de Est.

MARTENIŢA. Bulgarii preţuiesc peste măsură sărbătoarea mărţişorului şi susţin chiar că

originea obiceiului provine de la ei, de unde ar fi fost preluată şi de alte popoare din Balcani.
Argumentul lor este o legendă bulgară, care spune că Huba şi fratele său, Boian, se aflau în
prizonierat când hanul Asparuh le-a trimis un şoim legat cu un fir de aţă albă, pentru a le da de
ştire că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reuşit să fugă, însă, în apropiere de malul Dunării,
Boian a fost ucis. Huba a dat drumul şoimului care avea legat de picior firul de aţă albă înroşit
de sângele lui Boian, pentru a-l înştiinţa pe Asparuh despre moartea fratelui său. La aflarea
veştii, de durere, hanul bulgar a poruncit soldaţilor săi să poarte un fir de lână albă şi unul de
lână roşie pentru a-i feri de necazuri. Acest lucru s-ar fi întâmplat la 1 martie 681.
În Bulgaria, mărţişoarele sunt oferite şi bărbaţilor, de obicei sub forma unui şnur alb cu roşu,
simplu. Nici animalele nu sunt mai prejos. În satele mici din munţi, oamenii le pun mărţişoare
pisicilor, mieilor, cailor, caprelor, iar casele au şi ele propriul mărţişor. În anumite regiuni din
Bulgaria, mărţişoarele sunt purtate în funcţie de statutul social: fetele nemăritate în partea
stângă a rochiei, fetele bătrâne, la degetul mic al mâinii stângi, iar bărbaţii căsătoriţi, la şoseta
dreaptă. Marteniţa, cum sunt denumite mărţişoarele în bulgară, au fost acceptate din timpuri
străvechi, ca o amuletă specială, care te poate proteja de spiritele rele. Şi acum bulgarii cred
că vor fi sănătoşi tot anul dacă poartă marteniţa, zicala de bază fiind: “Dacă nu porţi mărţişor,
Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta”. Baba Marta, ca şi Baba Dochia a românilor,
personifică primăvara. Conform tradiţiei bulgare, Baba Marta este o bătrână capricioasă şi
neputincioasă, care se sprijină într-un băţ de fier. Din acest motiv, în fiecare an, la sfârşitul lui
februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece Baba Marta nu vizitează decât
casele îngrijite!

ŞI BĂRBAŢII POARTĂ. La cele două fire de mătase răsucite între ele se ataşează monede,
păr din coadă de cal, mărgele, usturoi, carcase de melci şi altele, care formează amuleta.
Deoarece marteniţa (marta, marticika, gadaluşka, kicilka – în funcţie de zonă), cum sunt
denumite mărţişoarele în bulgară, a fost acceptate din timpuri străvechi ca o amuletă specială,
care te poate proteja de spiritele rele. De ceva vreme românii se tot miră: “La bulgari, şi
bărbaţii primesc mărţişoare!”. Ei bine, da, aşa este, în Bulgaria, mărţişoarele nu sunt oferite
numai fetelor, ci şi băieţilor – de obicei sub forma unui şnur alb cu roşu, simplu. Dar şi în
Moldova există zone în care fetele confecţionează mărţişoare şi le oferă aleşilor lor. Şi în
Bucovina la fel.
MĂSELNIŢA. Ca şi mărţişorul românesc, cel rusesc datează din vremuri păgâne şi este o
sărbătoare a revenirii primăverii. Mesele îmbelşugate sunt obiceiuri care trebuie să însoţească
această tradiţie.
Clătitele sunt preparatele cele mai importante. Acestea sunt rotunde, galbene şi calde, la fel ca
şi soarele. Sunt servite cu unt, ciuperci sau peşte (cel mai adesea, nisetru). Sărbătoarea se
încheie cu arderea unei sperietori, care simbolizează arderea iernii de anotimpurile calde.
Ultima zi a Măselniţei este numită şi “Ziua iertării”. Atunci, toţi trebuie să ceară iertare celorlalţi
pentru greşelile comise şi să fie mai îngăduitori cu cei care greşesc faţă de ei.

ZU COMEDY

Tradiții şi obiceiuri de MĂRŢIŞOR in

lume! Ce se face de 1 Martie în alte țări!

Martisorul in alte tari este la fel de plin de farmec cum este la noi in tara, in
acest mic simbol concentrandu-se frumusetea primaverii, cu zilele pline de soare si
de culoare. Aceasta traditie milenara continua sa se pastreze si in zilele noastre,
chiar daca la noi buburuza sau cosarul au fost inlocuite cu obiecte scumpe. Bucuria
de a primi sau darui simbolurile primaverii inca se pastreaza la romani si se pare
ca romanii nu sunt singurii care intampina prima zi a primaverii in acest mod.
Asa se face ca martisorul este intalnit si in alte tari, precum in Republica Moldova,
Bulgaria, Serbia, Macedonia sau Albania. Aceasta traditie comuna se datoreaza
tracilor, care sunt stramosii acestor popoare. Daca in Romania aceste simboluri ale
primaverii sunt oferite doar femeilor, in Republica Moldova sunt oferite atat
femeilor, cat si barbatilor. In credinta populara, aceste mici obiecte legate cu ata
alba si rosie sunt considerate purtatoare de noroc, iar cei care le poarta vor fi
protejati de boli, ghinion sau deochi, fiind bune si pentru animale sau pentru a
avea o recolta bogata. Impletirea culorii albe cu cea rosie simbolizeaza imbinarea
puterii barbatilor cu spiritul feminin.

Martisorul in Bulgaria se numeste martenita, iar in ziua de 1 martie bulgarii o

sarbatoresc pe Baba Marta. Martenita este formata din traditionalul snur de ata
alba impletit cu ata rosie, insa de acesta sunt legate doua papusi confectionate din
lana. Papusile poarta numele de Pizho, acesta reprezentand barbatul, care are
culoarea alba, si o femeie, Penda, de culoare rosie. Acestea sunt purtate fie pana
la sfarsitul lunii martie, fie pana la prima barza, randunica sau copac inflorit pe
care cel care le poarta le vede.

Citește și: Traditii de Paste in Franta

La fel ca in Romania atat in Republica Moldova, cat si in Bulgaria, martisorul este

considerat aducator de noroc. Ei daruiesc martenitele pentru a o imbuna pe Baba
Marta, aceasta fiind o femeie dificila, a carei stare de spirit este schimbatoare.
Dupa ce au purtat martenitele, bulgarii obisnuiesc sa le agate de o creanga de
copac inflorit, pentru ca pomul sa fie unul roditor, sau le pun sub o piatra. In
functie de ce creatura se va afla a doua zi sub piatra, ei isi dau seama de cat de
norocos va fi tot anul, iar daca vor gasi un paianjen, acesta este semnul ca nu vor
avea un an foarte bun.
Diferite bratari oferite de 1 Martie, Foto: ipeknazls.blogspot.com
Martisorul in Macedonia este o traditie la fel de frumoasa ca in Romania, astfel
simbolurile primaverii nu sunt lipsite de snurul impletit cu alb si rosu, purtate de
copii, baieti si fete. Ei poarta simbolurile primaverii in seara de ajun a zilei de 1
martie, iar dupa aceea le agata de creanga unui pom inflorit, pentru ca acesta sa
fie roditor. Culorile alb si rosu sunt considerate a fi semn de recunoastere pentru
randunici, care stiu in felul acesta, exact unde sa vina si sa aduca daruri pentru
copii, in preajma sarbatorilor pascale.

In Albania, martisorul este numit “lidhka” si este purtat de copii incepand cu 14

martie, pana la aparitia primelor randunici, cand este agatat de creanga unui
copac, fiind privit ca o modalitate de a alunga spiritele rele. In toate aceste tari,
ziua de 1 martie este una speciala, ale carei traditiii inca mai sunt respectate si
indragite de oameni, fiind cel mai potrivit mod de a intampina primavara.