Formarea noțiunilor si operațiilor mintale

Autor : Ionescu R

Citare (normele APA)- Ionescu R . (2000). Formarea noțiunilor și operațiilor mintale. Didactica
Modernă, p. 51-54.

Abstract\ Rezumat:

“Formarea noțiunii constituie unitatea de baza “modul” instruirii ,motiv pentru care numeroase
cercetări au fost dedicate acestei teme. “ (Ionescu R . Didactica moderna)

Conștiințele si noțiuniile se formează din date verbale concrete. In formarea conceptelor elevul
avansează,exista trei niveluri ale conceptelor : nivelul concret ,nivelul identificarii, nivel
clasificator, nivel formal.

Fiecare dintre aceste nivele este precedat si il depaseste ,aceste procese îmbina un cuvant etichetă
verbal.

Nivelul concret este primul nivel , fiind o etichetă verbală fiind folosită pentru denumirea unui
lucru .

Nivelul identificării ajută la identificarea aceluiaș obiect denumit in alt termen in ipostaze
diferite , denumit obiectul in functie de modalitățiile senzoriale diferite : vizual,auditiv,tactil .

Nivelul clasificator este specific elevului care subsumează aceluiași obiect doua funcții, având
un nivel non-formal.

Nivelul formal, prescolarul poate lămuri in termini lui, reușind să evalueze concret exemple si
contra-exemple.

Dinamica procesului cognitiv este o evoluție , uneori in zig-zag in continutul noțiunilor, in

funcție de materialul suport folosit in predare. Exemplul prototip este purtatorul de noțiunii inerte

(I.Radu 1974) Reiese asa cum s-a subliniat că noțiunile se construiesc având ca suport
prototipurile sau exemplele tipice, mai curand decat lista atributelor definitorii. Drumul spre
conceptul abstract trece adesea prin conceptul figural, care se suprapune exemplului liniuța
prototip. In moedelul de structurare se pot alege strategii tipice in activitate pentru structurarea
noțiunilor elevilor.

“Un exemplu simplu:”(Didactica moderna Ionescu R.)

La o lecție de gramatica in ciclul primar se introduce noțiunea de subiect pornindu-se de la

câteva propoziții scrise pe tablă:

Clasa noastră este mare.

Marcela este elevă de serviciu.

Copiii uda florile.

Soarele incălzește tot mai mult.

Pe baza analizei si discuției colective se reperează prin subliniere subiectul din fiecare propoziție,
apoi se enunta definitia, care este repetata de mai multi elevi. In exercitiul aplicativ imediat se
constată o greseală si anume un număr de copii ajung la o generalizare îngustă: subiectul primul
cuvânt din propoziție.

Această generalizare a fost favorizată de grupajul de exemple discutate pentru corectarea greșelii
se prezintă si se analizează in continuare 1-2 exemple de contrast (de pildă “ In fața băncilor se
află catedra”) care contrarizează generalizarea si duce la noțiunea corecta.”

S-a constatat că adăugarea de elemente/obiective care sunt in definiție fac variabile notele
esențiale.

(N. A. Menciskaia) “De asemenea a reieșit importanța introducerii elementelor de contra

exemplu sau exemplu de contrast a exemplului diferențiator care delimiteaza prin opoziție un
concept de altul. (Al. Roșca 1956) Contra exemplul sau exemplul de contrast este necesar sa fie
introdus ori de cate ori apare tendința spre generalizare pripita. La o serie de discipline s-au
inventat din practica dificultatii si greșeli tipice, indicând surse posibile de eroare în organizarea
secvenței de predare-învățare, precum si felul exemplelor de contrast.”
Predarea este o metodă epozitivă, informația fiind transmisă egal formând noțiuni bazate pe
transferul de semnificație.

Insușirea operațiilor si dezvoltării mintale este cognitivă fiind “ baza de cunostințe”, formând
noțiuni concrete având la bază cunoștințe.

Traseul cognitiv devine un mecanism autonom care prescurtează drumul insușirii altor
cunoștințe, nu numai finalul acestui mecanism participă la procesele lanțului cognitiv.

Gandirea operează nu numai cu noțiuni dar si cu reprezentări sau concepte figurale (forme
geometrice) cuprinzând relații relevante cu rol in orientarea activității.

Cuvinte cheie : modulul instruirii , procesul cognitiv , inductivă, diferențiator , mecanism,

autonom.

Definirea conceptelor cheie :

Modulul instruirii: acțiunea de a se instrui si a efectua rezultatul .

Procesul cognitiv : mecanisme ale invătarii la cunoastere.

Inductivă : cercetarea de la efect la cauză.

Diferentiator: delimitează diferențele , face diferențe intre informații.

Mecanism : formează o legatură intre informații.

Autonom: individual se desfășoară subordonat.

Populația studiată, eșanțioane: (Didactica modernă . Ionescu R)

După cum s-a arătat cunoștiințele si noțiunile se formează pornind de la oferta de date concrete si
verbale. Este vorba adesea de o colecție de date sau exemple in alternanța cu explicații,descrierii
condensate ,regulii. Considerand un univers U de obiecte, mai precis un eșanțion u din acest
univers, colecția de date si exemple cuprinse in predare constituie o parte din acest eșanțion. Sunt
alese obiectivele/exemple cu valoare de prototip pentru o noțiune.

Metode de cercetare : metoda experiment .

Variabile independente : Elevii din ciclul primar .

Obiective, ipoteze confirmate: (I.Radu 1986 )

Fiecare insușire (notă) găsită-in cursul activității de analiză si comparative- la 1-2 obiective sau
fenomene din colecția de date constituie o ipoteză de verificat in pașii urmatori . Între materialul
concret prezentat si răspunsul cerut elevului se interpune un mecanism intern de formare si triere
de ipoteze asupra esențialului . Adăugarea de (exemple) din acceași clasă impune notele
commune , esențiale-ceea ce inseamnă pe plan mintal o triere succesivă de ipoteze prin
eliminare\adaos de elemente-fapt care facilitează generalizarea.

Concluzii:

-procesul cognitive este un mecanism autonom si este parcurs de fiecare individ ;

-datorită procesului cognitiv informația se memorează in memoria de lunga durata ;

-gandirea opereaza cu noțiunii si reprezentării .

Analiza critică din perspectiva studentului, a problemelor abordate ,eventual cu argumente din
alte lucrări :

In opinia mea procesul cognitiv este un mechanism al memoriei de lunga durată, acesta ajutând
individual sa acceseze foarte repede si ușor informația . Pentru procesul cognitiv sunt
representative trei etape care sunt importante in producerea lui . Memoria de lunga durata este
mult mai eficientă deoarece informațiile si cunoștințele sunt păstrate pe o perioadă lungă de timp
in comparative cu memoria de scurta durată unde informațiile sunt păstrate pentru o perioadă
foarte scurtă de timp . Invațarea cognitivă este specifică fiecărui individ la orice vârstă.