UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul Drumuri, Materiale și Mașini pentru Construcții

Referat
la Utilaj termic în tehnologia materialelor de construcții
“Cuptorul cuvă pentru arderea materialelor de construcții”

a efectuat
st.gr.IMAC-161
Ermurache I.

a verificat
conferențiar
Goncearuc V.

Chișinău 2019
 1. Cuptorul cuvă pentru adrerea materialelor de construcții
Instalatiile cuptoarelor servesc pentru arderea diverselor materiale friabile,in suspensii sau
articole de diverse forme si dimensiuni.Indicele arderii reusite este observabil in calitatea
superioara a produsului finit,obtinut in urma actiunii unui sir de factori interiori numiti regim de
ardere.Prin regim de ardere se intelege totaltatea conditiilor termice si aerodinamice,durata
arderii,de asemenea si caracterul mediului in care se efectueaza arderea.
Orice material sau articol ars in cuptoare de diverse constructii necesita un regim
individual de ardere.Regimul aspru de ardere se deosebeste prin viteza mare de crestere si
scadere a temperaturii.Regimul moale are loc la viteze mici de crestere si scadere a temperaturii.
O distribuire mai uniforma a temperaturilor prin spatiul de lucru al cuptorului se stabileste
la presiunea statica aproape de zero.Presiunea ridicata in spatiul de lucru al cuptorului duce la
iesirea gazelor in sectia de lucru prin locurile neetansante ale cuptorului.Si invers,rarefierea
conditioneaza aspirarea aerului rece de afara,care duce la scaderea locala a temperaturii.
In continuare voi enumera unele din avantajele și dezavantajele cuptorului tip cuva:

Avantaje

In urma transferului de caldura care

are loc in zonele de preincalzire si
racire,o mare parte de
caldura,transportata de material ars
si cu gazele de ardere evacuate,se
reintoarce,ca rezultat,cupoarele cuva
au un randament mai mare (60% si
mai mult) in comparatie cu alte
cuptoare.
Posibilitatea de a Din punct de vedere
mecaniza operatiile ce tin constructiv acest utilaj are
de ardere o pozitie verticala ceea ce
(incarcare,descarcare si ofera o economisire de
altele). spatiu

Figura 1.1 Avantajele folosirii cuptorului-cuva

 In cazul folosirii combustibilului
solid este posibila formarea
cenusii care cade materialul ars
si in concluzie materialul iese
necalitativ

Se utilizeaza rar,deoarece au o
productivitate mai mica,iar
Dezavantaje arderea in acestea nu este
omogena

Linga pereti deseori se obtine

calcinarea excesiva,iar in centrul
cuvei materialul este ars
insuficient

Figura 1.2 Dezavantajele folosirii cuptorului-cuva

2. Constructia si principiul de functionare
In functie de cerintele tehnologice,cuptoarele cuva se clasifica dupa doua caracteristici de
baza: dupa felul materialului ars si metoda de incalzire a cuptorului.

Dupa felul materialului se deosebesc cuptoare cuva pentru arderea varului,clincherului

portland,magnezitului,dolomitei etc.Particularitatile specifice ale proceselor fizico-chimice care
au loc la arderea materialelor conditioneaza unele particularitati in constructia cuptoarelor cuva.

Dupa metoda de incalzire cuptoarele cuva se impart astfel:

a)cuptiare in straturi;

b)cuptoare cu focare pentru arderea combustibilului solid;

c)cuptoare incalzite cu gaz.

Metoda de ardere a combustibilului conditioneaza constructia de baza a cuvei. Zidirea

exterioara a cuvei si focarelor se executa din caramida rosie de constructie.Pe interior cuva
cuptorului si focarele se captusesc cu caramida refractara. Partea de sus a cuvei se captuseste cu
caramida samotica cu rezistenta majorata,zona de ardere cu cromomagnezita sau caramida
multisamotica,zona de racire si focarele cu caramida samotica.Intre zidirea exterioara si stratul
refractar uneori se lasa un ecartament care este umplut cu material friabil termoizolant din
tripoli,zgura,venniculita. Cuptoarele au caractere metalice de protectie.Intre carcasa si garnitura
de asemenea se toarna umplutura termoizolanta. Pentru a evita deformarile cuvei,distantarea de la
materialul ars si variatiile de temperatura ,peretii cuvei se fixeaza de carcasa metalica,alcatuita din
otel laminat.Inaltimea de lucru a cuvei variaza de la 8 pina la 20 m cu diametrul pina la 4m.
Cuptoarele cu cuva sint echipate cu instalatii de incarcare si descarcare de diverse constructii.

Cuptoarele in straturi. Materialul este incarcat in partea de sus a cuvei prin aparatul de
incarcare.Materialul este descarcat prin partea de jos a cuvei cu ajutorul instalatiei de descarcare
de tipul sistemului lui G.G.Antonov.Alimentarea cu aer pentru ardere se efectueaza cu ajutorul
ventilarii de fum aspirat prin aspirator in partea de sus a cuvei.Procesul de ardere in cuptor este
supravegheat prin orificii de control.In cuptoarele cu straturi se utilizeaza combustibil cu continut
mic de volatie:antracita,cocs si carbune de piatra ce ard cu flacara scurta.

Combustibilul ce arde cu flacara lunga nu este potrivit pentru cuptoarele in straturi.Aceasta

deoarece eliminarea volatiilor din astfel de combustibili sa se petreaca in partea de sus a cuptorului
dde unde se vor deplasa in atmosfera,de aceea consumul de combustibil se va mari.Productivitatea
cuptoarelor cuva in straturi depinde de dimensiunile cuptorului,genul materialului ars si
combustibil,conditiile de refularea tractiunii si variaza in limitele 250120 Mg/zi de material
ars.Consumul de combustibil conventional in astfel de cuptoare constituie 15-17% din masa
materialului.Dezavantajul cuptoarelor cu straturi-materialul se acopera cu cenusa. Daca cenusa
reduce calitatea produsului finit,atunci utilizarea cuptoarelor in straturi nu se permite.

Cuptoare cu focare separate. In aceste cuptoare combustibilul se arde in focare separate,iar

flacara prin orificiile distribuite la hotarele dintre zonea de ardere si racire,intra in cuva.Exista
doua metode de ardere a combustibilului in focare separate:metoda arderii complete si
semigazoase.

In focarele de ardere completa a combustibilului, procesul de ardere finalizeaza complet.

Pentru aceasta focarul se alimenteaza cu o cantitate suficienta de aer,iar stratul de combustibil nu
trebuie sa fie prea mare.Insa cuptoarele de ardere completa se utilizeaza rar,deoarece au o
productivitate mai mica,iar arderea in acestea nu este omogena. Gazele din focar trec prin
deschizaturi in cuva si se deplaseaza in general de-a lungul peretelui. De aceea,linga pereti deseori
se obtine calcinarea excesiva,iar in centrul cuvei materialul este ars insuficient. O raspindire mai
larga au cuptoarele cu focare semigazoase.

In focarele semigazoase combustibilul nu arde complet. Pentru aceasta focarul se

alimenteaza cu o cantitate de aer insuficienta,iar stratul de combustibil se asigura mare.In aceste
focare se formeaza asa numitul semigaz,adica gazele de focar.In afara de produsele arderii
complete,se mai contine o cantitate considerabila(nu mai putin de 15% de gaze arzatoare CO, H2
si altele. Semigazul din doua focare se indreapta in canalul destribuitor de sus prin canalul de jos
si conducta de gaz.
 In canalul destribuitor sint deschizaturi de gaz prin care semigazul este introdus in cuva
cuptorului.In cuva semigazul,amestecindu-se cu aerul alimentat repetat,arde,generind o
temperatura de 1100-1300oC. Aerul repetat este alimentat prin deschizatura de descarcare sau
printr-un pieptene special,incalzindu-se pina la 400-500 oC datorita caldurii materialului.

Pentru supravegherea si curatirea gazelor,in peretii interiori ai canalelor de distribuire sunt

executate orificii.Supravegherea procesului de ardere se executa printr-o deschizatura speciala.
Cuptorul este echipat cu ascensor,aparat de incarcare si instalatie de descarcare. Pentru distribuirea
uniforma de material incarcate in cuptor,se instaleaza distribuitorul din metal.

Materialul ars este evacuat din cuptor in buncar,de unde din stavilarul falei este evacuat mai
departe.

Buncarul pentru material este alimentat cu aer prin teava de otel.In buncar,aerul racind
materialul ars,se incalzeste,apoi intra in cuva cuptorului pentru ardere. Coeficientul excesului de
aer la ardere in focarele semigaz constituie 0.6-0.8. Capacitatea termica a semigazului este de
2100-3000 kj/m.

Productivitatea cuptorului cu semigaz depinde de dimensiunile cuptorului si constituie pina

la 200t/zi de material ars. Consumul de combustibil conventional constituie 17-15% din masa
materialului ars. In cuptoarele cu focare semigaz se utilizeaza combustibil cu continut mare de
volatile:carbune brun,turba,lemne etc. Cuptoarele cu incalzire cu gaz pot functiona si cu gaz
natural si cu gaz regenerator.

Materia prima in cuptor se incarca prin buncarul,echipat in partea de jos cu supapa centrala.
Buncarul de incarcare are doua gauri de dirijare,in capatul de iesire al carora sunt instalate supape
laterale. La incarcarea cuptorului,la inceput se deschide supapa centrala,materia se misca in
jos,distribuindu-se prin doua guri inclinate. Dupa eliberarea buncarului de material,supapa centrala
se inchide si se deschid supapele laterale ale gurilor,iar materia intra in cuptor. O astfel de instalaite
asigura ermetizarea in inlaturarea aerului rece in cuva. Materia se descarca cu ajutorul aparatului
de descarcarea al lui G.G.Antonov. Pentru supravegherea procesului de ardere cuptorul este
inzestrat cu orifici drepte si inclinate. Cuptorul este alimentat cu gaz prin pieptene special,gazele
de fum sunt inlaturate prin racorduri.

Productivitatea cuptorului la incalzirea cu gaz constituie 15-20 t/zi de material. Tensiunea

volumetrica-400-600 kg/m3 de material in zi. Consumul de combustibil conventional constituie
18-20% din masa materialului ars sau 5000-5800 kj/kg.
Fig. 2.1 Cuptor cu cuva
1-Gura de incarcare
2-Mecanism de distributie a materialului
3-Focarul
4-Camera de depozitare a materialului ars
5-Captator
6-Gura de descarcare