Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfaturi de Utilizare Aparate de Sudare MMA Model Invertor
Sfaturi de Utilizare Aparate de Sudare MMA Model Invertor
© Radu Zaporojan
© SC SAM Robotics SRL
4/16/2011
[Type text]
Reproducerea sau utilizarea acestui material sau a oricarei parti a sa, prin orice mijloace de multiplicare sau Page 0
copiere este permisa doar cu aprobarea scrisa in original, a SC SAM Robotics SRL sau ing. Radu Zaparojan
Sfaturi de utilizare aparate
Acest material nu inlocuiste si nu incearca sa
inlocuiasca scolarizarea in domenius sudurii
in unitati sau forme de invatamint acreditate
si nu inlocuieste normle de utilizare,
model invertor.
Acest material are un caracter informativ
CUPRINS
transformator, convertizor
8. bibliografie
1
1. Scurt istoric process de sudare
Deoarece acesta este mult peste punctul de topire ale celor mai multe metale, procesul
de sudare oxiacetilenică se va dezvolta foarte curând.
metal suplimentar.
2
fondatorul ESAB, a inventat şi brevetat electrod invelit. Acest proces de sudura electrica
– cu electrod invelit - a permis realizarea de suduri de o calitate excelentă,intr-un timp
foarte scurt. (Foto dreapta)
3
shield the molten puddle. Mr. Jack Northrop's dream was to build a magnesium airframe
for a lighter, faster warplane and his welding group invented the process and developed
the first TIG torches. The patents were sold to the Linde Division of UCC who developed
a number of torches for different applications and sold them under the brand name
Heliarc. Linde also developed procedures for using Argon which was more readily
available and less expensive than Helium
In a January 1990 Welding Journal article Gus Manz interviewed one of the key
inventors of the MIG process (US Patent Number 2,504868- January 1949), Glen
Gibson. Mr. Gibson indicated he had observed the demonstration of a manual
submerged arc process by Lincoln Electric and had the vision to define the process
using and inert gas shield. He had been working on TIG welding in the Development Lab
at Airco at the time. He indicates although he went on to be the owner of a very
successful business; "..the greatest single day in his life was the day Steve (Steve
Sullivan worked with Glen at the Lab) and I cranked up the first (MIG) welding gun."
Bob Gage, photo right, was a brilliant Physicist and a great boss.
Although tough, he always made you think, often with a critical
4
statement such as; "Your solving a problem not know to exist using a method known not
to work!" Bob managed Welding R&D for the Linde Division of UCC (in all US facilities)
for many years.
"ATENTIONARE:
5
Generalităţi
Prin sudare se înţelege unirea, împreunarea a două obiecte, din materiale de obicei
metalice sau termoplastice, utilizând căldura sau presiunea - cu sau fără ajutorul unor
materiale de adaos.
Atunci cand îmbinarea este realizată în urma schimbării de fază (topirii) a materialului,
procesul se numeşte sudare prin topire. Sudării prin topire îi este specifica apariţia unei
zone denumite zona influenţată termic (ZIT), în care pot apărea modificări
microstructurale ce conduc la reducerea rezistenţei produsului metalic sudat. Se
recomandă ca această zonă sa fie cât mai mică pentru a nu afecta proprietăţile
mecanice ale celor doua materiale ce trebuie îmbinate prin sudare. Îmbinarea este
asigurată de cordonul de sudură, care este un volum de material solidificat care
realizează continuitatea structurii cristaline a celor două materiale.
6
Procedee de sudare
7
Diferenţa majora o constă introducerea de gaz protector la locul sudării care înlocuieşte
învelişul electrodului. Gazul protector, cum reiese şi din denumirea lui, are rolul de a
proteja zona de sudare efectivă (arcul electric şi baia metalică). Deoarece majoritatea
metalelor reacţionează cu aerul formându-se oxizi, care deteriorează grav
caracteristicile mecanice ale îmbinării, este necesar ca în imediata vecinatate a
procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru se realizează prin intermediul gazului
protector. Acest gaz poate fi de două tipuri MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ
Gas). Gazele inerte, de exemplu Argonul, Heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la
sudarea metalelor şi aliajelor reactive cum sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul.
Gazele active se folosesc la sudarea oţelurilor obişnuite, de construcţii sau înalt aliate.
În cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este aşa-numita sârmă de
sudură. Aceasta este împinsă în baie de către un sistem de avans. În vecinătatea băii,
înainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la care preia energia
electrică a sursei de curent necesară creerii arcului şi topirii materialului. Diuza de curent
este poziţionată în interiorul diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va
curge gazul protector. Tensiunea aplicată arcului electric este cu mici excepţii continuă,
cu formă de undă staţionară sau pulsată Rata de depunere ajunge în aplicaţiile
industriale curente la 3 - 4 kg/h.
La acest procedeu arcul arde intre un electrod de Wolfram si piesa care se sudeaza (de
unde si denumirea Wolfram Inert Gas). Acest electrod are doar rolul de electrod si nu
are un rol de material de adaos; ca atare se uzeaza foarte lent in comparatie cu un
electrod invelit. Prin procedeul WIG se realizeaza topirea celor doua componente ce
urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de
adaos pentru a realiza o imbinare cu geometrie si caracteristici mecanice mai bune .
Avantajul procedeului WIG este ca poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile
(otelurile carbon si aliate, aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora). In unele cazuri
mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul,
8
tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiala este nevoie de un spatiu inert în
care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de exemplu) sau duze de
gaz protector cu design special.
Sursa de căldură este o flacără oxi-gaz. Uzual, cele două gaze sunt acetilena şi
oxigenul. Acetilena este obţinută din reacţia a doi constituenţi chimici: carbidul şi apa şi
se poate produce in-situ, în generatoare, sau livrată în butelii. Acetilena este un material
inflamabil, cu viteză ridicată de ardere. Pentru sudare se foloseşte flacăra primară
(nucleul flăcării). Temperatura ridicată a flăcării este asigurată de arderea cu oxigen.
Acesta se realizeaza prin descarcarea intr-un spatiu vidat, denumit tun de electronic, a
unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandata cu ajutorul unor lentile
electromangnetice necesare pentru focalizarea si deplasarea fascicolului de electroni pe
suprafata materialelor de sudat.
9
Sudarea electrică prin presiune în puncte - Imbinarea sudata se realizeaza prin
trecerea curentului intre electrozi si piesele de sudat. Nucleul punctului sudat se
formeaza la suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe) materiale de
sudat.
Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare.
Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest
procedeu se pot suda o gama larga de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de
otel sau neferoase. In functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza
(alege) masina.
Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare.
Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest
procedeu se pot suda o gama larga de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de
otel sau neferoase. In functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza
(alege) masina. Gama de echipamente se intinde de la clesti de sudare portabili de
putere mica 2 kVA si 11 kg pana la masini stationare de 630 kVA si sute de kilograme.
10
2. Prezentare proces sudare MMA
1. Operare
11
2. Calitatea sudurii
Cele mai dese probleme privind calitatea îmbinării sudate sunt: incluziuni de gaz, pori,
nepătrundere, supraîncălzire, cratere marginale. Aceste defecte determina calitatea
finala a îmbinării sudate şi pot fi uşor evitate prin alegerea corectă a parametrilor şi a
regimului de sudare, însa în cea mai mare măsură, calitatea finala a îmbinării sudate,
depinde de calificarea şi îndemânarea sudorului.
12
3. Siguranţa în operare
4. Aplicabilitate şi materiale
Sudarea manuală cu electrod învelit este unul dintre cele mai răspândite procedee de
sudare la nivel mondial, in unele ţări depăşind procentul de 50%, fiind aplicat cu succes
în industria de fabricaţie, întreţinere şi reparaţii, şi în domeniul construcţiilor sudate.
Totuşi, datorită costului mic al echipamentului necesar desfăşurării procedeului şi a largii
aplicări, procedeul va rămâne, probabil, printre cele mai utilizate, mai ales în rândul
amatorilor şi a micilor întreprinderi unde procedeele de sudare neeconomice nu sunt
necesare.
Sudarea manuală cu electrod învelit este uzual folosită pentru sudarea oţelurilor carbon,
oţelurilor slab şi înalt aliate, oţelurilor inoxidabile, fontelor. Deşi nepopular procedeul
poate fi aplicat şi la sudarea nichelului, a cuprului şi, în cazuri rare, a aluminiului.
13
5. Echipament
6. Sursa de curent
14
transformator, invertor sau redresor.
7. Electrodul
15
3. Prezentare material de adaus
-substante ionizante
-substante zgurifiante
-substante dezoxidante
-substante gazeifiante
-lianti
-plastefianti
zgura.Ex.:feroaliagele,siliciu,grafitul.
topit.Ex.:carbonatul de sodiu,calcarul,boraxul,dolomitul.
organice.
16
PLASTEFIANTI-plastifica invelisul.Ex.:bentonita,amidonul.
Toate materialele de adaus sunt standardizate conform AWS, EN, DIN si se recomanda
a se respecta instructiunile de utilizare furnizate de producator.
17
4. Prezentare facilitate utilizare invertor versus transformator,
convertizor
necesara pentru topirea unui kg de electrod, este aceeasi, indiferent de tipul sursei folosite la
generarea energiei necesare. Relatia de calcul utilizata pentru costul specific de energie Cw
(lei/kg) este data de relatia:
unde
Po – reprezinta puterea absorbita la mersul in gol a sursei (se aplica numai in cazul
convertizoarelor de sudare)
18
Fo – factor operator
Cunoscind ca, in cazul sudarii cu electrozi inveliti, valoarea factorului operator Fo este 25% (Fo
(2)
Din analiza relatiei (2) rezulta ca prin inlocuirea convertizoarelor rotative cu invertoare statice,
Facind raportul celor doua cheltuieli Cwconv, respectiv Cwinv, in scopul compararii lor obtinem:
(3)
unde:
Folosind relatia (3) intr-un caz concret, la sudarea cu electrozi bazici SUPERBAZ, cu d=4 mm si
In urma inlocuirii valorilor randamentelor rconv = 0,4, respectiv rinv = 0,95 si Po = 3 Kw in relatia
Kw
19
Acest calcul dovedeste ca in cazul folosirii convertizoarelor rotative, cheltuielile cu energia sunt
de 4,8 ori mai mari, fata de cazul in care aceste echipamente ar fi invertoare.
Daca un post de sudare cu invertor consuma intr-o ora ( ) o cantitate de energie electrica
egala cu 2,275 Kwh, atunci pentru acelasi regim de sudare, un convertizor rotativ va consuma
10,92 Kwh. Pe durata unui an, considerindu-se ca timp de lucru perioada de 2000 de ore de
functionare, convertizorul rotativ va consuma 21.840 Kwk, timp in care un invertor va consuma
De aici rezulta ca economia anuala pentru un singur post de sudare va fi deosebit de insemnata
mai ales la costurile actuale de energie.
Concluzii:
20
De asemena un rol deosebit de important il are:
21
5. Utilizarea invertorului – caz general – in procesul de sudare MMA
Trebuie sa fiti tot timpul conectati la o sursa de alimentare care furnizeaza puterea necesara.
In unele aplicatii cablul de alimentare trebuie extins pentru a ajunge la zona de lucru. Functie de sectiunea
si de lungimea conductorilor, va rugam sa folositi tabelele urmatoare pentru o functionare eficienta a
sursei.
.
NOTA: pentru lungimi diferite, sectiunea cablului de alimntare se adapteaza proportional.
22
- POZ. 2 Potentiometru care permite reglarea curentului de sudare.
In principal toate firmele producatoare, respecta mai mult sau mai putin panoul de
conectica si reglaj alaturat.
23
Polaritate directa -piesa la polul pozitiv; electrodul la borna minus (DC-)
patrundere mai mare datorita bombardamentului electronilor.
Polaritate inversa - piesa la polul negative; electrodul la borna pozitiva (DC+)
patrundere mai redusa.
la rece
24
6. Utilizare invertor – caz general – in procesul de sudare TIG/WIG lift-arc (fara HF)
25
- Deschideti valva de gaz, apropiati varful electrodului de piesa de sudat si apoi ridicati-l
usor 2-3mm fata de
piesa pentru a amorsa arcul electric;
Ridicati electrodul de pe piesa de sudat
pentru a intrerupe arcul electric
si pentru a incheia operatia de sudare,
lasati gazul sa curga inca 6-8 secunde
pentru a preveni oxidarea
electrodului, asteptati pana cand
electrodul s-a racit si inchideti valva de gaz.
26
Sinbolizarea electrozilor nefuzibili pentru procedeu WIG/TIG
WP Verde 100%
WS-2 Turquoise ?
27
Parametrii de sudare
Pentru sudarea In current continuu psitoletul se pune la borma PLUS si electrodul utilizat
28
7. Recomandari
Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite relatii dar toate sunt
functie de diametrul electrodului
Is = f (de)
29
Tensiunea arcului (Ua) depinde de lungimea arcului, tipul învelisului electrodului,
curentul de sudare, diametrul electrodului, etc.
Ua = f (Is)
Vs= f (Is)
30
8. Bibligrafie
- http://www.netwelding.com/History of Welding.htm
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Sudare
- http://www.acsial.ro/
31