Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P. P. PANAITESCU
CURS
DE
1STORIA RUSIEI
1937.38
EDITORI
N. ZAMFIRESCU
i GH. IONESCU
www.dacoromanica.ro
Miercuri 3 Noembrie 14-'7
ISTORIA RU3IEI
PRELEGEREA I-a
INTRODUCER!)
www.dacoromanica.ro
al acestui popor in Europa, adica din sec. XVII-lea.
divilizatiei apusene.
noi.
www.dacoromanica.ro
- 8 -
www.dacoromanica.ro
9 -
chestiunea prea cunoscut& care privetepe una dinprman
ciile Varii noastre, anume Basarabia, deschis& in
www.dacoromanica.ro
- 10 -
Proprietaril de pamant erau, ca gi la noi, boierii
www.dacoromanica.ro
- 11 -
www.dacoromanica.ro
- 12 -
www.dacoromanica.ro
- 13 -
meroase lupte cu vecinii stapanitori de teritorii ve-
www.dacoromanica.ro
- 15 -
www.dacoromanica.ro
- 16 -
www.dacoromanica.ro
- 17 -
www.dacoromanica.ro
- 18 -
10 Noemvrie 1937
PRELEGEREA II-a
in franceza ci germane..
www.dacoromanica.ro
- 20 -
www.dacoromanica.ro
- 22 -
1739.
din 1918.
www.dacoromanica.ro
- 23 _
www.dacoromanica.ro
- 24 -
fad la Paris in 1926, avand titlul "Introduction a
face.
www.dacoromanica.ro
- 26 -
www.dacoromanica.ro
- 27 -
www.dacoromanica.ro
- 28 -
torii barbari.
Voi aminti ca in afard de Vinutul Ialomitei, toat&
cdmpia Dunarii ce se intinde in Jud. Ilfov, Vlagca,
www.dacoromanica.ro
- 31 -
www.dacoromanica.ro
- 32 -
ta inadata.
in afar& de cele vazute pans acum, mai este o
acestora.
www.dacoromanica.ro
- 35 -
ocupau regiunile dinspre M. Baltic6, iar Tatarii
pe cele din sud -est, *i unii gi altii mai ales Tata
.
exists la Caspica, resturi ale vechiului imperiu ta-
www.dacoromanica.ro
-37-
15 Noembrie 1937
PRELEGEREA III-a
www.dacoromanica.ro
- 38 -
de chestiunea rasei.
www.dacoromanica.ro
- 39 -
Luandu-se in consideratie aceste elemente s'a sta.
www.dacoromanica.ro
- 40 -
www.dacoromanica.ro
- 41 v
www.dacoromanica.ro
- 42 -
re statului rus.
www.dacoromanica.ro
- 44 -
regilor.
www.dacoromanica.ro
- 45 -
civilizatie greceasca.
www.dacoromanica.ro
- 46 -
mica.
Dintre triburile din Dacia probabil ca Agatirgii
www.dacoromanica.ro
-48-
- Bug care este foarte apropiata de cea greceasci
cetati comerciale.
niilor grecegti.
cute de noi.
www.dacoromanica.ro
- 51 -
din Asia, pi evident atrigeau pe nomazi. Distrugerea
se datorepte Sarmatilor.
Imperiul Sarmatic. Sarmatii au infiintat pi ei aid
www.dacoromanica.ro
- 52 -
sit in Rusia.
PRELEGEREA IV-a
www.dacoromanica.ro
- 53 -
sunt mai mult in lumina istoricg, dealt cell din nord
www.dacoromanica.ro
55 -
parcurs in invazia for este din Suedia, peste M. Bal-
www.dacoromanica.ro
- 56 -
www.dacoromanica.ro
- 57 -
ca a pierit in massa Slavilor. Micile urme ale for se
mai pot, gasi cu greutate prin partile Caucazului,
www.dacoromanica.ro
- 59 -
fost qi pradaciuni,fireqte, - uneori chiar infricoqe-
www.dacoromanica.ro
- 60 -
cu granite intinse.
www.dacoromanica.ro
- 61 -
Era o regiune care fatalmente impunea formsrea
www.dacoromanica.ro
- 63 -
www.dacoromanica.ro
- 65 -
chiar apelor.
1 =1
8 Decemvrie 1937
PRELEGEREA V-a
www.dacoromanica.ro
- 67 -
ne de Slavi. Abia se poate vorbi de un inceput de
migcare a lor, pe timpul GoVilor care au dislocat
797.
Ciudi.
De Xapt toat& regiuneaMosoovei qi ris&ritul ei,
era =vat& de aceqti Ciudi care pe incetul av !oat
slavizaVi.
Slavii formau diferite triburi care se pot uvr
constata cum au inaintat in Rusia. Inaintarea aceas-
ta a Slavilor, s'a facut in form& de cui. Pornind
din Polonia ei continuAnd a merge printre oele dou&
regiuni ce nu erau ocupate de ei, cea de Nord unde
erau Ciudi qi cea de Sud unde eraiChazarii, avand
latura de Sud pan& la vtrsarea Niprului in M. Nea-
www.dacoromanica.ro
- 71 -
www.dacoromanica.ro
- 72 -
www.dacoromanica.ro
- 73 -
sia pe la anul 860. Cronica a Post sciis& la him qi
este atribuiti unui cilugar pe nume Nestor, care ar
fi scris-o la inceputul sec. XII. Aqa c& acest Nestor
www.dacoromanica.ro
- 74 -
impotriva naamurilor qi erau Intre ei vraqmaqii qi
te.
www.dacoromanica.ro
- 75 -
oa ski fie Conducatorbai popoarelor ce erau inaintea
for in Rusia. A fost vorba in realitate de o infil-
trere gi de o outterire.
www.dacoromanica.ro
- 76 -
formarea statului rus, dar adevirata formatie politi-
c& ar fi legit - dupi ei - din sinul Slavilor.
Mate chiar ca nici nu a existat vreo ramur& nor-
mand& cu numele de Rugi &made: c& intre popoarele din
Scandinavia nu se:int&lnegte west nume, numele de
etc.
www.dacoromanica.ro
- 77 -
strimogul familiei domnitoare a statului rusesc. El
este deci fondatorul nu numai al primei formatiunipo-
tant al statului.
pawl in America).
Aqa qi aici an secs corgbiile pe uscat qi an tre-
cut ajungiind pe mare apoi, pani la Constantinopol
www.dacoromanica.ro
- 79 -
printre care gi Carvalai, care nu suet altceva cleat
www.dacoromanica.ro
,80 -
etate individuals.
www.dacoromanica.ro
- 83 -
Luni 13 Decemvrie 1937
PRBLBGERBA. VI-a
CRFSTINAREA RUSILOR
www.dacoromanica.ro
- 84 -
www.dacoromanica.ro
- 86 -
qine arat& de fapt c& este mai mult un tratat de co-
mert cleat o aliant& Cu Greet/ e insult faptul c& se
www.dacoromanica.ro
- 88 -
ra noastri. 4i dac& sosese aci, ei vor locui be SfAn-
tul Llamas; apoi maiestatea sa imperial& va trimite pe
www.dacoromanica.ro
- 89 -
.
gat erau comerciantii rug/. ComerVul se faces prin a-
devirate caravan, pe niqte corabii, numite de croni
cile bizantine'monoxile(- dintr'un singur 16=41:arida
www.dacoromanica.ro
- 90 -
tru aqi desface marfurile, care erau in primul rand
piei de animal., peqte, etc. Comertul aceata a conti-
nuat mat& vreme qi pe baza lui a' au continuat qi le-
saturile cu Ruqii, care au deschis influent& bizanti-
na in Rusia.
www.dacoromanica.ro
- 91 -
www.dacoromanica.ro
. 92 -
www.dacoromanica.ro
- 93 -
Poate sa fie dealul Nicolitelml,utunds se vid urmele
unei intense ceta.i, dar in care nu slau flicut sipti-
turi. Croniea spune el aici a venit el diniadorinf;a de
cuceriri.
Adevisul e ca a venit atras de banii Bizantinilor.
In aceasti vreme, pela 963, in regiunea asta se intin
dea regatul cel dintaiu al Bulgarilor. Duke. moartea
lui Sizion au inceput lupte pentru 8=0es/um intro
www.dacoromanica.ro
aliatii sii (Pecenegii) nemultumiti. Aceasta e prima
Incercare a Rueilor de a merge la Constantinopol pe
uscat.
Ru4ii.
mai accentuate.
www.dacoromanica.ro
- 99 -
vreme deosebirile dintre lidbile slave nu erau aqa
mari ca dstazi.
www.dacoromanica.ro
- 100--
PRELZGEREA, VII-a
www.dacoromanica.ro
- 102-
rau ceva, caci nujuteau fi parcurse aga de uior ca
tella - insemneazi erau legAturi intre statul Rusiei
vi Apus fiind duce de cAlitori, comercienti etc. Pini
la reggae Henri° I, se Observi in Franta ca toti re-
www.dacoromanica.ro
- 103,-
caleceille de teritoriu, explica aceste lupte.
www.dacoromanica.ro
- 104 -
ce ce erau In regiunea,MoscoveiAmolenskuluitetc.,
in fruntea carora erau foarte puternici.
www.dacoromanica.ro
- 105 -
www.dacoromanica.ro
- 106 -
Kiew.
Exist& chiar un proverb care arata bogatia Kie-
wului in acele vremuri qi decaderea politica a sta-
tului din aceste Vinuturi. nand e vorba sit miln&rme
www.dacoromanica.ro
- 107 -
cu principi care uneori se _ocoteau chiar indepen-
www.dacoromanica.ro
- 108 -
www.dacoromanica.ro
- 109 -
te et Rusia n'a urmat evoluVia obicinuita a statelor
la vecini.
www.dacoromanica.ro
- 111 -
nenilor la Constantinopol? Statul bizantin acum se
pol. .
www.dacoromanica.ro
- 112 -
A
www.dacoromanica.ro
- 113 -
clasei oragenegti,
PRZLEGEREA VIII-a
ti.
www.dacoromanica.ro
.7. 116 .
www.dacoromanica.ro
- 118 -
cu puterea for de inVelegere: Pe allele opere bizanti-
www.dacoromanica.ro
- 119 -
nici de sintaxa gi nici de vocabularul limbii aceq-
www.dacoromanica.ro
120 -
www.dacoromanica.ro
- 121 .
www.dacoromanica.ro
- 122 -
www.dacoromanica.ro
- 123 -
www.dacoromanica.ro
- 124 -
www.dacoromanica.ro
- 125 -
www.dacoromanica.ro
- 126 -
re vorbeqte despre not avea in aceasti vrate a sec.
www.dacoromanica.ro
preuna pe care ii supuseri qi de atunci Cara se chi&
ma Ungaria".
www.dacoromanica.ro
- 128 -
www.dacoromanica.ro
- 129 -
Fasc. 9
www.dacoromanica.ro
- 130 -
www.dacoromanica.ro
- 131 -
AILI21111111,122EILILILOS4A2 la Mew.
Svigtoslay.
www.dacoromanica.ro
- 133 -
www.dacoromanica.ro
-334
nezeu nu mai e reprezentat ca un pastor bland, ci
www.dacoromanica.ro
- 135 -
porVii,cum este biserica dela Tafril de langa So-
www.dacoromanica.ro
- 136 -
arta bizantina. Cum mozaicurile costau prea mult ci
deci nu toate bisericile puteau fi facute cu marl
cheltueli, atunci a Post IntrebuirVata pictura al
fresco. Aceasta este o pictura facuta pe tencuiala
Inca in momentul cand aceasta nu este uscata, ci
destul de umeda pentruca sa se poata combing mate -
rialul intrebuin-Vat la pictura clitencuiala, in aga
www.dacoromanica.ro
- 1,7 -
www.dacoromanica.ro
- 138 -
crddi monumente fastuoase.
Al treilea centru este cel din regiunea zisd
www.dacoromanica.ro
-140-
cunoagtem dela Bizant, caci erafdcutd dupes tipic;
www.dacoromanica.ro
- 141 -
www.dacoromanica.ro
-142
ve; in arta ruseascd avem expresii mai apropiate de
cele vii, expresii care cu adeva'rat pot fi socoti
te drept portrete, nu f6cute dupd gablon. Trdsgtu
rile figurilor rusegti sunt realiste, cu linii a
done trasate, poate ca artigtilor chiar le vor fi
www.dacoromanica.ro
144
Fasc, 10 www.dacoromanica.ro
- 146 -
Interesant este faptul ca ni se dau pi cazuri.
meni, etc.
--- 000- --
www.dacoromanica.ro
-147-
Prelegerea X-a
Miercuri 12 Ianuarie
klgzjasari_ttiNord In ultimele
doua lectii am intrerupt descrierea evenimentelor po-
litice din istoria Rusieis ca sa ne ocupam cu cultura
www.dacoromanica.ro
-148-
meased numai cu ce produceau ei gi pe incetul aetfel,
nemai avand leghturi cu altii, au ajuns a forma mici
www.dacoromanica.ro
- 150 -
www.dacoromanica.ro
- 151 -
dupa ce se va ridica aici Moscova.
ReRimul feudal.Ceeace este interesant.e fap-
tesetc.
www.dacoromanica.ro
- 15i -
www.dacoromanica.ro
- 153 -
in Rusia.
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
156
Suedezilor.
Rusia dela Halici. Mai nea rgmas acum sd ne
ocupam de o a treia regiune a Rusiei, de cea apusea
nd. In vremea Kieviand Rusia se intindea gi asupra
unui teritoriu care azi este al Poloniei gi anume in
GaliVia gi Volhinia. In aceste regiuni Rugii au fost
in contact cu Litvanii care mai tdrziu s'au unit
cu Polraii. Ei stdpdneau numai ;artea de Rasarit a
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
- 158 -
tiLlnit la Dundre).
www.dacoromanica.ro
- 160 -
lad. Cuvantul acesta este de origin turco-tatara pi
inseamna pradalnic. Ivanco Berladnik era de fapt un
conducator, care facea pradaciuni, lucru ce a facut
sa fie poreclit astfel.
www.dacoromanica.ro
161
Ftelegerea XI a
Lunt 17 Ianuarie 1938
Eavalirea ntarilor
Pasc. 11 www.dacoromanica.ro
- 162 -
Buc. 1933.
www.dacoromanica.ro
.166 -
www.dacoromanica.ro
- 167 -
rodului,etc. Dupes cucerirea Kievului, ei tree in Ru-
www.dacoromanica.ro
- 168 -
www.dacoromanica.ro
- 169 -
tatara stabil& fiindca ei erau prea putin pentru o
Intindere aqa de mare, cu toate ca dispuneau de o ea-
valerie de 25000 oameni, ceva extraordinar in acele
Boemia, Polonia,-Ungaria.
Alte regiuni au Ames numai sub suzeranita-
tea lor. 0 suzeranitate nu in stilul cell din Euro-
pa, ci reducandu-se numai la a se plati o sums hota-
rita de bani hanului tataresc.
Rusia aub stapanire tatara. Ce se intampla
www.dacoromanica.ro
- 170 -
www.dacoromanica.ro
- 173 -
invatate de urmag pe de rost aproape: respectarea cu-
www.dacoromanica.ro
- 174 -
www.dacoromanica.ro
- 176 -
dela un contact mai strans cu Apusul. Este adevarat
---000---
www.dacoromanica.ro
-177-
Prelegerea XII-a
19 Ianuarie 1938
Pascw 12
www.dacoromanica.ro
- 178 -
cepe ed. infloreasca datorita oragelor italiene Geno-
www.dacoromanica.ro
- 179 -
Burghezii italieni au fost, ca sa zicem aia,
www.dacoromanica.ro
- 182 -
Apoi Caffa tot a Genovezilor , ambele in Crimeia, Si
www.dacoromanica.ro
- 183 -
lui.
www.dacoromanica.ro
- 185 -
Nistru de unde apoi continua spre Crimeea.
inteles.
gi pagani.
www.dacoromanica.ro
- 192 -
Faso. 13 www.dacoromanica.ro
- 194 -
--000---
www.dacoromanica.ro
- 195 -
Prelegerea XIII-a
www.dacoromanica.ro
- 196 -
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
- 199 -
www.dacoromanica.ro
. 200
www.dacoromanica.ro
- 201 -
folos practiC.
Interesantdeolvatesteca%n_gaut vre
www.dacoromanica.ro
- 202 -
le rusegti observa ca.' in 1386 "Cneazul Vasilejfiul
marelui cneaz Dimitrie,v6z&ndu-se retinut la hoard&
(fusese trimis se vede ca s6 se inchine pentru imp6-
care) a fugit gi de acolo s'a due in Vara Podolief
www.dacoromanica.ro
- 204 -
ei Damian, iar Rusia a Post reprezentata de mitropo-
kaniass-62-12951.Dupaaceast6
perioadU aga de turbure, ajungem la epoca de marire
a statului rusesc care a r6Tut din Rusia cel mai ma-
re stat al Enro?ei
www.dacoromanica.ro
- 205 -
fondator al libertatii gi unitatii Rusiei este Ivan
al IIIlea cel Mare. Ivan al IIIlea a capatat
tlul de '"cel Mare" de la istoricii de mai tarziu,de
vremea lor.
www.dacoromanica.ro
- 209 -
plomat.
-000 -- -
Prelegerea XIV -a
Eariaallnalla_
Ivan III - Legaturile cu Litvania
si Moldova
Fasc. 14
www.dacoromanica.ro
- 210 -
Ivan.
www.dacoromanica.ro
- 211 -
Papa eau Cu Polonia gi Turcia gi se neglijeazd in
www.dacoromanica.ro
214
legrItura cu solii ruci trimesi de Ivan la curtea'
ba germane.
infrAnt de MengliGhirei.
Asigurat prin alianVele ce avea Ivan nu se
da in laturi dela un alt razboiu, care. are loc in
1500, carei aduce in stapdnire si alte regiuni si
care se terming prin intervenVia papei pentru in
cheerea pticii. Este dupe cum se-vbde o politica de
www.dacoromanica.ro
- 215 -
www.dacoromanica.ro
- 216 -
www.dacoromanica.ro
- 217 -
Fedka Olelkovici.
www.dacoromanica.ro
- 221 -
www.dacoromanica.ro
- 222 -
feleIvan Vasilievici, marele cneaz al Moscovei? R
www.dacoromanica.ro
-22k-
lie catre Alexandru a lui Stefan cel Mare, in ca -
re-i spune ca el a scris la Moscova gi ca i s'a
spus c& Alexandru e de vine, fiindcgi nu s'alinut
www.dacoromanica.ro
-225 -
el gi intra in Pocutia asupra careia ptiVi ca evea
drepturi. In aceastd regiune,cu capitala la Colomaes,
ci relatiile cu Ivan.
Conflictul intre Ivan si_tefan cel Mare.
Spuneam ca Ivan Ivanovici a murit curand dupd. cdsd-
Fasc. 15
www.dacoromanica.ro
- 226 -
tinopolul ap6rat cu atata vitejie de Constantin 014.--
- -- 000- --
www.dacoromanica.ro
-229-
Prelegerea XV -a
www.dacoromanica.ro
- 230 -
www.dacoromanica.ro
- 231 -
www.dacoromanica.ro
- 232 -
incidenta.
www.dacoromanica.ro
- 233 -
stA lung& /upta a Post cucerirea oragului Smolensk:
rie."
www.dacoromanica.ro
- 234 -
Italia, se inchee pacea. Iterberstein a foet acela
A._!25t21La_lupta.11ce au fost,,,an_aament
daLSRarts..Aim_iii.tvania-0 a-ttecuf-6e partea ta-
rului. Nepoata lui, .raguipairs'a casatorit cu Vasile
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
- 237 -
!yljram11-944-la-mijlack. Pe vremea aceea asemenea cru
name
www.dacoromanica.ro
238
sia era o ,
ara In care se puteau face colonizgri con-
nu au nicio putere.
Reformer* lui Ivan IV. In 1547 Ivan eel
Faso. 16
www.dacoromanica.ro
- 242 -
www.dacoromanica.ro
- 243 -
---000---
www.dacoromanica.ro
- 245 -
Prelegerea XVI-a
Miercuri.9 Feb'', 1938
www.dacoromanica.ro
- 246 -
www.dacoromanica.ro
- 247 -
chestiuneagu.,..Turci-I,De-
asemenea Apusul nu putea sd vadA acest lucru sou ochi
www.dacoromanica.ro
- 248 -
Andrei Vereg.
www.dacoromanica.ro
- 249 -
www.dacoromanica.ro
- 250 -
cel Mare.
1222....upt921112191favenir..a-avut loc gi
o luptd intre Rugi 4i Polni. Cunoagtem cauza lup-
tei lui Bogdan cu Polonii. B1 - Bogdan - voia sd se
www.dacoromanica.ro
- 251 -
nia, ajungand pang la Lemberg cu pradaciunileJap-
tul ca in acelag an izbucnegte gi rgsboiul dintre
Rusia gi Polonia, ne face sa credem ca va fi exis-
tat o intelegere a lui Bogdan cu Moscova, cu toate
ca.' nu avem propriu zis gtiri documentare in aceasta
privinVd.
www.dacoromanica.ro
- 252 -
www.dacoromanica.ro
- 253 -
www.dacoromanica.ro
254
'contra Polonilor, trecand pela Tatar. Prin aceasta
Petru Rare voia 26 fac& pe Rugi sa nu inchee pace
cu Polonii, pentruca astfel sa§i asigure el stapd
nirea Pocutiei. Din solia lui la Moscova faceau par
te o multime
---
de boieri, intre care, Dima vistiaruls
Petru Rare4.
www.dacoromanica.ro
- 256 -
..122241412.zataLizmuLgjalsmaacadru va trimite
pe omul sau la Petre Voevod pentru ca sg trimitfi
www.dacoromanica.ro
- 257 -
domnul mostru 1-a luat sub protectia lui gi ca e1u-
jegte.domnului vostru...., dar not n'avem nicio po-
runed In solia noastrd pentru aceastd treabal Dar
gi pe Petru Rareg.
Faso. 17 www.dacoromanica.ro
- 258 -
www.dacoromanica.ro
- 259 -
interesant.
www.dacoromanica.ro
- 260 -
rii 11 vor asculta. Prin urmare, in aceasta epocd,
www.dacoromanica.ro
-261 -
11,3112MLE.L.alt.Q.p2litigAPI,LLatELEU12...
pang. la actiuni de ofensivii domnii ce au urmat au
tostprea slabi pentruca sd-pi poet& trasa ei sin-
guri o politicd extern& gi sa aibe legaturi cu Ru-
sia. Ei au int rat in sfera turcea.acialaw,:;.
www.dacoromanica.ro
- 262 -
vista Catolica,II, 1913 p.181).
Suntem deci in 1560, tocmai in epoca in care
incepe conflictul pentru Livonia gi prin urmare pa-
sec. al XI -lea);
www.dacoromanica.ro
264
le cunt sporadice.
---000---
www.dacoromanica.ro
265 -
Ettlegerea XVII-a
lea.
www.dacoromanica.ro
- 266 -
zantul facea in vremea kieviana.sa fie gi legaturi
strdnse in domeniul cultural nu numai in celelalte
laturi ale vietii rusegti. Acum BizanVul cazuse in
mainile Turcilor gi pe range aceasta se produse gi
www.dacoromanica.ro
- 269 -
Vlahilor sau Moldo-Vlahilor, deci al Moldovenilor,
triathului Nikon.
,
Aceastd compiIaVie este cunosautil sub nume-
www.dacoromanica.ro
-271
scrisa in limba rush sub forma de Jurnal. In acest
care am amintit-o.
Este insemnata calatoriA lui At in In-
www.dacoromanica.ro
- 272 -
totus important fiindca ne aduce la cunostinta lu-
cruri de toate felurile din locurile vizitate pe
care altfel nu le-am fi putut cunoagte.
Pi dupd Nikitin s' au mai fdcut calatorii de
Faso. 18
www.dacoromanica.ro
-2,74
www.dacoromanica.ro
- 275 -
www.dacoromanica.ro
- 276 -
condamnarea la marigstire.
www.dacoromanica.ro
- 277 -
nude.
www.dacoromanica.ro
-278-
acestei Bibl1i a Post un eveniment in literatura re-
ligioasa slava.
www.dacoromanica.ro
.279-
tat, avem datoria fat& de tar, de a-1 cinsti fiind-
ca este reprezentantul pe pamant al imparatului ce-
2z.ad_t_.ertjCesozlaluyanly_obs
In epoca aceasta, pe Lang lucrarile co le-am vazut,
mai exista gi din cele de natura politica. VA amin-
titi de lucrarea lui Peres Victor in care ii cid sfa-
www.dacoromanica.ro
- 281 -
- -- 000- --
www.dacoromanica.ro
- 284 -
Prelegerea XVIII-a
giusailLI6 LILL122.
Boris Gudunov
www.dacoromanica.ro
- 285 -
www.dacoromanica.ro
- 288 -
Fasc. 19
www.dacoromanica.ro
- 290 -
sri1)ecttl_iheiN ateazul.
w
In vremea-a-
www.dacoromanica.ro
- 291 -
www.dacoromanica.ro
- 292 -
www.dacoromanica.ro
- 293 -
www.dacoromanica.ro
- 294 -
dor.
la Praga,unda-y.gliolia...131L12I124. in frunte cu
un oarecare Atanasie Vlasiev, iar a lui Mihai, cu
Petru Armeanul, Petre Grigorovici. Acesta eraAln
Lemberg gi a scrie gi o carte despre cucerirea Ar-
dealului de Mihai, dar care nu ni s'a pastrat. So-
www.dacoromanica.ro
- 295 -
ei din partea domnului lor, spunand ca Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
- 296 -
socotit ca din punctul de vedere al religiei lor,
www.dacoromanica.ro
- 297 -
rol.
www.dacoromanica.ro
- 29 8 -
www.dacoromanica.ro
- 299 -
- -- 000 --
www.dacoromanica.ro
-300
Miercuri 2, Febr.1938
www.dacoromanica.ro
- 301 -
re i 1-au dat.
www.dacoromanica.ro
- 302 -
www.dacoromanica.ro
- 303 -
pentru apariVia moctenitorului. Este sigur c6 nobi-
lii advereari ai lui Boris au pregiitit acest svon
c6212!I!!!1122SE1251:11a_lui_cA_IRQea-gre4eli de
eerie ei expresiune. Ajung5nd Bela o vreme in Polo-
nia, falsul Dimitrie a inceput sa feed diverse pro-
misiuni nobililor ca ca -h1 ajute sä puns mana pe
www.dacoromanica.ro
- 305 -
Faec. 20 www.dacoromanica.ro
- 306 -
www.dacoromanica.ro
- 307 -
ca qi mai Inainte".
In realitate Ruqii se interesau de situatia
din Tara RomemeascA, dorind sa vadA daci mai era pe
se pe V. Vuiski la putere.
www.dacoromanica.ro
310
www.dacoromanica.ro
- 311 -
www.dacoromanica.ro
- 312 -
www.dacoromanica.ro
- 313 -
Moscova.
Zakiewski, dezavuat de rege, refuzd sa is par.
www.dacoromanica.ro
- 314 -
www.dacoromanica.ro
- 315 -
cu blestemul bisericii gi a trebuit ea primeasca.
ticel.
www.dacoromanica.ro
- 316 -
fi plans amarnic ea nu a putut uni pe Rugi cu Polo-
introdusa gi in Rusia.
---000- --
www.dacoromanica.ro
- 317 -
Prelegerea XX-a
www.dacoromanica.ro
- 318 -
sted.
www.dacoromanica.ro
- 319 -
narea sfetnicilor tarului era si un Zemski soborta-
dunarea general& a tarsi.
Faso, 21 www.dacoromanica.ro
- 322 -
www.dacoromanica.ro
- 323 -
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
- 327 -
www.dacoromanica.ro
-328-
rifle patriarhiei au fort platite de Vasile Lupu.Se
www.dacoromanica.ro
330 -
www.dacoromanica.ro
331
biserica.
La inceput conflictul e'a nascut dintr'o greci-
www.dacoromanica.ro
- 332 -
neau s& se ciocneascd cu. conservatorismul rusesc.In
www.dacoromanica.ro
- 333 -
favorabile din Moldova, el se refugiase /1AI:du In Po
de indeplinit.
--- 000 - --
www.dacoromanica.ro
-334-
Prelegarea XXI-a
Miercuri 2 Martie 1938
www.dacoromanica.ro
- 336 -
www.dacoromanica.ro
- 337 -
la M. Athos.
Faso. 22
www.dacoromanica.ro
- 338 -
s'au numit "raskolnici", iar migcarea "racol", cu al-
to cuvinte nu era decAt o rascoalti contra autoritatii
www.dacoromanica.ro
- 339 -
talui In treburile statului gi tinuse seama de sfa-
turile lui. Dar dacii acest amestec al Patriarhului
www.dacoromanica.ro
- 340 -
www.dacoromanica.ro
- 341 -
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
- 345 -
adevdr in istoria Poloniei acum, urmeaa o epocd ce
se 'Area ca va fi sfdritul polon. Este epoca numita
de istorici "Potopul", cand toti vecinii Polonieitin
special Suedia, o atacd gi cautd 86 o sf4te intre
ei, ajutati bind de certurile interne din interio-
rul statului polon. Dupes ce Ucraina este ocupatil de
www.dacoromanica.ro
- 346 -
www.dacoromanica.ro
- 347 -
me a trait Vasile Lupu, legaturile cu tarul au fost
foarte bune, el fiind foarte bine vdzut de acesta
qi aceasta ne-o dovedesc multe fapte. Spre exemplu,
www.dacoromanica.ro
- 348 -
www.dacoromanica.ro
- 349 -
tatea AlbA) vor fi recucerite de Ru§i 41. date Moldo-
www.dacoromanica.ro
352
---000---
www.dacoromanica.ro
-353-
Prelegerea XXII-a
Faso. 23 www.dacoromanica.ro
- 354 -
nil. Ar fi putut sä 'nitre in legAturi direct cu aceq-
ta, Ewa cum s'a intAmplat pe vremea lui Petru cel Ma-
re.
www.dacoromanica.ro
- 355
chestiune, care sa fie cauzele schimbarii care se con-
www.dacoromanica.ro
- 356 -
www.dacoromanica.ro
- 357 -
riortil ei se putea trece peuscat cittre Asia. Apoi
www.dacoromanica.ro
- 358 -
Negustorii erau numiti "gastin , arlicA oaspeti.
www.dacoromanica.ro
- 359 -
Polonia gi au venit apoi in Moldova scriind lucra
rile for firegte dupa modelele ce avusesera in tiro,
www.dacoromanica.ro
- 360 -
www.dacoromanica.ro
- 361 -
cad. multi it ardtau ca pe un dugman al ortodoxismu,-
www.dacoromanica.ro
- 362 -
modelul Iezuit, dar nu iezuita, a lui Petru Movila.
www.dacoromanica.ro
363
sagi intinda sfera de influents tocmai in Rusia.
Nu trebue ins& ca not sa credem ca Rugii au a
doptat tale quale influentele care veneau. Din contra
www.dacoromanica.ro
- 364 -
III-a Roma. In mare parte comertul rus a fost in ma-
cumpleirablanuri".
www.dacoromanica.ro
365
www.dacoromanica.ro
- 367 -
www.dacoromanica.ro
-368 -
www.dacoromanica.ro
- 369 -
Milescu.
Mare.
PreleKerea ILIII-a
Miercuri.9 Marge lia
www.dacoromanica.ro
-373-
ra dupa tratatul ce-1 incheiasera cu Polonii. Cel
www.dacoromanica.ro
- 374 -
raport are pagini foarte interesante vi de aceea
www.dacoromanica.ro
- 375 -
Cu alte cuvinte daces Legii insagi s'au socotit
a durat.
www.dacoromanica.ro
- 376--
www.dacoromanica.ro
- 379 -
cat mai mult de situatiile 'or, domnia Sofieignu era
iubitd de Rugi. Daces in politica interns Sofia nu a
www.dacoromanica.ro
- 380 -
www.dacoromanica.ro
- 381 -
care se spera ca vor putea scoate pe cei de legea
Sambii.-41-.13agaraalahliaLturjenii!.. "
Interesantg este gi sctipoarea Patriarhulta
TiM2III1212111=2011=1.-Dar in vremea
aceasta, o schimbare se produce 0 in Rusia. In
1689 Sofia este inlilturata ai la conducere ram&ne
www.dacoromanica.ro
- 385 -
www.dacoromanica.ro
- 388 -
---000---
www.dacoromanica.ro
-389-
PV2-eZ2Z1112IY=11
Luni 14 Martie 19.18
www.dacoromanica.ro
-390 -.
www.dacoromanica.ro
- 391 -
putut duce la Versailles.
dinciogii".
ffacsala StrellItalms Dar pe de altd parte
dugmanil dinlard ridicasera capul, se pare indem...-
www.dacoromanica.ro
- 392 -
nati de Sofia qi mai mult decilt dugmania acegtia era
Sofia.
www.dacoromanica.ro
393 -
de absurditatea planului de a distruge pe Turci, ne-
ne".
www.dacoromanica.ro
.- 394 -
.
www.dacoromanica.ro
- 395 -
soare catre Brancoveanu, el 11 felicity pentru in -
nordic".
panita de Suedia.
www.dacoromanica.ro
- 396 -
www.dacoromanica.ro
- 397
Charles XI(",
In contra lui s'a facut o alianVii a statelor
tamplat.
www.dacoromanica.ro
- 398
Si in locul lui fusese pus principele Mencikov,un fa
vorit al Varului, rdmanand in aceastg situatie cu
www.dacoromanica.ro
-399 -
de aceea s'a indreptat contra 'or, dand aetfel pri-
www.dacoromanica.ro
- 400 -
regelui care este rasturnat, o mare parte din Polo-
Fasc. 26
www.dacoromanica.ro
- 402 -
Occident".
www.dacoromanica.ro
- 403 -
ci protejatul sau.
pra XII in Rusia el, luDta dela Poltava. In
1292.122zolsehatarizorneasc5. In contra Ru*i-
www.dacoromanica.ro
- 404 -
www.dacoromanica.ro
- 405 -
www.dacoromanica.ro
406 -
turcesc de aici i-a trimis o chareta care sa-1 aduca,
mentine.
www.dacoromanica.ro
- 407 -
De aici rezulta o tutela a Rusiei asupra Po
loniei al carui rege era obligatul lui Petru. Este
-- -000 - -
www.dacoromanica.ro
408
Prelegerea XXV as
www.dacoromanica.ro
- 409 -
Napoleon I).
www.dacoromanica.ro
- 411 -
atacati.
jute.
www.dacoromanica.ro
- 414 -
www.dacoromanica.ro
- 415 -
la Ruai, a foot logoftitul §tefan Luca cumnatul lui
www.dacoromanica.ro
-416-
Via lui.
hatman.
aqezat deocamdata.
Din povestirea lui Neculce voi extrage cateva
www.dacoromanica.ro
- 419 -
www.dacoromanica.ro
- 420 -
tituiti.
www.dacoromanica.ro
- 422 -
te mare, spune el, fiindca gi aga acesta era un port
ravnea.
www.dacoromanica.ro
- 423 -
www.dacoromanica.ro
wiremmmTTT, 114: rte ca 'Petru nu terminase
www.dacoromanica.ro
ai i Nteu eel Mare a font in 1722-3, purtat in
66fiiii fersidi, dorind al la regiunea din gpropierea
www.dacoromanica.ro
- 426 -
---000----
www.dacoromanica.ro
- 427 -
Prelegorea XXVI-a
Lund 21 Martie 1934
Mare.
www.dacoromanica.ro
- 428 -
unii ca. a facut Petru cel Mare cu Rusia. Schimbarile
www.dacoromanica.ro
- 429 -
www.dacoromanica.ro
- 431 -
dacii ele se potrivesc sau nu cu mistica reli4ioasa.
www.dacoromanica.ro
- 432 -
tilismul. www.dacoromanica.ro
433
Fasc. 28
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
- 435 -
i mat importantii.
.
In vremea lui Petru eel Mare calitatea de no-
www.dacoromanica.ro
- 436 -
mane parte din tgrani ajunsese in stare de gerbie,a
ga ca domnia lui cu toate reformele facute in loc sa
www.dacoromanica.ro
-437 -
mic si cultural, casi imparVirea Puoiei pe Lubernti,
www.dacoromanica.ro
- 438 -
www.dacoromanica.ro
439
www.dacoromanica.ro
- 440 -
www.dacoromanica.ro
441
cel Mare. Ea avea un caracter fantastic gi cauta sa
www.dacoromanica.ro
- 442 -
Vince.
Este cred inutil sA mai arrtt introducerea obi
,
www.dacoromanica.ro
- 443 -
a intrat chiar el Varul in sfat gi a fIcut aceasta.
Nici InvgVatul dome al Moldovei, Cantemir - care n'a.
agteptat ca Varul ea ving gi lit el cu briciul - n'a
www.dacoromanica.ro
- 444 -
Kiev, dare a.junsese intaiu mitropolit la Kiev, dupd
care fu adus in postul de vicar ale bisericilor ru-
segti de Petru. Prin alegerea lui in acest poet,cu-
rentul Kievtan Invinsese deci in lupta ce se deschi-
sese intro clerul din Kiev sustingtorul culturii Oc-
cidentale gi a introducerii limbii latine ci clerul
vechii tradiVii rusegti. Cei care se opuneau reforme-
lor au fost inlaturati gi au fost adugi cei cu pregim.
zant al protestantismului.
www.dacoromanica.ro
445
deauna Patriarhul este un pericol pentru tar, putiind
www.dacoromanica.ro
---000---
- 446 --
pre2e42ea XXVII-a
nercuri, 23 Martke 193q
de ani.
explica.
www.dacoromanica.ro
- 447 -
Vi aduceti aminte ca. Petru cand s'a suit pe
www.dacoromanica.ro
- 448 -
mai o singura excepVie a intervenit; domnia.Mcateri-
nei a I-a care nu faces parte din aceast& familia de-
cat prin casatoria ei cu Petru cel Mare.
Cronologicecte iata can In eel 37. ant ce s'au
scurs dela Petru la Ecaterina a II-a, s'au Inqiruit
domniile acestora. Dupes Petru eel Mare a urmat s-
Ivan al Vilea
(I740 - 1j41)
Fasc. 29
www.dacoromanica.ro
- 450 -
www.dacoromanica.ro
- 451 -
0 femee foarte inteligenta vi cults, caruia Petru i-a
www.dacoromanica.ro
- 452 -
www.dacoromanica.ro
- 453 -
va.
is asemenea angajamente.
www.dacoromanica.ro
454.
www.dacoromanica.ro
- 455 -
Ana soap& de tutela nobililor. Se pare ea dintre no-
www.dacoromanica.ro
- 456 4--
www.dacoromanica.ro
-457 -
doar fusese adversarul for gi de aceea Rusia a spri
jinit pe fiul lui August al IIlea, care ca rage s'a
numit August al IIIlea. In timp ce Stanislas e pri
mit cu pompa gi intra in triumf in Vargovia,genera-
lul MUnich este trimis cu armata de Rugi sa-1 alun
ge. Armata ruseasca reugegte sa-1 inlature pe Sta
nislas, caci Franta fiind prey departe nu putea sa-1
ac um aliati Cu Rugii.
www.dacoromanica.ro
-458 -
franceza, nu s'a a.juns, .caci s'a incheiat pacea.Lore-
www.dacoromanica.ro
-459 -
sprijin contra vecinilor. Ariata ruse ins& le-a cu-
cerlt dupit lupta dela Staincenl nn sat in apropierea
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461 --
www.dacoromanica.ro
462
grec sau alti oament strains ea nu IncapA nici la o
dregatOrie in Vara, ce numai cu negutatorie. 9.CdVi
boieri gt cAVI slujitori ce n'or fi la vreo diregA
torte, sA Incalece sfi meared cu toVii la caste 01
www.dacoromanica.ro
- 463 -
/
www.dacoromanica.ro
- 464 -
dezii au crezut ca a sosit momentul ca sa recuce-
reasca tinuturile pierdute altadata. Dar Suedia acum
221q1U11111..A"...a0/14 gi el de al II-lea nu
mit zlataulatatal. In eel dintaiu Ru*ii n' au in-
tervenit, dar in eel de al doilea au facut-o, fiind
pentru prima data cand armatele Rusiei iau parte ac-
tive la un razboiu european. Intre 1256116LIAte,..1
deci un razboiu curopeant incare.Franta,Alletaagi
Rusia, luptau contra Prusiei aliata cu Anglia. Bra
de Mirare alianta Frantei cu dugmanii seculari
www.dacoromanica.ro
- 465 -
Ytelegerea XXVIII-a
Luni ?Ei Marti° 121§
Ecaterina 'II
www.dacoromanica.ro
- 468 -
CI era foarte sUngtos and a fost adus la castel,nu-
'11122121221222-EA12021a..mair.e a-murit..de-apAplexiec
cum spunea versiunea oficiala. Este interesant c& s'a
plistrat o scrisoare, pe care Ecaterina, care evident
www.dacoromanica.ro
- 469 -
dar acestea pe el nu-1 intereseaza n'au nicio impor-
tantA.
www.dacoromanica.ro
-470 -
du-i ca e indragostit de ea, ca va lupta in Rusia 'A-
na isi va capata tronul, dar pentru aceasta sa se aa-
.
Reoltmele Ecaterinei. Cu toate ca a avut sea-
cuse o orgaizarecamtraliet6:-si,.au-teoaticA.A.sd
lui sau, ceea ce se potrivea ci pentru Rusia, care
Insa ijunseso la aceasta situatie pe alta tale decat
www.dacoromanica.ro
- 472 --
viitorilor cetateni.
ta de -suveranii europeni.
ria.
regiune.
www.dacoromanica.ro
- 474 -
dicarea varanilor.
Rasc9ala lui Pugace.Nemultumirea taranilor,
la care se adaoga aceea a Cazacilor a caror autono-
mic fusese luata, regiunc_4 for fiind alipita Rusiei,
www.dacoromanica.ro
- 475 -
mati cu ce aveau la indemana. Pe incetul la armata
a vizitat-o In Rusia.
www.dacoromanica.ro
-476..
,unea Doloneza. In
ceeace prive9te politica external Pcaterina a conti-
nuat cu mai multi energie luptele cu Turcii. Am ara-
Ionia.
www.dacoromanica.ro
- 477 .
www.dacoromanica.ro
- 481 -
- -- 000- --
Prplererea xxikE
ElammLaa_allaa:222
Ecaterina II (continualx9)
.13k121131-contint.larel,. Rd-
mdsesem, in lectiunea trecuta, cu povestirea eveni-
mentelor dela sfargitul rdzboiului cu Turcii, izbuc-
Fasc. 31
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
- 486 -
te de Apus.
cii.
www.dacoromanica.ro
- 487 -
derik II regele Prusiei gi deci is gi el parte la ea,
precum gi Austria. InVelegerea are loc la 1771 cand
leului.
www.dacoromanica.ro
-- 488 -
www.dacoromanica.ro
- 489 -
www.dacoromanica.ro
-490 -.
www.dacoromanica.ro
- 491 -
victorii Nicolae Mavrogheni a pus pe cronicarul Per-
siani sa aerie o cronica, in care acesta it compara
e ucis.
www.dacoromanica.ro
- 492 -
www.dacoromanica.ro
493 -
ceasta,preferand sa continue razboiul. In cele din
www.dacoromanica.ro
- 494 -
reditar ci pe lgingd o adunare a camerei trebuia de
www.dacoromanica.ro
- 495 -
niei este hotarita gi ea are loc In 1792.Ea are loc
Intre Prusia gi Rusia,Austria neputandu-de amesteca
ba.
www.dacoromanica.ro
496
---000---
Prplegerea XXX-a
www.dacoromanica.ro
500
www.dacoromanica.ro
- 502 -
juca aga ca nu mai auzea nimic, sau in timpul specta-
www.dacoromanica.ro
- 5004 -
www.dacoromanica.ro
- 505 -
Dintre scriitorii ce-i uimeaza, trebue 61 men.
post.
www.dacoromanica.ro
506
in literature ruse.
www.dacoromanica.ro
- "07 -
Care sfarqitul vigil sale, a inceput sa se ocupe
41 cu satira, servindu-se pentru aceasta de diferite
tipuri reale, functionaril sate un personagiu d4la
curte, etc.
www.dacoromanica.ro
508
www.dacoromanica.ro
- 509 -
era-0.a sfanta din Rusia. al socotea ca aceste dote
lauds.
nicidecum un om de actiune.
Celalalt N.Novicov a fost un scriitor fecund.
www.dacoromanica.ro
- 510 -
www.dacoromanica.ro
- 511 -
Pentru, ca ci pAtura de jos sa le cuboasca bineta
-000---
Prelemerea XXXIa
EaTILIELALAIN2J1140.1112
Rusia. R a fivalgs....=4116-..
si Napoleon I
a
eta de o parte.
Este interesantA de vAzut 4,11 situatia Rusiei
www.dacoromanica.ro
- 513 -
la Petersburg.
Faso. 33
www.dacoromanica.ro
- 514 -
cuprIndea un articol care atingea influenVa Rusiei
in Orient. El se referea la fostele stapAniri ale
republicei VeneViei asupra insulelor Ionice,dintre
contra Turcilor.
www.dacoromanica.ro
- 515 -
www.dacoromanica.ro
- 516 -
franceza, era scopul cuceririi lui Suvarov. Armata
franceza era inferioara ca numar gi In luptele dela
cu regiunile muntoase.
www.dacoromanica.ro
- 519 -
rea faptei sale 1-a transformat intrlun mastic gi cu
asasinarea tarului.
www.dacoromanica.ro
- 520 -
ITa.
www.dacoromanica.ro
- 522 -
In luna Februarie.
Cum vremea era foarte rea, iarna,pe un crivdt
www.dacoromanica.ro
- 525 -
Anglia.
sau Calimachi.
www.dacoromanica.ro
- 526 -
Deasemenea familia Manu dela un membru al ca-
reia Napoleon a primit o scrisoare de felicitare pen-
tru victoria contra Prusiei, la care Napoleon a ras-
puns din Berlin, multumindu-i gi facand aluzie ca va
veni vremmied intervinA in principate. Cum au aflat
www.dacoromanica.ro
-527
luilte contra Otomanilor. IndatA ei intervin gi cer
www.dacoromanica.ro
328
- -- 000 - --
www.dacoromanica.ro
:-529
Prelegerea XXXIIa
Luni 11 Aprilie 1938
Fasc. 34
www.dacoromanica.ro
- 530 -
cu prilejul rascoarei lUi Pugacev, cel de al doilea
era un om foarte petrecaret *i se time( numai de ni-
micuri. Scrisese pe o sable ca titlu ca el e "Sau-
veur de Bucarest", ceeace a facut pe boierii no*tri
sa-i zica "le sauteur de Bucarest", fiindca ii pla-
www.dacoromanica.ro
- 531 -
www.dacoromanica.ro
- 532 -
de Napoleon.
Conflictul cu Franta. ImpAratul francez soco-
tea ca in Europa nu trebue sA fie decAt douA puteri
marl, in Apus Franta, in RAsArit Rusia, dar pe ince-
www.dacoromanica.ro
- 533 -
statului nou, care prin dorinta Polonilcr, putea de-
veni o noua Polonie primejdioasa Rusiei.
Cee'ace a facut ca definitiv Oa' se strice prie-
www.dacoromanica.ro
- 534 -
Panaioti Moruzi. Draghici spune ca Napoleon care in
www.dacoromanica.ro
- 536 -
avut o autonomie a sa, in care puterea o avea nn di.
van de boieri romani care o conduceau. Administratia
www.dacoromanica.ro
- 537 -
a fort oa napoleon e infrint.
vite acest lucru. Cel mai bun mijloc du/A parerea for
s'a ci intamplat.
www.dacoromanica.ro
- 538 -
Nord era comandata de generalul Bagratton,cea dela
end, la vreo 60.000 de soldati de generalul Barclay.
Oastea lui Napoleon era pe ldnga Tilsit, se indrept?t
www.dacoromanica.ro
-539 -
fi unit. CAnd se producea acest fapt, armatele ru -
www.dacoromanica.ro
- 541 -
eul e cuprins qi insupi Napoleon era ea piara in fie-
cari, astfel ca armata franceza ramane far& adapo-
stunt, sub cerul liber. E o mare discutie in privin-
ta incendierii Moscovei. Unit spun ca Francezii au
www.dacoromanica.ro
- 542 -
www.dacoromanica.ro
- 543 -
prestigiului armatei franceze, coborirea lui Napo-
leon de pe primul plan politic si ridicarea lui
---000---
Prelecerea XXXIII-a
Miercuri.13 Aprilie 1938
www.dacoromanica.ro
- 544 -
rirea lui nu mai avea rezonanVa sufleteasca pe care o
avusese lupta in inima Rugilor," (And patria fuses°
www.dacoromanica.ro
- 545 -
armatelor Frantei.
Congres41 e1Q Viena. WaterlQq 18;5. Duplf a-
nul Frantei.
glassl_iligatAA Spuneam ca tarul Alexandru e-
Ch'_24,1tiunearior81
In Serbia incepuse la 1815 migcarea lui Milog Obre-
www.dacoromanica.ro
- 551 -
Alexandru Ipeilanti,care ajunsese prin culture ci
gloria military - fusese rinit in mai multe lupte a-
nu erau adeVg.rate.
www.dacoromanica.ro
- 552 -
a dat o proclamatie prin care arat& ca s'au spus min-
ciuni cand s'a anuntat ca el va sprijini re Qmcci pi
www.dacoromanica.ro
- 555 -
www.dacoromanica.ro
- 556 -
--- 000- --
www.dacoromanica.ro
-557-
Prelegerea MN -a
Muni 2 Maiu 1938
1829).
www.dacoromanica.ro
- 558 -
totulinou.
brietio.
care an determinat-o.
Fireete ci toate miec&rile ce an loc acum in
www.dacoromanica.ro
- 559 -
nationalist, in altele, ca In Rusia, tin 'caracter po-
www.dacoromanica.ro
- 561 -
Faso. 36
www.dacoromanica.ro
- 562 -
www.dacoromanica.ro
- 565 -
Z1.9.2112.1(12221-1=1.§1giltatiune4 Orientu-
lui Tarul Nicolae I domnegte din 1825-1855. Revo-
luIia cu care a inceput domnia lui a avut darul sA-1
faces foarte banuitor; Spre deosebire de Alexandru I,
Austria.
Alianta.
www.dacoromanica.ro
- 567 -
trig&nd simpatia Apusului. Au fort oameni de gtiint6,
cegtia.
www.dacoromanica.ro
- 568 -
www.dacoromanica.ro
- 571 -
www.dacoromanica.ro
- 572 -
Alexandru.I Capo-d'Istria, care insa D'a stat mult
in aceasta situatie, gasindu-se in dificulte din cau-
Pre XXXV-a
BEIMUTIQUILLILlails.11848 .
www.dacoromanica.ro
- 575 -
giunile ce alcatuiau regatul Poloniei. Polonii ane-
xaVi Rusiei duceau o vieata foarte grea,fiind opri_
sfiinVat6.
www.dacoromanica.ro
576
priori g/ aplica.
www.dacoromanica.ro
577
Constantin gi astfel In 23 Noemvrie 1830 tzbucnegte
lase. 37
www.dacoromanica.ro
- 578 -
www.dacoromanica.ro
- 579 -
loniei.
www.dacoromanica.ro
- 581 -
qi Varlovia aunt desfiinVate. Garnizoane rusegti au
www.dacoromanica.ro
-582-
re a intrat in legaturi cu RomAnii, socotind CI
protectoratul rusesc care nemultumise pe sRomaniteste
www.dacoromanica.ro
- 583 -
www.dacoromanica.ro
- 587 -
www.dacoromanica.ro
- 588 -
www.dacoromanica.ro
390
iul Crineii.
--- 000- --
www.dacoromanica.ro
- 591 -
Prglege;ea XXXVI -a
loupdaMaiu 1938
C'jatejagia_arazLijal.laniat'51 In lectic
trecuta am aratat interventia facuta de tarul Ru-
www.dacoromanica.ro
- 592 -
www.dacoromanica.ro
- 593 -
era un idealism ca cel franeez, de a egtuta elibe-
dorul englez.
Fare. 38 www.dacoromanica.ro
- 594 -
www.dacoromanica.ro
-598-
care au descris luptele ce Blau purtat aici. Ei pome-
www.dacoromanica.ro
- 599 -
do victoriile aliatilor contra RuOlor.
Deocamdata armatele aliate nu se hotArlsera un-
de sa ataoa pe Rutici.Sevorbea de un atac prin M.Balti-
www.dacoromanica.ro
- 600 -
www.dacoromanica.ro
- 601 -
www.dacoromanica.ro
-602-
lui Bapoleon al III-lea, de care doreau sA se serveas
cA la unirea Italie/. In Septembrie 1855 se da un a-
tag general al Sebastopolului care este respins din
toate pArtile, numai turnul Molakof cAzu in mdinile
Englezii.
Prin pacea dela Paris, Rusia renunVa la pro-
tectoratul asupra Principatelor, care sunt puce sub
garantia VArilor din Apus. In ceeace privegte into -
www.dacoromanica.ro
- 603 -
rile ei.
www.dacoromanica.ro
- 604 -
www.dacoromanica.ro
-605-
nn fel de adanare lecalarvreo 21.000.000 erau pe
mogiile nobililor,1.5004000 erau oameni de servicii
(vizitii, lucratoriotc.), vreo 4.700.000 erau in-
trebuinaVi in-indastrie gi alte feluri de manci.leap-
www.dacoromanica.ro
-606-
pe unii *i pe altii. La inceput a convocat un comi-
--000---
Prelegerea XXXV1I-a
www.dacoromanica.ro
- 608 -
www.dacoromanica.ro
-609.
cit-Lord Byron qi Walter Scott, un romantism german
In frunte cu Schiller in literaturA ci Hegel In filo-
sone, un rom'antism francez cu un Victor Hugo , etc.
Faille. 39
www.dacoromanica.ro
- 610 -
www.dacoromanica.ro
- 611 -
www.dacoromanica.ro
- 612 -
www.dacoromanica.ro
- b13 -
www.dacoromanica.ro
- 615 -
multA fume deosebitA de cea pe care o cunogtea.
www.dacoromanica.ro
- 616 -
GSC
www.dacoromanica.ro
. 617 -
www.dacoromanica.ro
-618 -
romantism. Este cea dintAiu opera in. care apare carao-
teristica prozei rusegti, care dA,--aoele figuri bine
www.dacoromanica.ro
- 619 -
e nebun gi 1 interzis BA mai scrie. Totugi el a
www.dacoromanica.ro
- 620 -
nimic rusesc.
www.dacoromanica.ro
621 -
www.dacoromanica.ro
- 622 -
deei mai fericit. AceastI idee a fost teluat6 cu mai
molts strAlucire qi talent genial de Dostoiewski,in
- -000 -*.
www.dacoromanica.ro
-623..
Prele:erea XXXVIII-a
Luni 16 Maiu.122§
Alexandru II (continuare)
www.dacoromanica.ro
-624
parlament, dar aceasta nusla Int&mplat, sperm:4(4e
www.dacoromanica.ro
- 625 -
ideea for a fost buns. mai spuneam 06 intro reformele
Faso. 40
www.dacoromanica.ro
-626 -
www.dacoromanica.ro
-62'7 -
CA motivele care duseserd la infiintareaei erau de
ordin gospodaresc, agricol, ascunde de fapt un nu -
www.dacoromanica.ro
- 629 -
cu promptitudin.e*idaboritaordinelor lui, multi Ru*i
din urma. Ru*ii le-au pus capat pram =lair ea unui ga-
www.dacoromanica.ro
- 630 .
platonismul interrentiei acesteia 'gi We. Vivant cont
principatele noastre.
Dar lucrurile au ramas bait& gi se pare ca noi
Polonii n'au fost inaintati de acest plan. pit t Cf
qeful Polonilor pribegi ce luptau pentru libertatepe
alto meleaguri flylese Adam Czartoryski care murise gi
www.dacoromanica.ro
- 631 -
Cum dupe acest plan principatele erau peri-
clitate, Cuza gandit la o interTenVie indraznea-
www.dacoromanica.ro
- 632 -
www.dacoromanica.ro
- 633 -
www.dacoromanica.ro
- 634 -
dar Cuza a litchis ochtLpentru cot care au trecut in-
www.dacoromanica.ro
- 635 -
afar& din universitate.Au fost acum multi oameni
www.dacoromanica.ro
- 636 -
nuot pans pe la 1863 and se produce o schiMbare,
din conza simpatiei trezite In Franta de Poloni.Cum
se atlas's de planul de razooiu al Frantei cu Rusia,
www.dacoromanica.ro
- 637 -
www.dacoromanica.ro
. 638 -
www.dacoromanica.ro
-639 -
rAsculaViyi al ajunga pAn4 aproape de Belgrad,spre
www.dacoromanica.ro
- 640 -
www.dacoromanica.ro
- 641 -
a"'"w'000"'".
Prelearea TXXIX-
22..m a 1.1.u4§
AlmALTAILigagtimArtLaiAlexardru III
Razho 3Lralabno-r -turn 187771521.Incepusch
la sfargitul lecViunei trecute sA ant cum a 12bInnit
rizbolul ruso-turc din 18 ??. Se *tie care au f oat re-
Fasc. 41
www.dacoromanica.ro
- 542-
permi6 sa treacd sere Balcani, pe la not. Turcii au
www.dacoromanica.ro
- 64-3 -
www.dacoromanica.ro
- 644 -
www.dacoromanica.ro
- 645 -
din, in vreme ce XishOmet reu§eqte cfiteva victorli
www.dacoromanica.ro
- 646 -
www.dacoromanica.ro
- 647 -
o lecire din Pleyna, dar care Mind respinsa, dupa
catva timp el capitula Situ4la acum, dupa caaer3a
Plevnei , era urmatoarea:
Armata din N. de Balcani era distrusa. Pasul
§ipka ce fusee foarte mult disputat zadarnic, a ra-
mas tot in mainile Rugilor. Dar cu toate ca armata
turceasca era infrinta, mai erau garnizoane turcesti
www.dacoromanica.ro
- 64-8 -
la inceiutul lui lebruarie in faVa Constantino-
www.dacoromanica.ro
649
Va).
www.dacoromanica.ro
-650
tru a se opune intrArii Rugilor in cele trel judete
rom&negti. Dar mai important& a Post nemultumirea
statelor Buropei, decat a noastra. Snglezil au reu
git sa convinca pe celelalte puteri ca inactivita
tea for face stil crease& puterea Rugilor, care in
www.dacoromanica.ro
-651-
al card. teritoriu a Post revizuit in sensul ca Bul-
garia a ramas numal cu fagia dintre Balcani 41 Du-,
www.dacoromanica.ro
-.652-
Intoarcem, dupa acest semi-Emcees rusese socotit ast-
fel nu din punctul de vedere militar, ci in cel de
www.dacoromanica.ro
- 653 -
nazi numite zemstve, ca sa se poatti face laravi lini§-
www.dacoromanica.ro
- 654 -
www.dacoromanica.ro
- 656 -
recare autonomie, de pildA In Finlanda.san in Basara-
bia. Tot in aceastA vreme Rusia a inaintat foarte malt
in Asia. In ce priveyte peninsula Balcanied, Ruyii au
edutat pe tale paynicA sA cA§tige teren, intrAnd In
relatii In primul rand cu noi. RomAnii erau ins& pu-
in increzatori in Ruyi, ceeace ne-a facut sA intrAm
in Tripla AliantA (Germania, Austria, Italia), care
cAytiga teren in Balcani, devenind astfel adversary
www.dacoromanica.ro
-657-
punerea. Nici Ruyii nu s'ar fi invoit la aceasta,caci
ar fi insemnat o intindere mai mare a influentii Tri-
vadia.
Faso. 42
www.dacoromanica.ro
-658-
Prelegerea 11ra
ruso-japonez
www.dacoromanica.ro
-659
nuturile ei plinand mans pe unele din regiunile ce au
www.dacoromanica.ro
-660-
ales din cauza naturii - locurile erau cu deosebire
www.dacoromanica.ro
-661-
cafe ferata din lame care lega Vladisvostoki, punc-
tul extrem al Siberiei in Orient cu Rusia Europeand,li-
www.dacoromanica.ro
- 663 -
torte a colosului chinez Rusia a intervenit impu-
nand astfel tratatul intre China gi Japonia care stet
www.dacoromanica.ro
- 664 -
www.dacoromanica.ro
- 665 -
www.dacoromanica.ro
-666-
poniei. In urma acestui rIzboiu Japonezii au cagtigat
Jura:tate din insula Sakalin qi anume partea de sud si
-
conducerea contelui Witte cu care sfatuindu-se Varul
www.dacoromanica.ro
-667-
ritate, ei fiind oameni mult mai pregdtit4vegnic
luau cuvlintul.gi vorbeau cer&nd libertatea tariff lor.
www.dacoromanica.ro
-668 -
www.dacoromanica.ro
-669-
lupta, far fermentul ei a fost burghezia qi mai ales
www.dacoromanica.ro
-670-
amintit cei care erau contra introducerii ideilor a-
www.dacoromanica.ro
- 671 -
rile sale. Reactia contra stapanirii tariste a provo
cat acessta revolutie, aceasta migcare disperata,care
-000..-
FINE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro