Teste grila pentru

examenul de licenta, sesiunea 2016

Specializarea Bioinginerie

1. Anatomie

1. Radiusul este situat 7. halucele este denumirea degetului:

a. în partea externã a antebraţului a. mic al mîinii
b. în partea internã a antebraţului b. mare de la picior
c. la nivelul braţului c. arãtãtor
d. la nivelul mãinii d. mare al mîinii

2. Oasele carpului sunt în numãr de 8. abducţia membrului superior se face prin

a. 4 a. îndepãrtarea braţului de torace
b. 6 b. relaxarea musculaturii anterioare a braţului
c. 8 c. rotaţia externã a braţului
d. 10 d. mişcãri de circumducţie

3. Metacarpienele fac legãtura între oasele 9. Sinoviala este

carpiene şi a. un ligament
a. radius b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un
b. cubitus lichid vãscos
c. falange c. menisc intraarticular
d. falangete d. un burelet cartilaginos

4. Capul humeral este 10. Colonul sigmoid este

a. articular a. portiunea initiala a colonului
b. rugos b. portiunea terminala a colonului
c. nearticular c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial d. portiunea in forma de S a colonului
transvers
5. Calcaneul este un os al 11. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele
a. tarsului elemente, cu excepţia
b. carpului a. glomerul vascular
c. metacarpului b. capsula Bowman
d. mîinii c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
6. Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei 12. Corticala renalã conţine
b. scheletului gambei a. corpusculii lui Malpighi
c. micului bazin b. sinusul renal
d. regiunii antero/laterale a abdomenului c. papilele renale
d. tubii drepţi

1
13. Ansa lui Henle este un segment al
a. hilului renal
b. pancreasului
c. tubilor renali
d. aortei
14. Pereţii stomacului sunt alcãtuiţi din
a. ţesut muscular dispus pe 4 straturi
b. 4 tunici
c. 2 straturi - mucos şi muscular
d. straturi variate ca numãr
15. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
16. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de
şanţuri ,cu excepţia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
17. Circulaţia arterialã a cordului este
a. datã de artere coronare
b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
c. datã de carotide
d. asiguratã de mezenterica superioarã
18. Arborele bronhic drept este format din
a. douã bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
19.Epicardul este
a. tunica internã a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
20. Baza pulmonului drept vine în raport
prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliarã
2
21.Trunchiul arterei pulmonare
a. aparţine circulaţiei funcţionale
b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului
c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
22. Miocardul atrial este
a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii
23. Hilul pulmonar reprezintã
a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii
pulmonare pãtrund în plãmãn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a plãmãnului
d. o structurã limfoidã
24. Endocardul este
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. membrana de înveliş a coronarelor
25. Pulmonul drept prezintã
a. lob superior şi inferior
b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical şi bazal
26. Piramidele renale Malpighi se aflã la
nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
27. Marele trohanter aparţine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
28. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
29. Arterele coronare sunt
a. superioarã şi inferioarã
b. dreaptã şi stãngã 35. Pancreasul este un organ
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã a. foarte bine vascularizat
d. atrialã şi ventricularã b. situat în abdomenul inferior
c. neîncapsulat
30. Lobulii pulmonari d. lipsit de inervaţie
a. sunt formaţi din segmente
b. formeazã segmente pulmonare
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept 36. Nefronii sunt formaţi din
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii a. ghem vascular şi sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
31. Corticala renalã conţine c. corpuscul renal şi tub urinifer
a. corpusculii lui Malpighi d. piramidele Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepţi 37. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte
a. cu glanda suprarenalã dreaptã
32. Vena portã se formeazã prin unirea b. cu ficatul
venelor c. cu faţa posterioarã a stomacului
a. mezentericã superioarã, inferioarã si d. cu muşchiul psoas
splenicã
b. hepatice 38.Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
c. cavã inferioarã şi hepaticã a. bazinetul cu vezica urinară
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
33. La nivelul atriulului drept se deschid
urmatoarele elemente cu o exceptie:
a. vena cava suparioara 39. Vezica urinară are raporturi cu :
b. vena cava inferioara a. simfiza pubiană
c. urechiusa drepta b. loja genitală
d. artera aorta c. ampula rectală
d.ureterul
34.Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi 40. Cartilajul tiroid:
b. 2 straturi a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
c. 3 straturi b. prezintă o margine anterioară numită
d. doar un strat circular bine reprezentat popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide

3
 2. Fiziologie
8. Diferența arteriovenoasa depinde de:
1. Debitul cardiac reprezintă: a) debitul cardiac
a) suma debitelor sistolice ale celor doi b) metabolism
ventriculi c) debitul cardiac și metabolism
b) suma debitelor sistolice ale atriilor și d) cantitatea de mioglobină
ventriculilor 9. Curba de disociere a CO2 se caracterizează prin:
c) produsul dintre debitul sistolic și a) lipsa platoului şi a saturaţiei
frecvența cardiacă/minut b) are un aspect de S italic
d) este sinonim cu lucrul mecanic c) este o linie dreaptă
d) se poate exprima în procente faţă de
2. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de: saturaţie.
a) presiunea parţială a oxigenului din sângele
arterial 10. Bicarbonatul standard:
b) cantitatea de hemoglobină a) are valori normale de 50-60 ml CO2 %
c) presiunea parţială a CO2 b) reprezintă cantitatea de bicarbonat formată în
d) nici un răspuns nu este corect sângele total, saturat cu O2 la presiune a CO2 de 40
mm Hg şi la o temperatură de 37 C
3. Hemoglobina este: c) se formează doar la nivelul hematiilor
a) un pigment respirator d) nici un răspuns nu este corect
b) o hemoproteină cu rol de transport
c) un aminoacid 11. Carbamații:
d) o glicoproteină a) reprezintă forma sub care este eliminată în aerul
alveolar cea mai mare parte a CO2
4. Indicele cardiac reprezintă: b) se formează numai la nivel tisular
a) debitul cardiac/ m2 de suprafață c) sinteza lor este invers proporțională cu pH-ul și
corporală cu gradul de desaturare
b) debitul cardiac/ volumul sanguin d) nici un răspuns nu este corect
c) diferența dintre debitele sistolic atrial și
cel ventricular 12. În timpul reflexului rotulian se produce:
d) nici un răspuns nu este corect a) flexia gambei pe coapsă
b) extensia gambei pe coapsă
5. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu: c) extensia piciorului pe gambă
a) capacitatea de oxigenare d) flexia piciorului pe gambă
b) debitul de oxigen al sângelui
c) debitul venos de oxigen 13. Reflexul de extensie este un reflex:
d) puterea de oxigenare a) proprioceptiv
b) exteroceptiv
6. În molecula de hemoglobină funcţională Fe este c) monosinaptic
menţinut: d) intersegmentar
a) în stare ferică
b) combinat cu tiroxina 14. Reflexul de extensie încrucişată:
c) combinat cu CO2 a) este monosinaptic
d) în stare feroasă b) nu prezintă iradiere şi sumaţie
c) este polisinaptic
7. Debitul cardiac scade: d) nu prezintă fenomenul de recrutare
a) în ultimul trimestru de sarcina
b) în timpul somnului
c) în timpul digestiei
d) la sportivii de performanță în timpul
efortului

4
15. În timpul reflexului achilian se produce:
a) flexia gambei pe coapsă
b) extensia gambei pe coapsă
c) extensia piciorului pe gambă
d) flexia piciorului pe gambă
16. Reflexul maseterin este un act reflex:
a) polisinaptic
b) intersegmentar
c) segmentar
d) monosinaptic
17. Facilitarea și ocluzia sunt proprietăți
fundamentale ale reflexelor și reprezintă:
a) proprietăți induse pozitiv sau negativ
asupra neuronilor postsinaptici de către
semnalele presinaptice
b) propagarea excitației la distanță de
locul excitării
c) modalități de concentrare sau disipare a
influxului nervos
d) însumarea stimulilor subliminari
18. Percuţia tendonului bicepsului la plica
cotului provoacă reflexul:
a) Hoffmann
b) tricipital
c) bicipital
d) cremasterian
19. În cazul reflexului de flexiune relaţia
dintre răspuns şi intensitatea excitantului
este:
a) invers proporţională
b) direct proporţională
c) indiferentă
d) nici un răspuns nu este corect
20. Sughițul:
a) are centrul reflex in punte
b) este un act reflex rezultat prin
excitarea directă a nucleului vagal bulbar
c) este utilizat ca mijloc de apreciere a
profunzimii narcozei
d) este un reflex miotatic
5
21. Reflexul fotomotor:
a) are la bază variația diametrului
pupilar, în funcție de variația intensității
luminoase
b) se mai numește Edinger-Westphal
c) se obține prin modificarea curburii
cristalinului
d) este un reflex somatic
22. Reflexele miotatice medulare NU se
caracterizează prin:
a) sunt reflexe monosinaptice;
b) sunt reflexe de întindere și extensie
c) sunt reflexe somatice monosinaptice
d) sunt reflexe somatice multisinaptice
23. Motoneuronii gamma:
a) dețin un rol deosebit de important în
cazul reflexelor miotatice de postură
b) aparțin de sistemul nervos vegetativ
c) se găsesc mai ales în trunchiul
cerebral
d) nici un răspuns nu este corect
24. Precizați care din următoarele afirmații
este FALSĂ:
a) latența arcului reflex are la bază fenomenul
de întârziere sinaptică
b) fatigabilitatea este consecința reducerii sau
epuizării mediatorului chimic
c) pentru ca fenomenul de sumație temporală să
se producă, este necesar ca intervalul dintre stimuli
să fie mai mare de 10 – 15 milisecunde
d) sumația spațială se referă la însumarea a doi
sau mai mulți stimuli subliminari sosiți simultan, pe
căi diferite, la nivelul aceluiași neuron
25. Receptorii fazici:
a) aduc informații continue privind
relațiile organismului cu mediul
b) nu prezintă fenomenul de adaptare
c) se găsesc la nivelul fusurilor
neuromusculare
d) nici un răspuns nu este corect
 3. Dispozitive medicale pentru diagnostic si terapie
A.
1. Prin toracenteza se extrage:
a) lichid pleural;
b) lichid pericardic;
c) suc gastric;
d) lichid peritoneal.
2. Trocarele se utilizeaza pentru:
a) toracenteza;
b) pulsoximetrie;
c) bronhoscopie;
d) electrocardiografie.
3. Toracenteza are scop:
a) diagnostic sau terapeutic;
b) anticoagulant;
c) antihipertensiv;
d) antiemetic.
4. Contraindicatiile toracentezei:
a) volumul foarte mic al revarsatului pleural;
b) HTA;
c) neoplasmul gastric;
d) ciroza hepatica.
5. Materiale necesare toracentezei:
a) ace de punctie sterile;
b) pulsoximetre;
c) concentratoare de oxigen;
d) body test;
6. Complicatii ale toracentezei:
a) pneumotorax;
b) HTA:
c) BPOC;
d) hemoragie digestiva;
7. Incidente ale toracentezei:
a) punctionarea plamanului;
b) refuzul pacientului;
c) varsaturi;
d) migrene;
8. Pentru biopsia pleurala se
urmatoarele instrumente:
a) bronhoscop rigid;
b) trocare;
c) camera de inhalatie;
d) bronhoscop flexibil.
9. Biopsia pleurala prin ac este o metoda:
a) invaziva;
b) neinvaziva;
c) simpla;
d) comoda.
10. Indicatii ale biopsiei pleurale:
a) revarsate pleurale suspecte de malignitate sau tbc;
b) ascita;
c) pericardita;
d) edeme gambiere.
11. Contraindicatii ale biopsiei pleurale:
a) pacient necooperant;
b) insuficienta cardiaca;
c) insuficienta renala;
d) insuficienta hepatica.
12. Instrumentar necesar pentru biopsia
pleurala:
a) ace cu diferite mecanisme de actionare;
b) defibrilator;
c) computertomograf;
d) RMN.
13. Incidente ale biopsiei pleurale:
a) emfizem subcutanat;
b) accident vascular cerebral;
c) infarct de miocard;
d) hematurie.
14. Complicatii ale biopsiei pleurale:
a) lezarea plamanului;
b) incontinenta urinara;
c) cardiopatia ischemica;
d) ulcerul gastric.
15. Toracoscopia se efectueaza cu:
a) spirometrul electronic;
b) toracoscopul rigid;
c) echograful;
d) electrocardiograful.
utilizeaza
16. Indicatii ale toracoscopiei:
a) diagnostice si terapeutice;
b) hipotensiune arteriala;
c) ulcer duodenal;
d) insuficienta venoasa cronica.
6
17. Contraindicatii ale toracoscopiei: 25. Avantaje ale bronhoscopiei rigide:
a) lipsa spatiului pleural din cauza a) abord foarte larg si vizibilitate buna
aderentelor pleurale; la nivelul traheei si bronhiilor principale;
b) diabetul zaharat; b) costul ridicat al aparaturii;
c) orbirea; c) manevra dificila;
d) surditatea. d) inexistenta specialistilor.

18. Complicatii ale toracoscopiei: 26. Avantajele fibrobronhoscopiei:

a) hemoragia; a) confort si toleranta pentru pacient;
b) HTA; b) biopsii de dimensiuni mici;
c) infectia urinara; c) tehnica imprecisa;
d) insuficienta renala. d) costuri reduse.

19. Bronhoscopia este o metoda endoscopica de 27. Indicatii diagnostice ale fibrobronhoscopiei:
explorare a: a) evaluare a permeabilitatii si a
a) arborelui traheo-bronsic; proprietatilor mecanice ale cailor respiratorii
b) aparatului cardio-vascular; superioare;
c) aparatului digestiv; b) neoplasm rectal;
d) aparatului reno-urinar. c) hepatita virala cu virus C;
d) ulcerul duodenal.
20. Bronhoscopia rigida utilizeaza:
a) pulsoximetrul; 28. Contraindicatiile relative ale
b) aparatul roëntgen; fibrobronhoscopiei:
c) bronhoscopul rigid; a) insuficienta respiratorie care necesita
d) fibrobronhoscopul. ventilatie mecanica;
b) fractura de gamba;
21. Fibrobronhoscopul este necesar pentru: c) ulcerul varicos;
a) spirometrie; d) surditatea.
b) pulsoximetrie;
c) echocardiografie; 29. Dispozitive de monitorizare a pacientului in
d) fibrobronhoscopie. timpul fibrobronhoscopiei:
a) pulsoximetru si tensiometru;
22. Indicatii ale bronhoscopiei rigide: b) oscilometru;
a) hemoptizia masiva; c) spirometru;
b) diabetul zaharat; d) RMN.
c) ciroza hepatica; 30. Pulsoximetria este o metoda rapida si
d) intoxicatii acute. noninvaziva de determinare a saturatiei sangelui
periferic cu:
23. Contraindicatii ale bronhoscopiei rigide: a) bioxid de carbon;
a) hipoxemia severa refractara; b) oxigen;
b) neoplasmul de colon; c) monoxid de carbon;
c) insuficienta hepatica; d) hidrocarburi.
d) sarcina.

24. Complicatii ale bronhoscopiei rigide:

a) perforatia peretelui cailor aeriene;
b) ruptura uterina;
c) ruptura cardiaca;
d) infectia urinara.

7
B. 9.Instrumentarul chirurgical minim invaziv:
1.Lantul video laparoscopic contine: a.este numai din cauciuc;
a.hook-ul, b.se sterilizeaza numai la microunde;
b.tija de aspirator; c.este actionat doar robotic;
c.bisturiul electric; d.este compatibil cu organismul uman.
d.monitorul tv.
10.Microcamera de luat vederi face parte din:
2.Instrumentarul laparoscopic: a. lantul audio;
a.este de unica folosinta; b.lantul de insuflatie;
b.se poate steriliza; c.lantul video;
c.este folosit numai o data pe zi; d.lantul bisturiului electric.
d.este mentinut tot timpul imersat in antiseptic.
11.Telescopul poate fi:
3.Monitorul tv: a.cu vedere terminala;
a.este situat la baza troliului laparoscopic; b.sterilizat prin flambare;
b.are cel putin 600 de linii orizontale; c.nu poate fi de 5 mm diametru;
c.are conexiuni cu telescopul; d.nu poate fi monobloc cu microcamera.
d.se aseaza de cealalta parte a leziunii de operat.
12.Trocarele laparoscopice:
4.Insuflatia abdomenului: a.nu pot fi din material plastic;
a.se face cu oxigen; b.nu pot fi transparente;
b.se face numai cu acul Veress; c.metalice sunt sablate;
c.nu se face in spatial Douglas; d.metalice sunt de unica folosinta.
d.se face,de obicei,cu dioxid de carbon.
13.Valvele de trocar laparoscopic:
5.In apendicectomia laparoscopica: a.sunt de plastic;
a.bolnavul este pozitionat in decubit ventral; b.sunt din aluminiu;
b.se foloseste doar laparoscop cu vedere c.pot fi magnetice;
laterala; d.sunt nesterile.
c.nu se clipeaza baza apendicelui;
d.se ligatureaza cu nod Roeder. 14.Trocarul de camera video:
a.se introduce la sfarsitul operatiei;
6.Bisturiul electric: b.se introduce sub controlul anestezistului;
a. se foloseste la toate operatiile; c.este de 1 mm;
b. este necesar a fi impamantat; d.se poate introduce fara pneumoperitoneu.
c.se aseaza pe monitor;
d.se foloseste numai in mod monopolar. 15.In operatiile laparoscopice,garnitura de
trocar:
7. Instrumentele laparoscopice: a.poate lipsi;
a.au lungimea de 43 cm,in partea lor activa; b.se ataseaza de fabricant;
b.sunt introduse,tot timpul ,complet in c.nu este sterila;
abdomen; d.nu etanseaza decat instrumentele metalice.
c.nu se scot din abdomen pana la sfarsitul
operatiei; 16.Varful de mandren:
d.nu se pot folosi cu curent electric. a.este in forma de L;
b.este sferic;
8.Cu bolnavul in pozitie ginecologica: c.poate fi conic sau piramidal;
a.se poate opera stomacul; d.nu este steril.
b.se opereaza doar femeile;
c.nu se face pneumoperitoneu;
d.presiunea venoasa centrala scade.

8
17.Colaborarea medic-bioinginer: 25.Coagularea bipolara:
a.nu se face in operatie; a.foloseste curent continuu;
b.nu poate imbunatati conditiile operatorii; b.se aplica viscerelor cavitare;
c.intarzie operatia; c.are beneficii doar pentru capilare;
d.contribuie la performanta. d. se aplica la bolnavii cu tulburari de ritm
cardiac.
18.Fibrele de sticla sunt folosite pentru:
a.transmiterea microbilor; 26.Masa de operatii laparoscopice nu se
b.transmiterea luminii; fixeaza conform:
c.sectiunea tesuturilor; a.lungimii trocarelor;
d.transmiterea caldurii. b.marimii penselor laparoscopice;
c.zonei operatorii din abdomen;
19.Lumina folosita in chirurgia endoscopica d.dorintei bolnavului.
este:
a.”rece”; 27.Presiunea mai mare a
b.calda; pneumoperitoneului,duce la:
c.fierbinte; a.hipertensiune arteriala periferica;
d.colorata. b.hipotensiune arteriala;
c.hipotensiune venoasa la membrele inferioare;
20.La fabricarea instrumentelor laparoscopice; d.hipocarbie.
a.nu participa femei;
b.sudarile se fac manual; 28.Nodul Roeder este:
c.lipiturile se fac cu carbura de tungsten; a.resorbabil;
d.se foloseste doar inox. b.intracorporeal;
c.intravascular;
21.La inceputurile laparoscopiei,viziunea era; d.autofixant.
a.monoculara;
b.binoculara; 29.In lipsa unui “endo-bag”,se poate folosi:
c.stereo; a.un bol metalic;
d.panoramica. b.un lasou;
c.o manusa chirurgicala;
22.Antrenamentul chirurgical laparoscopic se d.un bisturiu electric.
face prin;
a.cutie de antrenament; 30.In pozitia Trendelenburg,aerul se aduna
b.disectia soarecilor; spre:
c.numai pe porci; a.pelvis;
d.la sala de curs. b.hipocondrul stang;
c.spatiul Douglas;
23.Suturile intraoperatorii laparoscopice se fac: d.spatiul subfrenic.
a.cu lipici biologic;
b.fara coagulare; 31.In general,pensele laparoscopice intra in
c.numai la sfarsitul operatiei; abdomen:
d.numai intraabdominal. a.1/2 din lungime;
b.1/2 din latime;
24.Pensele laparoscopice contin: c.1/2 din inaltime;
a.camasa; d.1/2 din grosime.
b.guler;
c.maneca;
d.butoni.

9
32.La presiunea de 15 mmHg a
pneumoperitoneului:
a.pielea bolnavului este la 15 cm de artera
aorta;
b.trocarul optic se introduce fara mandren;
c.nu mai sunt necesare valve la trocare;
d.nu este pericol de embolie gazoasa.
33.Manipulatorul uterin se introduce:
a.prin anus;
b.la pneumoperitoneu cu presiune mare;
c.cand nu este pneumoperitoneu;
d.prin vagin.
10
34.Cand leziunea de operat este in cadranul
inferodrept abdominal:
a.chirurgul sta in pozitie franceza;
b. engleza;
c germana;
d. romana.
35.Distanta ochilor chirurgului fata de
monitorul tv este bine sa fie de:
a.de 10 ori diametrul monitorului;
b.de 0,5 ori diametrul monitorului ;
c.de un metru;
d.de 1,6-6 ori diametrul monitorului.
C.
1.Care din urmatoarele procedee este folosit ca ultima modalitate de tratament a insuficientei
respiratorii:
a. cu aparate portabile-blon sau burduf-(Ruben, Ambu, etc)
b. cu aparatul de anestezie
c. oxigenarea extracorporeala
d. stimularea electrofrenica (metoda Sarnoff)

2.Indicatia electiva a oxigenoterapiei hiperbare este :

a. anestezie generala
b. tratamentul socului hemoragic
c. tratamentul degeraturilor
d.intoxicatia cu monoxid de carbon

3.Oxigenoterapia este o metoda de tratament care are ca scop :

a. combaterea hipoxiei tisulare prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
b. combaterea anemiei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
c. combaterea intoxicatiilor medicamentoase prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
respirator
d. combaterea efectelor enesteziei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator

4.Etapa de transport in sange a oxigenului se realizeaza cu ajutorul:

a. hemoglobinei, precum si in forma dizolvata in plasma
b. hemoglobinei si ferului plasmatic
c. hemoglobinei si proteinelor plasmatice
d. hemoglobinei si elementelor figurate din sange

5. Efecte nefavorabile ale oxigenoterapiei apar dupa:

a. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 60% O2
b. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 25% O2
c. utilizarea indelungata a unor concentratii de >60% O2
d. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 40% O2

6. Executarea probelor de compatibilitate are ca scop reducerea la minim a riscurilor

accidentelor transfuzionale si comporta obligatoriu :
a. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB
b. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si Rh
c. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB, Rh si prezenta anticopilor iregulari
d. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si prezenta anticorpilor iregulari

7. Principala functie a singelui transfuzat este:

a. de transportor de hemoglobina
b. de transportor de fier
c. de transportor de aer
d. de tranportor de anticorpi si vitamine

8.Arsurile actinice sunt :

a. consecutive expunerii la actiunea razelor solare sau a surselor artificiale de raze ultaviolete
b. actiunii locale a dezinfectantilor
c. actiunii infectiilor fungice la nivelul tegumentelor
d. actiunii substantelor caustice

11
9. Cauzele care influenteaza scaderea concentratiei de O2 in aerul respirator
a. altitudinea joasa
b. administratrea O2 pe masca
c. aerul viciat, altitudinea crescuta
d. oxigenoterapia hiperbara

10.Autotransfuzia presupune:
a. administrarea directa a singelui de la donator la primitor
b. recoltarea si reinfuzarea singelui la acelasi pacient
c. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin
d. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin si Rh

11. Donatorii de singe sunt acele persoane :

a. care accepta voluntar prelevarea de singe in scop umanitar
b. cei care doneaza in vederea autotransfuziei
c. poliglobulicii sau hipertensivii care necesita in scop terapeutic prelevarea de singe
d. prelevarea de singe in scopul efectuarii analizelor medicale

12. In care din urmatoarele situatii un pacient nu are contraindicatie temporara de donare de
sange:
a. diabetul
b. menstruatia, sarcina, alaptarea
c. 6 luni de la o transfuzie cu singe sau derivati
d. vaccinarile

13.Care din urmatoarele cai nu poate fi folosita pentru administrarea transfuziei :

a. calea venoasa
b. calea arteriala
c. calea intraperitoneala
d.calea parenteral

14.Care din urmatorii factori nu influenteaza accidentele imunologice ale transfuziei de singe:
a. incompatibilitatii eritrocitare in system ABO
b. anticorpilor iregulari naturali in serul primitorului
c. anticorpilor imuni in serul primitorului
d. nivelul de hemoglobinei si numarului de leucocite

15.Care din urmatoarele solutii nu realizeaza compensare deficitului de volum sanguin:

a. dextranii
b. solutii electrolitice
c. albuminele
d. administrarea de vitamine

16. Principala cauza a accidentelor prin arsura la copii este datorata :

a. lipsei de supraveghere si neglijentei parintilor
b. arsurile chimice
c. arsurile prin explozie
d. arsurile in spatii inchise

12
17.Estimarea suprafetei arse la copilul 0-4 ani, reprezentata de trunchi este :
a. 32% b. 13-19%
c. 2x9 ½% d. 2x(15-18)%

18.Arsura de gradul II se vindeca spontan in

a. 1 luna b. 10-14 zile
c. 21 zile d.sub 7 zile

19.Care modurile de ventilatie mecanica nu pot fi aplicate la nou-nascut:

a.sincronizate cu pacientul si controlate c.controlate in presiune
b.sincronizate cu pacientul d.mod de ventilare inteligent

20.Modul de calibrare a unui sensor de flux este universal valabil:

a.da ,pentru toate dispozitivele
c.senzorul de flux nu se calibreaza
b.nu
d.senzorul de flux se calibreaza doar la nou-nascut

21.Dispozitivele ce asigura suportul ventilator nu pot fi dedicate:

a.numai pt nou-nascut
c.numai adult
b.numai pacientilor cu anemie
d.de la nou-nascut la adult

22.Senzorul SPO2 masoara:

a.saturatia in O2 invaziv
c.saturatia in O2 din singe integral
b.saturatia in O2 a tesutului neinvaziv d.concentratia in CO2 din sange integral

23.Aparatul de anestezie poate sustine ventilatia mecanica:

a.da, in timpul anesteziei c.nu, pt ca nu poate ventila mecanic pacientul
b.nu, pt ca administreaza gaz anestezic d.doar sincronizat cu pacientul

24.Monitorul de functii vitale nu poate masura:

a.puls c.tensiunea arteriala neinvaziva
b.saturatia in O2 d.profunzimea anesteziei

25.Verificarea dispozitivelor medicale nu se face:

a.cind nu sunt functionale c.inainte de a fi conectate la pacient
b.cind sunt conectate la pacient d.cind sunt conectate intr-o priza

26.Bioinginerul Medical din A.T.I. nu :

a.verifica dispozitivele medicale c.seteaza parametri de ventilatie mecanica
b.calibreaza dispozitivele medicale d.decide daca un dispozitiv poate fi folosit

27.Dispozitivele medicale din A.T.I. sunt::

a.aparate de ventilatie mecanica c.injectomate/pompe volumetrice
b.monitoare de inalta performanta d.iluminarea saloanelor

13
 28.Aparatele de anestezie au obligatoriu un :
a.senzor O2 c.senzor de temperatura
b. injectomat d.ventilare cu heliu

29.Aparatul de anestezie are sursa de alimentare cu gaze medicinale :

a.o singura sursa c. nu are sursa de gaze medicinale
b.doua surse d. doar sursa de O2

30.Debitmetrul aparatului de anestezie regleaza :

a. temperatura c.CO2 expirator
b.fluxul de gaz proaspat d.oxigenarea cerebrala

D.
1. Caracteristice pentru acalazia cardiei sunt urmatoarele aspecte cu exceptia:
a) acalazia cardiei este tulburare de motilitate esofagiană
b) boala este mai frecventa la adulti si persoane peste 6o ani
c) la manometria esofagiana se constata relaxarea insuficientă a sfincterului esofagian inferior
(SEI)
d) examenul radiologic cu substanta de contrast evidentiaza stenoză la nivelul cardiei cu aspect
de „cioc de pasăre”.

2. Diagnosticul de reflux gastroesofagian tipic se stabileste prin:

a) endoscopie
b) pH-metrie esofagiană computerizată
c) endoscopie si pH-metrie
d) ecografie abdominală

3. Video-endoscopia (VE) de înaltă rezoluţie a adus o îmbunătăţire

remarcabilă prin utilizarea unor dispozitive cu exceptia:
a) unui dispozitiv cuplat (Charged Coupled Devices - CCD) ca senzor de imagine
b) magnificarea optică
c) fibrelor optice
d) lentilă mobilă pentru mărirea optică plasata la capătul distal al endoscopului

4. Care dintre urmataorele sondele ale ecoendoscopului permite descrierea a 7 straturi

parietale?
a) sonda de 5 MHz
b) sonda de 7 MHz
c) sonda de 7,5 MHz
d) sonda de 12 MHz

5. Bujiile Savary au ca prima indicatie de utilizare:

a) dilatarea stenozelor esofagiene maligne
b) dilatarea stenozei pilorice
c) dilatarea stenozelor esofagiene postcautice
d) tratamentul endoscopic a stenozei peptice din BRGE

14
6. Bandarea varicelor esofagiene prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a) este o metoda de hemostaza endoscopica
b) utilizeaza injectarea de substante vasoconstrictoare
c) utilizeaza un over tub montat la extremitatea distală a endoscopului
d) aspira si ligaturează segmentul vascular variceal efractat

7. Stomacul din punct de vedere anatomic si functional prezinta urmatoarele caracteristici cu

exceptia:
a) stomacul este porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv
b) stomacul este un organ de capacitate care poate stoca alimente până la 3 litri
c) la nivelul stomacului se secretă o cantitate de 23 litri de suc gastric zilnic
d) la nivelul stomacului are loc o absorbţie redusă de apă (20%)

8. Care din urmatoarele teste pentru evidentierea infecţiei cu Helicobacter pylori indica o
infectie veche sau tratata?
a) testul rapid bazat pe virajul de coloare de la galben la roşu violet în prezenţa ureazei eliberate de
Hp prezent în fragmentul de biopsie gastrică;
b) testul respirator cu C13, testul ureazei în aerul expirat;
c) examenul histologic al piesei de biopsie prin coloraţii Giemsa
d) testele serologice, care pun în evidenţă prezenţa anticorpilor.

9. Tratamentul endoscopic al hemoragiei digestive non variceale prin coagulare termică

include următoarele metode cu excepția:
a) electrocoagularea bipolară sau multipolară Bicap,
b) sondele termice care dezvolta temperaturi de 250°C.
c) plasma argon
d) hemospray-ul

10.Exceptia de la explorarea prin Videocapsula endoscopica este reprezentata de:

a) o procedura de explorare non invazivă a intestinului subtire
b) prezintă toleranţă foarte bună;
c) oferă imagini clare de calitate înaltă;
d) prelevarea de biopsii si hemostaza in situ

11. Colonoscopia virtuală prezinta urmatoarele carcateristic cu exceptia:

a) o alternativă la colonoscopia clasică, pentru pacienţii cu complianţă scăzută.
b) o metodă care implică reconstrucţie tridimensională a suprafeţei endoluminale a colonului,
c) o metoda de diagnostic a eroziunilor, polipului plat şi modificărilor minore ale mucoasei
d) o metodă radiologică de investigare minim invazivă

12 Care dintre urmatoarele metode imagistice nu este utilizata pentru confirmarea diagnostică a
leziunilor hepatice evidenţiate ecografic?
a) Computer tomografia
b) RMN
c) arteriografia
d) examen radiologic cu substanta de contrast
13. Care dintre urmatoarele investigatii sunt indicate in diagnosticul de megacolon toxic?
a) examen colonoscopic
b) clismă baritată
c) ecografia abdominală
d) examenul radiologic abdominal fara substanta de contrast

15
14. In caz de ulcer hemoragic hemostaza endoscopica nu se poate face prin:
a) aplicare de clipuri metalice Wilson Cook
b. injectare de adrenalina
c. sonda Blackmoore
d. laser argon

15. In caz de hemoragie digestiva variceala hemostaza nu se face prin:

a) hemospray
b) sclerozare prin injectare de alcool absolut
c) sonda Blackmoore
d) bandare

16. Care dintre urmataorele investigatii nu evalueaza fibroza hepatică?

a) ecografia abdominală
b) puncţie biopsie hepatică
c) examenul fibroscan
d) testele serologice (Fibrotest, FIBROMAX)

17. Care este cea mai buna metoda de evaluare imagistica a severitatii unei pancreatite acute?
a). Ecografia abdominala
b). Rezonanta magentica RMN
c). Testele de laborator biochimice si hematologice
d). Computer tomografie

18. Metoda cu cea mai mare sensibilitate in diagnosticul cancerului colorectal este:
a. sigmoidoscopia flexibila
b. colonoscopia totala
c. irigrografie cu dublu contrast
d. clisma baritata

19. Care dintre următoarele afirmații este adevarata despre crioablatie?

a. este o procedura de diagnostic complicata
b. foloseste curent de aer rece pina la - 20, -30°C
c. este foarte dureroasa
d. consta in introducerea unui ac in tesutul tumoral hepatic

20. Care dintre următoarele afirmații nu este adevarata despre elastografie?

a. este o metoda de diagnostic a tumorilor hepatice
b. este o metoda de diagnostic a fibrozei hepatice
c. volumul tesutului hepatic explorat este de 100 ori mai mare fata de o biopsie hepatica
d. principiul de functionare consta in deplasarea undei elastice de soc (ultrasonore).

21. Radiofrecvenţa are la baza utilizarea de:

a) curenţi alternativi cu frecvenţă de 200–1200 kHz
b) curent de aer rece la temperaturi de –30° Celsius,
c) curent electric
d) radiaţii emise de o substanţă radioactivă.

16
22. Care dintre următoarele metode imagistice este cu sensibilitate asemănătoare in evaluarea
formaţiunilor hepatice cu ecografia cu substanţă de contrast – CEUS?
a) computer tomografia
b) examenul radiologic
c) ecografia Dopller
d) arteriografia

23. Tratamentul endoscopic in acalazia cardiei se face prin:

a) dilatare pneumatică
b) miomectomie prin procedura Heller,
c) injecţii cu botulina
d) agenţi farmacologici cu efecte miorelaxant

24. Principala componenta a ecografului este:

a) transductorul;
b) sistemul de analiză, prelucrare şi amplificare a semnalului
c) sistemul de afişare a imaginii obţinute
d) sistemul de stocare a datelor

25. Endomicroscopia confocală realizează

a) secţiuni în profunzimea structurilor examinate
b) biopsie optică pe cale endoscopica
c) cromoendoscopie electronică
d) endoscopie cu magnificaţie

17
E.
1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural
având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural
având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o
coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește colul femural având o
coadă centro-medulară femurală;
2. Indicația principală a protezei cervico-
cefalice este:
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele
tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
3. Una dintre afirmațiile de mai jos nu este
adevărată:
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a
protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară
între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se
transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între
proteza cervico-cefalică și proteza bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a) Intervenția chirurgicală prin care se restabilește
mobilitatea unei articulații ca și buna
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor
pǎrți moi care o controleazǎ;
b) Intervenția chirurgicală prin care nu se
restabilește mobilitatea unei articulații, dar se
asigurǎ buna funcționare a mușchilor,
ligamentelor și a altor pǎrți moi care o
controleazǎ;
c) Intervenția chirurgicală prin care se restabilește
mobilitatea unei articulații dar nu și buna
funcționare a mușchilor și a altor pǎrți moi care
o controleazǎ;
d) Intervenția chirurgicală prin care se restabilește
mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor
și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
5. Principiul operației de implantare a unei
proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
a) Rezecția capului femural;
b) Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului
femural;
c) Rezecția diafizei femurale;
d) Rezecția capului femural și a diafizei femurale
cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a) Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b) Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al
pacientului;
c) Mobilizarea precoce cu sprijin total al
pacientului;
d) Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al
pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a) Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b) NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele
vȃrstnice;
c) NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele
vȃrstnice;
d) Fractura recentǎ a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a) Autocentrarea componentelor protezei, astfel
nemaifiind necesarǎ o poziționare chirurgicalǎ
precisǎ;
b) Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația
externǎ a protezei;
c) Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa
articularǎ externǎ și capul femural;
d) Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare
decȃt pentru o protezǎ totalǎ;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o
scǎdere a:
a) Ptroteinkinazei;
b) Titrului proteoglicanilor;
c) Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului
anticorpilor antitiroperoxidazei;
d) Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt
și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac
parte:
a) Luxația precoce;
b) Uzura polietilenei;
c) Decimentarea asepticǎ;
d) Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a) Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de
polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
b) Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de
polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
c) Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de
polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;
d) Nici un rǎspuns nu este corect;
18
12. Funcția principalǎ a componentei 18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
femurale este reprezentatǎ de: a) Mobilizarea precoce cu sprijin total;
a) Inlocuirea diafizei femurale; b) Apariția eroziunilor la nivelul cavității
b) Inlocuirea capului și a colului femural; acetabulare;
c) Inlocuirea capului și a colului femural, c) Eliminarea pseudartrozei;
precum și a diafizei femurale; d) Nici una de mai sus;
d) Inlocuirea capului și a colului femural,
diafizei femurale precum și a cavitǎții 19. Principiul „excenticității pozitive”
acetabulare; include:
a) Poziția de varus a cupei blindate;
13. Componentele femurale sunt de trei b) Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn
tipuri principale: cavitatea cotiloidă;
a) Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, c) Toate de mai sus;
cimentate cu suprafațǎ poroasǎ; d) Nici una de mai sus;
b) Cimentate, necimentate, cimentate cu
suprafațǎ poroasǎ; 20. În cazul componentelor acetabulare
c) Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate, insertul:
necimentate cu suprafațǎ poroasǎ; a) Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
d) Cimentate cu suprafațǎ poroasǎ, necimentate b) Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ c) Nu se folosește, deoarece componenta
poroasǎ; acetabulară necimentată nu include un insert;
d) Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior,
14. Cupele acetabulare cimentate sunt deoarece conține două componente;
confecționate din:
a) UHMWPE; 21. Scopurile protezarii soldului includ
b) UHMWPR; urmatoarele deziderate, cu exceptia:
c) UHMWRE; a) Recuperarea mobilitatii articulare;
d) UHMWPH; b) Recuperarea stabilitatii articulare;
c) Corectarea chirurgicala a unor modificari
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ structurale de configuratie anatomica a soldului;
este alcǎtuitǎ din: d) Restabilirea lungimii membrelor.
a) Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ
sau titan; 22. Urmatoarele afirmatii despre proteza
b) Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ intermediara bipolara sunt adevarate, cu
sau ceramicǎ; exceptia:
c) Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
insert metalic; b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
d) Armǎtura din ceramicǎ și insertul din c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei
polietilenǎ; chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
16. Armǎtura metalicǎ a componentei
acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel: 23. În figura alăturată este ilustrat următorul
a) Prin ȋnșurubare ȋn capul femural; tip de implant :
b) Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil; a. placă;
c) Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul b. tijă centro-
femural cȃt și ȋn cotil; medulară;
d) Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul c. şurub;
femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil; d. fixator extern.

17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului

includ:
a) Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b) Eliminarea pseudartrozei;
c) Eliminarea eșecului fixării osoase;
d) Toate de mai sus;

19
24. În figura alăturată este ilustrat următorul
tip de implant : 28. Figura alăturată reprezintă:

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.

a. o fractură de
25. În figura alăturată este ilustrat următorul femur fixată cu
tip de implant : tijă
centromedula
ră;
a) placă; b. o fractură de femur fixată cu placă şi
b) tijă centro-medulară; şuruburi;
c) şurub; c. o fractură de tibie fixată cu fixator extern;
d) nici una de mai sus. d. o fractură de radius fixată cu şuruburi.

29. Figura alăturată

reprezintă:

26. În figura alăturată este ilustrat următorul a. o proteză de umăr;

tip de implant : b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
a) placă;
b) tijă centro-medulară;
c) şurub;
d) fixator extern.

30. Figura alăturată reprezintă:

27. Figura alăturată reprezintă :
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. nici una de mai sus.

a. o fractură de femur fixată cu un şurub;

b. o fractură de extremitate superioară de
tibie fixată cu o placă în « L »;
c. o fractură de radius fixată cu tijă centro-
medulară;
d. o fractură de rotulă fixată cu un şurub.

20
F.
1. Care din urmatoarele afectiuni beneficiaza de
diagnostic şi tratament in cadrul disciplinei de
neurochirurgie:
a. traumatismele vertebrale
b. accidentele vasculare cerebrale
c. tumorile medulare
d. toate de mai sus
2. Anamneza in diagnosticul neurochirurgical
cuprinde, cu excepţia:
a. motivele internării
b. examenul neurologic
c. antecedentele eredocolaterale
d. istoricul bolii
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde
urmatoarele evaluări cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. motilitatea
c. examenul de laborator
d. evaloarea nervilor cranieni
4. Evaloarea motilităţii in cadrul examenului clinic
neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forţei musculare
b. evaloarea troficităţii musculare
c. evaloarea sensibilităţii tactile
d. evaloarea mişcărilor involuntare
5. Din cadrul sindroamelor specifice domeniului
neurochirurgical nu face parte:
a. sindromul comiţial
b. sindromul uremic
c. sindromul medular
d. sindromul meningeal
6. Tehnicile neurochirurgicale interventionale şi de
ghidaj intraoperator nu cuprind:
a. terapia endovasculara
b. endoscopia
c. neuronavigatia
d. dializa peritoneala
7.Care din explorările paraclinice enumerate nu sunt
destinate explorării vasculare neurochirurgicale:
a. angio-Computertomografia
b. doppler-ul carotidian
c. angiografia coronariana
d. AngioRMN
8.Care tehinică nu este utilizată in reperajul şi
ghidajul neurochirurgical:
a. stereotaxia
b. brakiterapia
c. neuronavigaţia
d. echo-grafia
9. Care din explorarile paraclinice enumerate nu
presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
10. Care din dispozitive implantabile nu sunt folosite
in chirurgia spinală:
a. proteza de disc intervertebral
b. stenturile
c. suruburile transpediculare
d. casetele intervertebrale
11. Sistemul reticulat activator ascendent de la
nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea
stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice
directe, cu excepţia:
a. abolirea reflexului de mictiune
b. abolirea reacţiei de trezire
c. abolirea respiraţiei
d. abolirea stării de conştienţă
12. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face
de la nivelul:
a. sistemului ventricular
b. parenchimului cerebral
c. ventriculilor atriali
d. spaţiului subarahnoidian
13. Din cadrul patologiei vasculare
neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul sacular
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase
brahiale
d. malformaţiile arterio-venoase
medulare
14. Electrozii cronici de stimulare sunt folosiţi
predominent în:
a. neurochirurgia funcţională
b. neurochirurgia pediatrică
c. neurochirurgia discului
intervertebral
d. neurochirurgia vasculară
15. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaloarea raspunsului respirator
b. evaloarea raspunsului verbal
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular
21

16. Scopul reconstrucţiei cutiei craniene este
a. estetic
b. de protecţie mecanică
c. terapia sindromului de trepanaţie
d. unul sau mai multe din scopurile
menţionate este valabil în funcţie de
particularităţile cazului
17. Electrozii cronici de stimulare se aplică
a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. în ţesutul cartilaginos
d. pe tendoane
18. Principiul de baza al computer tomografiei are la
baza:
a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser
23. Electrocorticografia este indicată în:
a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul
instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea
ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen
24. Pompele cu medicamente pentru administrare
intratecală cronică au indicaţie frecventă în terapia:
a. durerii incurabile sau a
spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei
25. Starea de coma nu presupune:
a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare

19. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea 26. Dispozitivul de masurare a presiunii
stării de comă pe scala Glasgow este: intracraniene nu cuprinde:
a. 6 şi 3 a. un captor de presiune
b. 15 şi 3 b. un amplificator de presiune
c. 13 şi 5 c. un traductor de presiune
d. 15 şi 1 d. un sistem de inregistrare

20. Monitorizarea presiunii intracraniene este

indicată în
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală,
mai ales la pacienţi comatoşi

21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu

excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor
cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari
de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-
peritoneal
d. dializa LCR

22. Drenajul ventriculo-peritoneal:

a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian
din ventriculii cerebrali în cavitatea
peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii
cerebrali şi cisternele bazale

22
4. Circuite electronice fundamentale pentru instrumentatie biomedicala

1. Raspunsul circuitelor RC la impulsuri dreptunghiulare periodice.

1. Raspunsul unui circuit RC la impulsuri dreptunghiulare, după scurgerea unui interval de timp suficient
de mare se poate considera că este:
a. reprezentat de componenta periodica de regim permanent
b. reprezentat de componenta de regim tranzitoriu
c. nulă
d. egală cu lim vot (t )
t 
2. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-jos se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100
de ori mai mica decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:
a. puternic atenuat
b. rămâne neschimbat
c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular
3. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-sus se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100
de ori mai mare decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:
a. puternic atenuat
b. rămâne neschimbat
c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular
4. La circuitul RC tip trece sus în momentul comutatiei tensiunii dreptunghiulare aplicate la intrare
tensiunea pe condensator
a. rămâne constanta
b. tinde spre zero
c. este negativă
d. descreşte exponenţial spre zero
5. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:
a. 15,9 Hz
b. 15,9 kHz
c. 1,59 kHz
d. 159,2 Hz

6. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz
b. 159,2 Hz
c. 15,9 kHz
d. 1,59 kHz

7. Frecvența de tăiere a circuitului din figură este:

a. 7,96 kHz
b. 796 Hz
c. 7,96 Hz
d. 79,6 Hz

23
8. Frecvența de tăiere a circuitului din figură este:
a. 159,2 Hz
b. 1592 Hz
c. 15,92 kHz
d. 159,2 kHz

9. Care este frecvența de tăiere a circuitului din figura

alăturată:
a. 200Hz
b. 150Hz
c. 200 kHz
d. 20 kHz

10. Care este frecvența de tăiere a circuitului din

figura alăturată:
a. 48,52 Hz
b. 482,5 Hz
c. 48,25 kHz
d. 4,82 kHz

11. Care este frecvența de tăiere a circuitului din figura

alăturată:
a. 31,8 Hz
b. 381,5 Hz
c. 38,15 kHz
d. 31,8 kHz

12. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:

a. 1,1 Hz
b. 11,1 Hz
c. 1,1 kHz
d. 11,1 kHz

13. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:

a. 28,9 Hz
b. 2,89 Hz
c. 28,9 kHz
d. 2,89 kHz

24
 14. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:
a. 15,9 Hz
b. 15,9 kHz
c. 1,59 kHz
d. 159,2 Hz

15. Pentru circuitul din figură frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz
b. 159,2 Hz
c. 15,9 kHz
d. 1,59 kHz

16. Frecvența de tăiere a circuitului din figură este:

a. 7,96 kHz
b. 796 Hz
c. 7,96 Hz
d. 79,6 Hz

17. Frecvența de tăiere a circuitului din figură este:

a. 159,2 Hz
b. 1592 Hz
c. 15,92 kHz
d. 159,2 kHz

2.AO in configuratie de amplificator neinversor, inversor, diferential.

18. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

R1
a. A
R2
R2
b. A
R1
R
c. A  1 1
R2
R2
d. A  1
R1

25
19. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:
R2
a. A  1
R1
R
b. A  1 1
R2
R1
c. A
R2
R2
d. A
R1
20. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:
a. zero
b. infinită
c. egală cu rezistenta din bucla de reactie
d. egală cu rezistenţă de sarcină
21. Pentru un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare câştigul în buclă închisă este:
a. mai mare ca zero
b. egal cu raportul dintre rezistenta pe care se aplica tensiunea de intrare si rezistenta de reacţie
c. finit, negativ şi stabilit de raportul dintre rezistenţa de reacţie şi rezistenţa pe care se aplică
tensiunea de intrare
d. intotdeauna mai mare decât unu
22. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:
a. egală cu rezistenta din bucla de reactie
b. infinită
c. egală cu rezistenţă de sarcină
d. zero
23. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este:
a. egală cu rezistenta din bucla de reactie
b. zero
c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare
d. infinită
24. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este:
a. egală cu rezistenta din bucla de reactie
b. zero
c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare
d. infinită
25. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Daca este indeplinită condiția de echilibru atunci
amplificarea se va calcula cu expresia:
R3
a. A  1
R1
R
b. A  1 1
R2
R1
c. A
R4
R2
d. A
R1

26
 26. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea totala va fi:
R1
a. A 1
R2
R
b. A  1 2
R1
 R 
c. A  1  1 
 R2 
R
d. A  1 2
R1

27. Un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare la care câştigul în buclă închisă este -1 se
numeşte:
a. repetor
b. inversor
c. integrator
d. diferenţiator

4.Amplificatorul de instrumentatie: calculul amplificarii, AI cu izolatie.

28. Amplificatorul de instrumentaţie este:

a. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este dată faţă
de o referinţă care nu este neapărat masa montajului
b. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea în contratimp iar ieşirea circuitului este dată
faţă de o referinţă care este neapărat masa montajului
c. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este folosita
pentru un instrument de măsură
d. etajul principal al unui instrument de măsura digital

29. În situaţia unui amplificator de instrumentaţie realizat cu 3 AO la care etajul de intrare este perfect
simetric expresia CMRR va depinde de:
a. raportul semnal/zgomot al montajului
b. doar de parametrii lui AO3
c. tesiunile de offset pentru AO1 şi AO2
d. decalajul tensiunilor de alimentare

30. Rejectia de mod comun este:

a. măsura în care etajul de intrare rejectează semnalele de mod comun referite la masa circuitelor
de intrare în timp ce amplifică intrarea diferenţială
b. măsura în care etajul de intrare amplifica semnalele de mod comun referite la masa circuitelor
de intrare în timp ce rejectează semnalele de mod comun referite la masa circuitelor de ieşire
c. infinita pentru toate AO
d. nici un răspuns corect

27
 6. Justeţea este un parametru care indică:
5. Instrumentatie biomedicala a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un
altul luat drept referinţă
1. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; b. nivelul erorii de bază
Xa=val. adevarată; X = eroarea absoluta, c. variaţia mărimilor asupra aparatului
eroarea absolută se poate exprima cu relaţia: d. ansamblul erorilor de măsură datorate
a. X  X  X a mijloacelor tehnice
X  Xa 7. Mărimile fundamentale reprezintă:
b. X 
100 a. un set de mărimi admise ca fiind
X independente între ele
c. X  100 % b. mărimi definite în funcţie de mărimile
Xa
derivate
X  Xa c. ansamblul unităţilor de măsură definite
d. X  100 %
X pentru un sistem dat de mărimi fizice
d. expresia mărimii sub formă de valoare
2. Se numeşte corecţie, notată C: numerică
a. eroarea absolută (X);
b. eroarea relativă () luată cu semn 8. Prin mărime se înţelege
schimbat; a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
c. eroarea absolută (X) luată cu semn sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi
schimbat; determinată cantitativ
d. raportul dintre eroarea absolută şi b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
cea relativă luat cu semn schimbat. sistemelor care poate fi numai deosebită
cantitativ
3. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
Xa=val. adevarată;  = eroarea relativă, sistemelor care poate fi numai determinată
eroarea relativă se poate exprima cu relaţia: cantitativ
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
a.   X  X a
sistemelor care nu poate fi deosebită
X  Xa calitativ
b.  
100
X 9. Metoda diferenţială se bazează pe
c.   100 % măsurarea:
Xa a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi
X  Xa metoda de maxim
d.   100 % b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat
Xa
şi o mărime etalon
4. Erorile maximale numite şi erori limită sunt c. comportării electrice a diverselor ţesuturi
erorile care conţin: d. unei marimi etalon
a. o componentă sistematică;
b. o componentă aleatoare; 10. Obiectul măsurării reprezintă:
c. o componenta sistematică care se poate a.mărimea supusă măsurării;
elimina prin corecţie; b. principiul fizico- chimic de măsurare;
d. o componentă sistematică şi una aleatoare. c.modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizată în măsurare.
5. Fidelitatea este un parametru care indică: 11. Metoda de măsurare reprezintă:
a. gradul de abatere al aparatului faţă de el a.bioinstrumentatia utilizata in masurare;
însuşi b. modul de exprimare a rezultatelor de
b. gradul de abatere al aparatului faţă de un masurare;
etalon c.fenomenul supus procesului de masurare;
c. gradul de abatere al aparatului faţă de d. principiul fizico- chimic de masurare.
standardul de clasa
d. diferenta dintre eroarea absoluta si indicele
de clasa

28
 12. Prin operatia de măsurare se realizează:
a. trasarea unui grafic;
b. evaluarea cantitativă a unui
fenomen biologic;
c. analiza primară a unui semnal
biologic;
d. afişarea unui semnal.
13. Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă:
a. valoarea exactă, fără erori;
b. valoarea medie a determinărilor;
c. valoarea indicată de aparatul de
măsură;
d. nici una dintre ele.
14. Lanţul bioelectrometric are drept
componente esentiale:
a. electrozi, stimulator, osciloscop
b. mijloace de captare, amplificatorul
(prelucrare primară), mijloace de
vizualizare
c. electrozi traductor, osciloscop
d. traductor, filtru, stimulator
15. Traductoarele sînt utilizate pentru:
a. redarea grafică a semnalului
biologic;
b. filtrarea semnalului biologic;
c. captarea unui semnal electric;
d. nici una dintre ele
16. Traductoarele pentru măsuarea directă a
presiunilor conţin:
a. o cameră de compresie conectată cu
compartimentul de presiune asupra căruia se
efectuează măsurarea şi dispozitivul traductor
propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul
traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c. o cameră de compresie conectată cu
compartimentul de presiune asupra căruia se
efectuează măsurarea, o membrană elastică
solidară cu elementul traductor şi dispozitivul
traductor propriu-zis.
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi
sistemul de redare a semnalului.
17. Caracteristicile unui traductor sunt
următoarele:
a. să minimizeze energia extrasă de la
senzor;
b. să fie optimizat în ceea ce priveşte
proprietăţile invazive;
c. consum de enregie mic;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
18. Traductoarele sunt dispozitive care:
a. transformă mărimea de măsurat de intrare
într-o mărime de ieşire ce poate fi observată
sau prelucrată mai uşor
b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de
cea de ieşire
c. transforma curentul in tensiune
d. nici un răspuns corect
19. Traductoarele parametrice sunt:
a. traductoare în care sub influenţa mărimii de
inrare se modifică după o lege bine
determinată unul din parametrii electrici ai
circuitului traductorului
b. de dimensiuni mici
c. dispozitive în care mărimea de intrare este
nulă
d. toate rspunsurile corecte
20. Traductoarele generatoare sunt
a. adaptate specificului zgomotelor de captat
b. dispozitive în care mărimea de intrare este
transformată într-o tensiune electromotoare
c. cu gabarit mare
d. proiectate special pentru masurarea
parametrilor electrici
21. Traductoare reostatice sunt:
a. Traductoare la care variaţia rezistenţei R se
realizează prin modificarea lungimii
rezistorului
b. Destinate măsurării unor eforturi sau
deformaţii
c. Din una sau mai multe bobine cu miez
d. Traductoare cu intrefier variabil
22. Măsurările de suprafaţă folosesc electrozi
constituiţi din:
a. Pb|PbCl;
b. Zn|ZnSO4;
c. Ag|AgCl;
d. aliaje de Sn şi Pb;
23. La interfaţa electrod electrolit au loc
a. Descarcari electrice
b. Reacţii de oxido-reducere
c. Interferenţe electromagnetice
d. Variaţii ale biocâmpurilor
24. Electrozii de suprafaţă capacitivi sunt :
a. Electrozii separaţi de ţesut sau piele de un
strat izolator
b. Formaţi din doua condensatoare electrolitice
c. Folosiţi pentru reducerea inductanţei din
circuitul echivalent
d. De culoare galbenă
29
 25. Pastele electroconductive au rolul:
a. De a curaţa pielea
b. De a reduce impedanţa electrode
ţesut
c. De a marca locul in ce se aplica
electrodul
d. De a amplifica semnalul
26. Electrozii ireversibili sunt
a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o
singura data
b. electrozii la care la interfata cu
electrolitul au lor reacţii ireversibile
c. electrozii care pot fi montaţi pe o
singură faţă
d. nici un raspuns corect
27. Electrozii reversibili sunt:
a. electrozii la care aplicând o tensiune
exterioara care compenseaza forta
electromotoare rezultata din
potenţialele electrochimice ale
electrozilor nu are loc nici o reacţie
chimică
b. electrozii care pot fi montaţi pe
ambele feţe
c. electrozii polarizabili
d. toate raspunsurile corecte
28. Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă
a. raportul dintre semnalul util si cel perturbator
b. raportul dintre semnalul de iesire si zgomot
c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi
cea de mod comun
d. nici unul dintre acestea
29. Alegerea unui amplificator biologic se face
in special in functie de :
a. pretul de cost;
b. tipul de electrozi utilizati;
c. domeniul de aplicare fiziologica;
d. nici una dintre ele.
30. Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecventa a
semnalului ;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
31. Impedanţa de intrare a unui amplificator de
uz medical trebuie să fie:
a. mică
b. zero
c. foarte mare
d. minimă
32. Filtrarea trece sus realizeaza:
a. amplificarea frecventelor inalte ale
semnalului util;
b. eliminarea semnalului perturbator
situat peste o anumita frecventa;
c. eliminarea semnalului perturbator
situat sub o anumita frecventa;
d. amplificarea frecventelor joase ale
semnalului util.
33. Stimulii electrici prezintă următoarele
caracteristici cu excepţia:
a. nu lezează ţesuturile;
b. pot fi aplicaţi în mod repetat;
c. acţionează după timp de latenţă lung
şi direct;
d. pot fi măsuraţi cu precizie şi pot fi
aplicaţi oricât de localizat se doreşte.
34. Fotostimulatoarele au în componenţa lor
următoarele elemente:
a. oscilator, amplificator, circuit de
putere, lampă;
b. oscilator cuplat un bloc de comandă,
amplificator, lampă;
c. oscilator cuplat un bloc de comandă,
amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, amplificator, lampă de
putere.
35. Dispozitivele destinate să producă stimuli
luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe
reglabile se numesc:
a. Fotodiode
b. Fotostimulatoare
c. Fototranzistori
d. Fotomultiplicator
30
6. Masurari fiziologice
1. Presiunea venoasă centrală se poate determina:
a. prin măsurarea presiunii cu ajutorul unui
cardiotahometru plasat în vena cavă;
b. prin măsurarea presiunii cu un sistem format
dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu
lichid plasat în vena cavă sau atriul drept;
c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi
presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux
şi a volumului sanguin venos.
2. Pentru înregistrarea derivaţiilor unipolare ale
membrelor, borna negativă a celor 3 amplificatoare
este conectată la:
a. electrodul de masă plasat pe piciorul drept;
b. borna Wilson;
c. borna Goldberger;
d. borna Einthoven.
3. Pentru ca la ieşirea amplificatorului de
instrumentaţie semnalul ECG să aibă o amplitudine
medie de 1 V, câştigul trebuie să fie:
a. 10;
b. 100;
c. 1000;
d. 10000.
4. In electrocardiografia standard se utilizează:
a. 6 derivaţii ale membrelor şi 12 derivaţii
precordiale;
b. 3 derivaţii ale membrelor şi 6 derivaţii
precordiale;
c. 12 derivaţii în plan frontal şi 12 derivaţii în plan
transversal;
d. 6 derivaţii în plan frontal şi 6 derivaţii în plan
transversal.
5. Banda de frecvenţă a semnalului
electrocardiografic are valoarea:
a. peste 1000 Hz;
b. 0.05-100 Hz;
c. sub 200 Hz;
d. sub 1 Hz.
6. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de măsurare a
presiunii arteriale se pot determina:
a. presiunea sistolică;
b. presiunea diastolică;
c. presiunea sistolică şi diastolică.
d. presiunea sistolică, diastolică şi presiunea medie.
7. Raportul optim între lăţimea manşetei şi
circumferinţa membrului (superior sau inferior) la
care se face măsurarea presiunii arteriale trebuie să
fie aproximativ de:
a. 0.1;
b. 0.4;
c. 1.2;
d. 3.
8. Frecvenţa naturală neamortizată a unui
electromanometru trebuie să fie:
a. de cel puţin două ori mai mare decât frecvenţa
semnalului presional;
b. de cel puţin cinci ori mai mare decât frecvenţa
semnalului presional;
c. de cel puţin două ori mai mică decât frecvenţa
semnalului presional;
d. de cel puţin cinci ori mai mică decât frecvenţa
semnalului presional.
9. Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui
electromanometru la modificarea în treaptă a
presiunii, se va înregistra:
a. presiunea în cateter;
b. tensiunea la intrarea traductorului;
c. compleanţa membranei traductorului;
d. oscilaţiile amortizate ale traductorului.
10. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu
vârf la vârf vor fi înregistrate simultan:
a. presiunea şi volumul;
b. debitul şi volumul;
c. debitul şi presiunea;
d. debitul şi timpul;
11. Electrodul de referinţă în montajele referenţiale
se poate aplica:
a. în borna Wilson;
b. în borna Goldberger;
c. pe mastoidă sau lobul urechii;
d. la masa sistemului de măsurare.
12. In sistemul internaţional, punctele de amplasarea
a electrozilor pentru electroencefalografie se
determină:
a. împărţind distanţa dintre inion şi nazion în
procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
b. împărţind distanţa dintre mastoide în procente de
10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
c. la intersecţia liniilor rezultate la punctele a şi b;
d. există specificaţii exacte de amplasare având ca
punct de reper vertexul.

31
13. Semnalul etalon pentru calibrare în d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu
electroencefalografie are amplitudinea de: stimulii aplicaţi.
a. 25 μV;
b. 50 μV; 20. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii
c. 150 μV; poate fi utilizată una din metodele:
d. 500 μV; a. ortodromică (în sensul de conducere fiziologică,
în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate
14. In spectrul de putere, frecvenţa unui semnal EEG distal şi culegerea se face proximal pe trunchiul
cules la un adult normal în stare de veghe are nervos);
valoarea: b. antidromică (în sens contrar conducerii
a. 1 – 3 Hz; fiziologice, în care stimularea se face la nivelul
b. 3 – 5 Hz; trunchiului nervos, iar culegerea de la nivelul
c. 8 – 13 Hz; fibrelor senzitive terminale);
d. 13 – 30 Hz; c. pe baza reflexului H sau a potenţialelor evocate
somatosenzoriale;
15. Frecvenţa de eşantionare optimă pentru d. nici un raspuns corect.
conversia analog digitală a semnalului EEG trebuie
să fie: 21. Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei
a. de cel putin 3 ori mai mare decât componenta cu este de:
frecvenţa cea mai mare din semnal; a. 1:1;
b. de cel putin 3 ori mai mică decât componenta cu b. 1:3;
frecvenţa cea mai mare din semnal; c. 1:2;
c. egală cu frecvenţa maximă a semnalului; d.1:0.5.
d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului.
22. Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel:
16. Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate a. CI = VC – VIR;
în electromiografie trebuie să fie de: b. CI = CRF – VER;
a. 0.1 Hz – 10 Hz; c. CI = CV + VR;
b. 10 Hz – 100 kHz; d. CI = CPT – CRF.
c. 0.1 Hz – 20 kHz;
d. 20 kHz – 100 kHz. 23. Determinarea capacităţii pulmonare totale (CPT) se
poate face prin:
17. Sistemul de amplificare utilizat în măsurarea a. prin calcul: CPT = CV + VR;
semnalului EMG are o rejecţie de mod comun: b. prin calcul CPT = CI + CRF;
a. 80 db; c. prin metoda dilutiei He prin respiraţie unică în circuit
b. 1000 dB; deschis;
c. 50 db; d. toate răspunsurile sunt corecte.
d. > 100 dB.
24. Pe expirograma forţată se determină urmatorii
18. Dacă măsurarea distanţei se face cu o precizie de parametrii:
0,5 m/s, eroarea la o viteză de conducere de 50 m/s a. volumul expirator maxim pe secundă;
şi o distanţă de 30 cm va fi de: b. debit expirator maxim pe fracţiuni ale CV;
a. mai mica de 0,1 m/s; c. indicii temporali ai expiraţiei;
b. 1-2 m/s; d. toate răspunsurile sunt corecte.
c. 2,5 m/s;
d. 10 m/s. 25. Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot
măsura următorii parametri cu excepția:
19. Metoda medierii coerente pentru extragerea a. debitului expirator maxim la vârf;
potenţialelor evocate din zgomot se bazează pe b. MEF50;
urmatoarea caracteristică: c. FEF50-75;
a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.
latenţă după stimulare;
b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare
decât undele electroencefalografice;
c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu
undele alfa;

32
26. Pe curba volum-presiune dinamică se poate
determina:
a. complianţa pulmonară dinamică;
b. rezistenţa pulmonară la flux;
c. rezistenţa la flux în căile aeriene;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
33. Urechea umană percepe sunetele cuprinse între:
a. 10 -100000 cicli pe secundă;
b. 20-2000 cicli pe secundă;
c. 16-20000 cicli pe secundă;
d. 6-16000 cicli pe secundă.

27. In stabilirea valorilor respiratorii se ia în 34. Traseul ERG la o persoană sănătoasă este format
considerare: din:
a. media valorilor măsurate; a. trei unde: a, b, b1;
b. modulul valorilor masurate; b. două unde: a şi b;
c. valoarea maximă obţinută prin măsurare; c. o singură undă P100;
d. valoarea minimă obţinută prin măsurare. d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul.

28. Randament respirator este definit astfel: 35. Măsurarea debitului sanguin prin metoda
a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în electromagnetică se face după formula:
timp de un minut şi debitul respirator de repaus; a. Q = S / v;
b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în S /e
timp de un minut şi rezistenţa pulmonară; b. Q = ;
l/B
c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în
timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
S *l
c. Q = ;
d. raportul dintre rezerva respiratorie şi debitul B
respirator maxim. S *e
d. Q = .
l*B
29. Bodypletismografia este o metodă neinvazivă
care permite măsurarea volumului gazos toracic 36. Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor a
(VGT): inducţiei magnetice poate fi:
a. VGT = -Pi *ΔV *ΔP; a. sinusoidală;
b. VGT = -(Pi * ΔV) /ΔP; b. dreptunghiulară;
c. VGT = ΔV *(ΔP/Pi); c. trapezoidală;
d. VGT = - ΔV/ ΔP (Pi-ΔP). d. toate răspunsurile sunt corecte.
30. Acuitatea vizuala este considerată normal 37. La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-
fiziologică atunci când este egală cu: un ţesut, valoarea impedanţei:
1 a. scade;
a. la fiecare ochi;
1 b. creşte;
b. 1:1 la fiecare ochi; c. nu se modifică;
1 d. nici un răspuns corect.
c. la fiecare ochi;
2
38. Utilizarea curentului de înaltă frecvenţă în
5 pletismografia de impedanţă electrică duce la o
d. la fiecare ochi.
5 valoare a lui Z egala cu:
a. Z => 0;
31. Refracţa oculară reprezintă capacitatea de
refringenţă totală a ochiului, considerat ca un sistem
optic, evaluat la un număr de dioptrii de: b. ;
a. 33; c. Z2 = 1 / R2;
b. 66; d. Z ≈ R.
c. 44;
d. 64. 39. Electromiografia elementară se realizează cu
ajutorul:
32. Modificăi ale electroretinografiei sunt asociate a. electrozilor tip ac introduşi în tegument;
cu: b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument;
a. afecţuni vasculare ischemice; c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară;
b. afecţuni oculare de naturămedicamentoasă; d. toate răspunsurile sunt corecte.
c. detaşă de retină;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
33

40. Traseul EMG de repaus are următorul aspect:
a. linie izoelectrică;
b. potenţiale derivate dintr-o singură unitate motorie;
c. potenţiale derivate din unităţi motorii învecinate;
d. potenţiale derivate din toate unităţile motorii.
47. Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul
contracţiei musculare se obţine prin:
a. electromiografie de repaos;
b. electromiografie prin stimulare electrică;
c. integrarea în timp a semnalului electromiografic;
d. nu se poate determina prin electromiografie.

41. Electromiografia se utilizează în: 48. Stimularea electrică în electromiografie se

a. medicina muncii; realizează cu impulsuri electrice având următoare
b. medicină sportivă; caracteristici:
c. recuperare şi fizioterapie; a. rectangulare monofazice;
d. toate afirmaţiile sunt corecte. b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV;
c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz;
42. Amplitudinea biopotenţialelor electrice d. toate răspunsurile sunt corecte.
musculare depinde de:
a. mărimea unităţii motorii; 49. Valoarea măsurată a vitezei de conducere
b. suprafaţa de culegere; nervoasă motorie este puternic influentaţă de:
c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare; a. temperatura centrală a pacientului;
d. variantele a şi b sunt corecte. b. umiditatea mediului ambiental;
c. temperatura cutanată a pacientului;
43. Frecvenţa biopotenţialelor electrice musculare d. nici unul dintre acești parametri.
creşte proporţional cu:
a. mărimea unităţii motorii; 50. Prin electromiografie pe o singură fibră se pot
b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare; măsura:
c. importanţa contracţiei musculare; a. potenţiale de fibră individuală;
d. nici o afirmaţie nu este corectă. b. densitatea fibrelor;
c. distribuţia spaţială a fibrelor în unitatea motorie;
44. Creşterea forţei de contracţie musculară: d. toate răspunsurile sunt corecte.
a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor
motorii;
b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor
motorii;
c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii
traseului EMG;
d. toate afirmaţiile sunt corecte.

45. Intervalul de valori normale ale vitezei de

conducere nervoasă senzitivă este de:
a. 40-70 m/s;
b. 35-50 m/s;
c. 25-35 m/s;
d. 10 m/s.

46. Viteza de conducere nervoasă motorie se

calculează cunoscând:
a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două
puncte de culegere;
b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de
culegere;
c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin
stimularea nervului în două puncte distincte;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.

34
 7. Electronica medicala
1. Electroterapia numită faradizare foloseşte:
a. semnale sinusoidale de joasă / medie frecvenţă.
b. semnal sinusoidal modulat în amplitudine.
c. impulsuri dreptunghiulare cu frecvenţa de 50 Hz
d. impulsuri dreptunghiulare modulate în
frecvenţă.
2. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de
măsurare:
a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
3. Flamfotometrul determină concentraţia unei
substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid,
pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de
măsură în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei
specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele
fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,
respectiv aerului ambiant.
4. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi
amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă
modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono /
dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având
durata de 1 sec.
5. Un reflexometru ahilean conține:
a. o unitate centrală, un bloc traductor și o interfață
grafică utilizator.
b. o unitate centrală, un bloc de alimentare și un
afișor.
c. o unitate de calcul ”master-slave”, un bloc de
achiziție/conversie și un bloc de interfață.
d. un bloc traductor, un calculator tip PC și o
interfață grafică utilizator.
6. Un stetoscop electronic conține:
a. un microfon cu condensator și un amplificator de
radiofrecvență.
b. un microfon cu cărbune și amplificatoare de
audiofrecvență.
c. un microfon cu galenă și un amplificator de
radiofrecvență.
d. un microfon cu electret și amplificatoare de
audiofrecvență.
7. Bisturiul electronic utilizează curenţi din
domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
8. Spirometrele electronice pot conține ca
traductori:
a. termistori cu autoîncălzire.
b. traductori diferențiali de volum.
c. traductori piezorezistivi cu titanat de bariu.
d. condensatoare cu ambele armaturi mobile.
9. Determinarea electronică a glicemiei are la bază:
a. măsurarea intensităţii fluxului luminos care a
traversat o probă de sânge.
b. efecte colorimetrice datorate reflexiei luminii pe
o suprafaţă colorată.
c. analiza spectrală a semnalului de la traductorul
specific.
d. calculul corelaţiei între semnalul curent şi cel de
referinţă, pentru acelaşi traductor folosit.
10. Electroterapia prin curenţi interferenţiali
foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în
frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate
în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms
şi durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine,
produs ca urmare a "bătăilor" dintre două
semnale sinusoidale.
11. Flamfotometrul determină concentraţia unei
substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid,
pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care
intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei
specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele
fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,
respectiv aerului ambiant.
35
12. Terapia electrică în curent continuu
a. se numeşte galvanizare iar aparatul specific se
numeşte pantostat.
b. se numeşte faradizare iar aparatul specific se
numeşte generator de semnal dreptunghiular.
c. foloseşte curenţi de max. 1,2 A iar aparatul
specific se numeşte galvanostat.
d. foloseşte densităţi de curent de 300...3000
mA/cm2 iar aparatul specific se numeşte
redresor.
13. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine
blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser
şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi
numerice de semnal.
14. Electroterapia prin curenţi diadinamici
utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi
amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă
modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono /
dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având
durata de 1 sec.
15. Preamplificatorul unui electroencefalograf
trebuie să fie:
a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului,
inclusiv cu cablurile de pacient.
b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului.
c. flotant faţă de cablurile de pacient.
d. flotant faţă de restul aparatului.
16. Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un
derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un
amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un
detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor
de precizie şi un integrator.
17. Pe reflexogramă:
a. se definește timpul de reflexie ca durata între
aplicarea excitației și momentul scăderii
amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.
b. se definește timpul de latență ca durata între
aplicarea excitației și momentul apariției undei de
reflex.
c. se definește timpul de demirelaxare ca durata
între aplicarea excitației și momentul scăderii
amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.
d. se definește timpul de reflex măsurat între
momentele scăderii amplitudinii reflexului de la
100% la 50% din valoarea maximă.
18. Terapia prin electroșoc foloseşte semnale:
a. de formă sinusoidală, modulate în amplitudine şi
frecvenţă.
b. de formă dreptunghiulară şi amplitudine
constantă.
c. de formă în sfert de undă sinusoidală şi
amplitudine reglabilă într-un domeniu de curent.
d. de formă în dinte de ferăstrău şi amplitudine
constantă.
19. Numărătoarele de celule sanguine (metoda
Coulter) au ca principiu de funcţionare:
a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei
aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive
formată din rezistenţele unui vas bicameral şi
secţiunile unui potenţiometru.
c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule,
la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din
cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor
specifice prelucrărilor de imagini.
20. Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere în
radiofrecvenţă:
a. de putere mică ( 10 W) sau mare (50...100 W).
b. de putere mică ( 50 W), medie (50...150 W) sau
mare (150...400 W).
c. de putere mică ( 250 W), medie (250...700 W)
sau mare (600...1800 W).
d. de putere mică ( 500 W) sau mare (500...1000
W).
21. Concentraţia de hemoglobină determinată de un
hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria
stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi
grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului
soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi
grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
36

22. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine
blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser
şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi
numerice de semnal.
23. Parametrii electrici principali ai unui
electroencefalograf sunt:
a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod
comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare
redus (1 mVrms)
c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
(100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun
min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5
mVrms)
24. Principalii parametri folosiţi în analiza
ventilaţiei pulmonare sunt:
a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară.
b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi
debitul de aer.
c. rezistenţa şi complianţa pulmonară.
d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele
pulmonare.
25. Electromiograful conține:
a. un amplificator de biosemnal, un redresor total și
un integrator.
b. un amplificator de curent continuu, un redresor
de curent alternativ și un derivator.
c. un amplificator de radiofrecvență, un redresor
total și un integrator.
d. un amplificator de instrumentație, un redresor de
putere și un derivator.
26. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru
determinarea glicemiei depinde de:
a. caracteristica spectrală a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală
a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de măsurat.
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul
fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
măsurat.
27. Principiul de măsurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi
demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
28. Dezavantajul major al modului de scanare
Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte
o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii
analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu
poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza
spectrului Doppler generat.
29. Electromiograma:
a. este reprezentarea grafică a activității
neurologice.
b. poate fi activă, neutră sau pasivă.
c. permite punerea în evidență a unor patologii
endocrine și metabolice.
d. provine din măsurări bipolare efectuate prin
implantarea de electrozi în mușchi.
30. Numărătoarele de celule sanguine (metoda
Coulter) au ca principiu de funcţionare:
a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei
aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive
formată din rezistenţele unui vas bicameral şi
secţiunile unui potenţiometru.
c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule,
la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din
cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor
specifice prelucrărilor de imagini.
37
31. Concentraţia de hemoglobină determinată de un
hemoglobinometru depinde de
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria
stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi
grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului
soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi
grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
32. Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus,
amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator,
amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos,
amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator,
amplificator de audiofrecvenţă.
33. Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală
maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică
şi reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial
multielement.
b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în
timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic
multielement.
d. modul B şi un traductor multielement liniar.
34. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei
în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a
semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii
spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei
electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de
autocorelaţie a semnalului EMG.
35. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor
şi pielea pacientului se determină
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul
aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului
sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea
pacientului.
36. Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte
explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru
detectarea eventuală a unei tumori. Ştiind că
ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os cel
mai mare (530 m-1), este posibilă respectiva
explorare folosind fascicul ultrasonor?
a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate
aproape total de cutia craniană.
b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine
binară 2D a encefalului (metoda ecografiei
Doppler).
c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea
circulară a cutiei craniene.
d. Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea
slabe, înecate în zgomot şi nu permit
corespondenţa precisă cu locul tumorii.
37. În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul
interferenţial dinamic se obţine prin:
a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri
contrarii şi modulaţia lor în amplitudine.
b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri
de foarte joasă frecvenţă.
c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă
frecvenţă.
c. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi
modulaţia lor în impulsuri.
38. Pentru un flow-citometru optic, numărul de
celule determinat
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de
măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
39. Câmpul interferențial dinamic în cazul terapiei
prin curenți Nemec:
a. ia naștere prin modulația în amplitudine a unui
semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal de
frecvență 4000 Hz.
b. implică variația celor doi curenți componenți în
sens contrar.
c. presupune modulația în frecvență a unui semnal
sinusoidal cu două semnale de frecvenșe
apropiate.
d. poate consta și din modulația totală de
amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.
38
40. Numărătoarele de celule sanguine
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un
bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în
impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag
şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un
demodulator de prag şi un numărător digital.
41. La un hemoglobinometru electronic,
concentraţia de hemoglobină
a. depinde invers proporţional de densitatea optică
produsă de sângele analizat.
b. este direct proporţională cu transmitanţa
detectorului.
c. depinde direct proporţional de densitatea optică
produsă de sângele analizat.
d. este invers proporţională cu sensibilitatea
detectorului.
42. Semnalul dat de traductorul unui glucometru
electronic
a. depinde de caracteristica spectrală a sursei
luminoase folosite, caracteristica spectrală a probei
de măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului.
b. este proporţional cu puterea sursei luminoase şi
depinde de caracteristica spectrală a fotodetectorului
şi a amplificatorului acestui semnal.
c. nu depinde de caracteristica spectrală a sursei
luminoase, de amplificarea fotodetectorului şi de
aria probei de măsurat.
d. depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie,
de sensibilitatea sursei de lumină şi de caracteristica
spectrală a probei de măsurat.
43. În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc:
a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un
amplificator in curent continuu şi un demodulator.
b. un amplificator de curent alternativ, o punte
rezistivă şi un afişor.
c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de
măsurare Wheatstone.
d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent
alternativ.
44. Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în
lichide
a. este invers proporţional cu vâscozitatea
lichidului şi cu frecvenţa acestora.
b. este direct proporţional cu vâscozitatea
lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora.
c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor.
d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora.
45. Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică
folosirea:
a. unui generator de tact, a unui modulator şi a
unui demodulator în amplitudine.
b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor
piezoelectric şi a unui banc de filtre digitale.
c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum
şi a unui amplificator de curent continuu.
d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de
curent alternativ şi a unui procesor de imagini.
46. Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri
a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15
MHz.
b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-
150 kHz.
c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15
kHz.
d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
47. Electroencefalograful este un dispozitiv medical
care:
a. detectează automat ritmurile specifice din
traseele electroencefalografice și complexele G.
b. conține un selector de derivații, un amplificator
de bandă largă și un inscriptor grafic.
c. conține un preamplificator de tensiune, filtre
anti-artefacte și un sistem de calcul.
d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un
amplificator de bandă medie și un inscriptor
grafic.
48. Aparatele de terapie cu ultrasunete
a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în
domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers şi
generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800
Hz-1000 Hz.
d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în
domeniul 800-1000 kHz.
49. Pneumograful de impedanţă funcţionează pe
baza
a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe
piept, în timpul respiraţiei.
b. modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi
pe piept, sub acţiunea unui semnal sinusoidal şi a
respiraţiei.
c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei,
folosind ca traductor un senzor pneumotahometric.
d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe
piept, folosind o punte Wheatstone.
39
50. Un canal de electroencefalograf trebuie să
conţină minimum:
a. selector de derivaţii, preamplificator de curent
continuu, amplificator de curent alternativ, înscriptor
grafic.
b. cablu de pacient, selector de derivaţii,
amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaţii,
preamplificator de curent continuu, modulator-
demodulator.
d. selector de derivaţii, preamplificator flotant,
amplificator de curent alternativ
51. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor
şi pielea pacientului se determină
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul
aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului
sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea
pacientului.
52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru
depinde de:
a. caracteristica spectrală a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală
a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de măsurat.
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul
fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
măsurat.
53. Principiul de măsurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi
demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
54. Pneumograful de impedanţă:
a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei.
b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară.
c. măsoară principalele volume pulmonare.
d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici
sistemului respirator.
55. Achiziția semnalului EEG se face:
a. cu un convertor analog-digital având rezoluție
de maximum 8 biți.
b. cu o frecvență de eșantionare între 40 – 128 Hz.
c. folosind metode eficiente de filtrare digitală și
filtre pe frecvența rețelei de alimentare.
d. cu amplificatoare de semnal având raportul
semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB.
56. Următoarele traductoare pot fi folosite în
explorări respiratorii:
a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator
plan cu armătură mobilă, termistor.
d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru,
optocuplor.
57. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire
foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire
foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire
foarte mare.
58. Pentru un flow-citometru optic, numărul de
celule determinat
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de
măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
59. Cromatograful este un dispozitiv medical
complex care
a. determină componentele de culoare ale
substanţelor gazoase sau lichide.
b. determină elementele chimice ale substanţelor
lichide, solide sau gazoase.
c. determină elementele chimice organice ale
substanţelor lichide sau gazoase.
d. determină elementele chimice ale substanţelor
lichide sau gazoase.
40
60. Numărătoarele de celule sanguine
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un
bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în
impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag
şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un
demodulator de prag şi un numărător digital.
61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu
de măsurare:
a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
62. Flamfotometrul determină concentraţia unei
substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid,
pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care
intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei
specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele
fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,
respectiv aerului ambiant
63. Electroterapia prin curenţi diadinamici
utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine
maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă
modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă
alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având
durata de 1 sec.
64. Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea
amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a
obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la
nivelul pielii ?  este coeficientul de atenuare a
ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că
log10e = 0,43 (e = baza logaritmului natural).
a. 4,3 dB
b. 6,6 dB
c. 8,6 dB
d. 12,9 dB
65. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru
determinarea glicemiei depinde de:
a. caracteristica spectrală a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală
a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de măsurat.
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul
fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
măsurat.
66. Principiul de măsurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi
demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
67. Dezavantajul major al modului de scanare
Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte
o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii
analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu
poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza
spectrului Doppler generat.
68. Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG
trebuie să fie de cca.
a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.
69. Electroterapia prin curenţi interferenţiali
foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în
frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate
în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi
durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine,
produs ca urmare a "bătăilor" dintre două semnale
sinusoidale.
41
70. Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus,
amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator,
amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos,
amplificator de audiofrecvenţă.
oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de
audiofrecvenţă.
71. Terapia prin curenți galvanici folosește:
a. curent alternativ cu frecvența de 50 Hz.
b. curent in impulsuri dreptunghiulare.
c. curent sinusoidal modulat în amplitudine.
d. curent continuu.
72. Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un
derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un
amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un
detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor
de precizie şi un integrator.
73. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine
blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser
şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi
numerice de semnal.
74. Spectrofotometrul:
a. determina componența unei substanțe lichide și
concentrațiile unor compuși din ea.
b. determina componența unei substanțe gazoase.
c. determină componența unei substanțe solide și
concentrațiile unor elemente chimice din ea.
d. determină componența unei substanțe lichide sau
gazoase.
75. Parametrii electrici principali ai unui
electroencefalograf sunt:
a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod
comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare
redus (1 mVrms)
c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
(100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun
min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5
mVrms)
76. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei
în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a
semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii
spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei
electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de
autocorelaţie a semnalului EMG.
77. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire
foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire
foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire
foarte mare.
78. Bisturiul electronic utilizează curenţi din
domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
79. Pentru un flow-citometru optic, numărul de
celule determinat
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de
măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
80. Un spectrofotometru conține:
a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un
amplificator de curent continuu.
b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și
un amplificator de curent alternativ.
c. o rețea de difracție, un fotodetector și un
amplificator de joasă frecvență.
d. un monocromator cu oglindă, un LED în
infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.
42
8. Prelucrarea semnalelor biomedicale

1. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele F1  12Hz, F2  24Hz .

Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a) FS min  24Hz :
b) FS min  48Hz :
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.
d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de
eşantionare şi banda semnalului analogic.

2. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  care este eşantionat cu
frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în urma eşantionării
sunt:
2 4
a) f1  ; f 2  ;
5 5
4 8
b) f1  ; f 2  ;
5 5
2 1
c) f1  ; f 2  ;
5 5
2 2
d) f1  ; f 2  .
5 5
1
3. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f 
. Ştiind că semnalul discret a provenit dintr-
3
un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare FS  138Hz , care este frecvenţa
F a semnalului analogic?
a) 69Hz;
b) 46Hz;
c) 414Hz;
d) 276Hz.


4. Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca x t   ce
n 
n
jn0t
,

T
2
1
 x t  e
 jn0t
unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn  dt . Spectrul de putere al semnalului
T T

2

x t  este:
a) reprezentarea cn în funcţie de n ;
b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c) reprezentarea cn în funcţie de n .
2
d) reprezentarea cn în funcţie de n ;

43
5. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz. Care este
frecvenţa minimă de eşantionare?
a) FS min  50Hz ;
b) FS min  100Hz ;
c) FS min  200Hz ;
d) FS min  1000Hz .

6. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  2 19t  care este

eşantionat cu frecvenţa FS  10Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în urma
eşantionării sunt:
1
a) f1  f 2  f3  ;
10
1 9 19
b) f1  ; f 2  ; f3  ;
10 10 10
1 9 19
c) f1  ; f 2  ; f3  ;
5 5 5
1 9
d) f1  ; f 2  f3  .
10 10

7. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  240Hz . Care este
frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret obţinut în urma
eşationării cu FS min ?
Fmax  120Hz ;
Fmax  240Hz ;
Fmax  480Hz ;
oricare.


8. Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca x t   ce
n 
n
jn0t
;

T
2
1
 x t  e
 jn0t
unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn  dt . Spectrul de amplitudine al
T T

2

semnalului x t  este:
2
a) reprezentarea cn în funcţie de n ;
b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c) reprezentarea cn în funcţie de n ;
d) reprezentarea cn în funcţie de n ;

44
 9. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  240Hz . Ştiind faptul
că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare specificată este corect
aleasă?
a) nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b) da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz;
c) nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz;
d) da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz.

10. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  . Frecvenţa minimă de
eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a) FS min  320Hz ;
b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
c) FS min  40Hz ;
d) FS min  160Hz .

11. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este eşantionat cu
frecvenţa FS  160Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în urma eşantionării
sunt:
1 1
a) f1  ; f 2  ;
4 2
1
b) f1  ; f 2  1;
2
1 1
c) f1  ; f 2  ;
4 4
1 1
d) f1  ; f 2  .
2 2
12. Se consideră un semnal analogic:
x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  2 19t  . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă
pentru a nu avea aliasuri este:
a) FS min  19Hz ;
b) FS min  19Hz ;
c) FS min  38Hz ;
d) FS min  18Hz .

13. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  100Hz . Spectrul

semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F  75Hz . Este această componentă eşantionată
corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a) da, pentru că FS  F ;
b) nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 200Hz;
c) nu, pentru că nu este respectată teorema eşantionării;
d) nu se poate da un răspuns, deoarece nu există legătură între frecvenţa de eşantionare şi spectrul de
frecvenţă al semnalului electrocardiografic.

45
14. Se consideră următorul semnal analogic xa  t   3cos 100 t   2sin  250 t  . Prin

eşantionere se obţine semnalul discret x n . Perioada de eşantionare folosită este T  5ms .
Semnalul discret x n este:

a) x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  ;
b) x  n   3cos  n / 5   2sin  n / 2  ;
c) x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  ;
d) x  n   3cos  n / 2   2sin  5 n / 4  .

15. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  240Hz . Apoi este
filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvenţa de tăiere de 60Hz. Se poate subeşationa semnalul astfel
filtrat cu FS1  120 Hz ?
a) Nu;
b) Da, deoarece noua bandă de frecvenţă a semnalului este cuprinsă între 0 si 60Hz;
c) Da, dar numai dacă este eşantionare neuniformă;
FS
d) Da, deoarece FS1  .
2

16. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele F1  33Hz, F2  66Hz .
Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este.
a) FS min  132Hz :
b) FS min  66Hz ;
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de
eşantionare şi banda semnalului analogic.

17. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 60t  care este eşantionat cu
frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:
2 3
a) f1  ; f 2  ;
5 5
2
b) f1  f 2  ;
5
2 1
c) f1  ; f 2  ;
5 5
2 4
d) f1  ; f 2  .
5 5

46
 1
18. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f  . Ştiind că semnalul discret a provenit
4
dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare FS  100Hz , care este
frecvenţa F a semnalului analogic?
a) 200Hz;
b) 50Hz;
c) 400Hz;
d) 25Hz.

19. Se consideră semnalul discret:

, obținut în urma eșantionării cu o frecvență de
ețantionare de 100Hz. Frecvențele semnalului analogic obținut în urma reconstrucției, cu ajutorul unui
filtru trece jos ideal, a semnalului discret x(n) sunt:
a) nu se pot determina;
b) 45 Hz, 32,5 Hz și 40 Hz;
c) 60 Hz și 40 Hz;
d) 40 Hz și 45 Hz.

20. Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:

a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero;
c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d) Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;


21. Fie semnalul analogic periodic x  t  . Seria Fourier complexă este definită ca x  t   ce
n 
n
jn0t
,

T
2
1
 x t  e
 jn0t
unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn  dt . Spectrul de fază al semnalului
T T

2

x t  este:
a) reprezentarea cn în funcţie de n ;
2
b) reprezentarea cn în funcţie de n ;
c) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
d) reprezentarea cn în funcţie de n .
22. Următorul semnal discret:
este obținut în urma eșantionării cu o frecvență de
eșantionare de:
a) 100 Hz;
b) 20 Hz;
c) 10 Hz;
d) nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecvențele semnalului analogic din care provine.
23. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 80Hz. Care este
frecvenţa minimă de eşantionare?
a) FS min  40Hz ;
b) FS min  80Hz ;
c) Nu se poate stabili;
d) FS min  160Hz .
47
24. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  2 19t  care este
eşantionat cu frecvenţaFS  20Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:
1
a) f1  f 2  f3  ;
20
1 9 19
b) f1  ; f 2  ; f3  ;
20 20 20
1 9
c) f1  f3  ; f 2  ;
20 20
1 9 19
d) f1  ; f 2  ; f3  .
10 10 10

25. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  256Hz . Care este
frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret obţinut în urma
eşationării cu FS min ?
a) Fmax  128Hz ;
b) Fmax  256Hz ;
c) Fmax  512Hz ;
d) Nu se poate stabili deoarece nu se cunoaște frecvența semnalului discret.

26. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:

a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d) Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic.

27. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  1000Hz . Ştiind

faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare specificată este
corect aleasă?
a) nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b) nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz;
c) da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz;
d) da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz.

28. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  80t   4cos  160t  Frecvenţa minimă de
eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a) FS min  320Hz ;
b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
c) FS min  40Hz ;
d) FS min  160Hz .

48
 29. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este eşantionat cu
frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:
2 1
a) f1  ; f 2  ;
5 5
2 4
b) f1  ; f 2  ;
5 5
4 8
c) f1  ; f 2  ;
5 5
2 3
d) f1  ; f 2  .
5 5
30. Ce se înţelege prin eşantionare neuniformă?:
a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d) Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic.

9. Inginerie clinica 4. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea

progresiva?
1. Mentenanta reprezinta ansamblul activitatilor care a) Dupa cauze
sa permita : b) Dupa caracterul remedierii
a) Prestabilirea periodicitatii interventiilor c) Dupa modul de manifestare
b) Calitatea documentatiei tehnice d) D.p.d.v. al securitatii
c) Urmarirea produsului la utilizator
d) Mentinerea sau restabilirea unui produs intr-o 5. Care dintre urmatoarele defectari este cel mai
stare specificata dificil de detectat?
a) Completa
2. Care dintre activitatile mentenantei au o b) Brusca
dominanta tehnica? c) Datorata proiectarii si/sau fabricarii
a) Gestiunea informatiilor si documentatiilor d) Intermitenta
b) Studii si metode de lucru
c) Alocarea bugetelor 6. Care tip de mentenanta poate fi paleativa?
d) Gestiunea parcului de echipamente,a pieselor de a) Mentenanta preventiva sistematica
schimb,a consumabilelor b) Mentenanta preventiva conditionata
c) Mentenanta ordinara programata
3. Carui criteriu de clasificare apartine d) Mentenanta corectiva
defectarea intermitenta?
a) Dupa cauze 7. Care dintre urmatoarele proprietati este
b) Dupa caracterul remedierii caracteristica pentru mentenanta preventiva?
c) Dupa modul de manifestare a) Gest.Ment.Asist.Calculator(GMAC)
d) D.p.d.v. al securitatii eficienta,aproape indispensabila
b) Cost indirect important
c) Eficienta bazata numai pe competenta
personalului
d) Genereaza conflicte cu personalul medical

49
8. Care dintre urmatoarele proprietati este 16. Pentru ce nivel de mentenanta corespund:
caracteristica pentru mentenanta corectiva? activitatile importante de mentenanta preventiva sau
a) Activitatile se desfasoara dupa producerea corectiva, coordonate de ingineri, dar excluzindu-se
defectarii renovarea si instalarea?
b) Cost indirect redus a) Niv.2 b) Niv.3 c)
c) Eficienta bazata pe organizare si planificare Niv.4 d) Niv.5
d) Cooperare armonioasa cu personalul medical
17. Pentru ce prioritate corespund activitatile de
9. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda mentenanta preventive care suporta aminari
indisponibilitatea? de maxim 2 saptamini(cca 60%
a) 0 b) 0,5 c) 1 activitati)?
d) 2 a) I b) II c) III d) IV

10. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda 18. Pentru ce prioritate corespund lucrarile intirziate
disponibilitatea? aferente parcului propriu de echipamente
a) 0 b) 0,5 c) 1 masura,control,testare,si care vor fi
d) 2 finalizate in maxim 8 saptamini?
a) I b) II c) III d) IV
11. Care este valoarea timpului de cadere util in
cazul mentenantei corective? 19. Care dintre urmatoarele scheme nu sint
a) Timp verificare continute in manualul de utilizare?
b) Timp verificare + Timp inlocuire a) Schema de montare-demontare
c) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp b) Schema functionala
depistare defect c) Schema de cablare
d) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp d) Schema de principiu simplificata
depistare defect + Timp rezerva
20. In cite submodule este divizat modulul
12. Care este ordinea corecta a urmatorilor timpi “Gestiunea activitatilor” din cadrul Gestiun.Menten.
logistici? Asist.Calculator(GMAC)?
a) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp a) Unu b) Doua c) Trei d) Patru
pregatire + Timp deplasare
b) Timp prioritate + Timp anuntare + Timp 21. In care subcapitol al manualului de service se
pregatire + Timp deplasare recomanda a fi prezentati arborii de defectari
c) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp si/sau arborii de mentenanta?
deplasare + Timp pregatire a) Repartitia pe nivele si operatii de mentenanta
d) Timp pregatire + Timp prioritate + Timp b) Diagnosticarea defectarilor
anuntare + Timp deplasare c) Operatii de mentenanta preventiva
d) Teste si verificari
13. Care dintre urmatorii timpi logistici poate avea
uneori valori mai mari decit toti ceilalti sumati? 22. Care dintre urmatoarele documente nu se includ
a) Timp anuntare in “ Registrul de echipament” ?
b) Timp pregatire a) Documentatia tehnica livrata de producator
c) Timp deplasare b) Fisele de montare-demontare
d) Timp asteptare c) Inregistrarile mentenantei
d) Datele de inventar
14. Care tip de mentenanta are timpii de cadere cei
mai mari? 23. Care lista de echipamente se actualizeaza
a) Preventiva cu inlocuire annual?
b) Preventiva prin inspectii periodice a) A echipamentelor noi
c) Ordinara programata b) A echipamentelor cu virsta mai mare de 5 ani.
d) Corectiva c) A echipamentelor cu virsta mai mare de 10 ani
d) A echipamentelor propuse spre casare
15. Pentru ce nivel de mentenanta corespund:
inlocuiri standard,operatii minore preventive,
inlocuiri consumabile?
a) Niv.1 b) Niv.2 c)
Niv.3 d) Niv.4
50
 24. Pentru care echipamente se intocmeste 31. Care dintre urmatoarele aspecte nu sint vizate
programul de mentenanta preventiva defalcat prin implementarea Gest.Ment.Asist.Calculator?
pe 52 saptamini? a) Tehnice b) Ierarhice c)
a) Cele aflate in mentenanta interna Bugetare d) Organizatorice
b) Cele alate in mentenanta externa
c) Cele aflate in mentenanta mixta 32. In cadrul modelului pragului de reaprovizionare
d) Cele noi ruperea stocului poate avea loc:
a) Pe durata timpului de livrare
25. Care dintre criteriile urmatoare este de b) Dupa intrarea articolului in stoc
importanta redusa pentru alegerea unui c) Inainte de momentul lansarii comenzii
subcontractant al mentenantei externalizate? d) Oricind
a) Localizare geografica
b) Performante anterioare 33. Cum este stocul de siguranta pentru modelul
c) Maniera de comunicare perioadei constante intre comenzi fata de
d) Pretul modelul pragului de
reaprovizionare?
26. Care dintre criteriile urmatoare este de a) Mai mic b) Mai mare c)
importanta medie pentru alegerea unui Egal d) Indiferent
subcontractant al mentenantei externalizate?
a) Relatiile reciproce 34. In cadrul modelului perioadei constante intre
b) Capacitatea operationala comenzi abaterea standard a cererii se refera la:
c) Performantele anterioare a) Perioada constanta intre comenzi
d) Pretul b) Timpul de livrare
c) Suma lor
27. Care dintre criteriile urmatoare contribuie la d) Diferenta lor
alegerea tipului de mentenanta:
interna sau externa? 35. Cum este cantitatea reaprovizionata in cadrul
a) Localizarea geografica modelului perioadei constante intre comenzi:
b) Reglementarile legale a) Constanta
c) Relatiile reciproce b) Medie
d) Garantiile oferite c) Se modifica la fiecare comanda
d) Se modifica periodic
28. Pentru care tip de contract de externalizare a
mentenantei costul maxim
al prestatiilor este necunoscut?
a) Mentenanta forfetara
b) Mentenanta cu cheltuieli controlate plafonate
c) Mentenanta cu forfetare partiala
d) Mentenanta forfetara partiala plafonata

29. Aratati care dintre urmatoarele situatii

reprezinta un dezavantaj al mentenantei
externalizate?
a) Costurile mari
b) Competenta limitata a personalului
c) Inlocuirea prematura a unor subansamble
d) Lipsa echipamentelor masura control testare

30. Aratati care dintre urmatoarele situatii

reprezinta un avantaj al mentenantei proprii?
a) Competenta personalului
b) Dotarea in echipamente masura control testare
c) Mentenanta aparatelor vechi,dar necesare
d) Relatiile umane reciproce

51
 B.
10. Biomecanica
1. Osul cortical are o rezistenta biomecanica
A.
mare la solicitarea de:
1. Tesutul osos are, din punct de vedere a. Forfecare;
biomecanic, un comportament: b. Intindere;
a. Izotropic; c. Compresiune;
b. Ortotropic; d. Nu conteaza tipul de solicitare.
c. Newtonian; 2. Tensiunea de rupere de la nivelul osului (după
d. Anizotropic. Hayes) depinde de:
2. Tensiunea de rupere a osului depinde de: a. Densitatea osului la puterea a treia;
a. Densitatea osului; b. Densitatea osului la puterea a doua;
b. Porozitatea osului; c. Densitatea osului la puterea a patra;
c. Vârsta pacientului; d. Radical din densitatea osului.
d. Toate răspunsurile sunt corecte. 3. Fibrele de colagen din componente inelului
3. Nucleul pulpos are in compozitie, fibros al discului intervertebral sunt dispuse:
preponderent: a. Haotic;
a. Apa; b. Ordonat;
b. Colagen ; c. In lamele concentrice cu inclinare fata
c. Proteoglicani; de orizontala de 30o sau -30o;
d. Cartilaj hialin. d. Perpendiculare pe platoul vertebral.
4. Cel mai mare unghi de mișcare intalnit intre 4. Cel mai mare unghi intalnit la miscarea dintre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in vertebre se intalneste in regiunea:
regiunea: a. Sacrata;
a. Sacrata; b. Lombara;
b. Lombara; c. Toracica;
c. Toracica; d. Cervicala.
d. Cervicala. 5. Ligamentele colaterale de la articulatia
5. Ligamentele incrucisate de la articulatia genunchiului au rol in stabilitate:
genunchiului au rol in stabilitate: a. Cinematica sagitala;
a. Cinematica sagitala; b. Cinematica frontala;
b. Cinematica frontala; c. Rotatorie;
c. Rotatorie; d. Toate raspunsurile sunt corecte.
d. Toate raspunsurile sunt corecte. 6. In faza de adult cea mai mare rezistenta o are:
6. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament a. Corpul ligamentului colateral mediu;
este: b. Jonctiunea tibiala a ligamentului
a. Încrucişat anterior; colateral mediu;
b. Încrucişat posterior; c. Nu exista o rezistenta mai mare;
c. Colateral medial; d. Depinde varsta de adult.
d. Colateral lateral; 7. Sangele are un comportament bifazic:
7. Sangele are un comportament newtonian: a. In arteriole;
a. In arteriole; b. In vene;
b. In artere; c. Cand hematiile isi pastreaza forma de
c. In capilare; disc;
d. Cand se deformeaza hematiile. d. Cand se deformeaza hematiile.
8. Transformarea unui debit de viteză ridicată în 8. Rezistența hidraulică:
debit cu viteză redusă are loc datorită: a. Se poate calcula în funcție de debitul
a. Vâscozității sângelui; de ieșire și presiunea vasculară;
b. Presiunii transmurale; b. Este dată de ramificațiile din rețeaua
c. Diferenței dintre aria transversală arterială;
totală a capilarelor și aria transversală c. Este dată de curburile din rețeaua
a aortei; arterială;
d. Complianței vaselor sanguine. d. Toate răspunsurile sunt corecte.

52
C.
1. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde
este necesară o rezistenţă mica;
b. Osul se poate densifica acolo unde
este necesară o rigiditate mica;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este
necesară o rezistenţă şi o rigiditate
însemnată;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
2. Ciclul de remodelare osoasă este inițiat de:
a. Mecanisme biochimice;
b. Încărcare mecanică;
c. Fenomene piezoelectrice;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
3. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament
este:
a. Încrucişat anterior;
b. Încrucişat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
4. In faza de pubertate cea mai mică rezistenta o
are:
a. Corpul ligamentului colateral mediu;
b. Jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
c. Nu exista o rezistenta mai mare;
d. Rezistenta depinde varsta de pubertate.
5. Rezistenta peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastină;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muşchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
6. Presiunea transmurală:
a. Este diferența dintre presiunea internă
și cea externă a unui vas sanguin;
b. Se folosește în calculul tensiunilor de
la nivelul unui perete vascular;
c. Se poate detemina cu ajutorul
modelului winkessel;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
7. La miscarea de torsiune inaltimea discului
intervertebral:
a. Creste cu unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Creste cu cativa micrometri.
8. Valorile medii ale sarcinii totale pe discul
dintre L3 şi L4 sunt mai mari:
a. În poziţiile verticală, fără greutăţi în mâini;
b. În poziţie verticală cu 100N în fiecare mâna;
c. Ridicând 200N cu spatele drept şi genunchii
flectaţi;
d. Ridicând 200N cu spatele flectat şi genunchii
drepţi;
D.
1. Un eşantion de os cortical supus la o viteză de
încărcare mare:
a. Se rigidizează;
b. Își mărește modulul de elasticitate;
c. Își mărește tensiunea de rupere;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
2. Fractura de compresiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul
osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul
osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
3. Cel mai mare unghi de rotatie intalnit intre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
4. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
b. In decubit ventral;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
5. Ligamentele sunt afectate de urmatorii factori:
a. Varsta ;
b. Imobilizare;
c. Activitate fizica;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
6. Ligamentele sunt:
a. Structuri pasive ;
b. Contribuie la stabilitatea articulară;
c. Au rol în restricționarea mișcării
articulare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
7. Sangele are un comportament nenewtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Vâscozitatea sângelui este influențată de:
a. Hematocrit;
b. Conținutul de limfocite;
c. Conținutul de trombocite;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
53
E.
1. Fractura de torsiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
2. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde nu este
necesară o rezistenţă mare;
b. Osul se poate densifica acolo unde nu este
necesară o rigiditate mare;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesară
o rezistenţă şi o rigiditate însemnată;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
3. Presiunea discala are valorile cele mai mici:
a. In decubit dorsal cu genunchii flectati;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. Stând relaxat pe fotoliu;
d. In decubit dorsal.
4. La miscarea de torsiune presiunea din
interiorul discului intervertebral:
a. Crește cu creșterea unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu creșterea unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Nici un răspuns nu este corect.
5. Tendoanele:
a. Sunt structuri active;
b. Sunt structuri pasive;
c. Au aceeași funcție ca și a
ligamentelor;
d. Au în componență, preponderent,
proteoglicani.
6. Tendoanele au comportament elasic:
a. Neliniar;
b. Liniar;
c. Quasistatic ;
d. Hiperelastic.
7. Sangele are un comportament newtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Reteaua venoasa are urmatorul rol
biomecanic:
a. Regulator de debit;
b. Transport al sangelui la zonele
periferice ale organismului;
c. Nu are un rol bine definit;
d. Are rezistenta mecanica scazuta si nu
are rol biomecanic in circulatia
sangelui.
F.
1. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Dependentă de densitatea osului;
b. Dependentă de vârstă;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
2. Fractura unui os lung supus la o solicitare
compusă: încovoiere și compresiune:
a. Are planul perpendicular pe axul
osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul
osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
3. Cel mai mare unghi de rotatie intre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
4. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. Stând relaxat pe fotoliu;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
5. Cea mai mare rezistență mecanică o are:
a. Tendonul mușchiului tibial anterior;
b. Tendonul mușchiului gastrocnemius;
c. Cele două tendoane au rezistențe egale;
d. Cele două tendoane au rigidități egale;
6. In faza de tanar (pui) cea mai mare rezistenta,
la nivelul ligamentului colateral mediu, o are:
a. Corpul ligamentului;
b. Jonctiunea tibiala;
c. Corpul ligamentului sau jonctiunea
tibiala, in functie de varsta;
d. Nici un raspuns nu este corect.
7. Sangele are un comportament bifazic:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Rigiditatea cea mai mare a componentelor din
structura pereților arteriali o au:
a. Fibrele de elastină;
b. Țesutul conjunctiv;
c. Fibrele de colagen;
d. Fibre musculare netede.
54
G. H.
1. Tensiunea de rupere a osului cortical depinde
1. In timpul eforturilor fiziologice, muschii au
de:
urmatorul efect asupra osului:
a. Porozitate;
a. Suprasolicita osul si il fractureaza;
b. Densitate;
b. Nu au nici un efect;
c. Vârstă;
c. Mareste eforturile de compresiune si
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
astfel protejeaza osul;
2. Energia utilizată de os este:
d. Efectul este neglijabil.
a. Egală cu energia stocată de os;
2. Modulul de elasticitate al osului trabecular
b. Mai mică decât energia stocată de os;
(după Hayes) este dependent de:
c. Mai mare decât energia stocată de os;
a. Pătratul densității;
d. Osul nu utilizează energie.
b. Densitatea la puterea a treia;
3. Cel mai mare unghi de rotație dintre
c. Densitatea la puterea întâi;
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
d. Densitatea la puterea a patra.
regiunea:
3. La miscarea de flexie presiunea din interiorul
a. Sacrata;
discului intervertebral:
b. Lombara;
a. Creste cu unghiul de flexie;
c. Toracica;
b. Scade cu unghiul de flexie;
d. Cervicala.
c. Ramane constanta;
4. Presiunea discala are valorile cele mai mici:
d. Creste numai daca pacientul ridică o
a. In orstotatism, relaxat;
greutate.
b. In decubit lateral;
4. Cel mai mare unghi intalnit la toate tipurile de
c. Stând pe scaun relaxat;
miscari intre vertebre se intalneste in
d. In decubit dorsal.
regiunea:
5. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament
a. Sacrata;
este:
b. Lombara;
a. Încrucişat anterior;
c. Toracica;
b. Încrucişat posterior;
d. Cervicala.
c. Colateral medial;
5. Ligamentele colaterale de la articulatia
d. Colateral lateral;
femuro-tibială au rol in:
6. Tendoanele au comportament elasic:
a. Stabilitate sagitala;
a. Neliniar;
b. Stabilitate frontala;
b. Liniar;
c. Stabilitate rotatorie în extensie;
c. Quasistatic ;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
d. Hiperelastic.
6. In timpul activitatii de recuperare cel mai
7. Vena cavă inferioară își mărește diametrul în:
repede se regenereaza:
a. În inspiratie fortata;
a. Substanta ligamentara;
b. În expiratie fortata;
b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c. În timpul ținerii respiratiei;
c. Se regenereaza concomitent;
d. În timpul somnului.
d. Nu se mai regenereaza nimic.
8. Presiunile sângelui sunt mai mari:
7. Elasticitatea peretelui arterial este data de:
a. În artere;
a. Fibrele de elastină;
b. În vene;
b. Fibrele de colagen ;
c. În arteriole;
c. Muşchii netezi;
d. În capilare.
d. Celulele endoteliale.
8. Gradul de colababilitate a venelor depinde de:
a. Presiunea transmurala;
b. Vascozitatea sangelui;
c. Cantitatea de plasma din sange;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.

55
 11. Biomateriale 9. Chitinele native sunt:
1. structuri puternic ordonate;
A.
2. structuri dezorganizate;
1. Materialele colagenice sunt biopolimeri care 3. structuri amorfe;
prezinta in compozitia chimica: 4. compusi sulfatati.
1. hexoze;
2. hidroxi-prolina; 10. Chitosanul este un biopolimer:
3. glucoza; 1. solubil in solventi organici;
4. glucide. 2. solubil in solutii apoase acide;
3. insolubil in solutii apoase acide;
2. Randamentul in extractia colagenului nativ creste: 4. amfifilic.
1. daca solventul acid are masa moleculara
mare; 11. Hemicelulozele sunt:
2. daca solventul acid are masa moleculara mica; 1. un amestec de proteine vegetale şi
3. daca solventul acid are tarie ionica mare; lignină
4. daca solventul acid are tarie ionica mica. 2. mono- şi digliceride sulfatate
3. polizaharide
3. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale 4. proteine complexe
colagenice prin:
1. insolubilitate in apa si solutii 12. Hidrolizatele de piele provin din:
apoase; 1. colagen nativ;
2. configuratie 3D; 2. fibra de colagen;
3. structura triplu helix; 3. tesuturi cu istorie chimica;
4. solubilitate in solventi organici. 4. gelatine

4. Colagenul nativ neutru se obtine prin: 13. Un material bioactiv este:

1. extractie cu acizi; 1. Un material desemnat a induce o activitate
2. extractie cu saruri; biologică specifică
3. extractie cu solventi; 2. Un medicament
4. extractie cu baze 3. Material fără viaţă folosit într-un dispozitiv
medical cu intenţia de a interacţiona cu sistemul
5. Chitosanul este: biologic
1. derivat de agar; 4. Polimer folosit ca biomaterial
2. derivat de dextran;
3. produs de acetilare a chitinei; 14. Alogrefa reprezintă:
4. produs de hidroliza a chitinei 1. parte a unui ţesut viu sau o colecţie de celule vii
transferate de la un donator unui beneficiar în
6. Polizaharidele au ca unitate monomerica: scopul reconstrucţiei.
1. hexoze; 2. grefă preluată dintr-o sursă a individului care
2. heptoze; urmează să o primească.
3. glucoza; 3. grefă preluată de la o sursă a altui individ, din
4. aminoacizi. aceeaşi specie, cu beneficiarul.
4. grefă preluată de la un individ dintr-o specie
7. Pectinele sunt polizaharide: diferită de aceea a beneficiarului
1. animale;
2. vegetale; 15. Osteointegrarea reprezintă :
3. microbiene 1. Un proces în care osul viu este
4. sulfatate direcţionat în structura (pori, canale) unui
biomaterial.
8. Chitinele sunt usor hidrolizate de: 2. Un proces de producere a unui
1. enzime; întreg component constituit din os viu şi unul sau
2. acizi; mai multe materiale nebiologice
3. baze; 3. Răspunsul biomaterialelor în
4. solventi organici. relaţie cu sistemele vii
4. Comportarea unui material în mediul biologic

56
16. Biomaterialele viabile sunt:
1. Material cu reacţie slabă sau neutră în mediul
biologic
2. Materiale implantabile desemnate spre a
induce reacţii specifice benefice, creşterea
celulară, adeziune etc.
3. Materiale implantabile, constituite din ţesut
nativ şi culturi de celule prelevate de la o
anumită sursă de la pacient
4. Materiale implantabile încorporând sau
atrăgând celulele vii la implantare, tratate de
către receptor ca ţesuturi normale şi sunt
resorbite activ sau remodelate
17. Enzimele sunt:
1. biopolimeri polizaharidici
2. lipoproteine sintetice
3. biocatalizatori
4. compozite polimerice naturale
18. Factorii care influenteaza viteza reactiilor
enzimatice sunt:
1. temperatura, inhibitorii, activatorii
2. temperatura si presiunea
3. concentratia enzimei, concentratia
substratului
4. temperatura, concentratia enzimei si a
substratului, inhibitorii, activatorii
19. Chitosanul este un biopolimer:
1. amfifilic.
2. solubil in solventi organici;
3. solubil in solutii apoase acide;
4. insolubil in solutii apoase acide;
20. Pielea animală este un material compozit natural
alcătuit din:
1. matrice fibroasă elastinică
ranforsată cu fibre de colagen
2. matrice colagenică ranforsată cu
fibre de reticulină şi elastină
3. matrice de reticulină cu ranforsare
fibroasă proteică
4. matrice de glicozaminoglicani cu
ranforsare fibroasă proteică
B.
B.1
1.Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi
clasificate in:
a) fluide injectabile, filme, particule, materiale
poroase etc;
b) bioadezive si neadezive;
c) materiale resorbabile si neresorbabile;
d) hidrofile si hidrofobe.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic); CH2 CH
b) poli(metil metacrilat); n
c) poli(N-vinil pirolidona); OH
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3.Polidispersitatea polimerilor:
a) reprezinta raportul Mw/Mn;
b) reprezinta raportul Mn/Mw;
c) este o masura a solubilitatii polimerilor;
d) poate avea valori mai mari decat 10.
4. Dezavantajul polimerizarii in masa este:
a) polimerul este solubil in initiator;
b) reactia este exoterma si greu de controlat;
c) polimerul este insolubil in monomer;
d) reactia are loc la temperatura mediului ambiant.
B.2
1.Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele
se clasifica in:
a) resorbabile si neresorbabile;
b) resorbabile, partial resorbabile si
neresorbabile;
c) bioadezive si neadezive;
d) hidrofile si hidrofobe.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);
CH2 CH n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(acid acrilic); CO
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
OH
3. Descresterea masei moleculare a polimerilor
determina:
a) diminuarea proprietatilor fizice si
favorizeaza procesabilitatea;
b) imbunatatirea proprietatilor fizice si
favorizeaza procesabilitatea;
57
 c) diminuarea proprietatilor fizice si b) poli(N-vinil pirolidona);
procesabilitatea; c) poli(propilena);
d) imbunatatirea proprietatilor fizice si d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
diminueaza procesabilitatea.
3.Cristalinitatea polimerilor este influentata de:
4. Intre metodele de sterilizare a polimerilor se a) structura catenei principale;
regasesc: b) rezistenta la rupere;
a) dializa contra apei distilate; c) temperatura de topire;
b) tratamentul cu CO2; d) modulul de elasticitate.
c) precipitarea cu solventi;
d) tratament cu radiatii UV. 4. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:
a) biocompatibili;
b) trombogenici;
c) termoreglabili;
B.3 d) sensibili la actiunea luminii.
1.Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica
in:
a) polimerice, ceramice si compozite;
B.5
b) metalice, ceramice, polimerice;
c) ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d) polimerice, metalice si compozite. 1.Copolimerii sunt polimeri care:
a) Contin cel putin doua unitati structurale
2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura diferite;
este: CH2 CH2 n b) Contin un singur tip
a) poli(alcool vinilic); de unitate
b) poli(N-vinil pirolidona); structurala de baza;
c) poli(etilena); c) Au suferit procese de reticulare;
d) poli(2-hidroxietil metacrilat). d) Pot fi obtinuti prin procedee de
liofilizare.
3. Descresterea masei moleculare a polimerilor
determina: 2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
a) diminuarea solubilitatii in solventi; este:
b) imbunatatirea solubilitatii in solventi; a) poli(alcool vinilic); CH2 CH n
c) diminueaza reactivitatea grupelor laterale; b) poli(N-vinil pirolidona);
d) cresterea gradului de polimerizare. c) poli(stiren);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
4. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea
sub actiunea: 3.Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:
a) temperaturii; a) scaderea duritatii;
b) radiatiilor UV; b) cresterea permeabilitatii;
c) reactiilor redox; c) scaderea rezistentei chimice;
d) radiatiilor ionizante. d) cresterea densitatii.

4.Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea

caracteristica de structura:
a) este puternic ramificata;
B.4 b) are ramificatii foarte scurte;
1. Polimerii sintetici sunt: c) este moderat ramificata;
a) polimeri obtinuti prin extractie din d) are molecule lungi, fara ramificatii.
tesuturi animale sau vegetale;
b) polimeri obtinuti prin sinteza chimica;
c) compusi micromoleculari;
d) materiale compozite. B.6
1. Homopolimerii sunt polimeri care:
2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura a) contin cel putin doua
este: unitati structurale
CH2 CH n
a) poli(alcool vinilic); diferite;
CH3
58
 b) contin un singur tip de unitate structurala
de baza;
c) au suferit procese de reticulare;
d) au masa moleculara medie mai mica
5000 moli/g .
4.Poliuretanii se prepara:
a) prin reactia unui diol cu diizocianat;
b) prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c) prin reactia unui diol cu diamida;
d) prin reactia unui diol cu diester;

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura

este: B.8
a) poli(alcool vinilic); 1. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
b) poli(N-vinil pirolidona); CH2 CH n a) Biodegradarea polimerilor sintetici este
c) poli(clorura de vinil); favorizata de existenta in macromolecula
d) poli(2-hidroxietil metacrilat). Cl
numai a legaturii C-C;
b) regiunile amorfe sunt degradate mai rapid
3.Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor decât cele cristaline;
este: c) regiunile amorfe sunt degradate mai
a) temperatura la care are loc solubilizarea in dificil decât cele cristaline;
apa; d) Biodegradarea polimerilor este inhibata
b) temperatura la care polimerul devine moale de prezenta legaturilor hidrolizabile
si flexibil;
c) temperatura la care incepe degradarea a
polimerului; 2. Dupa IUPAC, denumirea
d) temperatura de cristalizare a polimerului. polimerului cu structura este: CH3
a) poli(alcool vinilic); CH2 C
4. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii b) poli(N-vinil pirolidona); n
medicale obtinut prin: C O
c) poli(metil metacrilat);
a) reactii de condensare; d) poli(2-hidroxietil metacrilat). OCH3
b) reactii de reticulare;
c) reactii de aditie;
d) descompunere termica. 3. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:
a) interactiunea intre doi radicali de polimer;
b) reactia cu initiator a monomerului rezidual;
c) reactia solventului cu inhibitori;
B.7 d) reactia cu un monomer a solventului.
1. Polimerii sintetici reticulati sunt:
a) solubili in solventi; 4. Mecanismul degradarii chimice presupune:
b) materiale compozite; a) Numai ruperea reticularilor intre catene;
c) insolubili in solventi; b) Numai ruperea catenelor laterale
d) polimeri nesterilizabili. c) Numai ruperea catenei principale
d) Combinatii intre cele enumerate

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura

este:
a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida
maleica);
c) poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii,

in ordinea:
a) propagare-initiere-intrerupere;
b) initiere-propagare-intrerupere;
c) adsorbtie – aditie- intrerupere;
d) adsorbtie- initiere- propagare.
59
C.
1. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizați care afirmație este falsǎ:
a) Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <d> si <e>.
b) Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție 4%B si
cealaltǎ de compoziție 96%B.
d) La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in proporție de
100%.

2. Filmele oxidice formate la suprafaţa unor biomateriale metalice prezintă următoarele particularităţi:
a) Poroase si permeabile la acţiunea mediului ambiant;
b) Influenţeaza negativ proprietatile de biocompatibilitate;
c) Sunt rezultatul unui proces de autopasivare;
d) Nu conferă rezistenţă la coroziune.
3. Alumina prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a) stabilitate chimică;
b) duritate;
c) bioinerţie;
d) rezistenţa foarte scazutǎ la uzurǎ.
4. Amestecul mecanic de faze rezultat la separarea dintr-o fază lichidă se numeşte:
a) Eutectic;
b) Eutectoid;
c) Compus intemetalic;
d) Element chimic pur.

5. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:
a) Segmetul <d-g> este parte a liniei lichidus.
b) Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
d) Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziție 23%B si o soluție solidǎ de
compoziție 6%B.

60
6. Filmele oxidice protectoare formate la suprafata unor biomateriale metalice:
a) sunt slab aderente la metalul de bază;
b) nu se autoregenerează;
c) sunt permeabile la acţiunea mediului ambiant;
d) influenţează pozitiv proprietăţile de biocompatibilitate.

7. Biomaterialele ceramice:
a) se rup fragil;
b) se rup ductil;
c) prezintă comportament elastic;
d) sunt mai rezistente la tracţiune decât la compresiune.

8. Apatitele biologice prezintă următoarele particularităţi, cu o excepţie:

a) sunt produse prin sinteză chimica la un raport calciu/fosfor egal cu 1,67;
b) prezinta variaţie largă a stoechiometriei;
c) cristalinitate ce le diferenţiază de apatitele sintetice;
d) cristalele cresc sub controlul unor proteine.

9. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:
a) Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.
b) Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T2.
c) Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d) Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor
extreme ale diagramei de faze.

10. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele caracteristici, cu o excepție:

a) efectul de memorie are loc prin tranziția de la o microstructurǎ caracteristicǎ la joasǎ temperaturǎ la
una stabilǎ la temperaturǎ ridicatǎ;
b) proprietǎți de superelasticitate conferite de martensitǎ;
c) efect conferit de prezența maclelor interne în substructura martensitei;
d) efect conferit de prezența dislocațiilor interne în substructura martensitei.

11. In categoria ceramicilor bioactive se include:

a) Ceramica pe baza de fosfați de calciu,
b) Alumina,
c) Zircona,
d) Carbonul pirolitic.
12. Dintr-o solutie solidă se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:
a) Compus intemetalic;
b) Element chimic pur,
c) Eutectic;
d) Eutectoid.

61
13. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:
a) Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.
b) Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
d) Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.

14. Fosfatul tricalcic prezintă următoarele caracteristici:

a) raport calciu-fosfor diferit de 1,50;
b) prezintă două forme polimorfice: alfa şi beta;
c) este un fosfat de calciu bioinert;
d) nu se poate obţine prin sinterizare.

15. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta în:

a) Cu-Al-Ni,
b) Ti-Ni,
c) Nitinol,
d) TiO2.

16. Unul din următoarele biomateriale nu face parte din categoria ceramicilor bioinerte:
a) Carbonul pirolitic,
b) Hidroxiapatita,
c) Alumina,
d) Zircona.
17. Pentru ca două componente să prezinte solubilitate totală în stare solidă, este necesar să fie îndeplinită
condiţia:
a) componentele trebuie să aibă acelaşi tip de structură cristalină;
b) să aibă dimensiuni (raze) atomice mult diferite;
c) componentele trebuie să aibă electronegativitate mult diferită;
d) să aibă o structură mult diferita a învelişului atomic de valenţă.
18. Aliajele pe bază de Co-Cr prezintă:
a) modul de elasticitate mare ce poate influenţa negativ transferul de sarcină la nivel osos;
b) nu se utilizează în aplicaţii medicale protetice;
c) modul de elasticitate identic cu cel al titanului;
d) modul de elasticitate similar cu cel al ţesutului osos cortical.
19. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:
a) Fosfatul tricalcic alfa
b) Siclele ceramice
c) Hidroxiapatita
d) Carbonul pirolitic.

62
20. Proprietăţile mecanice ale biomaterialelor utilizate în aplicaţii protetice trebuie:
a) Sa inducă aparitia fenomenului de “stress shielding”;
b) Sa fie mult superioare celor ale ţesutului osos;
c) Sa favorizeze formarea de particule de uzură;
d) Sa fie comparabile cu cele ale ţesutului osos.

21. Soluţiile solide interstiţiale se caracterizează prin faptul că:

a) atomii de solut sunt distribuiţi în interstiţiile din structura cristalină a componentului solvent;
b) atomii de solut sunt distribuiţi în nodurile structurii cristaline a componentului solvent;
c) sunt întotdeauna ordonate;
d) solubilitatea componentelor este totală.
22. Oxidul de titan prezintă următoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a) Contribuie la modificarea încărcării electrice superficiale;
b) Dioxidul de titan este forma chimică cea mai stabilă;
c) Este un strat înalt protector, cu repasivare rapidă;
d) Influenţează negativ interfaţa biomaterial-ţesut.
23. Alumina si zircona prezintă următoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a) Rezistenţă mecanică adecvată aplicaţiilor medicale;
b) Bună biocompatibilitate;
c) Sunt bioactive;
d) Sunt bioinerte.
24. Interacțiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este condiționatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o exceptie:
a) sarcina superficialǎ;
b) hidrofilia;
c) topografia superficiala;
d) apariţia reacțiior de tip imunologic.

25. Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:

a) soluţiile solide;
b) eutecticul;
c) compuşii intermetalici;
d) metalele pure.
26. Osteointegrarea suprafeţelor metalice poate fi imbunatăţită în urmatoarele situaţii, cu o exceptie:
a) Pasivare;
b) Acoperire cu straturi bioactive;
c) Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;
d) Generare de rugozitate.

27. Hidroxiapatita pură, stoechiometrică posedǎ:

a) valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;
b) valoarea raportului molar Ca/P mai mică decât 1,50;
c) valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;
d) o rețea cristalinǎ hexagonală.

63
28. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:
a) Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.
b) Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție 4%B si
cealaltǎ de compoziție 96%B.
d) Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.

29. Reţeaua cristalină:

a) Nu depinde de tipul de legătură chimică;
b) Nu depinde de dimensiunea atomilor;
c) Exprimă starea de ordine la mare distanţă;
d) Este identică pentru toate tipurile de materialele.
30. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a) buna rezistenţă la coroziune;
b) densitate scazută;
c) rezistenţă redusa la forfecare;
d) modul de elasticitate superior oţelurilor inoxidabile.
31. Apatitele biologice prezintă:
a) Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b) Ca/P diferit de 1.67;
c) Acelaşi Ca/P ca si apatita sintetică pură;
d) Sunt stoechiometrice.

32. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:
a) Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
b) Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <a> si <c>.
c) Componentul A trece in stare lichidǎ la temperatura T1.
d) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.

64
 12. Biotehnologii medicale
8. Intr-un proces de fermentatie, faza lag
A. (corespunzatoare curbei Monod) este faza:
1. Sursa de carbon si energie, intr-un mediu de a) de acomodare a microorganismelor la conditiile din
cultura, poate fi constituita din: bioreactor;
a) acid clorhidric b) de crestere accelerata;
b) vitamine c) de crestere logaritmica;
c) glucoza d) de degradare.
d) aminoacizi
9. In procesele biotehnologice, reactiile enzimatice
2. In procesul de sterilizare: care intervin sint:
a) trebuie sa se produca degradarea mediului de a) dependente de temperatura;
cultura; b) independente de temperatura;
b) trebuie sa se indeparteze toate microorganismele c) partial dependente de temperatura;
patogene; d) dependente de temperaturile foarte ridicate.
c) trebuie sa se indeparteze numai anumite
microorganisme. 10. Intr-un sistem biochimic, enzimele au si rolul de a:
d) trebuie sa se indeparteze bacteriile a) creste bariera de potential
b) coborî bariera de potential
3. Intr-un proces biotehnologic anaerob trebuie sa se c) mentine energia sistemului la valoarea initiala
sterilizeze: d) mentine energia sistemului la o valoare constanta.
a) mediul de cultura
b) aerul 11. Atomizatele sunt:
c) atit mediul de cultura cit si aerul a) Solutii extractive apoase
d) produsul de biosinteza b) Solutii extractive alcoolice
c) Extracte moi
4. In urma fermentatiei, filtrarea mediului de cultura d) Extracte uscate
in cazul produselor extracelulare se poate efectua cu
ajutorul: 12. Turboextractia este:
a) bioreactoarelor cu membrana a) O modificare a macerarii
b) fotobioreactoarelor b) O modificare a percolarii
c) filtrelor rotative cu vid c) O modificare a lixivierii
d) coloanelor de distilare d) Nici un raspuns corect

5. Viteza de formare a produsului intr-un proces 13. Din punct de vedere tehnologic formele extractive
enzimatic, este data de: apoase se deosebesc prin:
a) modelul Michaelis-Menten; a) timpul de extractie
b) modelul Monod; b) solventul folosit
c) modelul Piret; c) nici un raspuns corect
d) modelul Kono si Asai d) temperatura la care este efectuata extractia

6. Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se
bazeaza pe principiul:
a) retinerii unui component in coloana cu schimbatori
de ioni;
b) reactiei unui component solubil in solvent, cu
componenta solubila in apa;
c) proprietatii unei substante de a se dizolva
preferential intr-un anumit solvent;
d) aplicarea metodei trasorilor.
7. Prima etapa a unui proces biotehnologic este::
a) purificarea produsului util;
b) cristalizarea produsului util;
c) pregatirea mediului de cultura.
d) separarea mediului de cultura.
14. Pentru facilitarea extractiei alcaloizilor in solutia
extractiva apoasa se adauga:
a) O cantitate echivalenta de hidroxid de sodiu
b) O cantitate echivalenta de acid
c) O cantitate echivalenta de bicarbonat de sodiu
d) Toate raspunsurile sunt corecte
15. Daca nu este indicata concentratia alcoolului,
tincturile sunt preparate cu alcool de:
a) 40%
b) 50%
c) 70%
d) 96%

65
 B. 8. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a
1. Intr-un proces biotehnologic, sursa de azot organic evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru,
necesara poate fi constituita din : se utilizeaza :
a) hidrati de carbon a) testul Eliza
b) ioni metalici b) testul intreruperii
c) saruri de amoniu c) testul Papanicolau
d) aminoacizi d) testul Binet-Simon

2. Procedeul de sterilizare a mediilor de cultura aplicat 9. Separarea Streptomicinei din lichidul de

ȋn majoritatea proceselor este: fermentatie, se realizeaza:
a) filtrare pe suprafete poroase sau membrane; a) prin extractie
b) sterilizarea cu raze x, ,  ; b) prin filtrare
c) sterilizarea termica; c) prin distilare
d) sterilizarea chimica. d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni

3. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model 10. In procesul de fermentatie, faza de acomodare a
ideal, in care se admite ca: microorganismelor la conditiile din bioreactor, poarta
a) nu exista inhibitie, reactie chimica iar substratul se denumirea de:
transforma integral in produs util a) faza lag
b) substratul se transforma in produsul util si in b) faza cresterii logaritmice
numerosi produsi secundari c) faza de crestere incetinita
c) exista inhibitie de produs d) faza cresterii stationare
d) exista inhibitie de substrat
11. Pentru tinctura-mama de galbenele raportul
4. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii drog/solvent este:
fazei solide, prima operatie care se realizeaza este: a) 1/1
a) filtrarea; b) 1/5
b) purificarea; c) 1/10
c) conditionarea; d) 1/20
d) cristalizarea
12. Macerate se numesc:
5. Filtrarea biomaselor fibroase este o operatiune: a) nici o variantă corectă
a) dificila, datorita caracterului fibros al biomasei, b) produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la
care colmateaza filtrul temperatura de fierbere
b) dificila, datorita caracterului mucilaginos al c) produsul vegetal uscat este fiert în apă
biomasei d) produsul vegetal uscat este pus în contact cu
c) relativ usoara, datorita caracterului fibros al solventul la temperatura camerei
biomasei, care nu colmateaza filtrul
d) relativ usoara, datorita caracterului mucilaginos al 13. Diacolarea este o modificare a:
biomasei a) macerarii
b) percolarii
6. In functie de semnul ionilor schimbati, schimbatorii c) disrilarii
de ioni pot fi: d) decantarii
a) organici si anorganici
b) solizi si lichizi 14. Percolatoarele pot fi:
c) cationiti si anioniti a) conice
d) rasini si geluri b) cilindrice
c) cilindro-conice
7. Procesul de elutie reprezinta d) toate variantele sunt corecte
a) inlocuirea schimbatorului de ioni
b) difuzia particulei prin porii schimbatorului de ioni 15. Percolarea fracţionată poate fi:
c) eliberarea ionilor retinuti pe schimbator si trecerea a) cu fracţionarea produsului vegetal în parţi inegale
acestora inapoi in solutie b) toate variantele sunt corecte
d) retinerea ionilor pe schimbatorul de ioni c) cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale,
ciclu neterminat
d) cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale,
ciclu terminat
66
 C.
1. Mediul de cultura necesar unui proces de biosinteza
trebuie sa contina drept sursa de azot organic :
a) aminoacizi esentiali
b) hidrati de carbon
c) saruri de amoniu
d) coloranti organici
2. Urmarirea procesului de sterilizare termica se face
prin detectarea microorganismului:
a) cu cea mai mare rezistenta termica;
b) cu rezistenta termica medie;
c) cu cea mai mica rezistenta termica;
d) cu cea mai mica rezistenta a peretelui celular.
3. Modelul cinetic ideal care descrie acumularea
produsului intr-un proces de biosinteza este:
a) modelul Monod
b) modelul Piret
c) modelul Michaelis-Menten
d) modelul Shu
4. In scopul filtrarii lichidelor bacteriene, operatie
dificil de realizat datorita dimensiunii acestor
micoorganisme, se recurge la:
a) utilizarea de filtre rotative cu vid;
b) utilizarea aerarii in zona de filtrare;
c) utilizarea procesului de atomizare
d) modificarea proprietatilor reologice ale biomasei.
5. In cazul separarii produselor cu ajutorul
schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol:
a) stabilirea etapei limitative de proces
b) intreruperea procesului
c) stabilirea modului de extractie a produsului
d) continuarea procesului
6. Eritromicina se obtine prin :
a) sinteza
b) fermentatie
c) polimerizare
d) substituie radicalica
7. Dozarea streptomicinei se realizeaza :
a) iodometric
b) cu tiosulfat de sodiu
c) cu iodura de potasiu
d) spectrofotometric
8. Distrugerea celulelor microbiene se practica atunci
cand produsul util este situat
a) extracelular
b) atat extracelular cat si intracelular
c) intracelular
d) in lichidul de fermentatie.
9. Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se
bazeaza pe:
a) retinerea unui component in coloana cu schimbatori
de ioni;
b) reactia unui component solubil in solvent, cu
componenta solubila in apa;
c) proprietatea unei substante de a se dizolva
preferential intr-un anumit solvent;
d) aplicarea metodei trasorilor.
10. Elutia Streptomicinei de pe schimbatorul de ioni
se realizeaza cu:
a) o solutie acid sulfuric 98%
b) o solutie de hidroxid de sodiu 4%
c) o solutie de carbonat de calciu 4%
d) o solutie de acid sulfuric 4%
11. Se considera modificari ale percolarii:
a) percolarea repetata
b) evacolarea
c) toate variantele sunt corecte
d) diacolarea
12. Se considera forme extractive apoase:
a) maceratele
b) infuziile
c) decocturile
d) toate variantele sunt corecte
13. Pentru obtinerea tincturilor din produse vegetale
cu continut de principii puternic active, raportul drog
solvent este:
a) 1/1
b) 1/10
c) 1/20
d) 1/5
14. Umectarea produsului vegetal inainte de extractie
are ca scop:
a) Imbiba si permeabilizeaza membranele celulare
b) Faciliteaza inceperea mai rapida a proceselor de
difuziune-osmoza
c) Se elimina aerul, evitandu-se flotarea produsului
vegetal
d) Toate variantele sunt corecte
15. Aparatul Soxhlet permite:
a) Extractia din produsul vegetal nemaruntit
b) Epuizarea produsului vegetal cu cantitati minimede
solvent
c) Extractia selectiva a compusilor activi asemanatori
d) Toate variantele sunt corecte
67
 D.
1. Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu 9. Obtinerea prin fermentatie a penicilinelor se
de cultura este : realizeaza la temperatura de:
a) regleaza permeabilitatea membranei celulare a) 0 oC
b) asigura sursa de energie pentru dezvoltarea celulei b) 16 oC
c) cresc performanta procesului c) 26 oC
d) dirijeaza procesul spre formarea unui anumit d) 36 oC
produs
10. Activitatea enzimatica variaza cu valoarea pH-
2. La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este: ului:
a) mai mic, ceea ce faciliteaza conservarea mediului a) reversibil in limite restranse
de cultura; b) ireversibil in limite restranse
b) mai mare, ceea ce asigura o sterilizare sigura a c) reversibil, indiferent de marimea variatiei
mediului de cultura; d) activitatea enzimatica nu este influentata de pH.
c) comparabil;
d) depinde de numarul microorganismelor. 11. Extractele pot fi:
a) fluide
3. Modelul Monod se refera la: b) moi
a) acumularea biomasei c) uscate
b) formarea produsului util d) toate variantele sunt corecte
c) concentratia substratului
d) temperatura procesului 12. Tincturile sunt:
a) preparate farmaceutice lichide
4. Penicilina naturala este: b) solutii alcoolice, hidroalcoolice
a) carbenicilina c) solutii alcoolice, eteroalcoolice
b) penicilinaV d) toate afirmaţiile sunt corecte
c) oxacilina
d) amoxicilina 13. La obtinerea infuziilor din produsul vegetal cu
continut de ulei volatil umectarea se face:
5. Pentru ce domeniu de temperatura activitatea a) cu 1 ml apa fierbinte la 1 g produs vegetal
enzimelor este maxima ? b) nu se umecteaza
a) sub temperatura optima c) cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
b) peste temperatura optima d) Toate raspunsurile corecte
c) la temperatura optima
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica 14. Daca nu este indicată concentraţia alcoolului
pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
6. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii a) Alcool 20 %
fazei solide, prima operatie care se realizeaza este: b) Alcool 40 %
a) filtrarea; c) Alcool 70 %
b) purificarea; d) Alcool 96 %
c) conditionarea;
d) cristalizarea 15. Se considera modificari ale percolarii urmatoarele
procedee:
7. Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon si a) Turboextractia
energie necesara poate fi constituita din : b) Vibroextractia
a) aminoacizi c) Mucolarea
b) ioni metalici d) Extractia in aparatul Ultra-turax
c) hidrati de carbon
d) saruri de amoniu

8. In urma fermentatiei, filtrarea mediului de cultura

in cazul produselor extracelulare se poate efectua cu
ajutorul:
a) bioreactoarelor cu membrana
b) fotobioreactoarelor
c) filtrelor rotative cu vid
d) coloanelor de distilare
68
 E.
1. Intr-un mediu de cultura, sursa de carbon si energie
poate fi asigurata de:
a) ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe
b) aminoacizi esentiali
c) saruri de amoniu si azotati
d) hidrati de carbon, amidon, n-parafine.
8. In cazul separarii produselor cu ajutorul
schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol:
a) intreruperea procesului
b) stabilirea etapei limitative de proces
c) stabilirea modului de separare a produsului
d) continuarea procesului dupa un anumit interval de
timp

2. In functie de sterilizarea surselor de carbon, sursele 9. Evolutia unui proces biotehnologic se urmareste
de azot trebuie sterilizate: dupa:
a) separat, pentru a evita reactiile de formare a a) temperatura mediului
azometinelor; b) densitatea masei celulare
b) odata, pentru a favoriza reactiile de formare a c) schimbatorii de ioni utilizati
azometinelor; d) energia cinetica a bilelor
c) separat, pentru a evita reactiile de distrugere a
microorganismelor cu rezistenta cea mai mare; 10. Intr-un proces de fermentatie, acomodarea
d) nu conteaza. microorganismelor se realizeaza in faza:
a) lag
3. Pentru fiecare enzima, activitatea catalitica maxima b) de crestere accelerata
este : c) de crestere incetinita
a) intr-un anumit interval de pH d) mortii accelerate
b) la pH acid
c) la pH bazic 11. Atomizatele sunt:
d) nu conteaza pH-ul a) Solutii extractive apoase
b) Solutii extractive alcoolice
4. In ce domeniu de temperatura inactivarea c) Extracte moi
Saccharomice cerevisiae este ireversibila ? d) Extracte uscate
a) sub temperatura optima
b) peste temperatura optima 12. Turboextractia este:
c) la temperatura optima a) O modificare a macerarii
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica b) O modificare a percolarii
c) O modificare a lixivierii
5. Ce marime descrie transferul oxigenului in d) Nici un raspuns corect
bioreactoare ?
a) coeficientul de transfer de masa 13. Din punct de vedere tehnologic formele extractive
b) coeficientul de transfer termic apoase se deosebesc prin:
c) coeficientul de dilatare a) intensitatea agitarii
d) coeficientul de alunecare. b) solventul folosit
c) nici un raspuns corect
6. Viteza de formare a produsului este data de: d) temperatura la care este efectuata extractia
a) modelul Monod
b) modelul Kono si Asai 14. Pentru facilitarea extractiei alcaloizilor in solutia
c) modelul Piret extractiva apoasa se adauga:
d) modelul Michaelis –Menten a) O cantitate echivalenta de hidroxid de sodiu
b) O cantitate echivalenta de acid
7. Elutia streptomicinei de pe schimbatorul de ioni se c) O cantitate echivalenta de bicarbonat de sodiu
realizeaza cu: d) Toate raspunsurile sunt corecte
a) apa distilata
b) acid sulfuric 4% 15. Daca nu este indicata concentratia alcoolului,
c) hidroxid de sodiu tincturile sunt preparate cu alcool de:
d) rasini schimbatoare de ioni a) 40%
b) 50%
c) 70%
d) 96%

69
F.
1. Rolul unui precursor adaugat in mediul de cultura 9. Pentru ce domeniu de temperatura, activitatea
este: enzimelor este maxima ?
a) de a dirija procesul de biosinteza spre formarea a) sub temperatura optima
unui anumit produs b) peste temperatura optima
b) de a asigura sursa de carbon si energie c) la temperatura optima
c) de a regla permeabilitatea membranei celulare d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica
d) de a asigura un transfer de masa eficient
10. Intr-o moara cu bile, discurile agitatoarelor pot fi
2. Viteza unui proces de biosinteza poate fi urmarita amplasate pe ax, in forma:
prin : a) elicoidala
a) viteza de acumulare a produsului util b) concentrica
b) viteza transferului de masa al oxigenului c) tangentiala
c) viteza transferul termic d) triunghiulara
d) viteza de formare a spumei
11. Formele extractive apoase sunt:
3. Intr-un proces de biosinteza, temperatura pentru a) infuzia
cresterea biomasei trebuie sa fie : b) maceratul
a) ridicata, pentru a asigura sterilitatea c) decoctul
b) medie (26-320C) d) toate variantele sunt corecte
c) apropiata de temperatura de inghet, pentru
eliminarea apei 12. Decoctul se obţine în modul următor:
d) nu conteaza acest parametru a) produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la
temperatura camerei
4. Penicilina G se mai numeste: b) produsul vegetal uscat este fiert 30 minute în apă
a) benzilpenicilina c) produsul vegetal uscat este macerat în apă la
b) fenoxipenicilina temperatura de 40-50 ºC
c) meticilina d) produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
d) nafcilina
13. Viteza de percolare trebuie reglata in asa fel ca:
5. Viteza de formare a produsului intr-un proces a) in 48 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
enzimatic, este data de: fiecre gram de produs vegetal
a) modelul Michaelis-Menten; b) in 4 ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre
b) modelul Monod; gram de produs vegetal
c) modelul Herbert; c) in 24 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
d) modelul Kono si Asai fiecare gram de produs vegetal
d) sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre gram
6. Eliberarea ionilor retinuti pe schimbatorul de ioni si de produs vegetal pe ora
retrecerea lor in solutie reprezinta procesul de:
a) filtrare; 14. Mucolarea este:
b) elutie; a) o modificare a decoctiei pentru extragerea
c) adsorbtie; mucilagiilor
d) sorbtie b) o modificare a diacolarii
c) o modificare a evacolarii fiind folosite pana la 12
7. Drept sursa de carbon si energie necesara mediului evacolatoare plasate in paralel
de cultura, intr-un proces biotehnologic, se utilizeaza : d) o modificare a macerarii pentru extragerea
a) metan mucilagiilor
b) saruri de amoniu
c) glucoza, hidrocarburi parafinice 15. Farmacopeea Română X oficializează raportul
d) alcool etilic drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu contin
principii puternic active:
8. Distributia oxigenului intr-un proces biotehnologic a) 1/1.
este dependenta de : b) 1/2.
a) reologia biomasei c) 1/5
b) structura mediului de cultura d) 1/10
c) concentratia elementelor nuritive
d) pH-ul si rH-ul mediului.
70
G. 9. Procesul de crestere a microorganismelor pe medii
1. Mediile de cultura trebuie sa contina drept sursa de de cultura, in scopul de a biosintetiza diversi produsi,
carbon si energie : in biotehnologie poarta numele de:
a) aminoacizi esentiali a) sterilizare
b) precursori b) fermentatie
c) vitamine c) separare
d) hidrati de carbon, n-parafine d) conditionare

2. In procesul de sterilizare a mediilor de cultura, 10. Pentru caracterizarea sistemelor oxido-

relatia timp-temperatura indica urmatorul fapt: reducatoare, la nivel celular, se utilizeaza:
a) cu cresterea temperaturii, creste timpul de reactie a) temperatura
b) cu cresterea temperaturii, scade timpul de reactie b) timpul de amestecare
c) cu cresterea temperaturii, timpul de reactie este c) transferul de masa al oxigenului
constant d) rH-ul.
d) timpul de reactie nu depinde de temperatura
11. Formele extractive apoase sunt:
3. Modelul de acumulare a produsului intr-un proces a) infuzia
de fermentatie poarta denumirea : b) maceratul
a) modelul Monod c) decoctul
b) modelul Piret d) toate variantele sunt corecte
c) modelul Michaelis-Menten
d) modelul Kono 12. Infuzia se obţine în modul următor:
a) produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apa
4. Obtinerea penicilinelor prin fermentatie este un adusa la temperatura de fierbere
proces : b) produsul vegetal uscat este fiert în apă
a) anaerob c) produsul vegetal uscat este macerat în apă la
b) aerob temperatura de 40-50 ºC
c) care necesita dioxid de carbon d) produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
d) care necesita dioxid de sulf
13. Viteza de percolare trebuie reglata in asa fel ca:
5. Cum este solubilitatea oxigenului in lichidele de a) in 48 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
fermentatie comparativ cu solubilitatea zaharului? fiecre gram de produs vegetal
a) mult mai mare b) in 4 ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre
b) mult mai mica gram de produs vegetal
c) aproximativ la fel c) sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre gram
d) la fel de produs vegetal pe ora
d) in 24 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
6. Cel mai utilizat procedeu de obtinere a eritromicinei fiecre gram de produs vegetal
este prin:
a) biosinteza 14. Mucolarea este:
b) sinteza chimica a) o modificare a decoctiei pentru extragerea
c) distilare mucilagiilor
d) precipitare b) o modificare a evacolarii fiind folosite pana la 12
evacolatoare plasate in paralel
7. Viteza unei reactii enzimatice : c) o modificare a diacolarii
a) creste odata cu cresterea temperaturii d) o modificare a macerarii pentru extragerea
b) este maxima intr-un interval limitat de temperatura mucilagiilor
c) scade odata cu cresterea temperaturii
d) nu depinde de temperatura 15. Se considera modificari ale macerarii urmatoarele
procedee:
8. Etapa limitativa de viteza in procesul de schimb a) Turboextractia
ionic are viteza: b) Vibroextractia
a) calculata cu ecuatia Michaelis-Menten c) Extractia in aparatul Ultra-turax
b) calculata cu ecuatia Monod d) toate variantele sunt corecte
c) cea mai mica
d) cea mai mare

71
H. 8. Mecanismul prin care enzimele transforma
1. In mediul de cultura, microelementele au urmatorul substratul, poate fi descris cu ajutorul:
rol : a) teoriei probabilitaţilor
a) sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice b) teoriei starii de tranziţie
b) controleaza viteza procesului de biosinteza c) teoriei sistemelor
c) dirijeaza biosinteza spre formarea unui anumit d) teoriei relativitaţii.
produs
d) regleaza permeabilitatea membranei celulare 9. Calculul vitezei specifice de creştere a masei
celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei unui
2. In procesul de sterilizare a mediului de cultura, singur substrat, poarta numele:
trebuie evitata formarea : a) modelul Michaelis-Menten
a) azometinelor b) modelul Monod
b) produsului util c) modelul Kono si Asai
c) substratului d) modelul Piret
d) surselor de carbon si energie
10. Creşterea temperaturii mediului de cultura
3. Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care determina, în general:
admite ca : a) reducerea viscozitaţii
a) exista numai inhibitie competitiva in proces b) creşterea viscozitaţii
b) exista reactii secundare in proces si le ia in calcul c) variaţia liniara cu viscozitatea
c) nu exista inhibitie si reactii secundare, iar tot d) variaţia sinusoidala cu viscozitatea
substratul se transforma in produs util
d) exista inhibitie si se formeaza numerosi produsi 11. Extractele pot fi:
secundari a) fluide
b) moi
4. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a c) uscate
evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru, d) toate variantele sunt corecte
se utilizeaza :
a) testul Student 12. Tincturile sunt:
b) testul de intrerupere a) preparate farmaceutice lichide
c) testul Papanicolau b) solutii alcoolice, hidroalcoolice
d) testul Binet-Simon c) solutii alcoolice, eteroalcoolice
d) toate afirmaţiile sunt corecte
5. Dupa specia ionica schimbata, schimbatorii de ioni
pot fi: 13. La obtinerea infuziilor din produsul vegetal cu
a) solizi, lichizi sau geluri continut de ulei volatil umectarea se face:
b) organici si anorganici. a) cu 1 ml apa fierbinte la 1 g produs vegetal
c) cationiti si anioniti. b) nu se umecteaza
d) concentrati sau diluati. c) cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal
d) cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
6. La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultura
se realizeaza:
a) cu ajutorul fibrelor de sticla 14. Daca nu este indicată concentraţia alcoolului
b) termic pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
c) prin membrane lichide a) Alcool 20 %
d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni. b) Alcool 40 %
c) Alcool 70 %
7. Perioada de timp in are are loc aclimatizarea d) Alcool 96 %
microorganismelor la conditiile oferite de cultivarea
industriala, poarta numele de: 15. Se considera modificari ale percolarii urmatoarele
a) faza distructiei accelerate prin liza procedee:
b) faza lag a) Turboextractia
c) faza cresterii accelerate b) Vibroextractia
d) faza de retardare c) Extractia in aparatul Ultra-turax
d) Nici o afirmatie corecta

72