ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Proiect Cibernetica Sistemelor Economice

Importanța Băncii ca Sistem Adaptiv Complex în economie

ING România

Proiect realizat de:

Ivasișin Andrei

Moisescu Florin

Nicolae Andrei

Profesor coordonator:

Nica Ionuț
Cuprins
 Scurt istoric:

ING Groep N.V. (cunoscut ca Grupul ING) este un grup bancar din Olanda prezent la
nivel mondial, cu peste 60 milioane clienți individuali, 115.000 angajați și subsidiare în
50 țări. Grupul ING a fost creat în 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden și
NMB Postbank Group. Noul nume al companiei după fuziune a devenit Internationale
Nationale Nederlanden fiind prescurtat I-N-G, după care s-a decis schimbarea numelui în
ING Groep N.V.

Conform datelor din 2007, Grupul ING acoperea necesitățile a 85 de milioane de

clienți, persoane fizice și juridice din 50 de țări cu o forță de muncă de peste 115.000 de
oameni. Grupul ING are oficii și subsidiare în Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada,
Chile, Columbia, Franța, Germania, Hong Kong, Ungaria, India, Italia, Japonia, Mexic,
Olanda, Noua Zeelandă, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, Taiwan, Turcia,
Thailanda, United Kingdom și United States. Grupul ING este firma mamă pentru ING
Direct, o bancă virtuală cu operații în Australia, Canada, Italia, Marea Britanie, Spania,
Statele Unite și în alte țări. În anul 2008, compania era poziționată pe locul nouă în lume,
ca mărime, în topul Forbes Global 2000.

În august 2006, ING Group era pe locul 5 în Europa și pe locul 13 în lume al celor
mai puternice instituții financiare.

Grupul ING a anunțat pe 26 octombrie 2009 că își va separa activitățile, pentru a

vinde divizia de asigurări.
Grupul ING este prezent pe piața din România cu afaceri bancare, de asigurări,
pensii private, leasing și factoring prin: ING Bank România, ING Lease, ING Commercial
Finance, ING Real Estate Investment Management, ING Asigurări de Viață și ING Fond de
Pensii. ING a fost prima bancă internațională care a deschis o sucursală în România după
1989, oferind întreaga gamă de servicii. În septembrie 2006, ING România avea un
număr de peste 1.100 de angajați, cărora li se adaugă o rețea de 2.000 de consultanți de
asigurări.

1. ING Bank are 35 de sucursale bancare pentru companii și 184 de unități

pentru persoane fizice (februarie 2010). În anul 2009, ING Bank avea active
de 2,8 miliarde euro și a obținut un venit net de 695 milioane de lei. În
noiembrie 2009, ING Bank România se situa în topul primelor 5 bănci de pe
piață din segmentul corporate banking, în clasamentul primilor 3 brokeri de
pe piața de capital, în top 5 bănci privind numărul de carduri de debit și
credit deținute și în top 10 bănci după valoarea activelor gestionate. În anul
2007, activele băncii erau de 2,2 miliarde de euro.
 2. ING Fond de Pensii este cel mai mare jucător de pe piața pensiilor private
obligatorii (pilon II) din România. În mai 2010, ING Fond de Pensii și-a
schimbat numele în ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de
Pensii Administrat Privat. În septembrie 2009, compania avea 1,4 milioane
de clienți, care corespunde unei cote de piață de 39%. În aprilie 2010,
compania deținea active de 1,2 miliarde de lei și 1,6 milioane de clienți.

3. ING Asigurări de Viață avea o valoare a activelor financiare administrate de

422,4 milioane euro în anul 2009. ING Asigurări de Viață deține și două
fonduri de pensii facultative (pilonul III) - ING Clasic și ING Optim, care
aveau 71.076 participanți și active nete de 20,5 milioane euro în anul 2009.
În anul 2006, cota de piață a ING Asigurări de Viață era de 41,2%[20].
Începând cu anul 2014 NN este noul nume sub care va opera compania ce
va reuni diviziile europene de asigurări, pensii și investiții.

4. ING Lease România a intrat pe piața din România în ianuarie 2006 și oferă o
gamă de produse care includ leasing imobiliar (finanțări pentru birouri,
depozite, unități și puncte de lucru) leasing pentru procurarea
echipamentelor (camioane, utilaje de mare tonaj, echipamente electronice,
alte bunuri mobile) și leasing pentru autoturisme. ING Lease România își
desfășoară activitatea în special în sfera relațiilor între organizații, de tip
business-to-business.

5. ING Commercial Finance, divizia de factoring a ING, a fost înființată în

noiembrie 2006. Compania oferă, pe lângă finanțare, și servicii de
gestionare a portofoliului de creanțe, colectare a creanțelor precum și
protecție împotriva riscului de neplată.

6. ING Real Estate Investment Management deține în România centrul

comercial Felicia Shopping Center din Iași, achiziționat în anul 2007 pentru
suma de 40 milioane de euro.

 Analiza SWOT:

I. Puncte Forte:
 Promovarea la TV, radio, mediul online a ofertelor de creditare.
 Valoarea brandului ca și entitate internațională.
 Banca înregistrează profit în fiecare trimestru.
 Se fac investiții în platformele online și mobile banking, de asemenea sunt
promovate.
  Programul “ING Prima Casă” oferă credite de până la 66.500 euro fără adeverință de
salariu și cu aprobarea financiară pe loc.
 Prin “ING Bazar”, care este o funcție a ING Home’Bank, clienții pot achiziționa servicii
sau bunuri la reduceri de la mai mulți comercianți.
 O rețea mare de ATM-uri în toată țara.
 Produse bancare ce oferă card-uri.
 Posibilitatea plății a diferitelor produse, utilități și servicii prin intermediul internet
banking.

II. Puncte Slabe:

 Lipsa unor informații clare și detaliate față de serviciile oferite pe website.
 Lipsa unei liste ușor de accesat a sucursalelor, ATM-urilor, caseriilor pe website.
 Lipsa unei distincții clare a “ ING BANK “ (subsidiara ING Amsterdam ) și a ING Office (
SRL-uri sub franciza ING ), lucru înșelător atât pentru potențiali angajați, cât și pentru
clienți.
 Lipsa caseriilor în ING Office.
 Numai 6 caserii în București.
 Dobânzi mici pentru depozite față de concurență.

III. Oportunități:
 Generația milenară care începe să aibă nevoie de carduri de salariu.
 Promovarea ieftină în mediul online a produselor modelate după nevoile
milenarilor.
 Crearea unui sentiment de cultură financiară folosind produsele ING.

IV. Amenințări:
 Contextul nesigur din punct de vedere politic din România.
 Schimbările legislative frecvente.
 Instabilitatea politică internațională datorată schimbărilor factorilor de decizie prin
alegeri democratice a unor lideri extremiști sau populiști.
 Promovarea sentimentului de neîncredere în sistemul bancar pe toate mijloacele de
comunicare.
 Rata inflației.
 Instabilitatea monedei naționale.
 Numărul mare de concurenți.
  Conectivitatea și interdependența:
Conectivitatea şi interdependenţa reprezintă un prim aspect al modului în care
apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din
interdependenţa, interacţiunea şi conectivitatea elementelor din cadrul sistemului şi
dintre sistem şi mediul său înconjurător.
Conectivitatea se aplică inter-relaţiilor dintre indivizi în cadrul unui sistem, dar
şi relaţiilor dintre sisteme sociale umane, care pot fi reprezentate ca şi sisteme de
artefacte cum ar fi sistemul bancar, sistemul tehnologiei informaţionale (IT) etc.
Caracteristica definitorie a conectivităţii din cadrul unui CAS este că îl face
capabil să se adapteze şi să evolueze şi, în acest fel, să creeze o nouă ordine şi
coerenţă. Această creare a unei noi ordini şi coerenţe reprezintă un factor
determinant al complexităţii. Indivizii acţionând aleator sau conform unei anumite
agende niciodată nu pot să lucreze eficient ca un grup sau o organizaţie fără a crea o
coerenţă în ce priveşte un nou mod de a lucra, noi structuri şi relaţii diferite, în care
ierarhiile pot fi răsturnate sau ignorate. Acest lucru, se pare că este influenţat de
viteza şi intensitatea cu care se propagă influenţele între agenţii din cadrul CAS.
În sistemele adaptive complexe, conectivitatea dintre indivizi sau grupuri nu
reprezintă o relaţie constantă sau uniformă, ci variază în timp şi depinde de
diversitatea, intensitatea şi calitatea interacţiunilor dintre agenţii umani.
Conectivitatea poate fi, de asemenea, formală sau informală, desemnată sau
nedesemnată, implicită, cu conexiuni tacite, sau explicită.
Mai mult, gradul de conectivitate determină reţeaua de relaţii şi transferul de
informaţie şi cunoaştere şi constituie un element esenţial în formarea proceselor
feedback.

 Coevoluția:
Conectivitatea se aplică nu numai în cadrul unui sistem, dar şi sistemelor cu
care acesta este conectat în cadrul unui sistem complex de nivel superior.
Un mod de a descrie co-evoluţia este acela că evoluţia unui domeniu sau
entităţi este parţial dependentă de evoluţia altor domenii sau entităţi legate cu acesta;
sau că un domeniu sau entitate se schimbă în context cu altele. Noţiunea de co-
evoluţie se orientează pe evoluţia interacţiunilor şi pe evoluţia reciprocă.
Un punct important este că co-evoluţia are loc în cadrul unui ecosistem şi nu
poate să aibă loc izolat. Într-un context social, un ecosistem include dimensiuni
sociale, culturale, tehnice, geografice şi economice şi co-evoluţia poate afecta atât
forma instituţiilor cât şi relaţiile şi interacţiunile dintre entităţile co-evolutive (termenul
de entitate poate fi substituit cu oricare dintre termenii individ, agent, echipă,
organizaţie, industrie, economie etc.).
Co-evoluţia afectează deci atât indivizii cât şi sistemele şi este operaţională la
diferite nivele, scale şi domenii. Co-evoluţia are loc la toate nivelele şi scalele şi
poate fi clasificată în co-evoluţie endogenă când se aplică indivizii şi grupurile din
cadrul unei organizaţii şi în co-evoluţie exogenă, când organizaţia interacţionează cu
alte ecosisteme. Această clasificare este totuşi o simplificare – atât procesele
endogene cât şi cele exogene sunt intercorelate şi graniţele dintre organizaţie şi
,,mediul” său înconjurător nu pot fi clar definite şi stabilite.
Conectivitatea şi interdependenţa propagă efectele acţiunilor, deciziilor şi
comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influenţă nu este
uniformă şi depinde de gradul de conectivitate.

 Identificarea unui eveniment minor cu impact major in activitatea bancara:

"Deficiențele identificate au avut ca rezultat faptul că clienții au reușit să-și
folosească banii pentru practicile de spălare a banilor de ani de zile", a declarat ING într-o
declarație, după ce a semnat una dintre cele mai mari astfel de așezări din Olanda.
Procurorii de crimă financiară olandeză au declarat că ING a încălcat legile privind
prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului "structural și de ani de zile" prin faptul că
nu a verificat în mod corespunzător proprietarii efectivi ai conturilor clientului și nu a
observat tranzacții neobișnuite prin intermediul acestora. ING, cel mai mare furnizor de
servicii financiare din Olanda, a declarat că este imposibil să estimeze cât de mulți bani au
fost spălați prin conturile sale, însă procurorul-șef Margreet Frohberg a declarat pentru
Reuters "sute de milioane de euro". Amenda nu este prima pentru ING pentru că nu a
împiedicat tranzacțiile ilegale. În 2012, a plătit o sumă de 619 milioane USD pentru
facilitarea plăților în valoare de miliarde de dolari prin sistemul bancar din S.U.A., în numele
clienților cubanezi și iranieni. În cel mai recent caz, care a condus la întrebări din partea
autorităților de reglementare din Statele Unite, procurorii olandezi au declarat că au început
investigația în 2016, după ce au constatat că un model de încălcări a fost un semnal al unor
probleme mai profunde la ING.

Aceștia au citat patru exemple în care s-au folosit conturile ING pentru infracțiuni, în
special pentru mită plătită de compania de telecomunicații VEON, fostă VimpelCom, în
Uzbekistan. VEON a achitat taxele din S.U.A. și Olanda pentru 835 milioane $ în 2016.

ÎNCĂLCĂRI NEACCEPTABILE

În timp ce șeful executiv al ING, Ralph Hamers, a declarat că nici un individ la bancă nu a
fost responsabil pentru eșecuri sau că a beneficiat personal, a luat măsuri împotriva a
aproximativ 10 angajați, variind de la concedieri până la retrageri.

Hamers a negat orice legătură între ultimul caz și pedeapsa anterioară din S.U.A. "Ceea
ce nu înseamnă că am făcut lucrurile chiar aici." ING și-a îmbunătățit procedurile de
admitere și verificare a clienților, a spus Hamers, în timp ce consiliul executiv a fost de acord
să renunțe la un bonus pentru anul 2018. Din decontare, 675 de milioane de euro au fost ca
o amendă și 100 de milioane ca returul câștigurilor ilicite, au spus procurorii. ING, care nu
așteaptă alte sancțiuni în acest caz, a declarat că nu a luat o prevedere înainte de decontare,
adăugând că va plăti amenda în al treilea trimestru. "Amenzile substanțiale au fost de
așteptat", a scris analistul KBC Securities, Jason Kalamboussis, într-o notă. "Cu problema
fină, ING poate aștepta cu nerăbdare." Acțiunile în bancă au scăzut cu 2,2%, la 11,43 euro la
1310 GMT ($ 1 = 0,8618 euro).

2018 a devenit din ce în ce mai asemănător cu anii de dupa prăbușirea economică din
2008, unde lumea a văzut că băncile plătesc sute de miliarde de amenzi, dar niciun bancher
nu a fost închis. În acel an, Departamentul de Justiție al SUA și Eric Holder au promis că
bancherii vor fi puși în închisoare pentru criza economică care a afectat lumea. Bineînțeles,
lumea a aflat mai târziu că bancherii și nobilimea politică au fost "prea mari pentru
închisoare". Mulți oameni cred că actuala probă Danske, care implică și mai mulți giganți
financiari, și sancțiunile de spălare a banilor ING arată clar elitelor economice că nu au
probleme cu plata amenzilor mici, pentru că până în prezent, giganții bancari sunt încă "prea
mari pentru a eșua".

După ce a plătit 900 de milioane de dolari pentru amenzile pentru spălări de bani,
banca olandeză ING a precizat, de asemenea, că nu se aștepta să fie acuzată de amenzi de
către Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA.
  Impactul e-bankingului si cyber-bankingului. Banca viitorului:

E-bank, tehnologie cunoscută sub denumirea de ,,Internet Banking,, ,reprezintă un sistem

ce oferă clienților posibilitatea de a accesa în timp real documente și informații legate de
contul lor bancar precum și abilitatea de a efectua diferite acțiuni specifice în timp real.

Principalele avantaje aduse de această tehnologie sunt:

- Posibilitatea de accesare a contului de utilizator, avantaj restricționat de necesitatea

unei conexiuni la internet.

- Minimizarea timpului necesar efectuării unei acțiuni, clientul nefiind nevoit să se

deplaseze la una dintre sucursalele instituției, precum și maximizarea eficienței în tranzacții.

Punctul cheie al acestei tehnologii este reprezentat de securitate. În situația curentă,

securitatea constă în implementarea unui sistem ce oferă confidențialitate utilizatorului dar
și siguranță împotriva unor potențiali atacatori.

ING introduce această tehnologie clienților săi sub denumirea de ING Home,Bank. Din
punct de vedere al securității, sistemul conține două subsisteme principale menite să
întărească arhitecutra aplicației, respectiv:

-Subsistemul PIN/TAN, unde PIN reprezintă o parolă și TAN, cunoscut drept one-time
password, un cod unic ce este generat aleator și trimis clientului prin diferite modalități,
necesar pentru accesarea contului. ING face posibilă accesarea codului TAN prin intermediul
unui SMS trimis către numărul de telefon sub care a fost înregistrat contractul clientului.
Deși conceptul este menit să minimizeze riscul unui client de a-și pierde contul în favoarea
unui atacator, acesta a stârnit controverse în rândul utilizatorilor datorită duratei variate de
primire a codului unic și a îngreunării procesului de autentificare.
 - Cel de al doilea subsistem se bazează pe criptarea fiecărei tranzacții, astfel doar
persoanele autorizate fiind capabile să le acceseze.

Una dintre cele mai recente implementări aduse sistemului are la bază conceptul de
Mobile Banking și oferă posibilitatea clienților de a-și utiliza smartphone-ul pentru a achita
diferite achiziții fără a necesita cardul. Procesul este similar, în situația curentă tranzacția
realizându-se amplasând telefonul în apropierea unui POS.

Una dintre cele mai recente probleme cu care ING s-a confruntat a fost posibiliă datorită
unei erori în sistem și a avut ca efect dublarea tranzacților realizate de către clienți. Deși
problema a fost remediată într-un timp foarte scurt, iar banii au fost realocați în conturile
clienților, situația a pătat imaginea companiei și a generat controverse cu privire la
flexibilitatea sistemului.

Deși sistemul ING Home Bank pune la dispoziția utilizatorului o serie largă de opțiuni în
ceea ce privește verificarea contului și tranzacțiilor, greșelile clienților și lipsa unor pași în
vederea securizării unei acțiuni aduce cu sine numeroase probleme. Un exemplu îl
reprezintă posibilitatea de a realiza un tranfer bancar către un alt utilizator utilizând
numărul de telefon al acestuia și numele beneficiarului ce nu trebuie să coincidă în mod
obligatoriu cu numele sub care a fost înregistrat contractul. Prin urmare, în cazul în care
numărul de telefon este introdus greșit, transferul poate fi realizat către un alt client.

Un aspect pozitiv și deosebit de important al acestei tehnologii constă în faptul că orice

client este anunțat de tranzacțiile ce depășesc o anumită sumă, făcând posibilă sesizarea de
către client a oricărei încercări de fraudare.