MP Anexe Egospodaresti Exploatatie Agricola Aron Steluta Si Samoila Gabriela

Memoriu de prezentare 2014
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru proiectul
„Anexe gospodăreşti a exploataţiei agricole ȋn Comuna Suceveni,
Sat Rogojeni, Judeţul Galaţi” propus a fi realizat ȋn Comuna Suceveni,
Sat Rogojeni,T103, P1994/9, 1994/10, Judeţul Galaţi
Amplasament
proiect
Beneficiari: Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Proiectant: SC AGENCY ALN SRL – Arh. Veniamin Popescu
Autor Beneficiari
Ing. Bojoi Silvia
Elaborator studii pentru protecţia mediului, Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela
RM, RIM, BM, RS, RA, poz. 31 în Registrul
Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Octombrie 2014
1 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Cuprins
Introducere ___________________________________________________________________ 3
1. Denumirea proiectului ________________________________________________________ 3
2. Titular _____________________________________________________________________ 3
3. Descrierea proiectului _________________________________________________________ 4
3.1. Utilităţi ___________________________________________________________________ 9
3.1.1. Alimentarea cu apă ________________________________________________________ 9
3.1.2. Evacuarea apelor uzate ___________________________________________________ 10
3.1.3. Alimentarea cu energie electrică _____________________________________________ 10
3.1.4. Alimentarea cu gaz metan __________________________________________________ 10
3.1.5. Dotări __________________________________________________________________ 10
3.1.6. Bilanţ de materiale _______________________________________________________ 10
3.2. Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare _____________________________ 11
3.3. Planul de execuţie _________________________________________________________ 11
3.4. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate __________________________________ 12
3.5. Alternative luate în considerare _______________________________________________ 12
3.6. Localizarea proiectului _____________________________________________________ 13
4. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu ___________________________________ 14
4.1. Protecţia calităţii apelor _____________________________________________________ 14
4.2. Protecţia aerului ___________________________________________________________ 15
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ______________________________________ 17
4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor _________________________________________________ 19
4.5. Protecţia solului şi a subsolului _______________________________________________ 19
4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ______________________________________ 21
4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ______________________ 21
4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament _______________________________ 22
4.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase __________________________________ 25
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului _________________________________________ 25
6. Justificarea încadrării proiectului după caz în prevederile altor acte normative naţionale
care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apa, Directiva
Cadru Aer, Directiva cadru a Deşeurilor) ___________________________________________ 25
7. Lucrări necesare organizării de şantier ___________________________________________ 26
8. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accident
şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile ____________ 27
8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii _____________________________________________ 27
8.2. Analiza de risc ____________________________________________________________ 28
8.3. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale 29
8.4. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea construcţiilor _______________ 29
8.5. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului __ 29
Bibliografie __________________________________________________________________ 30
Anexe
 Certificat de urbanism nr. 145/6160 din 06.08.2014 emis de Consiliul Judeţean Galaţi;
 Dovada proprietăţii: Duplicat Act de alipire autentificat la BNP Constantinescu Maricica şi
Potȃrniche Alina - Incheiere de autentificare nr. 670/07 mai 2014;
 Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă nr. 558/25.03.2014 ȋncheiat cu
Primăria Comunei Suceveni, Judeţul Galaţi;
 Contract de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali şi similari la tarife
reglementate nr. 8051794/28.05.2014 ȋncheiat cu SC Electrica Furnizare SA Bucureşti;
 Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr. 279 din
02.09.2014 eliberată de MS – DSPJ Galaţi;

Introducere
Prezentul Memoriu a fost întocmit pentru Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela, beneficiarele proiectului
de investiţie „Anexe gospodăreşti ale exploataţiei agricole ȋn Comuna Suceveni, Sat Rogojeni,
Judeţul Galaţi” propus a fi amplasat în Comuna Suceveni, Sat Rogojeni, T103, P1994/9, 1994/10,
Judeţul Galaţi, în vederea obţinerii acordului de mediu.
Structura Memoriului este în conformitate cu Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private,
Anexa 5 la metodologie.
Conform Deciziei etapei de evaluare initiala nr. 711 din 24.10.2014 emisă de APM Galaţi, proiectul
intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2 la pct. 1, e) instalaţii pentru creşterea
intensivă a animalelor de fermă, altele decât cele incluse în anexa nr. 1.
Contractul încheiat pentru această documentaţie a precizat că beneficiar ele proiectului răspund
pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia prestatorului şi implicit autorităţilor
competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorul pentru corectitudinea lucrărilor şi a
interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar în conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr.
195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
1. Denumirea proiectului
„Anexe gospodăreşti ale exploataţiei agricole ȋn Comuna Suceveni, Sat Rogojeni, Judeţul Galaţi”
propus a fi amplasat în Comuna Suceveni, Sat Rogojeni, T103, P1994/9, 1994/10, Judeţul Galaţi
2. Titulari
a) Titulari: Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela;
b) Adresă poştală, telefon, fax, e-mail;
 Aron Steluţa: Galaţi, Str. Galaţii Noi, Nr. 8, Bloc L3, Sc. 1, Etaj 4, Ap. 18, judeţul Galaţi;
 Samoilă Gabriela: Galaţi, Str. Ionel Fernic, Nr. 14, Bloc N19, Sc. 3, Ap. 40, judeţul Galaţi;
 Telefon: 0749259373;
 E-mail: agrieco2006@yahoo.com;
c) Persoana de contact: Aron Steluţa, mobil: 0749259373, e-mail: agrieco2006@yahoo.com;
C.I. Seria GL Nr. 360071; CNP2611230170318;
Proiectant
 SC AGENCY ALN SRL
 Adresa: Sendreni, Nr. 642, judeţul Galaţi, cod poştal 807290;
 telefon/fax: 0236826464
 Nr. de înmatriculare la O.R.C.: J17/1807/18.10.2007;
 Cod unic de ȋnregistrare: CUI: 22591498;
 E-mail: liviu_antonas@yahoo.com;
Autorul atestat al Memoriului de prezentare

Ing. Bojoi Silvia – Elaborator de studii pentru protectia mediului: RM (Raport de mediu), RIM
(Raport privind impactul asupra mediului), BM (Bilant de mediu), RA (Raport de amplasament), RS
(Raport de securiate), poz. nr. 31 in Registru National al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Valoarea estimativă a lucrărilor

Valoarea estimativă a lucrărilor este de 194.450lei + 46.550 lei TVA. Total 241.000 lei.

3. Descrierea proiectului
Beneficiarele proiectului doresc să construiască anexele gospodăreşti ale exploataţiei agricole pe
un teren ȋn suprafaţă de 30.000,00mp situat ȋn Comuna Suceveni, Sat Rogojeni, Judeţul Galaţi.
Accesul ȋn amplasament se va face din DN 26 Galaţi-Bȃrlad.
Vecinătăţile terenului sunt:

 la nord: teren proprietate Iordache Catinca;
 la sud: teren proprietate Jitca Constantin;
 la est: drum;
 la vest: drum;
Poziţia amplasamentului proiectului
Pentru investiţie s-a solicitat şi obţinut Certificatul de urbanism nr. 145/6160 din 06.08.2014 emis
de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică:
 la regimul juridic: terenul se află situat în extravilanul localităţii conform Planului Urbanistic
General al Comunei Suceveni, judeţul Galaţi, aprobat prin H.C.L. Suceveni nr. 36/24.06.2010.
Terenul este proprietatea D-nei Aron Steluţa, conform Duplicat Act de alipire nr. 670/07.05.2014,
autentificat la BNP Constantinescu Maricica şi Potȃrniche Alina – Incheiere de autentificare nr.
670/07 mai 2014.
 la regimul economic:
- folosinţa actuală: teren arabil;
- destinaţia propusă: construire anexe gospodăreşti ale exploataţiei agricole ȋn Comuna Suceveni,
Sat Rogojeni, Judeţul Galaţi;
 la regimul tehnic: suprafaţa de teren = 30.000mp;
Proiectul propus cuprinde edificarea a următoarelor construcţii, astfel:

 C1 – Adăpost iepuri şi prepeliţe: Sc = 88,00mp; Sd = 88,00 mp; S u = 72,16mp.
Regim de ȋnălţime: Parter; Hnivel parter: +2,50 - +3,50m; H streaşină: +2,50m; H maxim coamă: +3,50m.
Clădirea va cuprinde trei compartimente cuşti pentru iepuri cu Su = 18,04mp fiecare (50 locuri) şi un
compartiment pentru creşterea prepeliţelor cu Su = 18,04mp (50 locuri).
Structura de rezistenţă se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton armat; ȋnchiderile construcţiei se
vor realiza din zidărie BCA; fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu fundaţii continue
sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
Finisajele interioare se vor realiza astfel:

- pereţi – tencuieli drişcuite gri;
- pardoseală – beton slab armat;

Finisajele exterioare se vor realiza astfel:

- pereţi – tencuieli driscuite gri;
- soclu – tencuială gri;
- tȃmplărie – lemn natur;
Acoperişul va fi ȋn sistem şarpantă din lemn, iar ȋnvelitoarea se va executa din tablă cutată zincată.
 C2 – Magazie furaje concentrate: Sc = 163,20mp; Sd = 163,20 mp; S u = 145,04mp.

Regim de ȋnălţime: Parter; H nivel parter: +3,50 - +4,60m; H streaşină: +3,50m; Hmaxim coamă: +4,60m.
Clădirea va cuprinde un spaţiu pentru depozitare furaje ȋn vrac cu suprafaţa utilă de 116,92mp şi
un spaţiu pentru depozitare furaje ambalate cu suprafaţa utilă de 28,12mp .
Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton armat B200
(C12/15). Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu tăllpi, elevaţii şi centuri din beton armat B200
(C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
Placa de pardoseală este slab armată cu plasă Ø 6/20, aşezată pe umplutură de argilă compactată
peste care este prevăzut un strat de nisip cu granule de maxim 3mm pe o folie de polietilenă.
Ȋnchiderile exterioare – pereţi parter au grosimea de 30cm şi se vor din zidărie din ȋnlocuitori de
cărămidă omologaţi (BCA).
Compartimentările interioare se vor realiza din zidărie cu grosimea de 20cm.
- pardoseală – beton slab armat;
- tȃmplărie – metalică;
Acoperişul va fi ȋn sistem şarpantă din lemn, iar ȋnvelitoarea se va executa din tablă cutată .
 C3 – Construcţie spaţiu campare muncitori: Sc = 272,00mp; Sd = 438,00 mp; S u = 415,73mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter) + Mp (mansardă parţial); H nivel parter: +2,70m; H nivel mansardă: +5,30m;
Hstreaşină: +4,50m; Hmaxim coamă: +7,50m.
Clădirea va cuprinde:
 parter: Su = 235,73mp
- două birouri (un birou cu S u= 21,15mp; un birou cu S u= 17,55mp),
- două magazii (pentru echipamente cu S u = 21,60mp şi pentru alimente cu S u = 21,60mp),
- două holuri (un hol cu Su = 33,15mp; un hol cu Su= 14,63mp),
- bucătărie (Su = 21,15mp),
- sala de mese (S u = 31,05mp),
- baie (Su = 10,65mp),
- debara (S u = 3,60mp),
şi terasă acoperită (S u = 39,60mp);
 mansardă: S u =180mp:
patru dormitoare: Su = 2 x 26,10mp; S u = 2 x 26,55mp
hol: Su = 35,70mp
balcon Su = 39,00mp;
Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu cadre stȃlpi şi grinzi de beton armat B200
(C12/15) şi ȋnchideri din zidărie ȋnlocuitori BCA. Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu tăllpi, elevaţii
şi centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
Planşeul peste parter se va realiza din beton armat B200 (C12/15).
Planşeul peste mansardă se va realiza din grinzi şi rigle lemn cu plafon gips carton şi izolaţie
termică vată minerală.

Ȋnchiderile exterioare – pereţi - au grosimea de 40cm, iar compartimentările interioare au grosimea

de 20cm şi se vor realiza din zidărie din ȋnlocuitori de cărămidă omologaţi (BCA).
Pentru obţinerea certificatului termic, construcţia se va izola pe exterior cu polisti ren expandat sau
extrudat cu grosimea de 5cm, avȃnd greuttatea de minim 15 kg/mc.
- pereţi – zugrăveli lavabile;
- pardoseală – gresie;
- tavane – gips carton + izolaţie vată minerală;
- pereţi – zugrăveli lavabile culoare ocru;
- soclu – similipiatră maron;
- tȃmplărie – lemn natur;
 C4 – Adăpost pentru păsări: Sc = 125,00mp; Sd = 125,00 mp; S u = 102,96mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter); H nivel parter: +1,80 - +2,60m; H streaşină: +1,80m; H maxim coamă: +2,60m.
Clădirea va cuprinde la parter: 5 compartimente pentru creşterea păsărilor , cu S u = 85,8mp (100
locuri pentru găini) şi camera ȋngrijitor (Su = 17,16mp); s-au prevăzut zone pentru cuibare şi podină
de dormit, zona de odihnă cu adăpători şi hrănitori şi o zonă de circulaţie.
(C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu fundaţii
continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ
de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
 C5 – Cabina paznic Sc = 27,40mp; Sd = 27,40 mp; S u = 18,60mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter); H nivel parter: +2,70m; H streaşină: +2,70m; H maxim coamă: +4,20m.
Clădirea va cuprinde la parter: cameră şi hol.
Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza din cadre stȃlpi şi grinzi de beton armat B200
(C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu tălpi, elevaţii şi centuri
din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
Planşeul peste parter se va realiza din rigle din lemn şi izolaţie vată minerală.
- pereţi – zugrăveli lavabile;
- pardoseală – gresie;
- tavane – gips carton + izolaţie vată minerală;
- tȃmplărie – lemn;
Acoperişul va fi ȋn sistem şarpantă din lemn, iar ȋnvelitoarea se va executa din tablă cutată.
 C6 - Magazie cereale: Sc = 172,00mp; S d = 172,00 mp; S u = 154,44mp.

Regim de ȋnălţime: Parter; H nivel parter: +3,00 - +4,20m; H streaşină: +3,00m; H maxim coamă: +4,20m.
Clădirea va cuprinde la parter un spaţiu pentru depozitare cereale.
(C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu fundaţii
continue şi centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fun dare este sub adȃncimea de ȋngheţ.
Pardoseala se va realiza din beton slab armat.

 C7 – Grajd pentru porci: Sc = 62,00mp; S d = 62,00 mp; S u = 51,04mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter); H nivel parter: +2,00m; Hstreaşină: +2,00m; Hmaxim coamă: +3,00m.
Clădirea va cuprinde la parter 12 boxe pentru creşterea porcilor cu S u = 2 x 19,36mp (10 locuri
pentru scroafe, un loc pentru vier şi un loc pentru scroafe cu purcei) şi o alee de circulaţie cu S u =
12,32mp. Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton armat şi
ȋnchiderile se vor realiza din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu
fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea
de ȋngheţ de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
 C8 – Grajd pentru vaci: Sc = 50,76mp; S d = 50,76 mp; S u = 42,24mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter); H nivel parter: +1,80 - +2,60m; H streaşină: +1,80m; Hmaxim coamă: +2,60m.
Clădirea va cuprinde la parter: 6 compartimente pentru creşterea vacilor cu Su = 28,16mp (4 locuri
pentru vaci, un loc pentru taur, un loc pentru vaca cu viţel) şi o alee de circulaţie cu S u = 14,08mp.
Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton armat şi ȋnchiderile
construcţiei se vor executa din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu
 C9 – Saivan pentru oi: Sc = 120,00mp; S d = 120,00mp; S u = 106,56mp.

Regim de ȋnălţime: P (parter); H nivel parter: +1,80 - +2,60m; H streaşină: +1,80m; H maxim coamă: +2,60m.
Clădirea va cuprinde la parter spaţiu pentru creşterea oilor ( 25 locuri).
Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton armat şi ȋnchiderile
construcţiei se vor executa din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de pămȃnt cu
 Platformă nutreţuri balotate;

 Platformă depozitare dejecţii: Sc = 22mp; V = 44mc;
 Bazin betonat pentru colectare dejecţii : V = 44mc;
 Bazin betonat vidanjabil pentru ape uzate menajere: V = 12mc
Bilanţ teritorial propus
Nr.
Denumire obiectiv S c (mp) S d (mp) S u (mp)
crt.
1. Adăpost iepuri şi prepeliţe 88.00 88.00 72.16
2. Magazie furaje concentrate 163.20 163.20 145.04
3. Construcţie spaţiu campare muncitori 272.00 438.00 415.73
4. Adăpost păsări 125.00 125.00 102.96
5. Cabină paznic 27.40 27.40 18.60
6. Magazie cereale 172.00 172.00 154.44
7. Grajd porci 62.00 62.00 51.04
8. Grajd vaci 50.76 50.76 42.24
9 Saivan oi 120.00 120.00 106.56
Total 1080.36 1246,36 1108.77
Procent de ocupare a terenului: POTpropus = 3,6%;

Coeficient de utilizare a terenului: CUTpropus = 0,04.

Etapele fluxului tehnologic

 popularea cu animale (iepuri, prepeliţe, păsări, vaci, porci, oi);
 aprovizionarea cu furaje (grȃu, porumb, floarea soarelui, lucernă) şi medicamente;
 creşterea animalelor (îngrijirea zilnică; administrarea corectă a reţetei de furajare, în concordanţă
cu stadiul de dezvoltare al animalelor; adăpare; supravegherea stării de sănătate a animalelor;
evacuarea dejecţiilor din adăposturi);
 depopulare adăpost;
 transport animale pentru consum propriu;
 pregătirea adăposturilor pentru un nou ciclu de producţie: curăţare, decontaminare;
Popularea adăposturilor pentru animale

1.Popularea adăpostului pentru iepuri şi prepeliţe
a. creşterea iepurilor
Creşterea iepurilor se va face ȋn cuşti; o cuşcă are dimensiunile de 0,8m/1m/0,8m; S = 0,8mp
Suprafaţă compartimente: S = 3 comp. x 18,04mp = 54,12 mp;
Suprafaţă culoar de circulaţie S = 1,1m x 13,2m = 15,52 mp;
Nr. locuri pentru iepuri: 38,6mp : 0,8mp = 50 iepuri;
Total locuri iepuri: 50;
Hrănirea şi adăparea iepurilor se face manual.
Dejecţiile sunt colectate ȋn tăvi şi descărcate pe platforma betonată.
b. creşterea prepeliţelor
Creşterea prepeliţelor se va face ȋn cuşti (Lxlxh = 90cmx50cmx25cm);
Suprafaţă compartiment: S = 18,04mp
Suprafaţă culoar de circulaţie S = 1,1m x 4,4m = 4,84 mp;
Suprafaţă de creştere S = 18,04mp – 4,84 mp = 13,2mp;
Crescătoria de prepeliţe va fi tip familial: o ȋncăpere cu suprafaţa de 13,2 mp, cu pana la 50 păsări
ouatoare (200-250 oua pe saptamana); Total: 50 locuri;
Adăparea şi hrănirea prepeliţelor se face manual.
Cuşca este prevăzută cu o podea dublă şi ȋntre cele două podele sunt tăvile pentru dejecţii; se pot
monta una peste alta fără a fi nevoie de rastele de susţinere. Prima cuşcă de jos se aşează pe un
suport metalic cu patru picioare, cu ȋnălţimea de 25cm.
2.Popularea adăpostului pentru păsări

Suprafaţă compartimente: S = 5 comp. x 4,4m x 3,9m = 85,8 mp
Suprafaţă utilă de creştere S = 102,96mp – 17,6 mp = 85,8mp;
Nr. locuri pentru găini: 85,8 mp: 860cmp = 100 locuri găini ouătoare
S-au prevăzut zone pentru cuibare şi podină de dormit, zona de odihnă cu adăpători şi hrănitori şi
o zonă de circulaţie. Găinile se cresc ȋn perioada martie – octombrie. In luna octombrie sunt
sacrificate pentru consum propriu. In perioada de iarnă (noiembrie – februarie) nu se cresc păsări.
Dejecţiile sunt colectate ȋn tăvi şi descărcate pe platforma betonată.
3.Popularea adăpostului pentru porci

La populare, adăpostul este curat, uscat şi dezinfectat;
Creşterea porcilor se va face ȋn 12 boxe individuale: 10 boxe pentru scroafe; o boxă pentru vier şi
o boxă pentru scroafa cu purcei.
Boxele se află de o parte şi de alta a aleii de circulaţie.
Dimensiunile boxei: S = l x L = 1,4m x 2,2m = 3,08mp;
Suprafaţă culoar de circulaţie S = 12,32 mp;
Suprafata utilă de creştere: Su = 51,04mp – 12,32mp = 38,72mp;
Nr. de locuri: 10 locuri pentru scroafe; un loc pentru vier şi un loc pentru scroaf a cu purcei.

Se vor respecta normele de bunăstare şi protecţie a porcinelor; în acest sens, în perioada creşterii
porcilor graşi pentru abatorizare se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă cu minim 10%
mai mare decât cea prevăzută în Ordinul ANSVSA nr. 202/2006, care transpune Directiva
Consiliului 91/630/CEE, abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor
minime pentru protecţia porcinelor, respectiv, pentru:
a) porcii cu o greutate vie de la 50kg până la 85kg inclusiv, să fie de minimum 0,65mp/cap;
b) porcii cu o greutate vie peste 85kg până la 110kg inclusiv, să fie de minimu m 0,715mp/cap;
c) porcii cu o greutate vie peste 110kg, să fie de minimum 1,1mp/cap;
Pardoseala adăpostului va fi betonată şi prevăzută cu rigole de colectare pentru dejecţii.
Fiecare boxă este prevăzută cu uluc pentru hrană şi uluc pentru apă.
Consumul de apă este de 3l/cap animal.
Hrana este preparată din porumb, floarea soarelui şi şrot. Aceste cereale vor fi măcinate ȋn moara
proprie. Depozitarea furajelor se va face ȋn magazii, pe paleţi. Materia primă furajeră va fi asigurată
de gestionarul fermei. Hrana este distribuită manual.
Consumul de hrană zilnic este ȋn funcţie de vȃrstă, astfel:
- scroafe gestante şi la montă + vier: 1,2 kg/zi/cap animal.
- sugari 2 – 4 luni: 0,3kg/zi/cap animal;
- sugari 4 – 6 luni: 0,6 kg/zi/cap animal;
Evacuarea dejecţiilor
Dejecţiile lichide sunt colectate prin rigolele de scurgere şi evacuate ȋntr-un bazin colector cu
capacitatea de 44mc. Dejecţiile solide (cca 0,3 kg/zi/cap animal) sunt colectate manual şi
depozitate temporar pe o platformă betonată amplasată la capătul adăpostului de animale, ȋn
suprafaţă de 22 mp.
4. Popularea adăpostului pentru vaci

Clădirea va cuprinde la parter: 6 compartimente pentru creşterea vacilor (4 locuri pentru vaci, un
loc pentru taur, un loc pentru vaca cu vitel) şi o alee de circulaţie.
Suprafaţa alee de circulaţie: S = 14,08mp
Suprafaţa utilă de creştere: Su = 42,24mp – 14,08mp = 28,16mp.
Adăparea şi hrănirea vacilor se face manual.
Dejecţiile sunt colectate ȋn bazinul betonat etanş vidanjabil.
5. Popularea adăpostului pentru oi

Oile vor fi crescute ȋn saivan cu capacitatea maximă de 25 locuri.
Suprafaţa utilă de creştere a oilor: S u = 106,56mp.
Creşterea oilor se va realiza numai ȋn perioada de iarnă (noiembrie – februarie).
Vara creşterea oilor se face prin păşunat pe păşunile comunei Suceveni.
Hrănirea oilor se face manual.
Dejecţiile sunt colectate ȋn bazinul betonat etanş vidanjabil.
3.1. Utilităţi
3.1.1. Alimentarea cu apă
 In perioada de construire, alimentarea cu apă se va face în bidoane de plastic.
 In perioada de funcţionare, alimentarea cu apă se va realiza din reţeaua de alimentare cu apă
existentă ȋn zonă, conform Contractului cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu
apă nr. 558/25.03.2014 ȋncheiat cu Primăria Comunei Suceveni, Judeţul Galaţi. Apa va fi utilizată
pentru adăpatul animalelor, în scop igienico-sanitar şi pentru igienizarea spaţiilor de lucru.

3.1.2. Evacuarea apelor uzate

 În perioada de construire, apele uzate menajere se vor evacua în toaleta ecologică.
 În perioada de funcţionare, se vor genera ape uzate menajere şi ape uzate tehnologice.
- Apele uzate menajere provenite de la spaţiu de cazare muncitori se vor colecta într-un bazin
etanş vidanjabil cu capaitatea de 12mc.
- Apele uzate tehnologice (dejecţiile de la animale) vor fi evacuate astfel: fracţia lichidă ȋn bazin
etanş vidanjabil; fracţia solidă – pe platforma de colectare dejecţii.
3.1.3. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va realiza din reţeaua S.C. Electrica Furnizare S.A. Bucureşti,
conform Contractului de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali şi
similari, la tarife reglementate nr. 8051794-1 din 28 mai 2014.
3.1.4. Energia termică

Ȋncălzirea spaţiului de cazare pentru muncitori va fi asigurată cu sobe, combustibil solid – lemn.
Pentru animale nu este necesară ȋncălzirea adăposturilor.
3.1.5. Dotări:
A. Construcţii
 C1 – Adăpost iepuri şi prepeliţe; Nr. locuri: 50 locuri pentru iepuri; 50 locuri pentru prepeliţe;
 C2 – Magazie furaje concentrate (furaje ȋn vrac; furaje ambalate);
 C3 – Construcţie spaţiu campare muncitori:
- parter: două birouri; două magazii (echipamente; alimente); două holuri; o bucătărie, sala de
mese, baie, debara şi terasă acoperită;
- mansardă: patru dormitoare; un hol; un balcon;
 C4 – Adăpost pentru păsări; nr. locuri : 100 locuri pentru găini ouătoare) : zone pentru cuibare şi
podină de dormit, zona de odihnă cu adăpători şi hrănitori şi o zonă de circulaţie ; Adăpostul are
şi o cameră pentru ȋngrijitor;
 C5 – Cabina paznic;
 C6 - Magazie cereale;
 C7 – Grajd pentru porci; 12 boxe pentru creşterea porcilor, din care 10 boxe/locuri pentru
scroafe, o boxă/un loc pentru vier, o boxă pentru scroafă cu purcei) şi o alee de circulaţie.
 C8 – Grajd pentru vaci; Nr. locuri: 6 locuri, din care 4 locuri pentru vaci, un loc pentru taur, un loc
pentru vaca cu vitel) şi o alee de circulaţie.
 C9 – Saivan pentru oi; Regim de ȋnălţime: P (parter); Clădirea va cuprinde la parter spaţiu pentru
creşterea oilor (25 locuri);
 Platformă depozitare dejecţii: S = 22mp; V = 44mc;
 Bazin colectare dejecţii (fracţie lichidă): V = 44mc;
 Bazin colectare ape uzate menajere: V = 12mc;
Utilaje: moară măcinat cereale; incubator;
3.1.6. Bilanţ de materiale

 furaje din care: grȃu, porumb, floarea soarelui, lucernă;
 medicamente (antibiotice administrate în apa de adăpat);
 dezinfectanţi: hidroxid de calciu (lapte de var) Ca (OH) 2 ; Virkon S;
 apă: consum biologic pentru animale:
Produse finite:
1 ciclu/an x 50 iepuri x 6 kg = 300 kg iepuri ȋn viu;
1 ciclu x 50 prepeliţe x 0,250 kg = 50 kg prepeliţe ȋn viu; 12.000 ouă/an;
1 ciclu x 100 găini x 1,8kg = 180 kg găini ȋn viu; 12.000 ouă/an;

1 ciclu x 12 porci x 110 kg = 1320 kg porc în viu;

1 ciclu x 6 vaci x 240 kg = 1440 kg vacă ȋn viu;
Pierderi estimate: mortalităţi: 312kg/an;
3.2. Resurse naturale folosite

 In faza de construcţie:
- energie electrică pentru funcţionarea sculelor electrice folosite la montaj;
- beton pentru betonarea platformelor;
- BCA
 In faza de functionare:
- apa ȋn scop potabil;
- apa ȋn scop tehnologic (adăpare animale, igienizare adăposturi);
- furaje (grȃu porumb, floarea soarelui, lucernă);
- energie electrică pentru funcţionarea utilajelor, asigurarea iluminatului;
3.3. Planul de execuţie

 Trasarea reţelelor:
- se face numai după asigurarea amplasamentului liber al traseului;
- se marchează pe teren axa conductelor prin picheţi bătuţi la nivelul terenului, la 50 m distanţă
unul faţă de celălalt ȋn aliniament, precum şi la fiecare schimbare de pantă şi de direcţie;
- materializarea axei conductei ȋn profil longitudinal, se face cu ajutorul unor rigle orizontale fixate
pe stȃlpi ȋngropaţi ȋn pămȃnt, de o parte şi de alta a axului;
- lăţimea şanţului conductei va fi de 0,8 m;
- adȃncimea de aşezare a conductelor este de 1,0 m asigurȃnd adȃncimea de ȋngheţ; pentru
canalizare, adȃncimea de aşezare a conductelor va fi ȋn funcţie de adȃncimea de ȋngheţ a
terenului; conducta va urmări ȋn general linia terenului;
 Executarea săpăturilor:
- săpăturile se vor executa numai după organizarea lucrărilor şi aprovizionarea tuturor materialelor
(conducte, piese speciale, etc.) şi a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să
stea deschise o perioada cât mai scurtă de timp;
- în zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare ;
- pentru evitarea surpării malurilor se vor face sprijiniri uşoare; sprijinirea malurilor se face cu
ajutorul dulapilor astfel ȋncȃt lucrările ȋn interiorul tranşeelor să fie executate ȋn condiţii de
siguranţă; pămȃntul rezultat ȋn urma săpăturilor se va depozita la cel puţin 50 cm departe de
marginea tranşeii pe o singură parte;
- pentru traversarea pietonală a şanţului se vor monta podeţe prefabricate cu parapeţi;
- fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţa corespunzătoare pentru
susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere;
- ȋn cazul în care prin săparea mecanizată nu se poate asigura netezirea fundului şanţului se va
proceda la îndepărtarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în care sunt
necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.
 Montarea conductelor: conductele de apă vor fi montate ȋn şanţ, pe pat de nisip ce asigura
protecţia acestora;
Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele şi mijloacele de

transport folosite în perioada de construire. Utilajele funcţionează cu motorină. Pot avea impact
asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de
acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în
mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale.

Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, constructorul va menţine utilajele în

stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care va deservi
utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile
necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în cazul unor defecţiuni tehnice.
Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări
majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele
utilajelor sunt reduse.
Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament:

- obligarea antreprenorului să deţină pe amplasament mijloace de intervenţie pentru stoparea
răspândirii poluării;
- oprirea scurgerilor;
- localizarea poluantului scurs;
- intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier;
- intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier ;
Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de
carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate pe
suprafaţa amplasamentului. Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate
la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele
legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea
cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de construire, să se
încadreze în prevederile legale.
3.4. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Nu este cazul.
3.5. Analiza alternativelor

3.5.1. Alternativa 0 – nerealizarea proiectului
Principalele forme de impact asociate alternativei “zero” sunt pierderea oportunităţii creării de noi
locuri de muncă estimate la 10 angajaţi, în etapa de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi
4 angajaţi în etapa de operare.
3.5.2. Alternativa de realizare a proiectului

Alternativa propusă este soluţia prezentată prin proiect, soluţie ce îmbină în mod armonios cele trei
elemente ale dezvoltării durabile, şi anume: mediul înconjurător, economia şi elementul social.
Criteriile care au stat la baza alegerii amplasamentului au fost: alternativele posibile pentru mediu,
începând de la amplasament, proiectare, construcţie/execuţie, resurse, acces la utilităţi.
Conform Certificatului de urbanism emis de Consiliul Judeţean Galaţi, terenul se află în zona
destinată anexelor la exploataţiile agricole, conform PUG aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local
Suceveni nr. 36 din 24.06.2010. Proiectul propune realizarea lucrărilor de construcţie cu
respectarea prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului şi ale Ordinului MS nr. 119/2014
pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei
referitoare la distanţele minime de protecţie sanitară recomandate în zone protejate .
Luând în considerare obiectivele şi aria geografică, alternativele posibile se referă la modul de
asigurare al utilităţilor, popularea adăposturilor cu animale, aprovizionarea cu furaje la preţuri
convenabile, posibilitatea desfăşurării activităţii pe toată perioada anului, desfăşurarea activităţii de
creştere a animalelor într-o zonă cu potenţial agricol ridicat.

Soluţiile constructive propuse, regimul desfăşurării pe orizontală a obiectivelor, dtările propuse sunt
menite să asigure funcţionalitate, durabilitate, în ansamblul urbanistic existent. Se consideră că
soluţia aleasă va oferi eficienţa sporită sub raport preţ – eficienţă şi că îndeplineşte condiţiile
tehnice necesare.
3.6. Localizarea proiectului

Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza
planurilor de situaţie (ridicări topografice):
Nr. crt. N (X) E (Y) Nr. crt. N (X) E (Y)

1. 503324.315 739739.627 8. 502997.623 739406.346
2. 503348.242 739800.789 9. 503004.737 739403.015
3. 503345.859 739801.942 10. 503027.134 739392.526
4. 503340.164 739804.696 11. 503027.656 739392.282
5. 503322.429 739815.474 12. 503033.244 739389.528
6. 503320.214 739816.820 13. 503046.120 739383.181
7. 503311.714 739820.710 14. 503051.948 739380.309
S teren măsurat = 30.000mp
Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991,
ratificată prin Legea nr. 22/2001: Nu este cazul.
Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

O scurtă descriere a impactului potenţial cu luarea în considerare a următorilor factori:
impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor bunurilor materiale,
calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi
mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural, şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente.
Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi
lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ):
Natura impactului
Pe termen
Factori de mediu Direct/ Secundar/ Permanent/
scurt, mediu
Indirect Cumulativ Temporar
sau lung
Populaţie I S M T
Sănătate umană I S M T
Flora şi fauna I S M T
Sol D S M P
Bunurile materiale - - - -
Apa D S M P
Aer D S M P
Clima - - - -
Zgomot şi vibraţii I S M T
Peisaj şi mediu vizual I - M T
Patrimoniul istoric şi cultural - - - -
Notă: C-cumulativ; D-direct; I-indirect; M-mediu; P-permanent; T-temporar
- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate): nu este

cazul;
- magnitudinea şi complexitatea impactului: impact nesemnificativ pe perioada execuţiei proiectului
şi de funcţionare a obiectivului;
- probabilitatea impactului: redusă;

- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: impact nesemnificativ pe perioada execuţiei

proiectului şi de funcţionare a obiectivului;
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului: proiectul
nu are un impact semnificativ asupra mediului.
- natura transfrontieră a impactului: lucrările propuse nu au efecte transfrontiera;
4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

4.1. Protecţia calităţii apelor
Categorii de ape uzate rezultate ȋn perioada de funcţionare:
- ape uzate de tip menajer;
- ape uzate de tip tehnologic;
- ape pluviale.
Necesarul de apă potabilă pentru personalul de serviciu din cadrul fermei de suine
Calculul necesarului de apă igienico-sanitar pentru persoane s-a efectuat conform STAS
1478/1990 şi SR 1343-1/2006:
Q zi med. = N x q sp;
N – nr. de utilizatori; număr de personal = 4
q sp – debitul specific de apă; conform STAS 1478-90 necesarul de apa este de 60 l/persoana/zi;
Q zi med. = 4 persoane x 60 litri/ zi = 240 litri/zi = 0,24 m 3/zi
Qmed.an = 0,24 x 240 zile/an = 57,6 m 3/an
Alimentarea cu apă se va realiza din reţeaua de alimentare cu apă conform Contractului ȋncheiat
cu Primăria Comunei Suceveni.
Evacuare ape uzate

 Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar şi sediul administrativ se vor colecta într -un
bazin etanş vidanjabil cu capaitatea de 12mc.
Qzi med. = 0,8 x 0,24 m3/zi = 0,192 m3/zi;
 Apele uzate tehnologice (dejecţiile de la animalei) : fracţia lichidă va fi colectată ȋn bazinul etans
vidanjabil cu V = 44mc; fracţia solidă va fi colectată pe o platforma betonată cu V = 44mc.
Apele menajere care se vor evacua în reţeaua de canalizare a staţiei de epurare autorizate se vor
încadra în NTPA 002/2002. Societatea va respecta astfel prevederile art. 7 din HG. nr. 188/2002,
modificată şi completată de HG nr. 352/2005, conform căreia:
Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se face în baza
acceptului de evacuare dat în scris de operatorul de servicii publice care administrează şi
exploatează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, precum şi a contractului de utilizare a
serviciilor publice de canalizare, încheiat cu acesta.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor: pH = 6,5 -
8,5; materii în suspensie: 350mg/l; CBO 5: 300mg/l; CCOCr: 500mg/l; sulfuri şi hidrogen sulfurat:
1,0mg/l; amoniu (NH 4 +): 30mg/l; substanţe extractibile: 30mg/l; detergenţi sintetici: 25 mg/l.
Protecţia calităţii apelor se realizează prin:

- controlul etanşeităţii reţelelor;
- verificarea permanentă a etanşeităţii sistemului de impermeabilizare a bazinului de stocare
temporara a dejectiilor;

Prin activitatea desfăşurată pe amplasament, obiectivul nu va afecta calitatea apelor de suprafaţă.

Nu se vor evacua ape uzate ȋn cursuri de suprafaţă.
La proiectarea obiectivelor s-a acordat atenţie protecţiei apelor prin amplasarea zonelor sensibile
departe de sursele de apă, prin proiectarea unei capacităţi suficiente a bazinelor etanşe astfel
încât, în cazul unor precipitaţii peste medie să nu existe pericolul deversării apelor uzate şi a
dejecţiilor lichide.
Platforma ecologică de dejecţii a fost proiectată astfel încât să asigure stocarea dejecţiilor timp de
6 luni. Volumul bazinului corespunzător platformei va fi de 44mc, capacitatea fiind suficientă pentru
a asigura stocarea fracţiei solide pe platformă, a dejecţiilor lichide şi a apelor pluviale chiar în
condiţiile unor căderi abundente de precipitaţii.
4.2. Protecţia aerului

4.2.1. Perioada de construire
Sursele mobile de poluare a aerului în faza de construire vor fi reprezentate de emisii de gaze de
eşapament de la motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport angrenate în activităţile de sistematizare
a terenului şi de construcţii. Autovehiculele şi utilajele folosite pentru executarea lucrărilor vor
respecta condiţiile impuse prin verificările tehnice periodice în vederea reglementării din punct de
vedere al emisiilor gazoase în atmosferă. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se
va face de la staţii de distribuţie carburanţi autorizate.
4.2.2. In perioada de funcţionare

Sursele de poluare sunt emisiile de noxe biologice din adăposturile de creştere a animalelor:
- emisii de amoniac (NH 3): amoniacul are un miros iute şi pătrunzător; în concentraţii mari poate
irita ochii, gâtul şi mucoasele oamenilor şi animalelor. Se ridică uşor din bălegar, se împrăştie prin
clădiri şi este eliminat de sistemele de ventilaţie. Temperatura, ventilaţia, u miditatea, procentul de
stocare, compoziţia hranei (proteine brute) pot să afecteze nivelul de amoniac;
- emisii de metan (CH 4), emisii de protoxid de azot (N 2O), emisii de dioxid de carbon (CO 2),
hidrogen sulfurat (H2 S) – emisii din adăposturi, evacuare dejecţii din adăpost;
- emisii de pulberi provenite din procesul de furajare;
- emisii de gaze de eşapament (SO x, NO x, CO, particule, COV, PAH) provenite de la mijloacele de
transport care asigură aprovizionarea cu furaje;
Emisiile de poluanţi în atmosferă, rezultate din depozitarea dejecţiilor lichide în bazin se vor
încadra în valorile limita de emisie de NH3 de la diferite sisteme de depozitarea dejectiilor. Debitele
masice calculate pentru sursele staţionare nedirijate se situează mult sub nivelul de prag admis de
Ordinul nr. 462/1993.
Emisii de gaze cu efect de seră

 Emisii de amoniac
Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2009 şi Ghidul IPPC 2006, Cap. 10 –
emisii de la creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor.
Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac.
EF exprimat în proporţie din TAN (total azot amoniacal animal).

Perioada
Proportie Tip EF EF EF EF
Cod Tip animal adăpost N ex
TAN dejectie adăpost curte Stocare Imprăştiere
zile/an
100907 Găini ouătoare 365 0,77 0,7 Solid 0,41 NA 0,14 0,69
0,28 0,53 0,20 0,14

100903 Ingrăşare porci 365 12,1 0,7 Solid
0,27 0,53 0,27 0,45
0,20 0,30 0,20 0,55

100901 Vaci 180 105 0,6 Solid
0,19 0,30 0,27 0,79
100905 Oi 30 15,5 0,5 Solid 0,22 0,28 0,90 0,09
Emisia poluant-animal = AAP animal x EF poluant-animal,

Unde AAP animal = numărul animalelor din fiecare categorie care este prezent, în medie, în timpul
unui an. Un ciclu durează 240 zile pentru iepuri, prepeliţe şi găini; oile se cresc numai ȋn perioada
de iarnă.
Proportie
Tip Tip de EF EF
Cod TAN EF
animal dejecţie adăpost Imprăştiere
kg/an Stocare
0,22099kg/cap/an
Găini 0,07546 kg/cap/an 0,37191kg/cap/an
100907 solid 0,539 22,099kg/an
ouătoare 7,546 kg/an 37,191kg/an
0,0038366kg/h = 0,001 g/s
2,3716kg/cap/an
Porci la 2,2869 kg/cap/an 3,8115kg/cap/an
100903 solid 8,47 28,4592kg/an
îngrăşat 27,4428 kg/an 45,738kg/an
0,003248kg/h = 0,0009 g/s
12,6kg/cap/an
17,01kg/cap/an 49,77 kg/cap/an
100901 Vaci solid 63 75,6kg/an
102,26 kg/an 298,62 kg/an
0,00863kg/h = 0,00239g/s
1,705kg/cap//an
6,975kg/cap/an 0,6975kg/cap/an
100905 Oi solid = 7,75 42,625kg/an
174,375 kg/an 17,4375kg/an
0,004865kg/h = 0,00135 g/s
Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind
înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor
Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru amoniac: 10.000kg/an.
Emisiile de amoniac sunt sub valorile prag.
 Emisii de metan (CH 4)

Nivelul emisiilor variază în funcţie de animal.
Factorii de emisie luaţi în considerare conform Ghid IPPC 2006, tab. 10.11 şi 10.14, pentru metan,
pentru Estul Europei.
Factor de emisie CH 4 Emisie CH 4

Cod Tip animal
(Kg/cap/an) (Kg/an)
100901 Vaci 89 534
100903 Îngrăşare porci 0,09 - 1,10 1,08 – 13,2
100907 Găini 0,003 0,3
Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind
infiinţarea Registrului European al Poluanţilor emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor
Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru metan: 100.000kg/an.
Emisiile de metan sunt sub valorile prag.

Emisii de pulberi de la prepararea hranei pentru animale

Cerealele sunt stocate în magazii; din magazii furajele sunt introduse manual în dozator la moara
pentru măcinat.
Pentru reţinerea prafului la amestecător moara este echipată cu ciclon prevăzut cu filtr e din
material textil, iar în partea de jos se ataşează sacul pentru colectarea prafului.
Emisii de pulberi si gaze provenite din arderea lemnului pentru incalzirea spatiului de cazare ;
Emisii de gaze de eşapament

Emisiile de gaze de eşapament din incintă provin de la mijloacele auto, care asigură transportul
hranei, transportul animalelor la popularea/depopularea adăpostului, dar şi a autospecialelor care
asigură evacuarea dejecţiilor pe câmp.
Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de eşapament au următoarele caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul în relanti al motorului şi în
momentul demarajelor;
- oxizi de azot (mono şi dioxidul de azot);
- hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante);
- suspensiile – formate în special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate;
- dioxidul de sulf – apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al motorinei.
Conform metodologiei CORINAIR, factorii de emisie pentru autovehiculele convenţionale sunt:
Poluant UM Benzină Motorină

NO x 20,40 15,90
COV 56,88 4,64
CO 542 17,5
CO 2 g/kg 3183 3183
SO 2 2,0 10,0
Particule 0,00 4,30
Pb 0,12 0,00
Impactul produs asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ.
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pentru faza de construire sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de utilaje şi mijloace de
transport. Tipurile de utilajele care vor fi folosite şi puterile acustice asociate sunt:
Utilaj Nivel de presiune (dB(A)

Excavator 93
Autoîncărcător 101
Compactor 101
Macara 101
Tractor cu remorcă 95
Autocamion 95
Pentru a identifica impactul pe care il are executarea construcţiilor asupra receptorului (prima casă
din comuna Suceveni, sat Rogojeni) se aplică formula:
Lp = Lw – 10 lg 4 r 2
Lp = puterea acustică a sursei;
R = distanţa dintre sursă şi receptor;

Lp = nivelul de presiune acustică; se consideră sursa de zgomot cea mai puternică, punctiformă iar
distanţa pȃnă la receptor liberă, fără posibilitate de ecranare/absorbţie a zgomotului;
Lp = 101 – 10 lg (4x3,14x400 2) = 38 dB faţă de 65 dB admis.
In concluzie, ȋn timpul construcţiei obiectivelor actvitatea nu va fi percepută de receptor ca o sursă

de zgomot.
In faza de funcţionare, principalele surse de zgomot sunt:
Descrieţi
Sursa de Activitate Nivel de Echivalent
natura
zgomot şi/sau Durata Frecvenţa zi/ presiune continuu
zgomotului sau
vibraţii noapte dB(A) dB(A)
vibraţiei
Nivel normal de
Zgomot
zgomot din continuu continuu Zi 67
animale
adăposturi
Zgomot utilaje, 93 87
Hrănire animale 1h zilnic Zi
ţipăt porci 99 91
Populare/
2 ore/zi Tipăt animale Zi 90-110
depopulare
Zgomot utilaje,
Descărcare
8 ore/zi mijloace de 92
furaje
transport
Curăţare Zgomot utilaje,
2 ore/zi Zi 88
dejecţii ţipăt animale
Nivelul de zgomot zi-seară-noapte se defineşte prin relaţia:

(Lseară+5)/10
L = 10 lg 1/24 (12 x 10 Lzi/10 + 4 x 10 + 8 x 10 (L noapte + 10)/10
)
Se apreciază următoarele niveluri de zgomot:

L zi = 67 dB nivel mediu aproximat pentru o zi
L seară = 48 dB nivel mediu aproximat pentru activităţile care au loc seara;
L noapte = 43 dB nivel mediu aproximat pentru activităţile care au loc noaptea;
In aceste condiţii relaţia de mai sus devine:
L mediu = 10 lg 1/24 (12 x 10 67/10 + 4 x 10 53/10

+ 8 x 10 53/10
= 64 dB
Avȃnd ȋn vedere că locuinţele sunt amplasate la cca 400 m de amplasamentul exploataţiei agricole,
zgomotul produs de activitate nu va modifica nivelul presiunii acustice ȋn zonă. Activităţile care
produc mai mult zgomot se desfăşoară ȋn timpul zilei şi au o durată limitată.
Pentru a identifica impactul pe care il are executarea construcţiilor asupra receptorului (prima casă
din comuna Suceveni, sat Rogojeni) se aplică formula:
Lp = Lw – 10 lg 4 r 2
Lp = puterea acustică a sursei;
R = distanţa dintre sursă şi receptor;
Lp = nivelul de presiune acustică; se consideră sursa de zgomot cea mai puternică, punctiformă iar
distanţa pȃnă la receptor liberă, fără posibilitate de ecranare/absorbţie a zgomotului;
Lp = 64 – 10 lg (4x3,14x400 2) = 64 - 63 = 1dB faţă de 65 dB admis.
In concluzie, ȋn timpul funcţionării, actvitatea nu va fi percepută de receptor ca o sursă de zgomot.

Poluarea biologică
Există riscul ca prin sistemul de ventilaţie al adăposturilor să fie eliminaţi bioaerosoli care au un rol
important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană administrat şi tehnicile de hrănire pot influenţa
concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul exploataţiei agricole, managementul nutriţional şi
măsurile de biosecuritate vor fi aplicate astfel încât să se elimine riscul răspândirii bolilor prin
bioaerosoli.
4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.
4.5. Protecţia solului şi a subsolului

4.5.1. Protecţia solului
4.5.1.1. Surse de poluare a solului
4.5.1.1.1.Surse de poluare a solului ȋn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate:
- scurgeri accidentale de produse petroliere şi/sau uleiuri de la utilajele şi mijloacele de transport
care vor deservi organizarea de şantier pe perioada execuţiei lucrărilor de construcţii proiectate;
- depozitarea necontrolată a materialelor, deşeurilor rezultate în spaţii neamenajate sau direct pe
sol;
4.5.1.1.2. Surse de poluare a solului în perioada de funcţionare:

- bazinele de colectare ape uzate menajere, dejecţii;
- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, materiilor prime şi materialelor utilizate în procesul
de producţie;
- nerespectarea tehnologiei şi a perioadei de aplicare a dejecţiilor pe terenurile agricole;
4.5.1.2. Prognozarea impactului

Proiectul de investiţie prevede lucrări de decopertare a solului, iar lucrările de amenajare se vor
realiza numai pe amplasamentul prevăzut în proiect.
4.5.1.3. Măsuri de diminuare a impactului

 Pentru protecţia solului şi subsolului activităţile în cadrul exploataţiei agricole se vor desfăşura pe
suprafeţe betonate; în acest fel este imposibilă infiltrarea în sol şi subsol a posibililor poluanţi care
ar putea afecta mediul subteran.
 Se vor utiliza mijloace de transport corespunzătoare din punct de vedere tehnic, conform
normelor RAR, prevenindu-se impurificările cu produse petroliere, uleiuri minerale, lichid de frână.
 Se vor evita depozitările necontrolate pe suprafeţe neamenajate, chiar dacă acestea vor avea
caracter temporar.
 Nu se vor crea depozite temporare sau definitive de substanţe lichide-solide cu un regim special
(medicamente, dezinfectanţi), pe amplasament.
 Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special amenajate , protejate
împotriva poluării apelor freatice (platforme betonate) şi transportate la depozitul de deşeuri
municipale autorizat.
 Deşeurile sanitar-veterinare şi ambalajele acestora vor fi gestionate conform normelor în vigoare
privind deşeurile periculoase şi infecţioase;
 Cadavrele de animale vor fi depozitate într-o ladă frigorifică până la ridicarea acestora de
societăţi autorizate specializate, în vederea eliminării acestora;
 Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea adăpostuilor de creştere a animalelor,
împreună cu dejecţiile sunt stocate temporar în bazinul de stocare dejecţii, etanşat la exterior cu
geomembrană pentru a împiedica eventualele exfiltraţii ce ar putea afecta apa subterană.

4.5.2. Geologia subsolului

Amplasamentul studiat, cu o suprafaţă de 30.000 mp, situat în extravilan Comuna Suceveni, Sat
Rogojeni, T103, P 1994/9, P 1994/10 este teren arabil. Din punct de vedere morfologic, teritoriul
comunei Suceveni face parte din Podişului Moldovenesc, o zonă de terase cu podişuri largi,
acoperite cu straturi de loess, nisipuri şi luturi argiloase. Din punct de vedere seismic, conform
“Codului de proiectare seismică – partea 1, Prevederi de proiectare pentru clădiri”, Indicativ P 100-
1/2006, amplasamentul se ȋncadrează ȋn zona de intensitate seismică „C”, pentru care acceleraţia
orizontală ag = 0,24g şi perioadă de colt Tc = 1,0 sec. Conform STAS 11100/1-77 amplasamentul este ȋn
macrozona cu grad 8 MSK. Construcţiile propuse: C1 (adăpost pentru iepuri şi prepeliţe); C2 (magazie
furaje concentrate); C3 (campare muncitori); C4 (adăpost pentru păsări); C5 (cabină paznic); C6
(magazie cereale); C7 (grajd pentru porci); C8 (grajd pentru vaci); C9 (saivan pentru oi) se ȋncadrează ȋn
categoria de importanţă D – construcţie de importanţă redusă, clasa de importanţă III. Domeniul de
exigenţă este A1.
Concluziile şi recomandările Memoriului de rezistenţă sunt următoarele:

Obiectivele se pot funda direct, pe stratul de pămȃnt astfel:
 C1 – Adăpost iepuri şi prepeliţe: Structura de rezistenţă se va realiza cu stȃlpi şi centuri din beton
armat; ȋnchiderile construcţiei se vor realiza din zidărie BCA; fundarea se va face direct pe stratul
de pămȃnt cu fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este
sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
 C2 – Magazie furaje concentrate: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi
centuri din beton armat B200 (C12/15). Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu tăllpi, elevaţii şi
centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0 m.
Placa de pardoseală este slab armată cu plasă Ø 6/20, aşezată pe umplutură de argilă compactată
peste care este prevăzut un strat de nisip cu granule de maxim 3mm pe o folie de polietilenă.
Ȋnchiderile exterioare: pereţi parter au grosimea de 30cm şi se vor din zidărie din ȋnlocuitori de
cărămidă omologaţi (BCA). Compartimentările interioare se vor realiza din zidărie cu grosimea de
20cm.
 C3 – Construcţie spaţiu campare muncitori: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu
cadre stȃlpi şi grinzi de beton armat B200 (C12/15) şi ȋnchideri din zidărie ȋnlocuitori BCA.
Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu tăllpi, elevaţii şi centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota
de fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m.
Planşeul peste parter se va realiza din beton armat B200 (C12/15).
Planşeul peste mansardă se va realiza din grinzi şi rigle lemn cu plafon gips carton şi izolaţie
termică vată minerală.
Ȋnchiderile exterioare – pereţi - au grosimea de 40cm, iar compartimentările interioare au grosimea
de 20cm şi se vor realiza din zidărie din ȋnlocuitori de cărămidă omologaţi (BCA).
 C4 – Adăpost pentru păsări: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi
centuri din beton armat B200 (C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe
stratul de pămȃnt cu fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare
este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
 C5 – Cabina paznic: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza din cadre stȃlpi şi grinzi
de beton armat B200 (C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundaţiile sunt continue sub ziduri cu
tălpi, elevaţii şi centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub adȃncimea de
ȋngheţ de 1,0m.
Planşeul peste parter se va realiza din rigle din lemn şi izolaţie vată minerală.
 C6 - Magazie cereale: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din
beton armat B200 (C12/15) şi ȋnchideri din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de
pămȃnt cu fundaţii continue şi centuri din beton armat B200 (C12/15). Cota de f undare este sub
adȃncimea de ȋngheţ. Pardoseala se va realiza din beton slab armat.

 C7 – Grajd pentru porci: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din
beton armat şi ȋnchiderile se vor realiza din zidărie BCA. Fundarea se va face direct pe stratul de
pămȃnt cu fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de fundare este sub
adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
 C8 – Grajd pentru vaci: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din
beton armat şi ȋnchiderile construcţiei se vor executa din zidărie BCA. Fundarea se va face direct
pe stratul de pămȃnt cu fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de
fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
 C9 – Saivan pentru oi: Structura de rezistenţă a construcţiei se va realiza cu stȃlpi şi centuri din
beton armat şi ȋnchiderile construcţiei se vor executa din zidărie BCA. Fundarea se va face direct
pe stratul de pămȃnt cu fundaţii continue sub ziduri din beton armat B200 (C12/15). Cota de
fundare este sub adȃncimea de ȋngheţ de 1,0m. Pardoseala se va executa din beton slab armat.
- Reţelele hidroedilitare vor fi introduse în canale de protecţie, pozarea lor făcându-se sub
adâncimea de îngheţ de 1,0m pentru comuna Sceveni.
- Bazinele betonate vor fi hidroizolate corespunzător, astfel încât să nu existe exfiltraţii ale apelor
reziduale, care să producă umezirea şi tasarea terenului, cât şi a obiectivelor.
- Se va face o sistematizare verticală corespunzătoare, astfel încât apele de precip itaţii să nu
stagneze în vecinătatea clădirilor.
4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Conform Deciziei etapei de evaluare initială nr. 711 din 24.10.2014 emisă de APM Galaţi, p roiectul
propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 49/2011.
Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela
Poziţia amplasamentului proiectului faţă de ariile naturale protejate
4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Conform Certificatului de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean Galaţi, terenul se află în zona
destinată anexelor la exploataţiile agricole, conform PUG aprobat prin HCL Suceveni nr. 36 din
26.04.2010. Lucrările propuse sunt compatibile cu reglementările urbanistice ale zonei şi au fost
realizate ȋn zonele cu funcţiuni permise. Prin activităţile desfăşurate pe amplasament, ȋn cadrul

proprietăţii particulare, obiectivul nu are impact negativ asupra mediului şi asupra proprietăţilor
vecine. Realizarea proiectului nu presupune utilizarea de substanţe sau materiale care sunt
riscante sau toxice pentru sănătatea populaţiei sau pentru mediu. Proiectul evaluat de Directia de
Sănătate Publică Galaţi ȋndeplineşte normele de igienă şi sănătate publică, stabilite ȋn conformitate
cu prevederile Ordinului MS nr. 119/2014, art. 11 şi Ordinului MS nr. 1030/2009 cu modificările şi
completarile ulterioare. Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igien ă şi sănătate
publică nr. 279/02.09.2014 eliberată de MS – DSPJ Galaţi este anexată Memoriului de prezentare.
Proiectul propune realizarea lucrărilor de construcţie cu respectarea prevederil or Ordinului MS nr.
119/2014, referitoare la distanţele minime de protecţie sanitară recomandate în zone protejate .
Prevederi Ordin MS nr. 119/2014

Nr. Nr. de animale
Distanţă minimă de
crt. Tip unitate conform proiect
protecţie
1. Ferme şi crescătorii de iepuri ȋntre 100 şi 5.000 de capete 100m 50
2. Ferme de păsări, ȋntre 51-100 de capete 50 m 100
3. Ferme de ovine, caprine 100 m 25
4. Ferme de porci, intre 7-20 de capete 100 m 12
5. Ferme şi crescătorii de taurine, ȋntre 6-50 capete: 50 m 6
Amplasarea propusă a obiectivului la distanţa de 400m faţă de localitate reduce efectele negative
pe care activitatea le-ar putea avea asupra sănătăţii oamenilor.
Din punct de vedere social, activitatea va avea un impact pozitiv, asigurând 4 locuri de muncă.
4.8. Gestiunea deşeurilor

4.8.1. Deşeuri colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi)
- deşeuri de ţesuturi animale (cadavre porci): categoria 02, grupa 02 01 02 - cca. 312kg/an;
- dejecţii animaliere: categoria 02, grupa 02 01 06 - cca 79,6 t/an;
- deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton) – categoria 15, grupa 15 01 01 - cca. 10kg/an; deşeuri de
materiale plastice: grupa 15 01 02 – cca. 10 kg/an;
- deşeuri de ambalaje provenite de la substanţele utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie,
deratizare (DDD) – categoria 15, grupa 15 01 10*- cca. 5 kg/an;
- deşeuri rezultate din activitatea de asistenţă veterinară: obiecte ascuţite – categoria 18, grupa
18 01 01; cca 5kg/an; deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale
pentru prevenirea infecţiilor: grupa 18 02 02* (ambalaje de la antibiotice, seruri); deşeuri a căror
colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor: grupa 18
02 03 (ambalaje); cca 2kg/an; medicamente: grupa 18 02 08 - cca. 1kg/an;
- nămol de la curăţarea bazinelor vidanjabile - cod 20 03 04 – cca. 50kg/an;
- deşeuri municipale amestecate - cod 20 03 01- cca 250 kg/an;
4.8.2. Deşeuri colectate

- deşeurile de ţesuturi animale (cadavre de animale) se vor colecta într -o ladă frigorifică;
- dejecţiile animaliere vor fi colectate astfel: fracţia solidă pe platforma betonată; fracţia lichidă ȋn
bazin etans vidanjabil; vor fi utilizate ca fertilizant în agricultură, cu respectarea prevederilor
Ordinului comun MMGA şi MAPDR nr. 1182/1270/2005 de aprobare a Codului de bune practici
agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.
- deşeurile de ambalaje (hârtie-carton, plastic) vor fi colectate separat, pe tipuri, în recipiente
speciale, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate în vederea valorificării.
- deşeurile de ambalaje de la substanţele utilizate la dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare vor fi
colectate selectiv pe tipuri, în recipiente speciale, în vederea eliminării prin societăţi specializate
autorizate sau vor fi returnate furnizorilor.

- deşeurile rezultate din activitatea de asistenţă veterinară vor fi colectate în recipiente speciale
pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate în vederea valorificării/eliminării.
- nămolurile provenite de la curăţarea bazinelor vidanjabile vor fi colectate în recipiente în spaţii
special amenajate, în vederea utilizării după deshidratare ca îngrăşământ natural în agricultură.
- deşeurile municipale amestecate vor fi colectate în containere metalice, în spaţii special
amenajate, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate.
4.8.3. Deşeurile stocate temporar

- deşeurile de ţesuturi animale (cadavre de animale) vor fi stocate temporar într-o ladă frigorifică în
vederea eliminării prin societăţi specializate autorizate;
- dejecţiile animaliere vor fi stocate astfel: fracţia solidă pe platforma betonată; fracţia lichidă ȋn
bazinul betonat etanş; vor fi utilizate ca fertilizant în agricultură, cu respectarea prevederilor
Ordinului comun MMGA şi MAPDR nr. 1182/1270/2005 de aprobare a Codului de bune practici
agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
- deşeurile de ambalaje (hârtie-carton, plastic) vor fi stocate temporar separat, pe tipuri în
recipiente speciale, pentru a fi predate periodic în vederea valorificării la societăţi specializate
autorizate;
- deşeurile de ambalaje de la substanţele utilizate la dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare vor fi
stocate temporar, în recipiente speciale, pentru a fi returnate furnizorului sau pentru a fi eliminate
prin societăţi specializate autorizate;
- deşeurile rezultate din activitatea de asistenţă veterinară vor fi stocate temporar în recipiente
speciale, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate, în vederea valorificării/
eliminării.
- nămolurile provenite de la bazinele betonate vidanjabile vor fi stocate temporar în recipiente
speciale amplasate în spaţii special amenajate, pe platforme betonate, în vederea utilizării, după
deshidratare, ca îngrăşământ natural în agricultură;
- deşeurile municipale amestecate vor fi stocate temporar în containere metalice, amplasate în
spaţii special amenajate, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate ;
4.8.4. Deşeuri valorificate

Dejecţiile de la animale – pe terenurile agricole aflate ȋn proprietate.
4.8.5. Transportul deşeurilor

Transportul deşeurilor se va executa cu mijloace de transport specializate în conformitate cu
prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe
teritoriul României.
4.8.6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare)

- deşeurile de ţesuturi animale (cadavre animale) vor fi preluate de firme specializate autorizate în
vederea incinerării;
- deşeurile din activitatea de asistenţă veterinară vor fi eliminate de către firme specializate
autorizate;
- deşeurile municipale generate vor fi preluate, pe bază de contract, de societatea autorizată
pentru salubritate în vederea eliminării prin depozitare;
Eliminarea dejecţiilor se va realiza prin utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole, în

conformitate cu prevederile:
 Ordiului M.M.G.A. nr. 242/26.03.2005 şi Ordinului M.A.P.D.R nr. 197/07.04.2005 privind
aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere,
control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile la poluarea cu

nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat

al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din
surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone
vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi
 Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole, aprobat de Ordinul MMGA nr. 1182/2005.
 Fertilizarea terenurilor agricole se va realiza pe baza Studiului privind administrarea dejecţiilor,
întocmit de OSPA Galaţi şi a Planului de fertilizare anual.
Breviar de calcul pentru dejecţii

Conform Codului de bune practici agricole (Tabel A5-1), cantităţile anuale de dejecţii şi nutrienţi pe
specii de animale sunt prezentate ȋn tabelul de mai jos
Producţia anuală de
Greutatea Producţia anuală de Volumul nutrienţi
Specia medie dejecţii dejecţiilor
(kg) (kg) (litri) N P 2O 5 K 2O
Viţei sugari 0-50 2817 3521 20 4 14
Viţei (0,3-1an) 50-250 4930 6162 35 5 26
Bovine
250-600 7746 9683 55 20 43
(1-2ani)
Vaci de lapte >400 11.408 14.261 81 15 54
Porci 98 1733 2167 13 4 8
Porci la ȋngrăşat 68 1467 1833 11 4 7
Porci la ȋngrăşat 90 2000 2500 15 5 10
Scroafe
125 1333 1667 10 4 7
gestante
Scroafe cu
170 5067 6333 38 13 25
purcei
Vieri 160 1733 2167 13 4 8
Oi 45 843 1054 7 1 5
Păsări
1,8 18 22 0,36 0,18 0,18
reproducţie
Păsări a
0,9 12 15 0,36 0,07 0,1
ȋngrăşat
Conform Codului de bune practici agricole (Tabel 8.1.) cerinţa de stocare (pe cap de animal)
pentru bălegarul depozitat se prezintă astfel:
Cantitatea de dejecţii Cantitatea totală de

Specia Nr. rezultată in 24 ore dejecţii
(kg/cap) (t/an)
Bovine adulte 6 23,500 51,5
Ovine 25 1,100 10
Porci 12 2,7 11,8
Păsări 100 0,175 6,3
Total 143 79,6
V = 79,6t : 1,8 t/mc = 44mc

Capacitatea bazinului de stocare nămol deshidratat este de 24 mc şi este acoperitoare pentru
6 luni. Dimensiunile bazinului de colectare dejecţii: L x l x h = 4m x 3m x 2m.
Platforma de dejecţii solide:

S = 0,5mp x 44mc = 22mp
V = 22mp x 2m = 44mc

4.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

In perioada de construire nu se utilizeaza substanţe toxice si periculoase.
In perioada de funcţionare se vor utiliza dezinfectanti pentru igienizarea adăposturilor.
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi determinări periodice
ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv:
 Pentru factorul de mediu apă: la fiecare vidanjare;
 Evidenţa gestiunii deşeurilor va fi ţinută lunar conform HG nr. 856/2002 şi va conţine următoarele
informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, sursa de provenienţă, cantitatea produsă, data evacuării
deşeului din depozit, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată că tre
transportator, date privind expediţiile respinse, date privind orice amestecare a deşeurilor.
 Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona
mijloacele auto vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate
(CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la
efectuarea inspecţiei tehnice periodice.
 Pentru factorul de mediu sol, indicatorii de calitate ai solului se vor încadra în prevederile
Ordinului nr. MAPPM nr. 756/1997 privind aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului: pH, humus, conţinut de azot total, conţinut de fosfor tot al, conţinut de carbon organic
total, total hidrocarburi petroliere. Menţionăm faptul că Azotul total, humus, carbon organic total,
raport C/N, pH nu prezintă limitări prin Ordin MAPPM nr. 756/1997.
 Pentru factorul de mediu zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse prin HG nr.
1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele
destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiile impuse prin HG nr. 321/2005 privind
evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limitele
admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii
civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, Ordinul Ministrului Sănătăţii
nr. 119/2014.
6. Justificarea încadrării proiectului după caz în prevederile altor acte normative naţionale
care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apa,
Directiva Cadru Aer, Directiva cadru a Deşeurilor)
Proiectul este în concordanţă cu actele normative naţionale care tra nspun legislaţia comunitară:
- Directiva 91/676/ EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole este
transpusă în legislaţia românescă prin HG nr. 964/2000 care aprobă Planul de acţiune pentru
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
- O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Planului cadru de acţiune în zone vulnerabile la
poluarea cu nitriţi din sursele agricole;
- O.M. nr. 242/2005 privind organizarea Sistemului naţional de monitoring integrat al solului;
Codul bunelor practici agricole. In Monitorul Oficial al României nr. 851/18.12.2008 a fost
publicat Ordinul MMDD/MADR nr. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localităţilor unde există
surse de nitraţi din activităţi agricole, listă care se revizuieşte sau se completează o dată la 4 ani.
Conform prevederilor acestui ordin, Comuna Suceveni este nominalizată în lista zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Pe amplasamentul exploataţiei nu se vor depozita substanţe chimice periculoase care să
determine încadrarea activităţii în categoriile de risc, conform prevederilor HG nr. 804/2007 privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase , care
transpune Directiva SEVESO.

7. Lucrări necesare organizării de şantier

În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006, titularele proiectului vor
elabora o Convenţie cadru PM-PSI-Mediu în calitate de beneficiar şi executanţi pe bază de
contract. Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, asigurării securităţii
personalului implicat în executarea lucrărilor de construcţii, protecţiei mediului conform legislaţiei în
vigoare. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte integrantă la contract.
Se au în vedere:
 Delimitarea zonelor de lucru; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor;
 Organizarea de şantier se va realiza în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul generat
asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai
redus;
 Organizarea de şantier va fi amenajată conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;
 Intreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în vederea evitării scurgerilor de combustibili şi
uleiuri uzate pe sol;
 Nu se vor stoca temporar carburanţi pe amplasament;
 Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau repararea şi
întreţinerea utilajelor în amplasament;
 Utilajele/mijloacele de transport nu se vor spăla în zona aferentă amplasamentului.
 Depozitarea materialelor de construcţii se va face în locuri amenajate corespunzător;
 La finalizarea lucrărilor, terenurile afectate prin realizarea lucrărilor vor fi aduse la stadiul iniţial
de funcţionalitate;
 Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele
societăţii respective, pentru o mai bună identificare. Personalul executantului va fi instruit cu privire
la răspunderile ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, a măsurilor
de protecţie şi prim ajutor, etc.
 Deşeurile municipale amestecate generate vor fi colectate, stocate temporar în pubele şi
transportate în locurile indicate de Primăria Comunei Suceveni.
Lucrările se vor realiza ȋn incinta proprietăţii care va fi ȋmprejmuită.

Titularele proiectului au obligaţia de a urmări modul de respectare a legislaţiei de mediu ȋn vigoare
pe toata perioada de execuţie a lucrărilor şi să ia toate măsurile necesare pentru a nu se produce
poluarea factorilor de mediu (apă, aer, sol).
Santierul va fi evidenţiat cu panou de identificare, ȋn concordanţă cu prevederile legale.
Constructorul se va organiza şi dota cu materiale, utilaje, echipamente si personal specializat
pentru execuţii şi finalizarea lucrărilor de construcţii proiectate. Zona de amplasare a materialelor
şi utilajelor de constructii se va stabili de comun acord cu beneficiar ii proiectului. La terminarea
lucrărilor se ȋndepărtează toate materialele de construcţie rămase, precum si surplusul de pămȃnt,
lăsȃndu-se amplasamentul curat.
In timpul execuţiei proiectului nivelul de zgomot se va ȋncadra ȋn limitele stabilite prin STAS
10009-88 si Ordinul MS nr. 119/2014. In cadrul lucrărilor de şantier toate echipamentele trebuie sa
respecte standardele referitoare la emisiile de zgomot ȋn mediu, conform HG nr. 1756/2006, privind
limitarea nivelului emisiilor de zgomot ȋn mediu produs de echipamente destinate utilizării ȋn
exteriorul clădirilor.
Pe santier vor fi stabilite sursele de utilităţi astfel:
- alimentarea cu apă: necesarul de apă pentru muncitori va fi asigurat prin achiziţionarea de apă
plată ȋmbuteliată;
- ape uzate menajere: toaletă ecologică cu recipient colector etanş;

- deşeurile rezultate ȋn urma activităţilor desfăşurate ȋn timpul fazei de construcţie vor fi evacuate
prin grija constructorului.
- constructorul răspunde de protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier pȃnă la
recepţia finală a lucrarilor.
Pentru reducerea emisiilor ȋn aer şi diminuarea mirosurilor se va avea ȋn vedere:

- menţinerea aşternutului uscat;
- ȋntreţinerea stării de curăţenie;
- planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv
(transportul dejecţiilor, anumite lucrări de ȋntreţinere), cu evitarea perioadelor defavorabile
dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp ȋnnorat);
- reducerea suprafeţelor de stocare a dejecţiilor;
- transportul dejecţiilor se va face cu mijloace de transport adevate pentru a evita poluarea
mediului prin pierderile acestora şi prin miros;
- personalul va fi instruit pentru desfăşurarea activităţii astfel ȋncȃt nivelul mirosurilor emise
să fie redus;
Măsuri obligatorii pe durata executiei

- Interzicerea depozitării materialelor de construcţii ȋn afara amplasamentului obiectivului.
- Montarea de panouri de avertizare pe drumurile de acces.
Norme de securitate şi sănătate în muncă

La execuţia lucrărilor constructorul este obligat să respecte legislaţia de protecţie a muncii în
vigoare şi prevederile HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sanitare pentru
şantierele temporare sau mobile, inclusiv întocmirea şi respectarea Planului de securitate prevăzut
de actul normativ menţionat. Se vor întocmi şi respecta instrucţiunile proprii de securitatea a muncii
întocmite în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare la data execuţiei.
Norme PSI
La execuţia lucrărilor constructorul va respecta măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor
prevăzute în Normativul P118/99 şi celelalte reglementări în vigoare, astfel :
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;
- Ordin nr. 3 din 06.01.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare
privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă;
Executantul şi beneficiarii vor nominaliza persoanele care răspund de respectarea măsurilor
privind securitatea muncii şi asigurarea prevenirii şi stingerii incendiilor pe şantier.
8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau

la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile
8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii;
În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic,
corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie,
compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului.
Există 2 tipuri de riscuri:

 riscuri naturale: inundaţii, cutremure sau alte evenimente naturale, independent de voinţa
titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale;
 riscuri datorate activităţii desfăşurate.

Riscurile naturale sunt:

a.endogene:
 cutremure – zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11100/1/93) în
zona C, cu gradul 81 de seismicitate. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a
construcţiilor P 100/1-2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 1,0sec şi valoarea de
vârf a acceleraţiei: ag = 0,24.
b.exogene:
 climatice:
- încărcările date de zăpadă: conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având Intervalul mediu de recurenţă (IMR de 50 ani) are
valori de 2,5 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele
proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor;
- încărcările de vânt: viteza mediată pe un minut, într-un interval de recurenţă de 50 de ani este
v1m = 35m/s şi presiunea dinamică de referinţă mediată de 10 minute, într -un interval de recurenţă
de 50 de ani, la înălţimea de 10 m deasupra terenului, este de 0,5 Kpa (Acţiunea Vântului: NP
082/2004);
- adâncimea maximă de îngheţ în zonă, conform STAS 6054-77 este de 1,0m;
 hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este situat în zonă inundabilă;
8.2. Analiza de risc

Factorii de risc sunt determinaţi de:
a). cantitatea de substanţe chimice existentă în fermă;
b). caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor chimice;
c). echipamente tehnologice şi conducte tehnologice care pot ceda în cursul exploatării;
d). factorul uman (grad de instruire, disciplină, experienţă, vârstă, oboseală, etc.).
Tip de risc Consecinţe

Poluare sol, pânza freatică datorită deversărilor pe terenurile
Bazin stocare dejecţii adiacente în situaţia în care bazinul nu a fost dimensionat
corect;
Sistemul de colectare ape uzate Poluare sol şi pânza freatică datorită apariţiei unor fisuri ale
tehnologice, dejecţii, ape uzate conductelor de colectare şi transport, fisuri ale pereţilor
menajere bazinulelor de colectare;
Poluare sol, subsol, pânza freatică în situaţia depozitării
Depozitarea deşeurilor
necontrolate a deşeurilor.
Poluare aer, sol, afectarea sănătăţii angajaţilor, ca urmare a
Instalaţii electrice
incendiiilor;
In caz de poluare accidentală, conducerea societăţii va acţiona conform Planului de prevenire şi

combatere a poluărilor accidentale.
- Anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii
imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor
acesteia, local;
- Anunţarea imediată a autorităţilor interesate: APM; SGA; DVS, DSP, etc. şi informarea periodică
asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs -o şi
de combatere a efectelor acesteia.
Persoanele cu atribuţii din exploataţie acţionează în caz de poluare accidentală pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei;
- limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor sau fenomenelor poluante;

- colectarea, transportul şi depozitarea în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în

vederea valorificării dejecţiilor rezultate în fermă, eliminării deşeurilor nevalorificabile (cadavre de
animale, ambalaje de la medicamente, substanţe DDD).
Societatea va întocmi un program de întreţinere a echipamentelor, registru de evidenţă a

operaţiunilor de întreţinere efectuate.
In situaţia producerii unui prejudiciu, va suporta costul pentru repararea prejudiciului şi va înlătura
urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit
principiului „poluatorul plăteşte”.
Se vor lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată.
8.3. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale
Se au în vedere:
- verificarea tehnică a utilajelor, mijloacelor de transport, în concordanţă cu normele RAR;
- împrejmuirea zonelor de lucru;
- controlul şi restricţionarea accesului persoanelor în şantier;
- întocmirea unui plan de intervenţii în situaţii accidentale; planul va prevedea în special măsurile
de alertare, informare, soluţii pentru minimizarea efectelor.
Aceste măsuri vor fi menţionate în contractul de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate, cu

respectarea Legislaţiei româneşti privind Securitatea şi Sănătatea Muncii (SSM), Paza contra
incendiilor, Paza şi Protecţia Civilă, Regimul deşeurilor şi altele. De asemenea, se vor respecta
prevederile Proiectelor de execuţie, a Caietelor de sarcini, a Legilor şi normativelor privind calitatea
în construcţii.
8.4. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea construcţiilor

Măsurile propuse la încetarea activităţii sunt:
- solicitarea cordului de mediu la încetarea activităţii (obligaţii de mediu);
- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor;
- spălarea şi dezinfectarea adăposturilor de creştere a animalelor;
- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate;
- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi
necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în raportul iniţial al
amplasamentului.
Volumul de lucrări necesare a fi executate la închidere generează modificări fizice în amplasament;

impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.
8.5. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

Terenul afectat prin realizarea proiectului va fi adus la stadiul de funcţionalitate avut anterior.
Zonele afectate de lucrările proiectate se vor elibera de toate resturile din construcţii şi se va
reface stratul vegetal ȋn zonele ȋn care acesta a fost af ectat. Spaţiile rezultate ȋn jurul platformelor
vor fi amenajate ca spaţii verzi cu gazon.

Bibliografie
 Notificarea;
 Deciziei etapei de evaluare initialăa nr. 711 din 24.10.2014 emisă de APM Galaţi;
Potȃrniche Alina – Incheiere de autentificare nr. 670/07 mai 2014;
 Memoriu general – Proiect nr. 122/2014 elaborat de SC AGENCY ALN SRL;
 Memoriu de rezistenţă ȋntocmit de SC AGENCY ALN SRL – Arh. Veniamin Popescu;
 Cele mai bune tehnici disponibile pentru creşterea porcilor, păsărilor;
 Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 si MAPDR nr. 1270/2005 privind aprobarea Codului de bune
practici agricole pentru protecţia apelor ȋmpotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
 Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr.
279/02.09.2014 eliberată de MS – DSPJ Galaţi;
 Planşe:
- Plan de ȋncadrare ȋn judeţ;
- Plan de ȋncadrare ȋn zonă;
- Plan de amplasament şi delimitarea bunului imobil;
- Plan construcţii C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9;
Anexe
Potȃrniche Alina – Incheiere de autentificare nr. 670/07 mai 2014;
 Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr.
279/02.09.2014 eliberată de MS – DSPJ Galaţi;

MP Anexe Egospodaresti Exploatatie Agricola Aron Steluta Si Samoila Gabriela

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP Anexe Egospodaresti Exploatatie Agricola Aron Steluta Si Samoila Gabriela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de prezentare 2014

Beneficiari: Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

1 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

2 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Autorul atestat al Memoriului de prezentare

Valoarea estimativă a lucrărilor

3 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Vecinătăţile terenului sunt:

Poziţia amplasamentului proiectului

Proiectul propus cuprinde edificarea a următoarelor construcţii, astfel:

Finisajele interioare se vor realiza astfel:

4 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Finisajele exterioare se vor realiza astfel:

 C2 – Magazie furaje concentrate: Sc = 163,20mp; Sd = 163,20 mp; S u = 145,04mp.

 C3 – Construcţie spaţiu campare muncitori: Sc = 272,00mp; Sd = 438,00 mp; S u = 415,73mp.

5 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Ȋnchiderile exterioare – pereţi - au grosimea de 40cm, iar compartimentările interioare au grosimea

 C4 – Adăpost pentru păsări: Sc = 125,00mp; Sd = 125,00 mp; S u = 102,96mp.

 C5 – Cabina paznic Sc = 27,40mp; Sd = 27,40 mp; S u = 18,60mp.

 C6 - Magazie cereale: Sc = 172,00mp; S d = 172,00 mp; S u = 154,44mp.

6 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

 C7 – Grajd pentru porci: Sc = 62,00mp; S d = 62,00 mp; S u = 51,04mp.

 C8 – Grajd pentru vaci: Sc = 50,76mp; S d = 50,76 mp; S u = 42,24mp.

 C9 – Saivan pentru oi: Sc = 120,00mp; S d = 120,00mp; S u = 106,56mp.

 Platformă nutreţuri balotate;

Bilanţ teritorial propus

Procent de ocupare a terenului: POTpropus = 3,6%;

7 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Etapele fluxului tehnologic

Popularea adăposturilor pentru animale

2.Popularea adăpostului pentru păsări

3.Popularea adăpostului pentru porci

8 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

4. Popularea adăpostului pentru vaci

5. Popularea adăpostului pentru oi

9 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

3.1.2. Evacuarea apelor uzate

3.1.3. Alimentare cu energie electrică

3.1.4. Energia termică

3.1.6. Bilanţ de materiale

10 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

1 ciclu x 12 porci x 110 kg = 1320 kg porc în viu;

Pierderi estimate: mortalităţi: 312kg/an;

3.2. Resurse naturale folosite

3.3. Planul de execuţie

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele şi mijloacele de

11 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, constructorul va menţine utilajele în

Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament:

3.4. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

3.5. Analiza alternativelor

3.5.2. Alternativa de realizare a proiectului

12 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

3.6. Localizarea proiectului

Nr. crt. N (X) E (Y) Nr. crt. N (X) E (Y)

Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate): nu este

13 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: impact nesemnificativ pe perioada execuţiei

4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

Evacuare ape uzate

Protecţia calităţii apelor se realizează prin:

14 Aron Steluţa şi Samoilă Gabriela

Prin activitatea desfăşurată pe amplasament, obiectivul nu va afecta calitatea apelor de suprafaţă.