EXPUNEREA

Cuprins
• Exemplu
• Definiţie
• Clasificare
• Utilizare la clasă
• Avantaje
• Dezavantaje
• Greşeli tipice/Recomandări

Exemplu

Tema lecţiei: Munţii Carpaţi, Geografie, clasa a IV-a

Fragment din expunerea profesorului:

„Munţii Carpaţi s-au format cu milioane de ani în urmă. Cea mai mare parte a
acestora a luat naştere prin încreţirea şi ridicarea straturilor care alcătuiesc suprafaţa
Pământului, care mai este denumită şi scoarţa Pământului. O altă parte a Munţilor
Carpaţi, de întindere mai mică, a luat naştere în urma izbucnirii repetate a unor vulcani,
prin răcirea şi întărirea lavei incandescente provenite din interiorul Pământului şi
transformarea acesteia în rocă. în zilele noastre aceşti vulcani nu mai sunt activi, ei fiind
stinşi cu mult timp în urmă."

Definiţie
Expunerea este o prezentare verbală monologată pe o temă dată, realizată de profesor
în faţa elevilor

Clasificare
Expunerea face parte din categoria metodelor expozitive, structurate pe valorificarea
cuvântului rostit.
Formele expunerii sunt: prelegerea, povestirea, explicaţia, descrierea, expunerea cu
oponent, prelegerea- dezbatere, instructajul.

Utilizare la clasă
Metodele expozitive se utilizează la toate disciplinele de învăţământ, dar în mod
preponderent la disciplinele socio-umane, ştiinţele naturii, literatură, aria curriculară
Consiliere şi orientare.
Forme ale expunerii precum povestirea, descrierea, instructajul, explicaţia, se
folosesc în mod special la clasele mici (nivel primar şi gimnazial). Prelegerea, prelegerea cu
oponent sau prelegerea-dezbatere se folosesc la clasele de liceu, postliceală, facultate.
La clasele primare, se recomandă ca metoda expunerii, cu formele specifice vârstei
şcolarităţii mici (explicaţia, povestirea, descrierea) să fie intercalată şi îmbinată armonios
cu alte metode didactice, de preferat activ-participative, pentru a asigura dinamismul
lecţiei.
La clasele mai mari, unde elevii au o capacitate de concentrare sporită, puteţi folosi
expunerea mai mult timp în cadrul lecţiei.
Într-o lecţie, metodele expozitive sunt folosite preponderent în momentul de
comunicare/însuşire a noilor cunoştinţe.
 Avantaje
Pentru profesori:
•este o metoda economică şi rapidă, mai precis, într-un timp scurt puteţi transmite o
cantitate mare de informaţie către grupuri mari de elevi;
•permite controlul timpului alocat prezentării;
•oferă posibilitatea să adaptaţi prezentarea specificului subiectului lecţiei şi nivelului de
pregătire a
Pentru elevi:
•elevii pot descoperi în expunere un model de abordare raţională a unei anumite teme şi de
organizare a cunosţintelor la un nivel superior de abstractizare;
•oferă o sinteză a cunoştinţelor de învăţat;
•furnizează un cadru conceptual ce poate constitui sprijin pentru continuarea studiului
individual în

Dezavantaje
Aceste metode au fost criticate pentru că:
•restrâng implicarea elevilor, profesorul transmiţând cunoştinţele într-o formă preelaborată
(„de-a
•sunt centrate pe activitatea profesorului. Rolul profesorului constă în a preda de la
catedră, în timp ce rolul elevilor se limitează la a asculta, a memora şi a reproduce
informaţiile;
•elevului îi este refuzată posibilitatea de iniţiativă, de exprimare a opiniilor, de gândire
critică, aflându- se-se într-o situaţie de pasivitate şi de dependenţă totală faţă de profesor.
Există însă metode de a implica elevii: se poate stabili chiar de la început o regulă pentru a
semnala profesorului că au nevoie de explicaţii suplimentare. De exemplu, când apare o
neclaritate sau o întrebare în timpul expunerii, elevul va ridica un creion; profesorul se va
opri, va clarifica lucrurile, apoi va continua.
•profesorul nu poate constata imediat efectele expunerii sale şi nu poate adapta explicaţiile
la nevoile de învăţare ale elevilor. Şi acest dezavantaj poate fi remediat dacă din când în
când profesorul primeşte feedback din partea elevilor şi, în continuare, îşi
reglează/adaptează discursul în funcţie de interesele şi nivelul de înţelegere al acestora.
•capacitatea de concentrare şi stabilitate a atenţiei voluntare a elevilor pe o durată mai
mare de timp este redusă şi determinată atât de vârsta elevilor cât şi de particularităţile
psihologice individuale (interes, motivaţie, aptitudini specifice, stil de învăţare, capacitate
intelectuală, etc.).
•

Greşeli tipice/Recomandări

Aşa NU!
 Citirea după manuscris, manual sau alte suporturi scrise: determina plictiseală şi induce
elevilor ideea de incompetenţă a profesorului.
 Citirea slide-urilor în întregime în situaţia expunerii cu suport vizual (videoproiector,
LCD).
 Volum mare de informaţii şi lipsa de structură: profesorul nu planifică timpul, intră
în detalii nesemnificative, „pierde" esenţa expunerii (ideile principale şi cuvintele cheie), nu
ordonează ideile într-o manieră adecvată, logică (cronologică, după logica ştiinţei /disciplinei
predate, ordonarea de tip problema-soluţie).
 Expunerea „ca pentru sine": limbajul folosit este codificat, greu de înţeles de către
elevi, exprimarea este neclară sau incoerentă, tonul folosit este monoton, limbajul corpului
este lipsit de expresivitate.

Aşa DA!
 E recomandat să creăm expuneri interesante pentru elevi. Orice subiect, oricât de
banal, îl putem prezenta într-un mod care să-i sporească atractivitatea în rândul elevilor.
Cum? lată câteva secrete care dau rezultate:
 Desfăşuraţi lecţia după scenariul lecţiei de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe.
 Folosiţi expunerea alături de alte metode, alese în funcţie de conţinutul expunerii şi
obiectivele urmărite: conversaţia euristică, demonstraţia, problematizarea, etc.
 Structuraţi prezentarea în trei părţi: Introducere, Cuprins, încheiere/Rezumat.
 Stimulaţi participarea afectivă a elevilor. Construiţi subiectele astfel încât să vă placă.
Interesul vostru se va transmite elevilor.
 Captaţi interesul copiilor încă de la început. începeţi expunerea temei cu o provocare
pentru ei. De exemplu, dacă urmează să le vorbiţi despre stările de agregare ale apei începeţi
expunerea prin a le spune că în ţara noastră, într-o peşteră se află un bloc imens de gheaţă
care "arde", acesta fiind numit gheţarul "Focul viu".
 Specificaţi clar subiectul lecţiei şi obiectivele urmărite.
 Prezentaţi logic conţinutul prezentării. Folosiţi reperele de conţinut din programa
disciplinei/manual.
 Folosiţi un suport scris, mai ales în situaţia în care expunerea concentrează un volum
mai mare de
 informaţii, dar memoraţi ideile cheie şi ordinea acestora. Folosiţi aceste note pentru a
va controla prezentarea şi NU pentru a citi de pe ele.
 Folosiţi fraze scurte, simple, eventual metaforice (în funcţie de specificul
disciplinei).Expuneţi ideile într-o înlănţuire logică şi fiţi atenţi la ritmul vorbirii, la
vocabular, la temele abordate care trebuie adaptate vârstei şi specificului clasei. Evitaţi un
ritm monoton, folosiţi o intonaţie corespunzătoare şi creaţi momente de pauză şi aşteptare
atunci când ajungeţi la un punct interesant.
 Fiţi tot timpul zâmbitor şi pozitiv, arătaţi disponibilitate şi expuneţi cu plăcere tema
propusă în cadrul lecţiei. Nu ezitaţi să mai strecuraţi câte o glumă pentru a destinde
atmosfera şi a crea o stare de confort în rândul elevilor.
 Priviţi elevii în ochi, pe rând, ca şi cum aţi aştepta o confirmare de la fiecare că
înţelege ce spuneţi. Plimbaţi-vă printre ei. Aveţi grijă însă, dacă vă mişcaţi prea mult, nu
puteţi focaliza privirea asupra elevilor şi expunerea va părea destul de impersonală.
 Utilizaţi resurse materiale potrivite pentru prezentare: obiecte, modele, grafice,
fotografii, desene, filme, imagini, mijloace audio şi video.
 Folosiţi întrebările retorice. Folosiţi întrebări în timpul expunerii, la care oferiţi răspunsul
imediat. De exemplu (istorie, clasa a IV-a): „Dacii erau deosebit de viteji în lupte, erau
neînfricaţi pentru că nu se temeau de moarte. Oare de ce nu se temeau de moarte? Pentru
că, în credinţa lor, cel care piere nu moare ci, de fapt, va trăi o nouă viaţă alături de
Zalmoxis, zeul suprem."
 Daţi exemple concrete (exemplificaţi teoriile prezentate folosind operatorii modali „de
exemplu" şi „astfel").
 Repetaţi ideile cheie. Formulaţi concluzii. De exemplu, „în concluzie", „în încheiere".
 Oferiţi timpul necesar pentru ca elevii să formuleze întrebări.

În zilele noastre observăm o tendinţă crescândă a folosirii la clasă a expunerilor

având ca suport prezentări Power Point.
Ele ajută profesorul să-şi expună logic şi coerent ideile, iar elevilor le accesibilizează
şi structurează informaţia.

Sfaturi pentru o prezentare Power Point reuşită:

1. începeţi cu ceva care atrage atenţia - o întrebare, o afirmaţie, o poveste, un detaliu
personal.
2. Utilizaţi un text cât mai mare - peste 24. Slide-urile trebuie să fie citibile şi de cei din
ultimul rând, deci când realizaţi prezentarea faceţi câţiva paşi în spate şi asiguraţi-vă că se
poate citi fără efort.
3. Umpleţi maxim 80% din slide cu elemente.
4. Scrieţi maxim 7-8 cuvinte pe rând şi maxim 6 rânduri într-un slide. La clasele mici
fiecare slide va fi însoţit de cel puţin o imagine sugestivă, iar la clasele mai mari ar trebui
să conţină şi organizatori grafici (scheme, tabele, diagrame etc) pentru structurarea
informaţiilor transmise.
5. Folosiţi regula: un singur mesaj/o singură idee pe un slide. Textul din fiecare slide
trebuie să fie bine ales, de mică întindere, să cuprindă aspecte esenţiale, să fie formulat
clar şi concis.
6. Folosiţi un font simplu şi uşor de citit. Utilizaţi un font sans şerif (fără serife) pentru
corpul textului: Arial, Helvetica sau Calibri.
7. Nu folosiţi propoziţii lungi şi fraze întregi, puneţi în prezentare strict cuvintele-cheie.
8. Evitaţi textele block cu orice preţ, folosiţi întotdeauna liste (bullets), sunt mult mai
uşor de urmărit.
9. Aliniaţi textul la dreapta sau la stânga, nu în mijloc.
10. Folosiţi puţine slide-uri (maxim 15). O prezentare PPT nu trebuie să abunde în slide-
uri, un număr de 10 - 12 ecrane fiind optim pentru a susţine atenţia şi interesul elevilor.
11. Întotdeauna folosiţi titluri şi lăsaţi titlurile să spună povestea.
12. Păstraţi design-ul cât de simplu se poate. O prezentare curată este o prezentare bună.
13. Creaţi un fir logic al prezentării - de la general la particular, cronologic şi bine
structurat pe subiecte.
14. Fii consecvent în ceea ce priveşte culorile, font-urile, stilul.
15. Creaţi un contrast între culoarea background-ului şi culoarea scrisului - este
recomandat text închis la culoare pe background deschis.
16. Nu abuzaţi de animaţii, pot fi enervante şi atrage atenţia de la conţinut.
17. Nu citiţi niciodată slide-urile, prezentările Power Point sunt doar un suport, un
schelet. Vorbiţi liber către public, nu către slide-uri.
18. Spuneţi de la început exact despre ce veţi vorbi (obiectivele prezentării).
19. Nu uitaţi de estetică şi vizual. Pentru că o poză face cât 1000 de cuvinte, spuneţi
povestea prin imagini. Pozele trebuie să fie de o calitate foarte bună.
20. Încheiaţi prezentarea cu o întrebare. În acest fel daţi de gândit elevilor, începeţi o
conversaţie şi prezentarea dvs nu va fi uitată atât de uşor.