Plan de campanie electorală

PDL
Alegerile pentru Parlamentul
European

Profesor coordonator: Material realizat de:

dr. Radu Carp Stoica Maria Magdalena, SSL II

2014
 Cuprins

1. Alegerile europene din 2014

2. Partidul Democrat Liberal – Scop și obiective
3. Viziunea PDL pentru România
4.Grupul PPE
5. Elementele strategiei de campanie
6. PDL la nivel regional
7. Profilul candidatului PDL din 2014 în Nord-Est

Bibliografie

1
 Alegerile europene din 2014: acum este diferit

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor șansa de a influența viitoarea
orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputați în
Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.
Fiecare stat membru are propriile legi electorale și fiecare decide data la care
cetățenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor,
respectiv 22 - 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru
a-i alege pe cei 32 de deputați români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28
de state membre vor fi anunțate în seara zilei de duminică, 25 mai.
De la aderarea Croației la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European
numără 766 de deputați. Cu toate acestea, numărul deputaților a fost redus la 751 pentru
alegerile din 2014 și va rămâne constant în viitor. Acești deputați vor reprezenta peste 500 de
milioane de cetățeni din 28 de state membre. Locurile în Parlament sunt repartizate între
diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporționalității degresive”. Cu
alte cuvinte, statele cu o populație mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici,
dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict
proporțional.
Uniunea Europeană face eforturi pentru a depăși criza economică, iar liderii UE
reflectează asupra direcției care ar trebui urmate în viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai
importante alegeri europene de până acum1. Ele le vor permite alegătorilor să evalueze
eforturile depuse de liderii UE pentru a face față crizei din zona euro și să își exprime opiniile
în ceea ce privește planurile care vizează o mai strânsă integrare economică și politică. Mai
mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfășurate după intrarea în vigoare a Tratatului
de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competențe Parlamentului European.
O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către
statele membre a președintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcție lui José
Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să țină seama de rezultatul alegerilor
europene. Candidatul la această funcție va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate
cu tratatul, Parlamentul „alege” președintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un
cuvânt greu de spus în privința candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

1
http://www.elections2014.eu/ accesat la data de 16.04.2014

2
 Din cele 13 de partide politice europene, 5 au nominalizat un candidat care să îi
succeadă actualului Președinte al Comisiei Europene2. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude
Juncker, fost premier al Luxemburgului și fost președinte al Eurogrup, candidatul PSE este
Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European, Liberalii și Democrații au optat
pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian și actual lider al grupului liberal din PE, Verzii
au nominalizat un duo alcătuit din deputații europeni José Bové (Franța) și Ska Keller
(Germania), în timp ce Stânga Europeană l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului
Syriza din Grecia.
De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora
legislația europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piața unică sau libertățile
cetățenești. Parlamentul, singura instituție a Uniunii ai cărei membri sunt aleși prin vot direct,
reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii și se află pe picior de egalitate cu
guvernele naționale în ceea ce privește aproape toată legislația UE.

Partidul Democrat Liberal

Partidul Democrat Liberal se situează în zona de centru-dreapta a esichierului politic

românesc. PDL este partidul angajat în lupta împotriva corupției și în promovarea reformelor
necesare pentru crearea unui stat modern, eficient, competitiv. PDL militează pentru
consolidarea statului de drept și pentru o Românie europeană, complet integrată în UE.
Partidul Democrat Liberal face parte din Internaționala Centrist-Democrată, forul mondial ce
reunește cele mai importante partide populare și creștin-democrate din lume.
La nivelul Uniunii Europene, PDL3 este membru al Partidului Popular European, cel
mai influent partid european. Atât președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cât
și președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, aparțin familiei politice a

2
http://cursdeguvernare.ro/alegerea-presedintelui-comisiei-europene-despre-candidati-si-despre-cum-s-ar-putea-
evita-un-%E2%80%9Dconsurs-de-frumusete%E2%80%9D.html accesat la data de 16.04.2014
3
http://www.pdl.org.ro/afiliere-politica accesat la 16.04.2014

3
popularilor europeni. În Parlamentul European PPE are cel mai mare Grup Parlamentar, cu
271 parlamentari europeni, prezidat de europarlamentarul francez Joseph Daul. Din PPE fac
parte și 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European.

Scop și obiective PDL4

Art. 4
(1) În acțiunea sa politică, Partidul Democrat Liberal, ca partid de centru-dreapta, membru al
Partidului Popular European, urmărește respectarea valorilor universale ale libertății umane,
respectarea valorilor tradiționale ale poporului român și înfăptuirea justiției. Misiunea PDL,
ca partid popular, este crearea unei societăți moderne în România, bazată pe economie socială
de piață și pe principiile responsabilității, subsidiarității, solidarității și justiției sociale.
(2) În activitatea sa, Partidul Democrat Liberal urmărește numai obiective politice,
promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și principiile democrației
constituționale. Partidul Democrat Liberal își asumă ca obiectiv principal reprezentarea
valorilor fundamentale ale democrației pe scena politică românească, precum și dialogul și
colaborarea cu toate forțele politice democratice.

Art. 5
(1) În realizarea obiectivelor sale, Partidul Democrat Liberal acționează pentru participarea
cetățenilor la dezvoltarea și modernizarea statului și a societății românești ca societate
democratică, liberă și dreaptă.
(2) În conformitate cu prevederile prezentului Statut și ale Programului său politic, Partidul
Democrat Liberal asigură promovarea principiilor democrației şi consolidarea statului de
drept și acționează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:
(a) construirea unei societăți în care fiecare cetățean al României să se bucure de libertate și
de prosperitate;
(b) respectarea necondiționată a demnității umane, garantarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, separația puterilor în stat și pluralismul politic;
(c) asigurarea dreptului la liberă exprimare și a libertății depline a presei;
(d) garantarea proprietății private, încurajarea liberei inițiative și promovarea unui mediu de
afaceri competitiv;

4
http://www.pdl.org.ro/statut accesat la data de 16.04.2014

4
(e) participarea activă a României la construcția europeană și respectarea angajamentelor
asumate în calitatea sa de membru al organismelor europene și internaționale;
(f) asigurarea egalității în fața legii a tuturor cetățenilor;
(g) recunoașterea rolului comunității și al familiei, al tradiției, al culturii și al religiei în
afirmarea identității naționale;
(h) respectarea principiului subsidiarității, al descentralizării și al autonomiei locale;
(i) asigurarea suveranității și securității naționale, a independenței, a unității și a integrității
României, în condițiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;
(j) combaterea oricăror discriminări în viața politică, economică și socială;
(k) creșterea nivelului de cultură, dezvoltarea sistemului de educație ca dimensiune
deter­minantă a societății cunoașterii;
(l) consolidarea democrației și încurajarea participării cetățenilor la viața publică și la întărirea
controlului public asupra statului;
(m) încurajarea dezbaterii și a schimbului de idei, atât în interiorul, cât și în exteriorul
partidului;
(n) relevanța și utilitatea socială în elaborarea politicilor publice și a deciziilor majore care
privesc societatea românească;
(o) adaptarea permanentă a direcțiilor de acțiune politică stabilite prin Programul Politic al
partidului la nevoile reale ale României, precum și la politicile promovate de Partidul Popular
European.

Viziunea PDL pentru România

Partidul Democrat Liberal5 va face o opoziție puternică și serioasă, apărând în

continuare statul de drept, România europeană, independența justiției și responsabilitatea
bugetară. PDL nu va ezita să spună adevărul despre USL și să atragă atenția ori de câte ori
actuala putere se va abate de la promisiunile pe care le-a făcut românilor în campania
electorală și pe vremea cand era în opoziție.
Partidul Democrat Liberal crede în viitorul european al României. Apropierea de
Europa – prin respectarea valorilor și principiilor europene, dar și prin creșterea nivelului de
trai – rămâne un obiectiv pe care îl sprijinim.

5
http://www.pdl.org.ro/viziunea-pdl-pentru-romania accesat la 16.04.2014

5
 Reforma educației inițiată de PDL a creat premisele pentru ca învățământul românesc
să devină performant și să producă efecte benefice asupra mediului economic. PDL va apara
Legea Educației Naționale de interesele politice ale actualei puteri care risca să altereze
procesul de reformare a învățământului. Doar așa le putem oferi o șansă reală tinerilor din
România. Pentru sistemul public de sănătate din România, nu exista o alta cale către eficientă
decât o reforma graduală, dar profundă. Nu putem vorbi despre modernizarea statului fara
reformarea administratiei publice.
PDL rămâne consecvent în susținerea reformei constituționale, care să clarifice
raporturile dintre puterile statului, să restructureze Parlamentul conform voinței exprimate de
români la referendumul din 2009 și să stabilească mecanismele de deblocare a crizelor
politice. Totodata, PDL își menține angajamentul ferm de a susține independența justiției și de
a eficientiza lupta împotriva corupției.
PDL considera că România are în continuare nevoie de o strategie pentru refacerea
credibilitătii externe, grav afectată în urma acțiunilor abuzive prin care USL a încercat
demiterea Președintelui. România trebuie să își reia locul pe care îl merită în familia
democrațiilor europene. În plan economic, PDL consideră că Guvernul trebuie să conserve
stabilitatatea macroeconomică atinsă cu sacrificii din partea românilor și să îndrepte toate
eforturile către crearea de noi locuri de muncă. Accelerarea procesului de absorbție a
fondurilor europene și sprijinirea înteprinderilor mici și mijlocii trebuie să fie priorități ale
Guvernului României.

Grupul PPE
Cel mai mare grup politic din Parlamentul European

Grupul PPE6 este format din 275 de membrii și se află într-o poziție dominantă, care
îi permite mai mult decât oricărui alt grup să stabilească programul politic al Parlamentului și
să câștige voturile sale cele mai importante. Această putere se reflectă în faptul că, din 1999,
Grupul PPE s-a aflat de partea majorității de mai multe ori decât oricare alt grup cu ocazia
voturilor. Forța numerică a PPE înseamă poziții-cheie în Parlament și obținerea celor mai
multe mandate de raportor, mai ales pe dosarele importante.

6
http://www.eppgroup.eu/ accesat la 18.04.2014

6
 Înfiinţat sub numele de „Grupul Creştin Democrat”7 la data de 23 Iunie 1953, ca
parte a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, Grupul şi-a schimbat numele în
„Grupul Partidului Popular European” (Grupul Creştin-Democrat), imediat după primele
alegeri Europene directe în Iulie 1979. Ulterior a devenit „Partidul Popular European”
(Crestin – Democrat), iar în iulie 1999 - „Grupul Democrat European”. În urma alegerilor
europene din 2009, Grupul s-a reîntors la denumirea originală, “Grupul Partidului Popular
European” (Grupul Creştin-Democrat), jucând, în toată această perioadă, rolul principal in
procesul de constituire al Uniunii Europene.
Preşedintele grupului PPE este Joseph Daul, deputat în Parlamentul European. El
conduce şedinţele grupului si şi vorbeşte in numele Grupului în dezbaterile din Parlamentul
European. El este susţinut de coordonatori pe fiecare din comisiile Parlamentului şi de către
şefii delegaţiilor naţionale. Necesităţile operaţionale ale Grupului sunt deservite de un
secretariat, care ofera sprijin organizatoric.

Cele 10 prioritati ale Grupului PPE (2009-2014)8

1. Apărarea valorilor fundamentale;

2. O solidaritate transatlantică efectivă;
3. Răspândirea valorilor europene printre vecinii nostri;
4. Soluții pragmatice și adaptate la criza financiară, o mai bună coordonare a politicilor
economice și finalizarea unei piețe unice eficiente;
5. Reforma bugetului european si a finantarii acestuia;
6. Intensificarea luptei împotriva terorismului și protecția cetățenilor împotriva crimei
organizate;
7. O politică energetică coerentă pentru compaterea schimbărilor climatice și o
dezvoltare durabilă;
8. Securitatea și siguranța alimentară;
9. O politică comună în domeniul imigrației;
10. O mai mare solidaritate între statele membre, în special în cadrul politicii de coeziune
și protejarea valorilor modelului social european.

7
Idem
8
Prezentare realizată de europalmanetrarul Monica Macovei în cadrul concursului „Cu tineri pentru Europa”,
origanizat de TNL, în noiembrie 2013

7
Valorile PPE9
 Libertate și responsabilitate
 Egalitate
 Justiție
 Adevăr și solidaritate
 Subsidiaritate

Acestea se traduc, mai concret, în:

 Egalitatea dintre bărbați și femei
 Delimitarea instituțiilor religioase de autoritățile de stat
 Separarea puterilor în stat
 Democrație
 Stat de drept

O mai mare solidaritate între statele membre, în special în cadrul politicii de coeziune și
protejarea valorilor modelului social european10

• Politica de coeziune este unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare ale
UE. Pentru perioada 2014-2020 Parlamentul European și Consiliul au agreat un buget
total de 325 de miliarde de EUR. Cei mai mari beneficiari sunt Polonia (72,8 Mld.
EUR), Italia (29,3 Mld. EUR), Spania (25,1 Mld. EUR). România va beneficia de 21,8
Mld. EUR.
• În cadrul negocierilor privind regulamentele de utilizare a fondurilor europene,
Parlamentul European a militat pentru creșterea bugetului pentru politica de coeziune
comparativ cu poziția Consiliului.
• Parlamentul a militat și pentru eliminarea așa-numitelor condiționalități
macroeconomice și a reușit să introducă o serie de clauze de salvgardare, care vor
limita posibilitatea de a suspendarea plăților și angajamente de plată în cazul
neconformării cu cerințele Comisiei sau în caz de deficit bugetar excesiv

9
Idem
10
Idem

8
O politică energetică coerentă pentru combaterea schimbărilor climatice și o dezvoltare
durabilă11

• Grupul EPP crede într-o dezvoltarea sustenabilă prin modernizarea politicii energetice
a UE și eforturi globale de combatere a schimbărilor climatice
• Europa trebuie să devină mai independentă de importurile de energie
• Strategia Europa 2020 (obiectivul 3) - Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a
energiei
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în
condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990
– creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
– creşterea cu 20% a eficienţei energetice
Provocări:
• Există pericolul ca populismul și radicalismul politic să se răspândească. Acestea
reprezintă o amenințare pentru democrațiile noastre și pentru Uniunea Europeană.
• Rata șomajului în rândul tinerilor a atins un nivel alarmant, subminând speranțele unei
reveniri economice, afectând suportul tinerilor pentru Uniunea Europeană și
contribuind la instabilitate politică.
• Schimbările climatice la nivel mondial s-au intensificat și deficitul de resurse este în
creștere.
• Îmbătrânirea societății crește presiunea asupra sistemelor de asigurare socială.
• Incluziunea grupurilor marginalizate și integrarea imigranților rămâne o provocare
importantă.
PPE doreşte să găsească răspunsuri convingătoare și în care oamenii să poată avea
încredere și doreşte de la viitorul Europei:
• O Uniune Politică Europeană. Statele membre și Uniunea vor exercita mai multă
putere împreună.
• Cheia pentru viitorul Europei este echilibrul între disciplina bugetară și promovarea
creșterii durabile.
• Definitivarea Pieţei Unice a UE. Eliminarea ultimelor obstacole pentru o circulație a
persoanelor, bunurilor și capitalului cu adevărat liberă.

11
Idem

9
 • Promovarea familiei într-un mod care să ne reflecte valorile fundamentale, să le ofere
părinților posibilitatea de a îmbina munca cu viața de familie și să încurajeze
solidaritatea între generații.
• Îmbunătățirea constantă a sistemelor educaționale, concentrându-ne în același timp
asupra cunoștințelor și asupra abilităților, și promovarea mai eficiență a cercetării și
inovației.
• Uniunea Europeană are nevoie de o politică energetică comună care asigură securitate
energetică, sporește eficiența și este sustenabilă, dar și accesibilă pentru consumatori.
• Combaterea eficientă a schimbărilor climatice și să întărirea biodiversităţii prin
crearea de stimulente pentru a crește eficiența energetică și utilizarea energiilor
regenerabile.

Elementele strategiei de campanie

În strategia electorală este necesar să se țină cont de valorile PDL și PPE, precum și
de comunicarea/tone of voice-ul pe care Partidul Democrat Liberal le-a avut până acum. De
asemenea ținta electorală12 a PDL este să fie cel mai mare partid de dreapta și să obțină la
europarlamentare un scor electoral între 22% şi 25%. Luând în calcul cele amintite
anterior, elementele strategiei de campanie electorală ar trebui sa fie următoarele:
1. Contextul politic general – caracterizarea situaţiei în PDL
2. Context politic regional. Analiza comparată a rezultatelor din trecut în euroregiunea
respectivă. Caracterizarea situaţiei PDL la nivel local.
3. Analiza mass-mediei regionale.
4. Analiza strategiilor utilizate de partide la alegerile europarlamentare din 2009. Ce poate fi
îmbunătăţit? Care sunt elementele care trebuie păstrate? Analiza comparată a rezultatelor din
trecut pe regiune.
5. Profil detaliat al candidaţilor PDL din 2014/regiune – SWOT
6. Identificarea purtătorilor de mesaj (naţionali şi la nivel de regiune/judeţe) cu mesajul
specific fiecăruia.
7. SWOT al candidaţilor PSD/PNL 2014.
8. Conceptul general al campaniei Mesaje naţionale şi rolul candidaţilor.

12
Idem

10
9. Conceptul campaniei regionale. Mesaje regionale de campanie. Propunere de discriminatori
electorali locali. Strategie pe canalele de comunicare alternative.
10. Stabilirea obiectivelor regionale de campanie.
11. Strategie de comunicare pe grupe de vârstă/grupe profesionale/gen, etc.
12. Alte instrumente de campanie conforme cu specificul regiunii.
13. Stabilirea unui calendar de campanie (precampanie) în funcţie de agenda publică
naţională/locală/profilul candidatului/etc.

PDL la nivel regional-local

Regiunea Vest
Vicepresedinte Regional Alin Popoviciu
Secretar executiv Regional Eusebiu Pistru
Preşedinte BPJ Timişoara Constantin Ostaficiuc
Preşedinte BPJ Caraş-Severin Valeria Schelean
Preşedinte BPJ Hunedoara Ioan Gligor
Preşedinte BPJ Arad Gheorghe Falcă

Regiunea Sud-Vest
Vicepresedinte Regional Marian-Jean Marinescu
Secretar executiv Regional Marius Balu
Preşedinte BPJ Dolj Marian-Jean Marinescu
Preşedinte BPJ Mehedinţi Marius Balu
Preşedinte BPJ Vâlcea Dorel Jurcan
Preşedinte BPJ Gorj Dan Vâlceanu
Preşedinte BPJ Olt Siminica Mirea

Regiunea București-Ilfov
Vicepresedinte Regional Romeo Raicu
Secretar executiv Regional Mircea Raicu
Preşedinte BPMB Bucuresti Adriean Videanu
Preşedinte BPS Sector 1 Lucian Duţă

11
Preşedinte BPS Sector 2 Anca Boagiu
Preşedinte BPS Sector 3 Sulfina Barbu
Preşedinte BPS Sector 4 Romeo Raicu
Preşedinte BPS Sector 5 Radian Tufă
Preşedinte BPS Sector 6 Cristian Poteraş

Regiunea Sud
Vicepresedinte Regional
Secretar executiv Regional
Preşedinte BPJ Prahova
Preşedinte BPJ Dâmboviţa
Preşedinte BPJ Argeş
Preşedinte BPJ Giurgiu
Preşedinte BPJ Ialomiţa
Preşedinte BPJ Călăraşi
Preşedinte BPJ Teleorman
Bogdan Cantaragiu
Bogdan Ionescu
Roberta Anastase
Jean Popescu
Cătălin Teodorescu
Bogdan Cantaragiu
Marinică Cazacu
Vasile Iliuţă
Teodor Niţulescu

Regiunea Sud-Est
Vicepresedinte Regional
Secretar executiv Regional
Preşedinte BPJ Tulcea
Preşedinte BPJ Brăila
Preşedinte BPJ Galaţi
Preşedinte BPJ Vrancea
Preşedinte BPJ Buzău
Preşedinte BPJ Constanţa
Cezar Preda
Christian Gigi Chiru
Constantin Hogea
Alexandru Nazare
Mircea Toader
Constantin Neaţă
Cezar Preda
Christian Gigi Chiru

Regiunea Nord-Est
Vicepresedinte Regional Ioan Balan
Secretar executiv Regional Dan Marian
Preşedinte BPJ Suceava Gheorghe Flutur
Preşedinte BPJ Iaşi Gabriel-Mihai Surdu
Preşedinte BPJ Neamţ Gheorghe Ştefan

12
Preşedinte BPJ Botoşani Cătălin Flutur
Preşedinte BPJ Vaslui Dan Marian
Preşedinte BPJ Bacău Tudoriţa Lungu

Regiunea Nord-Vest
Vicepresedinte Regional Ioan Oltean
Secretar executiv Regional Lucian Bode
Preşedinte BPJ Cluj Daniel Buda
Preşedinte BPJ Maramureş Mircea Man
Preşedinte BPJ Satu Mare Ioan Ardelean
Preşedinte BPJ Bihor Gavrilă Ghilea
Preşedinte BPJ Sălaj Lucian Bode
Preşedinte BPJ Bistriţa Ioan Oltean

Regiunea Centru
Vicepresedinte Regional Mircea Hava
Secretar executiv Regional George Scripcaru
Preşedinte BPJ Sibiu Ioan Ariton
Preşedinte BPJ Mureş Dorin Florea
Preşedinte BPJ Brasov George Scripcaru
Preşedinte BPJ Alba Mircea Hava
Preşedinte BPJ Harghita Adrian Trif
Preşedinte BPJ Covasna Codruţ Opaiţ

Istoric electoral

20 Alianta D.A. Alegerile Generale 2004 31.71%

PD Europarlamentare 2007 28.81%
PLD Europarlamentare 2007 7.78%
PDL Alegerile Locale 2008 28.38%
PDL Alegerile Generale 2008 32.36%
PDL Europarlamentare 2009 29.7% + EBA

13
PDL Alegerile Locale 2012 22% (in aliante)
PDL (ARD) Alegerile Generale 2012 17%

Evoluţii electorale recente ale PDL în 2013

Luna Procent Trend
Ianuarie 16% Stabil
Februarie 16% Stabil
Martie 16% Stabil
Aprilie 15% Descendent
Mai 15% Descendent
Iunie 16% Ascendent
Iulie 17% Ascendent
August 18% Ascendent
Septembrie 19% Ascendent
Octombrie 20% Ascendent

În cele ce urmează voi contura strategia PDL, cu exemplu pe regiunea Nord-Est.

Aceasta cuprinde județele: Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Bacău, Vasului. Se impune pentru
o campanie eficientă, o segmentare a pieței electorale pentru a identifica grupurile țintă, adică
acele grupe de alegatori omogeni din diferite puncte de vedere și la care dorim să ajungă
mesajul. Acestea sunt reprezentate de: electoratul urban, tinerii alegatori, pensionarii,
minoritatile etnice, studenți, tineri care votează pentru prima dată, femei cu vârste între 25 și
40 de ani, armată, etc. Obiectivul nostru va fi să convingem lideri de opinie, pentru că aceștia
pot conduce la influențarea grupului din care face parte.

Profilul candidatului PDL din 2014 în Nord-Est

Profilul său este acela a unui politician tănar, hotărât, direct, activ, care prinde la
public, atrage atenția și reușeste să mobilizeze alegătorii.
Începem analiza SWOT a candidatului cu S-ul, adică punctele forte. Acestea sunt: este
un politician român, ales europarlamentar din partea PDL la alegerile europarlamentare din
2009. Este membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională, membru în Comisia pentru
Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, membru al Subcomisiei pentru Securitate și

14
Apărare, Vicepreședinte al Organizației de Tineret a Partidului Popular European (PPE). Este
o persoană care socializează uşor, prietenoasă, calmă, punctuală și are gândire logică, critică
și realistă.
Punctul slab al acestuia îl constitue lipsa de notorietate. Candidatul are nevoie de cât
mai multă vizibilitate, de participarea la căte mai multe evenimente importante din viața
societății și comunităților locale, de o creștere contantă în sondaje.
Oportunităţi – circumstanţele favorabile: călătoreste şi experimenteaza situaţii noi; are
acces la surse imense de informaţii. Printre factorii externi care pot constitui ameninţări şi
circumstanţe negative pe care nu le pot controla, vom enumera: concurenţa venită din partea
altor persoane mai bine pregătite, cu o experienţă mai îndelungată, folosirea în mod excesiv şi
inutil a internetului, a mijloacelor mass-media.
Profilul ideal al europarlamentarului trebuie să fie urmatorul: lider, om de acțiune,
hotărât, să aiba experiență, să fie patriot, să creada în Dumnezeu și să fie un om de familie.
Din acest motiv consider că imaginea care trebuie construită este aceea a politicianului de tip
nou, european, dar patriot, abordabil și decis, capabil să mobilizeze masele, într-un sens
pozitiv.
Discursul politic al candidatului trebuie să atingă urmatoarele puncte:
 definirea situației actuale: criza morală a societății, lipsa de speranța, lipsa modelelor
în societate, clasa politică mult coruptă și dominată de parvenitism;
 specularea crizei permanente de autoritate a guvernului, aroganța structurilor față de
cetățean, neîncrederea în instituțiile statului;
 apelul la valorile înălțătoare, la solidaritate, apelul la credință, reîntoarcerea la valorile
autentice ale poporului român – curățenia tăranului român, a omul simplu din popor, a
omului care muncește;
Linia de conduită a candidatului: viitorului europarlamentar i se va sugera ca pe tot
parcursul activităților să dea dovadă de răbdare, să afișeze bună dispoziție și mai ales să
zâmbească. Trebuie ca acesta să aibă un comportament decent, să respecte nomele etice și să
aibă apariții în special în prezența tinerilor.
Conceptul în jurul căruia va fi construită campania electorală: schimbarea prin
reîntoarcerea la valorile românești adevarate împreună și promovarea lor la nivel european.
Strategia pe care o vom folosi va fi una deschisa. Aceasta se referă la temele abordate
de candidat și la soluțiile propuse de acesta, cât și la aspectele ce țin de persoana candidatului,
presupunând o atitudine extrem de receptiva la dorințele electoratului, candidatul adaptându-și
atât programul, cât și - eventual - aspectul fizic și comportamentul la exigențele alegătorilor.
15
 Oferta electorală va propune în principal :
 un alt model de politician cu un alt comportament, moderator , echilibrat, educat, un
lider hotărât de acțiune, dar și sensibil în același timp, patriot, cu credinta în Dumezeu,
un bun familist și un om foarte mandru că este român (om din popor);
 un „ proiect de țară” prin care românii să-și recapete respectul și mândria de sine,
anume promovarea lor la nivel european.
O țară nu este frumoasă unilateral. Nu poate fi frumoasă o țară cu o natură agreabilă,
dar în care trăiesc oameni care nu mai cred în educație, cultură, bun simț și comunicare între
semeni. Pe zi ce trece, vedem cum țara noastra se schimbă negativ. Renunțăm zilnic la respect
reciproc, îi disprețuim pe cei care au considerat că studiile superioare sunt nobile, facem
gesturi de umilință față de partenerii străini din diverse alianțe. Țara frumoasă este cea a unui
prezent decent, a culturii de talie europeană, a educației sistematice de calitate etc. Nu găsim
aceste elemente în România. Candidatul nostru poate deveni un simbol al națiunii prin
promovarea culturii patriei. Este românul care face să existe România. Campania noastră va
fi o confruntare principială pentru susţinerea unor valori, şi nu tentativa de defăimare a
adversarului, de jignire şi de umilire a celuilalt în moduri cât mai plastice
În ceea ce privește mesajul, acesta trebuie să fie potrivit, pentru momentul potrivit.Un
mesaj bun este cel care exprimă nevoile, interesele, care prefigurează o rezolvare. Mesajul
către pensionari de exemplu, va conține elemente de interes pentru un astfel de grup: sănătate
și prevenirea criminalității. Către tineri va fi unul referitor la creșterea participării lor în viața
publică a comunității; sprijinirea în atingerea obiectivelor educaționale și profesionale;
recunoașterea și oferirea de oportunități în vederea conștientizării valorii și puterii lor în
societate și comunitate, prin angajament si participare, dar și oferirea de locuri de muncă
pentru tineri. Mesajul nu trebuie să reflecte decât realitatea politică a candidatului și să se
situeze în concordanță cu mesajele grupului PPE, dar și PDL, la nivel național. Nu trebuie ca
de dragul unei ipotetice performanțe în alegeri, să introducem în discursul candidatului de
dreapta, mesaje de stanga, doar pentru a satisface așteptările populației. Pentru succes estre
importantă credibilitatea mesajului, precum și adecvarea acestuia în funcție de realitatea
regională.
O comunicare eficientă cu alegatorii va fi realizată și prin discursul public. Candidatul
reprezintă un numar mare de cetățeni care pot fi sau nu membrii ai aceluiași partid, dar care
împărtășesc aceleași valori și preocupări. De aceea, candidatul nostru va trebui să fie
echivalentul unei voci collective. Pentru o comunicare eficientă vom avea în vedere
următoarele etape:
16
 1. Vom implica auditoriul prin demonstrarea unor valori comune împărtășite. Fraza de
început are o mare importanță: ”Răbdarea dumneavoastră, ca și a mea, ajunge la final”. Se va
evita citirea deoarece le poate sugera celor din auditoriu că ideile sunt scrise de altcineva și
candidatul nu-și exprimă propriile convingeri. La întâlnirea cu un grup mai mic, candidatul va
cunoaște numele persoanelor prezente. A folosi în adresare numele unei persone are un efect
deosebit, făcând auditorul să se simtă important.
2. Formularea datelor problemei în termini adecvați. Se va evita definirea unei
probleme în termeni tehnici sau abstracți pe care audienta nu îi va înțelege, deci nu îi va
recepta.
3. Aducerea exemplelor în sprijinul celor afirmate. Datele concrete sunt mai bine
reținute decât noțiunile abstracte, iar atitudinea candidatului poate fi ilustrata prin mărturii
personale, fapte.
4. Identificarea “adversarilor”. Este de dorit ca alegătorii să știe că problemele pe
care le-au cunosc și le întâmpină sunt legate de opozanții politici. De asemenea, se poate
pune sub semnul întrebării sau submina soluțiile oferite de adversari.
5. Se vor oferi soluții la problemele populației, în raport cu valorile PDL și PPE.
6. Alegătorii sunt încurajați să participle la discuții, să și spună părerea într-un mod
formal.
7. Încheierea discursului se va face cu un mesaj clar, care să lege părțile discursului.
Mesajele vor fi scoase în evidență prin suporturi grafice. Printre acestea: postere –
pentru a prezenta la nivel visual mesajul și pentru a ajuta la crearea unei atmosphere
entuziaste, flayere - pentru a prezenta soluțiile propuse, insigne – pentru ca alegătorii să își
assume public preferința pentru candidat. De asemena, mesajele trebuie adaptate prin
organizarea de dezbateri publice în principalele orașe ale regiunii, unde candidatul va
participa la o serie de întruniri care au ca scop popularizarea, crearea unei imagini favorabile
prin intermediul presei sau al audio-vizualului. Locatiile vor fi alese astfel încât să acopere
domeniile de interes ale electorilor care formeaza grupul țintă: mediul de afaceri, companii
multinaționale, fabrici mari, centre universitare, instiuții, eventual zone de rezidență, în
special locații în care apar probleme etc. Principalele teme care vor fi dezbatute in cadrul
discursului vor fi legate de: problemele reale ale regiunii nord-est (șomaj, infrastructură, etc.),
lipsa de speranță, promovarea unor modele greșite în rândul tinerilor, redescoperirea valorilor.

17
 Se poate apela la crearea de evenimente prin invitarea unor personalităti internaționale
din aceeași familie politică, analiști politici internaționali, reprezentanți ai societății civile din
alte tări, ziariști de renume la discuții sau la urmarirea desfășurarii campaniei electorale. Se
va evidenția importanța promovarii intereselor României în Europa și în alte țări din lume
într-un alt mod decât până acum, printr-o abordare europeana.
În ceea ce privește partea de social media, foarte importantă în ziua de astâzi și care
poate fi folosită în beneficiul campaniei noastre, promovarea va fi făcută prin crearea unui site
al candidatului, sub forma unei platforme de discuții cu alegătorii. De asemenea, o pagină de
Facebook și un cont de Twitter bine îngrijite, cu câte 3 postrări pe zi, vor crește vizibilitatea și
notorietatea candidatului. Cu ajutorul Web Analytics, putem masura ușor rezultatele și reach-
ul platformelor. Putem gestiona site-ul cu Google Adword, prin campanii targetate pe fiecare
mare oraș din regiune, cu o investiție destul de mica. Audiența va fi targetată automat, în
funcție de interesele alese de echipa noatră, purtând mesajul candidatului acolo unde nici nu
ne gândim.
Candidatul trebuie să aibă cât mai multe ieșiri în locuri publice pe toată durata
campaniei: în orase vom opta pentru locurile de promenadă, centrele comerciale, iar în
comune, strada principală și locurile unde sunt întâlniți cât mai mulți alegători. Vom crea
evenimente. La oraș, ocaziile sunt numeroase, iar la sat aceastea pot fi sărăbatori folclorice,
vizite coordonate cu cele ale unor personalități.
Campania va folosi mașini cu portavoce, standuri amplasate în zone aglomerate,
scrisori directe, afișe (realizate în colaborare cu o agenție de publicitate) și un slogan original,
care să răspundă așteptărilor grupurilor țintă. Alte instrumente de campanie vor fi conform
specificului regiunii. În acest sens trebuie a se insista pe promovarea brand-ului Bucovina.
Candidatul trebuie să promoveze cu succes această regiune în Parlamentul European, acest
lucru ducând la crearea unei imagini pozitive a candidatului.
Candidatul propus pentru regiunea nord-est este Petru Luhan13.
Petru Luhan are un profil foarte bun, tânăr, dinamic, hotărât, carismatic, actual
europarlamentar. Acesta a câștigat în 2013 titlul de „Europarlamentarul Anului”, în cadrul
galei „MEP Awards”. În octombrie 2010, a fost desemnat Personalitatea Anului pentru o
Românie Europeană, de către Fundația EUROLINK-Casa Europei, pentru campania sa de
prevenire a cancerului la nivel european. De asemenea, Luhan susține artiștii români are
proiecte în domeniul sănătății, a susținut intrucerea șahului în sistemul de învățământ din UE,

13
Prezentare realizată de europarlamentarul Petru Luhan, în cadrul concursului „Cu tineri pentru Europa”,
origanizat de TNL, în noiembrie 2013

18
a cerut în Parlamentul European interzicerea comercializării substanțelor etnobotanice, a
organizat un omagiu pentru Mihai Eminescu în Parlamentul European, a promovat cu succes
brandul Bucovinei și vinurile românești de elită. De asemenea, europarlamentarul are o serie
largă de activități și în afara Parlamentului European, precum și o selecție amplă de apariții
media (Mediapedia, Cariere, Realitatea.net, Wall-Street, Business Woman, Tango, Kanal D,
etc.)
 Vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a PPE din Parlamentul European
 Membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională
 Membru în Comisia pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri Interne
 Membru al Subcomisiei pentru Securitate şi Apărare (până în decembrie 2012)
 Membru în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare (din ianuarie 2013)
 Membru al Delegaţiei pentru relaţiile cu Elveţia, Islanda şi Norvegia
 Membru al Delegaţiei pentru relaţiile cu Australia şi Noua Zeelandă (până în ianuarie
2012)
 Membru al Delegației pentru relațiile cu țările Mercosur (din ianuarie 2012)

19
 Bibliografie

Coordonarea afacerilor europene la nivel naţional : mecanisme de colaborare între Guvern

şi Parlament în domeniul afacerilor europene: studiu comparativ în statele membre UE /
Iordan Gheorghe Bărbulescu (coord.), Oana Andreea Ion, Nicolae Toderaş ; pref.: Gabriela
Drăgan ; coord. proiect: Agnes Nicolescu. - Bucureşti : Institutul European din România,
2013

Prezentare realizată de europalmanetrarul Monica Macovei în cadrul concursului Cu tineri

pentru Europa, origanizat de TNL, în noiembrie 2013

Site-uri:
http://cursdeguvernare.ro/

http://www.elections2014.eu/

http://www.eppgroup.eu/

http://luhan.ro/

http://www.pdl.org.ro

20