6

Transmisia semnalelor (datelor) prin conductoare

şi fibre optice

Scopul lucrării Scopul lucrării este verificarea uneia din calităţile fibrelor optice
în raport cu materialele conductoare şi anume imunitatea la zgomot.

Aspecte teoretice Semnalele, datele şi mesajele, imaginile şi alte tipuri de

informaţii pot fi transmise de la o sursă (emiţător) la un destinatar
(receptor) printr-un canal de comunicaţii (figura L.1.1.). Semnalele transportate pot fi
numerice sau analogice (cuvinte, imagini etc.) care pot fi însă convertite sub formă numerică.

Zgomot

Sursă Destinatar
(emiţător) Codor Decodor (receptor)

Figura L.1.1. Canal de comunicaţie

Pentru transmisia informaţiilor se utilizează un suport fizic cum ar fi: conductoarele,

cablurile coaxiale, atmosfera, fibrele optice. În ultimii 10-15 ani transmisia informaţiilor prin
fibre optice a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă datorită eşecului propagării în medii libere,
a progreselor în fabricarea diodelor electroluminiscente şi a diodelor laser şi mai ales
avantajelor prezentate de fibrele optice. Avantajele care au impus fibrele optice faţă de
cablurile convenţionale sunt următoarele:
- imunitate la zgomot, adică insensibilitate la paraziţii şi interferenţele electromagnetice;
- bandă de trecere foarte ridicată;
- atenuare mică;
- securitatea informaţiei;
- rezistenţă la radiaţii;
- izolaţie electrică;
- comportare bună în mediul ambiant.

O fibră optică este un ghid de unde optice cu simetrie circulară. Altfel spus, o rază de
lumină care pătrunde printr-un capăt al fibrei optice trebuie să se propage prin interiorul
acesteia chiar dacă fibra optică nu este rectilinie. În acest scop s-au construit două tipuri de
fibre optice (figura L.1.2.): cu salt al indicelui de refracţie (figura L.1.2a) şi cu gradient al
indicelui de refracţie (figura L.1.2b).

141
 nt< ni
nt

ni
Radiaţie Radiaţie
lumionasă Reflexie totală lumionasă

a) cu salt de indice b) Cu gradient de indice

Figura L.1.2. Tipuri de fibre optice

Aparatura şi Pentru efectuarea lucrării se vor utiliza două semnale: un semnal

modul de lucru electric (S1) care va fi transmis printr-un fir conductor (FC) şi un semnal
luminos (S2) care va fi transmis prin fibra optică (FO) – figura L.1.3. Atât
firul conductor cât şi fibra optică trec printr-o bobină alimentată la o tensiune variabilă în timp
şi care este o sursă perturbatoare (SP). FD este o fotodiodă care transformă semnalul luminos
în semnal electric, iar O1 şi O2 sunt două osciloscoape pe care se vizualizează cele două
semnale S1 şi S2.

Bobină
FC
S1 O1

S2
O2
FO
FD
SP
Figura L.1.3. Schema instalaţiei experimentale

Se vizualizează pe osciloscop diferite semnale S1 şi S2 în lipsa semnalului perturbator.

Se vizualizează aceleaşi semnale pentru diferite valori ale semnalului perturbator
(zgomot) aplicate bobinei.
Se compară rezultatele obţinute şi se comentează.

142