ASOCIATIA GENERALA A VANATORILOR SI PESCARILOR

SPORTIVI DIN ROMANIA

MODEL

MANUAL UNITAR

DE POLITICI CONTABILE SI PROCEDURI DE APLICARE

CONFORME CU OMEF 1969/2007 şi OMFP 1802/2014

Bucureşti 2015

1
Page
CUPRINS

PARTEA ÎNTÂI – PREVEDERI LEGISLATIVE. POLITICI CONTABILE

1 INTRODUCERE 5
1.1 Politici contabile 5
1.2 Obiective 5
1.3 Scop 5
1.4 Aplicabilitate 5
2 CADRU GENERAL 6
2.1 Legislatie 6
2.2 Glosar de termeni 7
2.3 Definitii specific activitatlor desfasurate de AVPS 17
2.4 Prezentare generala a AVPS 19
3 SITUATIILE FINANCIARE INDIVIDUALE ANUALE 20
3.1 Prevederi generale 20
3.2 Utilizatorii situatiilor financiare anuale 21
3.3 Caracteristicle calitatice ale situatiilor financiare anuale 21
4 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT 23
5 PRINCIPII CONTABILE GENERALE 24
6 REGULI GENERALE DE EVALUARE 26
6.1 Evaluarea la data intrarii in „AVPS” 26
6.2 Evaluarea la inventar 27
6.3 Evaluarea la invcheierea exercitiului finaciar-prezentare in bilant 27
6.4 Evaluarea la data iesirii din „AVPS” 29
6.5 Evenimente ulterioare datei bilantului 30
6.6 Estimari 31
6.7 Corectarea erorilor contabile 31
7 ACTIVE IMOBILIZATE 32
7.1 Reguli de evaluare de bază 32
7.2 Imobilizari necorporale 32
7.2.1 Recunoasterea imobilizarilor necorporale 32
7.2.2 Active de natura cheltuielilor de constituire 33
7.2.3 Active de natura cheltuielilor de dezvoltare 33
7.2.4 Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare 34
7.2.5 Fondul comercial 34
7.2.6 Alte imobilizari necorporale, avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie 34
7.2.7 Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale 35
7.2.8 Cheltuieli ulterioare 36
7.2.9 Evaluarea la data bilantului 36
7.2.10 Cedarea 36
7.2.11 Amortizare 36
7.3 Imobilizari corporale 37
7.3.1 Recunoasterea imobilizarilor corporale 37
7.3.1.1 Investitia imobiliara 38
2
Page
7.3.1.2 Active biologice productive 39
7.3.1.3 Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing 40
7.3.2 Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale 41
7.3.3 Cheltuieli ulterioare 42
7.3.4 Imobilizarile corporale in curs de executie 42
7.3.5 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale 43
7.3.6 Evaluarea la data bilantului 43
7.3.7 Amortizarea 43
7.3.8 Cedarea si casarea 45
73.9. Compensatii de la terti 45
7.4 Imobilizari financiare 45
7.5 Reevaluarea imobilizarilor corporale 46
8 ACTIVE CIRCULANTE 48
8.1 Recunoasterea activelor circulante 48
8.2 Evaluarea activelor circulante 48
8.3 Stocuri 49
8.3.1 Active biologice de natura stocurilor și produse agricole 50
8.3.2 Înregistrarea în contabilitate a stocurilor 51
8.3.3 Costul stocurilor 51
8.4 Investitii pe termen scurt 53
8.4 Casa si conturi la banci 54
9 TERTI 55
9.1 Datorii si creante 55
9.2 Operatiuni in valuta 56
9.3 Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilantiere 59
DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O PERIOADA DE
10 PANA LA UN AN 60
DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O PERIOADA MAI
11 MARE DE UN AN 61
12 PROVIZIOANE 62
12.1 Recunoasterea ptrovizioanelor 62
12.2 Categorii de provizioane 63
12.3 Evaluarea provizioanelor 65
12.4 Rambursări în legătură cu provizioanele 65
13 SUBVENTII 65
14 CAPITAL SI REZERVE 68
14.1 Capital 68
14.2 Rezerve din reevaluatr 68
14.3 Alte rezerve 68
Rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea rezultatului exercitiului
14.4 financiar 68
CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR REALIZATE ÎN CADRUL CONTRACTELOR DE
15 ASOCIERI ÎN PARTICIPAȚIE 68
16 VENITURI SI CHELTUIELI 69
16.1 Venituri 69
16.2 Cheltuieli 71
17 CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE 73
3
Page
17.1 Politici contabile 73
17.2 Note explicative 74
17.2.1 Prevederi generale 74
17.2.2 Relatiile cu entitatile afiliate 75
17.2.3 Informatii referitoare la elementele de bilant 75
17.2.4 Informatii referitoare la elementele din contul rezultatului exercitiului 77
18 CONTINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR 77
19 CONTROLUL INTERN 78
20 VERIFICAREA SAU AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE 79
21 APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE 79

PARTEA A DOUA- PROCEDURI CONTABILE

22 Dispozitii generale referitoare la eleborarea procedurilor contabile 80

23 Dispozitii generale referitoare la inregistrarea oper. contabile 80
I. Procedura de gestionare a imobilizarilo 81
II. Procedura de clasificare si inregistrare a contactelor de leasing 104
III. Procedura de gestionare a stocurilor 105
IV. Procedura de gestionare a creantelor 122
V. Procedura de gestionare a datoriilor catre furnizori si creditori 128
VI. Procedura de calcul si inregistrare a salariilor 132
VII. Procedura de inregistrare a cheltuielilor si veniturilor in avans 136
VIII. Procedura de fgestionare a conturilor bancare 138
IX. Procedura de gestionare a caseriei 141
X. Procedura de gestionare a deconturilor de trezorerie 145
XI. Procedura de inregistrare a provizioanelor 148
XII. Procedura de inregistrare a fondurilor neramb. si subventiilor 151
XIII. Procedura de inregistrare a cheltuielilor 153
XIV. Procedura de inregistrare a veniturilor 163
XV. Procedura inchiderii de perioada 172
XVI. Procedura repartizarii rezultatului 174
XVII. Procedura 178
XVIII. Procedura 183
XIX. Procedura 184
XX. Procedura 186

4
Page
 PARTEA INTAI- PREVEDERI LEGISLATIVE SI POLITICI CONTABILE

1. INTRODUCERE

POLITICI CONTABILE
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile
specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Conducerea fiecarei asociatii trebuie sa stabileasca politici si proceduri
contabile pentru operatiunile derulate.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre
specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai
strategiei adoptate de asociatie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale
prevazute de OMFP nr.1969/2007 si OMFP nr. 1802/2014 si stipulate in prezentul manual.
Exemple de politici si proceduri contabile sunt urmatoarele: permanenta metodelor,
intangibilitatea bilantului de deschidere, necompensarea activelor cu pasivele, amortizarea
imobilizarilor (alegerea metodei si a duratelor de amortizare), reevaluarea imobilizarilor
corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea
acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor la iesire etc.

OBIECTIVE
Prezentul Manual unitar de politici contabile si proceduri de aplicare cuprinde reguli de
recunoastere, evaluare si prezentare in situatiile financiare anuale a elementelor de bilant si
cont de profit si pierdere precum si reguli si proceduri pentru conducerea contabilitatii de catre
entitate. Obiectivele avute in vedere la elobararea manualului sunt:
- definirea si abordarea unitara a unor activiatati specifice;
- clarificarea si interpretarea corecta a a tipurilor de operatiuni contabile;
- prezentarea unor modele de proceduri unitare de intocmire si evidenta a
documentelor.
Manualul, prin insasi definitai lui, nu isi propune sa abordeze probleme legate de
fiscalitate totusi se va intocmi un capitol de interfata intre bilantul contabil si cel fiscal.

SCOP
Aceasta lucrare se doreste a fi un MODEL UNITAR de aplicare a reglementarilor
contabile specifice asociatiilor care desfasoara activitati fara scop patrimonial si, dupa caz,
activiatati economice cu caracter accesoriu, conform legislatiei in vigoare.
Manualul unitar de politici contabile si proceduri de aplicare este destinat tuturor
asociatiilor afiliate AGVPS din Romania, denumite in continuare „AVPS”, in scopul abordarii si
tratarii unitare de catre acestea, a operatiunilor contabile specifice activitatii de vanatoare si
pescuit sportiv
Asociatiile de vanatoare si/sau pescuit care vor considera utila aceasta lucrare, vor
trebui sa trieze si sa adapteze continutul acesteia in fuctie de activitatea si operatiunile pe
care desfasoara efectiv.

ARIA DE APLICABILITATE SI MONEDA DE PREZENTARE/RAPORTARE

Prezenteul MANUAL contine prevederile legale referitoare la continutul situatiilor
financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, prucedurile si inregistrarile
legatae de evidenta operatiunilor, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare, dupa
caz, si publicare a situatiilor financiare anuale pentru asociatiile afiliate AGVPS din Romania.
Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile
cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatiile
afiliate AGVPS din Romania
in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor
efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
5
Page
 Prezentul Manual de politici contabile este aplicabil de catre AVPS începând cu data de
01 ianuarie 2015, fiind elaborat cu respectarea prevederilor din reglementările contabile
româneşti în vigoare la aceasta dată (Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată; Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1969/2007 şi nr. 1802/2014.).

CADRUL GENERAL

2.1 LEGISLATIE - Prevederi legislative privind obligativitatea elaborarii politicilor si

procedurilor contabile:

Art. 1 din OMEF nr. 1969/2007 prevede că reglementările contabile pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial sunt obligatorii pentru asociaţii, fundaţii sau alte entitaţi de acest fel
înfiinţate în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit
legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
La alin 3 al aceluiaşi articol se prevede: „pentru activităţile economice desfăşurate, potrivit
legii, de către persoanele juridice fără scop patrimonial, aceste reglementări se completează,
după caz, cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene OMFP nr. 1802/2014.

OMEF nr. 1969/2007 (pentru activităţi fără scop patrimonial)

-la punctul 193 din Reglementarile contabile se precizeaza că „Politicile contabile reprezintă
principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea
şi prezentarea situaţiilor financiare anuale”.
Se arată, de asemenea, că politici contabile trebuie stabilite de conducerea fiecărei entităţi
pentru operaţiunile derulate, având în vedere specificul activităţii.
- punctul 194. - (1) stabileşte că „Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este
cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operaţiunile entităţii”.

OMFP nr. 1802/2014 (pentru activităţi economice)

- art. 5 din OMFP nr. 1802/2014 prevede: "In aplicarea Reglementarilor contabile prevazute la
art.1, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori. In
cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se se aproba de persoanele care
au obligatia gestionarii entitatii respective."

Organizarea şi conducerea contabilităţii pentru AVPS se efectuează în baza actelor

normative aplicabile in vigoare, din care enumeram:

 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial;
 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situatiile
financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate;
 OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
 OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
 Hotărârea Guvernului nr. 105/31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor
fixe (M.O. nr. 103/12.02.2007, HG 276/2013).
 Legea nr. 15/1994 republicată, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare
 Hotărârea Guvernului nr. 2.139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).
 CODUL MUNCII - Legea nr. 53/2003 modificata si completata in 2015
 CODUL FISCAL ( Legea nr. 571/2003 revizuita si completata ulterior ), Normele de
aplicare, actualizate si completate, cu toate ordinele ministrului finantelor ulterioare.
6
Page
 CODUL CIVIL (Legea nr. 287/2009, actualizata)
 LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011, privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional
desfasurate de zilieri si normele de aplicare
 HG nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul
operatiunilor finantate prin programele operationale
 OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
 OUG nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
 Legea 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările
ulterioare
 Legea 317/2009 a pescuitului si acvaculturii, cu modificările şi completările ulterioare.

2.2 GLOSAR DE TERMENI

Pentru înţelegerea unitara a conceptelor de către toţi utilizatorii manualului de politici

contabile, prezentăm în continuare cei mai uzuali “termeni” utilizaţi în transpunerea şi utilizarea
manualului de politici contabile, definitii preluate din OMEF nr. 1969/2007, OMFP nr.
1802/2014 si legislatia specifica mentionata mai sus.
O resursă :
(a) controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; şi
Activ (b) de la care sunt aşteptate beneficii pentru membrii asociatiei inclusiv
cele economice viitoare care să se răsfrângă asupra mediului si a
colectivitătii.
Activ biologic Un animal viu sau o plantă.
a) se asteaptă să fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vândut
sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entitătii;
b) este detinut, în principal, în scopul tranzactionării;
Activ circulant c) se asteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilantului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror
utilizare nu este restrictionată.
Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.
Un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare
datei bilantului si a căror existentă va fi confirmată numai prin aparitia
sau neapartitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care
nu pot fi în totalitate sub controlul entitătii.
Activ contingent
Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creantă ce poate
rezulta dintr-un litigiu în instantă (de ex. o despăgubire), în care este
implicată entitatea si al cărui rezultat este incert.
Activ cu ciclu lung Un activ care necesită o perioadă lungă pentru a se califica pentru
de producţie utilizarea sau vânzarea sa preconizată.
Orice activ care reprezintă:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităti;
c) un drept contractual:
Activ financiar - de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în conditii care
sunt potential favorabile entitătii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de
capitaluri proprii si este:

7
Page
 - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi
obligată să primească un număr variabil al propriilor instrumente de
capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel
decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar
pentru un număr fix din instrumentele de capital ale entitătii. În acest
scop, instrumentele de capital ale entitătii nu includ instrumente care sunt
ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de
capitaluri proprii ale entitătii.

Un activ care nu respectă definiţia unui activ circulant, respectiv un activ

Activ imobilizat care este destinat sa serveasca o perioada indelungata activitatile
entitatii, respectiv mai mare de un an.
Active monetare Bani deţinuţi şi active de primit în sume fixe sau determinabile de bani.
Activitate agricolă Administrarea de către entitate a transformării activelor biologice.
O componentă a unei entităţi care a fost fie cedată, fie clasificată ca
deţinută pentru vânzare şi care:
a) reprezintă un segment major al afacerii sau o zonă geografică de
Activitate întreruptă operaţiuni;
b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui segment
major al afacerii sau al unei zone geografice de operaţiuni .
Activităţi de Principalele activităţi producătoare de venit ale entitatii, precum şi alte
exploatare activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţi de Activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii compoziţiei
finanţare capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii.
Activităţi de Achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu
investiţie sunt incluse în echivalentele de numerar.
Ajustarile destinate sa tina cont de modificarile valorilor activelor
individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca modificarea este
definitiva sau nu. Ajustarile negative de valoare pot fi: ajustari
Ajustari de valoare permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustari provizorii,
denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierderi de
valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii
respective.
Alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui activ pe
întreaga durată de utilizare a acestuia. In cazul unei imobilizari
necorporale, termenul “amortizare” este, in general, utilizat in loc de
“depreciere”.Cei doi termeni au acelasi sens, Corectarea valorii
Amortizare imobilizărilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de
(Depreciere) inventar se efectuează, în functie de tipul de depreciere existentă, fie prin
înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o
depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor
pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a
acestora
Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificată de resurse la un
Angajament ferm preţ specificat, la o dată sau la mai multe date viitoare specificate.
O înţelegere cu o terţă parte irevocabilă pentru ambele părţi, opozabilă
din punct de vedere legal, care (a) specifică toţi termenii de referinţă
Angajament ferm de incluzând preţul şi durata tranzacţiilor, şi care (b) include o penalizare
cumpărare pentru nerespectarea termenilor contractuali de o asemenea valoare
încât ducerea la îndeplinire a obligaţiilor contractuale este probalilă într-o
măsură foarte ridicată.

8
Page
 Acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii
Asistenţă economice specifice unei entităţi sau unei categorii de entităţi care
guvernamentală îndeplinesc anumite criterii.
Asociat într-o O parte într-o asociere în participaţie care are controlul comun asupra
asociere în acelei asocieri în participaţie.
participaţie
Asociere în Înţelegere contractuală prin care două sau mai multe părţi întreprind o
participaţie activitate economică supusă controlului comun.
Beneficii ale Toate formele de contraprestaţii acordate de entitate în schimbul
angajaţilor serviciului prestat de angajaţi.
Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie şi
echivalente de numerar către entitate.Acest potenţial poate fi unul
Beneficii economice productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. De
viitoare asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar
sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un
proces alternativ de producţie care micşorează costurile.

Beneficii ale angajaţilor(altele decât beneficiile pentru terminarea

Beneficii pe termen contractului de muncă) care sunt datorate, în totalitate, în termen de 12
scurt ale angajaţilor luni de la sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează servicii în cauză.
Beneficii ale angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al:
Beneficii pentru a) deciziei entitatii de a termina contractul unui angajat înainte de data
terminarea normală de pensionare; fie al
contractului de
muncă b) deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar disponibilizarea
în schimbul acelor beneficii;
Capitalizare Recunoaşterea unui cost ca parte din costul unui activ.
Interesul rezidual în activele entitatii după deducerea tuturor datoriilor
Capitaluri proprii
sale catre terte entitati.
Investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării unor
Cercetare cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice sau tehnice noi.
Valoarea globală inclusă în determinarea profitului sau a pierderii pe
perioada exerciţiului în ceea ce priveşte impozitul curent şi cel
Cheltuiala cu amânat.Cheltuielile cu impozitul cuprind cheltuielile cu impozitul curent şi
impozitul cheltuielile cu impozitul amânat.

Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

Cheltuieli contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri
ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii .
Cheltuieli de Cheltuieli suportate de entitate în legătură cu exploatarea .
exploatare
Perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate
Ciclu de exploatare procesării şi finalizarea lor în numerar sau echivalente de numerar.
O grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare, aflate în
Clasa de active exploatarea entitatii.
Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce
Contabilitate de
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt
angajament
înregistrate în evidenţele contabile şi rapoarte în situaţiile financiare ale
perioadelor aferente.
Un angajament între două sau mai multe părţi, cu consecinţe economice
Contract clare astfel încât părţile au posibilitatea redusă sau nu au deloc
9
Page
 posibilitatea de a le evita, datorită faptului că angajamentul are putere
executorie.
Un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ, sau
Contract de a unui complex de active care se afla într-o strânsă legătură sau
construcţii interdependenţă în ceea ce priveşte proiectarea, tehnologia şi
funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală.
Un contract care solicita emitentului să facă plati specificate pentru
Contract de garanţie rambursarea deţinătorului pentru o pierdere pe care acesta o suportă din
financiară cauză că un debitor specificat nu face plata la timp în conformitate cu
termenii iniţiali sau modificaţi, ai instrumentului de datorie.

Contract de Definiţia leasingului include contractele de închiriere ale unui activ ce

închiriere cu cuprind o clauză care oferă locatarului opţiunea de a deveni proprietarul
opţiune de bunului la îndeplinirea condiţiilor convenite.Aceste contracte sunt
cumpărare denumite uneori contracte de închiriere cu opţiune de cumpărare.
Un angajament prin care locatorul conferă locatarului, în schimbul
Contract de leasing achitării unei serii de plăţi, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă
de timp convenită.
Un contract prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in
Contract oneros schimbul obligatiilor asumate (art. 1172 Noul Cod Civil).
Autoritatea de a guverna politicile financiare şi de exploatare ale entitatii
Control pentru a obţine beneficii din activităţile sale.
Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi
pierdere pe baza unei asocieri directe între costurile implicate şi
obţinerea elementelor specific de venit. Acest proces implica
Corelarea costurilor recunoaşterea simultana sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care
cu veniturile rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente.
Totuşi, aplicarea conceptului corelării nu permite recunoaşterea în bilanţ
a elementelor care nu corespund definiţiei activelor sau datoriilor.

Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui plătită dacă

acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Suma
Cost curent nedecontata în numerar sau echivalente de numerar, necesară pentru a
deconta în prezent obligaţia.
O bază de evaluare conform căreia activele sunt înregistrate la suma în
numerar sau echivalente de numerar plătită la o valoare justă a
contraprestaţiei oferite în momentul cumpărării.Datoriile sunt înregistrate
Cost istoric la valoarea încasărilor obţinute în schimbul obligaţiei, sau, în anumite
împrejurări(de exemplu, în cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se
aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalente de numerar pentru a
stinge datoriile, în cursul normal al afacerii.

Prețul datorat și eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri

ale costului de achiziție. În acest sens, costul de achiziție al bunurilor
cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția
acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi
Cost de achizitie atribuite direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se
includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct
bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de
achiziție și atunci când funcția de aprovizionare este externalizată;

10
Page
 Prețul de achiziție al materiilor prime și al materialelor consumabile și alte
cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză. Costul de producție
sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al
imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume:
materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă
directă și alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării produselor,
precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional
ca fiind legată de fabricația acestora. Costurile de conversie (prelucrare)
a stocurilor includ costurile direct legate de unitățile produse, cum ar fi
costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ și alocarea
Cost de productie sistematică a regiei fixe și variabile de producție generată de
transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de producție
constă în acele costuri indirecte de producție care rămân relativ
constante, indiferent de volumul producției, cum sunt: amortizarea,
întreținerea secțiilor și utilajelor, precum și costurile cu conducerea și
administrarea secțiilor. Regia variabilă de producție constă în acele
costuri indirecte de producție care variază direct proporțional sau
aproape direct proporțional cu volumul producției, cum sunt materialele
indirecte și forța de muncă indirectă. Alocarea regiei fixe de producție
asupra costurilor de conversie se face pe baza capacității normale de
activitate.
Toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte costuri
Costul stocurilor suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locurile în care se
găsesc în present
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului
fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
Costul mediu similare aflate în stoc la începutul perioadei si a costului elementelor
ponderat similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi
calculată periodic sau după fiecare receptie .
Costuri marginale, direct atribuibile cedării unui activ , cu excepţia
Costuri de cedare costurilor de finanţare şi cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Dobânda şi alte costuri suportate de entitate în legătură cu împrumutarea
Costurile îndatorării de fonduri.
Valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile viitoare,
în ceea ce priveşte:
Creanţe privind
a) diferenţele temporare deductibile;
impozitul amânat
b) raportarea pierderilor fiscale nefolosite;şi
c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;
Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine erori
semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că
Credibilitate reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se
aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
Cursul de schimb comunicat de B.N.R. pentru ultima zi lucratoare din
Curs de închidere exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare .

11
Page
 Data de la care entitatea şi altă parte (inclusiv un angajat) au încheiat un
acord de plată de bază de acţiuni, adică atunci când entitatea şi
partenerul acesteia accepta termenii şi condiţiile acordului.La data
Data acordării acordării subvenţiei entitatea conferă partenerului dreptul de a încasa
subvenţiei numerar, alte active sau instrumente de capitaluri proprii ale entităţii,
doar dacă condiţiile de intrare în drepturi sunt îndeplinite, în cazul în care
există. Dacă acel acord face obiectul unui proces de aprobare, data
acordării subvenţiei este dată la care se obţine aprobarea.
Sfârşitul celei mai recente perioade acoperite de situaţiile financiare sau
Data de raportare de un raport financiar interimar.
Dată la care entitatea se angajează să achiziţioneze sau să vândă un
Data tranzacţionării
activ sa achite sau sa incaseze o datorie respectiv o creanta.
O obligaţie actuală a entitatii, rezultată din evenimente anterioare, a cărei
stingere se aşteaptă să determine o iesirre de resurse care incorporeaza
beneficii economice ale entitatiI. O datorie este recunoscuta in
contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este propbabil ca o iesire
Datorie
de resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea
unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta
decontare poate fi evaluata in mod credibil.

(a) O obligaţie posibilă, apăruta ca urmare a unor evenimente trecute

şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia
unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în
totalitate sub controlul entităţii; sau
Datorie contingentă (b) O obligaţie curentă, apăruta ca urmare a unor evenimente trecute,
dar care nu este recunoscută, deoarece:
- Nu este sigur că vor fi necesare resurse care să încorporeze
beneficiile economice pentru stingerea acestei obligaţii; sau
- Valoarea obligaţiei nu poate fi evaluată suficient de credibil.
O datorie care satisface oricare din următoarele criterii:
a) Se aşteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de exploatare al
entităţii;
b) Este deţinută în primul rând spre a fi tranzacţionată;
Datorii curente
c) Este exigibila în termen de 12 luni după data bilanţului; sau
d) Entitatea nu are un drept necondiţionat de a amâna achitarea datoriei
pentru cel mult 12 luni după data bilanţului.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate că datorii pe termen lung.
Datorii privind Valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile viitoare,
impozitul amânat pentru diferenţele temporare impozabile.
Derecunoastere (a Derecunoasterea este înlăturarea unui activ financiar sau a unei datorii
unui instrument financiare recunoscut(e) anterior din bilanţul entităţii.
financiar)
Aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-un plan
sau proiect ce vizează producţia de materiale, dispozitive, produse,
Dezvoltare procese, sisteme de servicii noi sau îmbunătăţite substanţial înainte de
începerea producţiei sau utilizării comerciale.
Diferenţa de curs Diferenţa ce rezulta din conversia unui anumit număr de unităţi al unei
valutar monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
Fie:
Durata de viaţa
a) Perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil
economică
economic de către unul sau mulţi utilizatori; fie

12
Page
 b) Numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se
estimează a fi obţinute prin utilizarea activului de către unul sau mai mulţi
utilizatori.
Fie:
a) Perioada de timp în care se preconizează utilizarea activului de către
Durata de viaţă utilă entitate; fie
b) Numărul de unităţi de producţie sau alte unităţi similare care se
preconizează să se obţină de către entitate, în baza activului.
Investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor
Echivalente de convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc
numerar nesemnificativ de schimbare a valorii.
Disponibilitãţile bãneşti şi activele/datoriile de primit/de plãtit în sume fixe
sau determinabile. Caracteristica esenţialã a unui element monetar este
Elemente monetare dreptul de a primi sau obligaţia de a plãti un numãr fix sau determinabil
de unitãţi monetare
Unităţi nemonetare deţinute, active şi datorii de primit sau de plătit într-un
număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Elementele nemonetare
achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la cost istoric (imobilizãri,
stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul
Elemente
de schimb valutar de la data efectuãrii tranzacţiei. Elementele
nemonetare
nemonetare achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la valoarea
justã (de exemplu, imobilizãrile corporale reevaluate) trebuie prezentate
în situaţiile financiare anuale la aceastã valoare.

Entitatea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile

Entitate raportoare financiare reprezintă principala sursă de informaţii financiare despre
entitate.
Omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii
pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din
imposibilitatea de a utiliza sau din utilizarea greşită a informaţiilor
credibile care:
a) Erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele
Erori ale perioadelor perioade erau autorizate pentru emitere; şi
anterioare b) În mod rezonabil ar fi putut fi obţinute şi luate în considerare la
pregătirea şi prezentarea acelor situaţii financiare.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelile în aplicarea
politicilor contabile, scăpări din vedere sau interpretări greşite ale faptelor
şi fraude.
Procesul prin care se determina valorile monetare la care elementele
Evaluare situaţiilor financiare vor fi recunoscute şi înregistrate în bilanţ şi în contul
de profit şi pierdere.
Fluxuri de trezorerie Intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar.
Beneficii economice viitoare ce provin din active care nu pot fi identificate
Fond comercial individual şi recunoscute separate.
Grup O societate mama împreună cu toate filialele ei.
Grup de active Gruparea animalelor vii similare sau a plantelor similare.
biologice

13
Page
 Activ identificabil, nemonetar, fãrã suport material şi deţinut pentru
utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii,
Imobilizare pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative. Anumite
necorporala imobilizãri necorporale pot fi pãstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi
un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legalã (în cazul
unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculã.

Valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu profitul

Impozit pe profit impozabil (pierderea fiscala) pe o perioadă – trimestrial sau anual.
Orice contract ce generează simultan un active financiar pentru entitatea
Instrument financiar şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă
entitate.
Împrumuturi de Datorii financiare, altele decât cele de plătit pe termen scurt în condiţii
plătit normale de creditare.
Împrumuturi Împrumuturi ale căror creditori se angajează să dispenseze debitorul de
nerambursabile rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite condiţii prestabilite.
Operaţiunea de leasing care transfera, în mare măsură, toate riscurile şi
Leasing financiar avantajele neprevăzute aferente dreptului de proprietate asupra unui
activ.Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.
Leasing operaţional Operaţiunea de leasing ce nu intra în categoria leasingului financiar.
Metoda directă de O metodă prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări
raportare a brute în numerar.
fluxurilor de
trezorerie din
activităţi de
exploatare
Metoda indirectă de Prin aceasta metodă, profitul sau pierderea este ajustat(a) cu efectele
raportare a tranzacţiilor ce nu au natura monetară, amânările sau angajamentele de
fluxurilor de plăti sau încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, şi
trezorerie din elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din
activităţi de investiţii sau finanţări.
exploatare
Moneda de Monedă în care sunt prezentate situaţiile financiare.
prezentare
Notele conţin informaţii suplimentare faţă de cele prezentate în bilanţ,
contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor prezentate în capitalurile
Note proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie.Notele oferă descrieri narative
sau dezagregări ale elementelor prezentate în aceste situaţii şi informaţii
privind elementele care nu se califica pentru a fi recunoscute în situaţii.

Numerar Disponibilităţi băneşti şi depozitele la vedere.

Un angajament sau o responsabilitate de a reacţiona într-un anumit
fel.Legea poate impune respectarea obligaţiilor apărute drept consecinţă
Obligaţie a unui contract sau a unei cerinţe legale.De asemenea obligaţiile apar şi
din activitatea normală, din dorinţa de a menţine bune relaţii de afaceri
sau de a se comporta într-o manieră echitabilă.
Relaţia dintre veniturile şi cheltuielile entitate, aşa cum sunt reflectate în
Performanţa contul de profit şi pierdere.
Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii, aşa cum
Poziţie financiară este reflectată în bilanţ.

14
Page
 Inseamna statutul informatiilor in cazul in care se poate anticipa in mod
rezonabil ca omiterea sau prezentarea eronata a acestora influenteaza
Prag de semnificaţie deciziile pe care utilizatorii le adopta pe baza situatiilor financiare ale
entitatii. Pragul de semnificatie al elementelor individuale se evalueaza
in contextul altor elemente similare.

Producţie agricolă Produsul recoltat din activele biologice ale entităţii.

Valoarea reziduală care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustările
pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din
Profit venituri. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine
capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.
Profitul sau pierderea pe o perioadă , înainte de scăderea cheltuielilor cu
Profit contabil impozitul.
Profitul (pierderea) pe perioada exerciţiului, determinat în concordanţă cu
Profit impozabil
regulile stabilite de autorităţile fiscale, pe baza cărora impozitul pe profit
(pierdere fiscala)
este plătibil(recuperabil).
O datorie cu exigibilitate sau valoare incertă care indeplineste cumulativ
urmatoarele criterii :
(a) exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
Provizion
(b) este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei
respective; si
(c) suma poate fi estimata credibil.
Includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor
necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine, astfel
Prudenţa încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi
cheltuielile să nu fie subevaluate.
Raportul financiar care conţine fie un set complet de situaţii financiare
Raport financiar (aşa cum se arătă în IAS 1) , fie un set de situaţii financiare condensate
interimar (aşa cum se arătă în IAS 34) pentru o perioadă interimara.
Separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii activului
Recolta biologic.
Procesul incorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui
element care corespunde definiţiei unui element care îndeplineşte
următoarele criterii de recunoaştere:
Recunoaştere a) Este probabil că orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau
să iasă în sau din entitate; şi
b) Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) în mod
credibil;
Retratarea valorii activelor sau datoriilor in functie de anumiti indici
Reevaluare
prestabiliti
Acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,
Regie fixă de indiferent de volumul producţiei, cum ar fi amortizarea, întreţinerea
producţie secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea
secţiilor.
Acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional sau
Regie variabilă de aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materiile
producţie prime indirecte şi forţa de muncă indirectă.
Riscul că valoarea justă a viitoarelor fluxuri de trezorerie ale unui
Risc valuatar instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb
valutar.

15
Page
 Omisiunile sau declaraţiile greşite ale elementelor sunt semnificative
dacă ar putea, individual sau împreună, să influenţeze deciziile
economice ale utilizatorilor , decizii luate pe baza situaţiilor financiare.
Semnificativ Semnificaţia depinde de mărimea şi natura omisiunilor sau erorilor luate
în considerare în funcţie de situaţie. Mărimea sau natura elemntelului sau
o combinaţie a acestora ar putea fi factorul determinant.

Un set complet de situaţii financiare include:

a) un bilanţ;
b) un cont de profit şi pierdere;
c) o situatie a modificărilor în capitalurile proprii care să reflecte fie:
(i) toate modificările capitalurilor proprii; fie
Situaţii financiare (ii) modificările capitalurilor proprii, altele dect acelea provenind
din tranzactii de capital sau deţinătorii de capitaluri proprii care
actioneaza în calitatea lor de deţinători de capitaluri proprii;
d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie ; şi
e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte
note explicative.
Tranzacţie în valută O tranzacţie care este exprimată sau necesita decontare în valută.
Cel mai mic grup identificabil de active, care generează intrări de
Unitate generatoare numerar, în mare măsură independente de intrările de fluxuri de
de numerar trezorerie generate de alte active sau grupuri de active.
Estimarea curentă a valorii prezente actualizate a fluxurilor de trezorerie
Valoare actualizata viitoare nete care urmează a fi generate în derularea normală a activităţii.
Sumele neactualizate în numerar sau echivalente de numerar care se
Valoare de
aşteaptă să fie plătite pentru a stinge datoriile în cursul normal al
decontare
activităţii.
Valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie estimate ce se
Valoare de utilizare aşteaptă a fi realizate în utilizarea în continuarea unui activ şi din
cedarea să la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
Valoare Cea mai mare valoare dintre preţul net de vânzare al unui activ şi
recuperabilă valoarea sa de utilizare.
Valoarea justa pe care o poate obţine în prezent entitatea din cedarea
Valoare reevaluata unui activ, după deducerea costurilor estimate de cedare, dacă activul
(a unui activ) are deja vechimea şi condiţia preconizate la sfârşitul duratei sale de viaţă
utilă.
Suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ sau decontata o
Valoarea justa datorie de bunăvoie, intre părţi interesate şi în cunostinata de cauză, în
cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
Valuta O monedă, alta decât moneda funcţională a entiatii.
Cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, de entitate, în cursul activităţii obişnuite ale acesteia, sub
Venit
forma de intrari sau creşteri ale capitalulilor proprii, altele decât creşterile
datorate .

2.3 DEFINITII SPECIFICE ACTIVITATII AVPS - urilor

16
Page
 Cota anuala de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri
Cota de participare
si cheltuieli al AVPS, respectiv o cota strabilita prin Statautul AVPS.
a organizatiilor
afiliate la bugetul de
venituri si cheltuieli
al AGVPS
Cotizatie anuala Suma fixa pe categorii de varsta ale membrilor, datorata anual pentru
datorata de bugetul de venituri si cheltuieli al AVPS pentru fiecare membru al
Cluburile de pescari Cluburilor de pescari sportivi (care nu percep cotizatii de la membri lor).
sportivi
COTIZATIE DE O suma fixa de bani, datorata o singura data, cu ocazia iscrierii pentru
INSCRIERE / TAXA prima data in asociatie. Nivelul acesteia se stabileste de catre Consiliul
DE INSCRIERE AVPS.
Suma fixa de bani stabilita anual, pe categorii de membri, care este
COTIZATIE FIXA datorata bugetului asociatiei de catre toti membri asociatie. Nivelul
ANUALA acesteia se stabileste de catre Consiliul AVPS.
O suma de bani stabilita pe specii de vanat si perioadã de vanatoare, datorata
de membri vanatori ai asociatiei respective sau ai asociatiilor afiliate in baza
COTIZATIE reciprocitatii prevazute in statut, cu ocazia eliberarii autorizatiei de vanatoare
SUPLIMENTARA individuale sau in grup restrans, pentru vanatul solicitat si care ii confera
acestuia dreptul suplimentar de a vana si retine vanatul pentru care a fost
autorizat. Nivelul acesteia se stabileste de catre Consiliul AVPS.
Fauna de interes cinegetic impreuna cu totalitatea fondurilor de
FOND CINEGETIC
vanatoare.
FOND DE Unitate de gospodarire cinegetica constituita indiferent de categoria de
VANATOARE teren, indiferent de proprietar, si astfel delimitata incat sa asigure o
stabilitate cat mai mare faunei de interes cinegetic din interiorul sau.
ADMINISTRATOR Autoritatea publIca centrala care raspunde de silvicultura si care
asigura administrarea faunei de interes cinegetic.
GESTIONAR AL Persoana juridica romana care a fost licentiata in conditiile legii si careia
FONDULUI DE i se atribuie in gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui
VANATOARE fond de vanatoare.
TARIF DE Suma de bani care plateste anual de catre gestionar pentru exploatarea
GESTIONARE durabila a faunei cinegetice pe care o gestioneaza.
Numarul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de
COTA DE RECOLTA catre administrator, care se poate vana in cadrul unui fond de
vanatoare.
VANAT Exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic
obtinut/obtinute prin actiunea de vanatoare.
Furajele procurate de asociatie (prin cumparare, sponsorizare, donatie,
productie proprie), pe categoriile de furaje respective : fibroase,
HRANA VANATULUI
suculente, concentrate, pentru asigurarea necesarului suplimentar de
hrana a vanatului pe timpul iernii
Actiunea de pandire, cautare, starnire, urmarire, haituire sau orice alta
VANATOARE activitate avand ca finalitate capturarea vanatului ori uciderea acestuia,
desfasurata asupra speciilor prevazute de lege af late in stare de
libertate pe fondurile de vanatoare.
Actiunea desfasurata in vederea obtinerii acelorasi efecte ca si prin
BRACONAJ actiunea de vanatoare fara a fi indeplinite conditiile legale pentru
desfasurarea acesteia din urma

17
Page
 Document emis de catre AVPS care autorizeaza persoana fizica/grupul
AUTORIZATIE DE
sa participe la vanatoare, in conditiile legii.
VANATOARE
INDIVIDUALA /
GRUP RESTRANS/
COLECTIVA

Grupul format din doua pana la cel mult cinci persoane care, impreuna,
GRUP RESTRANS solicita dreptul de a vana , fara goana, unul sau mai multe exemplare de
vanat pentru care solicita autorizatie, achitand contravaloarea cotizatiei
suplimentare stabilite de Consiliul AVPS pentru anul de vanatoare.

VANATOAREA CU Activitatea prin care vanatori nerezidenti, posesori de premise de

STRAINI (CU vanatoare, permis arma si asigurare in tara lor de rezidenta, participa la
VANATORI actiuni de vanatore pe fondurile gestionate de asociatie, platind in
NEREZIDENTI) schimb un tarif stabilit pe specii de vanat si zi de vanatoare, precum si
alte servicii conexe (cazare, masa, transport, ghid, etc)
NORMA DE HRANA
/ FURAJARE A Necesar periodic de hrana care se administreaza vanatului pe timpul
VANATULUI iernii si se stabileste potrivit prevederilor legale si contractuale .
Potrivit statutului membrii vanatori care nu beneficiaza de reducerea
ZILE MUNCA cotizatiei fixe au obligatia de a efectua un numar de zile de munca,
PENTRU stabilite de Consiliu (statutul cadru al A.G.V.P.S. prevede minimum 3
GOSPODARIREA zile pe anul calendaristic). Vanatorii care nu presteaza zilele de munca
FONDULUI DE au obligatia ca , la data stabilita pentru aceasta, sa achite c/valoarea
VANATOARE zilelor de munca in cuantumul stabilit de Consiliul asociatiei, dar nu mai
putin decat echivalentul in lei a unei zile de munca pentru o persoana
remunerata cu salariul minim pe economie valabil la acea data.
POPULAREA
BAZINELOR
PISCICOLE Activitate non profit , evidentiata obligatoriu in contabilitatea de gestiune
Vanatoare individuala – activitate realizata de un membru vanator al
asociatiei (sau dintr-o alta asociatie care beneficiaza de reciprocitate),
in prezenta paznicului de vanatoare de pe acel fond, in baza unei
autorizatii individuale, cu plata cotizatiei suplimentare ; vanatorul retine
exemplarul pentru care a soliciat autorizatie.Este considerata activiatate
nonprofit.
Vanatoare grup restrans – presupune autorizatie eliberata unui grup
restrans cu plata cotizatiei suplimentare - pentru membrii asociatiei si
VALORIFICAREA cei care beneficiaza de reciprocitate ; membrii grupului restrans retin
VANATULUI – exemplarul/exemplarele pentru care au solicitat si obtinut autorizatie.
autorizatie: Este considerata activiatate nonprofit.
- individuala
- grup restrans Vanatoare colectiva - Conform statutului AVPS sunt prevazute
- colectiva anumite exemplare de vanat care se pot retine de catre vanatorii
participanti :

- activitate nonprofit pentru membrii asociatiei si cei care beneficiaza de

reciprocitate si platesc cotizatie suplimentara

- activitate economica pentru terti/ alti vanatori – venituri din

valorificarea vanatului
Procedeu statutar potrivit caruia membrii vanatori/pescari ai unei
RECIPROCITATE asociatii pot efectua activitati de vanatoare/ pescuit pe fondurile de
vanatoare/bazinele piscicole gestionate de alta asociatie afiliata AVPS
18
Page
 din Romania, in conformitate cu conditiile stabilite prin Hotarea
Congresului AVPS din Romania nr. 1 din 27.09.2012 :

· ‘'fiecare membru vanator/pescar al unei asocitii afiliate va achita o

anumita cotizatie anuala si o anumita cotizatie suplimentara, atunci
cand este cazul, pentru practicarea vanatorii sau pescuitului recreativ
sportiv in cadrul asociatiei din care face parte ;

· membri vanatori ai altor asociatii afiliate care doresc sa participe

la vanatori colective sau sa obtina autorizatii individuale, bineinteles in
limita posibilitatilor stabilite de Consiliul fiecarei asocatii care-i accepta ,
vor achita o suma de pana la doua ori mai mare decat achita membrii
asociatiei respective ;

· membri pescari ai asociatiilor afiliate, cu cotiztia achitata pentru

anul in curs la o asociatie afiliata, care doresc sa practice pescuitul
recreativ-sportiv si la alte asociatii afiliate in afara asociatiei al carui
membru este sau in afara asociatiilor cu care aceasta are relatii de
reciprocitate, vor mai achita o cotizatie redusa de ½ din cotizatia
perceputa pentru proprii membri de asociatia autorizata pe zona
respectiva de pescuit recreativ-sportiv ;

· vnatorii si pescarii care nu fac parte din nici o asociatie afiliata,

precum si membrii asociatiilor neafiliate, vor achita sume egale cu cele
percepute vanatorilor straini, pentru a evita orice discriminare din acest
punct de vedere.’’

2.4 PREZENTAREA ASOCIATIEI

AVPS este persoana juridica romana de drept privat, apolitica, fara scop lucrativ, cu
patrimoniu prpriu, distinct si indivizibil.

AVPS, denumita in continuare “Asociatia”, infiintata in anul ......, recunoscuta ca persoana

juridica prin ...............,

AVPS. este inscrisa in Registrul Asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria ....................sub

nr....... din.........si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial sub
nr............

AVPS functioneaza in conformitate cu Statutul AVPS, publicat in Monitorul Oficial nr. ........
din.........

AVPS din Romania este constituita din ........................

AVPS este forul de reprezentare a ..........................
Atributiile AVPS sunt cele prevazute la Art. ............. din Statut.

Organele de conducere ale AVPS sunt:

a) ...................................
b) ......................................
c) ..........................

AVPS are sediul in .............................................

19
Page
 Activitatea AVPS ................ doua componente principale distincte:
activitati fara scop patrimonial ...............................
activitati economice cu caracter accesoriu ............................. iar fondurile obtinute sunt
destinate sustinerii activitatii non-profit).

AVPS are obligaţia de a întocmi situaţii financiare individuale anuale complete, care
cuprind: bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, notele explicative la situaţiile financiare anuale
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare, excedentului sau profitului realizat de „AVPS”.
Modificarea sau completarea prezentelor politici contabile se face, numai dacă intervin
modificări legislative sau sunt rezultatul unei nevoi de informaţii mai relevante sau mai credibile
referitoare la operaţiunile AVPS.

Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentul Manual se

dovedeşte contrară obligaţiei de prezentare fidelă, AVPS trebuie să facă prezinte o descriere
cat mai completa a acestei abateri de la acea prevedere, in notele explicative, în vederea
oferirii unei imagini fidele. Ulterior aceasta modificare trebuie cuprinsă în variantele revizuite
ale prezentului manual de politici.

2. SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

3.1 PREVEDERI GENERALE

AVPS intocmeste situatii financiare anuale care cuprind:

- bilant,
- contul rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
AVPS care nu desfasoara activitati economice, cu exceptia celor de utilitate publica,
intocmeste situatii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilant prescurtat,
- contul prescurtat al rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate.
Situatiile financiare anuale, respectiv situatiile financiare anuale simplificate constituie
un tot unitar.
Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie
scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor
financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara
scop patrimonial.

Formatul bilantului si al contului rezultatului exercitiului, in special in ceea ce priveste

forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar
la altul. În cazuri exceptionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de
abatere trebuie mentionata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor care au
determinat-o.
În bilant si in contul rezultatului exercitiului, elementele trebuie prezentate separat, in
ordinea indicata in formularul pus la dispozitie de catre ANAF. O subclasificare mai detaliata a
elementelor se poate face numai in notele explicative.
Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul rezultatului
exercitiului care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, in cazul in care natura
specifica a AVPS impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci cand sunt
cerute prin reglementari speciale emise de Autoritatile de reglementare.
Pentru fiecare element de bilant si de cont al rezultatului exercitiului se prezentinta
valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca aceste
valorile nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii se prezentinta in notele explicative,
insotita de comentarii relevante.

20
Page
 Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de
activ, datorii si capital propriu ale persoanei juridice fara scop patrimonial la sfarsitul exercitiului
financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
În bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate,
respectiv natura si exigibilitate.
În intelesul prezentelor reglementari:
a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre persoana juridica fara scop patrimonial
ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice
viitoare pentru aceasta si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;
b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a persoanei juridice fara scop patrimonial ce
decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de
resurse care incorporeaza beneficii economice.
Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de
bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea
prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.
Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, in cazul in care nu
exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si
trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De
asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost
prevazuta.

3.2 UTILIZATORII SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prezentul manual includ membrii

asociaţiilor, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi,
precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din
necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate, necesităţile de informaţii pot
include următoarele:

 Membrii. Reprezintă ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor, aceştia fiind
preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor.
 Angajaţii. Personalul angajat este interesat de informaţii privind stabilitatea şi
profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să
evalueze capacitatea „AVPS” de a oferi remuneraţii, şi orice alte beneficii, precum şi
oportunităţi profesionale, conform CM in vigoare la data acordarii si orice alte reglementari
legale.
 Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă
împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
 Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le
permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii
şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de „AVPS” pe o perioadă mai scurtă decât
creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii „AVPS”,
atunci când aceasta este un client major.
 Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii „AVPS”, în
special atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de ea.
 Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt interesate de
alocarea resurselor şi implicit de activitatea „AVPS”. Acestea solicită informaţii pentru a
reglementa activitatea „AVPS”, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul
venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.
 Publicul. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând informaţii referitoare de evolutia
activitatii acesteia.

3.3 CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

21
Page
 Politicile contabile ale AVPS sunt elaborate astfel încât să asigure furnizarea, prin situaţiile
financiare anuale, a unor informaţii ale caror caracteristici fundamentale sunt relevanta si
reprezentarea exacta.

Relevanta. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare ale AVPS sunt relevante pentru
luarea deciziilor de către utilizatori. Informatiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii
de informatii în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau
ambele. Informatiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele
aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare.

Pentru a avea valoare predictivă informatiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune

sau o prognoză. Informatiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru
realizarea propriilor predictii. Valoarea predictivă si valoarea de confirmare a informatiilor
financiare sunt în strânsă legătură. Informatiile care au valoare predictivă au adesea si valoare
de confirmare. De exemplu, informatiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate
ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate
în anii anteriori, pentru exercitiul curent. Rezultatele acestor comparatii pot ajuta utilizatorii să
corecteze si să îmbunătătească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.

Prag de semnificatie. Pragul de semnificatie este un aspect al relevantei specific unei

entităti bazat pe natura sau mărimea sau pe ambele a elementelor la care se referă
informatiile raportate de entitate.

Asociatia trebuie sa stabileasca un nivel cantitativ pentru pragul de semnificatie in

functie de ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situatie.

Reprezentare exactă. Situatiile financiare anuale ale AVPS descriu fenomenele

economice în cuvinte si cifre.

Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră si fără erori.

O descriere completă include toate informatiile necesare pentru ca un utilizator să înteleagă

fenomenul descris, inclusiv explicatiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui
grup de active include cel putin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică
a tuturor activelor si o mentiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul initial sau
valoarea justă). Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicatii privind
faptele semnificative referitoare la calitatea si natura elementelor, factorilor si circumstantelor
care ar putea să le afecteze calitatea si natura, si procesul utilizat pentru a determina
descrierile numerice.

Comparabilitatea. Situaţiile financiare ale „AVPS” sunt caracterizate prin comparabilitate

în timp. Utilizatorii pot compara situaţiile financiare ale „AVPS” în timp, pentru a identifica
tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale, precum si cu informatii similare despre
alte asociatii. Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi
evenimente sunt efectuate într-o manieră consecventă în cadrul „AVPS” de-a lungul timpului.
În acest scop, în cazul modificării politicilor contabile se prezintă aceste modificări precum şi
efectele acestor modificări asupra situaţiilor financiare.

Consecventa se referă la utilizarea acelorasi metode pentru aceleasi elemente, fie de la o

perioadă la alta în cadrul asociatiei, fie într-o singură perioadă pentru asociatii diferite.
Comparabilitatea este scopul; consecventa ajută la atingerea acestui scop.

22
Page
 În evaluarea respectării caracteristicilor de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare
anuale individuale, „AVPS” stabileşte un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei
financiare. De asemenea, stabileşte şi dacă:

 informaţia este oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;

 beneficiile de pe urma informaţiei depăşesc costul acesteia.

Verificabilitate. Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informatiile reprezintă exact

fenomenele economice pe care îsi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se întelege că
diferiti observatori independenti si în cunostintă de cauză ar putea ajunge la un consens cu
privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.

Oportunitate. Oportunitatea înseamnă că informatiile sunt disponibile factorilor decizionali

pentru ca acestia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informatiile, cu atât
sunt mai putin utile. Totusi, unele informatii pot să rămână oportune mult timp după sfârsitul
perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiti să identifice si
să aprecieze tendintele.

Inteligibilitatea. Clasificarea, caracterizarea si prezentarea în mod clar si concis a informatiilor

de catre AVPS, le fac pe acestea inteligibile. Unele fenomene sunt complexe în mod inerent si
nu pot fi transformate în fenomene usor de înteles. Excluderea informatiilor privind aceste
fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situatia ca aceste rapoarte să fie incomplete.
Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunostinte suficiente
privind activitătile asociaatiei si care studiază si analizează informatiile cu atentia cuvenită.

Credibilitatea. Informaţiile sunt prezentate de catre AVPS astfel încât acestea nu conţin erori
semnificative, nu sunt părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea
ce şi-au propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte. Ca
urmare, informaţiile sunt caracterizate prin credibilitate, atunci cand:

 reprezintă cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le
reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte;
 sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea lor economică, şi nu
doar cu forma lor juridică, în conformitate cu principiul prevalenţei economicului asupra
juridicului;
 sunt neutre, adică lipsite de influenţe;
 sunt complete, adică nu conţin omisiuni care să inducă în eroare.

 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT

Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul

caruia ii sunt destinate.
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, in
scopul desfasurarii activitatilor persoanei juridice fara scop patrimonial.
Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta in notele explicative. În acest
scop, se prezinta distinct, incepand cu costul de achizitie sau costul de productie, pentru
fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile si transferurile in cursul
exercitiului financiar, iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul
exercitiului financiar si la data bilantului, precum si rectificarile efectuate in cursul exercitiului
financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente. Ajustarile de
valoare se prezinta in bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.
Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor
reglementari pentru prima oara, pretul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari nu
poate fi determinat fara cheltuieli sau intarzieri exagerate, valoarea reziduala de la inceputul
23
Page
exercitiului financiar poate fi tratata drept pret de achizitie sau cost de productie. Orice aplicare
a acestei prevederi trebuie prezentata in notele explicative.
Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor
elemente de imobilizari, se prezinta incepand cu pretul de achizitie sau costul de productie,
rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a
imobilizarilor corporale.
Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare, asa cum sunt
definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri si constructii".
Prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati,
reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati,
sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Detinerea unei parti din capitalul unei alte
entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci cand depaseste un
procentaj de 20%.
Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui
exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli in avans".
Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, nu se incaseaza pana la
expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creante". În cazul in care astfel de venituri sunt
semnificative, acestea trebuie prezentate si in notele explicative.
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau
nu definitiva.
Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari,
si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii valorii activelor.
Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si
care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte
in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Veniturile de incasat inainte de data bilantului, dar care se refera la un exercitiu
financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".
Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, se vor plati numai in
cursul exercitiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul in care astfel de
cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate si in notele explicative.

 PRINCIPII CONTABILE GENERALE

„AVPS” întocmeşte Situaţiile financiare individuale în baza contabilităţii de angajament

şi a principiilor contabile generale.
Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele
situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi
pierdere.
Elementele prezentate în situațiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute și
evaluate în conformitate cu principiile generale:.

Principiul contabilitatii de angajamente (independentei exercititiului). Efectele tranzacțiilor

și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în
contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.

Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de

data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de
venituri și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 „Clienți - facturi de
întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă
factura (contul 408 „Furnizori — facturi nesosite”). În toate cazurile, înregistrarea în aceste

24
Page
conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de însoțire a mărfii, situații de lucrări etc.).

Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile
aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.
Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente
perioadei, indiferent de scadența acesteia.

Principiul continuităţii activităţii. Activitatea „AVPS” se desfăşoară pe baza principiului

continuităţii activităţii, conform căruia „AVPS” îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a
intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în
stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au
luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce
la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în
notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza
principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind
modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia
entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.

Principiul permanenţei metodelor. Politicile contabile si metodele de evaluare trebuie

aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.

Principiul prudenţei. La întocmirea situatiilor financiare anuale, recunoasterea si evaluarea

trebuie realizate pe o bază prudentă si, în special:

a) în contul de profit si pierdere poate fi inclus numai excedentul/profitul realizat la data

bilantului;
b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii
acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este
deficit/pierdere sau excedent/profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit și pierdere.
Activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile,
subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane
excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar
mai avea calitatea de a fi credibile.
Trebuie recunoscute toate datoriile previzibile și deficitele/pierderile potențiale care au
apărut în cursul exercițiului financiar respectiv sau în cursul unui exercițiu precedent, chiar
dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia.

Principiul intangibilității.
Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de
închidere al exercițiului financiar precedent.
În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor
precedente, nu se modifică bilanțul perioadei anterioare celei de raportare.
Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente
exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se consideră
încălcare a principiului intangibilității.

25
Page
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii.
Componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul necompensării.
Orice compensare între elementele de activ și datorii sau între elementele de venituri și
cheltuieli este interzisă.
Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de
documente justificative.
Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu
respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și
veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare; în notele explicative se
prezintă valoarea brută a creanțelor și datoriilor care au făcut obiectul compensării, motivele
care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor,
şi a xcedentului/profitului sau deficitului/pierderii.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de
vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza documentelor
justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operațiunilor.
Tratamentul contabil este similar și în cazul prestărilor reciproce de servicii.

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul

elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic
al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.

Exemple de situatii cand se aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului:

- incadrarea, de catre Asociatie a contractelor de leasing in leasing operational sau
financiar;
- incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv
consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si
pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans;
- incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
Asociatia are obligatia ca la întocmirea documentelor justificative și la contabilizarea
operațiunilor economico- financiare să țină seama de toate informatiile disponibile, astfel încât
să fie extrem de rare situațiile în care natura economică a operatiunii să fie diferită de forma
juridică a documentelor care stau la baza acestora.

 REGULI GENERALE DE EVALUARE

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza

principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, cu excepţia imobilizărilor corporale
prezentate la valoare reevaluată/justa.

6.1 EVALUAREA LA DATA INTRĂRII ÎN „AVPS”

La data intrării în „AVPS”, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea

de intrare, care se stabileşte astfel:

a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în „AVPS”;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.

26
Page
Valoare justă.
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv.

6.2 EVALUAREA LA INVENTAR

Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii cu ocazia

inventarierii se face potrivit prezentului Manual intocmit in baza normelor emise de Ministerul
Finantelor Publice prin Ordinul nr. 2861/2009.
În vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor de inventariere și evaluare, în
comisiile de inventariere, desemnate prin decizia directorului general, vor fi numite persoane
cu pregătire corespunzătoare, tehnică și economică, cunoscătoare a domeniului de activitate.

6.3 EVALUAREA LA INCHEIEREA EXERCITIULUI FINANCIAR ŞI PREZENTAREA

ELEMENTELOR ÎN BILANŢ

La incheierea exercitiului financiar, elementele de natura activelor, datoriilor si

capitalurilor proprii se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de
intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop, valoarea de intrare se
compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar.
În acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:
a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in
contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile
pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Prin valoare
contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru
depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura
datoriilor se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de
datorii.
La fiecare data a bilantului:
a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate,
cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate
si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si
valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau
cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare si cursul de
schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau
cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie
de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din
evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric
(imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii
tranzactiei.
d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea
justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor
respective.
Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de
primit/de platit in sume fixe sau determinabile.

27
Page
 În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii.
Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce
se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.
Valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu
ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va respecta principiul prudenței, potrivit

căruia nu se inregistreaza diferentele pozitive dintre valoarea de inventar si cea contabila
ținandu-se cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferențele constatate în minus între
valoarea de inventar și valoarea contabilă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de
ajustări, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare.
Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la
valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori, de regula ,
autorizați. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execuție.
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii
de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei
amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin
constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o
depreciere reversibilă a acestora.
În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea pierderilor din
depreciere, evaluatorii autorizați sau personalul entității pot utiliza diferite metode de evaluare
(de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în
afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și
interne de informații.
La sursele externe de informații se încadrează aspecte precum:
— pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar
fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
— pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității,
sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic,
comercial, economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia
îi este dedicat activul etc.
Din sursele interne de informații se exemplifică următoarele elemente:
— există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
— pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității,
sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau
modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări
includ: situațiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de
întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea, precum și planificarea cedării
imobilizării înainte de data estimată anterior;
— raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale
unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziție de raportările interne, includ:
— fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare, pentru
exploatarea sau întreținerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial
în buget;
— rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;
— o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creștere
semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.
Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază
constatările comisiei de inventariere. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere

28
Page
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai
există sau s-a redus.
Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru
depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără
mișcare sau cu miscare lenta. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare
decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă
netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
Fac obiectul evaluării și stocurile în curs de execuție.
În înțelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se
înțelege prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a
activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și
costurile estimate necesare vânzării.
Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de
încasare sau de plată. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la
inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama
ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.
Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu
decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. În scopul
prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru
pierdere de valoare.
Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție,
acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria unităților se prezintă în bilanț în
conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează în bilanț la cursul
de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii
exercițiului financiar.
Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poștale, a timbrelor fiscale, tichetelor de
călătorie, bonurilor valorice de carburant , a biletelor de spectacole, de intrare în muzee,
expoziții și altele asemenea se face la valoarea lor nominală.
În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări
pentru pierdere de valoare.
Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea
de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii.
Capitalurile proprii,compuse din conturile de capitaluri, rezerve, rezultatul reportat si
cel al exercitiului,subventii pentru investitii si provizioane, de regula sunt evaluate la data
modificarii valorilor atribuite ele fiind inventariate pe componente analitice astfel incat sa se
determine valorile exacte prezentate din balanta sintetica in bilantul exercitiului.

6.4 EVALUAREA LA DATA IEŞIRII DIN „AVPS”

La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de
exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau
valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață
reglementată).
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei
acestora.
La scoaterea din evidență a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare aferente acestora.
La iesirea din gestiune a stocurilor și a tuturor elementelor fungibile evaluarea se face
prin aplicarea metodei primul intrat-primul ieșit — FIFO.
Potrivit metodei „primul intrat-primul ieșit” (FIFO), bunurile ieșite din gestiune se
evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării
29
Page
lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al
lotului următor, în ordine cronologică.
Prevederile de mai sus se aplică și investițiilor pe termen scurt, cu excepția depozitelor
bancare pe termen scurt.

6.5 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANTULUI

Evenimentele care apar după data bilantului pot furniza informatii suplimentare
referitoare la perioada raportată fată de cele cunoscute la data bilantului. Dacă situatiile
financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile
suplimentare, dacă informatiile respective se referă la conditii (evenimente, operatiuni etc.)
care au existat la data bilantului.
Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau
nefavorabile, care au loc între data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere.
În acceptiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situatiilor financiare anuale
se întelege aprobarea acestora de către Consiliul A.G.V.P.S.
Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate evenimentele ce au loc până la
data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele
evenimente au loc după declararea publică a rezultatului financiar sau a altor informatii
financiare selectate.
Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) cele care fac dovada conditiilor care au existat la data bilantului. Aceste evenimente
ulterioare datei bilantului conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale; si
b) cele care oferă indicatii despre conditii apărute ulterior datei bilantului. Aceste
evenimente ulterioare datei bilantului nu conduc la ajustarea situattiilor financiare anuale.
În cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor
financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situatiile sale financiare, pentru
a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului, in situatii cum ar fi:
a) solutionarea ulterioară datei bilantului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligatie
prezentă la data bilanțului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de
acest litigiu, sau recunoaste un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie
contingentă;
b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilantului, confirmă de obicei că la data bilantului
exista o pierdere aferentă unei creanțe comerciale si, în consecintă, entitatea trebuie să
ajusteze valoarea contabilă a creantei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situatiile financiare anuale sunt incorecte;
d) vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o probă a valorii realizabile nete la
finalul perioadei de raportare;
e) determinarea ulterioară perioadei de raportare a costului activelor cumpărate sau a
încasărilor din activele vândute înainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri
comerciale si financiare acordate, respectiv primite, după încheierea exercitiului financiar);
f) determinarea ulterioară perioadei de raportare a valorii primelor si a altor drepturi cuvenite
angajatilor pentru exercitiul financiar încheiat, dacă entitatea are obligatia de a plăti aceste
sume.
În cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare anuale, entitatea nu îsi ajustează valorile recunoscute în situatiile sale
financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilantului.
Dacă asociatia primeste, ulterior datei bilantului, informatii despre conditiile ce au
existat la data bilantului, entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informatii ce se referă
la aceste conditii, în lumina noilor informatții.
Atunci când evenimentele ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenta deciziile
economice ale utilizatorilor. În consecintă, asociatia va prezenta următoarele informatii pentru
fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) natura evenimentului; si
30
Page
 b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform căreia o astfel de estimare
nu poate să fie făcută.
Din punct de vedere fiscal, AVPS corecteaza erorile aferente exercitilor financiare
precedente, conform Codului fiscal si Normelor de aplicare in vigoare (de regula prin declaratii
rectificative - pentru impozite si taxe directe rezultate, sau prin randul de regularizari din
decontul de TVA).

6.6 ESTIMĂRI

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăsurarea activitătilor, unele elemente ale

situatiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de
exemplu, estimări ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; duratei de viată utile, precum
si a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele
amortizabile etc.
Procesul de estimare implică rationamente bazate pe cele mai recente informatii
credibile avute la dispozitie.
O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstantele pe
care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau a unei mai bune
experiente. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu reprezintă corectarea unei erori.
O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă
si nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăti în a face
distinctie între o modificare de politică contabilă si o modificare de estimare, aceasta se
tratează ca o modificare a estimării.
Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaste prospectiv prin includerea sa
în rezultatul:
— perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă
(de exemplu, ajustarea pentru clienti incerti); sau
— perioadei în care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect si
asupra acestora (de exemplu, durata de viată utilă a imobilizărilor corporale).

6.7 CORECTAREA ERORILOR CONTABILE

Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la
exercitiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.
Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama
contului de profit si pierdere.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in
situatiile financiare anuale ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand
din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare anuale pentru acele perioade au
fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor
contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si/sau a fraudelor si se
inregistreaza pe seama rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile.

Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corectează, de

asemenea, pe seama rezultatului reportat.
Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determină
modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
În cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu
presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate în situatiile financiare. Informatii
comparative referitoare la pozitia financiară si performanta financiară, respectiv modificarea
pozitiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.
În notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la
natura erorilor constatate si perioadele afectate de acestea.
31
Page
 Înregistrarea stornării unei operatiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se
efectuează prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare în rosu).

ACTIVE IMOBILIZATE

7.1 Reguli de evaluare de bază

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o

perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de
productie.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate
fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.
Costul de achiziție sau costul de producție, respectiv valoarea reevaluată, al
activelor imobilizate a căror utilizare este limitată în timp se reduce cu ajustările valorice
calculate pentru amortizarea sistematică a valorii activelor în cauză pe parcursul duratei lor de
utilizare economică (amortizare).
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se
efectueaza in mod sistematic, reducandu-se valoarea contabila a acestora. Valoarea
amortizabilă este reprezentată de cost sau de altă valoare care substituie costul (de exemplu,
valoarea reevaluată).
Valoarea contabila a acestor active este valoarea care este pezentata in bilant, fiind
reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau alte valori care substituie costul,
diminuate cu amortizarea cumulata pana la acea data, precum si cu pierderile cumulate din
depreciere.
În intelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se intelege
durata de viata utila, aceasta reprezentand:
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate;
sau
b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute
de entitate prin folosirea activului respectiv.
Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie
facute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuita acestora la data bilantului.
Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor
de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora
este permanenta.
Ajustarile de valoare prevazute mai sus trebuie inregistrate in contul rezultatului
exercitiului si prezentate distinct in notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate
separat in contul rezultatului exercitiului.
Evaluarea la valorile minime nu poate fi continuata daca nu mai sunt aplicabile
motivele pentru care au fost facute ajustarile respective.
Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in
scop fiscal, in notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea
au fost efectuate.

7.2 IMOBILIZARI NECORPORALE

7.2.1 Recunoasterea imobilizarilor necorporale

Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material (forma
fizica) si detinut pentru utilizare in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop
patrimonial sau pentru scopuri administrative.
Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera
beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.

32
Page
 În cadrul imobilizarilor necorporale privind activitatile fara scop patrimonial, se
cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu
exceptia celor create intern de entitate;
- alte imobilizari necorporale; si
- avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie.

Un activ este identificabil dacă:

a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate și vândut, transferat, cesionat
printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt
contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă
entitatea intenționează ori nu să facă acest lucru; sau
b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi și obligații.
Anumite imobilizări necorporale pot fi conținute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un
compact-disc (în cazul programelor informatice), documentația legală (în cazul licențelor
sau al brevetelor) ori pe film. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât
elemente corporale, cât și necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca
imobilizare necorporală, o entitate își utilizează raționamentul pentru a evalua care element
este mai semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un utilaj computerizat care nu
poate funcționa fără programul respectiv este parte integrantă a respectivului hardware și este
tratat ca imobilizare corporală. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al unui
computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele
informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale
Recunoașterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca entitatea să
demonstreze că elementul respectiv îndeplinește:
a) definiția unei imobilizări necorporale; și
b) criteriile generale de recunoaștere.
Această cerință se aplică costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea
internă a unei imobilizări necorporale și costurilor suportate ulterior pentru adăugarea ori
înlocuirea unor părți ale sale sau pentru întreținerea sa.

7.2.2 Active de natura cheltuielilor de constituire

Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea
persoanei juridice fara scop patrimonial (taxe si alte cheltuieli de inscriere, cheltuieli privind
emisiunea si vanzarea de obligatiuni, cheltuieli de publicitate, precum si alte cheltuieli de
aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie
amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
În situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face
nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.

7.2.3 Active de natura cheltuielilor de dezvoltare

Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea
rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau
imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.
Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a
prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
33
Page
 c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de
vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
Cheltuielile de dezvoltare privind activitatile fara scop patrimonial se amortizeaza intr-
o perioada de cel mult cinci ani, cu aprobarea administratorului entitatii.
Cheltuielile de dezvoltare privind activitatile economice se amortizeaza pe perioada
contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.
În cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta
trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
În situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face
nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuiesc prezentate detaliat in
notele explicative.

7.2.4 Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele

similare
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de
imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dupa caz. În aceasta
situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.
Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de
concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit
contractului. În cazul in care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, in
contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentand chiria,
fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, achizitionate
sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre
persoanele juridice fara scop patrimonial care le detin.

7.2.5 Fondul comercial

Fondul comercial, atunci cand se recunoaste, reprezinta diferenta dintre costul de
achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de persoana
juridica fara scop patrimonial pentru activitatile economice.
În cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de
catre o entitate a actiunilor altei entitati - se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci
ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de
peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare
economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.

7.2.6 Alte imobilizari necorporale, avansurile si imobilizarile necorporale in curs de

executie
În cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile
acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau
achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte imobilizari
necorporale.
Programele informatice create, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza
in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani, cu
aprobarea Consiliului AVPS. În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu
licențele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt
contabilizate și amortizate separat.
34
Page
 Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale
neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie,
dupa caz.

7.2.7 Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale

Un activ necorporal se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa
cum sunt definite in prezentele reglementari.

Achiziția separată
Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:
a) costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import și taxele de achiziție
nerambursabile, după scăderea reducerilor și rabaturilor comerciale și orice cost direct
atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută ( cheltuielile cu personalul determinate
de aducerea activului la starea sa de funcționare, onorariile profesionale care decurg direct din
aducerea activului la condiția sa de funcționare și costurile de testare a activului privind
funcționarea sa în mod corespunzător.
Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:
a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate și
activități promoționale);
b) costurile de desfășurare a unei activități într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți
(inclusiv costurile de instruire a personalului); și
c) costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie.
Recunoașterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează
atunci când activul se află în starea necesară pentru a putea funcționa în maniera intenționată
de conducere.
Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziției unei afaceri
Cumpărătorul poate recunoaște drept activ un grup de imobilizări necorporale
complementare, cu condiția ca activele individuale să aibă durate de viață utilă similare. De
exemplu, termenii „marcă” și „nume de marcă” sunt deseori utilizați ca sinonime pentru mărci
de comerț și alte mărci. Totuși, aceștia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizați în
mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerț (sau
marca de servicii) și numele aferent de comercializare, formulele, rețetele și expertiza
tehnologică.

Imobilizări necorporale generate intern

Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare necorporală generată intern se califică
pentru recunoaștere, din cauza problemelor în:
a) a identifica dacă există și momentul în care apare un activ identificabil ce va genera
beneficii economice viitoare preconizate; și
b) a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a
unei imobilizări necorporale nu poate fi diferențiat de costul menținerii sau majorării fondului
comercial generat intern al entității sau de costul de funcționare de zi cu zi.
Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de
recunoaștere, o entitate împarte procesul de generare a activului în:
a) o fază de cercetare; și
b) o fază de dezvoltare.
Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale
unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează costurile aferente
proiectului ca fiind suportate exclusiv în faza de cercetare.
Costul unei imobilizări necorporale generate intern
Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la
data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaștere
ca imobilizări necorporale.
Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile
direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru a
35
Page
fi capabil să funcționeze în maniera intenționată de către conducere. Exemple de costuri direct
atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele și serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării
necorporale;
b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale;
c) taxele de înregistrare a unui drept legal; și
d) amortizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporală.
Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale
generate intern:
a) costurile aferente vânzării, cele administrative și alte costuri generale de regie, cu excepția
cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării
pentru utilizare;
b) ineficiențele identificate și pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca imobilizarea
să atingă performanța planificată; și
c) costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.

Contabilizarea cheltuielilor
Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când
sunt suportate, cu excepția cazurilor în care:
a) fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplinește criteriile de recunoaștere;
sau
b) elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi și nu poate fi recunoscut
ca imobilizare necorporală. În acest caz, face parte din valoarea recunoscută ca fond
comercial la data achiziției.

7.2.8 Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau
finalizarea acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli, atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil
ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste
performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.

7.2.9 Evaluarea la data bilantului

Un activ necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, mai putin
ajustarile cumulate de valoare.

7.2.10 Cedarea
Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un
beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări necorporale, sunt evidențiate distinct
veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia
Castigurile sau pierderile care apar o data cu incetarea utilizarii sau iesirea unui activ
necorporal se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa
neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea.

7.2.11 Amortizare
Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate necorporale cu durate
limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea
unor astfel de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică
(amortizare).
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică
reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de
utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care
substituie costul (de exemplu valoarea justă).
36
Page
 Durata de utilizare economică / durata de viaţă utilă reprezentă:

 perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către „AVPS”; sau
 numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.

Un activ este afectat atunci când valoarea sa contabilă nu va fi recuperată de la utilizarea

continuă a acestuia sau din vânzarea acestuia. Ori de câte ori există indicii, o testare pentru
depreciere va fi efectuată.
Indiciile pentru efectuarea testelor de depreciere sunt:
 scădere semnificativă a valorii de piaţă a activului;
 modificări în tehnologie, pieţe, economie;
 planuri de întrerupere sau de restructurare a activităţii; sau
 dovezi evidente de uzura morală.
În cazul în care, la data bilanţului, un activ necorporal are o valoare recuperabilă mai mică
decât valoarea contabilă, se va înregistra o ajustare pentru depreciere până la această
valoare.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada
contractului, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește 5
ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși 10 ani.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de
regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuși, în cazurile excepționale în care
durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entitățile pot să
amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiția ca
această perioadă să nu depășească 10 ani.
O entitate poate include cheltuielile de constituire la „Active”, caz în care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. În această situație, cheltuielile de constituire trebuie
amortizate în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea
unei entități (taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și
vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de această natură, legate de
înființarea și extinderea activității entității).

7.3 Imobilizari corporale

7.3.1 Recunoasterea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute pentru a fi utilizate in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop
patrimonial sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial cuprind: terenuri si
constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari
corporale in curs de executie.
Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziționate din motive de siguranță sau
legate de mediu. Achiziția unor astfel de imobilizări corporale, deși nu crește în mod direct
beneficiile economice viitoare ale vreunui element existent de imobilizări corporale, poate fi
necesară unei entități pentru a obține beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de
elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute ca active,
deoarece dau posibilitatea unei entități să obțină din activele conexe beneficii economice
viitoare în plus față de ceea ce s-ar putea obține dacă elementele respective nu ar fi fost
dobândite.
În vederea recunoașterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raționamentului
profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice entității. În
unele cazuri, ar putea fi adecvat să fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar

37
Page
fi matrițele, aparatele de măsură și control, uneltele și alte elemente similare, și să se aplice
criteriile de recunoaștere a valorii agregate a acestora.
Piesele de schimb și echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri
și recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când sunt consumate. Totuși, piesele de
schimb importante și echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci
când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci
când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.
Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.
În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri
agricole, terenuri silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii
si altele.
În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct: investițiile imobiliare, activele
biologice productive, precum și activele corporale de explorare.
Contabilitatea imobilizărilor în curs se ține distinct pentru imobilizările corporale, altele
decât investițiile imobiliare, și investițiile imobiliare.

7.3.1.1 Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire — ori o parte a
unei clădiri — sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de
leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii
capitalului, ori ambele, decât pentru:
a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative;
sau
b) a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității.
O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deținută (de
proprietar sau de locatar în temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizată la
producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.
Exemple de investiții imobiliare:
a) terenurile deținute, mai degrabă, în scopul creșterii pe termen lung a valorii capitalului,
decât în scopul vânzării pe termen scurt, pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) terenurile deținute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate
nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în
scopul vânzării pe termen scurt în cursul
desfășurării normale a activității, atunci terenul este considerat ca fiind deținut în scopul
creșterii valorii capitalului;
c) o clădire aflată în proprietatea entității (sau deținută de entitate în temeiul unui contract de
leasing financiar) și închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operațional;
d) o clădire care este liberă, dar care este deținută pentru a
fi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operațional;
e) proprietățile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca
investiții imobiliare.
Exemple de elemente care nu sunt investiții imobiliare:
a) proprietățile imobiliare deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a
activității sau în procesul de construcție ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de
exemplu, proprietățile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul
apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate și revândute. Acestea reprezintă, din punct de
vedere contabil, stocuri;
b) proprietățile imobiliare care sunt în curs de construire sau amenajare în numele unor terțe
părți. Acestea reprezintă pentru entitate servicii în curs de execuție;
c) proprietățile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietățile deținute în
scopul utilizării lor viitoare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor, proprietățile deținute în
scopul amenajării viitoare și utilizării ulterioare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor,

38
Page
proprietățile utilizate de salariați (indiferent dacă aceștia plătesc sau nu chirie la cursul pieței)
și proprietățile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate.
Anumite proprietăți includ o parte care este deținută pentru a fi închiriată și o altă parte
care este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în
scopuri administrative. Dacă aceste părți pot fi vândute separat (sau închiriate separat în
temeiul unui contract de leasing financiar), o entitate le contabilizează separat. Dacă părțile nu
pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiție imobiliară doar în cazul în
care o parte nesemnificativă este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.
În unele situații, o entitate furnizează servicii auxiliare ocupanților unei proprietăți
imobiliare pe care o deține. O entitate tratează o astfel de proprietate imobiliară ca investiție
imobiliară, dacă respectivele servicii reprezintă o componentă nesemnificativă a întregului
contract. Un exemplu este situația în care proprietarul unei clădiri de birouri furnizează servicii
de pază și întreținere locatarilor care ocupă clădirea.
Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiție imobiliară este
nevoie de raționament profesional. Entitățile trebuie să elaboreze criterii astfel încât să își
poată exercita în mod consecvent raționamentul, în conformitate cu definiția investiției
imobiliare.
Transferurile în sau din categoria investițiilor imobiliare trebuie făcute dacă și numai
dacă există o modificare a utilizării, evidențiată de:
a) începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investițiilor imobiliare
în categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor;
b) începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria
investițiilor imobiliare în categoria stocurilor;
c) încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăților
imobiliare utilizate de posesor în categoria investițiilor imobiliare; sau
d) începerea unui leasing operațional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor
în categoria investițiilor imobiliare.
O entitate transferă o proprietate imobiliară din categoria investițiilor imobiliare în
categoria stocurilor dacă și numai dacă intervine o modificare în utilizare evidențiată de
demararea lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt
adăugate costurile, iar la recepția finală se procedează la transferul de la stocuri la investiții
imobiliare, în vederea cedării.
În cazul în care decide să cedeze o investiție imobiliară fără amenajări suplimentare,
entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiție imobiliară până în momentul
în care aceasta este scoasă din evidență.
În mod similar, dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei investiții
imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiție imobiliară, atunci
proprietatea imobiliară rămâne investiție imobiliară și nu este reclasificată drept proprietate
imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării.

7.3.1.2 Active biologice productive

În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct activele biologice productive.
Activele biologice productive sunt orice active, altele decât activele biologice de natura
stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, vița-de-vie, pomii fructiferi și copacii din care se
obține lemn de foc, dar care nu sunt tăiați. Activele biologice productive nu sunt produse
agricole ci, mai degrabă, sunt active autoregeneratoare.
Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.
O entitate recunoaște un activ biologic dacă și numai dacă:
a) entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor trecute;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină entității;
c) valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil.
În activitatea agricolă, controlul poate fi evidențiat, de exemplu, prin dreptul de
proprietate asupra vitelor sau prin însemnarea ori marcarea vitelor în alt mod în momentul
39
Page
achiziției, nașterii sau înțărcării. Beneficiile viitoare sunt estimate, în mod normal, prin
evaluarea caracteristicilor fizice semnificative aferente acestora.
Activele biologice sunt adesea atașate fizic de terenul pe care se află (de exemplu,
copacii dintr-o plantație forestieră). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt atașate
de teren să nu existe o piață separată, dar să existe o piață activă pentru activele combinate,
adică pentru activele biologice, terenul viran și amenajările acestuia, considerate ca un
întreg. O entitate poate să utilizeze informații referitoare la activele combinate pentru a evalua
valoarea justă a activelor biologice. De exemplu, valoarea justă a terenului viran și a
amenajărilor acestuia poate fi dedusă din valoarea justă a activelor combinate pentru a
stabili valoarea justă a activelor biologice.

7.3.1.3 Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing

Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în
contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în
vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operațional se
efectuează la începutul contractului.
Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ținând cont de fondul
economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză, și nu numai de forma juridică a
contractelor.
Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in
contabilitate in functie de natura contractului de leasing, stabilita potrivit legii.
La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in vedere
prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.
Înregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza
in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de
catre locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar,
sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de
amortizare pentru bunuri similare.
În intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei
plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita;
b) leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din
riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului
financiar.
Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel
putin una dintre urmatoarele conditii:
a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei
contractului de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in
comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la
inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi
exercitata;
c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica
a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat
bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se
efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului
operațional, de către locator/finanțator.

40
Page
 În cazul leasingului financiar, achizițiile de către locatar de bunuri imobile și mobile sunt
tratate ca investiții în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica
normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
În cazul leasingului operațional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o
bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operațiunilor de leasing
financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și imobilizări corporale.

Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operațiuni de leasing financiar se

înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilității de angajamente, în
contrapartida contului de cheltuieli. În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing
operațional sunt evidențiate în conturi de evidență din afara bilanțului.
Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială
în contul rezultatuli exercitiului, conform contabilității de angajamente.
O tranzacție de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în
regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcție de clauzele contractului de leasing,
astfel:
a) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing financiar,
tranzacția reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având
rol de garanție.
Entitatea beneficiară a finanțării (locatarul) nu va recunoaște în contabilitate
operațiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor.
Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing, cu
regimul de amortizare aferent. Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată,
au loc două operațiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, și operațiunea
de leasing, efectuată de locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidențiază potrivit
legii;
b) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing
operațional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacție de vânzare, cu înregistrarea
scoaterii din evidență a activului și a sumelor încasate sau de încasat și a taxei pe valoarea
adăugată pentru operațiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operațiunea de închiriere a activului în regim de leasing operațional se contabilizează
de utilizator conform prezentelor reglementări, respectiv pe seama contului rezultatuli
exercitiului.
În vederea întocmirii situațiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing
financiar sau operațional inventariază și transmit societății de leasing lista bunurilor deținute în
baza contractelor de leasing.
Entitățile contractante care au efectuat operațiuni de leasing și leaseback trebuie să
prezinte în notele explicative la situațiile financiare anuale informații referitoare la operațiunile
derulate.

7.3.2 Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau
determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea
de intrare in entitate.

Exemple de costuri care se efectuează în legătură cu construcția unei imobilizări

corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentând salariile angajaților, contribuțiile legale și alte cheltuieli legate de
acestea, care rezultă direct din construcția imobilizării corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile inițiale de livrare și manipulare;
e) costurile de instalare și asamblare;
f) cheltuieli de proiectare și pentru obținerea autorizațiilor;
41
Page
g) costurile de testare a funcționării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete
provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul și
condiția de funcționare (cum ar fi eșantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale plătite avocaților și experților, precum și comisioanele achitate în
legătură cu activul etc.
Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizări corporale sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instalații;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de
publicitate și activități promoționale);
c) costurile de desfășurare a unei activități într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți
(inclusiv costurile de instruire a personalului);
d) costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie;
e) costurile reamplasării sau reorganizării parțiale sau totale a activităților entității.
În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu
demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea
neamortizată a clădirii demolate sau costul activului respectiv, atunci când acesta este
evidențiat ca stoc.
În costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu
demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea
amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi
estimate credibil și entitatea are o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării
corporale și de refacere a amplasamentului.

7.3.3 Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale
perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcție de
beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influența asupra duratei de viață
rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaștere.
Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui
contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in
contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada
in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor
efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.
Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la
intervale regulate de timp. Entitatea recunoaște în valoarea contabilă a unui element de
imobilizări corporale costul părții înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat
de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere pentru imobilizările corporale.
Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii
continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.
Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile
corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea
parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice
viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin
reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.
Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă
a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.

7.3.4 Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate

in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de
achizitie, dupa caz.
Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate
dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
Costul unei imobilizari corporale construite in regie proprie este determinat folosind
aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca entitatea produce active
42
Page
similare, in scopul comercializarii, in cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este
de obicei acelasi cu costul de construire a acelui activ destinat vanzarii. Prin urmare, orice
profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala
reprezentand rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale,
precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt
incluse in costul activului.

7.3.5 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale

Provizioanele reprezentând datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natură
similară sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări corporale.
Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de
acestea se constituie atunci când există obligația de a demola, înlătura și restaura elemente
de imobilizări corporale.
Costurile de demolare și înlăturare a imobilizării corporale și de restaurare a zonei în
care aceasta s-a aflat reprezintă obligație pentru care o entitate suportă cheltuieli fie la
momentul dobândirii imobilizării corporale, fie ca o consecință a faptului că a utilizat-o pentru o
anumită perioadă de timp.
Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare și de natură
similară se contabilizează după cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare
reevaluată.
Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul bazat pe cost:
a) sub rezerva respectării condițiilor de la lit. b), modificările datoriilor trebuie adăugate la
costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia în perioada curentă;
b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depășească valoarea sa contabilă. Dacă
o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă a activului, excedentul trebuie recunoscut
imediat în profit sau pierdere;
c) dacă ajustarea generează o mărire a costului unui activ, entitatea trebuie să analizeze dacă
activul este supraevaluat. Dacă există un astfel de indiciu, entitatea trebuie să analizeze dacă
este necesară contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.
Ca urmare a aplicării prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului
trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază
sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.
Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:
a) modificările datoriei ajustează rezerva din reevaluare, astfel:
(i) sub rezerva respectării condițiilor de la lit. b), o scădere a datoriei majorează rezerva din
reevaluare din capitalurile proprii, cu excepția cazului în care ea trebuie recunoscută în contul
de profit și pierdere în măsura în care reia o reducere din reevaluarea aceluiași activ, care a
fost recunoscut anterior drept cheltuială;
(ii) o creștere a datoriei trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere, exceptând cazul în
care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui sold creditor
existent pentru acel activ;
b) în cazul în care o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă care ar fi fost
recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul
trebuie recunoscut imediat în contul de profit și pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să necesite o reevaluare pentru a
se asigura faptul că valoarea contabilă nu diferă semnificativ de cea care ar fi determinată
utilizându-se valoarea justă la finalul perioadei de raportare. Dacă este necesară o reevaluare,
toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.

7.3.6 Evaluarea la data bilantului

O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin
ajustarile cumulate de valoare.

7.3.7 Amortizarea
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizarilor corporale.
43
Page
 Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii
în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor
corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a
acestora.
În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcție de politica
contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o
cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
O modificare semnificativă a condițiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în
care este utilizat activul, precum și în cazul efectuării unor investiții sau reparații, altele decât
cele determinate de întreținerile curente, sau învechirea unei imobilizări corporale poate
justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale
sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi
justificată revizuirea duratei de amortizare.
În cazurile menționate la alin. precedent, durata de amortizare stabilită inițial se poate
modifica, această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada
rămasă de utilizare
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in
proprietate.
Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale
luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. La expirarea contractului de inchiriere,
valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului
imobilizarii. În functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate
reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Înregistrarea in contabilitate a
operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari.
AVPS amortizeaza imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial
utilizand una dintre următoarele metode de amortizare (se alege una dintre metode):
a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;
b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un
anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislația în vigoare;
c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile
de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării.
Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă
de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.
Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului și,
întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la
50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puțin utilizată în scopuri contabile;
d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării
justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice
viitoare ale unui activ se așteaptă să fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de
aceeași natură și având condiții de utilizare identice, elemente stabilite în funcție de politica
contabilă adoptată.
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de
o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări
corporale.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe
seama conturilor de cheltuieli.
Imobilizarile corporale privind activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de
AVPS se amortizeaza in continuare in conformitate cu reglementarile valabile pentru agentii
economici.

44
Page
 Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o
cheltuiala.
Terenurile nu se amortizeaza.
Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si
pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile
de exploatare intr-o perioada hotarata de consiliul de administratie sau responsabilul cu
gestiunea patrimoniului.

7.3.8 Cedarea si casarea

O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci
când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară.
Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei
înlocuiri parțiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidență valoarea
contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare.
În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct
veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
Castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale
trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea
sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau
cheltuiala, dupa caz, in contul rezultatului exercitiului, la elementul „Alte venituri din
exploatare”, respectiv „Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

7.3.9 Compensatii de la terti

În cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau
sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau
constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca
atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a
incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de
angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmatoarele situatii:
a) sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea
unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri
care au fost expropriate.

7.4 Imobilizari financiare

Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile
acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care
persoana juridica fara scop patrimonial este legata in virtutea intereselor de participare, alte
investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi.
Diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoarea neamortizată a
imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entități, precum și
diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu active pe termen scurt
(creanțe) și valoarea activelor care fac obiectul participației se înregistrează pe seama
veniturilor (contul „Alte venituri financiare”), la data dobândirii acelor titluri.
În conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele
acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.
La alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de
entitate la terti.
Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate si alte creante
imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare,
numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.
Evaluarea initiala

45
Page
 Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau
valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.

Evaluarea la data bilantului

Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierdere de valoare.

7.5 Reevaluarea imobilizarilor corporale

Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de
producție, entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfarsitul
exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu
reflectarea rezultatelor acestor reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in
contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate
proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se
stabilesc o nouă valoare și o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei
estimate a se folosi în continuare.
Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu
constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-
se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanț. Fac excepție
cazurile în care data situațiilor financiare care stau la baza reorganizării coincide cu data
situațiilor financiare anuale.
În cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in
notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat
valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul rezultatului exercitiului.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori
autorizați, potrivit legii.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii
este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.
Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea
unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta
metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
În cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat
este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi
atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori
atribuite inainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica
activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Elementele dintr-o categorie de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru
a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care
sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoriA din care
face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel
activ.
O categorie de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari
similare, aflate in exploatarea unei entitati.
Exemple de categorii de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si
echipamente; nave; aeronave etc.

46
Page
 Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila
sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data
bilantului.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să
nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanțului.
Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la
valoarea lor de piață, pe baza informațiilor pe care le-ar utiliza participanții de pe piață atunci
când stabilesc prețul activului, presupunând că participanții de pe piață acționează pentru a
obține un beneficiu economic maxim.
Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ într-o
tranzacție reglementată pe piața principală (dacă există) sau cea mai avantajoasă, la data
evaluării, în condițiile curente de piață (adică un preț de ieșire), indiferent dacă respectivul preț
este direct observabil sau este estimat utilizând o altă tehnică de evaluare.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea
activului prezentată în bilanț trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din
care se scad ajustările cumulate de valoare.
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o
piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile
cumulate de valoare.
O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin
referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa
reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
În cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre
valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva
din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 „Rezerve din
reevaluare”) Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele
explicative.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului
financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

În sensul prezentelor reglementări, câștigul se consideră realizat la scoaterea din

evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte
din câștig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea
rezervei transferate este diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile
reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al activului.
Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu
mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci
aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si
rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta
acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel
activ.

47
Page
 Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se
trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare
nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a
rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se
inregistreaza ca o cheltuiala.
Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la
reevaluare trebuie prezentate separat in contul rezultatului exercitiului.
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu
excepția cazului în care reprezintă un câștig efectiv realizat.
Cu exceptia cazurilor prevazute mai sus, rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.
În cazul terenurilor și clădirilor care au fost reevaluate și au făcut obiectul unei cedări
parțiale, la scoaterea din evidență a acestora, diferența din reevaluare aferentă părții cedate se
consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a
terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență, și se evidențiază în contul 1175
„Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.
Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii
atribuite imobilizarii pentru acel exercitiu financiar.
În cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate,
separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate,
urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;
sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea
reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor
suplimentare de valoare.

8. ACTIVE CIRCULANTE
8.1 Recunoasterea activelor circulante
Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:
a) este achizitionat sau produs pentru a fi utilizat in activitatile desfasurate de AVPS si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata.
Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.
(2) Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre
achizitionarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau
echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
În categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
b) creante;
c) investitii pe termen scurt;
d) casa si conturi la banci.

8.2 Evaluarea activelor circulante

Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie,
dupa caz, cu respectarea prevederilor de mai jos.
Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora
la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima
atribuibila acestora la data bilantului.

48
Page
 Evaluarea efectuată conform prevederilor de mai sus nu poate fi continuată dacă
motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în
situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia au încetat să mai existe integral sau într-o anumită măsură, atunci acea
ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional,
exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate
trebuie prezentate in notele explicative.

8.3 StocurI
Stocurile sunt active circulante:
a) detinute pentru a fi utilizate pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie pentru a fi utilizate in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in
activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala.
În cazul în care construcțiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de
către entitatea care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.
Terenurile cumpărate în scopul construirii pe acestea de construcții destinate
vânzării, se înregistrează la stocuri.
Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că
aceasta urmează a fi îmbunătățită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind
modificarea destinației, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria
imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a
imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea
activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
În înțelesul alin. precedent, transferul poate fi efectuat dacă și numai dacă există o
modificare a utilizării imobilizării, evidențiată de începerea modernizării, în vederea vânzării.
Ca urmare, dacă o entitate decide să cedeze o imobilizare corporală fără a fi modernizată, ea
continuă să o trateze ca imobilizare corporală până la scoaterea sa din evidență, și nu ca
element de stoc. Modernizarea are semnificația cheltuielilor ulterioare
recunoscute ca o componentă a activului.
În cazul în care un activ care a fost inițial recunoscut la terenuri este folosit ulterior
pentru construirea de ansambluri de locuințe destinate vânzării, valoarea terenului se
evidențiază distinct la stocuri, la valoarea de înregistrare în contabilitate.
Dacă terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din
reevaluare corespunzătoare acestuia se transferă în contul 1175 „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.
În cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu
destinatie speciala se cuprind:
a) materiile prime, care participa direct la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si
activitatilor cu destinatie speciala si se regasesc in bunurile materiale realizate integral sau
partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
b) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care
participa sau ajuta la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si activitatilor cu destinatie
speciala fara a se regasi, de regula, in bunurile materiale realizate;
c) materialele de natura obiectelor de inventar;
d) active biologice de natura stocurilor - animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si
cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si
reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop
patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in
vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial;
e) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
activitatilor fara scop patrimonial si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia
restituirii in conditiile prevazute in contracte;

49
Page
 În cadrul stocurilor privind activitatile economice desfasurate de persoanele juridice
fara scop patrimonial, potrivit legii, se cuprind stocuri de natura celor prevazute la alin. (1) si, in
plus, urmatoarele:
a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau
produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat
intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii
(faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand fi depozitate in
vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
- produsele agricole
c) activele biologice de natura stocurilor ;
d) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. În cadrul productiei in curs de
executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie
sau neterminate.
În cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in
consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru
care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare
(grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare”).

8.3.1 Active biologice de natura stocurilor și produse agricole

Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării
biologice și recoltării activelor biologice (animale vii și plante vii) pentru vânzare sau pentru
transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare.
Transformarea biologică cuprinde procesele de creștere, degenerare, producere și
procreare care produc modificări calitative sau cantitative ale unui activ biologic.
Transformarea biologică poate conduce la următoarele tipuri de rezultate:
a) modificări ale activelor prin (i) creștere (o creștere cantitativă sau o îmbunătățire a calității
unui animal sau a unei plante), (ii) degenerare (o scădere cantitativă sau o deteriorare a
calității unui animal sau a unei plante), sau (iii) reproducere (crearea de animale ori plante vii
suplimentare); sau
b) producția unor produse agricole, de exemplu, lână și lapte.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca
produse agricole sau vândute ca active biologice.
Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producției de
carne, animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi
cele de porumb și grâu, și copacii crescuți pentru cherestea.
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice
ale entității, de exemplu, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.
Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea
proceselor vitale ale unui activ biologic.
Activitatea agricolă include o gamă largă de activități; de exemplu, creșterea
animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau
a altor plantații, floricultura și acvacultura (inclusiv piscicultura). Aceste activități au anumite
caracteristici comune, și anume:
a) capacitatea de modificare. Animalele și plantele vii sunt capabile de transformări biologice;
b) administrarea modificării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin
îmbunătățirea sau, cel puțin, stabilizarea condițiilor necesare desfășurării procesului (de
exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea și lumina). Această
administrare diferențiază activitatea agricolă de alte activități. De exemplu, recoltarea
50
Page
produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrișarea) nu reprezintă
o activitate agricolă; și
c) evaluarea modificării. Modificarea calitativă (de exemplu, calitatea geneticǎ, densitatea,
gradul de coacere, conținutul de grăsimi, conținutul de proteine și gradul de rezistență al
fibrelor) sau cantitativă (de exemplu, numărul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau
diametrul fibrelor și numărul de boboci)
determinată de transformările biologice sau de recoltare este evaluată și monitorizată ca
funcție de rutină a administrării.

8.3.2 Înregistrarea în contabilitate a stocurilor

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului
riscurilor și beneficiilor.
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietății și de livrare
coincid. Totuși, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
— bunuri vândute în consignație sau stocurile la dispoziția clientului;
— stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidența debitorului
până la vânzarea lor;
— bunuri recepționate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în
activele cumpărătorului;
— bunuri livrate și nefacturate, care trebuie scoase din evidență, transferul de proprietate
având loc;
— bunuri vândute și nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietății. De exemplu, la
vânzările cu condiția de livrare „ex-work”, bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din
momentul punerii lor la dispoziția cumpărătorului etc.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni
economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
În aplicarea alin. precedent este necesar sa se asigure:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in
consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. În contabilitate,
valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in
mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in
gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca
iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in
conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se
inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit
contractelor incheiate.

8.3.3.Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
51
Page
 Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a
caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active"
la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod
semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii
produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a
costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial
unele de altele.
(3) Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
(4) Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar
mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
În functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului poate fi folosita, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment
dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Diferente de pret aferente

Soldul initial al intrarilor in cursul
diferentelor de + perioadei, cumulat de la
pret inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta
Coeficient de = ------------------------------------------------ x 100
repartizare*1) Valoarea intrarilor in
Soldul initial al cursul perioadei la pret de
stocurilor la pret + inregistrare, cumulat de la
de inregistrare inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta

--------
*1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al costului de marfuri si
valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

52
Page
 Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite,
cat si asupra bunurilor ramase in stoc.
În comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida care au marje similare
si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. În aceasta situatie, costul
bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al
stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si
inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei primul intrat - primul iesit - FIFO;

Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al
lotului urmator, in ordine cronologica.
Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un
anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte
urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.
O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul
al costului poate fi justificată.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent .
În conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate
operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment, atat
cantitativ, cat si valoric, a stocurilor.

Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate

la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului
de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat
valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. În acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru
depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

8.4 Investitii pe termen scurt

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la
entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie,
creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate,
obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui
excedent intr-un termen scurt.
La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie,
prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de
constituire.
La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica prevederile referitoare
la metodele de evaluare si inregistrare aplicabile stocurilor respectiv FIFO.

53
Page
 Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.
Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt
înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării
depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar,
după caz.

Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului

financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de
valoare.
La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate
se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe
termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.

8.5 Casa si conturi la banci

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele
comerciale depuse la bănci, disponibilitățile în lei și valută, cecurile entității, precum și
dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente.
Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse în numerar și echivalente de
numerar doar în măsura în care acestea sunt deținute cu scopul de a acoperi nevoia de
numerar pe termen scurt, și nu în scop investițional.
Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente
prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct
(5125 - Sume in curs de decontare).

Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.

Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se
inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de
banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se
inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri din activitatile fara scop patrimonial, dupa caz.
Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca
urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci/casierie si a miscarii acestora,
se tine distinct (analitice distincte) pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile
economice.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa
genereze in contabilitate diferente de curs valutar.
La finele fiecărei luni, disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie, cum sunt titluri
de stat în valută, acreditive și depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar, după caz.
La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta,
acreditive si depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza in
conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
În vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea
de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.
Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb
comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.

54
Page
 Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care
acreditivele sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data
lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar,
după caz.

În cazul plăților în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în

contabilitate la cursul din data efectuării operațiunilor sau la cursul din data decontării
avansului.
În contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti
intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.
Operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea
regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest
scop.

9. TERTI
9.1 Datorii si craeante
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile
acesteia cu furnizorii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, debitorii
si creditorii diversi.
În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările,
respectiv livrările de mărfuri și produse, serviciile prestate, precum și alte operațiuni similare
efectuate.
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la
finele lunii, nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 408 „Furnizori
— facturi nesosite”), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor.
În baza contabilității de angajamente, entitățile trebuie să evidențieze în contabilitate
toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor
prevederi legale sau contractuale.
În conturile de furnizori și clienți se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din
penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte
întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.
Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate
altor furnizori.
Operațiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe
baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de
efecte de primit sau de plătit, după caz.
Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de
legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
Elementele monetare
Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile bănești și activele/datoriile de
primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
Caracteristica esențială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligația de
a plăti un număr fix sau determinabil de unități monetare. Exemplele includ: pensii și alte
beneficii ale angajaților ce trebuie plătite în numerar; provizioane ce trebuie decontate în
numerar; și dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie. În mod similar, un contract
de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entității
sau o cantitate variabilă de active în care valoarea justă ce trebuie primită (sau furnizată) este
egală cu un număr fix sau determinabil de unități monetare este un element monetar.
Caracteristica esențială a unui element nemonetar este absența unui drept de a primi
(sau a unei obligații de a furniza) un număr fix sau determinabil de unități monetare. Exemplele
includ: sumele plătite în avans pentru bunuri și servicii; imobilizări necorporale; stocuri;
imobilizări corporale; și provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ
nemonetar.

55
Page
 La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, sumele reprezentând
avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, se preiau în conturile
4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” și 4094 „Avansuri acordate pentru
imobilizări necorporale”, la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie
2014, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Începând cu data de 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile menționate la
alin. (1), precum și cele reflectate în conturile 409 „Furnizori — debitori” și 419 „Clienți —
creditori”, nu mai fac obiectul evaluării în funcție de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la
finele exercițiului financiar.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de

schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in
valuta.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda
de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare
si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din legea contabilitatii, orice operatiune
economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document
care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Din punct de vedere contabil, efectuarea operatiunii economico-financiare este
probata de orice document in care se consemneaza aceasta.
În cazul bunurilor achizitionate insotite de factura sau de aviz de insotire a marfii,
urmand ca factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate
este cursul de la data receptiei bunurilor.

9.2 Operațiuni în valută

O tranzacție în valută este o tranzacție care este exprimată sau necesită decontarea
într-o altă monedă decât moneda națională (leu), inclusiv tranzacțiile rezultate atunci când o
entitate:
a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preț este exprimat în valută;
b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau
încasate sunt exprimate în valută; sau
c) achiziționează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii
exprimate în valută.
Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.
Diferența de curs valutar este diferența ce rezultă din conversia unui anumit număr de
unități ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operațiunilor în valută, creanțele și
datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt
asimilate elementelor exprimate în valută.
O tranzacție în valută trebuie înregistrată inițial la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii.
Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul
de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din data subscrierii.
Diferențele de curs valutar între cursul de la data subscrierii și cursul de la data vărsării
capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs
valutar, după caz.
În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de
schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data acordării finanțării.
În situația în care data acordării finanțării este zi nebancară, la calculul diferențelor de curs
valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca
Națională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia.
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul datoriilor de leasing financiar în lei, cu
decontare în funcție de cursul unei valute.
56
Page
 Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în
valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față
de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca
venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar.
Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în
care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când
creanța sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferența de curs valutar
recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama
de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.
Diferențele de valoare care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor exprimate
în lei, în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul
lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în
care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanța sau datoria este
decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență rezultată este
recunoscută în acea lună.
Atunci când creanța sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferența
recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama
de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.
La finele fiecărei luni, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în
cauză. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar, după caz.
Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și
evaluarea lunară la cursul Băncii Naționale a României, utilizându-se:
a) pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară
operațiunii;
b) cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi
bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanțelor și datoriilor în valută, a disponibilităților în
valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditivele și depozitele
în valută, existente în sold la sfârșitul lunii.
Prevederile prezentului punct se aplică și creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute. În acest caz, diferențele înregistrate se
recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.
În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanțele și datoriile exprimate în
lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate creanțelor și
datoriilor în lei.
Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe
categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. În acest sens, in contabilitatea
analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe
termene de plata, respectiv de incasare.
În cadrul conturilor de furnizori si clienti, se grupeaza distinct datoriile si creantele
rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.
În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea
probabilă de încasat.
Atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate se
înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si
cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani
si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
În contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit
legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.),
precum si alte drepturi acordate potrivit legii.

57
Page
 Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont
distinct, pe persoane.
Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru
alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza
numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente
exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.
Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este
comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma
respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama
provizioanelor. Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoașterea unor obligații față
de salariați, pe seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplică și în cazul bonusurilor acordate
angajaților.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme
si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si
penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de
personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.
Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru
contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate, la constituirea
fondului pentru ajutorul de somaj etc.
Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare,
aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici se
cuprinde și contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare
voluntară de sănătate.
În cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate etc.
Impozitul pe profit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.
Dacă suma plătită depășește suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept
creanță.
Impozitul pe profit, precum și celelalte impozite pentru care legislația fiscală prevede
efectuarea de plăți anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor și a
conturilor de datorii, cu evidențierea separată a achitării contravalorii acestora.
Taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile din România și pentru livrările de bunuri
sau prestările de servicii efectuate în România se determină și se înregistrează în contabilitate
potrivit legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate,
cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se
cuprind: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in
contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale.
Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate in
conturi distincte.
Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanțate din
subvenții sunt achitate direct de către autoritățile care gestionează fondurile, din sumele
reprezentând acele subvenții, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entității, în
contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât și creanța din subvenții corespunzătoare.
Dacă la sfârșitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii față de furnizori și creanțe
din subvenții în valută prezintă sold, acestea se evaluează similar oricărui element monetar în
valută, astfel încât veniturile și cheltuielile financiare aferente să nu influențeze rezultatul acelei
luni, respectiv perioade.
În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operațiunilor să respecte clauzele
cuprinse în contractele încheiate și legislația în vigoare.

58
Page
 În cazul achizițiilor în valută, finanțate din sume nerambursabile, decontate de
operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferențele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituția finanțatoare dacă există clauze în
acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile.
Diferențele respective se înregistrează în conturi de debitori diverși sau creditori diverși, în
relație cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.
Prevederile de mai sus se aplică și în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcție de cursul unei valute.
Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului cuprinde operatiile care
se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii
debitoare, cat si a celei creditoare.
Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si
furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/creditori diversi.
Onorariile și comisioanele bancare achitate în vederea obținerii de împrumuturi pe
termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans. Cheltuielile în avans
urmează să se recunoască la cheltuieli curente eșalonat, pe perioada de rambursare a
împrumuturilor respective.
Prevederile alin. precedent nu se aplică pentru operațiunile în derulare la data trecerii la
aplicarea prezentelor reglementări.
Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care
sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele
inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni
de la data constatarii.
Entitățile care înregistrează sold la contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de
clarificare” la sfârșitul exercițiului financiar prezintă în notele explicative informații privind
natura operațiunilor în curs de clarificare.
Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in
valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei
sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie
recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi
exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel
exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar
ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana
in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb
survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.
Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si
debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru
depreciere.

9.3. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilantiere

Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si
pasivele entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului.
În aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite
in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare
sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare,
redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la
scadenta, precum si alte valori.
Bunurile luate în administrare, concesiune sau cu chirie se reflectă în conturi în afara
bilanțului (contul 8038 „Bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie”).
La sfârșitul duratei contractului de administrare, concesiune sau închiriere, bunurile se
restituie proprietarului. La restituirea acestor bunuri se creditează contul 8038 „Bunuri primite
în administrare, concesiune și cu chirie”.
În notele explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații
referitoare la elementele înregistrate în conturi în afara bilanțului.

59
Page
 În cadrul elementelor extrabilanțiere sunt cuprinse și activele contingente (contul 807
„Active contingente”), respectiv datoriile contingente (contul 808 „Datorii contingente”).
Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia
unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul
entitatii.
Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un
litigiu in instanta (de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat este
incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau
neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice in entitate. Activele
contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele
explicative in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Activele
contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare anuale, deoarece ele nu sunt certe iar
recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
În cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ
contingent si trebuie procedat la recunoasterea lui in bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea
corespunzatoare in situatiile financiare anuale a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de
beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute in situatiile
financiare anuale aferente perioadei in care au survenit modificarile. În schimb, daca este doar
probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul
contingent.
O datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei
bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai
multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului,
dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele
explicative.
În situatia in care o entitate are o obligatie angajata in comun cu alte parti, partea asumata
de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o
iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este
necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta,
se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare anuale aferente
perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului.
Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari
corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi
necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie
curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu
este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu
poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

10. DATORII PE TERMEN SCURT : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O

PERIOADA DE PANA LA UN AN

O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta,

atunci cand :
60
Page
 a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii ; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Atunci când o entitate încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o
prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung și această încălcare are drept efect
faptul că datoria devine exigibilă la cerere, datoria este clasificată drept curentă, inclusiv în
situația în care creditorul a fost de acord, după perioada de raportare și înainte ca situațiile
financiare să fie autorizate pentru emitere, să nu ceară plata ca urmare a încălcării acesteia. O
entitate clasifică datoria drept curentă deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un
drept necondiționat de a-și amâna decontarea pentru cel puțin douăsprezece luni după acea
dată.
Totuși, entitatea clasifică datoria ca datorie pe termen lung în cazul în care creditorul a
fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o perioadă de grație care să se
încheie la cel puțin douăsprezece luni după perioada de raportare, în cadrul căreia entitatea
poate rectifica abaterea și în timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată.
Dacă o entitate preconizează și are posibilitatea să refinanțeze sau să reînnoiască o
obligație pentru cel puțin douăsprezece luni după perioada de raportare conform unei facilități
de împrumut existente, ea clasifică obligația ca fiind pe termen lung chiar dacă, în caz contrar,
ar fi trebuit să fie achitată într-o perioadă mai scurtă. În situațiile în care refinanțarea sau
reînnoirea obligației nu ar fi la îndemâna entității (de exemplu atunci când nu există un acord
de refinanțare), entitatea nu ia în calcul potențialul de refinanțare a obligației și clasifică
obligația drept curentă.
În ceea ce privește împrumuturile clasificate ca datorii curente, dacă următoarele
evenimente au loc între finalul perioadei de raportare și data când situațiile financiare sunt
autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la
ajustarea situațiilor financiare:
a) refinanțarea pe termen lung;
b) rectificarea unei încălcări a unui acord de împrumut pe termen lung; și
c) acordarea de către creditor a unei perioade de grație pentru a rectifica o abatere dintr-un
acord de împrumut pe termen lung care se termină la cel puțin douăsprezece luni după
perioada de raportare.

11. DATORII PE TERMEN LUNG : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O

PERIOADA MAI MARE DE UN AN
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele
categorii : imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite
bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care
entitatea este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si
dobanzile aferente acestora.
Împrumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor
emise potrivit legii.
Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare se refera la bunurile preluate cu
acest titlu de catre entitatea primitoare, potrivit contractelor incheiate.
La sfarsitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului,
situatie in care are loc anularea datoriilor corespunzatoare privind concesiunea.
Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de
dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data
bilantului, daca :
a) termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni ; si
b) exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de
data bilantului.
Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita,
diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o
corectie a datoriei, precum si in notele explicative.

61
Page
 Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare
exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de
rambursare a datoriei.

12. PROVIZIOANE
12.1 Recunoașterea provizioanelor
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și
care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte
în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.
Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în
considerare toate informațiile disponibile.
La data bilanțului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a
cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligații, a sumei necesare pentru stingerea acesteia.
Ca urmare, provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare
stingerii obligației curente la data bilanțului.
Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste
pierderi viitoare nu corespund definiției unei datorii și nu sunt îndeplinite criteriile de
recunoaștere a provizioanelor.
Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de
exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testează aceste active pentru
depreciere.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
— o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;
— este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și
— poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. Dacă aceste condiții nu sunt
îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
O obligație curentă este o obligație legală sau implicită.
În înțelesul prezentelor reglementări:
a)obligație legală este obligația care rezultă:
— dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);
— din legislație; sau
— din alt efect al legii;
b) o obligație implicită (de exemplu, obligația prin care o entitate se angajează să efectueze
plăți compensatorii personalului disponibilizat) este obligația care rezultă din acțiunile unei
entități în cazul în care:
— prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declarație
suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că își asumă anumite responsabilități;
și
— ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că își va onora acele responsabilități.
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale
sau cheltuielile angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea
sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea :
a) datoriile din credite comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate, sau a caror plata a fost
convenita in mod oficial cu furnizorii ; si
b) cheltuielile angajate sunt obligatiile de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite
de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost inca platite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra platii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajatilor (de exemplu, sumele
aferente concediului platit). Desi uneori este necesara o estimare a valorii sau exigibilitatii
acestor datorii, elementul de incertitudine este – in general mult mai redus decat in cazul
provizioanelor.
Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din
credite comerciale sau din alte activitati, in timp ce provizioanele sunt raportate separat.
62
Page
 Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
Se recunsc drept provizioane doar acele obligatii generate de evenimente anterioare
care sunt independente de actiunile viitoare ale entitatii (de exemplu, modul de desfasurare a
activitatii in viitor). Exemple de astfel de obligatii sunt amenzile sau costurile de eliminare a
efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generand iesiri de resurse
care incorporeaza beneficii economice, indiferent de actiunile viitoare ale entitatii.

12.2 Categorii de provizioane

Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt :
a) litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte ;
b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind
garanția acordată clienților;
c) dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea;
d) acțiunile de restructurare; e) pensii și obligații similare; f) impozite;
g) terminarea contractului de muncă;
h) prime ce urmează a se acorda personalului în funcție de profitul realizat, potrivit prevederilor
legale sau contractuale;
i) provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;
j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
k) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul
pentru care au fost constituite.

Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii :

a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii ;
b) inchiderea unor sedii ale entitatii ;
c) modificari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere ;
d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor
entitatii.
În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare
se recunoaște atât în situațiile financiare anuale individuale ale entității din grup afectate de
restructurare, cât și în cele consolidate.
Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligații legale, se constituie cu
respectarea condițiilor generale de recunoaștere a provizioanelor și a prevederilor legale.
O entitate are o obligație implicită care determină constituirea unui provizion pentru
restructurare atunci când sunt îndeplinite condițiile generale de recunoaștere a provizioanelor
și entitatea:
a)dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puțin:
— activitatea sau partea de activitate la care se referă;
— principalele locații afectate de planul de restructurare;
— numărul aproximativ de angajați care vor primi compensații pentru încetarea activității,
distribuția și posturile acestora;
— cheltuielile implicate; și
— data de la care se va implementa planul de restructurare;
și
b) a provocat celor afectați o așteptare că va realiza restructurarea prin începerea
implementării acelui plan sau prin anunțarea principalelor sale caracteristici celor afectați de
acesta.
În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunță principalele sale
caracteristici celor afectați numai după data bilanțului, dacă restructurarea este semnificativă și
neprezentarea ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor
financiare, este necesară prezentarea de informații în acest sens.
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de
restructurare, și anume cele care:
— sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; și
— nu sunt legate de desfășurarea continuă a activității entității.
63
Page
 Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:
— recalificarea sau mutarea personalului permanent;
— marketing; sau
— investițiile în noi sisteme și rețele de distribuție.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activității nu reprezintă datorii de
restructurare la data bilanțului.

Provizioane pentru pensii

Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce
angajații au părăsit entitatea. Acestea se constituie atunci când entitatea are prevăzută prin
actul constitutiv sau contractul de muncă obligația achitării unor sume cu titlu de pensie, după
ce angajații au părăsit entitatea. La constituirea acestor provizioane se vor avea în vedere și
prevederile legislației în vigoare.
Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabilește, de regulă, de către specialiști în
domeniu. La determinarea lor se ține seama de vârsta, vechimea în muncă și rotația
personalului în cadrul entității.
Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase până
la pensie.

Provizioane pentru impozite

Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate
bugetului de stat, în condițiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relația
cu statul.
Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferențe de impozite rezultate din
operațiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în
instanță; rezerve din facilități fiscale sau alte rezerve pentru care în legislația fiscală există
prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum și în alte situații care pot genera datorii
sub forma impozitului pe profit.

Provizioane pentru terminarea contractului de muncă

Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligațiile
asumate de entitate în relație cu angajații, pentru terminarea contractului de muncă de
exemplu, obligații rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu
numărul de ani lucrați în entitate.
Aceste provizioane se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o
perioadă previzibilă de timp.

Provizioane în legătură cu acorduri de concesiune

În cazul în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligație
contractuală de a întreține infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce
infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată concedentului la sfârșitul acordului de
serviciu, drept obligații de îndeplinit ca o condiție a licenței primite, aceste obligații contractuale
de a întreține sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion și se evaluează la
cea mai bună estimare a cheltuielii care ar fi necesară pentru a deconta obligația actuală la
data bilanțului.

Provizioane pentru contracte cu titlu oneros

Dacă o entitate are un contract cu titlu oneros, obligația contractuală actuală prevăzută
în contract trebuie recunoscută și evaluată ca provizion.
Un contract cu titlu oneros reprezintă un contract în care costurile inevitabile aferente
îndeplinirii obligațiilor contractuale depășesc beneficiile economice preconizate a fi obținute din
contractul în cauză. Costurile inevitabile ale unui contract
reflectă costul net de ieșire din contract, adică valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii
contractului și eventualele compensații sau penalități generate de neîndeplinirea contractului.
Înainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, o entitate
recunoaște orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului în cauză.
64
Page
Alte provizioane
În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:
— alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaților sau persoanelor
dependente de aceștia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea
contractului de muncă;
— cheltuielile legate de protecția mediului înconjurător pentru: protejarea aerului; gestiunea
apelor uzate; gestiunea deșeurilor, protejarea solului, a apelor subterane și a apelor de
suprafață; protejarea biodiversității și a peisajului; alte activități de protejare a mediului
înconjurător;
— obligații asumate în comun cu o terță parte etc.
Provizioanele incluse la „Alte provizioane” trebuie descrise în notele explicative, dacă
acestea sunt semnificative.

12.3 Evaluarea provizioanelor

Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate.
Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate in
considerare toate informatiile disponibile.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la
data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe
care o entitate ar plăti-o, în mod rațional, pentru stingerea obligației la data bilanțului sau
pentru transferarea acesteia unei terțe părți la acel moment.
Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului
reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligației.
În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor,
provizioanele aferente unor ieșiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanțului sunt
mult mai oneroase decât cele aferente unor ieșiri de resurse de aceeași valoare, dar care apar
mai târziu.
Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintă cheltuieli financiare (cont 6861
„Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor”).
Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane specializate, la sfârșitul fiecărui
exercițiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare. Rata de actualizare utilizată
trebuie să reflecte evaluările curente pe piață ale valorii-timp a banilor și ale riscurilor specifice
datoriei.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea
mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este
probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute.
Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului inițial pot fi acoperite din provizion.
Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut inițial pentru alt scop ar
ascunde impactul a două evenimente diferite.
Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal
al acestora fiind cel prevăzut de legislația fiscală.

12.4 Rambursări în legătură cu provizioanele

Castigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate in considerare
in evaluarea unui provizion.
Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi
rambursate de catre o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care
este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat. Suma
recunoscută ca rambursare nu trebuie să depășească valoarea provizionului.

13. SUBVENTII

65
Page
 În categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si
alte institutii similare nationale si internationale.
Subvențiile guvernamentale sunt uneori denumite în alte moduri, cum ar fi: subsidii,
alocații, prime sau transferuri.
În cadrul subventiilor se reflecta distinct:
- subventii guvernamentale;
- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala
conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active
imobilizate.
O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar,
caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
În conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii,
precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru
active.
Subvențiile guvernamentale, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, nu
trebuie recunoscute până când nu există suficientă siguranță că:
a) entitatea va respecta condițiile impuse de acordarea lor; și b) subvențiile vor fi primite.
Doar primirea unei subvenții nu furnizează ea însăși dovezi concludente că toate
condițiile atașate acordării subvenției au fost sau vor fi îndeplinite.
Recunoașterea veniturilor din subvenții se efectuează cu respectarea clauzelor care au
stat la baza acordării lor.
Contabilitatea proiectelor finanțate din subvenții se ține distinct, pe fiecare proiect,
sursă de finanțare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situații financiare anuale
distincte pentru fiecare asemenea proiect.
Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanțate din subvenții cu veniturile aferente se
procedează astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit și pierdere:
— în cursul fiecărei luni se evidențiază cheltuielile după natura lor;
— la sfârșitul lunii se evidențiază la venituri subvențiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanțului:
— creanța din subvenții se recunoaște în corespondență cu veniturile din subvenții, dacă au
fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenții, sau pe seama veniturilor amânate,
dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă;
— periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza
altor documente prin care se stabilesc și se aprobă sumele cuvenite, se procedează la
regularizarea sumelor înregistrate drept creanță din subvenții.
Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor
corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenții aferente unor cheltuieli care
nu au fost încă efectuate, subvențiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade
curente.
În cele mai multe situații, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaște
cheltuielile legate de o subvenție guvernamentală sunt ușor identificabile. Astfel, subvențiile
acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeași perioadă
ca și cheltuiala aferentă. În mod similar, subvențiile legate de activele amortizabile sunt
recunoscute, de regulă, în contul de profit și pierdere pe parcursul perioadelor și în proporția în
care amortizarea acelor active este recunoscută.
În cazul subvențiilor a căror acordare este legată de activitatea de producție sau
prestări de servicii, recunoașterea acestora pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu
recunoașterea cheltuielilor a căror contravaloare urmează a fi acoperită din aceste subvenții.
O subvenție guvernamentală care urmează a fi primită drept compensație pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat
66
Page
entității, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit și
pierdere în perioada în care devine creanță.
În anumite circumstanțe, o subvenție guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii
de ajutor financiar imediat unei entități. Astfel de subvenții pot fi limitate la o anumită entitate și
pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest caz, recunoașterea
subvenției în contul de profit și pierdere are loc în perioada în care entitatea îndeplinește
condițiile pentru primirea subvenției.
Entitatea prezintă în notele explicative informații referitoare la subvențiile primite,
destinația acestora și elementele care justifică îndeplinirea condițiilor necesare pentru
acordarea subvențiilor.
Subvențiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea
anumitor obligații. În acest caz, subvențiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor
în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligații. De exemplu, o subvenție
pentru teren poate fi condiționată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz,
subvenția se recunoaște în contul de profit și pierdere pe parcursul duratei de viață a clădirii.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se
inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit
amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul rezultatului exercitiului pe masura
inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea
soldului venitului amanat cu suma rambursabila.
Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea
veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
În masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un
asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o
cheltuiala.

Entitatea prezintă în notele explicative informații privind condițiile care nu au fost

îndeplinite în legătură cu subvențiile guvernamentale și obligațiile ce derivă din neîndeplinirea
acestora.

Contabilizarea activelor primite prin transfer de la clienți și a operațiunilor privind

conectarea utilizatorilor la rețelele de utilități

Entitățile care primesc active de la clienții lor, sub formă de imobilizări corporale sau
numerar care are ca destinație achiziția sau construirea de imobilizări corporale, pentru a-i
conecta la o rețea de electricitate, gaze, apă sau pentru a le furniza accesul continuu la
anumite bunuri sau servicii, potrivit legii, evidențiază datoria corespunzătoare valorii activelor
respective ca venit amânat în contul 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin
transfer de la clienți”.
Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit și pierdere pe măsura
înregistrării cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor respective.
În cazul racordării utilizatorilor la rețeaua electrică, contravaloarea cheltuielilor
suportate de utilizatori cu racordarea reprezintă imobilizări necorporale de natura drepturilor de
utilizare și se evidențiază în contul 205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale,
drepturi și active similare”/analitic distinct.
Amortizarea imobilizărilor necorporale prevăzute la alin. precedent se înregistrează
pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza rețelele respective, dacă această
durată este specificată în contractele încheiate sau, dacă nu este stabilită o asemenea durată,
pe durata de viață a instalațiilor de utilizare de la locul de consum.
Tratamentul contabil prevăzut la pct. anterioare se aplică și în cazul cheltuielilor
efectuate de entități pentru racordarea la rețeaua de apă, gaze sau alte utilități, dacă în
contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la rețelele respective
de distribuție.

67
Page
 În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între
părți.

14. CAPITAL SI REZERVE

Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta totalitatea surselor de finantare

stabile aflate la dispozitia persoanei juridice fara scop patrimonial, dupa deducerea tuturor
datoriilor.
Capitalurile proprii cuprind : aporturile de capital, rezervele, rezultatul reportat,
rezultatul exercitiului financiar.

14.1 Capital
Capitalul (aporturile de capital) reprezinta contributiile in numerar si/sau in natura ale
membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop patrimonial.
Capitalul (aporturile de capital) se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza
actelor de constituire a persoanei juridice fara scop patrimonial si a documentelor justificative
privind varsamintele de capital.
Contabilitatea analitica se tine pe feluri de aporturi.
Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea sau
micsorarea capitalului sunt cele prevazute de lege sau actele de constituire a AVPS.

14.2 Rezerve din reevaluare

Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu
prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat in debitul sau creditul contului « Rezerve
din reevaluare », dupa caz, distinct pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile
economice, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din
prezentele reglementari.
Evidențierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare
corporală în parte și pe fiecare operațiune de reevaluare care a avut loc.
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului
creditor existent.
Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au eserve r nedistribuibil.
Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor
subsectiunii “Reevaluarea imobilizarilor corporale” din prezentele reglementari.

14.3 Alte eserve

Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de eserve: eserve legale, eserve
statutare sau contractuale si alte eserve.
Rezervele legale se constituie anual din excedentul/profitul entitatii, in cotele si
limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege.
Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditiile prevazute de lege.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din excedentul/profitul
entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama
excedentului/profitului pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile sau in alte scopuri,
potrivit hotararii adunarii generale, cu respectarea prevederilor legale.

14.4 Rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea rezultatului

exercitiului financiar
Contabilitatea rezultatului reportat si a rezultatului exercitiului financiar se tine distinct
pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala, potrivit legii, si
activitatile economice.
Contabilitatea repartizarii rezultatului exercitiului financiar se tine distinct pentru
activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice.
Rezultatul financiar privind activitatile cu destinatie speciala nu se repartizeaza.

68
Page
15. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR REALIZATE ÎN CADRUL CONTRACTELOR DE
ASOCIERI ÎN PARTICIPAȚIE

Evidența asocierii în participație se organizează atât la nivelul asocierii, cât și în

contabilitatea fiecărui coparticipant cu ajutorul contului 458 „Decontări din operațiuni în
participație”, analitic distinct pe fiecare coparticipant.
Evidența decontărilor din operațiuni în asocieri în participație, respectiv a decontării
cheltuielilor și veniturilor realizate din operațiuni în asocieri în participație, precum și a sumelor
virate între coparticipanți, se realizează cu ajutorul contului 458 „Decontări din operațiuni în
participație”.
Entitatea care conduce evidența asocierii în participație ține evidență și întocmește
balanță de verificare distincte de cele corespunzătoare activității proprii.
În ceea ce privește imobilizările corporale și necorporale puse la dispoziția asocierii,
acestea sunt cuprinse în evidența contabilă a celui care le deține în proprietate.
Cheltuielile și veniturile determinate de operațiunile asocierilor în participație se
contabilizează distinct de către unul dintre asociați, conform prevederilor contractului de
asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.
La sfârșitul perioadei de raportare, cheltuielile și veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe
bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.
La data bilanțului, bunurile de natura stocurilor, creanțelor, disponibilităților, precum și a
datoriilor asocierii în participație, se înscriu în situațiile financiare anuale ale asociatului care
conduce evidența asocierii.

16. VENITURI SI CHELTUIELI

Contul rezultatului exercitiului cuprinde veniturile si cheltuielile exercitiului financiar,
pe feluri de activitati, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului financiar
(excedent/profit sau deficit/pierdere).
În intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se
repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

16.1 Venituri
În categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in
nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a
obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca
rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari,
comisioane, dobanzi, dividende.
Sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. În aceasta situatie
veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un
acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror
reduceri comerciale.
Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop patrimonial se tine distinct pe
feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala
potrivit legii si activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor.
69
Page
Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:
- venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
- venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
- venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
- venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din
activitatile fara scop patrimonial;
- venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
- resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru
venituri;
- venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de
organizare si functionare;
- venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice
fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
- venituri din cote-parti primite potrivit statutului;
- ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru
venituri;
- venituri din despagubiri de asigurare - pagube si din subventii pentru evenimente
extraordinare si altele similare;
- venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
- venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
- venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
- venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.

Veniturile cu destinatie speciala, cuprind venituri reglementate de legi speciale si cuprind:

venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie
speciala, potrivit legii.

Veniturile din activitati economice cuprind:

a) venituri din exploatare:
- venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
- venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in
curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs,
neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
- venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate
de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si
necorporale;
- venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor
de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte
venituri din exploatare.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei, reprezinta
o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul
stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului
exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
b) venituri financiare:
- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
70
Page
 - venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensatiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare).

Cifra de afaceri neta privind activitatile economice, in sensul prezentelor reglementari, se

calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarile de lucrari si
prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate
clientilor.
Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse
sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu
ocazia intocmirii contului rezultatului exercitiului, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele
reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite.

Venituri din vanzari de bunuri privind activitatile economice

În contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii
bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in
contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre
clienti.
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod
normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra
lor; si
c) veniturile si, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii privind activitatile economice

Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii
acestora.
Prestarile nefacturate pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza in contul de "Lucrari si
servicii in curs de executie", pe seama veniturilor din productia stocata.

Venituri din dobanzi, redevente si dividende privind activitatile economice

Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului
respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b) redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere
de valoare se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere
sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care
nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila.
Conturile de venituri se pot dezvolta in conturi analitice, in functie de
necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale AVPS.

16.2 Cheltuieli
Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara
scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice,
pentru:
71
Page
 - consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca
urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de
cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor privind activitatile fara scop patrimonial, activitatile
cu destinatie speciala si activitatile economice se tine pe feluri de cheltuieli, dupa
natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul
marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii;
prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori);
comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si
personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii
bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si
penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli
privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli
privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind
exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura
financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere
de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii,
se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.

În cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se

dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara
scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii, si activitati economice,
iar in continuare se pot dezvolta in analitic in functie de necesitatile impuse de anumite
reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale AVPS;

Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se

contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se
transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea
proprie.
În cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o
persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care
raspunde potrivit legii.

În contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileste cumulat de la

inceputul exercitiului financiar.
Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si
reprezinta soldul final al contului de rezultat.

72
Page
 Repartizarea excedentului/profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii,
dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea excedentului/profitului se efectueaza
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Evidentierea in contabilitate a destinatiilor excedentului/profitului contabil se
efectueaza dupa adunarea generala care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin
inregistrarea sumelor reprezentand rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Entitatile nu pot
reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.
Deficitul/pierderea contabil(a) reportat(a) se acopera din excedentul/profitul
exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital, potrivit hotararii adunarii generale, cu
respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din
care se acopera deficitul/pierderea contabil(a) este la latitudinea adunarii generale, respectiv a
consiliului de administratie.
Închiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar
urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale, dupa aprobarea lor de catre
Consiliul A.G.V.P.S. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul
intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.

17. CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

17.1 Politici contabile

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, conventiile, regulile sti practicile
specifice aplicate de o entitate la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
AVPS stabileste politici contabile care se refera la:
- alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor ;
- reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora;
- înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei
cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea
constatată;
- alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
- contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent.
Administratorii asociatiei aproba politici contabile pentru operattiunile derulate, inclusiv
proceduri proprii pentru situatiile prevăzute de legislatie, având în vedere specificul activitătii
desfăsurate si strategia adoptate de asociatie, cu respectarea prevederile cuprinse în
reglementările in vigoare.
Modificările de politici contabile pot fi determinate de:
a) initiativa asociatiei, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situatiile
financiare anuale;
b) o decizie a unei autorităti competente si care se impune asociatiei (modificare de
reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar
mentionată în acestea.
Modificarea de politică contabilă la initiativa asociatiei poate fi determinată de:
— o modificare exceptională intervenită în situatia asociatiei sau în contextul economico-
financiar în care aceasta îsi desfăsoară activitatea;
— obtinerea unor informatii credibile si mai relevante.
Schimbarea conducătorilor asociatiei nu justifică modificarea politicilor contabile.
Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sau conditii care diferă, ca
fond, de cele care au avut loc anterior; si
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sau conditii care nu au
avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
Efectele modificării politicilor contabile aferente exercitiului financiar curent se
contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli si venituri ale perioadei.
Dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele
trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu
exercițiul financiar curent si exercitiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia
modificării politicii contabile.
73
Page
 În cazul modificării politicilor contabile pentru o perioadă anterioară, asociatia va lua în
considerare efectele fiscale ale acestora.
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca
rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitătii.
În cazul modificării unei politici contabile, asociatia va să mentiona în notele explicative
natura modificării politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici
contabile oferă informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă
noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor
raportate ale perioadei si tendinta reală a rezultatelor activitătii asociatiei.

17.2 Note Explicative

Notele explicative trebuie:
a) sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii
situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite;
b) sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant si contul rezultatului
exercitiului, dar sunt relevante pentru intelegerea oricarora dintre acestea.

17.2.1 Prevederi generale

Pe langa informatiile cerute conform prevederilor din celelalte sectiuni ale prezentelor
reglementari, notele explicative trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la aspectele
prevazute de prezenta sectiune.
Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din
situatiile financiare anuale trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.
Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind metodele de evaluare aplicate
diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea
ajustarilor de valoare. Pentru elementele incluse in situatiile financiare anuale care sunt sau au
fost initial exprimate in moneda straina (valuta), trebuie prezentate bazele de conversie
utilizate pentru a le exprima in moneda nationala.
În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmatoarele informatii:
a) denumirea si sediul social ale fiecareia dintre entitatile in care entitatea detine fie direct,
fie printr-o persoana care actioneaza in nume propriu, dar in contul entitatii, interese de
participare reprezentand un procent de capital de cel putin 20%, prezentand: proportia de
capital detinuta, valoarea capitalului si rezervelor, profitul sau pierderea entitatii respective
pentru ultimul exercitiu financiar pentru care au fost aprobate situatiile financiare anuale.
Informatiile privind capitalul, rezervele si profitul sau pierderea entitatii in care se detine
interesul de participare pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct.
7;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social si forma juridica ale fiecareia dintre entitatile
la care entitatea este asociat cu raspundere nelimitata. Aceste informatii pot fi omise daca sunt
doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 7.
Trebuie sa se mentioneze, totodata, daca situatiile financiare anuale au fost intocmite
in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991 , republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare si cu prevederile cuprinse in prezentele reglementari.
Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cat ori este
necesar, pentru buna lor intelegere:
a) denumirea entitatii care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare anuale sunt proprii acesteia si nu grupului;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare anuale;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, lei).
O entitate prezinta urmatoarele date, in cazul in care ele nu au fost prezentate in
situatiile financiare anuale:
a) locul principal unde isi desfasoara activitatea, daca este diferit de sediul oficial;
b) o descriere a naturii activitatii desfasurate si principalele domenii de activitate;
c) orice alta informatie care, in opinia directorilor si administratorilor, ajuta la prezentarea
unei imagini fidele asupra entitatii.
74
Page
 Notele explicative prezinta natura si scopul angajamentelor entitatii, care nu sunt
incluse in bilant, si impactul financiar al acelor angajamente asupra entitatii, atunci cand
riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura
in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea
pozitiei financiare a entitatii.

„AVPS” are definite următoarele note explicative:

a. Active imobilizate;
b. Provizioane;
c. Repartizarea profitului;
d. Disponibil cu destinatie speciala
e. Analiza rezultatului exercitiului privind veniturile cu destinatie speciala din aplicarea
timbrului ...;
f. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
g. Principii, politici şi metode contabile;
h. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor AVPS, conducere şi de supraveghere;
i. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari;
j. Alte informaţii;

17.2.2 Relatiile cu entitatile afiliate

Daca au existat tranzactii intre entitatile afiliate, entitatea raportoare trebuie sa
prezinte natura relatiilor dintre acestea, tipurile de tranzactii, precum si valoarea tranzactiilor.
Se prezinta tranzactiile incheiate cu entitatile legate, inclusiv suma acestor tranzactii,
natura relatiei cu entitatea legata si alte informatii referitoare la tranzactii, necesare pentru o
intelegere a pozitiei financiare a entitatii raportoare, daca asemenea tranzactii sunt
semnificative si nu au fost incheiate in conditii normale de piata. Informatiile referitoare la
tranzactii individuale pot fi agregate dupa natura lor, cu exceptia cazului cand informatia
separata este necesara pentru o intelegere a efectelor tranzactiilor cu entitatea legata, asupra
pozitiei financiare a entitatii raportoare.

17.2.3 Informatii referitoare la elementele de bilant

Notele explicative trebuie sa cuprinda:
a) duratele de viata utila sau ratele de amortizare utilizate;
b) metodele de amortizare utilizate;
c) cresterile de valoare a imobilizarilor, cu indicarea separata a acelora aparute din procesul
de dezvoltare interna;
d) valoarea imobilizarilor necorporale in curs.
Atunci cand imobilizarile necorporale prezentate in bilant cuprind cheltuieli de
dezvoltare, in notele explicative trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaza sa fie
amortizata; si
b) motivele care au determinat recunoasterea acestora ca active (beneficii economice
viitoare etc).
Notele explicative trebuie sa prezinte, pentru fiecare grupa de imobilizari corporale,
urmatoarele informatii:
a) bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare
reevaluata). Daca s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentata pentru
fiecare grupa in parte valoarea contabila bruta a respectivei grupe;
b) metodele de amortizare folosite;
c) valoarea imobilizarilor corporale in curs.
În cazul in care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori
reevaluate, trebuie prezentate data si conditiile de efectuare a reevaluarii.
Se mentioneaza existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare sau
drepturi similare, cu indicarea numarului acestora si a drepturilor pe care le confera.

75
Page
 Prezentarea in notele explicative a informatiilor de la alin. (1) la imobilizari financiare
sau investitii pe termen scurt se face in functie de intentia entitatii cu privire la durata detinerii
titlurilor de valoare, de pana la un an sau mai mult de un an.
Se specifica toate situatiile in care entitatea a depus garantii sau a gajat, respectiv a
ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligatii in favoarea unui tert, mentionandu-se,
de asemenea si valoarea acestora.
Se prezinta in notele explicative costul de achizitie sau costul de productie al
stocurilor evidentiate in bilant si metodele de evaluare a stocurilor.
Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda de evaluare
pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate urmatoarele
informatii:
a) motivul schimbarii metodei; si
b) efectul financiar asupra rezultatului exercitiului financiar.
De asemenea, trebuie prezentata si valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
O entitate trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor
prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar
sumele de incasat de la entitatile afiliate si intreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
În notele explicative se mentioneaza sumele datorate de entitate care devin exigibile
dupa o perioada mai mare de cinci ani, precum si valoarea totala a datoriilor entitatii acoperite
cu garantii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei garantiilor. Aceste informatii
trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilantier de natura datoriilor, potrivit
formatului de bilant prevazut de prezentele reglementari.
În cazul in care entitatea a emis pe parcursul exercitiului financiar valori mobiliare, se
prezinta urmatoarele informatii:
a) tipul valorilor mobiliare emise;
b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune si suma primita.
În cazul in care obligatiunile emise de o entitate sunt detinute de o persoana
nominalizata sau imputernicita de catre acea entitate, in notele explicative se mentioneaza
valoarea nominala a obligatiunilor respective si valoarea contabila a acestora.
În cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele
informatii:
a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;
b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;
c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz
afirmativ, natura acelei garantii.
De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare
pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia
economica a entitatii.
Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare
detaliata. Valoarea totala a oricaror angajamente financiare, in cazul in care nu indeplinesc
conditiile pentru a fi recunoscute in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele
explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare a
entitatii.
Orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.
Daca in timpul exercitiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane,
urmatoarele informatii se prezinta in notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate in cursul exercitiului
financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfarsitul exercitiului financiar.
Referitor la capitalul entitatii se ofera urmatoarele informatii:
a) daca entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului aportat;
b) daca, conform actului de infiintare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia,
precum si valoarea capitalului aportat in momentul infiintarii entitatii sau in momentul autorizarii
entitatii pentru inceperea activitatii si in momentul oricarei modificari a capitalului autorizat.
76
Page
 În intelesul prezentelor reglementari, prin capital autorizat se intelege suma maxima a
capitalului aportat potrivit statutului sau adunarii generale.
Pentru fiecare categorie de rezerve inclusa in capitalurile proprii, se descrie natura sa
si scopul pentru care a fost constituita.

17.2.4 Informatii referitoare la elementele din contul rezultatului exercitiului

Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind veniturile si cheltuielile
exercitiului financiar, grupate dupa natura lor pe feluri de activitati respectiv, activitati fara scop
patrimonial, activitati cu destinatie speciala si activitati economice, precum si informatii privind
constituirea si utilizarea fondurilor privind activitatile fara scop patrimonial.
Se prezinta masura in care calcularea excedentului/profitului sau deficitului/pierderii
exercitiului financiar a fost afectata de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la
principiile contabile generale si regulile de evaluare prevazute de prezentele reglementari, a
fost efectuata in exercitiul financiar curent sau intr-un exercitiu financiar precedent.
În notele explicative trebuie sa se prezinte separat propunerea de repartizare a
excedentului/profitului net pe destinatii, astfel:
a) sumele repartizate la rezerve;
b) sumele repartizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile din anii precedenti;
c) alte repartizari.

18. CONŢINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport,

denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a
dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o
descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si
performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si
complexitatea activitatilor.
În masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta
sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul,
indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti pentru activitati specifice, inclusiv
informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii.
În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul,
referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale.
Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre:
a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar;
b) dezvoltarea previzibila a entitatii;
c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
d) existenta de sucursale ale entitatii;
Membrii organelor de administratie, conducere si supraveghere ale AVPS au
obligatia colectiva de a asigura ca situatiile financiare anuale si raportul administratorilor sa fie
intocmite si publicate in conformitate cu legislatia nationala.
Consiliul AVPS elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în
continuare raportul administratorilor, care cuprinde o prezentare generală a „AVPS”
respectiv:
- datele de identificare ale „AVPS”;
- declaraţia persoanelor responsabile cu privire la conformitatea, corectitudinea şi realitatea
situaţiilor financiare anuale;
- declaraţia privind transparenţa tranzacţiilor trecute şi de perspectivă ale „AVPS”;
- auditarea situaţiilor financiare;
- prezentarea fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor AVPS şi a poziţiei sale
financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă;
- o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor AVPS şi
a poziţiei sale financiare, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor;
De asemenea, raportul cuprinde o prezentare detaliată a activităţii cu referire la:
77
Page
 contextul macroeconomic general;
 cadrul legal aplicabil;
 organizarea şi, după caz, reorganizarea „AVPS”;
 evaluarea generală a „AVPS”, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în
situaţiile financiare anuale, necesare pentru a înţelege dezvoltarea „AVPS”, performanţa
sau poziţia sa financiară;
 activele „AVPS” şi anume: infrastructura şi dreptul de proprietate, investiţiile realizate,
evoluţia activelor circulante;
 date privind personalul salariat;
 prezentarea acţiunilor planificate şi nerealizate în anul financiar de raportare.
În conformitate cu prevederile punctului 217 din OMEF nr. 1969/2007, raportul va
cuprinde un capitol distinct referitor la managementul riscurilor cu referire la:
 politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie
previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;
 riscul de piaţă provenind din riscul de preţ asociat cadrului de reglementare, din riscul
valutar şi din riscul de rată a dobânzii;
 riscul de finanţare provenit din riscul de contrapartidă;
 riscul investiţional.
Totodată, raportul va aborda şi următoarele aspecte:
 analiza unor indicatorilor financiari;
 evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
 dezvoltarea previzibilă a entităţii;
 activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; şi
 orice alte informaţii care pot influenţa comportamentul utilizatorilor.
Potrivit punctului 219 din ordinul mai sus citat, raportul administratorilor se aprobă de
Consiliul AVPS şi se semnează de preşedinte, în numele acestuia.

19. CONTROLUL INTERN

OMFP nr. 1802/2014 cuprinde prevederi specifice pentru organizarea controlului intern.
În prezentul Manual de politici contabile amintim rolul şi atribuţiile generale ale controlului
intern, urmând ca acestea sa facă obiectul unei proceduri interne specifice.

Controlul intern al „AVPS” vizează asigurarea:

 conformităţii cu legislaţia în vigoare;
 aplicării deciziilor luate de conducerea „AVPS”;
 bunei funcţionări a activităţii interne a „AVPS”;
 fiabilităţii informaţiilor financiare;
 eficacităţii operaţiunilor „AVPS”;
 utilizării eficiente a resurselor;
 prevenirii şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
 pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii „AVPS” şi a comportamentului personalului în
cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale „AVPS”;
 pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune
comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia „AVPS”.
Controlul intern contabil şi financiar al „AVPS” se aplică în vederea asigurării unei gestiuni
contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor
definite.
Controlul intern contabil şi financiar vizează asigurarea:
 conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
 aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;
 protejării activelor;
78
Page
 prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;
 fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care
ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;
 fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.
Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
 existenţa unui manual de politici contabile;
 existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
 existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;
 cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;
 efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
 identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;
 adaptarea programelor informatice la nevoile „AVPS”;
 conformitatea cu regulile contabile;
 asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;
 respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel
încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;
 pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;
 definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare consolidate, către
toate entităţile de consolidat.

Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea operaţiunilor care nu

respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi
destinaţia prevederilor bugetare şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul AVPS.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează
fondurile publice şi/sau patrimoniul AVPS si se exercită asupra documentelor în care sunt
consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin
aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei.
Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor
financiare şi/sau patrimoniale şi nici verificarea operaţiunilor deja efectuate.
Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care
fac obiectul acestuia, din punctul de vedere al:
a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării
operaţiunilor (control de legalitate);
b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice
care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse
controlului (control de regularitate);
c) încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz
(control bugetar).
Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau a
documentelor justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii de către
conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.
Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de catre contabilul sef,
desemnat în acest sens de către conducătorul AVPS.
In cazul contabilitatilor externalizate, contractul cu firma de contabilitate angajata de
catre AVPS, trebuie sa contina o anexa cu obligatiile concrete care revin reprezentatului
firmei de contabilitate, inclusiv cele privind controlul financiar preventiv.

20. VERIFICAREA SAU AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se verifica
potrivit prevederilor legislatiei in materie.
Actul onstitutive poate prevedea numirea unei comisii de cenzori.

79
Page
 Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de
adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se pot
audita de catre o persoana autorizata de Camera Auditorilor Financiari din Romania.
Auditorii financiari isi exprima o opinie referitoare la gradul de conformitate a
raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
Raportul auditorilor financiari cuprinde :
a) mentionarea situatiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, impreuna cu
cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la intocmirea acestora ;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform carora a
fost efectuat auditul financiar ;
c) o opinie de audit care exprima in mod clar opinia auditorilor financiari potrivit careia
situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare
financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale ; opinia de
audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii financiari nu au fost in
masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii ;
d) o referire la aspectele asupra carora auditorii financiari atrag atentia, printr-un paragraf
distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve ;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare
anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
Raportul se semneaza de catre auditori financiari, persoane fizice, in numele
acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.

21. APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE

ANUALE

Situatiile financiare anuale se intocmesc si se publica, potrivit legii, in moneda

nationala.
Situatiile financiare anuale au inscrise clar numele si prenumele persoanei care le-a
intocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in
organismul profesional, daca este cazul.
Situatiile financiare anuale, insotite de raportul administratorilor pentru exercitiul
financiar in cauza, sunt supuse aprobarii adunarii generale, potrivit legislatiei in vigoare.
Situatiile financiare anuale, aprobate in mod corespunzator, si raportul
administratorilor, impreuna cu raportul de audit sau raportul de verificare, dupa caz, se publica
in conformitate cu legislatia in vigoare.

PARTEA A DOUA - PROCEDURI CONTABILE

22. DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA ELABORAREA PROCEDURILOR
CONTABILE

Procedurile contabile reprezintă o aplicare practică, o detaliere concretă a politicilor

contabile adoptate de persoana juridică fără scop patrimonial prin manualul de politici
contabile. Prin intermediul politicilor contabile se identifică modalitatea proprie, adaptată
specificului activităţii în concordanţă cu prevederile legale în domeniu prin care să fie
întocmite documentele justificative aferente fiecărei operaţiuni contabile, să se înregistreze în
gestiune şi în contabilitate fiecare operaţiune contabilă.
Procedurile contabile au ca principal scop asigurarea unui cadru unitar de aplicare a
legislaţiei contabile, asigurarea continuităţii tratamentului contabil în cazul fluctuaţiilor de
personal, asigurarea unui suport pentru auditori dar şi a justificărilor necesare a fi aduse în
cursul activităţii de auditare.
La elaborarea procedurilor contabile trebuie să se urmărească ca acestea:
 să fie conforme cu prevederile legale aplicabile persoanei juridice fără scop patrimonial;
80
Page
  să corespundă cu politicile contabile adoptate;
 să fie adaptate specificului organizaţiei;

Părţile componente ale unei proceduri contabile sunt:

1. Părţile introductive:
 Lista persoanelor care elaborarează, verifică şi aprobă procedura;
 Data de la care se aplică procedura contabilă.
2. Părţile descriptive:
 Scopul procedurii operaţionale prin care se stabileşte modul de realizare a operaţiunii,
compartimentele şi persoanele implicate, documentele justificative necesare;
 Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale cu precizarea activităţii reglementate;
 Reglementări aplicabile activităţii procedurate;
 Descrierea procedurii.
3. Părţile finale:
 Persoane responsabile;
 Dispoziţii finale,anexe, înregistrări, arhivări.

Fiecare AVPS va adapta prezentele proceduri la activitatea sa specifica si le va

completa, dupa caz.

23. DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA INREGISTRAREA

OPERATIUNILOR CONTABILE

Evidenta contabila a AVPS se tine distinct pe activitati fara scop patrimonial si activiatati
econimice.
In acest sens, se vor crea conturi analitice distincte pentru fiecare tip de activitate.
De asemenea, pentru cheltuielile comune celor doua tipuri de activitati, care urmeaza a
se repartiza lunar sau anual (in cheltuieli aferente activitatilor fara scop patrimonial si cheltuieli
aferente activitatilor economice), se vor crea conturi analitice distincte.
Veniturile fara scop patrimonial, obtinute conform prevederilor din statutul fiecarei AVPS,
se vor inregistra numai in conturi din grupa 73, respectiv in conturi sintetice de la 731 la 739,
cu conturile sintetice de gr. 2 corespunzatoare, dezvoltate analic distinct, in functie de
specificul activitatii fiecarei AVPS.

Fiecare AVPS va adapta prezentele inregistrari la activitatea sa specifica si le va

completa, dupa caz.

I. Procedura de gestionare a imobilizărilor

SCOPUL PROCEDURII

Scopul acestei proceduri este:

 stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate şi în gestiune a bunurilor de natura imobilizărilor corporale şi
necorporale;
 stabilirea responsabilităţilor privind întocmirea, avizarea şi aprobarea documentelor
justificative care au ca finalitate înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economice
consemnate în acestea;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente imobilizărilor corporale şi
necorporale.

DOMENIUL
Procedura se aplică la recepţia, inventarierea, scoaterea din gestiune a imobilizărilor.

81
Page
 Reglementări aplicabile:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr.1802/2014 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completările ulterioare.

DESCRIEREA PROCEDURII

1. Documentele justificative
Recepţia bunurilor de natura imobilizărilor se realizează pe baza următoarelor documente
justificative:
 Factura
 Aviz de însoţire
 Proces-verbal de recepţie, proces-verbal de recepţie provizorie, proces-verbal de
punere în funcţiune
Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare, la data punerii în funcţiune a mijlocului
fix, astfel:
 procesul-verbal de recepţie se întocmeşte pentru mijloacele fixe independente care nu
necesită montaj şi nici probe tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la
data achiziţionării lor;
 procesul-verbal de recepţie provizorie se întocmeşte pentru utilajele care necesită
montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricaţie
care depăşesc un exerciţiu bugetar, realizate pe faze de fabricaţie, precum şi clădirile şi
construcţiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se
puse în funcţiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării construcţiei;
 procesul-verbal de punere în funcţiune se întocmeşte pentru utilajele şi instalaţiile care
necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care
deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la
terminarea probelor tehnologice.

Se întocmeşte de către secretarul comisiei numite pentru recepţionarea obiectivului de

investiţii, în prezenţa membrilor comisiei care este formată din: preşedinte, specialişti-
consultanţi, asistenţi la recepţie.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Documentele justificative trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii potrivit
legislaţiei.
Documentele trebuie să fie semnate de către persoanele responsabile.

Înregistrarea intrării în gestiune a imobilizărilor se face prin completarea:

a) Registrului numerelor de inventar
Se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil prin înregistrarea cronologică
a mijloacelor fixe intrate în unitate.
Se foloseşte un registru pentru fiecare grupă de mijloace fixe sau se foloseşte un
registru pentru mai multe grupe, în funcţie de numărul mijloacelor fixe existente şi al celor care
urmează a intra în unitate. Fiecărui mijloc fix, care constituie obiect de evidenţă i se atribuie un
număr de inventar în momentul intrării în societate prin achiziţionare, construire, confecţionare,
transfer etc. (cu excepţia celor luate cu chirie), care se consemnează în registrul numerelor de
inventar.
Numerotarea mijloacelor fixe în cadrul registrului se face în ordinea succesivă a
numerelor şi/sau pe grupe de mijloace fixe. Numărul de inventar atribuit unui mijloc fix
urmează să fie trecut în toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv. Numărul de
inventar atribuit se imprimă direct pe obiect sau se gravează pe o plăcuţă ce se fixează pe
mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care să asigure identificarea mijlocului fix respectiv.

82
Page
 Pe fiecare obiect este obligatoriu să se imprime şi iniţialele unităţii căreia îi aparţin
mijloacele fixe respective. Pentru mijloacele fixe complexe pe fiecare obiect se indică numărul
de inventar atribuit. În aceste cazuri, pe lângă numărul de inventar respectiv, se folosesc şi
numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor unităţi sau scoase din
funcţiune nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate în unitate. Aceste numere rămân libere
până la renumerotarea mijloacelor fixe, când se întocmeşte un nou registru al numerelor de
inventar. Mijloacele fixe închiriate se evidenţiază în contabilitatea unităţii care le-a luat cu
chirie, în conturi în afara bilanţului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat
cu chirie.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
b) Fişa mijlocului fix
Se întocmeşte într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare, care au
aceleaşi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună.
Se completează pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe sau
modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii, modernizării
sau reevaluării lor.
Când formularul este folosit că fişă colectivă, mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând,
specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite. În acest caz, valoarea unitară
de inventar se poate înscrie în coloana a treia a formularului.
În coloana „Bucăţi”, intrările se înscriu „în negru”, iar ieşirile „în roşu”. Înregistrările în
coloanele „Debit”, „Credit” şi „Sold” se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe. În rubrica
destinată datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca,
numărul de fabricaţie, seria, se înscriu şi părţile componente ale mijlocului fix.
Data amortizării complete şi cota de amortizare se înscriu în spaţiile rezervate.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Transferul imobilizărilor corproale între gestiuni se efectuează pe baza următoarelor

ducumente justificative:
c) Bonul de mişcare a mijoacelor fixe
Se întocmeşte în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul
care dispune mişcarea mijloacelor fixe.
Circulă:
 la persoana care aprobă mişcarea mijlocului fix;
 la secţia predătoare, pentru semnare de predare de către responsabilul cu mijloacele fixe
şi pentru semnare de primire de către delegatul secţiei, serviciului etc. primitor (ambele
exemplare);
 la secţia primitoare împreună cu mijlocul fix, pentru înregistrarea în evidenţă la locul de
folosinţă;
 la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea mişcării mijlocului fix.
Se arhivează:
 la compartimentul financiar-contabil un exemplar;
 la secţia predătoare al doilea exemplar.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
 denumirea formularului;
 numărul documentului, data eliberării (ziua, luna, anul), predător, primitor;
 numărul curent, denumirea mijlocului fix şi caracteristicile tehnice, numărul de inventar,
bucăţi, valoarea de inventar;
 subunitatea predătoare numele şi prenumele, semnătura;
 subunitatea primitoare, numele şi prenumele, semnătura;
 aprobat: data, semnătura.

Amortizarea imobilizărilor

83
Page
 Se efectuează potrivit duratelor de viaţă stabilite prin Manualul de politici contabile şi în
concordanţă cu duratele de viaţa stabilite de legislaţie.
Se înregistrează lunar ca şi cheltuială, în analitice ale conturilor de cheltuieli pentru
activitatea fără scop patrimonial şi pentru activitatea economică, unde se pot identifica
cheltuielile cu amortizarea specifice celor două activităţi.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în
funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. Se operează în fişa mijlocului
fix de către persoana care gestionează imobilizarea respectivă.

Scoaterea din gestiune a imobilizărilor corporale se înregistrează pe baza

următoarelor documente:
Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor
bunuri materiale
Se întocmeşte în două exemplare pe baza documentaţiei:
 notă privind starea tehnică a mijlocului fix propus a fi scos din funcţiune;
 deviz estimativ al reparaţiei capitale;
 act constatator al avariei;
 avize;
 notă justificativă privind descrierea degradării bunurilor materiale, specificaţia bunurilor
materiale propuse pentru declasare.
Formularul se completează astfel:
 capitolele I şi ÎI, de către comisia constituită în acest scop, după caz, cu constatările şi
concluziile rezultate din analiza documentaţiei primite şi din verificarea stării mijloacelor
fixe propuse a fi scoase din funcţiune, scoaterii din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar în folosinţă sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare,
se semnează de către membrii comisiei;
 capitolul III, după aprobarea propunerilor şi efectuarea scoaterii din funcţiune, din uz sau
declasării, de către comisia de analiză şi avizare a propunerii de declasare a bunurilor
materiale sau de delegaţii numiţi de conducerea unităţii care semnează pentru
realitatea operaţiunilor; serveşte şi ca document de predare la magazie (depozit) a
ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din
scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale.
Se menţionează că, în cazul scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, numărul de
inventar se va trece la cap. ÎI în coloana „Denumirea”. În situaţia în care capitolul III se
completează în alte exerciţii financiare, este necesar să se întrunească o nouă comisie care să
întocmească un nou proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a
unor bunuri materiale, care să confirme datele completate în acest capitol.
Circulă:
 la persoană autorizată să aprobe scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea
din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor
materiale (ambele exemplare);
 la secţie pentru înregistrarea în evidenţă la locul de folosinţă a mijloacelor fixe scoase din
funcţiune (ambele exemplare);
 la magazie, pentru descărcarea gestiunii, respectiv înregistrarea în evidenţă a bunurilor
materiale declasate (ambele exemplare);
 la magazia primitoare, pentru semnare de către gestionar a primirii în gestiune a
ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din
scoaterea efectivă din funcţiune a mijloacelor fixe şi materialelor recuperabile şi
refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de
inventar în folosinţă sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);
 la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea şi înregistrarea operaţiunilor
privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de

84
Page
 natura obiectelor de inventar în folosinţă sau declasarea bunurilor materiale un
exemplar;
 la copartimentul care a făcut propunerile de scoatere din funcţiune, din uz sau de
declasare, pentru înregistrare al doilea exemplar.
Se arhivează:
 la compartimentul financiar-contabil un exemplar;
 la compartimentul care ţine evidenţa mijloacelor fixe al doilea exemplar.

Modelul procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe şi de declasare a activelor

circulante de natura stocurilor

Număr Data Predător

document Ziua Luna Anul Numele si prenumele Semnatura

I. CONCLUZIILE COMISIEI
Comisia numită prin decizia administratorului nr………din……………, pe baza documentelor
anexate, constată următoarele: ……………………………………………………………...........
……………………………………………………………………………………….......................
………………………………………………………………………………………......................
propune……………………………………………………………………………........................
……………………………………………………………………………………….......................

II. Mijloacele fixe scoase din funcţiune sau bunurile materiale declasate

Nr.crt Denumirea Cod U/M Cantitatea Preţ Valoare Amortizarea până la

unitar a scoaterea din
funcţiune

Factura de vânzare - se intocmeste si se arhiveaza conform dispozitiilor Art. 153 din Codul
Fiscal.
Avizul de însoţire a mărfurilor pentru bunurile expediate
Se întocmeşte, în două sau mai multe exemplare:
 în momentul livrării mărfurilor sau altor valori materiale;
 în cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi, dispersate teritorial;
 în vederea transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru
stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere, premii, materiale promoţionale
etc.). În acest caz avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea „Fără factură”, după
caz.
 pentru transmiterea unor bunuri pentru prelucrare la terţi . Pe avizul de însoţire a mărfii
emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea „Pentru
prelucrare la terţi”.
În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care
s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura.
Circulă:
 la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
 la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele
acestuia şi pentru întocmirea facturii;
 la compartimentul financiar-contabil.
Se arhivează:
 la compartimentul desfacere;
85
Page
  la compartimentul financiar-contabil.

2. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor aferente imobilizărilor

Contabilitatea imobilizărilor se va conduce distinct pentru imobilizările utilizate în cadrul
activităţii fără scop patrimonial şi pentru imobilizările utilizate în cadrul activităţii economice.

Operaţiile cu imobilizările aferente activităţii fără scop patrimonial se vor evidenţia în

analiticele cu terminaţia 01 din planul de conturi iar imobilizările aferente activităţii economice
în analiticele cu terminaţia 02.

Activele imobilizate ca parte importantă în activele „AVPS” au implicaţii importante în

prezentarea poziţiei financiare datorită faptului că sunt principalele generatoare de beneficii
economice, ele fiind deţinute pentru desfăşurarea activităţii pe o perioadă mai mare de un an.
Decizia de investire într-un activ imobilizat este foarte importantă şi are implicaţii în fluxurile de
numerar ale „AVPS” şi în cheltuielile viitoare cu deprecierea activului.

Inventarierea va tine cont de prevederile OMFP Nr. 2.861/ 2009, pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, care specifica, la Art. 6. –„ Inventarierea elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere,
numite prin decizie scrisă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere,
în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică şi
economică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementărilor
contabile aplicabile”.

2.1. Imobilizari necorporale „AVPS”, ca parte a activităţii curente operează doar cu

imobilizări necorporale achiziţionate separat, neexistând cazuri în care să trebuiască să
recunoască imobilizări necorporale rezultate ca urmare a achiziţiei sau a combinării de
întreprinderi, inclusiv fond comercial. Ca urmare, acest subcapitol se referă doar la imobilizările
necorporale achiziţionate separat. De asemenea, „AVPS” nu deţine imobilizări necorporale
generate intern, cu unele exceptii posibile (cum ar fi programe informatice ale informaticienilor
proprii sau ale acestora în colaborare cu terţi). Costurile privind actualizarea / adaptarea
programelor informatice la legislaţia în vigoare nu reprezintă o majorare a performanţei
prevăzută iniţial.

Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări trebuie să

fie luate la propunerea comisiei de inventariere, în baza indiciilor că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală nu mai există sau s-a
redus, functie de prevederile stabilite de catre Comisia centrala de inventariere.

Cheltuielile de constituire. „AVPS” include cheltuielile de constituire la „Active”. Cheltuielile

de constituire sunt amortizate pe o perioadă de 1 an. Acestea trebuie prezentate în notele
explicative la situaţiile financiare anuale (Nota nr. 1 „Active imobilizate”).

Cheltuieli de dezvoltare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului

sau pe durata de utilizare, după caz .

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare

A. Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ

a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redevenţele datorate pe

toată perioada concesionării

86
Page
 Debit cont 8036ad- cu valoarea totala a redeventei

b) Înregistrarea redevenţei aferente

612 = 401ad

şi concomitent, se înregistrează sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevenţe,

locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”

Credit cont 8036ad

Soldul contului 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” la data de
31.12.20... reprezintă contravaloarea redevenţelor pe care entitatea le are de achitat până la
încheierea contractului de concesiune. Înregistrările se efectuează similar până la încheierea
contractului. La încheierea perioadei de concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe, contul
8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” nu prezinta sold.

B. Situaţia în care concesiunea este recunoscuta ca activ

O subunitate primeşte în concesiune un imobil, împreună cu terenul aferent, aparţinând

domeniului public al statului. Prin contractul de concesiune s-a stabilit valoarea totală a
concesiunii primite, si valoarea redevenţei trimestriale datorate. La expirarea perioadei de
concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreună cu terenul aferent. Plata
redevenţelor se va face la termenele prevazute in contract. Amortizarea concesiunii se
fectuează pe durata de folosire a acesteia, prevăzută în contractul de concesionare, prin
utilizarea metodei liniare.

a) Se înregistrează în contabilitate valoarea totală a concesiunii primite:

205ad = 167ad

şi concomitent se înregistrează în afara bilanţului activul primit în concesiune, în debitul

contului 8038 ”Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie”

b) Înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:

6811 = 2805ad

c) Achitarea redevenţei datorate pentru conform contractului:

167ad = 5121ad

Notă: Redevenţele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune şi plătite acestuia se

înregistrează prin articolele contabile 167a.d. = 404a.d. şi 404 = 5121

2.2. Imobilizari corporale

Terenuri. Reprezintă terenurile deţinute de „AVPS” pentru exploatare pe termen lung.

Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat (transfer de

oportunităţi şi riscuri), cel târziu la data la care certificatul de atestare a dreptului de proprietate
sau contractul de vânzare – cumpărare a fost înscris în registrul terenurilor sau în alt registru
similar.

87
Page
Terenurile care sunt cuprinse în contractul de concesiune vor fi evidenţiate în contul special în
afara bilanţului 8038 „Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie”.

Terenurile de natura patrimoniului public, dobândite din surse proprii şi pentru care „AVPS”
deţine titlu de proprietate obţinut în condiţiile legii, se evidenţiază în contabilitate la costul de
achiziţie, inclusiv cheltuieli aferente achizitiei/ intabularii.

Cheltuielile efectuate şi atribuite direct terenurilor (lucrări de amenajare, restaurări, desecări,

taxe etc.) se capitalizează şi se amortizează liniar, prin includerea in cheltuielile de
exploatare, pe baza duratelor de viata utila ale acestora.

Teren fără clădiri reprezintă terenul achizitionat de „AVPS” pentru exploatare pe termen lung
si pe care nu exista clădiri sau alte structuri similare. Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul
de proprietate a fost transferat si cel mai târziu la data la care dreptul de proprietate a fost
înscris la biroul de carte funciara.
Terenul fără clădiri include si următoarele cazuri speciale:
 teren concesionat (arendat) pe care au fost ridicate clădiri de către arendaş, cu condiţia
ca un transfer ulterior al clădirilor sa nu fie nici prevăzut, nici aşteptat la sfârşitul
termenului de arendare;
 teren pe care au fost construite clădiri de terţi, ca urmare a unui contract de arendare
pe termen lung;

 teren cu clădiri ale terţei părţi, daca s-a stabilit prin contract ca acestea vor fi
mutate mai târziu.

Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte
lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea in cheltuielile de
exploatare , pe baza duratelor de viata utila ale acestora.

Terenul cu clădiri este terenul care este deţinut de asociatie pe termen lung pentru utilizarea
lui in activitatea curenta si are clădiri pe el.
Terenurile si clădirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci când
sunt achizitionate împreună. O crestere a valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.
Contabilitatea terenurilor se tine pe două categorii: terenuri si amenajări de terenuri.

Pentru definirea clădirilor si pentru clasificarea la categoria “Clădiri” a părţilor din clădiri,
atunci când exista un dubiu privind destinaţia lor, se va tine cont de faptul daca acestea pot fi
văzute din punct de vedere economic ca parte a unei clădiri si vor fi incluse in bilanţ la
categoria “Construcţii” (de exemplu: instalaţiile electrice si de apa, echipamentul de încălzire si
aclimatizare, cand nu poate fi detasat de cladire, lifturi de personal si altele).
Cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de
denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe încaperi ce pot servi la
adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele
asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent
de materialele din care sunt construite. Încaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.
Cladirile sunt atat cele intrate prin achizitie – cumparare, cat si cele construite cu terti sau
realizate prin efort propriu.
Mijloacele care nu au o utilizare uniforma si nici o relaţie funcţionala cu clădirea, dar servesc
direct procesul de producţie vor fi tratate ca active fixe mobile (de exemplu: echipamentul din
atelierele de producţie) si vor fi prezentate la “Instalaţii tehnice”. Sunt incluse aici:
generatoarele de energie, încălzirea si aclimatizarea care servesc procesul productiv, lifturi de
mărfuri etc.

Daca este cumpărat un teren pe care au fost construite clădiri, costul de achiziţie va fi defalcat
88
Page
in costul terenului si cel al clădirii, fie din faza de achiziţie sau ulterior prin evaluarea efectuata,
de preferat, de catre un evaluator independent autorizat.

În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea
sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Acelasi tratament contabil se aplică si cheltuielilor reprezentând valoarea
neamortizată a clădirii demolate.

Clădiri pe teren concesionat. Clădirile rezidenţiale, pentru birouri, secţii de producţie si alte
clădiri care sunt ridicate ca urmare a unui aranjament contractual (de ex. contract de
închiriere) vor fi înregistrate ca si “Construcţii”. Aceste clădiri vor fi înregistrate la preţul de
achiziţie sau de construcţie.

Daca dreptul de proprietate asupra clădirilor este transferat la finele termenului de închiriere
către proprietarul terenului conform legii civile (contractului), amortizarea calculata pana la
sfârşitul contractului trebuie făcuta cel puţin pana la valoarea pe care proprietarul terenului
trebuie sa o plătească pentru clădirea transferata lui, in condiţiile stabilite in contractele de
închiriere.

Daca proprietatea clădirilor nu este transferata proprietarului terenului (unde terenul si clădirile
sunt numai temporar legate) si daca nu exista intenţia de a transfera proprietatea clădirilor
către proprietarul terenului, clădirea trebuie sa fie amortizata pe durata perioadei de închiriere,
incluzând in valoare si costurile demolării, cu exceptia cazului in care se poate constitui dreptul
de servitute, prin care sa se poata folosi in continuare cladirea. Respectiv, daca exista un
angajament de restituire a terenului la starea sa de dinainte de închiriere, este necesara
constituirea unui provizion pentru costurile legate de acest angajament. Aceste cheltueli vor fi
recunoscute prin intermediul amortizării pe toata durata de funcţionare a mijlocului fix.

Construcţii. Transferul imobilizărilor corporale în curs de natura construcţiilor în imobilizări

corporale (în funcţiune) se efectuează la data efectuării recepţiei şi punerii în funcţiune parţiale
sau integrale a obiectivului.

Costul de achiziţie a construcţiilor este format din preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile,
precum şi toate celelalte cheltuieli direct legate de utilizarea construcţiei (costuri cu
amenajarea amplasamentului, onorariile arhitecţilor şi inginerilor, costuri iniţiale de manipulare
şi livrare, costuri de montaj şi finisare, costurile estimate pentru demontarea şi mutarea
activului etc.). Toate reducerile comerciale obţinute de „AVPS” sunt scăzute pentru calculul
costului de achiziţie.

În cazul în care construcţiile cuprind module, echipamente tehnice şi instalaţii, care pot fi
văzute din punct de vedere tehnic ca părţi integrante ale construcţiei dar care au o durată de
utilizare diferită de ansamblul construcţiei, acestea vor fi înregistrate ca imobilizări distincte în
grupa „Construcţii” în măsura în care se poate evalua în mod credibil costul de achiziţie. (de
ex.: branşamente, instalaţii electrice şi de apă, echipament de încălzire şi climatizare, lifturi de
personal etc.).

Instalaţiile şi echipamentele care nu au o utilizare uniformă şi relaţie funcţională cu clădirea,

dar servesc direct procesul de exploatare sau procesul administrativ vor fi tratate ca active fixe
mobile (de ex. echipamentul din secţie de producţie). Sunt incluse aici: generatoarele de
energie, încălzirea sau climatizarea care servesc procesul exploatare şi/sau administrativ.

Dacă „AVPS” achiziţionează un activ compus dintr-o construcţie şi terenul aferent acesteia, va
solicita vânzătorului să factureze separat preţurile celor două active, iar dacă acest lucru nu
este posibil, costul de achiziţie va fi stabilit în baza unei expertize tehnice.

89
Page
Deprecierea construcţiilor. Amortizarea construcţiilor noi se face aplicând metoda liniară
asupra valorii amortizabile şi duratele normate de utilizare stabilite în baza catalogului propriu
al „AVPS”.

Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se încadrează în
categoria imobilizărilor corporale.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix reprezintă orice imobilizare corporală, care
este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative , dacă are o durată normală
de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a
Guvernului.

Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări corporale care

să îndeplinească din punct de vedere contabil cele două condiţii (de a fi utilizate în producţie
de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scop
uri administrative şi de a avea o durată de utilizare economică mai mare de un an), dar să aibă
o valoare mai mică decât plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

În funcţie de caracteristicile şi modul de utilizare a imobilizărilor corporale, pentru încadrarea

acestora în grupele şi clasele corespunzătoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului in
vigoare.

Instalaţii tehnice şi mijloace de transport. Sunt reprezentate de toate echipamentele

utilizate pentru realizarea obiectului de activitate, inclusiv pentru administrarea generală a
„AVPS”. Echipamentul tehnic şi maşinile conţin toate tipurile de maşini inclusiv pentru
producţie.

Echipamentele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la data în care se îndeplinesc condiţiile:

 riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate „AVPS” la achiziţie;

 este utilizabil şi produce beneficii „AVPS” (data punerii în funcţiune).

Utilajele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la costul lor de achiziţie sau de producţie. Nu se
capitalizează costurile de reamplasare (reasamblare) ale utilajelor tehnice şi maşinilor
existente când ele sunt deplasate în interiorul „AVPS”.

Dacă odată cu achiziţionarea unui utilaj tehnic specific se achiziţionează şi piese de schimb
speciale, piese de rezervă speciale şi echipamentul de service care pot să fie folosite numai
pentru utilajul tehnic respectiv, adică nu pot avea altă utilizare separată, ele vor fi capitalizate
împreună cu utilajul tehnic respectiv şi înregistrate ca imobilizări corporale şi amortizate pe
durata de viaţă utilă a respectivului activ imobilizat. Alte piese de schimb vor fi incluse în active
de natura stocurilor.

Programele informatice achiziţionate odată cu o instalaţie sau aparat tehnic şi care sunt
necesare pentru funcţionarea instalaţiei sau aparatului tehnic sunt tratate ca parte a activului
fix corporal folosit de „AVPS”. Cheltuielile ulterioare care îndeplinesc criteriile de capitalizare
se vor amortiza pe durata rămasă a activului imobilizat respectiv.

Echipamente tehnologice ( maşinile, utilajele si instalaţiile de lucru). Sunt reprezentate de

toate echipamentele utilizate in procesul de execuţie a lucrărilor, serviciilor si produselor
asociatiei.

90
Page
Momentul la care echipamentul tehnic si maşinile vor fi capitalizate este cel la care riscurile si
beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate – la achiziţie (data punerii in funcţiune) si, in
cazul producerii in cadrul asociatiei, la data când utilajul este complet terminat si recepţionat.

Platile in avans catre furnizori vor fi inregistrate ca „Avansuri acordate pentru imobilizari
corporale”, iar costurile de productie in curs de executie vor fi reparrtizate la „Imobilzari
corporale in curs de executie”.
În unele cazuri, când componenetele unui activ au durate de viaţă diferite, (impunându-se rate
şi metode de amortizare diferite) sau aduc beneficii asociatiei în mod diferit, ele vor fi
contabilizate în mod separat, iar cheltuielile totale privind activul se pot aloca asupra părţilor
sale componente.
Piesele de schimb si echipamentul de interes major, se pot considera in categoria imobilizarilor
corporale, atunci cand AVPS se asteapta a le folosi pe mai multe perioade. Durata lor de
amortizare nu poate depasi durata de viata utila a respectivului activ imobilizat.
Software-ul cumpărat contra echivalent bănesc care va fi utilizat pentru funcţionarea utilajului
tehnic sau al maşinilor este din punct de vedere economic parte a activului fix corporal folosit
de entitate. El va fi deci înregistrat ca o componenta a utilajului sau maşinilor din activele fixe
corporale.

Aparate si instalaţii de măsurare, control si reglare. Imobilizarile înregistrate in acest

capitol din bilanţ includ mijloacele fixe necesare si existente intr-o entitate care nu sunt folosite
direct pentru realizarea producţiei, lucrărilor sau execuţiei serviciilor avand destinatia
controlului si mentinerii parametrilor tehnici ai instalatilor productive si a verificarii produselor
realizate.

Mijloace de transport. Sunt acele active de natura imobilizărilor corporale utilizate la

transportul bunurilor materiale si a persoanelor. Mijloace de transport se pot regăsi sub forma:
 bunurilor care asigura transportul in secţiile de producţie (poduri rulante, încărcătoare,
multicare, etc.)
 bunuri pentru transportul produselor si a materialelor (autobasculante, remorci,
tractoare, autoplatforme etc.)
 mijloace de transport persoane (autoturisme, microbuze, remorci special amenajate,
etc.

Animale si plantaţii. Cuprind animalele de munca şi pază, precum ar fi cabaline, plantaţii de

pomi fructiferi, etc.

Mobilier, aparatura, birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si

alte active corporale. Sunt bunurile care asigura de regula desfăşurarea proceselor
manageriale dar si condiţiile desfăşurării proceselor economice cu respectarea normelor de
protecţie a valorilor umane si materiale.

Elementele înregistrate în această grupă de active corporale imobilizate includ, în principal,

activele de uz comun sediul administrativ al „AVPS” si din alte locatii, care sunt folosite pentru
realizarea activităţii de exploatare.

Imobilizările din această grupă se înregistrează la cost de achiziţie.

Nu sunt considerate imobilizări corporale bunurile menţionate la art. 6 din Legea nr.15/1994:

 motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, destinate înlocuirii

componentelor uzate, sau in scopul efectuării unor mici modernizări in cadrul lucrărilor
de reparaţii.Cheltuielile privind reparaţiile de orice fel, ce se fac la mijloacele fixe, care
au ca scop restabilirea stării tehnice iniţiale prin înlocuirea componentelor uzate.

91
Page
 Recuperarea acestor cheltuieli se face prin includerea in cheltuielile de exploatare
integral, la momentul efectuări;
 sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si
durata lor de funcţionare normala;
 construcţiile si instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii;
 animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la
îngrăşat, pasările si coloniile de albine;
 investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor de foraj pentru alimentarea cu apa care
nu a dat rezultate, dar care, din motive geologo-tehnice si economice obiective, nu pot
fi exploatate;
 prototipurile, atât timp cat servesc ca model de executarea producţiei de serie, inclusiv
seria zero, sau sunt supuse încercărilor in vederea omologării la producător;
 echipamentul de protecţie si de lucru, îmbrăcămintea speciala, precum si accesoriile de
pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

Recunoaşterea activelor corporale

Imobilizările corporale sunt activele deţinute de „AVPS” pentru a fi utilizate în activitati fara
scop patrimonial si/sau sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un
an.

Intrările de active sunt tratate de „AVPS” ca imobilizări corporale, dacă valoarea lor de intrare
este mai mare decât limita stabilită prin HG. Activele cu o durata de utilizare mai mare de un
an şi cu o valoare mai mică decat cea fiscala stabilita prin HG sunt recunoscute pe cost, la
momentul dării în folosinţă.

Nu se supun acestui tratament activele care indiferent de valoarea de intrare sunt considerate
imobilizări corporale cum ar fi:
 clădiri;
 construcţii;
 echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru);
 mijloace de transport de orice fel;
 animale si plantaţii;
 arme de foc: pistoale, arme de paza, arme de vânătoare etc
.
Acestea rămân in evidenta ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar si urmează
regimul de scoatere din folosinţa si de casare a mijloacelor fixe.

In cazul imobilizarilor cedate ca efect al legilor de reconstituire a proprietatii,

neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata constituie cheltuiala a perioadei.

Costurile suportate de „AVPS” în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui

contract de închiriere sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea „AVPS” la
imobilizări corporale, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.

Nu sunt recunoscute în costurile de achiziţie a unei construcţii cheltuielile cu demolarea

şi cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a altei construcţii aflată pe
amplasamentul celei noi.

Bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere sunt înregistrate iniţial la
valoarea justă în corespondenţă cu contul 133 / 4753 „Donaţii pentru investiţii”, respectiv 134 /
4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor corporale”.

92
Page
Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale sunt recunoscute de catreAVPS, de
regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Cheltuielile ulterioare, aferente
unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja recunoscut, vor fi adăugate
valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că se vor obţine beneficii
economice viitoare suplimentare faţă de performantele estimate iniţial sau că se prelungeşte
durata de utilizare a acestuia. Cheltuielile ulterioare privind imobilizările corporale vor fi
recunoscute ca şi activ numai când acea cheltuială îmbunătăţeşte starea activului.

Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizările corporale, care au componente cu durate

de viaţă diferite şi pentru care nu s-a efectuat înregistrarea distinctă în funcţie de durata
estimată de utilizare, vor fi tratate astfel:

 valoarea componentei înlocuite prin programul de investiţii şi amortizarea aferentă vor fi

eliminate din valoarea contabilă a imobilizării principale, dacă se dispune de informaţiile
necesare;
 costul de achiziţie al componentei noi va majora valoarea imobilizării corporale principale,
dacă durata rămasă de viaţă a imobilizării corporale principale coincide cu durata de viaţă a
componentei noi, achiziţionată prin programul de investiţii;
 costul de achiziţie al componentei noi se va înregistra ca imobilizare corporală distinctă
(număr inventar nou) dacă durata rămasă a imobilizării corporale principale diferă de cea a
componentei înlocuite prin programul de investiţii.

Dacă componenta înlocuită mai poate fi utilizată după repararea acesteia, aceasta se
evidenţiază în conturi de stocuri la valoarea rămasă la care se adaugă costurile de transport şi
reparaţii facturate de terţi.

Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate de „AVPS” în

baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, concesiune sau alte contracte similare se
evidenţiază în contabilitatea „AVPS”, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

Modernizări ale activelor de natura patrimoniului public. Investiţiile făcute de „AVPS”, din
surse proprii asupra bunurilor care fac obiectul contractului de concesiune, si/sau finantare
nerambursabila, sunt capitalizate şi se amortizează pe durata rămasă de viaţă a activului, dar
care să nu depăşească perioada de valabilitate a contractului de concesiune si/sau finantare,
respectiv reîntregind valoarea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului după
amortizarea integrală a acestora.

Amortizarea si deprecierea. „AVPS” utilizează catalogul privind clasificarea şi duratele

normale de funcţionare a mijloacelor fixe stabilit prin legislaţia românească (HG nr.
2139/2004). Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase şi
subclase.

„AVPS” utilizează metoda amortizării liniare care împarte valoarea de intrare în sume egale
de-a lungul duratei de viaţă probabile a activelor în cauză, începând cu luna următoare punerii
în funcţiune.

Conservarea. Atunci când imobilizările corporale sunt trecute în conservare, durata de

amortizare va fi revizuită în mod corespunzător, iar amortizarea va fi întreruptă pe toată
perioada conservării, cu respectarea legislatiei in vigoare, pentru respectarea alocării
sistematice a valorii amortizabile pe întreaga durată de utilizare economică.Recuperarea
amortizării se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de utilizare
rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.

Întreruperea utilizării datorată modernizărilor. Atunci când o imobilizare corporală nu este

utilizată datorită efectuării unor lucrări de modernizare, amortizarea nu va fi întreruptă, iar
93
Page
recuperarea valorii rămase la care se adaugă valoarea costurilor de modernizare se va face
prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de utilizare rămasă, sau pe noua
durată de viaţă rămasă, estimată de „Comisia de receptie a lucrarilor de modernizare a
mijloacelor fixe”, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.

Amortizarea imobilizărilor reevaluate. Valoarea amortizabilă a imobilizărilor reevaluate este

reprezentată de valoarea reevaluată. Dacă o imobilizare corporală complet amortizată
mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării imobilizarii corporale, acesteia i se stabilesc o
nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a
se folosi în continuare (art. 100 din OMFP nr. 1802/2014).

Deprecierea. Ajustarea pentru depreciere, se va recunoaşte, de regulă, cu ocazia

inventarierii, în contul de profit şi pierdere atunci când valoarea contabilă a unui activ
depăşeşte valoarea utilă sau de inventar. Ajustările de depreciere sunt înregistrate în
contabilitate, astfel:

 reducerea rezervei din reevaluare înregistrată pentru respectivul activ, în limita

constituirii acesteia;
 cheltuială suplimentară cu amortizarea pentru deprecieri ireversibile; sau
 cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierile
considerate reversibile.

O pierdere de natură tehnică apare dacă există o pierdere mare de valoare din anumite cauze
(ex. avarierea sau distrugerea activului) şi se înregistrează pe cheltuieli la data constatării.

O deteriorare de natură economică temporară apare dacă posibilităţile economice de folosire a

unui activ fix sunt influenţate negativ din cauza unor împrejurări excepţionale (de ex.:
tehnologii noi, închiderea unui producător de energie etc.).

Ajustările de depreciere vor fi reluate la venituri pe măsura ce costurile de remediere vor fi

recunoscute în contul de profit şi pierdere. Deciziile privind reluarea deprecierilor
înregistrate în conturile de ajustări au la bază, de regulă, constatările Comisiei de
inventariere.

Evaluarea la data bilantului. Pentru imobilizările corporale la care s-au constatat deprecieri,
pe baza listelor de inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de
înregistrare a acestora pe seama unei amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile
ale imobilizărilor amortizabile), sau pe seama contului de depreciere (pentru deprecierile
considerate reversibile) arătând cauzele care au determinat aceste deprecieri. Înregistrarea in
contabilitate a acestora se va efectua numai după aprobarea de Consiliul AVPS, a Procesului
verbal întocmit de Comisia Centrala de inventariere, functie de limitele de competente in
vigoare.

Reevaluarea. „AVPS” a optat pentru prezentarea imobilizărilor corporale la valoarea

reevaluată care se substituie valorii de intrare a imobilizărilor.

Pentru activitatile fara scop patrimonial reevaluarea se integistreaza potrivit

prevederilor OMFP 1969/2007, iar pentru activitatile economice potrivit prevederilor
OMFP 1802/2014.

Evaluarea imobilizărilor după intrarea acestuia în patrimoniu se realizează de către o persoană

independentă, un evaluator independent care trebuie să stabilească valoarea justă a acestuia.
sau prin folosirea de indici statistici sau alte criterii conform deciziei anuale a conducerii
„AVPS”. Reevaluările se efectuează, de regulă, de experţi evaluatori independenţi, cu

94
Page
suficientă regularitate astfel încât valoarea contabilă să nu difere în mod semnificativ de
valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului.

Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita

reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Dacă un activ imobilizat este reevaluat,
toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei
când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.

Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o
piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data
ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

Frecventa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale in cauza. In

cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat diferă semnificativ de valoarea contabila,
atunci este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot suferi modificări
semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitând, prin urmare, reevaluări anuale. Pentru
imobilizările corporale ale căror valori juste nu suferă modificări semnificative, nu este necesar
sa se facă reevaluări. Pentru acestea, reevaluările trebuie făcute la 3 ani.

Cedări şi casări.

Un element de natura imobilizărilor corporale trebuie scos din evidenţă la cedare sau casare,
atunci cand când nici un beneficiu economic viitor nu se mai aşteaptă prin utilizarea sa
ulterioară.

Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unui element de imobilizări
corporale trebuie determinate ca diferenţă între încasările nete obţinute din cedare şi valoarea
contabilă a activului, şi trebuie recunoscute ca venit sau ca şi cheltuială în contul de profit şi
pierdere.

Cedarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:

 suma obţinută din vânzare ca venit din exploatare;

 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.

Casarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:

 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.

 eventualele bunuri recuperate în urma casării se înregistrează ca active de natura
stocurilor, pe seama veniturilor din exploatare la valoarea realizabilă netă.

În scopul prezentării în contul rezultatului exercitiului, câştigurile sau pierderile obţinute în urma
casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile
generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după
caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte
cheltuieli de exploatare”, după caz.

Imobilizări financiare

Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor

financiare, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile

95
Page
financiare generale ale „AVPS”, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu
uşurinţă informaţiile privind imobilizările financiare ale „AVPS”.

Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate

entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care „AVPS”
este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte
împrumuturi.

La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de „AVPS” la

terţi.

În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele

acordate terţilor în baza unor contracte pentru care „AVPS” percepe dobânzi, potrivit legii.

În bilanţ sunt prezentate la imobilizări financiare numai partea cu scadenţa mai mare de un an
din creanţe imobilizate, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.

„AVPS” recunoaşte un activ financiar atunci şi numai atunci când acesta devine parte la
prevederile contractuale ale instrumentului, ca urmare „AVPS” are dreptul legal de a primi
numerar sau are obligaţia de a plăti.

Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate
pentru pierdere de valoare.

Planul de conturi comparativ – activitati fara scop patrimonial/activitati economice

CLASA 2 — CONTURI DE IMOBILIZĂRI

OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE OMEFP 1802/2014 - PERSOANE JURIDICE -
FARA SCOP PATRIMONIAL ACTIVITATI ECONOMICE
GRUPA 20 — IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire 201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare 203 Cheltuieli de dezvoltare
Concesiuni, brevete, licențe, mărci Concesiuni, brevete, licențe, mărci
205 comerciale, drepturi și active similare 205 comerciale, drepturi și active similare
207 Fond comercial 207 Fond comercial
2071 Fond comercial pozitiv
2075 Fond comercial negativ
208 Alte imobilizări necorporale 208 Alte imobilizări necorporale
GRUPA 21 — IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 Terenuri și amenajări de terenuri 211 Terenuri și amenajări de terenuri
2111.01 Terenuri 2111 Terenuri
2112.02 Amenajări de terenuri 2112 Amenajări de terenuri
212 Construcții 212 Construcții
Instalații tehnice și mijloace de Instalații tehnice și mijloace de
213 transport 213 transport
Echipamente tehnologice (mașini, Echipamente tehnologice (mașini,
2131 utilaje și instalații de lucru) 2131 utilaje și instalații de lucru)
Aparate și instalații de măsurare, Aparate și instalații de măsurare,
2132 control și reglare 2132 control și reglare
2133 Mijloace de transport 2133 Mijloace de transport
96
Page
2134 Animale si plantatii
Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
214 corporale
GRUPA 23 — IMOBILIZĂRI ÎN CURS SI
AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
217 Active biologice productive
Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
214 corporale
215 Investiții imobiliare
GRUPA 22 — IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN
CURS DE APROVIZIONARE
Instalații tehnice și mijloace de transport
223 în curs de aprovizionare
Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale în curs
224 de aprovizionare
Active biologice productive în curs de
227 aprovizionare
GRUPA 23 — IMOBILIZĂRI ÎN CURS

Imobilizări corporale în curs de execuție Imobilizări corporale în curs de execuție

231 231
Avansuri acordate pentru imobilizări
232 corporale
Imobilizări necorporale în curs de
233 execuție
Avansuri acordate pentru imobilizări
234 necorporale
235 Investiții imobiliare în curs de execuție
GRUPA 26 — IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate 261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate
262 Acțiuni deținute la entități asociate
Acțiuni deținute la entități controlate în
Interese de participare
263 263 comun
264 Titluri puse în echivalență
265 Alte titluri imobilizate 265 Alte titluri imobilizate
266 Certificate verzi amânate
267 Creanțe imobilizate 267 Creanțe imobilizate
2671 Sume datorate de entitățile afiliate 2671 Sume de încasat de la entitățile afiliate
Dobânda aferentă sumelor datorate de Dobânda aferentă sumelor de încasat de
2672 entitățile afiliate 2672 la entitățile afiliate
Creanțe legate de interesele de Creanțe față de entitățile asociate și
2673 participare 2673 entitățile controlate în comun
Dobânda aferentă creanțelor față de
Dobanda aferenta reanțelor legate de
entitățile asociate și entitățile controlate
interesele de participare
2674 2674 în comun
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
Dobânda aferentă împrumuturilor Dobânda aferentă împrumuturilor
2676 acordate pe termen lung 2676 acordate pe termen lung
97
Page
 Obligațiuni achiziționate cu ocazia
2677 emisiunilor efectuate de terți
2678 Alte creanțe imobilizate 2678 Alte creanțe imobilizate
Dobânzi aferente altor creanțe Dobânzi aferente altor creanțe
2679 imobilizate 2679 imobilizate
Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări
269 financiare 269 financiare
Vărsăminte de efectuat privind acțiunile Vărsăminte de efectuat privind acțiunile
2691 deținute la entitățile afiliate 2691 deținute la entitățile afiliate
Vărsăminte de efectuat privindinteresele Vărsăminte de efectuat privind acțiunile
2692 de participare 2692 deținute la entități asociate
Vărsăminte de efectuat privind acțiunile
2693 deținute la entități controlate în comun
Vărsăminte de efectuat pentru alte Vărsăminte de efectuat pentru alte
2695 imobilizări financiare 2695 imobilizări financiare
GRUPA 28 — AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
Amortizări privind imobilizările Amortizări privind imobilizările
280 necorporale 280 necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
Amortizarea concesiunilor, brevetelor, Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor licențelor, mărcilor comerciale,
2805 și activelor similare 2805 drepturilor și activelor similare
2807 Amortizarea fondului comercial 2807 Amortizarea fondului comercial
Amortizarea altor imobilizări necorporale Amortizarea altor imobilizări necorporale
2808 2808
Amortizări privind imobilizările corporale Amortizări privind imobilizările corporale
281 281
2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812 Amortizarea construcțiilor 2812 Amortizarea construcțiilor

Amortizarea aparatelor si instalatiilor de

2813 masurare, control si reglare Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de
Amortizareaechipamentelor tehnologice transport
2814 (masini, utilaje si instalatii de lucru) 2813
Amortizarea mijloacelor de transport
Amortizarea investițiilor imobiliare (ad)
2815 (ad) 2815
AICI AVEM O PROBLEMA ACELASI SIMBOL PENTRU 2 CATEGORII DIFERITE!!!!
Amortizarea activelor biologice
Amortizarea animalelor si plantatiilor
2816 2817 productive
Amortizarea mobilierului,aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a
Amortizarea altor imobilizări corporale
valorilor umane si materiale si altor active
2817 corporale 2814
GRUPA 29 — AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZĂRILOR

98
Page
 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
290 necorporale 290 necorporale
Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor
2903 de dezvoltare
Ajustări pentru deprecierea
concesiunilor, brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale, drepturilor și
2905 activelor similare
Ajustări pentru deprecierea activelor
necorporale de explorare și evaluare a
2906 resurselor minerale
Ajustări pentru deprecierea altor
2908 imobilizări necorporale
Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
291 corporale 291 corporale
Ajustări pentru deprecierea terenurilor și
2911 amenajărilor de terenuri
2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor
Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și
2913 mijloacelor de transport
Ajustări pentru deprecierea altor
2914 imobilizări corporale
Ajustări pentru deprecierea investițiilor
2915 imobiliare
Ajustări pentru deprecierea activelor
corporale de explorare și evaluare a
2916 resurselor minerale
Ajustări pentru deprecierea activelor
2917 biologice productive
Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
293 în curs de execuție 293 în curs de execuție
Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
2931 corporale în curs de execuție
Ajustări pentru deprecierea investițiilor
2935 imobiliare în curs de execuție
Ajustări pentru pierderea de valoare a Ajustări pentru pierderea de valoare a
296 imobilizărilor financiare 296 imobilizărilor financiare
Ajustări pentru pierderea de valoare a
2961 acțiunilor deținute la entitățile afiliate
Ajustări pentru pierderea de valoare a
acțiunilor deținute la entități asociate și
2962 entități controlate în comun
Ajustări pentru pierderea de valoare a
2963 altor titluri imobilizate
Ajustări pentru pierderea de valoare a
2964 sumelor de încasat de la entitățile afiliate

99
Page
 Ajustări pentru pierderea de valoare a
creanțelor față de entitățile asociate și
2965 entitățile controlate în comun
Ajustări pentru pierderea de valoare a
2966 împrumuturilor acordate pe termen lung
Ajustări pentru pierderea de valoare a
2968 altor creanțe imobilizate

PRINCIPALELE INREGISTRARI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice, platitor de TVA

a.d.*)= analitic distinct **) numai pentru platitorii de TVA

INTRARI DE IMOBILIZARI
Achizitia
1. Furnizor intern
Inregistrea facturii de avans emisa de furnizor
232 / 234 = 404 a.d.*) % = 404 a.d.
232 / 234
4426**)

Receptia imobilizarii si inregistrarea acesteia

20x / 21x a.d. = 404 a.d. % = 404 a.d.
20x / 21x a.d.
4426

Regularizarea avans platit

404 a.d. = 232 / 234 a.d. 404 a.d. = %
232 / 234 a.d.
4426**)

Receptie imobilizare fara factura

20x / 21x a.d. = 408 a.d. 20x / 21x a.d. = 408 a.d.

Primirea ulterioara a facturii

408 a.d. = 404 a.d. % = 404a.d.
408
4426**)

Receptie imobilizare in curs care necesita PIF

231 a.d. = 404 a.d. 231 a.d. = 404 a.d.

Receptie imobilizare la momentul PIF

21X a.d. = 231 a.d. 21X a.d. = 231 a.d.

2. Achizitie intracomunitara

20x / 21x a.d. = 404 a.d. 20x / 21x a.d. = 404 a.d.
4426**) = 4427**)
20x / 21x a.d. = 4423
100
Page
4423 = 404 a.d.

3. Import

20x / 21x a.d. = 404 a.d. 20x / 21x a.d. = 404 a.d.

20x / 21x a.d. = % 20x / 21x a.d. = 446

446
4423

% = 5121 4426**) = 5121

446
4423

Productie proprie
Colectare cheltuieli dupa natura acestora, conform devizelor
6811 = 280x/281x a.d. 6811 = 280x/281x a.d.

60xx = 3xx a.d./ 401a.d. 60xx = 3xx a.d./ 401a.d.

Inregistrea imobilizarii in curs la finele perioadei

231/233 a.d. = 72x 231/235 a.d. = 72x

Receptia imobilizarii la punerea in functiune

20xx / 21xx a.d. = 231/233 a.d. 20xx / 21xx a.d. = 231/233 a.d.

Donatii, subventii, plus inventar etc.

Intrari de imobilizari prin donatie

20xx / 21xx a.d. = 133 a.d 20xx / 21xx a.d. = 475 a.d.

Cu titlu gratuit prin subventie guvernamentala

20x / 21x = 131 a.d 20x / 21x = 475 a.d.

Plusuri de inventar / Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii

20x / 21x = 134/138 a.d 20x / 21x = 475 a.d.

Sumele inregistrate in conturile 131, 133, 134 si 138 vor fi reluate pe venituri concomitent cu
inregistrarea cheltuielii cu amortizarea imobilizarilor respective, pana la acoperirea completa
a valoarii de intrare

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

6811 = 280/281a.d. 6811 = 280/281 a.d.

Reluarea la venituri a amortizarii imobilizarilor primite cu titlu gratuit/plusurilor de inventar

131/133/134/138
a.d.. = 7392/7399 475 a.d. = 7582/7584
101
Page
 IESIRI DE IMOBILIZARI
1. Prin casare sau cedare cu titlu gratuit
% = 20x / 21x a.d. % = 20x / 21x a.d.
280/281a.d. 280/281a.d.
6583 6583
Ajustare TVA daca este cazul
635 = 4426**)

2. Prin vanzare
461 a.d. = 738 461 a.d. = %
7583
4427**)

% = 20x / 21x a.d. % = 20x / 21x a.d.

280/281a.d. 280/281a.d.
6583 6583
CHELTUIELI ULTERIOARE
1. Cheltuieli recunoscute in contul de profit si pierdere

Lucrari de reparatii si intretinere facturate de terti

611 = 401 a.d. 611 = 401 a.d.

Lucrari de reparatii si intretinere efectuate de personalul propriu

6xx = % 6xx = %
30xx a.d. 30xx a.d.
4xx a.d. 4xx a.d.

2. Cheltuieli care majoreaza valoarea imobilizarilor corporale

Lucrari de reparatii si intretinere facturate de terti

231 a.d. = 404/408 a.d. 231 a.d. = 404/408a.d.

Lucrari executate cu personalul propriu

6xx = % 6xx = %
30xx a.d. 30xx a.d.
4xx a.d. 4xx a.d.

3. Inlocuirea unei componente a unei imobilizari corporale

Scaderea din valoarea imobilizarii a componentei "X"

% = 21x/compon.X % = 21x/compon.X
281x 281x
6583 6583

Majorarea valorii imobilizariilor corporale cu valoarea componentei noi

21x a.d. = 404/408 a.d. 21x a.d. = 404/408 a.d.

REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

102
Page
 La aplicarea pentru prima data a OMFP 1802/2014,
soldul contului 1065- Rezerve reprezentand
surplusul realizat din rezerve din reevaluare, se va
transfera asupra contului 1175- Rezultatul reportat
reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare:

1065 a.d. = 1175

Eliminarea amortizarii cumulate

281 a.d. = 21x a.d. 281 a.d. = 21x a.d.

1. Crestere de valoare
21x a.d. = 105 a.d. 21x a.d. = 105 a.d.

In cazul in care la o reevaluare anterioara a existat o cheltuiala cu deprecierea acelei imobilizari

corporale, inregistrarea se face pe seama veniturilor, in limita deprecierii inregistrate anterior pe seama
cheltuielilor
21x a.d. = 7813 21x a.d. = 755

In cazul in care cresterea de valoare depaseste

In cazul in care cresterea de valoare
deprecierea inregistrata anterior in cont 6813
depaseste deprecierea inregistrata anterior
(valabil pana la 31.12.2014), respectiv cont 655
in cont 6813, diferenta se inregistreaza in
(valabil cu 01.01.2015) , diferenta se inregistreaza
cont 105:
in cont 105:
21x a.d. = 105 a.d. 21x a.d. = 105 a.d.

2. Descrestere de valoare
situatia in care exista sold creditor in cont 105 - aferent acelei imobilizari- a.d.
105 a.d. = 21x a.d. 105 a.d. = 21x a.d.

situatie in care deprecierea este mai mare decat rezerva existenta sau nu exista sold creditor cont 105

% = 21x a.d. % = 21x a.d.

105 a.d. 105 a.d.
6813 655 a.d.

3. Transferul soldului contlui 105 la rezerve 3. Transferul surplusului din reevaluare pe masura
la casare sau cedare sau concomitent cu amortizarii sau la cedarea / casarea imobilizarii, la
amortizarea rezultatul reportat

105 a.d. = 1065 105 a.d. = 1175

DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE (EVALUAREA LA INVENTAR)

1. Pentru imobilizari corporale inregistrate la cost

Inregistrarea ajustarilor pentru imobilizari corporale inregistrate la cost, pentru deprecieri reversibile

6813 = 29x a.d. 6813 = 29x a.d.

In anul urmator, daca deprecierea este mai mica sau nu mai este valabila, aceasta se diminueaza sau se
anuleaza prin reluare la venituri
29x a.d. = 7395 29x a.d. = 7813

103
Page
 2. Pentru imobilizari corporale reevaluate
105 a.d. = 21x a.d.
sau
% = 21x a.d.
105 a.d.
655

PERSOANE RESPONSABILE

Procedura va fi difuzată personalului care participă la întocmirea, avizarea şi aprobarea

documentelor justificative, persoanelor care primesc în gestiune şi eliberează mijloacele fixe,
persoanelor care înregistrează în contabilitate operaţiunile ce privesc imobilizările.

DISPOZITII FINALE

Procedura va fi adusă la cunoştinţă personalului care execută activitatea respectivă.

Procedura intră în vigoare la data de ........................ .

II . Procedura pentru clasificarea şi înregistrarea contractelor de

leasing

SCOPUL PROCEDURII
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate şi în gestiune a bunurilor de natura imobilizărilor corporale şi
necorporale care fac obiectul contractelor de leasing;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente contractelor de leasing.

DOMENIUL
Procedura se aplică la încheierea contractelor de leasing, recepţia, scoaterea din gestiune
a bunurilor ce fac obiectul contractelor de leasing de către persoanele din cadrul
compartimentelor tehnic, informatic şi financiar-contabil.

REGLEMENTĂRI APLICABILE:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completările ulterioare.

DESCRIEREA PROCEDURII
În funcţie de natura contractului de leasing, operaţional sau financiar, bunurile ce fac
obiectul acestor contracte se vor înregistra distinct în gestiunea şi contabilitatea locatarului.

Leasing financiar

A. Documentele justificative
Recepţia bunurilor de natura imobilizărilor ce fac obiectul unui contract de leasing se
realizează pe baza următoarelor documente justificative:
 Aviz de însoţire
104
Page
  Proces-verbal de recepţie

Înregistrarea intrării în gestiune a imobilizărilor se face prin completarea:

 Registrului numerelor de inventar
 Fişa mijlocului fix

B. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor aferente contractelor de leasing

Înregistrările au la bază prevederile contractelor de leasing încheiate cu locatorul,
anexele, graficul de rambursare. Înregistrarea ratelor se face pe baza facturilor aferente
primite.

Înregistrarea comisionului de administrare:

% = 401
suma aferentă lunii
628
curente
suma aferentă
471
perioadelor viitoare

Înregistrarea recepţiei mijlocului fix şi a datoriei aferentă leasingului:

21x = 167

Înregistrarea facturii de la locator aferenta ratelor:

% = 404
167
666
4426 aferentă ratei de capital
„TVA deductibilă”
(dacă este cazul)

Locatarul înregistrează lunar amortizarea mijlocului fix achiziţionat.

6811 = 281x a.d.

PERSOANE RESPONSABILE:

Directorul economic/ contabilul şef:

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea articolelor contabile aferente contractului de leasing;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a contractelor de leasing, facturi, procese verbale;
 contabilizarea operaţiunilor aferente leasingului;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

DISPOZIŢII FINALE
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ................... .

105
Page
III. Procedura de gestionare a stocurilor
SCOPUL PROCEDURII

1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza

înregistrării în contabilitate şi în gestiune a bunurilor de natura stocurilor;
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente stocurilor astfel încât:
 să se reflecte cantitativ şi valoric toate intrările/ieşirile de stocuri;
 să se asigure datele necesare efectuării inventarierii patrimoniului;
 să se asigure controlul gestiunilor de bunuri materiale.

DOMENIUL
Procedura se aplică la recepţia, utilizarea, vânzarea, scoaterea din gestiune a bunurilor
de natura stocurilor de către persoanele din cadrul compartimentelor tehnic, informatic şi
financiar-contabil.

REGLEMENTĂRI APLICABILE:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completările ulterioare.

DESCRIEREA PROCEDURII

1. Documentele justificative
Stocurile pot intra în administrarea unităţii pe mai multe căi:
 achiziţii;
 transfer de la alte unităţi;
 producţie proprie şi prelucrare în unitate;
 prelucrare la terţi;
 dezmembrări şi casări de imobilizări sau alte stocuri;
 plusuri de inventar;
 donaţii de la persoane fizice sau juridice

INCARCREA IN GESTIUNE A STOCURILOR

Recepţia şi înregistrarea în contabilitate a bunurilor se realizează pe baza următoarelor
documente justificative:
1. Pentru achiziţii:
a. de la persoane juridice
 Factură
 Aviz de însoţire
 Bonul fiscal
 Nota de recepţie şi constatare diferenţe
Se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul,
după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În situaţia în care la recepţie se constată diferenţe,
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia
de recepţie.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular
pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii. Datele
de pe verso formularului se completează numai atunci când se constată diferenţe la recepţie.

Circulă:

106
Page
  la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale recepţionate (toate
exemplarele);
 la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea
diferenţelor constatate (toate exemplarele), precum şi pentru înregistrarea în
contabilitatea sintetică şi analitică, ataşată la documentele de livrare (factura sau avizul
de însoţire a mărfii);
 la unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru
comunicarea lipsurilor stabilite.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
b. Pentru stocurile procurate de la persoane fizice:
 Borderoul de achiziţie
Se întocmeşte în două exemplare de către persoana care efectuează aprovizionarea cu
bunuri de pe piaţa ţărănească, de la producătorii individuali sau de la alte persoane fizice, în
momentul achiziţiei. Se semnează de către persoana care face achiziţiile respective şi de către
gestionarul care primeşte bunul.
Inregistrarea hranei pentru vanat in baza unui borderou de achizitii de la persoane
fizice presupune obligatoriu si anexarea certificatului de producator al persoanei fizice .
Circulă:
 la gestiune, pentru semnarea de primire a bunurilor şi întocmirea Notei de recepţie şi
constatare de diferenţe (ambele exemplare), după caz;
 la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
 rămâne în carnet (exemplarul 2).

Se arhivează:
 la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
 la delegatul achizitor (exemplarul 2).
 Nota de recepţie şi constatare diferenţe

2. Pentru stocurile transferate de la alte unităţi:

 Avizul de însoţire a mărfii
 Nota de recepţie şi constatare diferenţe

3 Productie proprie si prelucrare in unitate

a. Pentru stocurile rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar:

 Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe de declasare a unor

bunuri materiale;
 Bon de predare-transfer, restituire, pentru stocurile de produse finite predate la
magazie
b. Pentru bunurile rezultate din prelucrare:
 Proces-verbal de transformare;
 Bon de predare-transfer, restituire, pentru stocurile de produse finite predate la magazie.

Bonul de predare a produselor finite se întocmeşte în două exemplare, pe măsura

predării la magazie a produselor.
Circulă:
 la magazia de produse finite, semnându-se de predare de către secţie (atelier) şi de
primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
 la compartimentul ce efectuează controlul tehnic de calitate, semnându-se pentru
certificarea acestui control (ambele exemplare), după caz;
 la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea
sintetică şi analitică un exemplar;

107
Page
  la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei al doilea exemplar.

Se arhivează:
 la compartimentul financiar-contabil său persoana care conduce evidenţa;
 la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei.

Bonul de predare a materialelor refolosibile la magazie se întocmeşte în două

exemplare, pe măsura predării la magazie a materialelor refolosibile de către secţii, ateliere
etc. şi se semnează de şeful secţiei care dispune predarea.
Circulă:
 la magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de către delegatul secţiei,
atelierului etc. şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
 la compartimentul financiar-contabil său persoana care conduce evidenţa, pentru
efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1 pentru
evidenţa materialelor şi exemplarul 2 pentru evidenţa costurilor).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

Bonul de transfer între două gestiuni aflate în incinta unităţii se întocmeşte în două
exemplare, pe măsură ce se efectuează transferul, de către persoana care dispune transferul,
care semnează la rubrica corespunzătoare. Transferul se efectuează numai între gestiuni din
incinta aceleiaşi unităţi. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeşte Aviz de însoţire
a mărfii (cod 14-3-6A).
Circulă:
 la magazia predătoare pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare
de către gestionar (ambele exemplare);
 la delegatul magaziei primitoare care semnează de primire pe exemplarul 1 şi reţine
exemplarul 2;
 la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, după confruntarea lor,
stau la baza efectuării înregistrărilor în evidenţa magaziilor.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

4. Pentru bunurile primite cu titlu gratuit:

Contractul de donaţie, sponsorizare pentru stocurile primite cu acest titlu

SCADEREA DIN GESTIUNE A STOCURILOR

Obiectele de inventar se înregistrează la darea în folosinţă.

1. Consumul în procesul de producţie
Bonul de consum. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv
eliberării materialelor din magazie pentru consum, de către compartimentul care efectuează
lansarea, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de către alte
compartimente ale unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de
calcul.
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru
materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.
În situaţia în care materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:
 în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor,
după ce, în prealabil, pe versoul formularului se obţin semnăturile persoanelor
autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile
normate;
 în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit şi
se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea

108
Page
 denumirii materialului înlocuitor se întocmeşte un bon de consum separat pentru
materialul înlocuitor sau se înscrie pe un rând liber în cadrul aceluiaşi bon de consum.

In cazul popularilor cu peste, pasari,animale bonul de consum este insotit de

procesul verbal de populare.

Circulă:
 la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele
exemplare);
 la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor
înlocuitoare;
 la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de
predare de către gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele
(ambele exemplare);
 la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea
sintetică şi analitică (ambele exemplare).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

2. Casări
Proces-verbal de casare;

3. Lipsuri la inventariere
Procesul-verbal de inventariere

4. Transferurile interne
Bon de predare-transfer, restituire

5. Bunuri primite in consignatie

Bonul de primire în consignaţie.
Se întocmeşte de către unitatea care preia bunul în două exemplare.
La primirea obiectului se face descrierea caracteristicilor acestuia şi se stabileşte preţul
de vânzare în funcţie de preţul de evaluare sau de achiziţie.
Ambele exemplare sunt semnate de către deponent şi consignatar din care primul
exemplar este predat deponentului drept dovada că a predat obiectul pentru vânzare în regim
de consignaţie.
Restituirile se fac la cererea deponentului, semnându-se pentru primirea obiectelor
restituite.
În cazul în care deponentul este plătitor de TVA, mărfurile depuse în consignaţie sunt
însoţite de avizul de însoţire a mărfii care va purta menţiunea: „pentru vânzare în regim de
consignaţie”.
Unitatea de consignaţie va face încărcarea în gestiune cu mărfurile primite spre vânzare
pe baza facturii primite de la deponent, lunar după ce marfa a fost văndută.
Exemplarul al doilea constituie fişa de evidenţă pentru înregistrare în contabilitatea
unităţii de consignaţie.
Circulă la:
- deponent pentru confirmarea de predare a obiectului pentru vânzare în consignaţie
(exempl.1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie.

Se întocmeşte de către preţuitor sau persoana desemnată cu evaluarea obiectelor
primite de la deponenţi, în două exemplare, şi se semnează de către acesta pentru predare şi
de către gestionar pentru primirea obiectelor.

109
Page
 Circulă:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la gestionar, împreună cu obiectele primite în consignaţie (exemplarul 2).
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la gestionar (exemplarul 2).

Borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie

Serveşte la evidenţa mişcării obiectelor primite în consignaţie.
Se întocmeşte în două exemplare, de către gestionar, pe baza bonurilor fiscale sau
facturilor, la momentul vânzării bunului primit în consignaţie.

6. Vânzare
 Factura de vânzare
 Aviz de însoţire a mărfurilor
 Dispoziţia de livrare Se întocmeşte în două exemplare de către serviciul desfacere.

Circulă:
 la magazie, pentru eliberarea produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale şi pentru
înregistrarea în evidenţa magaziei, semnându-se de către gestionarul predător pentru
cantităţile livrate (ambele exemplare);
 la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea bunurilor livrate în evidenţele acestuia
şi pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii, după caz (exemplarul 2).

Se arhivează:
 la magazie (exemplarul 1);
 la compartimentul desfacere (exemplarul 2) sau compartimentul financiar-contabil, după
caz.

Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul formularelor:

 Fişa de magazie
Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se
completează de către:
 compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei şi la verificarea înregistrărilor.
 gestionar său persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări,
ieşiri şi stoc.
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de
materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică. Pentru valori
materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte care se
ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele desemnate de la

compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puţin o dată pe lună, modul cum se fac
înregistrările în fişele de magazie, după caz.

Cantităţile se înregistrează zilnic de gestionar său persoana desemnată, pe baza

documentelor de intrare (factură, aviz de însoţire a mărfii, notă de recepţie şi constatare de
diferenţe etc.) şi a documentelor de ieşire (bon de consum, fişă limită de consum, aviz de
însoţire a mărfii, factură, bon de transfer etc.), poziţie cu poziţie.

Fişele de magazie se ţin în ordinea în care sunt înscrise materialele în registrul

stocurilor.

110
Page
 În fişele de magazie se înscriu plusurile de la inventar pe coloana „Intrări” şi minusurile
de la inventar pe coloana „Ieşiri”.
Nu circulă, fiind document de înregistrare.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

 Fişă de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă

Se întocmeşte într-un exemplar, pe măsura dării în folosinţă a bunurilor, pe fiecare
persoană, de către gestionarul care eliberează obiectele respective sau de către persoana
desemnată să ţină evidenţa acestora.
Formularul se completează în mod diferit, în funcţie de organizarea depozitării
acestora, şi anume:
 când eliberarea obiectelor se face din magazia de obiecte noi direct personalului
muncitor, coloanele destinate eliberărilor se completează pe baza bonului de consum,
iar coloanele destinate restituirilor, pe baza bonului de restituire;
 când eliberarea se face din magazia de exploatare, atât eliberarea, cât şi restituirea
obiectelor date în folosinţa personalului se fac pe bază de semnătură direct în fişă;
 în cazul obiectelor eliberate pe bază de nomenclatoare stabilite pe funcţii, care nu se
întocmesc decât după restituirea obiectelor uzate, înregistrările în fişa de evidenţă a
materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă se pot face, pentru
simplificare, o singură dată, la eliberarea iniţială şi la restituirea definitivă a obiectelor
respective.
Nu circulă, fiind document de înregistrare.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

 Registrul stocurilor
Se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe
feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi,
grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de
magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

B. Înregistrarea în contabilitate

Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, prin

respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor, şi sistematic, în
conturile sintetice şi analitice. Contabilitatea sintetică se desfăşoară în analitic, pe gestiuni şi
locuri de folosinţă, iar în cadrul acestora pe surse de finanţare şi activităţi (curentă şi
mobilizare).

Înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la:

- valoarea de intrare (contabilă), prin care se înţelege:
 costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
 costul de producţie, pentru cele realizate AVPS;
- valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii, pentru bunurile reprezentand aport de capital ;
- valoarea justă pentru cele primite cu titlu gratuit, plusuri de inventar sau rezultate cu ocazia
scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe.
Valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie.
Valoarea justă se determină după datele de evidenţă de pe piaţă prin evaluare efectuată
de profesionişti calificaţi în evaluare, avându-se în vedere valoarea realizabilă netă. Valoarea
realizabilă netă a stocurilor este reprezentată de preţul de vânzare estimat care ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, din care se scad costurile estimate
pentru transformarea stocurilor şi costurile estimate necesare vânzării.

111
Page
 Costul stocurilor include toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care acestea sunt deţinute pentru
a fi utilizate în cadrul proceselor economice.
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe
(cu excepţia acelora pe care „AVPS” le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de
transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei stocurilor respective.
În costul de achiziţie sunt incluse şi cheltuielile de transport, atunci când funcţia de
aprovizionare este externalizată, de asemenea şi comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu
obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile ce sunt atribuibile direct bunurilor
respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează
în sensul reducerii costului de achiziţie al stocurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă,
se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”) pe seama
conturilor de terţi (articol contabil 401=609).
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
 rabaturile – se primesc de regulă pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului
de vânzare;
 remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferenţial;
 risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu
acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care sunt deţinute de „AVPS” pentru a
fi utilizate.
Inventarierea fizică a stocurilor se efectuează la intervale regulate (cel puţin anual) şi
este obligatorie pentru a se asigura că toate stocurile există, sunt fizic disponibile şi în scopul
de a asigura evaluarea corectă în situaţiile financiare, în conformitate cu prevederile legale.
La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se aplică principiul prudenţei, ţinându-se
seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. Ajustări
pentru depreciere se vor constata inclusiv pentru stocurile fără mişcare şi cu mişcare lentă, cu
excepţia stocurilor de rezervă.
Activele de natura stocurilor nu vor fi reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât
valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Activele de natura stocurilor se
prezintă la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate.
Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabila netă, care reprezintă valoarea
obţinută în urma valorificării stocului (prin utilizare sau vânzare), din care se scad costurile
estimate necesare vânzării.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se
evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări pentru depreciere, stocurile
menţinându-se la valoarea lor de intrare.
Comisiile de inventariere vor analiza vechimea fiecărui element al stocurilor,
condiţiile de depozitare, posibilităţile de folosire sau valorificare si in cazul in care se
constata ca acestea sunt fara miscare, cu miscare lenta sau depreciate vor propune
ajustarea de valoare a acestora acestora după cum urmează:

Vechimea stocurilor Deprecieri in % din valoare individuala

112
Page
 - intre 12 luni si 24 luni 50 %

- peste 24 luni 100 %

Valorile rezultate vor putea fi ajustate luându-se in considerare si estimarea

valorii realizabile nete.

Scăderea din patrimoniu si înregistrarea pe cheltuieli a valorii stocurilor depreciate,

atunci când se constata ca acestea nu mai pot fi consumate sau valorificate, se vor efectua
numai cu aprobarea Consiliului AVPS.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent.

Valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a

fost recunoscut venitul corespunzător, atunci când stocurile sunt vândute sau utilizate de
„AVPS”. Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabila a stocurilor trebuie
recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzător.
Valoarea oricărei diminuări a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de
stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau
pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării stocurilor ca urmare a creşterii valorii
realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care
stornarea a avut loc.

La ieşirea din gestiunea AVPS a stocurilor, acestea se evaluează şi înregistrează în

contabilitate prin aplicarea metodei “primul intrat - primul ieşit” - FIFO;

AVPS utilizeaza aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care
au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor
metode diferite de calcul al costului este justificată

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric prin folosirea inventarului

permanent. În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate
operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

Activitatea de valorificare a bunurilor primite in consignatie este activitate economica.

Activitatea de productie este activitate economica, veniturile din productia executata

fiind egale cu cheltuielile efectuate pentru producerea bunurilor. Bunurile produse se
transfera, dupa destinatia lor, in conturi de stocuri analitice corespunzatoare activitatilor fara
scop patrimonial si activitatilor econiomice, cu inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor
reprezentand consumul acestora.

Evidenta munitiei se face in conturi analitice distincte pe fiecre persoana/paznic care are in
atributii utilizarea munitiei. Scaderea din gestiune a munitiei se face cu bon de consum,
conform normelor de consum aprobate de Consiliul AVPS si procesului verbal incheiat in acest
sens. Se vor respecta prevederile legislative cu privire la regimul armelor si munitiei, respectiv
cantitatile de munitie ce pot fi detinute de o persoanaa/paznic.

Planul de conturi comparativ – activitati fara scop patrimonial/activitati economice

CLASA 3 — CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE

OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE OMEFP 1802/2014 - PERSOANE JURIDICE -
FARA SCOP PATRIMONIAL ACTIVITATI ECONOMICE

113
Page
 GRUPA 30 — STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
301 Materii prime 301 Materii prime
302 Materiale consumabile 302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare 3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili 3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat 3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb 3024 Piese de schimb
3025 Semințe și materiale de plantat 3025 Semințe și materiale de plantat
3026 Furaje 3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile 3028 Alte materiale consumabile
Materiale de natura obiectelor de Materiale de natura obiectelor de
303 inventar 303 inventar
Diferențe de preț la materii prime și Diferențe de preț la materii prime și
308 materiale 308 materiale
GRUPA 32 — STOCURI ÎN CURS DE
APROVIZIONARE
321 Materii prime în curs de aprovizionare
Materiale consumabile în curs de
322 aprovizionare
Materiale de natura obiectelor de
323 inventar în curs de aprovizionare
Active biologice de natura stocurilor în
326 curs de aprovizionare
327 Mărfuri în curs de aprovizionare
328 Ambalaje în curs de aprovizionare
GRUPA 33 — PRODUCȚIE ÎN CURS DE
EXECUȚIE
331 Produse în curs de execuție
332 Lucrari si servicii în curs de execuție
GRUPA 34 — PRODUSE
341 Semifabricate 341 Semifabricate
345 Produse finite 345 Produse finite
346 Produse reziduale 346 Produse reziduale
347 Produse agricole
348 Diferențe de preț la produse 348 Diferențe de preț la produse
GRUPA 35 — STOCURI AFLATE LA TERȚI
351 Materii și materiale aflate la terți 351 Materii și materiale aflate la terți
354 Produse aflate la terți 354 Produse aflate la terți
Active biologice de natura stocurilor Active biologice de natura stocurilor
356 aflate la terți 356 aflate la terți
357 Mărfuri aflate la terți 357 Mărfuri aflate la terți
358 Ambalaje aflate la terți 358 Ambalaje aflate la terți
GRUPA 36 — ACTIVE BIOLOGICE DE
GRUPA 36 — ANIMALE
NATURA STOCURILOR
361 Animale si pasari 361 Active biologice de natura stocurilor

114
Page
 Diferențe de preț la active biologice de
Diferențe de preț laanimale si pasari
368 368 natura stocurilor
GRUPA 37 — MĂRFURI
371 Mărfuri 371 Mărfuri
378 Diferențe de preț la mărfuri 378 Diferențe de preț la mărfuri
GRUPA 38 — AMBALAJE
381 Ambalaje 381 Ambalaje
388 Diferențe de preț la ambalaje 388 Diferențe de preț la ambalaje
GRUPA 39 — AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN
CURS DE EXECUȚIE
Ajustări pentru deprecierea materiilor Ajustări pentru deprecierea materiilor
391 prime 391 prime
Ajustări pentru deprecierea Ajustări pentru deprecierea
392 materialelor 392 materialelor
Ajustări pentru deprecierea
3921 materialelor consumabile
Ajustări pentru deprecierea
materialelor de natura obiectelor de
3922 inventar
Ajustări pentru deprecierea Ajustări pentru deprecierea producției
393 producției în curs de execuție 393 în curs de execuție
Ajustări pentru deprecierea
Ajustări pentru deprecierea produselor
394 produselor 394
Ajustări pentru deprecierea
3941 semifabricatelor
Ajustări pentru deprecierea produselor
3945 finite
Ajustări pentru deprecierea produselor
3946 reziduale
Ajustări pentru deprecierea produselor
3947 agricole
Ajustări pentru deprecierea stocurilor Ajustări pentru deprecierea stocurilor
395 aflate la terți 395 aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea materiilor și
3951 materialelor aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea
3952 semifabricatelor aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea produselor
3953 finite aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea produselor
3954 reziduale aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea produselor
3955 agricole aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea activelor
biologice de natura stocurilor aflate la
3956 terți
Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
3957 aflate la terți

115
Page
 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
3958 aflate la terți
Ajustări pentru deprecierea Ajustări pentru deprecierea activelor
396 animalelor 396 biologice de natura stocurilor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
Ajustări pentru deprecierea
Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
398 ambalajelor 398

PRINCIPALELE INREGISTRARAI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice, platitor de TVA

Achizitii de stocuri pe baza de factura

301/ 302 /303 / 326 /
371/378 a.d. = 401 a.d. % = 401 a.d.
301/ 302 /303 / 326 /
4426 = 401 a.d. 371/378 a.d.
30x a.d. = 4426 4426

CONSIGNATIE
Primire bunuri in regim de consignatie
Debit- Valori
materiale primite in
pastrare sau
8033 custodie
Vanzarea bunului catre terti cu factura /bon fiscal

5311/4111 a.d. = %
707
4427

Inregistrarea in gestiune a bunului pe baza facturii

% = 401 a.d.
371 a.d.
4426
Inregistrarea in gestiune a bunului pe baza
borderoului de achizitie
371 a.d. = 461 a.d.
Inregistrarea adaosului comercial
371 a.d. = %
378
4428
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute
% = 371 a.d.
607
378
4428

116
Page
 Descarcarea de gestiune a conturilor
extrabilantiere

Credit- Valori materiale primite

in pastrare sau custodie
8033

Bunuri primite pe baza Avizului de insotire pentru care nu s-a intocmit factura
3xx a.d. = 408 a.d. % = 408 a.d.
3xx a.d.
4428

Primirea facturii de la furnizor

408 a.d. = 401 a.d. 408 a.d. = 401 a.d.
4426 = 4428

Achizitii intracomunitare
3xx a.d. = 401 a.d. 3xx a.d. = 401 a.d.
3xx a.d. = 4423 4426 = 4427

Importuri
3xx a.d. = 401 a.d. 3xx a.d. = 401 a.d.
3xx a.d. = % 3xx a.d. = 446
446
4423

% = 5121 4426 = 5121

446
4423

Stocuri in curs de achizitie (facturate si

nereceptionate)
32x a.d. = 401 a.d.

Stocuri aflate la terti date spre prelucrare si reprimite de asociatie

351 a.d. = 30xx a.d. 351 a.d. = 30xx a.d.

30xx a.d. = % 30xx a.d. = %

351 a.d. 351 a.d .
401 a.d. 401 a.d.

Stocuri la terti in custodie si reprimirea acestora

351 a.d. = 30xx a.d. 351 a.d. = 30xx a.d.
30xx a.d. = 351 a.d. 30xx a.d. = 351 a.d.

Ambalaje care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori si restituite

4091 a.d. = 401 a.d. 4091 a.d. = 401 a.d.
4091 a.d. = 401 a.d. in rosu 4091 a.d. = 401 a.d. in rosu

Donatii primite, sponsorizari, stocuri rezultate din dezmembrari

3xx a.d = 7331 3xx a.d = 7582
3xx a.d = 7332
3xx a.d = 7399 3xx a.d = 7588

117
Page
 Receptie bonuri de combustibil (BCF) -
5328 = 408 a.d % 5328 = 408 a.d

408 a.d. = 401 a.d. % = 401 a.d.

408 a.d.
4426 (deductibila)
635 (nedeductibila)

Consumul BCF-urilor pe baza "Situatiei centralizatoare privind consumul de carburanti pe baza de

bonuri de valoare"
3022 a.d. = 5328 3022 a.d. = 5328
6022 = 3022 a.d. 6022 = 3022 a.d.

Carburant alimentat de la PECO - bonuri fiscle combustibil

3022 a.d. = 401 a.d. % = 401 a.d.
3022 a.d.
4426 (deductibila)
635 (nedeductibila)

6022 = 3022 a.d. 6022 = 3022 a.d.

Productie
Consumuri
601 = %
301 a.d.
3022 a.d.
Alte cheltuieli
641 = 421 a.d.

645 = %
431x
437x

6811 = 281x a.d.

% = 401 a.d.
605
6022
628
4426

Obtinere produse finite

345 a.d. = 711
Produse finite aduse de la terti
345 = 354 /401

Produse finite transferate pentru a fi utilizate in Produse finite transferate pentru a fi utilizate in
activitatea fara scop patrimonial activitatea economica
3xx/ 381 a.d. = 345 a.d. 3xx/ 381 a.d. = 345 a.d.

Stocuri constatate ca plusuri la inventar

60xx = % 60xx = %
118
Page
 30xx a.d. 30xx a.d.
381 a.d. 381 a.d.

Stocuri constatate lipsa la inventar sau distruse

60xx = 30xx a.d. 60xx = 30xx a.d.
381 a.d. 381 a.d.

Vanzare pe baza de factura

4111 a.d. = %
70x
4427

Vanzare pe baza de Aviz de insotire a marfurilor

418 a.d. = %
70x
4428
la intocmitea facturii
4111 a.d. = 418 a.d.
4428 = 4427

Descarcare de gestiune
60xx = %
30xx a.d.
371 a.d.
381 a.d.

Descarcare de gestiune pe baza bonului de

consum
607 = 371 a.d.
711 = 345 a.d.

Constituire sau suplimentare ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

6814 = 391 : 398 a.d. 6814 = 391 : 398 a.d.

Diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

391 : 398 a.d. = 7395 391 : 398 a.d. = 7814

Iesirea din gestiune a produselor finite

% = 345 a.d. % = 345
711 (vanzare, lipsa 711 (vanzare, lipsa
inventar) inventar)
301/302a..(consum propriu) 301/302a..(consum propriu)
371 a.d. (transfer la marfuri) 371 a.d. (transfer la marfuri)
6231 (promovare, protocol) 6231 (promovare, protocol)
6582 (donatii) 6582 (donatii)
462ad/401ad (ca plata 462ad/401ad (ca plata
unitatilor prestatoare, cf. unitatilor prestatoare, cf.
contract) contract)
421 (plata in natura 421 (plata in natura
salariati) salariati)
354 (trimise la terti) 354 (trimise la terti)

119
Page
671 (calamitati) 658x (calamitati)

Animale si pasari Active biologice de natura stocurilor

361ad = % 361ad = %
101 (aport)
356 a.d. (aduse de 356 a.d. (aduse de la
la terti) terti)
368 a.d. (diferente 368 a.d. (diferente de
de pret la achizitie) pret la achizitie)
401/408 a.d. 401/408/326 a.d.
(achizitie) (achizitie)
451/453 a.d. (de la
451 a.d. (de la
entitati afiliate/
entitati afiliate)
controlate in comun)
481/482 a.d. (de la 481/482 a.d. (de la
subunitati) subunitati)
711 (productie
proprie, sporuri de
greutate, plus la
inventar)
731 (contributii ale
membrilor)
733 (donatii/spons.) 758 (cu titlu gratuit)
739 (obtinute pt.
act. fara scop
patrimonial, sporuri
de greutate, plus la
inventar)

% = 361ad % = 361ad
356 a.d. (trimse la terti) 356 a.d. (trimse la terti)
371 (vandute ca atare)
711 (vanzare din
productia proprie, lipsa
la inventar)
481/482 a.d. (livrate 481/482 a.d. (livrate
subunitatilor) subunitatilor)
606 (iesite din
606 (vanzare din
gestiune, lipsa la
achizitii, lipsa la
inventar, trecute la
inventar)
imobilizari corporale)
671 (din calamitati) 658 (din calamitati)

Diferente de pret la active biologice de natura stocurilor

368 = %
401 (dif. in plus sau
nefavorabile aferente
achizitiilor)
451 /453 (dif.in plus sau
nefavorabile aferente
achizitiilor de la
entit.afiliate/asociate)
711 (productie proprie)
606 (dif. in minus sau
favorabile aferente
120
Page
 stocurilor incluse pe
cheltuieli)
% = 368
401(dif. in minus sau
favorabile aferente
stocurilor achizitionate)
711
606 (dif. in plus sau
nefavorabile aferente
stocurilor incluse pe
cheltuieli)

Produse agricole
347 = %
711(intrare in
gestiune si plusuri
inventar)

354 /401 (aduse de

la terti)
% = 347
711 (vandute si
lipsa la inventar)
371 (transferate in
magazinele proprii)
301 /302 (consum
propriu)
421 (plata in natura -
salariati)
354 (trimise la terti)
658 (donate sau
distruse prin calamitati

Diferente de pret la produse

711 = 348

Persoane responsabile

Directorul financiar contabil - Contabilul sef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea articolele contabile aferente intrărilor/ieşirilor de stocuri;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă şi
fond;
 contabilizarea operaţiunilor privind intrările/ieşirile de stocuri;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

121
Page
Dispoziţii finale
 Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
 Procedura intră în vigoare la data de .....................

IV. PROCEDURA DE GESTIONARE A CREANŢELOR

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
a) stabilirea condiţiilor ce trebuie îndeplinite de documentele justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate a creanţelor şi veniturilor, încasarea creanţelor, scoaterea
din evidenţă a creantţelor prescrise, evaluarea creanţelor;
b) înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi creanţelor astfel încât:
 să se asigure respectarea principiului prudenţei;
 să se reflecte creanţele la valoarea lor probabilă de încasat.

Domeniul
Procedura se aplică la emiterea şi înregistrarea în contabilitate a documentelor
justificative prin care se constituie creanţe, de către persoanele din cadrul compartimentelor
tehnic, comercial şi financiar-contabil.

Reglementări aplicabile:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completările ulterioare.

Descrierea procedurii

A. Documentele justificative
Înregistrarea creanţelor către clienţi sau alţi debitori se realizează pe baza următoarelor
documente justificative:
1. Contract
2. Factură

Facturile emise cuprind:

 numărul de ordine;
 data emiterii facturii;
 data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în
măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
 denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz,
codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;
 denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă
acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
 denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat
un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare ale
reprezentantului fiscal;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor;
 avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul
unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în
cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;

122
Page
  indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de
cotele taxei;
 în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului,
menţiunea „autofactură”;
 în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile au
orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii
face obiectul unei scutiri;
 în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea „taxare
inversă”;
 dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de
artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile „regimul marjei – bunuri
second-hand”, „regimul marjei – opere de artă” sau „regimul marjei – obiecte de
colecţie şi antichităţi”, după caz;
 în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea „TVA la încasare”;
 o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe
facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.

3. Aviz de însoţire a mărfurilor

4. Bon fiscal

B. Înregistrarea scoaterii din evidenţă a creanţelor pe baza următoarelor documente

justificative.

Încasarea creanţelor

 Chitanţa
Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul
unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei. Circulă la depunător un exemplar cu
ştampila unităţii. Al doilea exemplar rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a
operaţiunilor efectuate în registrul de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil,
după utilizarea completă a carnetului.

 Ordinul de plată
 Cambia
 Cec-ul
 Biletul la ordin

Compensarea datoriilor şi creanţelor

- se întocmeşte procesul-verbal de compensare
Prescrierea creanţelor la expirarea termenului legal
- Decizia Consiliului AVPS
Scoaterea din evidenţă a creantelor prescrise se poate face, după efectuarea tuturor
demersurilor legale pentru decontarea acestora, în urma inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv. Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conducătorului
compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului compartimentului juridic poate decide
scăderea din evidenţă a creantelor prescrise.

Cesiunea de creanţe
- contractul de cesiune de creanţe

Creanţele în valută sau exprimate în lei în funcţie de cursul unei valute.

Creanţele în valută se înregistrează iniţial atât în valută cât şi în lei la cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
123
Page
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută la cursuri diferite
faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care
sunt înregistrate în contabilitate se recunosc în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar.
Atunci când creanţa în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni perioade în care
a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună.
Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor exprimate în lei, în
funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei
sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care
apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.
Atunci când creanţa este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga
diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.
Atunci când creanţa este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în
fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea
cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.
La finele fiecărui exerciţiu financiar creanţele în valută/exprimate în lei în funcţie de
cursul unei valute se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României din ultima zi bancară anuluiă. Diferenţele de curs înregistrate se
recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar/alte venituri sau
cheltuieli financiare.

Creanţe comerciale

Acestea sunt reprezentate de facturi de încasat (contul 411 „Clienţi”), facturi de întocmit (contul
418 „Clienţi – facturi de întocmit”) şi avansuri acordate furnizorilor (contul 409 „Furnizori –
debitori”).

În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri, serviciile

prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate (privind imputaţii telefonice, vânzare
caiete de sarcini, refacturare utilităţi etc.). În contabilitatea analitică, clienţii se grupează în
clienţi interni şi clienţi externi, iar în cadrul acestora pe fiecare terţ.

Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”), pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

De asemenea, „AVPS” evidenţiază distinct în contabilitate creanţele incerte (contul 4118

„Clienţi incerţi sau în litigiu”).

Avansurile acordate furnizorilor

Avansurile acordate furnizorilor pentru bunuri de natura stocurilor şi pentru servicii, exclusiv
servicii aferente imobilizărilor, se înregistrează în contabilitate în contul 409 „Furnizori -
debitori”. În momentul în care prestările au fost efectuate, plăţile în avans sunt compensate
prin conturile de furnizori.

Contabilitatea creanţelor faţă de personal

Creanţele faţă de personal cuprind avansuri achitate personalului, valoarea echipamentelor de

protecţie suportate de personal, avansuri nedecontate în termen, imputaţii asupra personalului
şi alte debite în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile contractului colectiv de
muncă.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi

echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi
124
Page
penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de
personalul „AGVPS” se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul (cont 4282 „Alte
creanţe în legătură cu personalul”).

Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al statului

În activitatea „AGVPS” pot apărea creanţe faţă de bugetul consolidat al statului datorate
activităţilor curente (TVA de recuperat, impozit pe profit etc.) sau diferenţelor apărute între
viramentele efectuate şi obligaţiile înregistrate şi declarate.

„AGVPS” poate înregistra creanţe reprezentând TVA neexigibilă provenită din înregistrarea
cheltuielilor şi achiziţiilor înaintea datei facturii pentru respectarea fidelă în fiecare perioadă a
costurilor aferente.

Deprecierea creanţelor

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, şi debitori, cu ocazia inventarierii la

sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.

Evaluarea la inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. Diferenţele

constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a
creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

Pentru toate activele de natura creanţelor devenite incerte, pe baza experienţei şi a

raţionamentelor profesionale privind derularea activităţilor economice anterioare, este necesar
ca o dată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală să se propună constituirea de ajustări
(conturile 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”, 495 „Ajustări pentru
deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului” şi 496 „Ajustări pentru deprecierea
creanţelor – debitori diverşi”), cu avizul departamentului juridic, în funcţie de vechimea
acestora de la data scadenţei si in urma aprobarii Consiliului AVPS si functie de prevederile
legislatiei in vigoare (Cod fiscal, s.a.)

Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

În perioadele următoare, la finele fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, în
urma analizării ajustărilor constituite pentru deprecierea acestora, acestea se reglează, astfel:

 în situaţia în care deprecierea este superioară ajustării constituite, se constituie o ajustare

suplimentară;
 în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se
deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri;
 cu ocazia anulării unei ajustări, la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, ajustările constituite
se înregistrează la venituri.

Evaluarea la data bilanţului a creanţelor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în

funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională
a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările

pentru pierdere de valoare.

125
Page
Scoaterea din evidenţă a creanţelor

În cazul în care există creanţe care nu au putut fi încasate pană la termenul de prescriere sau
până la finalizarea procedurii de faliment a debitorilor, acestea vor fi scoase din evidenţă.

Scăderea din evidenţă a creanţelor a căror termene de încasare sunt prescrise se va efectua
după ce „AGVPS” obţine documente care demonstrează că au fost întreprinse toate
demersurile legale pentru decontarea acestora, după aprobarea Consiliului AGVPS. Aceste
creanţe se vor înregistra în contul 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”.

Creantele reprezintă atat facturile emise si neîncasate care se refera la livrări de produse,
prestări de servicii si executări de lucrări, cat si alţi debitori. Creanţele se înregistrează la
valoarea lor nominala.

Creantele vor fi recunoscute in situatiile financiare la valoarea posibila de incasat. Din punct de
vedere fiscal se va respecta prevederile Codului fiscal in vigoare, respectiv considerarea
deductibilitatii acestora.

Scăderea din evidenta si înregistrarea pe cheltuieli a creanţelor incerte, daca acestea nu se

datorează vinovăţiei salariaţilor, se va face cu aprobarea Consiliului AGvVPS dupa
parcurgerea tuturor etapelor pentru recuperarea creantelor (executare judecatoreasca,
faliment etc).

C. Înregistrarea în contabilitate

Creanţele sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe

măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat. În contabilitatea clienţilor se
înregistrează operaţiunile privind livrări de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte
operaţiuni similare efectuate.
Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile
se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”, pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate
toate veniturile şi creanţele rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. În
conturile de clienţi se evidenţiază distinct creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor
contractuale, despăgubiri cuvenite pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte
elemente de natură similară.

PRINCIPALELE INREGISTRARAI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice, platitor de TVA

Livrari de bunuri sau servicii pe baza de factura su bon fiscal

461a.d. = 707/704/706/707 4111 a.d. = %
707/704/706/707
4427

Livrari de bunuri pentru care nu s-a intocmit factura

418 a.d. = 707/704/706/707 418 a.d. = 707/704/706/707

Intocmirea facturii
461 a.d. = 418 a.d. 4111 a.d. = 418 a.d.

Despagubiri, amenzi si penalitati

126
Page
461 a.d. = 7399 4111 a.d. = 758

Reactivare creante prescrise

461 a.d. = 7399 4111 a.d./461a.d. = 754

Diferente nefavorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de

cursul unei valute
665/668 = 418/461 a.d. 665/668 = 4111/418/461 a.d.

Diferente favorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de

cursul unei valute
461 a.d. = 7394/7399 4111/461 a.d. = 765/768

Incasarea creantelor
5121 /5311 = 461 a.d. 5121 /5311 a.d. = 4111/461

Retinerea garantiilor conform prevederilor contractuale

267 a.d. = 461 a.d. 267 a.d. = 4111 a.d.

Incasarea prin alte instrumente de plata (CEC, bilet la ordin, cambie)

511/413 = 461 a.d. 511/413 = 4111 a.d.

Creante prescrise, scutite sau anulate

658 = 461 a.d. 658 = 4111/461 a.d.

Creante in litigiu scoase din evidenta

654 = 461 a.d. 654 = 4111/461 a.d.

Factura de avans
461 a.d. = 419 a.d. 4111 a.d. = %
419 a.d.
4427

Incasarea facturii de avans

5121/5311 = 461 a.d. 5121/5311 = 4111 a.d.

Inregistrarea facturii privind vanzarea bunurilor, prestarea serviciilor

461 a.d. = 70x 4111 a.d. = %
70x
4427

Regularizarea avansului
419 a.d. = 461 a.d. 419 a.d. = 4111 a.d.

Sume pentru constituirea fondurilor

specifice
461 a.d. = 116 a.d.

Venituri din dobanzi si dividende

rezultate din investirea sumelor
aferente activitatii fara scop
patrimonial
461 a.d. = 734

127
Page
Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea articolelor contabile aferente operaţiilor cu creanţe;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor privind creanţele;
 verificarea scadenţelor creanţelor;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale

Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.

Procedura intră în vigoare la data de ...................

V. PROCEDURA DE GESTIONARE A DATORIILOR CATRE FURNIZORI SI

CREDITORI

Scopul procedurii. Scopul acestei proceduri este:

1. stabilirea condiţiilor ce trebuie îndeplinite de documentele justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate a datoriilor, stingerea datoriilor scoaterea din evidenţă a
datoriilor prescrise
2. înregistrarea în contabilitate a datoriilor astfel încât:
 să se asigure înregistrarea datoriilor la valoarea nominală a acestora;
 să se reflecte valoarea reală a acestora.

Domeniul
Procedura se aplică la recepţia facturilor, înregistrarea, evaluarea datoriilor faţă de
furnizori de către persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014.

Descrierea procedurii

Documentele justificative
Înregistrarea datoriilor către furnizorii de bunuri şi servicii se realizează pe baza
umătoarelor documente justificative:
 Contract (achiziţie, donaţie, sponsorizare)
 Factură
 Aviz de însoţire a mărfurilor
 Bon fiscal
128
Page
  Borderou de achiziţie

Înregistrarea scoaterii din evidenţă a datoriilor către furnizorii de bunuri şi

servicii se realizează pe baza următoarelor documente justificative:
 Chitanţa
 Ordinul de plată
 Cambia, cec-ul, biletul la ordin

Cambia este un instrument de plată ce cuprinde:

 Denumirea de cambie trecută în textul titlului;
 Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
 Numele celui care trebuie să plătească (trasul), respectiv numele şi prenumele, în clar,
ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă;
 Codul IBAN al trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele
de identificare sau de înregistrare ale trasului;
 Arătarea scadenţei;
 Arătarea locului unde plata trebuie făcută;
 Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
 Arătarea datei şi a locului emiterii;
 Semnătura celui care emite cambia (trăgător), ce cuprinde atât numele în clar cât şi
semnătura olografă.
Cambia are valoarea unui titlu executoriu.

CEC-ul trebuie să cuprindă următoarele elemente:

 elementele de identificare a instituţiei de credit trase: denumirea şi/sau sigla instituţiei
de credit trase, adresa sediului instituţiei de credit trase, menţiunea „Plătiţi în schimbul
acestui CEC”;
 referinţa cecului;
 rubrica emis în localitatea;
 data emiterii;
 suma în cifre şi litere şi monedă plăţii;
 beneficiarul plăţii;
 denumire trăgător înscrisă în momentul în care trăgătorul primeşte formularele de cec
de la banca al cărei client este;
 Cod trăgător, pretiparit respectiv:
1. pentru persoane juridice rezidente: codul unic de identificare fiscală al
trăgătorului;
2. pentru persoane juridice nerezidente: informaţia solicitată de banca trasă la
deschiderea contului curent;
3. pentru persoanele fizice rezidente: codul numeric personal al trăgătorului;
4. pentru persoane fizice nerezidente: informaţia solicitată de banca trasă la
deschiderea contului curent.
 IBAN trăgător;
 rubrica – Girat de, pentru completarea numelui giranţilor;
 rubrica „către”, pentru completarea numelui giratarilor;
 rubrica „la data”, pentru completarea datei la care au loc operaţiunile de girare;
 semnătura girant;
 semnătura trăgătorului.

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:

a) numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care
se obligă, în clar;
129
Page
 b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a
împuterniciţilor persoanelor juridice.
Trăgătorul răspunde de plată.
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii.

Prescrierea datoriilor
Decizia Consiliului AVPS
Scoaterea din evidenţă a datoriilor prescrise se poate face, după efectuarea tuturor
demersurilor legale pentru decontarea acestora, în urma inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv. Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conducătorului
compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului compartimentului juridic poate decide
scăderea din evidenţă a datoriilor prescrise.

Datoriile în valută sau exprimate în lei în funcţie de cursul unei valute

Datoriile în valută se înregistrează iniţial atât în valută cât şi în lei la cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda
de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare
şi monedă străină, la data efectuării tranzacţiei.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri
diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la
care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri
sau cheltuieli în perioada în care apar.
Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în
care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu.
Atunci când datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa
de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul
decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul
fiecărui exerciţiu financiar.
Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării datoriilor exprimate în lei, în
funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau
faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la
alte venituri sau cheltuieli financiare.
Atunci când datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga
diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună. Atunci când datoria este decontată într-o
lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se
determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.
La data bilanţului datoriile în valută/exprimate în lei în funcţie de cursul unei valute se
evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României
din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în
contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar/alte venituri sau cheltuieli
financiare.

B. Înregistrarea în contabilitate

Datoriile sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe

măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. În contabilitatea furnizorilor
se înregistrează operaţiunile privind cumpărările de mărfuri şi produse, serviciile prestate,
precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la
finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 408
„Furnizori - facturi nesosite”, pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor.

În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate

toate cheltuielile şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
130
Page
 În conturile de furnizori se evidenţiază distinct datoriile din penalităţi stabilite conform
clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi
alte elemente de natură similară.

Planul de conturi comparativ – activitati fara scop patrimonial/activitati economice

OMEF 1969/2007 - PERSOANE OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE -

JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL ACTIVITATI ECONOMICE
GRUPA 40 — FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori 401 Furnizori
403 Efecte de plătit 403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări 404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plătit pentru imobilizări 405 Efecte de plătit pentru imobilizări
408 Furnizori — facturi nesosite 408 Furnizori — facturi nesosite
409 Furnizori — debitori 409 Furnizori — debitori
Furnizori — debitori pentru
Furnizori — debitori pentru cumpărări de
cumpărări de bunuri de natura
bunuri de natura stocurilor
4091 stocurilor 4091
Furnizori — debitori pentru prestări Furnizori — debitori pentru prestări de
4092 de servicii 4092 servicii
Avansuri acordate pentru imobilizări
4093 corporale
Avansuri acordate pentru imobilizări
4094 necorporale
GRUPA 46 — DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERȘI
462 Creditori diverși 462 Creditori diverși

PRINCIPALELE INREGISTRARAI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice, platitor de TVA

Achizitii de bunuri sau servicii pe baza de factura su bon fiscal

3xxa.d./6xx = 401 a.d. % = 401 a.d.
3xx a.d./6xx
4426/4428

Achizitii de bunuri iiicsau servpentru care nu s-a intocmit factura

3xx a.d./6xx = 408 a.d. % = 408 a.d.
3xx a.d./6xx
4428

Primrea facturii
408 a.d. = 401 a.d. 408 a.d. = 401 a.d.
4426 = 4428

Despagubiri, amenzi si penalitati

6581 = 401 a.d. 6581 = 401 a.d.

Diferente nefavorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de cursul unei
131
Page
 valute
665/668 = 401/404/408/462a.d. 665/668 = 401/404/408/462 a.d.

Diferente favorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de cursul unei
valute
401/404/408/462a.d. = 7394/7399 401/404/408/462 a.d. = 765/768

Achitarea datoriilor
401/404/462 = 512/531/541/542a.d. 401/404/462 a.d. = 512/531/541/542 a.d.

Plata prin alte instrumente de plata (CEC, bilet la ordin, cambie)

401/404/462 a.d. = 403 401/404/462 a.d. = 403

Datorii prescrise, scutite sau anulate

401/404/462 a.d. = 7399 401/404/462 a.d. = 758

Reduceri financiare primite

pentru sconturi 401/404 a.d. = 767
reduceri primite ulterior 401/404 a.d. = 609

Persoane responsabile

Directorul economic/ contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea articolele contabile aferente înregistrării, evaluării, stingerii datoriilor;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor privind înregistrarea datoriilor, evaluare, stingerea;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

VI. PROCEDURA DE CALCUL ŞI ÎNREGISTRARE A SALARIILLOR

Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:

1. stabilirea regulilor pentru întocmirea statelor de salarii documentelor justificative care
stau la baza înregistrării în contabilitate a salariilor şi a plăţilor efectuate către buget;
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente salariilor astfel încât:
 să se reflecte datoriile persoanei juridice faţă de salariaţi, bugetul de stat, bugetele
asigurărilor sociale, alte fonduri;
 să se asigure controlul operaţiunilor efectuate.

132
Page
 Domeniul
Procedura se aplică la înregistrarea drepturilor salariale ale personalului de către
persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2015;
 Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 53/2003, privind Codul muncii cu modificările şi completările ulterioare.

Descrierea procedurii
Încadrarea în muncă a personalului se face în conformitate cu prevederile Legii nr.
53/2003 privind Codul muncii cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului de
organizare si functionare al persoanei juridice fără scop patrimonial.
Salarizarea personalului se face potrivit prevederilor din contractele individuale de
muncă cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la salariul minim, contribuţii sociale
individuale şi datorate de către angajator, impozit.
Sistemul de salarizare aplicat cuprinde:
 salariul de bază;
 diverse categorii de sporuri conform legislaţiei în vigoare;
 prime acordate;
 tichete de masă;
 alte avantaje în natură şi în bani.

Toate elementele de calcul ale drepturilor salariale se înscriu în Statul de plată a salariilor.

Documentele justificative

 Contractul individual de muncă

 Aprobari privind acordarea unor prime
 Aprobari ale conducerii AVPS privind acordarea unor avantaje în natură şi în bani
 Prevederi contractual/ale ROF privind acordarea tichetelor de masă
 Fisele de pontaj
 Certificate de concedii medicale
 Statul de functii si grila de salarizare
 Statul de plata salariilor
Acesta din urma se întocmeşte într-unul sau în două exemplare, după caz, lunar, pe
secţii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a
documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., a
evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor
de odihnă, certificatelor medicale.
Se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care
determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de plata a salariilor. Coloanele libere din partea
de reţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de reţineri legale decât
cele nominalizate în formular.
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de
concediu, prime ocazionale etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga
sumă a salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Circulă:
 la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata;

133
Page
  la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite dacă plata se efectuează
numerar;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate precum şi
pentru efectuarea plăţilor prin virament bancar în cazul plăţilor efectuate pe card.

Se arhivează:
 la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi;
 la compartimentul care a întocmit statele de salarii.

Termenul de arhivare este de 50 de ani

B. Înregistrarea în contabilitate a drepturilor salariale

 Înregistrarea drepturilor salariale brute:

641 = 421a.d.
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal – salarii datorate”

Tichetele de masă

Contravaloarea tichetelor de masă se cuprinde în venitul brut lunar din salarii. Valoarea
tichetelor de masă, acordate potrivit legii, luată în calcul la determinarea impozitului pe
veniturile din salarii, este valoarea nominală.
Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt
primite.
Contravaloarea tichetelor de masă acordate potrivit legii nu se cuprinde în baza lunară
a contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor art. 29615 din Codul fiscal.

Primirea tichetelor de masă pe bază de factură de la societatea emitentă:

Înregistrarea facturii primite de la firma specializată:
% = 401
5328/analitic tichete de masă „Furnizori”
628
4426

 Acordarea tichetelor de masă salariaţilor:

642 = 5328

Reţinerile salariale

 Contribuţia personalului la asigurările sociale - cota de 10.5% din venitul baza de

calcul.
 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate - cota de 5,5% din venitul
baza de calcul.
 Contribuţia personalului la fondul de şomaj - 0,5% din venitul baza de calcul.

421a.d. = %
4312 (CAS)
4314 (CASS)
4372 (somaj)
444 (impzit venit din salarii)
428 (alte retineri-garantii etc)
427 a.d. (retineri datorate
tertilor)

134
Page
  Înregistrarea obligaţiilor sociale ale angajatorului:

CAS: 15,8% x baza de calcul

6451 = 4311

Fondul de sănătate: 5,2 % baza de calcul

6453 = 4313

Fondul de şomaj: 0,5% x baza de calcul

6452 = 4371

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:

0,85% x baza de calcul:
6453 = 43113

Contribuţia pentru fondul de garantare a creanţelor salariale: 0,25% x baza de

calcul:
6456 = 4373

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale: Cota

conform codului CAEN:
6453 = 43112

 Înregistrarea concediilor medicale:

- indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă:

Suportată de angajator:
641 = 423 a.d.

Suportată din FNUASS:

43113 = 423 a.d.

- reţineri din indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă:

423 = %
4312
4372
444

 Plata drepturilor de personal:

% = 5311/5121 (plata pe card)
421a.d.
423 a.d.

 Plata contribuţiilor şi impozitelor către buget:

% = 5121
431x
437x
444

 Încasarea sumelor de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de

Sănătate la aprobarea cererii de rambursare:

135
Page
5121 = 43113/analitic

 Înregistrarea ajutoarelor materiale acordate salariatilor (ajutor de deces, cadouri acordate

salariatilor si/sau copiilor minori ai acestora-8 martie , 1 iunie, 25 decembrie- etc)

6458 = 438 ad

Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea articolele contabile aferente înregistrării drepturilor salariale şi contribuţiilor
aferente;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor privind drepturile salariale;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
 Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
 Procedura intră în vigoare la data de ...................

VII. PROCEDURA DE INREGISTRAREC A CHELTUIELILOR SI VENITURILOR IN

AVANS

Plan de conturi comparativ

OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE -

FARA SCOP PATRIMONIAL
GRUPA 47 — CONTURI DE SUBVENȚII, REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
Decontări din operațiuni în curs de
473 clarificare
ACTIVITATI ECONOMICE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
Decontări din operațiuni în curs de
473 clarificare
475 Subvenții pentru investiții
Subvenții guvernamentale pentru
4751 investiții
Împrumuturi nerambursabile cu caracter
4752 de subvenții pentru investiții
4753 Donații pentru investiții
4754 Plusuri de inventar de natura
136
Page
 imobilizărilor
Alte sume primite cu caracter de
4758 subvenții pentru investiții
Venituri în avans aferente activelor
478 primite prin transfer de la clienți

CHELTUIELI ÎN AVANS

Cheltuielile efectuate în perioada curentă, dar care privesc perioade următoare, se

înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans, in contul 471.

În conturile de cheltuieli în avans se înregistrează, în principal, următoarele:

 chirii;
 abonamente;
 asigurări;
 alte cheltuieli efectuate anticipat.

În contul 471 „Cheltuieli în avans” se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de

emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente
unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în
care urmează a se utiliza.

VENITURI ÎN AVANS

În conformitate cu prevederile OMEF nr. 1969/2007 si OMFP nr.1802/2014, reprezintă venituri

recunoscute înainte de sfârşitul perioadei de raportare, dar care se referă la perioade de
raportare ulterioare.”AVPS” înregistrează în venituri în avans valorile care sunt înregistrate şi
încasate în avans, referitoare la chirii si abonamente aferente unor perioade viitoare, penaliati
de intarziere calculate (conform procentelor prevazute in contract) cu prilejul negocierii unei
rate medii anuale de plata rezultate ca urmare a reesalonarii unor datorii pe mai multi ani etc .

PRINCIPALELE INREGISTRARAI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice

Cheltuieli in avans-abonamente, chirii, asigurari etc

471 = % 471 = %
401 ad 401 ad
512/531 512/531

Sumele repartizate in perioadele/exercitiile financiare urmatoare pe cheltuieli, cf. scadentarelor

% = 471 % = 471
605 605
6xx 6xx

Venituri in avans (aferente perioadelor urmatoare)

% = 472 % = 472
267 (dobnzi) 411
445 (subventii
pt. periada 445
urmatoare)
137
Page
 461ad 461ad
512/531
512/531 (sume
(sume
incasate care
incasate
privesc
care privesc
exercitii
exercitii
viitoare)
viitoare)

Venituri inregistrate in avans aferente perioadelor curente

472 = % 472 = %

462 (partea din 462 (partea din

subventii de restitui) subventii de restitui)

512/531 (sume
512 (sume incasate
incasate in avans,
in avans, restituite)
restituite)

731/732/734(venituri
inregistrate in avans
aferente perioadei
curente) 704/705/706/708/766
736/739 741 (subventii)

VIII. PROCEDURA DE GESTIONARE A CONTURILOR BANCARE

Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:

1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor derulate prin conturile bancare;
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor efectuate prin conturile bancare, astfel încât:
 să se reflecte toate încasările şi plăţile efectuate, toate tranzacţiile derulate prin
conturile bancare;
 să se asigure datele necesare efectuării inventarierii patrimoniului;

Domeniul

Procedura se aplică la operarea încasărilor şi plăţilor prin conturile bancare de către

persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie.

Reglementări aplicabile
- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr.1802/2014 cu completările ulterioare.

Descrierea procedurii

Documente justificative
- Cec pentru ridicare de numerar
- Ordin de plată
- Dispoziţie de plată externă
138
Page
 Documentele justificative trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
 denumirea documentelor;
 denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;
 numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
 menţionarea parţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare;
 conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal
al efectuării acesteia;
 datele cantitative şi valorice aferente operaţiunilor economico-financiare efectuate;
 numele şi prenumele, pecum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operaţiunilor economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar
preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective;
 alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.

- Extrasul de cont
- Contracte de împrumut

Plan de conturi – comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.

GRUPA 50 — INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
501 Acțiuni deținute la entitățile afiliate
505 Obligațiuni emise și răscumpărate
506 Obligațiuni
507 Certificate verzi primite
508 Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament
509 Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt
Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile
5091 afiliate
5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scurt
GRUPA 51 — CONTURI LA BĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit
5187 Dobânzi de încasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
139
Page
 5195 Credite externe garantate de bănci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor

 Efectuarea plăţilor interne:

401, 404, 461, 431, 444, 441, = 5121
437, 4423, 403 a.d.

 Înregistrarea încasărilor interne:

5121 = 411, 413, 462, 731, 732, 734,
736, 733, 738,739

 Primirea unor împrumuturi:

5121 = 161x, 162x, 167, 519x

 Încasare cec-uri:
5121 = 511x

 Încasarea subvenţiilor:
5121 = 445x/741x/7392

 Plata drepturilor salariale pe card:

421, 423, 427a.d. = 5121

 Plată comisioane bancare:

627 512x

Diferenţe favorabile de curs valutar din încasări/plăţi în valută sau operaţiuni cu

decontare în lei în funcţie de cursul unei valute, evaluarea disponibilului în valută si a
creantelor si datoriilor raportate la cursul unei valute, la finele anului:

- pentru activităţi economice

512x = 765/768

- pentru activităţi fără scop patrimonial

512 = 7394/7399

Diferenţe nefavorabile de curs valutar din încasări/plăţi în valută sau operaţiuni cu

decontare în funcţie de cursul unei valute:
665 = 512x

Încasare dobânzi:
din activitatea economică

512x = 766/763

din activitatea fără scop patrimonial

140
Page
 512x = 7341

Rambursare împrumuturi:
162x/519x/167 = 512x

Plata dobânzilor:
666/168/518/519 = 512x

Rambursarea subvenţiilor:
131/132/472x = 512x

Înregistrările în contabilitate se vor efectua cronologic, prin respectarea succesiunii

documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi
sintetice şi analitice.

Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

- Organizarea şi conducerea contabilităţii;
- analizează, verifică şi aprobă documentele de efectuare a plăţilor bancare;
- Urmărirea respectării prezentei proceduri;
- Urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate

- Verifică existenţa documentelor şi forma documentelor de efectuare a plăţilor prin
bancă;
- Primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
- Solicitarea extraselor de cont;
- Respectarea procedurii de lucru;
- Propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Casierul
 primeşte numerarul ridicat din contul curent;
 eliberează numerarul în vederea depunerii la bancă;
 înregistrează încasările şi plăţile efectuate în registrul de casă.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

IX. PROCEDURA DE GESTIONARE A CASIERIEI

Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:

1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate şi în gestiune a numerarului;
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor cu numerar astfel încât:
 să se reflecte toate intrările şi ieşirile de numerar, soldul la zi al casieriei;
 să se asigure datele necesare efectuării inventarierii patrimoniului;

141
Page
 Domeniul
Procedura se aplică la încasările şi plăţile efectuate cu numerar de către persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil şi casierie.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr.1802/2014cu completările ulterioare.

Descrierea procedurii

Documentele justificative

 Chitanţa

Chitanţa pentru operaţiuni în valută

Se întocmeşte la unităţile care efectuează operaţiuni în valută, în două exemplare,
pentru fiecare sumă în valută, de către casierul unităţii şi se semnează de către acesta. Circulă
la plătitor, exemplarul 1, cu ştampila unităţii. Exemplarul 2 este folosit ca document de
verificare a operaţiunilor înregistrate în registrul de casă în valută. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).

 Dispoziţie de plată/încasare pentru achitarea în numerar a unor sume, potrivit

dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, pentru
încasarea în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri din activitatea de
exploatare, potrivit dispoziţiilor legale.

Se întocmeşte în două exemplare de către compartimentul financiar-contabil:

 în cazul utilizării ca dispoziţie de plată, când nu există alte documente prin care se
dispune plata:
 în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,
procurare de materiale etc.;
 în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare, când nu există alte documente prin care se
dispune încasarea.
Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil.
Circulă:
 la persoană autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză în cazurile
prevăzute de lege;
 la persoanele autorizate să aprobe încasarea sau plată sumelor respective;
 la casierie, pentru efectuarea operaţiunii de încasare sau plată, după caz, şi se
semnează de casier; în cazul plăţilor se semnează şi de către persoana care a primit
suma;
 la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă, pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitate:
 la plătitor.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.

 Bonul fiscal emis de casă de marcat

Evidenţa încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de casă, care se

întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative.

 Registrul de casă

142
Page
 Se întocmeşte în două exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de
către persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La
sfârşitul zilei, rândurile neutilizate se barează.

Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului
de casă pentru ziua în curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării
operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată
pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. Circulă la compartimentul
financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor
legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la casier.
Se arhivează: la casierie (exemplarul 1), la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

Compartimentul financiar-contabil verifică în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi,

documentele de încasări şi plăţi predate de casier, precum şi dacă soldul înscris în registrul de
casa este stabilit corect. În cazul operaţiunilor de încasări se verifică dacă sumele înscrise în
registrul de casă corespund cu cele din duplicatele chitanţelor emise, din carnetele de cecuri
sau alte documente specifice. În cazul operaţiunilor de plăţi se verifică dacă sumele înscrise în
registrul de casă corespund cu cele din documentele prezentate.

Plan de conturi – comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.

GRUPA 53 — CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale și poștale
5322 Bilete de tratament și odihnă
5323 Tichete și bilete de călătorie
5328 Alte valori

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu numerar

 Ridicarea de numerar de la bancă:

581 = 512x

531x = 581

 Depunerea de numerar la bancă:

581 = 531x

512x = 581

 Achiziţia de valută:
581 = 521x

5314 = 581

 Încasarea unor sume de la terţi pe bază de chitanţă sau dispoziţie de

încasare:
5311 = 411x, 461ad, 4282
143
Page
  Încasarea unor sume din vânzări:
5311 = 701,704,707,705,706

 Încasarea veniturilor specifice activităţii fără scop patrimonial

5311 = 731x,732x,733x,735, 739x

 Achitarea numerar unor sume datorate terţilor:

401ad,404 ad,421 ad, 423 ad, 424 ad,
= 5311
425 ad, 426 ad, 4281

 Plata numerar a unor sume reprezentând cheltuieli efectuate:

612, 613, 622, 623,624, 626,
= 5311
628

 Acordarea unor avansuri de trezorerie:

542 ad = 5311

 Decontarea cheltuielilor de deplasare atunci când este depăşit avansul

acordat:
625 = 5311

 Diferenţele favorabile din evaluarea disponibilului în valută din casierie la finele

lunii/anului:
- din activităţi economice

5314 = 765

- din activităţi fără scop patrimonial

5314 = 7394

 Diferenţele nefavorabile din evaluarea disponibilului în valută din casierie la

finele lunii/anului:

665 = 5314

Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 analizează, verifică şi aprobă documentele de încasări şi plăţi în numerar;
 verifică din punct de vedere al conţinutului şi formei registrul de casă;
 verifică documentele de plăţi şi încasări înscrise în registrul de casă şi dacă soldul este
stabilit corect;
 verifică corespondenţa între sumele înscrise în registrul de casă cu cele din duplicatele
chitanţelor emise, din cecurile în numerar sau din alte documente specifice;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate

144
Page
  primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor cu numerar;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Casierul
 eliberează numerarul din casierie pe baza documentelor corespunzătoare;
 primeşte numerarul în casierie şi emite dispoziţii de încasare sau chitanţe după caz;
 înregistrează încasările şi plăţile efectuate în registrul de casă;
 înaintează la sfârşitul zilei personalului serviciului financiar contabilitate documentele
justificative împreună cu Registrul de casă în vederea înregistrării în contabilitate a
operaţiilor.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

X. PROCEDURA PENTRU DECONTURILE DE TREZORERIE

Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:

1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
acordării şi justificării avansurilor de trezorerie;
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor efectuate prin avansuri de trezorerie astfel
încât:
 să se reflecte toate achiziţiile şi plăţile efectuate;
 să se asigure datele necesare efectuării inventarierii patrimoniului;

Domeniul

Procedura se aplică la acordarea şi decontarea avansurilor de trezorerie de către

persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie şi orice persoană ce
primeşte un avans de trezorerie.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completările ulterioare.

Descrierea procedurii

Termenul de decontare al unui avans de trezorerie este stabilit prin decizie internă a
administratorului şi este de 2 zile lucratoare de la data efectuarii cheltuielii si/sau a reintoarcerii
din delegatie.

Documentele justificative

Pentru achiziţia de bunuri materiale:

145
Page
  Dispoziţia de plată
 Decontul de cheltuieli la care se anexează documentele justificative aferente
 Dispoziţia de încasare

Pentru efectuarea deplasărilor :

 Dispoziţia de plată
 Ordinul de deplasare

Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care

urmează a efectua deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea
procurării de valori materiale cu plata în numerar.

Circulă:
 la persoană împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;
 la persoana care efectuează deplasarea;
 la persoanele autorizate ale unităţii la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea
sosirii şi plecării persoanei delegate;
 la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor
justificative anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu
ocazia procurării materialelor, stabilindu-se diferenţa de primit sau de restituit, cu luarea
în considerare a eventualelor penalizări şi semnătura pentru verificare.
 la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare
decât avansul primit, pentru diferenţa de primit de către titularul de avans se întocmeşte
Dispoziţie de plată către casierie. La decontarea cheltuielilor, prin completarea pe verso a
ordinului de deplasare se vor ataşa documentele justificative aferente sumelor înscrise, cu
excepţia diurnei pentru care nu se ataşează documente şi se calculează astfel: Diurna/zi x nr.
zile întregi

Dispoziţia de încasare
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât
avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază
de Dispoziţie de încasare către casierie.

Decont de cheltuieli pentru deplasări externe

Se întocmeşte într-un exemplar de către titularul de avans pentru justificarea
cheltuielilor efectuate pe întreaga durată a deplasării.

Circulă:
 la persoanele autorizate să verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli,
exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare şi calculul
eventualelor penalizări de întârziere, care semnează de verificare;
 la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
diferenţei în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasării,
suma cheltuielilor efective depăşeşte avansul primit;
 la casieria unităţii pentru plata diferenţei, caz în care titularul de avans semnează
pentru primirea diferenţei respective, fără a se mai întocmi document distinct.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât
avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază
de Chitanţă pentru operaţiuni în valută sau Dispoziţie de încasare către casierie. Se arhivează
la compartimentul financiar-contabil.

146
Page
 Chitanţa pentru operaţiuni în valută

Înregistrarea operaţiunilor în contabilitate

În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în

contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor.Debitele provenite din avansuri de
trezorerie nedecontate se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.

 Acordarea avansului de trezorerie:

542ad = 5311

 Justificarea avansului pe baza decontului depus şi aprobat:

- achiziţii stocuri:
301,302,303, 361, 368, 371,
= 542ad
381, 388, 401

- efectuarea unor cheltuieli:

602x, 604, 605, 611, 612,613,
542 ad
614, 622, 623, 624, 626, 628

- înregistrarea cheltuielilor de deplasare:

625 = 542 ad

 Înregistrarea diferenţelor de încasat reprezentând avansuri de trezorerie

necheltuite:
5311 = 542 ad

 Acordarea avansului de trezorie în valută:

542 ad = 5314

 Justificarea avansului pe baza decontului şi înregistrarea diferenţelor de curs

între data acordării şi data decontării avansului:
625 = 5314

665 = 542 ad

- pentru activitatea economică

542 ad = 765

- pentru activitatea fără scop patrimonial

542 ad = 7394

Avansurile nejustificate până la data bilanţului:

 acordate salariaţilor:
4282 ad = 542 ad

 Diferenţele favorabile din evaluarea avansurilor de trezorerie în valută la finele

anului:
- pentru activitatea economică

542 ad = 765

147
Page
 - pentru activitatea fără scop patrimonial

542 ad = 7394

Diferenţele nefavorabile din evaluarea avansurilor de trezorerie în valută la finele

anului:
665 = 542 ad

Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 analizează, verifică şi aprobă documentele de acordare a avansurilor de trezorerie;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate

 verifică existenţa documentelor şi a aprobărilor necesare pentru acordarea avansurilor
de trezorerie;
 verifică existenţa documentelor justificative pentru justificarea avansurilor acordate;
 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea deconturilor ce îndeplinesc condiţiile;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Casierul
 eliberează numerarul din casierie pe baza documentelor corespunzătoare pentru
acordarea avansului;
 primeşte diferenţa de numerar aferentă deconturilor în situaţia în care suma acordată
este mai mare decât suma decontată;
 înregistrează încasările şi plăţile efectuate în registrul de casă.

Dispoziţii finale
 Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
 Procedura intră în vigoare la data de ...................

XI . PROCEDURA DE INREGISTRARE A PROVIZIOANELOR

Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la
data bilanţului:

 este probabil să existe, sau

 este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care
vor apărea.

Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. Nu se recunosc provizioane

pentru pierderile viitoare din exploatare. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere
valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

Diferenţa faţă de „datorii contingente”

148
Page
Distincţia dintre provizioane şi alte obligaţii este conferită de gradul de incertitudine legat de
exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei; nu se constituie
provizioane decât pentru cheltuieli (ieşiri de beneficii) certe. Celelalte reprezintă datorii
contingente.

Datoriile contingente sunt:

 obligaţii posibile, apărute ca urmare a unor evenimente anterioare şi a cărei existenţă va fi

confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau a mai multor evenimente incerte;
 obligaţii curente, care nu pot fi recunoscute deoarece nu este sigură necesitatea existentei
unor surse pentru stingerea lor sau pentru că nu pot fi evaluate fidel.

O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită:

a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:

 dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);

 din legislaţie; sau
 din alt efect al legii;

b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care „AGVPS” se angajează să efectueze
plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei
entităţi în cazul în care:

 prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a asociatiei sau dintr-o declaraţie
suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite
responsabilităţi; si
 ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.

Diferenţa faţă de datorii din credite comerciale / cheltuieli angajate

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau
cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost
convenită în mod oficial cu furnizorii; şi

b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de
la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele
aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii
acestor datorii, elementul de incertitudine este – în general – mult mai redus decât în cazul
provizioanelor.

Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Se vor recunoaşte ca

provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de
acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple
de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse

149
Page
mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii
economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii.

9.1 Prezentare în situaţiile financiare

Aceste provizioane trebuie prezentate în cadrul notelor explicative în măsura în care au o

importanţă semnificativă, conform OMFP nr. 3055/2009. De asemenea, ordinul menţionat
precizează că atunci când o sumă este transferată, la sau de la provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli, următoarele informaţii trebuie prezentate în notele explicative:

 valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;

 sumele transferate, la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
 natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
 valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute.
Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al
acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.

Plan de conturi – comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.

1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare
1514 Provizioane pentru restructurare
1515 Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
1516 Provizioane pentru impozite
1518 Alte provizioane

Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile de provizioane sunt

următoarele:

activitati fara scop patrimonial activitati economice

Constituire provizion pentru litigii

6812 = 1511 ad 6812 = 1511 ad

Pierderea litigiului in baza unei hotarari judecatoresti si plata sumei datorate

658 = 462 ad 658 = 462 ad
462ad = 512x/531x 462ad = 512x/531x

Diminuarea sau anularea provizionului

1511 ad = 7395 1511 ad = 7812

Constituirea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru dezafectarea

imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru
restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte
provizioane:
6812 = 1512 ad 6812 = 1512 ad

Actualizarea provizioanelor
6861 = 151x
150
Page
 Provizion pentru dezafectare
2xx = 1518 2xx = 1513 ad

XII. PROCEDURA PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE ŞI SUBVENŢIILE

PRIMITE

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea regulilor pentru docuemntele necesare la înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor privind fondurile nerambursabile şi subvenţiile primite;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cu fonduri nerambursabile şi subvenţii.

Domeniul
Procedura se aplică la primirea, utilizarea, evidenţa şi rambursarea fondurilor europene
şi a subvenţiilor de către persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare
 O.M.F.P. nr. 1802/2014, si
 Prevederile contractelor de primire a fondurilor europene

Descrierea procedurii
Împrumuturile nerambursabile se evidenţiază distinct în cadrul subvenţiilor. Subvenţiile
se clasifică în: subvenţii aferente activelor şi subvenţii aferente veniturilor. Subvenţiile
aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca
entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziţioneze active imobilizate.
Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.

Regulă generală de recunoaştere

Indiferent de natura subvenţiei acestea se recunosc, pe o bază sistematică, drept
venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii
urmează să le compenseze. Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca
subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat.

Venitul amânat se înregistrează în contul rezultatului exerciţiului pe măsura înregistrării

cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Subvenţiile aferente veniturilor
se înregistrează ca venit al perioadei sau venit în avans în funcţie de momentul efectuării
cheltuielilor pe care urmează să le acopere. În cazul în care într-o perioadă se încasează
subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu
reprezintă venituri ale acelei perioade curente.

Restituirea fondurilor/subvenţiilor
În cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiilor totale sau parţiale a condiţiilor
ataşate primirii unei subvenţii se poate solicita entităţii restituirea acesteia integrală sau
parţială. Înregistrarea în contabilitate a restituirii se face prin reducerea soldului venitului
amânat cu suma rambursabilă iar în măsura în care aceasta depăşeşte soldul venitului
amânat se recunoaşte imediat o cheltuială.

A. Documentele în baza cărora se înregistrează subvenţiile

 ordin de plată/extras de cont
151
Page
  contract de finanţare prin care se prevăd condiţiile ce trebuie îndeplinite şi cheltuielile
eligibile aferente proiectului.
 Procesul-verbal de punere în funcţiune a imobilzarilor achiziţionate

B. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor

 înregistrarea dreptului de a primi subvenţia/fondurile europene, aferente

investiţiilor:
4452ad = 132

 înregistrarea dreptului de a primi subvenţia/fondurile europene aferente

veniturilor aferente perioadelor viitoare:
4452 ad = 472

 încasarea subvenţiei/fondurilor europene:

5121 = 4452ad

 Recunoaşterea la venituri a subvenţiei aferente activelor, concomitent cu

inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor
132 = 7392

 Recunoaşterea la venituri a subvenţiei/fondurilor europene aferente

veniturilor
472 = 132

 restituirea subvenţiei/fondurilor europene

132/472/658 = 5121

Persoane responsabile

Directorul economic/ contabilul şef

 Organizarea şi conducerea contabilităţii;
 analizează, verifică şi aprobă documentele de efectuare a achiziţiilor, plăţilor,
cheltuielilor, documentele prin se solicita efectuarea plăţilor din fonduri;
 Urmărirea respectării prezentei proceduri;
 Urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate

 Verifică existenţa documentelor pentru înregistrarea: dreptului de a solicita fondurile,
cheltuielilor ce se suportă din fonduri europene, amortizarea imobilizărilor, reluarea la
venituri a subvenţiilor/fonduri europene;
 Primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 Respectarea procedurii de lucru;
 Propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

152
Page
 XIII. PROCEDURA DE GESTIONARE A CHELTUIELILOR

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru recunoaşterea cheltuielilor specifice activităţii fără scop
patrimonial si activitatilor economice, pe baza documentelor justificative
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente astfel încât să se reflecte datoriile
AVPSi juridice
3. să se asigure controlul operaţiunilor efectuate.

Domeniul
Procedura se aplică la înregistrarea cheltuielilor de către persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014

Descrierea procedurii
Cheltuielile AVPS reprezintă consumul de resurse aferente activităţilor fără scop
patrimonial, activităţilor cu destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor economice, pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază AVPS;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare
a desfăşurării activităţii curente a AVPS. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

Contabilitatea cheltuielilor privind activităţile fără scop patrimonial, activităţile cu

destinaţie specială şi activităţile economice se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura
lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul
mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori);
comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi
personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii
bancare şi altele;
- cheltuieli cu tarifele de gestionare;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul,
suportate
de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi
penalităţi;
donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind
activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind
investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind
exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor; pierderi din creanţe de natură
financiară şi altele;
153
Page
c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

Cheltuielile aferente activitatilor economice sunt dezvoltate analitic potrivit

necesitatilor proprii ale AVPS, pe centrele de cost urmarite.

PLAN DE CONTURI COMPARATIV

OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE -
FARA SCOP PATRIMONIAL ACTIVITATI ECONOMICE
GRUPA 60 — CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime 601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii 6022 Cheltuieli privind combustibilii
Cheltuieli privind materialele pentru ambalat Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6023 6023
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
Cheltuieli privind semințele și materialele de Cheltuieli privind semințele și materialele de
6025 plantat 6025 plantat
6026 Cheltuieli privind furajele 6026 Cheltuieli privind furajele
Cheltuieli privind alte materiale
Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6028 6028 consumabile
Cheltuieli privind materialele de natura Cheltuieli privind materialele de natura
603 obiectelor de inventar 603 obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia și apa 605 Cheltuieli privind energia și apa
Cheltuieli privind activele biologice de natura
Cheltuieli privind animalele și păsările
606 stocurilor 606
607 Cheltuieli privind mărfurile 607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele 608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Reduceri comerciale primite
GRUPA 61 — CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI
611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de Cheltuieli cu redevențele, locațiile de
612 gestiune și chiriile 612 gestiune și chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile și cercetările 614 Cheltuieli cu studiile și cercetările
615 Cheltuieli cu pregătirea personalului
GRUPA 62 — CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
621 Cheltuieli cu colaboratorii 621 Cheltuieli cu colaboratorii

Cheltuieli privind comisioanele și onorariile Cheltuieli privind comisioanele și onorariile

622 622
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
623 623
Cheltuieli cu transportul de bunuri și
Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
624 624 personal
Cheltuieli cu deplasări, detașări și
Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
625 625 transferări

Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

626 626
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
627 627

154
Page
 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
628 628
GRUPA 63 — CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
635 asimilate 635
GRUPA 64 — CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului 641 Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuieli cu tichetele de masa acordate Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele
642 salariaților 642 acordate salariaților
Cheltuieli cu avantajele în natură acordate
6421 salariaților
Cheltuieli cu tichetele de masă acordate
6422 salariaților
Cheltuieli privind asigurările și protecția Cheltuieli privind asigurările și protecția
645 socială 645 socială
Cheltuieli privind contribuția unității la
Contribuția unității la asigurările sociale
6451 asigurările sociale 6451
Cheltuieli privind contribuția unității pentru
Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
6452 ajutorul de șomaj 6452
Cheltuieli privind contribuția angajatorului Contribuția angajatorului pentru asigurările
6453 pentru asigurările sociale de sănătate 6453 sociale de sănătate
6455 Contribuția unității la asigurările de viață
Cheltuieli privind contribuția unității la Contribuția unității la fondurile de pensii
6456 fondurile de pensii facultative 6456 facultative
Contribuția unității la primele de asigurare
6457 voluntară de sănătate
Alte cheltuieli privind asigurările și protecția Alte cheltuieli privind asigurările și protecția
6458 socială 6458 socială
GRUPA 65 — ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
652
654 Pierderi din creanțe și debitori diverși 654 Pierderi din creanțe și debitori diverși
Cotizatii si contributii datorate de PJ FSP Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor
655 (ad) 655 corporale (ad)
AICI AVEM O PROBLEMA ACELASI SIMBOL PENTRU 2 CATEGORII DIFERITE!!!!
Cotizatii si contributii la organisme din tara
6551
Cotizatii si contributii la organisme
6552 internationale
Cheltuieli privind cote-parti datorate potrivit
656 statutului
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile
657 transferate altor PJ FSP
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din
6571 tara transferate altor PJ FSP
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din
6572 strainatatetransferate altor PJ FSP
658 Alte cheltuieli de exploatare 658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despăgubiri, amenzi și penalități 6581 Despăgubiri, amenzi și penalități
6582 Donații acordate 6582 Donații acordate
Cheltuieli privind activele cedate și alte Cheltuieli privind activele cedate și alte
6583 operațiuni de capital 6583 operații de capital

155
Page
 Cheltuieli reprezentând transferuri și
contribuții datorate în baza unor acte
6586 normative speciale
Cheltuieli privind calamitățile și alte
6587 evenimente extraordinare
6588 Alte cheltuieli de exploatare 6588 Alte cheltuieli de exploatare
GRUPA 66 — CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanțe legate de participații 663 Pierderi din creanțe legate de participații
Cheltuieli privind investițiile financiare
Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
664 664 cedate
Cheltuieli privind imobilizările financiare Cheltuieli privind imobilizările financiare
6641 cedate 6641 cedate
Pierderi din investițiile pe termen scurt Pierderi din investițiile pe termen scurt
6642 cedate 6642 cedate
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar 665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar
Diferențe nefavorabile de curs valutar
legate de elementele monetare exprimate
6651 în valută
Diferențe nefavorabile de curs valutar din
evaluarea elementelor monetare care fac
parte din investiția netă într-o entitate
6652 străină
666 Cheltuieli privind dobânzile 666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare 668 Alte cheltuieli financiare
GRUPA 67 — CHELTUIELI EXTRAORDINARE
Cheltuieli privind calamitățile și alte
671 evenimente extraordinare
GRUPA 68 — CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELEȘI AJUSTĂRILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

Cheltuieli de exploatare privind amortizările, Cheltuieli de exploatare privind amortizările,

provizioanele și ajustările pentru depreciere
681
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
6811 imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6812
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
6813 pentru deprecierea imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
6814 pentru deprecierea activelor circulante
Cheltuieli financiare privind amortizările,
provizioanele și ajustările pentru pierdere de
686 valoare
Cheltuieli financiare privind ajustările pentru
pierderea de valoare a imobilizărilor
6863 financiare
provizioanele și ajustările pentru depreciere
681
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
6811 imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind
6812 provizioanele
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
6813 pentru deprecierea imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
6814 pentru deprecierea activelor circulante
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
6817 pentru deprecierea fondului comercial
Cheltuieli financiare privind amortizările și
ajustările pentru pierdere de valoare
686
Cheltuieli privind actualizarea
6861 provizioanelor
Cheltuieli financiare privind ajustările pentru
pierderea de valoare a imobilizărilor
6863 financiare

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru Cheltuieli financiare privind ajustările pentru
pierderea de valoare a activelor circulante pierderea de valoare a activelor circulante
6864 6864

156
Page
 Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor și a
6868 altor datorii
GRUPA 69 — CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor
6868
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte
impozite care nu apar în elementele de mai
698 sus

PRINCIPALELE INREGISTRARAI – COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial activitati economice

Cheltuieli cu materiale
602x = % 602x = %
302/ 308 (consum, lipsa
inventar, pierderi 302/ 308 (consum, lipsa
ireversibile/dif. de pret) inventar, pierderi ireversibile)
351 (materiale laterti lipsa 351 (materiale laterti lipsa la
la inventar) inventar)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli

% = 602 x % = 602x
1211 1212
302x ad (plus 302x ad (plus
la inventar) la inventar)
308 308

Cheltuieli privind obiectle inventar

603 ad = % 603 ad = %
303 ad (consum, lipsa 303 ad (consum, lipsa
inventar, pierderi inventar, pierderi
ireversibile/dif. de pret) ireversibile/dif. de pret)

% = 603 ad % = 603 ad
1211 1212
303x ad (plus 303x ad (plus
la inventar) la inventar)

Cheltuieli materiale nestocate

604 = 401ad/408ad achizitie 604 = 401ad/408ad achizitie

1211 = 604 1212 = 604

Cheltuieli privind energia si apa

605 = % 605 = %
401 ad/408 ad 401 ad/408 ad
471 471

1211 = 605 1212 = 605

Cheltuieli privind animale si pasari

157
Page
606 = 361 ad 604 = 401ad/408ad achizitie

1211 = 606 1212 = 604

Cheltuieli privind ambalajele

608 ad = % 608 ad = %
358 ad (aflate la terti in 358 ad (aflate la terti in
consignatie) consignatie)
381 ad (consumate si lpsuri 381 ad (consumate si lpsuri
inventar) inventar)

% = 608 ad % = 603 ad
1211 1212
381 ad (plus 381 ad (plus la
la inventar) inventar)

Cheltuieli cu intretinere si reparatii

611 ad = % 611 ad = %
401 ad/408 ad 401 ad/408 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 611 ad 1212 = 611 ad

Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii

612 ad = % 612 ad = %
401 ad/408 ad 401 ad/408 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 612 ad 1212 = 612 ad

Cheltuieli cu prime de asigurare

613 ad = % 613 ad = %
401 ad/408 ad 401 ad/408 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 613 ad 1212 = 613 ad

Cheltuieli cu colaboratorii
621 = % 621 = %
401 ad 401 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 621 1212 = 621

Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

158
Page
622 ad = % 622 ad = %
401 ad 401 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 622 ad 1212 = 622 ad

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

623 ad = % 623 ad = %
401 ad 401 ad
471 471

1211 = 623 ad 1212 = 623 ad

Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal

624 ad = % 624 ad = %
401 ad 401 ad
471 471

1211 = 624 ad 1212 = 624 ad

Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri

625 ad = % 625 ad = %
401 ad 401 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli
512x/531x 512x/531x
532 ad (bilete de calatorie) 532 ad (bilete de calatorie)
542 ad (din avansuri de 542 ad (din avansuri de
trezorerie) trezorerie)

1211 = 625 ad 1212 = 625 ad

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

626 ad = % 626 ad = %
401 ad 401 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli
512x/531x 512x/531x
532 ad (timbre postale) 532 ad (timbre postale)
542 ad (din avansuri de 542 ad (din avansuri de
trezorerie) trezorerie)

1211 = 626 ad 1212 = 626 ad

Cheltuieli cu servicii bancare

627 ad = % 627 ad = %
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli
159
Page
 512x 512x

1211 = 627 ad 1212 = 627 ad

Alte cheltuieli ciu servicii excutate de terti

628 ad = % 628 ad = %
401 ad/408 ad 401 ad/408 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli
512x/531x 512x/531x
532 ad (timbre postale) 532 ad (timbre postale)
542 ad (din avansuri de 542 ad (din avansuri de
trezorerie) trezorerie)

1211 = 628 ad 1212 = 628 ad

Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate

635 ad = %
446 ad (bugete locale sau
bugetul statului
447 ad (alte organisme
publice)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
635.ad = %
446 ad (bugete locale sau
bugetul statului
447 ad (alte organisme
publice)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

1211 = 635 ad 1212 = 635 ad

Cheltuieli cu salariile personalului

641 ad = %
421
428 ad (drepturi de
personal pentru care nu s-
au intocmit statele de plata,
aferente exercitiului
incheiat)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
641 ad = %
421
428 ad (drepturi de personal
pentru care nu s-au intocmit
statele de plata, aferente
exercitiului incheiat)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

1211 = 641 ad 1212 = 641 ad

Cheltuieli cu tichertele de masa si avantaje in natura acordate salariatilor

642 ad = % 642 ad = %
421 (avantaje in natura 421 (avantaje in natura
acordate salariatilor) acordate salariatilor)
532 ad 532 ad

1211 = 642 ad 1212 = 642 ad

Cheltuieli privind asigurarile si protectaia sociala

645 ad = % 645 ad = %
423 423
431xad 431xad

160
Page
 437xad 437xad
438x ad (pensii facultative,
asigurare voluntara de
sanatate, asigurari de viata)
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli

1211 = 645 ad 1212 = 645 ad

Pierderi din creante si debitori diversi

654 ad = %
451ad/453ad/461ad
(sumele trecute pe
cheltuieli cu ocazia
scoaterii din evidenta a
debitorilor)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
654 ad = %
451ad/453ad/461ad (sumele
trecute pe cheltuieli cu ocazia
scoaterii din evidenta a
clientilor incerti sau a
debitorilor)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

1211 = 654 ad 1212 = 654 ad

Cotizatii si contributii datorate de persoana Cheltuieli di reevaluarea imobilizariolor

juridica FSP corporale
655 ad = % 655 = 211-217
451
462

1211 = 655 ad 1212 = 655

Alte cheltuieli din exploatare

658x ad = % 658x ad = %
203 ad/205 ad/208 ad 203 ad/205 ad/208 ad
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad 211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
231/233 231/235
301/302/303 301/302/303
381 ad 381 ad
401 ad/404 ad 401 ad/404 ad
448 ad 448 ad
462 ad 462 ad
471 471
473 (sume clarificate 473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli pe cheltuieli
481
512x/531x 512x/531x

1211 = 658x ad 1212 = 658x ad

Cheltuieli din diferente de curs valutar

665 ad = % 665 ad = %
162 ad/166ad/ 167 ad/168
ad 162 ad/166ad/ 167 ad/168 ad
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad 211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
161
Page
 232 ad/234 ad 232 ad/234 ad
267 ad/269 ad 267 ad/269 ad
381 ad 381 ad
401 ad/404 ad/405 ad/ 408 401 ad/404 ad/405 ad/ 408
ad/ 409 ad ad/ 409 ad
453 453
461 ad 461 ad
462 ad 462 ad
5124/5314 5124/5314
542 ad 542 ad

1211 = 665 ad 1212 = 665 ad

Cheltuieli privind dobanzile

666 ad = % 666 ad = %
168 ad 168 ad
404 ad 404 ad
451 ad 451 ad
453 ad 453 ad
471 Ad 471 Ad
512x 512x
518 ad -dobanzi credit cont 518 ad -dobanzi credit cont
curent curent
519 ad -dobanzi 519 ad -dobanzi credittermen
credittermen scurt scurt

1211 = 666 ad 1212 = 666 ad

Alte cheltuieli financiare

668 ad = % 668ad = %
167 ad
267 ad
401 ad/404 ad 401 ad/404 ad/408 ad
4111ad/418 ad
451 ad 451 ad
453 ad 453 ad
461 ad 461 ad
462 ad 462 ad
471
512x
501/506

1211 = 668 ad 1212 = 668 ad

Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinar

671 = % 6587 = %
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad 211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
231 ad 231 ad
301 ad/302 ad/303 ad 301 ad/302 ad/303 ad
341/345/3
351 351
361 361
162
Page
 371/381
368

1211 = 671 1212 = 6587

Cheltuieli privind amortizarile, provizioanele, ajustarile pentru depreciere

681x = %
151x ad-provizioane
280x ad/281x ad
290x ad/291x ad/293x ad-
ajustari depreciere im
obilizari
391x ad/382x ad/395x
ad/396x ad/398x ad-
ajustari deprciere stocuri
496x ad-ajustari depreciere
creante deb.diversi
681x = %
151x ad-provizioane
280x ad/281x ad
290x ad/291x ad/293x ad/
296x ad- ajustari depreciere
391x ad/382x ad/395x
ad/396x ad/398x ad- ajustari
deprciere stocuri
491x ad/496x ad-ajustari
depreciere
creanteclienti/deb.diversi

1211 = 681x 1212 = 681x

Cheltuieli cu impozitul pe profit

691 = 441

1212 = 691

XIV. PROCEDURA DE GESTIONARE A VENITURILOR

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca
rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende.
Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie
veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord
între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri
comerciale.
Contabilitatea veniturilor AGVPS se ţine distinct pe feluri de activităţi, respectiv
activităţi fără scop patrimonial, activităţi cu destinaţie specială potrivit legii şi activităţi
economice, iar în cadrul acestora pe feluri de venituri, după natura lor.

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru recunoaşterea veniturilor specifice activităţii fără scop
patrimonial si a celor specifice activitatilor economice, pe baza documentelor
justificative
2. înregistrarea în contabilitate a operaţiilor aferente astfel încât să se reflecte creanţele
AVPS
3. să se asigure controlul operaţiunilor efectuate.
163
Page
 Domeniul
Procedura se aplică la înregistrarea veniturilor de către persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014.

Descrierea procedurii
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Sumele colectate de o
entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu
reprezintă venit din activitatea curentă.

În această situaţie veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele

cuvenite.

1. VENITURI AFERENTE ACTIVIATATII FARA SCOP PATRIMONIAL

A. Documente justificative

Venituri din cotizaţii şi taxele de înscriere ale membrilor

 se înregistrează pe bază de chitanţa/ foaie de vărsământ în cuantumul stabilit prin
statut sau acte adiţionale la statut.

Contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor

 se înregistrează pe bază de chitanţa/ foaie de vărsământ/ contract

Venituri din donaţii

 În cazul persoanelor juridice care efectuează donaţii, această operaţiune are la bază
actul de donaţie.
 În cazul persoanelor fizice care efectuează donaţii nu este necesară încheierea
contractului de donaţie.
 În cazul bunurilor materiale se întocmeşte procesul-verbal de predare-primire

Venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din
activităţile fără scop patrimonial.
În orice formă de plasament trebuie să se facă distincţia între plasarea sumelor
obţinute din activităţile fără scop patrimonial şi a celor rezultate din desfăşurarea unei activităţi
economice.
Veniturile din dobânzi şi dividende obţinute din investirea sumelor aferente activităţilor
fără scop patrimonial desfăşurate, se înregistrează în contul 734 „Venituri din dobânzile şi
dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop
patrimonial”.
Dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
Dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop patrimonial.
Veniturile din diferenţele de curs valutar aferente activităţilor fără scop patrimonial se
înregistrează distinct de veniturile similare rezultate din activităţile economice.

Venituri din cote-părţi primite potrivit statutului

164
Page
 Veniturile obţinute de asociaţiile care pentru activităţile desfăşurate încasează de la
persoanele fizice ori juridice venituri.

Venituri din reclamă şi publicitate

Pe baza
 contractelor încheiate
 factura
 chitanţa

Veniturile din reluarea ajustărilor pentru depreciere constituite se înregistrează pe

baza procesului verbal de inventariere prin care se constată faptul că deprecierile constituite în
perioadele anterioare au rămas fără obiect

B. Înregistrarea în contabilitate

Veniturile se înregistrează pe baza contabilităţii de angajamente pe baza facturilor,

chitanţelor, contractelor.

Conturi utilizate
731 Venituri din cotizaţiile membrilor şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi
simpatizanţilor
7311 Venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor
7312 Venituri din contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor
732 Venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare
733 Venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare
7331 Venituri din donaţii
7332 Venituri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare
736 Resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru
venituri
737 Venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
de organizare şi funcţionare
738 Venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor
juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în
activitatea economică
739 Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial
7391 Venituri din cote-părţi primite potrivit statutului
7392 Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru
venituri
7393 Venituri din despăgubiri de asigurare - pagube şi din subvenţii pentru evenimente
extraordinare şi altele similare
7394 Venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop patrimonial
7395 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7396 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7397 Venituri obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive
7398 Venituri obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare
7399 Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial
Contabilitatea veniturilor se ţine distinct pe feluri de activităţi, respectiv activităţi fără
scop patrimonial, activităţi cu destinaţie specială potrivit legii şi activităţi economice, iar în
cadrul acestora pe feluri de venituri, după natura lor.
165
Page
Venituri din cotizatiile de inscriere
5311/5121 = 7311ad

Venituri din cotizatiile fixe anuale

5311/5121 = 7311ad

Venituri din cotizatiile suplimentare stabilite membrilor

5311/5121 = 7312ad

Venituri din achitarea in bani a zilelor munca neefectuate

5311/5121 = 7312ad

Venituri din contributii in natura ale membrilor si simpatizantilor

302/303/361/381 = 7311ad

Venituri incasate in avans din cotizatia membrilor si contributii banesti ale membrilor
461 ad/ 5311/5121 = 472
Reluarea la venituri aferente perioadei
472 = 73xx

NOTA :
Pentru mai buna evidenta si urmarire a colectarii veniturilor precizate mai sus recomandam
utilizarea contului 461 (analitic distinct), astfel ;
a. La momentul stabilirii obligatiei de plata pentru exercitiul financiar in curs :

461ad = 731xad
b. La momentul incasarii efective :

512/531 = 461 ad
c. La sfrsitul exercitiului financiar, dupa inventarierea anuala a soldurilor debitorilor de
mai sus si in urma analizei sumelor datorate de acestia si a posibilitatilor de incasare
efectiva a acestora in exercitiile financiare viitoare, se pot constitui ajustari pentru
deprecierea creantelor :

681 = 496 ad
d. La incasarea partiala sau totala, in exercititiile financiare urmatoare, a sumelor pentru
care s-au constiuit ajustari pentru depreciere, se inregistreaza diminuarea sau
anularea ajustarii ;

496 ad = 7396

Venituri din donatii si sponsorizari

5311/5121/3xxad = 7331-donatii
5311/5121/3xxad = 7332- sponsorizari

Venituri din donaţii sub formă de imobilizări

21xx.01ad = 133

Reluarea la venituri a donaţiei primite, concomitent cu amortizarea

6811 = 281x ad
133 = 7331

Venituri din dobanzi si dividende obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din
activitatile fara scop patrimonial
267/461ad/472/5121/518 = 7341/7342

166
Page
Venituri din cedarea activelor corporale fixe aflate in proprietatea persoanelor juridice
fara scop patrimonial, altele decat cele folosite in activitatea economica

461 ad = 738

Alte venituri din activitati obstesti

Venituri din cote-parti potrivit statutului

461ad = 7391

Venituri din despagubiri de asiguarare – pagube si subventii pentru evenimente

extraordinare si altele asimilate
5121 = 7393

Venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activitatea fără scop patrimonial
4xxad/5124 = 7394

Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere

151 ad = 7395
496 = 7395

Venituri obţinute din reclamă şi publicitate

461ad/5121 = 7398

Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial

% = 739x
131/132/133/134/138 - cu cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la
venituri, corespunzător amortizării calculate.
161/162/166/167/168 - cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea
datoriilor în valută la închiderea exerciţiului financiar, precum şi
din decontarea datoriilor în valută.
21x ad - cu valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri, constructiilor,
mobilier etc realizate pe cont propriu.
231ad - cu valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie realizată pe cont
propriu

232ad - cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor în valuta

acordate furnizorilor de imobilizări corporale privind activitatile fara scop
patrimonial, la închiderea exerciţiului financiar.
233ad - cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie efectuate în regie
proprie.
234ad - cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută
acordate furnizorilor de imobilizări necorporale privind activităţile fără scop
patrimonial, la sfârşitul exerciţiului financiar.
267ad - cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută,
rezultate
din evaluarea acestora la cursul de la închiderea exerciţiului financiar.
269 - cu diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate din lichidarea datoriilor în
valută;
- cu diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor în
valuta la închiderea exerciţiului financiar.
29x ad - cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor
167
Page
301ad - cu valoarea materiilor prime rezultate din dezmembrarea imobilizărilor.
302ad - cu valoarea materialelor consumabile rezultate din dezmembrarea
imobilizărilor;
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând
ajutoare din străinătate.
303ad - cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar rezultate din
dezmembrarea imobilizărilor;
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar reprezentând ajutoare din străinătate.
361ad - cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor obţinute pentru
activităţile fără scop patrimonial, sporurile de greutate şi plusurile de inventar.
39xad - cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru
deprecierea stocurilor.
40xad - cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării datoriilor în valută
sau cu ocazia evaluării la sfârşitul exerciţiului financiar.
445ad - cu valoarea subvenţiilor pentru venituri din străinătate, aferente perioadei;
- cu valoarea subvenţiilor pentru evenimente extraordinare şi altele similare, aferente
perioadei.
446ad - cu sumele anulate reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, aferente
exerciţiului financiar curent.
461 - cu valoarea creanţelor privind activităţile fără scop patrimonial, reactivate;
- cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creanţelor în valută
privind activităţile fără scop patrimonial, la închiderea exerciţiului financiar;
- cu diferenţele favorabile aferente creanţelor privind activităţile fără scop patrimonial cu
decontare în funcţie de cursul unei valute, cu ocazia evaluării acestora la închiderea
exerciţiului financiar (cont 7399);
- cu valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor privind activităţile fără scop
patrimonial, datorate de terţi;
- cu valoarea imobilizărilor financiare achiziţionate din disponibilităţi rezultate din
activităţile fără scop patrimonial, cedate;
- cu diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune şi preţul de achiziţie a investiţiilor pe
termen scurt achiziţionate din disponibilităţi rezultate din activităţile fără scop
patrimonial, cedate.
462ad - cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării datoriilor în valută
sau cu ocazia evaluării la sfârşitul exerciţiului financiar;
- cu sumele anulate reprezentând datorii faţă de creditori diverşi, aferente exerciţiului
financiar curent;
- cu valoarea sconturilor obţinute de la creditori diverşi;
- cu diferenţele favorabile aferente creditorilor diverşi cu decontare în funcţie de cursul
unei valute, la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar.
472ad - cu veniturile încasate în avans aferente perioadei curente sau exerciţiului financiar în
curs;
- cu valoarea subvenţiilor pentru venituri din străinătate, înregistrate anterior ca venituri
în avans.
512xad - cu sumele încasate în contul de disponibil reprezentând alte venituri din
activităţile fără scop patrimonial;
- cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în valută, în
cursul exerciţiului financiar;
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută.
531 - cu sumele încasate în numerar reprezentând alte venituri din activităţile fără scop
patrimonial;
- cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în valută, în
cursul exerciţiului financiar;
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută.
168
Page
2.VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE CU CARACTER ACCESORIU

a) venituri din exploatare:

- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii;
- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere)
dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la
sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în
calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de
entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor
de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte
venituri din exploatare.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei,
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a
majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul
rezultatului exerciţiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
b) venituri financiare:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensaţiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare).

Venituri din vânzări de bunuri privind activităţile economice

În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în
contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) AVPS a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) AVPS nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în
cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; şi
c) veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii privind activităţile economice

Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora.
Prestările nefacturate până la sfârşitul perioadei se evidenţiază în contul de "Lucrări şi
servicii în curs de execuţie", pe seama veniturilor din producţia stocată.

Venituri din dobânzi,şi redevenţe privind activităţile economice

Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:
a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau
pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora.
169
Page
 Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în
cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala
devine exigibilă.

In cadrul AVPS contabilitatea veniturilor este organizata distinct, pe cele doua

mari categorii de venituri - fara scop patrimonial si economice (din activitati cu caracter
accesoriu)

Conturi utilizate
701 Venituri din vânzarea produselor finite
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activitati diverse
711 Variaţia stocurilor
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588 Alte venituri din exploatare
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obţinute
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

INREGISTRARI CONTABILE

Venituri din vanzare produse, produse reziduale si marfuri

4111ad = 701/703/707

Venituri din vanzarea cu amanuntul a articolelor vanatoresti si pescaresti in magazinul

propriu
Pretul cu amanuntul se stabileste: cost de achizitie + adaos commercial + acciza datorata
(unde este cazul) + TVA (calculat la suma primelor 3 elelente de pret)
4111ad = 707

Venituri din lucrari executate si servicii prestate, venituri din vanatoarea cu straini
pentru prestatiile facute in contul acestora
4111 = 704

Venituri din inchiriere bunuri imobile si arme de vanatoare

4111 = 706

170
Page
Venituri din activitati diverse, venituri din valorificarea carcaselor de vanat rezultate din
actiuni de vanatoare ale grupelor autogestionare si din organizarea partidelor de
vanatoare pentru cetateni straini si pentru tariful platit pentru vanatul si/sau trofeul
retinut
4111 = 708

Venituri din variatia stocurilor

331ad = 711 - costul productiei in curs, la sfrsitul perioadei

341ad-345ad/346ad = 711 –semifabricate, produse finite si deseuri obtinute la finele
Perioadei sau constatate plus la inventar
361ad = 711 – pretul de inregistrare al stocurilor de active biologice obtinute din
productie proprie
- sporurile de greutate si plusurile de inventar
354/401ad = 711 - produse finite aduse de la terti
348 = 711 - diferente de pret in minus sau favorabile, aferente produselor
Iesite din gestiune
711 = 331ad – reluarea produselor in curs de executie, la inceputul perioadei
711 = 341ad345ad/346ad – pretul de inregistrare al produselor vandute sau
constatate lipsa la inventar
711 = 361ad- costul de productie al stocurilor de active biologice iesite din
gestiune, din productie proprie

Alte venituri din exploatare

4111ad/ 461 ad = 7581-7588

Venituri din subventii pentru investitii/ activitatea economica

475x = 7584

Venituri financiare -din dobanzi, diferente de curs etc

5121ad = 76561/ 766

Venituri din anularea sau diminuarea provizioanelor

151x ad = 781x

Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea activelor

29xad,39xad,49xad,59xad = 7813/7814

Persoane responsabile

Directorul economic/contabilul şef

 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea înregistrării veniturilor în cuantumul şi momentul legal
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de formă
şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor cu venituri
 reflectarea în contabilitate a tuturor veniturilor
 respectarea procedurii de lucru;
171
Page
  propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale

Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.

Procedura intră în vigoare la data de ...................

XV. PROCEDURA ÎNCHIDERII DE PERIOADĂ

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea regulilor pentru verificarea operaţiunilor efectuate în cursul perioadei/lunii;
 efectuarea operaţiunilor de închidere a lunii;
 furnizarea datelor necesare completării raportărilor şi deconturilor aferente perioadei;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de evaluare a elementelor monetare
exprimate în valută sau în lei în funcţie de cursul unei valute.

Domeniul
Procedura se aplică la operaţiunile aferente închiderii de lună de către persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014

Descrierea procedurii

Aspecte de verificat

Predarea către serviciul financiar contabil a tuturor documentelor justificative referitoare la:
 Achiziţii de bunuri şi servicii;
 Recepţia unor bunuri sosite fără factură/Livrarea unor bunuri fără factură;
 Facturile primite/întocmite pentru bunurile primite/livrate anterior;
 Încasările şi plăţile cu numerar efectuate.
 Existenţa deconturilor pentru avansurile de trezorerie acordate şi a documentelor
justificative aferente;
 Completarea şi predarea unor documente necesare la calculul impozitului pe profit şi
TVA (foile de parcurs, bonurile fiscale cu toate elementele obligatorii a fi înscrise, etc)
 Existenţa extraselor de cont aferente conturilor bancare în lei şi valută;
 Existenţa statelor de salarii aferente perioadei/lunii;
 Listarea cursului de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru ultima zi
lucrătoare din lună.

Înregistrări contabile
Evaluarea elementelor monetare în valută la cursul de schimb valutar comunicat de BNR
valabil pentru ultima zi lucrătoare a anului şi înregistrarea diferenţelor de curs:

 favorabile, aferente activităţilor fără scop patrimonial

401ad,403 ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 405 ad, 232 = 7394

172
Page
ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, 461ad, 462 ad,
161 ad, 162 ad, 166 ad, 167 ad, 168 ad, 269 ad,
509xad, 5124ad, 5314ad, 5414ad, 542ad, 508xad

 nefavorabile
401ad,403 ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 405 ad, 232 ad, 234 ad,
267xad, 451 xad, 453 xad, 461ad, 462 ad, 161 ad, 162 ad, 166
665 =
ad, 167 ad, 168 ad, 269 ad, 509xad, 5124ad, 5314ad, 5414ad,
542ad, 508xad

Evaluarea elementelor monetare cu decontare în lei în funcţie de cursul unei

valute la cursul de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru ultima zi lucrătoare
din lună şi înregistrarea veniturilor/cheltuielilor financiare

- favorabile, aferente activităţilor economice

401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 411xad, 418 ad,
419 ad, 232 ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, = 768
461 ad,462 ad, 167 ad, 168 ad,

- favorabile, aferente activităţilor fără scop patrimonial

401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 232 ad, 234 ad,
267xad, 451 xad, 453 xad, 461 ad,462 ad, 167 ad, = 7399
168 ad

nefavorabile
401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 411xad, 418 ad, 419 ad,
668 = 232 ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, 461 ad,462 ad,
167 ad, 168 ad

 Închiderea conturilor de TVA:

4427 = 4426

şi

4423 = 4426

sau

4427 = 4424

 Constituirea impozitului pe profit aferent perioadei, aferent activităţilor

economice:
691 = 441

Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

% = 1212
601, 602x, 603, 604, 605ad, 606, 607, 608, 611 ad, 612 ad,
613 ad, 614 ad,615ad, 621 ad, 622, 623 ad, 624 ad, 625, 626
ad, 627 ad,628, 635 ad, 641, 642xad, 643, 644, 645 xad, 652,
654, 658 xad, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 671, 681, 686,
691, 698, 709

1212 = %
701xad, 702ad, 703 ad, 704 ad, 705 ad, 706 ad, 707 ad,
173
Page
 708 ad,709 ad, 711 ad, 712 ad, 721 ad, 722 ad,725 ad,
741xad, 754 ad,755 ad, 758 ad, 761 ad, 762 ad, 763 ad,
764xad, 765xad, 766 ad, 767 ad, 768 ad, 771 ad, 781xad,
786xad

% = 1211
601, 602x, 603, 604, 605ad, 606, 607, 608, 611 ad, 612 ad,
613 ad, 614 ad,615ad, 621 ad, 622, 623 ad, 624 ad, 625,
626 ad, 627 ad,628, 635 ad, 641, 642xad, 643, 644, 645
xad, 652, 654, 658 xad, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 671,
681, 686, 691, 698, 709

1211 = %
731xad,732ad,733 xad, 734 xad,733 ad,735 ad,736 ad,
737 ad,738 ad,739 xad

XVI. PROCEDURA DE REPARTIZARE A REZULTATULUI DIN ACTIVITATI

NEPATRIMONIALE SI A REZULTATULUI DIN ACTIVITATI ECONOMICE

Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:

 stabilirea documentelor necesare aprobării pe destinaţii a rezultatului contabil;
 înregistrarea în contabilitate a repartizării rezultatului contabil.

Domeniul
Procedura se aplică la repartizarea rezultatului contabil anual de către persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Descrierea procedurii
AVPS , conform prevederilor din Codul Fiscal, art. 15 alin. (2) nu datoreaza impozit pe
profit pentru veniturile fara scop patrimonial. Conform art. 15 alin (3) organizatiile nonprofit sunt
scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate
pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Pentru stabilirea,
in aceste conditii, a impozitului pe profit, este necesara calcularea unei chei de repartizare a
cheltuielilor comune.
In conformitate cu prevederile punctului 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, si cu politicile contabile proprii, pentru stabilirea cheii de
repartizare a cheltuielilor comune AGVPS procedam dupa cum urmeaza:
1. Calculeaza veniturile totale prin insumarea veniturilor din activitati nonprofit (scutite de la
plata impozitului pe profit conform Art. 15 alin. (2) din Codul fiscal) cu veniturile din activitati
economice.
2. Stabileste veniturile neimpozabile prevazute la art. 15 alin 3 din Codul fiscal (valoarea cea
mai mica dintre echivalentul in lei a 15.000 euro sau 10% din veniturile totale scutite la plata
impozitului pe profit) pe care le insumam cu veniturile din activitatile nonprofit (scutite de la
plata impozitului pe profit conf. art. 15 alin 2 din Codul fiscal).

174
Page
3. Calculeaza veniturile impozabile deducand din totalul veniturilor suma neimpozabila
determinata conform paragrafului de mai sus.
4. Calculeaza coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune facand raportul dintre veniturile
impozabile si veniturile totale.
5. Determina cota de cheltuieli comune aferenta veniturilor impozabile prin inmultirea totalului
cheltuielilor comune cu coeficientul de repartizare calculat mai sus.

În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli sunt dezvoltate
în analitice distincte astfel:
- cheltuieli aferente activităţilor fără scop patrimonial;
- cheltuieli aferente activităţilor economice;
- cheltuieli comune (indirecte) - care nu se pot repartiza direct pe cele doua tipuri de
activitati

Din categoria cheltuielilor comune ale AVPS fac parte:

- amortizarea constructiilor, amenajarilor de teren si a celorlalte imobilizari care nu sunt
aferente activitatilor economice ;
- celelalte cheltuieli care nu pot fi repartizate direct activitatilor economice.

Cheltuielile comune se repartizeaza lunar asupra activitatii fara scop patrimonial si asupra
activitatii economice, pe baza unui coeficient calculat ca pondere a veniturilor economice in
totalul veniturilor, prin intermediul contului 489 “ Decontari intre actiuvitatile fara scop
patrimonial si activitatile economice” .
La sfarsitul anului, se face regularizarea repartizarii cheltuielilor comune in functie de
coeficientul calculat ca raport intre veniturile impozabile calculate si totalul veniturilor (conform
metodologiei explicate mai sus).
Pentru repartizarea cheltuielilor comune se utilizeaza contul 489 – “Decontari intre
activitatile fara scop patrimonial si activitati economice”
Pentru a nu mari artificial rulajele conturilor de cheltuieli, se fac urmatoarele inregistrari:
6xxad = 489 - in rosu, cu valoarea cheltuielilor comune de decontat intre activitati fara scop
patrimonial si activitati economice
% = 489 - in negru
6xxad - cheltuieli repartizate asupra activitatilor economice
6xxad - cheltuieli repartizate asupra activităţilor fără scop patrimonial

La sfârşitul lunii, contul 489 nu prezintă sold

A. Pregătirea documentelor necesare

Repartizarea rezultatului se decide la aprobarea situaţiilor financiare anuale. Rezultatul
contabil al exerciţiului financiar se determină după înregistrarea tuturor operaţiilor de închidere
a exerciţiului, cum sunt:
 rezultatele inventarierii;
 rezultatele reevaluărilor;
 evaluările elementelor monetare exprimate în valută şi în lei în funcţie de cursul unei
valute;
 înregistrarea impozitului pe profit aferent exerciţiului financiar;
 închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

Contabilitatea repartizării rezultatului exerciţiului financiar se ţine distinct pentru

activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. Rezultatul financiar privind activităţile
cu destinaţie specială nu se repartizează.
Pe baza situaţiilor financiare anuale întocmite pentru data de 31 decembrie se
constată dacă:
 rezultatul exerciţiului financiar din activităţi fără scop patrimonial este excedent sau
deficit
175
Page
  rezultatul activităţilor economice este profit sau pierdere

În contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileşte cumulat de la

începutul exerciţiului financiar. Repartizarea excedentului/profitului se înregistrează în
contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor excedentului/profitului contabil se efectuează
după adunarea generală care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin înregistrarea
sumelor reprezentând rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii. Entităţile nu pot reveni asupra
înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.
Deficitul/pierderea contabil(ă) reportat(ă) se acoperă din excedentul/profitul exerciţiului
financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital, potrivit hotărârii adunării generale, cu
respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din
care se acoperă deficitul/pierderea contabil(ă) este la latitudinea adunării generale, respectiv a
consiliului de administraţie.
Închiderea conturilor 121 şi 129 se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor
celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar
cu soldurile corespunzătoare în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă
situaţiile financiare anuale.

În cazul în care rezultatul exerciţiului financiar este excedent/profit contabil

Se întocmeşte propunerea de repartizare a profitului contabil pe destinaţii: rezervele

constituite în baza unor prevederi legale. Se verifică existenţa cheltuielilor de constituire
imobilizate şi neamortizate complet şi a cheltuielilor de dezvoltare imobilizate şi neamortizate.

În situaţia în care cheltuielile de constituire/cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral

amortizate, se analizează dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului
reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate:
 Dacă rezervele repartizabile sunt mai mari decât cheltuielile neamortizate se poate
repartiza excedentul/profitul;
 Dacă rezervele repartizabile nu sunt mai mari decât cheltuielile neamortizate nu se face
nicio distribuire din ecedent/profit.
 Dacă există deficit/pierdere contabilă din exerciţiile anterioare neacoperită se acoperă
cu prioritate deficitul/pierderea contabilă în limita sumelor înregistrate:
a) la alte rezerve;
b) majorarea capitalului;
c) constituirea fondurilor speciale potrivit prevederilor legale.

În cazul în care rezultatul exerciţiului financiar este deficit/pierdere contabilă

Se preia la începutul exerciţiului financiar deficitul/pierderea contabilă ca rezultat

reportat. Se întocmeşte propunerea de acoperire a pierderii contabile din resurse precum:
 excedentul/profitul reportat,
 rezerve

Propunerile de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii contabile se prezintă

Adunării generale a acţionarilor/asociaţilor în vederea aprobării împreună cu situaţiile
financiare anuale.

B. Înregistrarea în contabilitate a repartizării rezultatului

Dacă rezultatul este profit

 La data de 31 decembrie a anului pentru care se face repartizarea

176
Page
se înregistrează numai constituirea rezervelor stabilite în baza unor prevederi legale:
129 = 106

În luna ianuarie a anului următor:

 se preiau sumele repartizate la rezerve conform prevederilor legale

121 = 129

 se preia diferenţa de excedent/profit ce nu a fost repartizat la rezervele legale:

121 = 1171ad/1172ad

După aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a propunerii de repartizare a profitului

 acoperirea pierderii contabile din anii precedenţi:

117/ analitic pierdere ani
1171ad/1172ad =
precedenţi

 repartizarea la alte rezerve:

1171ad/1172ad = 1068

 majorarea capitalului:
1171ad/1172ad = 101

Constituirea fondurilor speciale:

1171ad = 116ad

Dacă rezultatul este pierdere

a) În luna ianuarie a anului următor

se preia pierderea:
1171ad/1172ad = 121

b) După aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a propunerilor de acoperire a

pierderilor dacă este cazul:

- din profitul reportat din anii precedenţi:

1171ad/1172ad = 1171ad/1172ad

- din rezerve
1068 = 1171/1172

- din capital
101 = 1171/1172

Persoane responsabile

Directorul economic
- organizarea şi conducerea contabilităţii;
- verificarea determinării corecte a rezultatului contabilşi a îndeplinirii condiţiilor legale
pentru repartizarea excedentului/profitului;
- urmărirea respectării prezentei proceduri;
- urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.
177
Page
Personalul Biroului Contabilitate
- întocmirea propunerilor de repartizare a rezultatului conform destinaţiilor legale;
- contabilizarea operaţiunilor de repartizare a rezultatului în urma aprobării repartizării
de către AGA;
- respectarea procedurii de lucru;
- propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

XVII. PROCEDURA ÎNTOCMIRII SITUAŢIILOR FINANCIARE

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea regulilor pentru întocmirea documentaţiei necesare întocmirii situaţiilor
financiare anuale;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de închidere a exerciţiului financiar astfel încât
să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii
entităţii.

Domeniul
Procedura se aplică la operaţiunile de închidere a exerciţiului financiar şi întocmirea
situaţiilor financiare anuale de către persoanele din cadrul compartimentului financiar-
contabil, casierie, comisia de inventariere.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea normelor privind efectuarea inventarierii.

Descrierea procedurii
Pregătirea documentelor necesare
 Procesul-verbal de inventariere aprobat de conducere şi listele de inventariere;
 Verificarea prevederilor legale privind limitele maxime admise din punct de vedere
fiscal, ale perisabilităţilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 831/2004, pentru
aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de
comercializare;
 Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, aprobat de către
administrator;
 Lista pieselor rezultate în urma dezmembrării;
 Decizia de imputare a lipsurilor constatate, titlul executoriu pentru reţinerea pagubelor
constatate, dacă este cazul;
 Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale (dacă este cazul şi asociaţia/fundaţia
aplică tratamentul reevaluării că politică contabilă de evaluare);
 Lista litigiilor în care organizaţia fără scop patrimonial are calitatea de parte învinuită şi
există posibilitatea plăţii unor despăgubiri, estimări ale personalului de specialitate
(avocaţi) privind cuantumul despăgubirilor;

178
Page
  Completarea Registrului-inventar pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-
verbale de inventariere, grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de închidere specifice

 Înregistrarea rezultatelor inventarierii

Compensări de plusuri cu minusuri

Se aşează în liste stocurile la care s-au înregistrat plusuri şi cele la care s-au înregistrat
minusuri în ordinea descrescătoare a preţurilor. Compensarea porneşte de la stocul cu preţul
cel mai mare către stocul cu preţul cel mai mic, până se ajunge la limita cantităţii ce poate fi
compensată.
Compensarea se va opera în fişele de magazie şi în contabilitate.
În compensare pot intra stocuri cu preţuri unitare diferite, şi pot rezulta:
 plusuri valorice când cantitatea în plus intrată în compensare a fost epuizată, dar
valoarea plusului nu;
 minusuri valorice în situaţia în care cantitatea lipsurilor intrată în compensare a fost
epuizată, dar valoarea minusului nu.

Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se impută
gestionarului sau persoanei vinovate.

Înregistrarea plusurilor la inventariere de natura imobilizărilor:

20xxad (21 xxad) = 475FSL /134EC.

materii prime:
301ad = 601

materiale:
302xad = 602x

mărfuri:
371ad = 607

Înregistrarea imobilizărilor constatate lipsă în gestiune:

% = 20xxad (21 xxad)
28xxad ”
6583

minusuri din gestiune de materii prime:

601 = 301

minusuri din gestiune de materiale:

602x/603 = 302xad/303ad

minusuri de mărfuri:

607 = 371ad

minusuri de produse finite

711 = 345ad

Imputarea minusului în baza deciziei de imputare la valoarea de înlocuire:

179
Page
 - unor terţi
461ad = 7581

- salariaţilor proprii
4282 ad = 7581

Ajustarea TVA dedusă (dacă este cazul)

635ad = 4426

Înregistrarea diferenţelor dintre valoarea contabilă netă şi valoarea de inventar a

elementelor inventariate:

- Deprecierea reversibilă pentru imobilizări

6813 = 291xad

- Deprecierea ireversibilă pentru imobilizări

6811 = 281

- Deprecierea ireversibilă a stocurilor

601,602x,603,607 = 301ad,302xad,303 ad,371 ad

Ajustarea dreptului de deducere a TVA:

635 ad = 4426

Înregistrarea deprecierii reversibile:

6814 = 39xxad

Înregistrarea minusului în Casă şi imputarea acestuia casierului:

4282ad = 5311

Înregistrarea ajustării valorii creanţei asupra clienţilor:

6814 = 491ad

Înregistrarea ajustării valorii titlurilor pe termen scurt

6864 = 598 ad

Înregistrarea ajustării valorii titlurilor pe termen lung

6863 = 2963 ad

Înregistrarea rezultatelor reevaluării:

- eliminarea amortizării
281xad = 21xx ad

- înregistrarea diferenţei negative din reevaluare dacă nu există sold creditor al

contului 105ad aferent imobilizării
6813 FSP / 655 EC = 21xxad

- înregistrarea diferenţei negative din reevaluare dacă există sold creditor al

contului 105 aferent imobilizării
105ad = 21xxad

- înregistrarea plusului din reevaluare dacă nu a existat anterior o reducere

înregistrată pe cheltuieli
180
Page
 21xxad = 105ad

- înregistrarea plusului din reevaluare dacă a existat anterior o reducere

înregistrată pe cheltuieli
21xxad = 7399 FSP/ 7813 EC

Constituire sau majorare provizioane:

6812 = 151xad

Reducere sau anulare provizioane:

15121xad = 7395 FSP / 7812 EC

Evaluare elemente monetare în valută şi înregistrare diferenţe de curs aferente:

- favorabile
401, 403, 404, 408, 409, 411,
413, 418, 405,419, 232, 234,
267, 451, 453, 461, 462, 161,
= 7394 FSP / 765 EC
162, 166, 167, 168, 269,
509, 512, 531, 541, 542, 267,
508

- nefavorabile
401, 403, 404, 408, 409, 411,
413, 418, 405,419, 232, 234,
267, 451, 453, 461, 462, 161,
665
162, 166, 167, 168, 269, 455,
509, 512, 531, 541, 542, 267,
508

Evaluare elemente monetare în lei în funcţie de cursul unei valute şi înregistrare

diferenţe de curs aferente:

- favorabile
401, 404, 408, 409, 411, 418,
419, 232, 234, 267, 451, 453, = 7399 FSP / 768 EC
461, 462, 167, 168, 455, 267

- nefavorabile
401, 404, 408, 409, 411, 418,
668 419, 232, 234, 267, 451, 453,
461, 462, 167, 168, 455, 267

Înregistrarea avansurilor de trezorerie nejustificate:

- acordate salariaţilor proprii

428 = 542

- acordate unor terţi

461 = 542

C. Întocmirea situaţiilor financiare anuale

Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la finele exerciţiului

financiar se întocmeşte bilanţul, parte componentă a situaţiilor financiare anuale, ale cărui
181
Page
posturi trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia
reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, stabilită pe baza
inventarului.

Situaţiile financiare anuale se întocmesc de către personalul serviciului financiar contabil, sub
coordonarea directorului economic.

AVPS întocmeşte situaţii financiare anuale care cuprind:

 bilanţ,
 contul rezultatului exerciţiului,
 notele explicative la situaţiile financiare anuale.

AVPS care nu desfăşoară activităţi economice, întocmeşte situaţii financiare

anuale simplificate care cuprind:
- bilanţ prescurtat,
- contul prescurtat al rezultatului exerciţiului,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar raportul

administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei
activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi
incertitudini cu care se confruntă.
Raportul administratorilor include, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii
suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale.

Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:

a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
b) dezvoltarea previzibilă a entităţii;
c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
d) existenţa de sucursale ale entităţii;
Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii au obligaţia
colectivă de a asigura că situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor să fie întocmite
şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională. Raportul administratorilor se aprobă de
consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.
Situaţiile financiare anuale împreună cu Raportul administratorului şi declaraţia de
asumare a răspunderii sunt supuse aprobării adunării generale
Ulterior aprobării situaţiilor financiare anuale acestea sunt depuse în format electronic,
cu respectarea termenului de depunere stabilit, de 120 de zile calendaristice.

Persoane responsabile

Directorul economic

 organizarea şi conducerea contabilităţii;

 verificarea operaţiunilor specifice închiderii exerciţiului financiar;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 primirea documentelor de reevaluare, inventariere, decizii interne;
 contabilizarea operaţiunilor de închidere de an;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.
182
Page
Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

Xviii. PROCEDURA PRIVIND MODIFICAREA POLITICILOR CONTABILE

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea regulilor pentru modificarea politicilor contabile;
 înregistrarea în contabilitate a modificărilor de politici contabile.

Domeniul
Procedura se aplică la modificarea politicilor contabile de către persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.

Reglementări aplicabile
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.F.P. nr. 1802/2014 cu modificările şi completările ulterioare.

Descrierea procedurii
AVPS deţine manualul politicilor contabile aprobat de către administratorul/consiliul de
administraţie al persoanei juridice. Politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod
consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

 iniţiativa entităţii, şi poate fi determinată de:
1. obţinerea unor informaţii mai credibile şi mai relevante referitoare la operaţiunile
entităţii.
2. decizie a unei autorităţi competente, modificarea cadrului legislativ, şi care se
impune entităţii caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele
explicative, ci doar menţionată în acestea.

Entităţile trebuie să menţioneze în notele explicative orice modificări ale politicilor

contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în
mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a
rezultatelor activităţii entităţii.

Nu reprezintă modificări ale politicilor contabile:

1. adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de
evenimentele sau tranzacţiile produse anterior;
2. adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative.

Personalul serviciului financiar contabil sub coordonarea Directorului economic va

revizui manualul de politici contabile astfel încât fiecare politică contabilă prezentată în manual
să corespundă legislaţiei aplicabile.

Pentru elementele unde legislaţia prevede tratamente alternative se va opta pentru

tratamentul care este similar celui deja aplicabil în cadrul entităţii.
183
Page
 În cazul eliminării din legislaţie a unui tratament pe care asociaţia/fundatiaîl aplică sau a
modificării substanţiale a acestuia, serviciul financiar va întocmi o situaţie în care se vor
prezenta efectele adoptării fiecărui tratament posibil permis asupra elementelor de active,
datorii capitaluri proprii afectate, venituri şi cheltuieli, profit brut, pe o perioadă de ......... .. ani.
În cazul în care este justificată modificarea politicii contabile ca urmare a faptului că
nouă metodă asigură furnizarea unor informaţii mai fidele se va prezenta o situaţie privind
efectele adoptării tratamentului respectiv asupra elementelor de active, datorii capitaluri proprii
afectate, venituri şi cheltuieli, profit brut comparativ cu efectele pe care actuala politică
contabilă o are asupra elementelor menţionate pe o perioadă de .... ani.

Directorul economic/ contabilul şef va înainta administratorului/consiliului de

administratiepropunerea de modificare a politicii contabile respective. După aprobarea
acesteia de către administratorul/consiliul de administraţie al asociaţiei/fundaţiei politică va fi
inclusă în manualul politicilor contabile şi se va aplica începând cu exerciţiul financiar următor
celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.

Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu

financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu
financiar. Nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.

Persoane responsabile

Directorul economic
 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 analizarea prevederilor legale referitoare la tratamentele contabile aplicabile;
 urmărirea respectării manualului de politici contabile;
 analizarea şi aprobarea rapoartelor privind efectul schimbării unei politici contabile;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate

 analizarea prevederilor legale referitoare la tratamentele contabile aplicabile;
 întocmirea proiectului de modificare a politicilor contabile aplicabile;
 întocmirea situaţiilor privind efectul schimbării politicii contabile asupra elementelor din
bilanţ şi contul de profit şi pierdere;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

17. PROCEDURA DE CORECTARE A ERORILOR CONTABILE

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
- stabilirea documentelor care stau la baza corectării unor erori contabile;
- înregistrarea în contabilitate a corectării erorilor.

Domeniul
Procedura se aplică la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de corectare a unor
erori contabile.

184
Page
Reglementări aplicabile
- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1802/2014 cu modificările şi completările ulterioare.

Descrierea procedurii
Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. La momentul descoperirii unei
erori de natură financiar-contabilă, serviciul financiar întocmeşte un referat în care se prezintă:
 perioada din care provine eroarea;
 natura erorii (factura neînregistrată sau înregistrată eronat, documente omise, erori de
calcule etc.);
 suma totală ce urmează a afecta contul de profit şi pierdere;
 modul de efectuare a corecţiei:
 dacă provine din perioada curentă prin contul de cheltuială sau venit corespunzător;
 dacă provine din perioadele anterioare, pe seama contului de rezultat reportat
 efectul asupra rezultatului (dacă are lor o reducere sau o majorare a rezultatului curent
sau reportat);
 conturile bilanţiere afectate.

Referatul se prezintă conducatorului compartimentului financiar-contabilitate care

verifică datele prezentate, concordanţa corecţiilor efectuate cu politicile contabile aprobate prin
manualul de politici contabile şi dispune înregistrarea în contabilitate a corecţiei erorii.
În notele la situaţiile financiare anuale se prezintă informaţii comparative referitoare la
poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare.
Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea
situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.
În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu
presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii
comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea
poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.
În cazul corectării de erori care generează deficit contabil/pierdere contabilă reportată,
aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de excedent/profit.

Înregistrarea în contabilitate a corectării erorilor

Aferente exerciţiului curent

 dacă eroarea este de natura unei cheltuieli neînregistrate, se înregistrează pe

seama contului de cheltuieli corespunzător şi a elementului de bilanţ aferent:
6xx = 2xxad, 3xxad, 4xxad, 5xxad

 dacă eroarea este de natura unui venit neînregistrat, se înregistrează pe seama

contului de venit corespunzător şi a elementului de bilanţ aferent:
2xxad, 3xxad,4xxad,5xxad = 7xx

Aferente exerciţiilor anterioare care se corectează pe seama rezultatului reportat.

 dacă eroarea este de natura unei cheltuieli neînregistrate, se înregistrează pe

seama contului de rezultat reportat şi a elementului de bilanţ aferent:
1174ad = 2xxad, 3xxad, 4xxad, 5xxad

 dacă eroarea este de natura unui venit neînregistrat, se înregistrează pe seama

contului de rezultat reportat şi a elementului de bilanţ aferent:
185
Page
 2xxad, 3xxad,4xxad,5xxad = 1174ad

Daca erorile constatate nu au valori semnificative (sub pragul de semnificatie) corectia

se poate face sip e seama conturilor de cheltuieli si/sau de venituri aferente exercitiului
in care acestea au fast constatate.
Înregistrarea unei diferenţe de impozit pe profit de plătit,dacă eroarea este aferenta
activităţilor economice:
1174ad = 441

Persoane responsabile

Directorul economic
 organizarea şi conducerea contabilităţii;
 verificarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru repartizarea profitului în condiţiile în care
corectarea erorilor generează pierdere;
 semnarea deconturilor rectificative;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate

 întocmirea documentelor necesare pentru înregistrarea corectării erorilor;
 contabilizarea operaţiunilor de corectare a unor erori;
 întocmirea declaraţiilor şi deconturilor fiscale rectificative necesare;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în domeniu.

Dispoziţii finale
Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.
Procedura intră în vigoare la data de ...................

18. PROCEDURA DE ARHIVARE A DOCUMENTELOR

Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
 stabilirea unui set de reguli pentru arhivarea documentelor justificative

Domeniul
Procedura se aplică la arhivarea şi păstrarea documentelor

Reglementări aplicabile:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3512/2008, cu completările ulterioare

Descrierea procedurii
Persoanele juridice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a
celorlalte documente contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate. Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative şi contabile se
face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, după caz.
Registrele şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva, în baza unor contracte
de prestări de servicii, cu titlu oneros, de către alte persoane juridice române care dispun de
condiţii corespunzătoare.

186
Page
 Unitatea care a încredinţat documentele spre arhivare, respectiv unitatea beneficiară, va
înştiinţa organul fiscal teritorial de care aparţine despre această situaţie. Cu ocazia
controalelor efectuate de organele abilitate, persoanele juridice sunt obligate, la cerere, să
prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate.

Durata de arhivare a documentelor

Documente care se păstrează timp de 50 ani:
 situaţii financiare anuale, raportări semestriale;
 state de salarii.

Documente care se păstrează timp de 5 ani:

 Notă de recepţie şi constatare de diferenţe;
 Bon de predare, transfer, restituire;
 Bon de consum;
 Fişă limită de consum;
 Dispoziţie de livrare;
 Fişă de magazie;
 Listă de inventariere;
 Chitanţă;
 Chitanţă pentru operaţiuni în valută;
 Dispoziţie de plată/încasare către casierie;
 Ordin de deplasare (delegaţie);
 Decont de cheltuieli pentru deplasări externe;
 Extras de cont;
 Jurnal privind operaţiuni diverse;
 Fişă de cont pentru operaţiuni diverse;
 Document cumulativ;
 Decizie de imputare;
 Angajament de plată.

Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă

mai mare de 10 ani se păstrează, de regulă, pe o perioadă de timp mai mare, respectiv pe
perioada de utilizare a bunurilor.
Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor juridice timp de 10
ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. În
cazul arhivării la sediul fundaţiei/asociaţiei se vor respecta următoarele reguli generale:
Documentele se grupează în dosare, de maxim ........... file.
Documentele se aranjează în dosare în ordinea cronologică producerii sau înregistrării
în contabilitate. Gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul
fiecărui exerciţiu financiar la care se referă acestea. Dosarele se şnuruiesc.
Filele se numerotează.
Se înscriu pe coperta dosarului următoarele informaţii:
 denumirea persoanei juridice;
 conţinutul dosarului;
 perioada în care au fost emise documentele (data iniţială şi data finală);
 numărul de file;
 termenul de păstrare.

Dosarele se parafează. Dosarele se predau la arhiva asociaţiei/fundaţiei. Dosarele

conţinând documente justificative şi contabile se păstrează în spaţii amenajate în acest scop,
asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor. Primirea dosarelor se înscrie în Registrul de evidenţă al arhivei.
187
Page
 La expirarea timpului de păstrare se constituie o comisie sub conducerea
administratorului care constată expirarea timpului de păstrare pentru anumite documente. Pe
baza procesului verbal întocmit de această comisie se procedează la eliminarea documentelor
din arhivă. Scăderea documentelor eliminate se consemnează în Registrul de evidenţă al
arhivei. Informaţiile în format electronic vor fi stocate şi pe dischete şi CD-uri şi vor avea
aceleaşi termene de păstrare ca şi cele pe suport de hârtie.

Persoane responsabile

Pregătirea documentelor în vederea arhivării inclusiv parafarea acestora se efectuează

de către persoanele care au produs/înregistrat în contabilitate respectivele documente
justificative. Primirea dosarelor în arhivă şi înscrierea acestora în Registrul de evidenţă al
arhivei se vor executa de către angajaţii desemnaţi prin decizia administratorului.

Dispoziţii finale

Procedura va fi adusă la cunoştinţa personalului care execută activitatea respectivă.

Procedura intră în vigoare la data de ................... .

19. PROCEDURA DE RECONSTITUIRE A DOCUMENTELOR PIERDUTE

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operaţiunile economico-financiare trebuie

să fie justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prevederilor legale.
Pentru acele situaţii în care prin alte reglementări speciale se prevede că formularul original
trebuie să fie păstrat la altă unitate, atunci la înregistrarea în contabilitate este folosită copia
documentului respectiv.
În situaţia în care se constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente
justificative sau contabile persoana care face această constatare are obligaţia să aducă la
cunoştinţă faptul, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, administratorului unităţii.
În termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării, administratorul asociaţiei/fundaţiei
încheie un proces-verbal, care să cuprindă:
 datele de identificare a documentului dispărut;
 numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului;
 data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.
Procesul-verbal se semnează de către:
 conducătorul unităţii;
 conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii său persoană împuternicită
să îndeplinească această funcţie;
 persoană responsabilă cu păstrarea documentului; şi
 şeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentului, după caz.

Când dispariţia documentelor se datorează însuşi administratorului, măsurile se iau de

către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. Dacă pierderea, sustragerea sau
distrugerea documentelor constituie infracţiune, se încunoştinţează imediat organele de
urmărire penală.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire", întocmit
separat pentru fiecare caz care cuprinde toate operaţiunile efectuate în legătură cu
constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume:
 sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului;
 procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
 dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a
persoanei vinovate, dacă este cazul;
 dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului;
188
Page
  o copie a documentului reconstituit.
În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate, reconstituirea se va
face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea
emitentă. În acest caz, unitatea emitentă va trimite unităţii solicitante, în termen de cel mult 10
zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea
"DUPLICAT", cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut
reconstituirea.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. În
acest caz, vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba
adusă unităţii, salariaţilor sau altor unităţi, sumele respective recuperându-se potrivit
prevederilor legale.
În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul
trebuie să emită un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse.
Duplicatul poate fi:
 factură nouă, care să cuprindă aceleaşi date ca şi factura iniţială, şi pe care să se
menţioneze că este duplicat şi că înlocuieşte factura iniţială; sau
 o copie a facturii iniţiale, pe care să se aplice ştampila emitentului şi să se menţioneze
că este duplicat şi că înlocuieşte factura iniţială.
Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se
stabilesc răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de
reconstituirea documentelor respective.
În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza
unui proces-verbal, şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire.

189
Page
 190
Page