D. GHICULESCU – CALITATE.

SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

SISTEMUL INDICATORILOR DE CALITATE

INDICATORI CUMULATIVI AI CALITĂŢII

Aplicaţie:
În cazul unei maşini de frezat cu comandă numerică de precizie ridicată, o
fabrică interesată în producţia unor repere profilate de complexitate mare, precizie şi
calitate ridicată a suprafeţei are la dispoziţie oferte - în care sunt specificate
caracteristicile următoare - evaluate cu ajutorul indicatorului cumulativ:

Dimensiuni de gabarit:
(1) lungimea maşinii (L);
(2) lăţimea maşinii (l)
(3) înălţimea maşinii (h);

(4) masa maşinii (M);

Dimensiunile mesei de lucru:

(5) lungimea mesei ( Lm);
(6) lăţimea mesei (lm);

(7) masa maximă a piesei prelucrate (mp);

Cursele de lucru:
(8) cursa pe axa X (X);
(9) cursa pe axa Y (Y);
(10) cursa pe axa Z (Z);

Precizia de poziţionare:
(11) toleranţa de poziţionare pe axele X şi Z (TpX,Z);
(12) toleranţa de poziţionare pe axa Y (TpY);
(13) dispersia medie de poziţionare pe axele X şi Z (6σX,Z);
(14) dispersia medie de poziţionare pe axa Y (6σY);
(15) toleranţa la repoziţionare în sens invers pe axele X şi Z(T-1pX,Z);
(16) toleranţa la repoziţionare în sens invers pe axa Y (T-1pY);

Viteze de avans rapid:

(17) viteza avansului rapid pe axele X şi Z (WX, Z);
(18) viteza avansului rapid pe axa Y (WY);

Viteze de avans tehnologic cu reglare continuă:

(19) viteza de avans minimă pe axele X şi Z (vmin X,Z);
(20) viteza de avans minimă pe axa Y (vminY);
(21) viteza de avans maximă pe axele X şi Z (vmax X,Z);
(22) viteza de avans maximă pe axa Y (vmaxY);

Turaţia arborelui principal cu reglare continuă:

(23) turaţia minimă (nmin);
(24) turaţia maximă (nmax);

1
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Precizia geometrică:
(25) Abaterea de la perpendicularitate a axei arborelui principal în raport cu
suprafaţa de lucru a mesei (APd)
(26) Bătaia radială a arborelui principal (Br);
(27) Bătaia frontală a arborelui principal (Bf);
(28) Abaterea la rectilinitate a ghidajelor / 1000 mm (AFr);
(29) Abaterea de la paralelism a ghidajelor pe axele X şi Z în raport cu
suprafaţa de lucru a mesei (APl);
(30) Planitatea suprafeţei de lucru a mesei (AFp)

Puterile motoarelor electrice:

(31) Puterile pentru acţionarea axelor X, Z (PX,Z);
(32) Puterea pentru acţionarea axei Y (PY).

Caracteristicile tehnice prezentate în ofertele a patru furnizori (F1,…, F4) de

maşini de frezat CNC sunt centralizate în tabelul 2.1.
Pentru evaluarea ofertelor, se parcurg succesiv etapele următoare:

Etapa 1:
Ponderile acordate în tabelul 2.1 vor constitui valorile medii pimed ale ponderilor
pi acordate de fiecare membru al echipei de evaluare a ofertelor.
Observaţie:
În acest caz, în care interesează precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţei,
se vor acorda ponderi pi ridicate unor caracteristici de tipul (11)…(16), (19), (20),
(24)…(30) şi ponderi scăzute altor caracteristici de tipul (1)…(10) etc.

Etapa 2:
Se verifică condiţiile (2.4) sau (2.5) după cum valorile pi sunt procentuale,
respectiv subunitare.

Etapa 3:
Pentru stabilirea valorilor Xir care se notează în tabelul 2.1, se utilizează relaţia
(2.6). În funcţie de valorile caracteristicilor de calitate Xi din tabelul 2.1 precum şi de
valoarea cea mai slabă a parametrului (Ximin) şi valoarea cea mai bună a
parametrului (Ximax) se vor atribui valori pe o scară normată de la 0 la 1. (v. exemplele
de calcul din tabelul 2.1 pentru două cazuri - valoarea maximă este cea mai slabă
(L), valoarea minimă este cea mai slabă (Lm)).

Etapa 4:
Pentru fiecare dintre produsele furnizorilor F1, F2, F3, F4, se calculează
indicatorul cumulativ (Kcum1,…,Kcum4). Valorile obţinute se notează în tabelul 2.1

Etapa 5:
În final, echipa de evaluare recomandă achiziţionarea maşinii oferite de
furnizorul al cărui produs este caracterizat de indicatorul cumulativ (Kcum) cu valoare
maximă.

2
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Tabelul 2.1

crt. Caracte- F1 F2 F3 F4 pimed

Nr.
ristica
Xi Xir Xi Xir Xi Xir Xi Xir [%]
1 L [mm] 4000 1 4500 0 4200 0,6 4400 0,2
2 l [mm] 3000 3500 3400 4300
3 h [mm] 2500 2600 2300 2400
4 M [kg] 2500 3000 2700 2800
5 Lm [mm] 800 0 1000 1 850 0,25 950 0,75
6 lm [mm] 550 850 650 750
7 mp [kg] 400 550 480 520
8 X [mm] 400 550 500 520
9 Y [mm] 350 500 450 480
10 Z [mm] 350 450 420 400
11
TpX,Z 5 10 10 8
[μm]
12
TpY 4 8 6 6
[μm]
13 6σX,Z 2 4 3 3
[μm]
14 6σY 2 4 3 3
[μm]
15
T-1pX,Z 3 5 4 4
[μm]
16
T-1p Y 3 5 4 4
[μm]
17 WX, Z 1500 2000 1400 1200
[mm/min]

18 WY 700 1000 900 800

[mm/min]

19 vminX,Z 5 10 5 8
[mm/min]

20 vminY 3 8 5 5
[mm/min]

21 vmax X,Z 550 550 450 400

[mm/min]

22 vmaxY 2 5 4 4
[mm/min]

23 nmin 30 50 40 40
[rot/min]
24 nmax 20.000 50.000 40.000 30.000
[rot/min]
25 APd 2 5 4 3
[μm]
26 Br [μm] 1 4 3 2
27 Bf [μm] 1 3 2 2
28 AFr 5 8 6 6
[μm]

29 APl 8 12 10 10
[μm]

30 AFp 10 15 12 12
[μm]

31 PX,Z 8 12 10 10
[kW]

3
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Caracte- F1 F2 F3 F4 pimed

crt.
Nr.
ristica
Xi Xir Xi Xir Xi Xir Xi Xir [%]
32 PY 10 15 12 14
[kW]

Σ
TOTAL Kcum1= Kcum2= Kcum3= Kcum4= pimed=

METODA DEMERITELOR
Metoda se bazează pe evaluarea nivelului de calitate al unui produs pornind
de la lipsa calităţii acestuia, respectiv de la prezenţa neconformităţilor (în franceză,
“démérite” înseamnă lipsa calităţii, a meritului).
Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare nişte înregistrări – formulare
tip, fig. 2.1, 2.2, Jurnalul demeritelor – care contribuie la satisfacerea cerinţelor de
trasabilitate ale produsului.
Metoda demeritelor permite luarea unor măsuri eficiente de îmbunătăţirea
calităţii deoarece informaţiile rezultate din aplicarea metodei evidenţiază importanţa
(gravitatea) neconformităţilor, iar măsurile imediate vor fi direcţionate către
eliminarea acelora cu gravitate mai mare.
Cu ajutorul metodei, sunt determinaţi trei indicatori care reflectă lipsa calităţii
(producţiei) produsului:
(1) numărul neconformităţilor raportat la numărul de produse controlate;
(2) indicele demeritului, care ţine cont nu numai de numărul neconformităţilor
ci şi de gravitatea acestora;
(3) numărul neconformităţilor de un anumit tip apărute, care este evidenţiat cu
ajutorul unor histograme;
Aplicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape:

Etapa I
Sunt identificate neconformităţile care apar la un anumit produs. Acestea se
încadrează în patru categorii, în funcţie de importanţa acestora:
¾ neconformităţi critice;
¾ neconformităţi principale;
¾ neconformităţi secundare;
¾ neconformităţi minore.
Cele patru categorii de neconformităţi se definesc în modul următor:
• Neconformităţile critice sunt acelea care afectează grav imaginea
organizaţiei (furnizorului), împiedică utilizarea produsului respectiv şi
generează sigur reclamaţii din partea clientului;
• Neconformităţile principale sunt acelea care reduc posibilităţile de
utilizare a produsului şi care generează sigur, reclamaţii din partea
clientului;
• Neconformităţile secundare sunt acelea care nu diminuează
posibilităţile de utilizare a produsului, sunt sesizabile de către client, dar
care probabil, nu generează reclamaţii din partea acestuia;
• Neconformităţile minore sunt acelea care nu reduc posibilităţile de
utilizare a produsului şi în general, nu sunt sesizabile de către client.

4
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Exemplul 1:
Pentru produsul calculator, se pot identifica următoarele tipuri de
neconformităţi:
Neconformităţi critice:
Nc1) sursa nu funcţionează;
Nc2) incompatibilitatea plăcii de bază cu HDD-ul;
Nc3) sistemul nu funcţionează;
Neconformităţi principale:
Np1) HDD are sectoare bad;
Np2) Programele au componente utilizate frecvent care nu sunt instalate;
Np3) Cooler-ul funcţionează cu intermitenţă;
Neconformităţi secundare:
Ns1) Led-ul care semnalează accesul la CD-ROM nu funcţionează;
Ns2) HDD-ul funcţionează cu zgomot;
Ns3) Un şurub de fixare al suportului de HDD lipseşte;
Neconformităţi minore:
Nm1) Led-ul de pe placa de bază nu funcţionează;
Nm2) Carcasa este zgâriată pe interior;
Nm3) Eticheta carcasei lipseşte.
Exemplul 2:
În cazul unui autoturism, pot fi identificate următoarele tipuri de neconformităţi:
Nc1) bloc motor fisurat;
Nc2) cutie de viteze gripată;
Nc3) frâne defecte;
Neconformităţi principale:
Np1) baterie descărcată;
Np2) geamuri neetanşe;
Np3) roţi neechilibrate;
Neconformităţi secundare:
Ns1) funcții prezentate în manual neaplicabile pe anumite modele;
Ns2) volum mare al zgomotului motorului la turații ridicate;
Ns3) culoarea tapiţeriei neasortată cu vopseaua exterioara;
Neconformităţi minore:
Nm1) strat anticoroziv neuniform;
Nm2) nuanţe uşor diferite la scaune;
Nm3) capac roată faţă uşor îndoit.
Exemplul 3:
În cazul unei perechi de încălţăminte sport, se pot identifica următoarele
neconformităţi:
Nc1) lipsa şireturilor ;
Nc2) talpă ruptă ;
Nc3) feţe rupte ;
Neconformităţi principale:
Np1) lipsa branţurilor;
Np2) pernă de amortizare cu aer găurită;
Np3) cusături desfăcute;
Neconformităţi secundare:
Ns1) lipsa etichetei;
Ns2) sigla ştearsă;

5
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Ns3) șireturi prea lungi;

Neconformităţi minore:
Nm1) materialul tălpii neomogen;
Nm2) ambalaj pătat;
Nm3) căptuşeală zgâriată.
Exemplul 4:
Pentru un produs de tip mobilă de bibliotecă pot fi indicate următoarele tipuri
de neconformităţi:
Nc1) balamale rupte;
Nc2) rafturi fără dibluri;
Nc3) lipsă şină de glisare;
Neconformităţi principale:
Np1) lipsă cheie;
Np2) magnet de închidere poziţionat incorect;
Np3) suport corp mai mic;
Neconformităţi secundare:
Ns1) ornament ușor deformat;
Ns2) furnirul cu nuanțe diferite;
Ns3) lipsă un şurub de prindere în trusa de montaj;
Neconformităţi minore:
Nm1) lipsă lac pe interior;
Nm2) nuanţe diferite ale cheilor;
Nm3) lipsă etichetă.
Etapa II
Completarea jurnalului demeritelor (fig. 2.1 - exemplu, fig. 2.2) cu următoarele
date preliminare care evidenţiază aspecte privind trasabilitatea:
1) Produsul sau operaţia controlată (rubrica 1, fig. 2.2);
2) Locul unde se desfăşoară controlul (rubrica 2),
3) Luna în care se realizează controlul (rubrica 3);
4) Anul (rubrica 4);
5) Numele controlorului (rubrica 5);
6) Neconformităţile pe categorii (A…Y, rubrica 6);
Etapa III
Completarea în fiecare zi a numărului de neconformităţi apărute la un număr
de produse controlate:
1) Ziua în care s-a desfăşurat controlul (rubrica 7);
2) Numărul neconformităţilor apărute la toate produsele controlate (rubrica 9,
în care literele corespund cu neconformităţile simbolizate cu aceeaşi literă
la rubrica 6);
3) Numărul produselor controlate (rubrica 8);
Etapa IV:
Prelucrarea rezultatelor la sfârşitul fiecărei zile de lucru:
1) Se însumează (pe orizontală) numărul Nz de neconformităţi din ziua
respectivă şi se completează la rubrica (10);
2) se raportează numărul Nz la numărul total de produse controlate (N)
(rubrica 11);
3) Se reprezintă grafic variaţia primului indicator de calitate: Nz / N.
Acest indicator oferă o imagine globală asupra frecvenţei zilnice a

6
 D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

neconformităţilor pe produs şi evoluţia acestora de la o zi la alta fără a ţine cont de

importanţa fiecărui tip de neconformitate.
4) Calcularea indicelui demeritului (D) corespunzător zilei respective cu
ajutorul formulei:

N c pc + N p p p + N s p s + N m p m
D= (2.11)
N
unde:
N reprezintă numărul de produse controlate în ziua respectivă;
Nc - numărul neconformităţilor critice apărute la cele N produse controlate;
pc – ponderea acordată neconformităţilor critice; pc =100;
Np - numărul neconformităţilor principale apărute la cele N produse;
Pp – ponderea acordată neconformităţilor principale; pp =50;
Ns - numărul neconformităţilor secundare apărute la cele N produse;
Ps – ponderea acordată neconformităţilor secundare; ps =10;
Nm - numărul neconformităţilor minore apărute la cele N produse;
Pm– ponderea acordată neconformităţilor minore; pm =1.

5) Se trasează graficul celui de al doilea indicator de calitate (D) în rubrica 14.

Spre deosebire de primul indicator, care reflectă numai numărul potenţial de
reclamaţii, indicatorul demeritului (D) relevă gravitatea reclamaţiilor clienţilor.
6) Construirea histogramelor neconformităţilor (A,…, Y) pentru fiecare zi de
control la diferite scări, care reprezintă al treilea indicator de calitate (rubrica 15):
- scara 1:1, pentru neconformităţile critice;
- scara 1:2, pentru cele principale;
- scara 1:10, pentru cele secundare;
- scara 1:100, pentru cele minore;
Etapa V:
Interpretarea rezultatelor obţinute în perioada de control şi luarea unor măsuri
pentru îmbunătăţirea imediată a calităţii:
1) Dacă graficele indicatorilor de calitate Nz / N şi D (rubricile 12 şi 14) au o
tendinţă de evoluţie spre stânga, atunci calitatea este în creştere.
2) Se va compara valoarea indicelui demeritului (D) cu valoarea admisibilă
(D0) (v. dreapta verticală a graficului din rubrica 14, fig. 2.1);
Există mai multe metode de stabilire a valorii admisibile (D0):
ƒ Experimental:
Se poate aplica timp de o lună metoda demeritelor, după care se calculează
media valorilor indicelui demeritului (Dm) de la rubrica 12, care devine valoarea
admisibilă (D0) pentru luna următoare. Se urmăreşte astfel, îmbunătăţirea continuă a
calităţii produsului.
Exemplu:
În fig. 2.1, valoarea medie pentru luna în curs este Dm = 3,83 care devine
valoarea admisibilă pentru luna următoare D0 = 3,83.
3) Se va acţiona prin măsuri imediate asupra cauzelor care au produs
neconformităţi ale căror histograme au nivelul cel mai mare.
În exemplul din fig. 2.1, se va acţiona prioritar pentru diminuarea
neconformităţilor de tip E, G, I etc.

7
 PRODUSUL………..PANTOF JURNALUL DEMERITELOR Controlor…………………...
Loc control…………Linie tehnologica B.L Luna……iunie 1988
10 SPECIFICATIA NECONFORMITĂŢILOR
9
8 Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)
7
6 A….Feţe rupte G…Tras asimetric M…Lipsă marcaj T…Branţ murdar
5 B…Meşina încreţită H…Toc spart N…Tighele şerpuite U…Etichetă ilizibilă
4 C… Disc lipsa la straif I…Faţa zgâriată O…Lipsă marcă V…Imprimeu nesimetric
3 D…Creţuri la ştraif J…Talpă zgâriată P…Lipsa marcaj ulterior Z…Feţe murdare
2 E…Piele cu def. de supraf K…Cusaturi desfăcute R…Toc fixat necoresp. X…………………….

Histograma neconform.
1 F………………………… L……………………. S…Şlit neuniform Y……………………
Scara 1:1 1:2 1:10 1:100 Grafic neconformităţi Graficul demeritului Semnatura

pe
Data NECONFORMITĂŢI unitate maistrului

Unitati
Demerit

unitate

Neconf.

Total
neconf

controlate
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V Z X Y 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 0 2 4 6 8 10
1.VI 1 1 2 2 5 2 1 3 3 11 65 31 0.48 7.65
2.VI 1 1 3 3 2 5 2 1 5 5 7 65 35 0.54 10.72
3.VI 2 2 7 2 3 1 2 4 2 3 2 3 2 8 65 43 0.66 18.35
4.VI 1 1 3 2 2 1 1 5 65 16 0.25 6.11
5.VI 1 1 1 3 1 1 1 1 2 2 2 65 16 0.25 8.25

8
7.VI 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 65 11 0.17 3.60
8.VI 2 1 1 3 1 4 2 5 65 19 0.29 5.40
10.VI 2 1 5 1 1 1 5 1 5 65 22 0.34 8.32
11.VI 1 2 1 3 3 1 6 65 17 0.26 2.62
12.VI 2 2 1 1 2 1 4 7 65 20 0.31 6.17
13.VI 1 3 1 2 5 65 12 0.18 1.49
14.VI 2 1 1 1 8 4 65 17 0.26 4.34
15.VI 1 3 5 6 65 15 0.23 0.78
17.VI 1 2 3 5 65 11 0.17 1.20
18.VI 2 1 2 7 65 12 0.18 0.60
19.VI 2 7 6 65 15 0.23 0.51
20.VI 3 5 2 65 10 0.15 0.57
21.VI 7 1 65 8 0.12 0.12
22.VI 2 5 2 65 9 0.14 0.42
24.VI 4 5 65 9 0.14 0.14
D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

25.VI 2 5 3 65 10 0.15 0.43

26.VI 1 1 4 65 6 0.09 0.23
27.VI 2 1 65 3 0.05 0.05

Total 5 4 3 10 18 6 14 8 4 9 21 2 20 29 88 18 108 1495 367 Dm = 3.83 Do = 3,85

Fig. 2.1. Exemplu de aplicare a metodei demeritelor

 FORMULAR MODEL
Unitatea………………..

JURNALUL DEMERITELOR
PRODUS………………………………………. 1 Controlor…………………………
3 4

Loc control…………………………………….. 2 Luna………… 198…….. 5

10
9 SPECIFICATIA NECONFORMITĂŢILOR
8 Critice (100) Principale (50) Secundare (10) Minore (1)
7
6 A…………………… G………………… M………………….. T…………………
5 B……………………. H………………….. N………………….. U…………………

Histograma
4 C……………………. I…………………… O………………….. V…………………

neconformităţilor
3 D……………………. J………………….. P………………….. Z………………..
2 E……………………. K………………….. R………………….. X………………….
1 F……………………. L…………………. S…………………… Y…………………
Scara 1:1 1:2 1:10 1:100
Data Grafic Semnatura
NECONFORMITĂŢI 9 neconform GRAFICUL 14 maistru
7 12

Total

Unitati
DEMERITULUI

controlat
neconf.
10 11
Demerit

13

Neconf.
pe
unitate %
8 16
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V Z X Y 0 2 4 6 8 10 0 2 4 6 8 10

9
D. GHICULESCU – CALITATE. SEMINAR 2_ Indicatori de calitate

Fig. 2.2. Formular pentru metoda demeritelor