ȘCOALA ARDELEANĂ

Școala Ardeleană reprezintă prima manifestare organizată cu scop precis și conștient

formulat , a ideologiei iluministe din țara noastră. Avînd ca izvoare mișcare de idei ale
iluminismului apusean , ea a crescut din necesitățile obiective ale dezvoltării sociale din
Transilvania , în jurul anului 1800. În consens cu majoritatea cercetătorilor actuali , socotim
că Școala Ardeleană propriu-zisă s-a definit ca atare începând cu deceniul al VIII-lea de in
secolul ,, luminilor ,, , fără a ne putea opri totuși la o dată fixă. Limita cealaltă pare a fi 1821 ,
anul morții lui Petru Maior , ultimul reprezentat de la care s-au păstrat tipărite operele
principale.1
Programul politic al mișcării este sintetizat în memoriul din 1791, "Supplex libellus
valachorum Transsilvaniae" trimis împaratului Leopold II, prin care se cerea recunoașterea
romanilor din Transilvania ca națiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenta
Imperiului Habsburgic.
Preluând esența iluminismului european, reprezentanții Școlii Ardelene au așezat la
temelia programului lor de luptă principiile de egalitate și libertate, de suveranitate a
poporului, pe temeiul ideii dreptului național și al contractului social.
Acțiunea politică și culturală a Școlii Ardelene este îndrumată de operele istorice și
filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu. 2
Față de curentele iluministe din alte țări , cel al școlii Ardele are ca trăsătură specifică
îmbinarea națională a românilor din Transilvania , care erau priviți ca străini la ei acasă ,
lipsiți de drepturi și socotiți ,,tolerați,, de oligarhia cezaro-crăiască a imperiului habsburgic.
Școala Ardeleană nu este o apariție spontană, ea continuă în mod firesc ideile cronicarilor
privitoare la latinitatea limbii române , la continuitatea românilor în Dacia și unitatea
poporului român și utilizează lucrările acestora ca izvoare istorice: ,, mai ales Cronicul
manuscris a lui Miron Costin , logofâtul Moldoveii....precum și Descrierea Moldovei de prea
luminatul Dem, Cantemir, fostul orecînd domn și principe al aceleiași,, - după cum se afirmă
în introducerea gramaticii Elementa linguae daco-romanae sive valahiace a lui Samuil
Micu și Gh. Șincai apărută la Viena în 1780.
Principalii reperezentanții sau coriferii ȘcoliiArdelemna sunt Samuel Micu , Gheorghe
Șincai , Petru Maior și Ioan –Budai Deleanu. Toți au scris lucrări istorice și filologice
urmîrind să probeze cu argumente științifice latinitatea limbii române , continuitatea

1
Ion Lungu , Școala Ardeleană , București 1978, p 107
2
Gheorghe Crăciun, Istoria didactică a literaturii Române, Ed Cartier ,1997, p .80
elementului roman în Dacia și unitatea poporului român. Toate argumentația este îndreptată
spre a dovedi latinitatea și continuitatea populației române din Transilvania.
Cronicarii vorbesc cu mândrie despre originea latină a limbii și poporului român ,
iluminiștii transilvăneni folosesc aceleași argumente în lupta ce urmărea cucerirea egalității în
drepturi cu naționalitățile privilegiate. Dacă e vorba că numai națiunile nobile au drepturi
spuneau reprezentanții Școlii Ardelene , atunci cei mai îndreptățiți sunt tocmai români cei mai
vechi pe acest pâmant și desigur cei mai nobili de vreme ce sunt urmași romanilor. Aduc și
argumente specifice filozzofiei luminilor : oamneni și poporul trebuie să trăiască în pace și
armonie pe baza unei înțelegeri prealabile , a unui contract , în virtutea ideii progreste a
egalității în drepturi.În acest sens modern este definită de Petru–Maior : ,, ...potrivit cu
înțelepciunea este ca toți oamenii , neluîndu–se în seamă întâmplătoarea lor numire , să se
iubească unul pe altul ca frații și o nație să alerge cu ajutor alteia spre înaintarea culturii ,
de la care depinde fericirea pre pămâant , acesta dacă o face vreo nație arată că a ajuns la
adevărata cultură (luminare) și că trebuie a se zice în adevărat nobilă , iar din contră , dacă
cineva întra–aceea se silește ca să pună piedică și culturii sale, ori luminării altei nații
lămurit că se află și acum în vechea barbarie și greu păcătuiește împotriva naturii , mama
tuturor care poruncește a se împlinii înțelegerea și voința fiecărui om,,
Departe de a fi un produs al uniației Școala Ardeleană își are sorgintea în mișcarea de
idei din seclul al XVIII lea cu care au venit în contact unuii tineri români dintre cei mai dotați
susținuți la studii superioare din fondul acordat de guverm în colaborare cu autoritățiile
bisericești , și astfel în secial la Viena aceștia au cunoscut gândirea iluministă a secolului.3
În ansamblu, activitatea Școlii Ardelene cunoaște două directii fundamentale:

1) prima, socio-culturală, este în strânsă legatură cu esența mișcării iluministe, și

urmarea emanciparea oamenilor prin educație și culturaă. În acest scop, se dezvoltă și se
organizează învățământul în limba română. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane,
înființează 300 de școli; se tipăresc manuale scolare, cărți de popularizare stiintifica,
calendare si carti populare.
2) cealaltă direcție este erudita și cuprinde numeroasele tratate de istorie și filologie.
Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de
Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria
pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive

3
Keit Hitchins , Conștiință natională și acțiune politică la românii din Transilvania 1700–1868 , Ed Humanitas,
Cluj Napoca p 63
valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane"
de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.
Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al
poporului roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria
pentru a justifica inechitatea care se facea romanilor.
Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a
pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale
ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice.
Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti
scriitori. Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii,
in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat
"Tiganiada". Opera este o sinteze artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima
demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o
neasteptata capodopera.