Semnale in Telecomunicații

Semnale în telecomunicații
Curs 1. Semnale în telecomunicații
Iulian BOULEANU
Semnale și măsurări în telecomunicații
CUPRINSUL DISCIPLINEI
1. Semnale în telecomunicații
2. Analiza spectrală a semnalelor periodice
3. Analiza spectrală a semnalelor neperiodice
a) Transformata Fourier
b) Transformata Laplace
4. Corelația și convoluția semnalelor analogice
5. Eșantionarea semnalelor
6. Modulații cu purtător sinusoidal
a) Modulația în amplitudine
b) Modulația în frecvență
7. Circuite oscilante
8. Filtrarea
Yb 2
Cuprinsul cursului
1. Introducere
2. Criterii de clasificare a semnalelor
3. Semnale elementare
4. Parametrii electrici ai semnalelor
5. Reprezentarea semnalelor în timp și frecvență
6. Aspecte energetice
7. Banda ocupată de semnal
Yb 3
Introducere
1. Definiții
2. Date versus semnal
3. Tipuri de semnale
4. Dimensiuni de reprezentare
Yb 4
1.1. Definiții
Informaţie = orice element nou intervenit în cunoaştere.
Semnal = suportul fizic al informaţiei  mărime aleatoare.

= o mărime fizică deterministă sau aleatoare,
capabilă să transmită informaţie.
Circuit = un ansamblu de componente electrice interconectate

prin conductoare sau prin câmp electromagnetic,
care transmit şi prelucrează semnale.
Sistem = (conform DEX) un ansamblu de elemente (principii,

reguli, forţe) dependente între ele şi formând un întreg
organizat, care …
= un ansamblu de circuite concepute în vederea
unei funcţionări unitare.
Yb 5
1.2. Date versus semnal
Data = informație formatată într-o formă care poate fi descifrată de om /mașină

Ex. : voce, muzică, imagini, fișiere
Semnal în telecomunicații = reprezentare electrică sau electromagnetică a datelor
Ex.: energia poate fi transmisă pe căi fizice de legătură prin medii de transmisie.
Pentru a fi transmise datele trebuie transformate în energie sub forma
semnalelor electromagnetice .
Transmisia = procesul de comunicare / transmitere a datelor prin procesare și propagare
Yb 6
1.3. Tipuri de semnale utilizate în telecomunicații
Semnale electrice = formă de semnal generată și prelucrată de circuitele electrice

Ex: Tensiuni, curenți, puteri
Semnale (unde) electromagnetice = radiația electromagnetică purtătoare de informație
Semnale (unde) luminoase = radiație electromagnetică în domeniul vizibil purtătoare de

informație
Semnale acustice = formă de semnal datorată variației presiuni mediului la trecerea unei
unde printr-un mediu elastic (aer, apă, metal, ….). Se transformă în semnale electrice cu
ajutorul unor traductoare (ex. microfon)
Yb 7
1.4. Dimensiuni de reprezentare a semnalelor
Reprezentarea semnalului se poate face

în trei dimensiuni diferite:
1. în timp – axa orizontală este timpul

și graficul reprezintă valoarea
semnalului într-un punct din spațiu
ca o funcție de timp
2. în spațiu – axa orizontală este o
dimensiune a spațiului și graficul
reprezintă valoarea semnalului într-
un punct din timp ca o funcție de
spațiu
3. în frecvență – axa orizontală este
domeniul frecvențelor iar semnalul
este reprezentat prin valoarea
componentelor sale spectrale într-
un punct din spațiu
Yb 8
2. Criterii de clasificare a semnalelor electrice
1. Continui sau discontinui în domeniul timp

2. Continui sau discontinui în valori (ex. amplitudine )
3. Deterministe sau aleatoare
4. Periodice sau aperiodice (neperiodice)
5. Analogice sau digitale
6. Simple sau compuse
7. Elementare sau complexe
8. Simetrice (pare sau impare) sau nesimetrice
Yb 9
2.1. Caracterul continuu versus discontinuu
A x(t)
Un semnal x(t) este continuu în -T 0 T 2T
momentul t=t0 dacă: t[s]
-A
x(t)
lim 𝑥 𝑡0 − 𝜀 = lim 𝑥 𝑡0 + 𝜀 A
𝜀→0 𝜀→0
-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s]
x(t)
A
-τ/2 0 τ/2 t[s]

x(t)
A
-τ/2 0 τ/2 t[s]
semnale discontinui semnale continui
Yb 10
2.1. Caracterul continuu versus discontinuu
timp: continuu ↔ discret

antonime utilizate:
valori: continuu ↔ cuantizat
Clasificare :
timp valori denumire
continuu a) analogic
continuu b) logic (digital)

două nivele
cuantizat
n nivele c) cuantizat
semnal
continuu d) eşantionat
discret două nivele e) logic eşantionat

cuantizat
n nivele f) eşantionat-cuantizat
Yb 11
2.1. Exemple de reprezentări ale semnalelor electrice
x a) analogic x d) eşantionat
t t
x x
b) logic (digital) e) logic eşantionat
H
prag
L
t t
x c) cuantizat x f) cuantizat – eşantionat
N3
prag2
N2
prag1
N1
t t
Yb 12
2.2. Caracterul determinist versus aleator
Clasificare :
Semnale
deterministe = a căror evoluţie poate fi cunoscută dinainte
modele matematice exacte

în domeniul timp
în domeniul frecvenţă
aleatoare = a căror evoluţie nu poate fi cunoscută dinainte
modele statistice
Yb 13
2.2. Caracterul determinist versus aleator
Semnalele deterministe = pot fi exprimate prin funcții analitice de timp, x(t), cu un

număr finit de parametri
Ex. tensiunea electrică de la o sursă de tensiune continuă
tensiunea electrică a rețelei de alimentare cu energie electrică
semnalele de test din sistemele de telecomunicații
Semnalele aleatoare = se exprimă prin funcții care aproximează din punct de vedere
probabilistic posibilitățile de evoluție ale semnalului
Ex. semnalele transmisie între doi corespondenți radio
Semnalul aleator nu este previzibil  conține o anumită cantitate de informație

 cu cât evoluția semnalului este mai puțin probabilă, cu atât mai mare este cantitatea
de informație pe care o conține
Atenție! În acest curs se vor studia doar semnale deterministe
Yb 14
2.3. Periodicitatea semnalelor electrice
DEFINIŢIE: Un semnal este periodic dacă şi numai dacă:

TR: x  t  kT   x  t  t, k  Z
Clasificare :
armonice
periodice
nearmonice
Semnale
cvasiperiodice
aperiodice
impulsuri
Yb 15
2.3. Periodic versus aperiodic
Semnal periodic – semnal al cărui patern se Semnal aperiodic (neperiodic) –

repetă după un cadru de timp măsurabil. semnal în a cărui reprezentare
Cadrul de timp în care se observă paternul se nu se poate identifica un patern
numește perioadă (T) repetitiv = semnalul neperiodic
• unde T este cea mai mică valoare care poate fi considerat un caz limită
îndeplinește această condiție al semnalului periodic în care
• unitatea tipică de măsură a perioadei perioada tinde la infinit
T este secunda ,T[s]
x(t) x(t)
A A
-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s] 0 τ t[s]
A x(t) x(t)
A
-T 0 T 2T
t[s]
-A
-τ/2 0 τ/2 t[s]
x(t) x(t)
A A
-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s] -τ/2 0 τ/2 t[s]
Yb 16
2.3. Semnale periodice
Semnalele periodice se pot scrie sub forma :


x  t    Xn cos  2nf1t  n 
n 1
 x  t  ; t1  t  t 2 ; t 2  t1  T
Descrierea pe o perioadă este: x1  t   
 0 ; in rest
 1 ; t1  t  t 2 ; t 2  t1  T
sau: x1  t   p  t  x  t  ; unde : p  t   
 0 ; in rest
p(t)
Yb 17
2.3. Semnal periodic armonic
x
grafic: τ
Modelul în domeniul timp: X1
x  t   X1 cos  2f1t  x1 
t
T
1 
  x1 T
f1 2
T
A
X 1
spectrul semnalului: f1 f
φ
φ
X1
f1 f
Yb 18
2.3. Semnale periodice nearmonice
Semnalele periodice nearmonice se compun din mai multe semnale armonice

(mai multe semnale simple – sinusoide și sau cosinusoide)
Termeni utilizați pentru semnalele periodice nearmonice

1
Frecvenţa fundamentală este, prin definiţie, inversul perioadei: f1 
T
Semnalul armonic cu cea mai mică frecvență → componenta fundamentală

→ este cea mai mică frecvenţă care poate apărea în spectru
Celelalte semnale armonice din compunerea semnalului periodic nearmonic

→ componente armonice superioare
→ armonici superioare
→ apar la frecvenţe multiplu (prin n) al frecvenţei fundamentale
→ n este ordinul armonicii
Yb 19
2.3. Semnale cvasiperiodice
DEFINIŢIE: Semnalul cvasiperiodic este un semnal care admite dezvoltarea:


x  t    Xn cos  nt  n 
n1
unde raportul frecvenţelor a cel puţin două componente este un număr iraţional.
OBSERVAŢIE: Spectrul este tot discret (ca la semnalele periodice), dar ultima afirmaţie
din definiţie face ca perioada sumei să fie infinită (semnalul să nu fie periodic) .
OBSERVAŢIE: Un semnal periodic devine cvasiperiodic dacă se „deplasează” puţin o

componentă astfel ca frecvenţa sa să fie într-un raport iraţional cu celelalte.
ÎNTREBARE: cum se vede acest lucru în aspectul semnalului?
Yb 20
2.3. Exemplu de semnal cvasiperiodic
Să considerăm un semnal care are componentele armonice următoare:

f1=1 Hz, A1=1, φ1=0;
f3=3 Hz, A3=0.33, φ3=π.
Semnalul arată la fel şi după o zi, sau două, sau după o sută de ani …
Dacă armonica a treia se deplasează cu 1 μHz, frecvenţa sa devine
f3=3,000001 Hz şi atunci …
Graficul arată aşa:
acum: după o zi: după două zile:
OBSERVAŢIE: semnalul rămâne, totuşi, periodic.

El se va repeta după aproximativ 11 zile.
Yb 21
2.3. Impulsuri
Un impuls poate fi considerat ca provenind dintr-un semnal periodic,

dacă perioada tinde la infinit.
Apar două efecte:
1. în domeniul timp: rămâne doar descrierea pe o perioadă, adică un impuls.
2. în domeniul frecvenţă:
2.a. liniile spectrale devin infinit apropiate, ocupând în mod continuu
un domeniu de frecvenţe .
2.b. amplitudinile componentelor devin nule.
DEFINIŢIE: Se numeşte impuls un semnal al cărui spectru ocupă

în mod continuu un domeniu de frecvenţe.
În sens comun: un eveniment de (foarte) scurtă durată.

Impuls
În TS: definiţia de mai sus, chiar dacă durata semnalului
este relativ mare, chiar tinzând la infinit.
Yb 22
2.4. Simetria semnalelor
Un semnal x(t) este par dacă funcția de timp care îl descrie satisface relația:
𝑥 −𝑡 = 𝑥 𝑡
• Semnalul este simetric față de ordonată (O Y)
Exemplu: x(t)=A cos ωt
𝑡0 𝑡0
න 𝑥 𝑡 𝑑𝑡 = 2 න 𝑥 𝑡 𝑑𝑡
−𝑡0 0
Un semnal x(t) este impar dacă funcția de timp care îl descrie satisface relația:
𝑥 −𝑡 = −𝑥 𝑡
• Semnalul este simetric față de originea axelor
Exemplu: x(t)=A sin ωt
𝑡0
න 𝑥 𝑡 𝑑𝑡 = 0
−𝑡0
Yb 23
2.5. Analogic versus digital
Date analogice = variabila de reprezentare ia valori continue într-un anumit interval (ex.
voce, temperatură)
Date digitale = variabila de reprezentare ia valori discrete într-un interval dat (un număr
finit și contorizabil) (ex., text, imagini digitale, etc.)
Semnal analogic – semnal care este continuu în timp și care poate lua un număr infinit
de valori într-un interval dat (continuu atât în timp cât și în valori)
Semnal discret (digital) – semnal care este continuu în timp dar care poate avea numai
un număr limitat de valori posibile (menține în timp un nivel constant după care schimbă
nivelul cu un alt nivel constant din valorile posibile)
Yb 24
2.6. Semnale analogice simple și compuse
Semnalele analogice simple = semnale care nu pot fi descompuse în semnale mai simple
• Unda sinusoidală – formă fundamentală a semnalelor analogice; poate fi descrisă matematic cu
ajutorul a trei parametrii:
𝑠(𝑡) = 𝐴 ∙ sin(2𝜋𝑓𝑡 + 𝜑)
A - amplitudinea semnalului = valoarea absolută cu intensitatea cea mai mare [V]
f – frecvența = numărul de perioade într-o secundă [Hz] = [1/s], inversul perioadei [T]
ϕ – faza = poziția absolută a formei de undă relativ la o origine arbitrară ; unitate de măsură : grade [°]
sau radiani [rad] (originea este de obicei considerată la ultima trecere prin zero de la valori negative spre
valori pozitive)
Semnalele analogice compuse = semnale compuse din mai multe unde sinusoidale
Yb 25
2.6. Exemple de semnale analogice simple
Semnalele analogice
se reprezintă cel mai
bine în domeniul
frecvență
http://hermes.eee.nott.ac.uk/teaching/cal/h61sig/sig0002.html
Yb 26
3. Semnale elementare
Sunt semnale utilizate în analiza semnalelor deoarece semnalele

complexe se pot reprezenta prin șiruri de funcții de semnale elementare
Tipuri de semnale elementare

1. Semnale cosinusoidale (sinusoidale)
2. Semnale exponențiale reale
3. Semnale exponențiale simple
4. Semnale exponențiale complexe
Yb 27
3.1. Semnale cosinusoidale (sinusoidale)
𝑥 𝑡 = 𝐴 cos(𝜔0 𝑡 + 𝜑)
x(t)
Acosφ
2𝜋
𝑇0 = 𝜔
0
0
t
T0
• Oscilație cosinusoidală, periodică, întreținută (ex. curentul într-un circuit LC sau

presiunea acustică corespunzătoare unei note muzicale);
• 𝜔0 [rad/s] – frecvența unghiulară, denumită uneori, în limbaj tehnic frecvență
𝜔
• 𝑓0 = 2𝜋0 [Hz], frecvența semnalului (număr de oscilații pe secundă)
Yb 28
3.2. Semnale exponențiale reale
Reprezentarea matematică
𝑥 𝑡 = 𝐴𝑒 𝑎𝑡 , 𝐴 ∈ 𝑹+ , 𝑎 ∈ 𝑹
Reprezentare grafică
x(t) x(t)
A A
0 t 0 t
Semnale exponențiale reale cu a > 0, respectiv a<0
Yb 29
3.3. Semnale exponențiale simple
Cel mai simplu reprezentant al clasei exponențialelor complexe este exponențiala cu

exponent imaginar
𝑥 𝑡 = 𝑒 𝑗𝜔0 𝑡 , 𝜔0 ∈ 𝑹
 Se utilizează frecvent pentru dezvoltarea semnalelor în șiruri de funcții
Semnalul exponențial complex este periodic pentru orice 𝜔0 ∈ 𝑹 și T adecvat
A. 𝑒 𝑗𝜔0𝑡 =𝑒 𝑗𝜔0(𝑡+𝑇)
• pentru 𝜔0 = 0, 𝑒 𝑗𝜔0𝑡 =1 perioada T este nedefinită

• pentru 𝜔0 ≠ 0, perioada fundamentală este T0
2𝜋
𝑇0 =
𝜔0
Yb 30
3.4. Semnale exponențiale complexe
Reprezentarea matematică
𝑥 𝑡 = 𝐶𝑒 𝛽𝑡 , 𝐶, 𝛽 ∈ 𝑪
𝐶 = 𝐶 𝑒 𝑗𝜑
𝛽 = 𝜎 + 𝑗𝜔0
𝑥 𝑡 = 𝐶 𝑒 𝑗𝜑 ∙ 𝑒 𝜎+𝑗𝜔0 𝑡
Folosind relația lui Euler

𝑒 𝑗𝜔0𝑡+𝜑 = cos(𝜔0 𝑡 + 𝜑) + 𝑗 sin(𝜔0 𝑡 + 𝜑)
Se obține:
𝑥 𝑡 = 𝐶 𝑒 𝜎𝑡 cos(𝜔0 𝑡 + 𝜑) + 𝑗 𝐶 𝑒 𝑗𝜑 sin(𝜔0 𝑡 + 𝜑)
Sau:
𝜋
𝑥 𝑡 = 𝐶 𝑒 𝜎𝑡 cos(𝜔0 𝑡 + 𝜑) + 𝑗 𝐶 𝑒 𝑗𝜑 cos(𝜔0 𝑡 + 𝜑 − )
2
Yb 31
4. Parametrii electrici ai semnalelor
Există foarte multe tipuri de semnale electrice

Se vor discuta numai acelea care fac obiectul unor analize în acest curs
Atenție! Semnalele prezentate până acum (semnale ideale), datorită caracterului

determinist nu transmit nici o informație în afară de cea a existenței lor
În telecomunicații, aceste semnale vor fi utilizate pentru a transmite informație

modificându-le corespunzător unul sau mai mulți parametri. Astfel se pot transmite mesaje
telegrafice, convorbiri telefonice, muzică, imagini fixe sau în mișcare, date numerice, etc.
Yb 32
4.1. Parametrii semnalelor periodice sinusoidale
Expresia analitică:
𝑥 𝑡 = 𝐴 sin(𝜔0 𝑡 + 𝜑0 )
Parametrii: x(t)
A Asinφ0
Avv =2A
A – amplitudinea semnalului [V] sau [A];
Avv=2A – amplitudinea vârf la vârf Aef =0,707A
Aef – Amplitudinea efectivă
2 0
𝐴𝑒𝑓 =
2
𝐴 ≈ 0,707 𝐴 t
𝜔0 - pulsația [rad/s]
2𝜋 T
𝜔0 = = 2𝜋𝑓
𝑇
f – frecvența semnalului [Hz];
T – perioada semnalului [s]
1
𝑓=
𝑇
2𝜋
𝜑0 - faza inițială [rad]; 𝑥 𝑡 = 2𝐴𝑒𝑓 sin 2𝜋𝑓𝑡 + 𝜑0 = 2𝐴𝑒𝑓 sin 𝑡 + 𝜑0
𝑇
Yb 33
4.1. Faza
Se măsoară în grade sau radiani

• 360° = 2π rad
• 1° = 2π/360 rad
• 1 rad = (360/2π)° = 57,29578°
• Defazare cu 360° = defazare cu o perioadă completă
• Defazare cu 180° = defazare cu jumătate de perioadă (antifază)
• Defazare cu 90° = defazare cu un sfert de perioadă
Yb 34
4.2. Parametrii semnalelor periodice dreptunghiulare
Expresia analitică:
𝐴 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡1 < 𝑡 < 𝑡2
𝑥 𝑡 =ቊ
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 0 < 𝑡 < 𝑡1 ; 𝑡2 < 𝑡 < 𝑇
x(t)
τ
A
t
Parametrii electrici:
0 t1 t2
A – amplitudinea semnalului [V] sau [A]; T
T – perioada semnalului [s]
τ – durata impulsului, 𝜏 = 𝑡2 − 𝑡1
𝜏
q – factorul de umplere al semnalului, 𝑞 = 𝑇 Atenție! q este întotdeauna subunitar
Xcc – componenta continuă a semnalului dreptunghiular
𝑇 𝑡2
1 1 𝜏
𝑋𝑐𝑐 = න 𝑥 𝑡 𝑑𝑡 = න 𝐴𝑑𝑡 = 𝐴 = 𝑞𝐴
𝑇 𝑇 𝑇
0 𝑡1
Yb 35
4.3. Parametrii impulsurilor
Impulsul video:
𝐴 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡1 < 𝑡 < 𝑡2
𝑥𝑣 𝑡 = ቊ xv(t)
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 ∉ (𝑡1 , 𝑡2 ) τ
A
A – amplitudinea semnalului [V] sau [A]; t
τ – durata impulsului, 𝜏 = 𝑡2 − 𝑡1 0 t1 t2
Impulsul radio:
𝐴𝑐𝑜𝑠(Ω𝑜 𝑡) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡1 < 𝑡 < 𝑡2
𝑥𝑟 𝑡 = ቊ
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 ∉ (𝑡1 , 𝑡2 ) xr(t)
τ
𝑥𝑟 𝑡 = 𝑥𝑣 𝑡 cos(Ω0 𝑡) A
t
A – amplitudinea semnalului [V] sau [A];
0 t1 t2
τ – durata impulsului, 𝜏 = 𝑡2 − 𝑡1
Ω𝑜 – pulsația sinusoidei din componența impulsului
T0
2𝜋
Ω𝑜 = = 2𝜋𝐹0 ; 𝑇0 ≪ 𝜏
𝑇0
Yb 36
5. Reprezentarea semnalelor în timp și frecvență
Orice semnal poate fi reprezentat în domeniile timp și frecvență

• Reprezentare în timp = forma de undă a semnalului
• Reprezentarea în frecvență = spectrul semnalului
Oricare reprezentare (în timp sau în frecvență) caracterizează în mod univoc semnalul
 oricărei reprezentări din domeniul timp îi corespunde o singură reprezentare în
domeniul frecvență (și viceversa)
Trecerea din domeniul timp în domeniul frecvență se realizează cu ajutorul seriilor (curs 2)
sau transformatelor (curs 3)
 metode matematice + interpretare fizică a fenomenelor
De ce avem nevoie de reprezentarea semnalelor în domeniul spectral?

• Deoarece unele fenomene sunt mai ușor de înțeles dacă ne folosim de
reprezentarea în domeniul spectral
Ex. Filtrarea semnalelor
Yb 37
5.1. Semnal sinusoidal – reprezentare în timp și frecvență
𝑥 𝑡 = 𝐴 sin(𝜔0 𝑡 + 𝜑0 )
Reprezentare în timp  timpul = variabila independentă
x(t)
A
0 t
φ0
T
Reprezentare în frecvență  pulsația (𝜔0 )sau frecvența f = variabila independentă
A(ω ) φ(ω )
A0
φ0
0 ω0 sau f0 ω sau f 0 ω0 sau f0 ω sau f

Spectrul de amplitudini Spectrul de faze
Yb 38
5.2. Sumă de sinusoide – reprezentare în timp și frecvență

Ak(ω )
A3
A1
A2
AN
𝑁 //
0 ω1 (f1) ω2 (f2) ω3 (f3) ωN (fN) ω (f)
𝑥 𝑡 = ෍ 𝐴𝑘 sin(𝜔𝑘 𝑡 + 𝜑𝑘 )
φk(ω )
𝑘=1
φ2
φ1 φN
φ3
//
Observații: 0 ω1 (f1) ω2 (f2) ω3 (f3) ωN (fN) ω (f)
• Unui semnal sinusoidal îi corespunde o linie spectrală de amplitudine și una de fază

• Unei sume de sinusoide îi va corespunde un spectru discret de amplitudini, respectiv faze
(câte o linie spectrală de amplitudine și una de fază pentru fiecare frecvență)
• Dacă 𝑁 → ∞ iar intervalul (𝜔𝑘+1 − 𝜔𝑘 ) → 0, în diagramele spectrale de amplitudini și
de faze, liniile spectrale devin atât de dense încât nu se poate face distincție între două
linii succesive
 spectrele discrete 𝐴𝑘 (𝜔𝑘 ) și 𝜑𝑘 (𝜔𝑘 ) se transformă în spectre continue care se
notează A(𝜔) și 𝜑(𝜔)
Yb 39
5.3. Descrierea fenomenologică a reprezentării spectrale
Exemplu:
Un emițător radio emite continuu un semnal sinusoidal cu frecvența f0. Reprezentarea în
timp este cea din figura din stânga. Reprezentarea în domeniul spectral, amplitudini + faze
sunt cele din figura din mijloc, respectiv dreapta.
 Un receptor radio va putea recepționa acest semnal numai dacă este acordat pe
frecvența f0.
 Cu cât amplitudinea semnalului este mai mare, cu atât mai bine va fi recepționat acest
semnal (calitatea recepției va fi mai ridicată).
 Dacă receptorul nu este acordat pe frecvența f0, el nu va recepționa nimic
Yb 40
6. Aspecte energetice
1. Definirea energiei (puterii) semnalului

2. Puterea medie şi energia totală
3. Puterile de semnal (PU şi PI)
4. Puterea efectiv transferată
5. Calculul general al puterii
Yb 41
6. Definirea energiei (puterii) semnalului
Important de reţinut:
Transmisia semnalelor este însoţită întotdeauna de un transfer de energie.
O secţiune într-un lanţ de transmisie:

i(t)
Puterea instantanee este:
amonte u(t) aval p t   u t   i t 
Dorim o caracterizare energetică specifică

semnalelor „rupte” de sistemele care le prelucrează.
DEFINIŢIE (pentru semnale electrice – tensiuni, curenţi) :

Energia (puterea) de semnal este energia (puterea) pe care
semnalul respectiv ar dezvolta-o într-o rezistenţă unitară.
Yb 42
6. Puterea medie şi energia totală
Pentru semnalele fizice (realizabile fizic) se poate face distincţia:
semnal periodic relevantă este puterea medie
– energia într-o perioadă este finită 0W 

W
– puterea medie este finită, nenulă 0 P 
T
– energia totală – t   ,    – este infintă
impuls relevantă este energia totală
– energia totală este finită
– puterea medie este nulă
Yb 43
6. Puterile de semnal (PU, PI)

În complex: U  Z  I şi, dacă: Z  Rz  j Xz
1 1 U2
atunci puterea activă se scrie: P  Rz I 
2
2 2 Rz
unde U şi I sunt, acum, amplitudinile reale.
I
aval
amonte U Z
Iu I
U Ru=1 UI RI=1
1 U2 1 2 1 1
Pu   U Pi  Ru I2  I2
2 Ru 2 2 2
1 2
x  t   X cos  2f1t   P  X se generalizează indiferent
2 de natura fizică
Yb 44
6. Puterea efectiv transferată
Observaţie:
Relaţia între puterea efectiv transferată şi puterile de semnal depinde

de valoarea rezistenţei de sarcină comparativ cu unitatea.
Puterea efectiv transferată este întotdeauna “între”

puterile semnalelor în tensiune, respectiv în curent.
CONCLUZII:
1) Puterea de semnal a unei componente 1 2
Pn  Xn
armonice de amplitudine Xn este: 2
2) Puterea de semnal a componentei continue
de amplitudine X0 este: P0  X02
Yb 45
6. Calculul general al puterii
x
t2
 t1, t 2   W1,2   x 2  t  dt
x(t)
dt  dW  x 2  t  dt
dt
t1
t t
T
WT  x2  t  dt
WT 1 2
semnal periodic: P
T

T T
x  t  dt
1 2
valoarea efectivă: P  X2ef Xef 
T T
x  t  dt
impuls: Wt   x 2  t  dt
Yb 46
7. Banda ocupată de semnal
1. Definiţie
2. Expresii uzuale
3. Exemple
Yb 47
7. Definirea benzii ocupate de semnal
DEFINIŢIA 1 Este domeniul de frecvenţe în care sunt localizate

componentele armonice ale semnalului.
OBSERVAŢIE: Există semnale care ocupă o bandă (teoretic) infinită.
DEFINIŢIA 2 (practică):
A
Este domeniul de frecvenţe în care A0
se găsesc componentele a căror
amplitudine este mai mare decât αA0
un nivel de referinţă ales arbitrar.
B f
OBSERVAŢIE: În interiorul benzii pot exista componente

mai mici decât nivelul de referinţă.
Yb 48
7. Expresii uzuale
Expresii uzuale:
amplitudinea maximă
A
A0
frecvenţa centrală
anvelopă
nivelul de referinţă
αA0
fi f0 fs f
banda ocupată
frecvenţa inferioară frecvenţa superioară
de tăiere frecvenţele limită a benzii de tăiere
frecvenţe de tăiere
de 2 kHz în jurul frecvenţei de 11 kHz.

Semnalul ocupă o bandă
între 10 kHz şi 12 kHz.
Yb 49
7. Exemple
Banda semnalului audio
A(ω )
0 20 Hz 20 kHz
f[Hz]
Banda semnalului telefonic
A(ω )
0 0,3kHz 3,4 kHz

f[Hz]
Yb 50
7. Exemple
Banda de RF a unui post de radio FM
Frecvenţa
anvelopă
centrală
Amplitudinea
maximă
Nivelul de
referinţă
Frecvenţa Frecvenţa
minimă maximă
Banda de frecvenţe
Yb 51

Semnale in Telecomunicații

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semnale in Telecomunicații

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semnale în telecomunicații

Curs 1. Semnale în telecomunicații

Informaţie = orice element nou intervenit în cunoaştere.

Semnal = suportul fizic al informaţiei  mărime aleatoare.

Circuit = un ansamblu de componente electrice interconectate

Sistem = (conform DEX) un ansamblu de elemente (principii,

1.2. Date versus semnal

Data = informație formatată într-o formă care poate fi descifrată de om /mașină

Transmisia = procesul de comunicare / transmitere a datelor prin procesare și propagare

1.3. Tipuri de semnale utilizate în telecomunicații

Semnale electrice = formă de semnal generată și prelucrată de circuitele electrice

Semnale (unde) electromagnetice = radiația electromagnetică purtătoare de informație

Semnale (unde) luminoase = radiație electromagnetică în domeniul vizibil purtătoare de

1.4. Dimensiuni de reprezentare a semnalelor

Reprezentarea semnalului se poate face

1. în timp – axa orizontală este timpul

2. Criterii de clasificare a semnalelor electrice

1. Continui sau discontinui în domeniul timp

2.1. Caracterul continuu versus discontinuu

-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s]

-τ/2 0 τ/2 t[s]

-τ/2 0 τ/2 t[s]

semnale discontinui semnale continui

2.1. Caracterul continuu versus discontinuu

timp: continuu ↔ discret

continuu b) logic (digital)

discret două nivele e) logic eşantionat

2.1. Exemple de reprezentări ale semnalelor electrice

2.2. Caracterul determinist versus aleator

deterministe = a căror evoluţie poate fi cunoscută dinainte

modele matematice exacte

aleatoare = a căror evoluţie nu poate fi cunoscută dinainte

2.2. Caracterul determinist versus aleator

Semnalele deterministe = pot fi exprimate prin funcții analitice de timp, x(t), cu un

Semnalul aleator nu este previzibil  conține o anumită cantitate de informație

Atenție! În acest curs se vor studia doar semnale deterministe

2.3. Periodicitatea semnalelor electrice

DEFINIŢIE: Un semnal este periodic dacă şi numai dacă:

2.3. Periodic versus aperiodic

Semnal periodic – semnal al cărui patern se Semnal aperiodic (neperiodic) –

-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s] 0 τ t[s]

-T -T+t1 0 t1 T T+t1 2T 2T+t1 t[s] -τ/2 0 τ/2 t[s]

2.3. Semnale periodice

Semnalele periodice se pot scrie sub forma :

2.3. Semnal periodic armonic

2.3. Semnale periodice nearmonice

Semnalele periodice nearmonice se compun din mai multe semnale armonice

Termeni utilizați pentru semnalele periodice nearmonice

Semnalul armonic cu cea mai mică frecvență → componenta fundamentală

Celelalte semnale armonice din compunerea semnalului periodic nearmonic

2.3. Semnale cvasiperiodice

DEFINIŢIE: Semnalul cvasiperiodic este un semnal care admite dezvoltarea:

OBSERVAŢIE: Un semnal periodic devine cvasiperiodic dacă se „deplasează” puţin o

ÎNTREBARE: cum se vede acest lucru în aspectul semnalului?

2.3. Exemplu de semnal cvasiperiodic

Să considerăm un semnal care are componentele armonice următoare:

OBSERVAŢIE: semnalul rămâne, totuşi, periodic.

Un impuls poate fi considerat ca provenind dintr-un semnal periodic,

DEFINIŢIE: Se numeşte impuls un semnal al cărui spectru ocupă

În sens comun: un eveniment de (foarte) scurtă durată.

2.4. Simetria semnalelor

2.5. Analogic versus digital

2.6. Semnale analogice simple și compuse