ENTOMOlOGIE SPECIAlA

{entomologie II}

HORTICUl TURA

Prof. dr. ION OlTEAN

2010
1
1 COROPI~NIT A - Gryllotalpa gryllotalpa Latr.
(ORTHOPTERA, GRYLLOTALPIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie polifagá. Adultii si larvele, sápánd

galerii superficiale in sol, reteazá rádácinile plantelor pe care le intálnesc in
cale si rod plantele sub nivelul coletului, distrug rádácinile, tuberculii de
cartof etc. in rádácinile mai groase de sfeclá, morcov etc. si in tuberculii de
cartof, insectele rod cavitáti mari. Preferá terenurile usoare ~i bogate in humus,
aerisite ~i bine fertilizate eu substante organice (gunoi de grajd, compost),
materii care pot constitui in acélasi timp o sursá de infestare,.terenuri pe care
adesea se cultivá legume (tomate, ardei, vinete. ceapá, morcovi, pátrunjel,
ridichi, saláta, varzá, conopidá, castraveti), producánd pagube care variazá intre
10 si 40 % din recoltá la culturile legumicole. in rásadnite datontá galeriilor pe
care le fac in sol adesea detennina si descáltarea plántutelor deabia rásárite,
care apoi se uscá. Dáunátorul este foarte periculos si In pepinierele pomicole,
viticole si silvice. Morfologie. Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de
35-65 mm lungime, de culoare cafenie, mat, pe partea dorsalá si gálbui pe partea
ventralá. Capul conic, in parte ascuns sub pronot, eu un ap arat bucal puternic si
eu antenele setiforme. Pe capsula cefalicá se gásesc doi ochi compusi, ovali si doi
oceli, dispusi lateral. Pronotul mare, ovo id, bombat, lipsit de carene, eu o
pubescenta finá care li da un aspect catifelat. Tegminele sunt pergamentoase,
scurte ~i acoperá doar baza abdomenului. Ele au o forma usor triunghiulará si eu
ajutorul acestora insecta produce stridulatii, Aripile posterioare sunt
membranoase, strábátute de numeroase nervuri, mai lungi decát abdomenul si in
repaus sunt stánse in forma de sul in lungul abdomenului. Picioarele anterioare
sunt conformate pentru sápat. Abdomenul fusiform, voluminos, constituit din 10
segmente, se termina eu o pereche de cerci lungi, setiformi, usor curbati,
nearticulati ~i páresi. OuI este elipsoidal, de marimea unei seminte de cánepá
(lungimea de aproximativ 3 mm), de culoare albá-gálbuie, avánd corionul rezistent.
Larva, postoligopoda, este asemánátoare eu insecta aduita. Imediat dupá eclozare
larva are corpul de culoare deschisa, apoi aceasta devine ca la insectele adulte.
Ciclul biologic. Prezintá o generapic la 2 ani. Ierneazá insecta adulta si larva de
varsta a treia, in sol, la 30-40 cm adáricime. In mai-iunie, adultii hibernanti i~i
reiau activitatea de hránire, apoi au Ioc copulatia (adultii párásesc galeriile si
ies la suprafatá pentru zborul de imperechere) si depunerea ouálor. Pentru
depunere, femela sapá un cuib, la 5-15 cm adáncime; acesta este larg, eu peretii
intanti si de marimea unui ou de gáiná. Perioada ovipozitara dureazá 8-12 zile. O
femelá depune 300-600 ouá. Incubapia dureazá 15-20 zile. Larvele apárute rámán in
cuib sub ocrotirea femelei, páná dupá prima nápárlire, dupá care fiecare i$i sapá
propria galerie. Pána catrc sfársitul toanmei, larvele napárlesc de douá ori, apoi
se retrag pentru hibernare, in sol sau In locurile de depozitare a bálegarului. in
primavara ele urea in stratul superficial, sapá galerii de hránire, se hránesc ~i
continuá evolutia, páná la compieta dezvoltare nápárlind incá de trei ori. Spre
toanma anului al doilea larvele devin insecte adulte, care apoi hibemeaza.
Combatere. Folosirea unui gunoi de grajd neinfestat de coropisnita. Araturile
adánci si prasilele repetate contribuie la distrugerea unui mare numár de cuiburi,
ouá, larve si adulti. Sáparea in toamná a unor gropi sau santuri-capcaná si
umplerea lor eu gunoi de cabaline: coropisnitele se concentraezá la cai dura,
gasind aici conditii favorabile de hibemare. in timpul iernii gunoiul din gropi se
imprstie, expunánd toto data actiunii gerului coropisnitele concentrate aici.
Tratarea solului inainte de plantarea rásadului eu Sintogril 5 G, Galition 5 G,
administrat prin imprastiere si incorporare usoará, in doza de 25 -30 kg/ha.
Produsul Sintogril aerioneaza imediat si asigurá o protectie a culturilor timp de
30 zi1e. Aratura adánea de toamná pentru scoaterea la suprafatá a coropisnitelor
hibemante. 2. CÁRÁBU~UL DE MAI - Melolontha melolontha L. (COLEOPTERA, SCARABEIDAE)
Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie polifagá. Adultii rod frunzele
diferitelor specii de arbori forestieri si pomi fructiferi, preferand stejarul,
ulmul, fagul, mesteacánul, carpenul, prunuI, ciresul, nucul; mai purin atacati
sunt: márul, párul, vita de vie si diferiti arbusti, cum sunt: trandafiruI,
páducelul, IemnuI cáinesc. La invazii puternice frunzeIe sunt compiet distruse,
rámánánd intacte nervurile principale. LarveIe, rod rádácinile si

2
tulpinile plantelor ierboase sau lemnoase, in unii ani producánd daune mari In
pepinierele viticole si pomicole. Rádácinile subtiri pot ti roase compIet, iar la
cele lignificate rod tesutul corticaI, din care cauzá plantele stagneazá in
erestere ~i se usucá, La tuberculi, rizomi ~i bulbi, larvele rod cavitáti mai mari
sau mai mici, cavitátile roase au deschiderea mai micá, scobitura se adánceste
rotunjándu-se ~i látgindu-se spre interior, iar in galeriile roase de larve se
intaleazá diferite microorganisme si acarieni, care produc putrezirea lor. La
puietii din pepiniere rod rádácinile subtiri in fonna de spiralá sau scoarta de pe
rádácinile mai groase

Morfologie. Adultul are corpul de 23-31 mm lungime, femelele fiind mai mari, eu
capul, pronotul si scutelul de culoare neagrá. uneori eu usoare reflexe verzui.
Scutelul mezonotului este glabru. Antenele sunt lamelete si constitue un caracter
de dimorfism sexual, femela prezintá sase lamele si sunt mai mici, pe cánd masculul
are sapte lamele si sunt mai mari. Capul este negru, pe partea dorsalá eu o
pubescenta Iungá, Antenele, picioarele, elitre1e si pigidiul sunt de culoare
castanie. Partea dorsalá a toracelui este pároasá, iar a abdomenului glabrá.
Scutelul este triunghiular, de culoare neagrá. Elitrele sunt castanii-roscate, eu 4
carene longitudinale evidente si lucioase. Abdomenul este negru, pe parti le
latera1e eu cáte sase pete albe, triunghiulare si eu pigidiul conic, ascutit, eu o
pozitie usor oblicá, Oul este alb-gálbui, suboval si de mari mea unei seminte de
cánepá, eu lungimea de 1,5-2 mm. Larva este oligopodá de tip scarabeiform sau
melolontoid, popular numita vierme alb, are corpul de 40-60 mm lungime, alb-galbui,
capul brun si eu piesele bucale si picioarele galbene. Picioarele sunt inegal
dezvoltate. Corpul este curbat, arcuit, eu tegumentul puternic cutat, prevázut eu
peri ~i stigme brune. Prima pereche de stigme este mult mai mare decát celelalte.
Pe partea ventralá a ultimului segment abdominal, care are forma unui fund de sac,
se gásesc douá siruri paralele de perisori, cáte 2530 in fiecare rand, care converg
spre extrernitati, situati atát in cámpul de perisori anali (peri puternici,
incovoiati, de culoare bruá-inchisá), cát si intr-o zoná glabra, Acest element de
chetotaxie faciliteaza identificarea larvelor de scarabeide, Pupa, de tip libera,
are corpul ovoidal eu lungimea de 20-25 mm, este galbena-palid, eu doi spini scurti
la várful abdomenului. Se gáseste in sol de obicei la 50-60 cm adáncime, in
interiorul unei loje pupale eu peretii intáriti. Biologie. Prezinta o generatie la
3-4 ani. Ierneazá in stadiul de larvá si in ultimul an ca adult, in sol. Adultii
párásesc locurile in care au iemat cánd temperatura medie a solului la adáncirnea
de iemare ajunge la 10°C. Adultii apar in mai. Perioada de zbor dureazá 3-5
sáptémáni. Adultii zboará la crepusculul de seará, in serile cálduroase si fara
vánturi putemice, aproximativ o jumátate de ora. Zborul adultilor prezintá mai
multe etape: zborul de ráspándire (prin acest zbor adultii ajung mai ales la
liziera pádurilor), zborul de hránire pentru máturatie sexualá, zborul de
imperechere si zborul pentru cáutarea loeurilor de depunere a pontei. Ziua stau
adapostiti pe arbori sau arbusti, hránindu-se eu frunze. Ouále sunt depuse in sol,
la 10-25 cm adáncime (in functie de textura si structura solului), in grupe de cáte
20-40. Sunt preferate terenurile usoare, bogate in substante organice (humus),
reavene, calde si acoperite eu vegetatie rará. Aceste terenuri sunt intálnite in
pepinierele silvice si pomi cole, plantariile pomicole, poieni, lizierele
pádurilor, diferite culturi agricole etc. Depunerea ouálor se repeta de douátrei
ori ~i are loe dupá noi imperecheri. Perioada ovipozitara dureazá 15-25 de zile,
timp in care o femelá depune 90-120 ouá. Incubatia dureazá 3-6 sáptámáni, larvele
apar in iulie sau august. Lipsa de urniditate si temperatura scázutá in perioada de
incubatie au drept efect pieirea unui mare numár de ouá. La inceput larvele se
hránesc eu corionul ouálor din care au eclozat si apoi se ráspándesc in sol si rod
resturi vegetale ~i rádácini fine. Prima hibemare are loe in stadiul de larvá
secundara. Evolutia larvelor dureazá 2-3 ani, in functie de regiune. In toatá
perioada de hránire, care incepe primavara si dureazá páná in toamná, larvele
executá miscári pe verticala si orizóntala in functie de evolutia factorilor
ecologici (hraná, temperaturá, umiditate). Spre toamná larvele se retrag in
adáncime páná la 40-80 cm, unde hibemeaza. Ajunse la compieta dezvoltare, in cel de
al treilea an, la sfársitul lunii iulie sau august, larva coboará la o adáncime mai
mare in sol, uneori páná la 1 m, si intr-o cavitate ovalá, eu peretii netezi se
transforma in pupá. Acest stadiu dureazá 4-8 sáptámáni, dupá care se formeazá
insectele adulte, acestea rámánánd in diapauzá, páná in primavara urmátoare.
Zborurile in masá ale aduitilor au loe la un interval predominat de patru ani. Se
pot observa insá zboruri sporadice ale aduitilor ~i in alti ani, deoarece in sol se
gásesc in acélasi timp larve de diferite várste, dintre care una este predominantá,
aceasta prezentánd importanta in activitatea de prognozá si avertizare. Gradatiile
cárábusului de mai si a cárabusului de pádure se dezvoltá cam dupá 7-9 generatii.
Progradaria se esaloneaza pe parcursul a trei

3
generatii, eruptia dureazá o generatia, retrogradaria are loe pe parcursui unei
generatii, iar latenta dureaza aproximativ trei generatii. Combatere. Adultii se
pot combate in faza de hránire, prin scuturarea ~i adunarea gándacilor pe prelate,
dimineata, dupá care se distrug prin diferite mijloace. Pe cale chimicá cárábusii
se combat prin tratamente eu produse organofosforice sau carbamice, freevent prin
stropirea livezilor, viilor si marginile padurilor eu Supersect 10 EC-D,5%, Oltitox
80 PU - 0.15%, Polytrin 200 EC-D,5%, Applaud 40 SC-D,5% sau eu suspensie de Onefon
90 PU sau Dipterex 80 PU-l.5 kg/ha. Pentru combaterea larvelor se recomandá
efectuarea araturilor adánci de toamná si discuirea repetata a solului, urmárindu-
se scoaterea ~i expunerea acestora la intemperii sau la actiunea prádátorilor. in
terenurile puternic infestate eu viermi albi si umede se folosesc biopreparate pe
bazá de Beauveria bassiana, Metarrhysium anisopliae sau pe bazá de bacterii -
Bacillus turingiensis, care pot cauza epidemii in rándul larvelor. Dezinfestarea
solului inainte de plantare, mai recomandabil la planta premárgátoare, eu produse
granulate: Sinoratox 5 G-100 kg/ha, Sinolintox lOG-75 kglha, Basudin 10 G-100kglha,
Dursban 10 %-75 kg/ha, Counter 5 G-75 kg/ha, Carbofuran 5 G, Vydate 10 G-75 kg/ha.
Semintele si rádácinile puietilor se vor trata chimic inainte de semánat, respectiv
plantat, in vederea protejárii lor. In pepiniere numárul critic este de o lárva de
ultima vársta/ m2. 3. GÁNDACUL POCNITOR - Agriotes lineatus L.
(COLEOPTERA, ELATERIDAE)

PIante-gazda si aspectuI dáunárii. Specie este polifagá, hránindu-se eu plante

apartinánd la diferite familii botanice. Insectele adulte nu produc daune,
hránindu-se eu elementele fIorale din inflorescentele plantelor de graminee,
umbelifere. Larvele rod pártile subterane ale plantelor de graminee, ele preferá
totusi cerealele, gramineele din pajisti, apoi plantele tuberculifere si
rádácinoase. Cerealele sunt roase de la exterior, sub nivelul coletului. in
tubereuli sapá galerii in profunzimea acestora. Pagubele sunt foarte mari la
culturile de pIante prásitoare, mai ales la porurnb si fIoarea soarelui, unde
densitatea culturii este mult diminuatá. Freevent rod boabele de porumb in
germinare, carora le rod embrionul, pátrunzánd in endosperm, lasand intact
tegumentul. Atacul continuá si dupá rásárire, plantele fiind roase in zona
coletului sau in zona de rarnificare a rádácinii. Plantele atacate au la inceput
frunzele ingálbenite, apoise usucá la vm si planta moare. Pot ataca puietii si
pomii tineri din pepiniere, butasii de vita de vie, hránindu-se prin roaderea
rádácinilor si tesuturilor fragede de la punctul de altoire, inclusiv corditele
tinere s.a, Morfologie. Adultul are corpul alungit, de 7-10 mm lungime, de culoare
bruná-roscatá. Pe elitre altemeaza benzi mai deschise eu altele mai inchise la
culoare. Capul mic si globulos. Antenele formate din II articule seriforme sunt mai
lungi decát capul ~i pronotul. Pronotul mai lung decát lat si este bombat. Pe
partea ventrala a toracelui (intre pro- si mezotorace) prezima un dispozitiv de
sáltare, caracteristic elateridelor, eu care realizeaza deplasári caracteristice
si-í permite, atunci cánd este pe spate sa revina la pozitia normala printr-o
poeniturá. Tarsele sunt formate din cinci articule. Gándacii sunt buni alergátori
si zburátori. Oul este alb, oval, eu corionul rezistent si de aproximativ 0,5 mm.
in timpul incubatiei, care dureazá 20-30 de zile, oul absoarbe apa din sol si-si
máreste astfel volumul. Larva, oligopoda, de tip elaterid, denumitá popular vienne-
sárma, are lungimea corpul de 20-23 mm si latimea de 2 mm, de forma cilindricá,
acoperit de un tegument puternic chitinizat, de culoare galbena-pal páná la
galbená-brunie. Capul, prognat, este turtit dorso-ventral, mai inchis la culoare in
partea anterioará, iar antenele sunt scurte, formate doar din trei articule.
Piesele bucale sunt puternic dezvoltate, mandibulele prezintá un dinte subterminal,
care eu várful acestora formeazá un unghi drept (90°). Picioarele sunt scurte si
egale ca márime, larvele au miscari lente si ondulate. Ultimul segment abdominal
este conic si poartá doua grópite stigmatiforme, de la care pleacá posterior cáte o
brázdutá dispusá oblic. Pupa, de tip libera, este la inceput de culoare galbéna
apoi brunie, iar unghiurile anterioare ale pronotului prezinta excrescente
chitinizate. Biologie. Prezintá o generatie la 4-5 ani. Ierneazá insectele adulte
si larvele de diferite várste, in sol. Prin aprilie-rnai adultii ies la suprafata
si duc o viatá nocturna, fiind foarte activi intre orele 19-23. Freevent se
intálnesc si in timpul zilelor insorite, pe diferite plante cultivate si spontane,
In special pe 4
urnbelifere, compozite si graminee. Pentru maruratie sexualá adultii se hranesc
prin ciupirea diferitelor frunze, dar niciodatá nu produc pagube. Copulatia are loe
din a doua jumátate a lunii mai. Ouále sunt depuse in crápáturile solului, izolat
sau in grupe de cáte 3-20. O femelá depune 100-200 ouá. Incubatia durcaza 35-40
zile. Ouále sunt sensibile la uscáciune ~i pier dacá stratul in care au fost depuse
se usucá sau dacá sunt expuse la razele solare. Larvele abia apárute au lungimea
corpului de 1,5-2 mm, sunt transparente si au un regim de hraná detritifag ~i
fitofag. Din terenurile intelenite pot migra in culturi, crescánd astfel abundenta
populatiilor din aceste biotopuri. Larva napárleste anual de douá ori: odatá in
aprilie-mai si alta data in iulie. Larvele gándacului pocnitor parcurg 10-12 várste
larvare. Dupá fiecare nápárlire larvele au operioada de hránire foarte activá in
cursui careia produc pagube foarte mari. Íncepánd din al doilea an larvele se
hránesc eu rádácinile mai groase, tuberculi, rizomi etc. Larvele consuma numai seva
din tesuturile atacate, acest mod de hránire determinánd voracitatea deosebita a
acestora. Sensibilitatea larvelor la deficitul de urniditate din sol este foarte
pronuntatá, astfel incát atunci cánd are loe o uscare a solului acestea migreazá pe
verticalá, iar intr-un sol eu exces de umiditate ies la suprafatá. In ultimul an de
dezvoltare larvará, la compieta dezvoltare, prin iunie, larva de ultima varsta se
retrage la o adáncime de 10-15 cm, unde sapá o cavitate intr-un bulgáre de pámánt
~i se transforma in pupá, stadiu ce durcaza aproximativ o luna, dupá care se
transforma in insectá adultá. Aparitia acesteia coincide eu lunile august-
septembrie. In lojele in care s-au format, adultii rámán páná in primavara
urmátoare. Combatere. Rotaria culturilor, porumbul urmánd dupa premergátoare
nepreferate: inul, mazarea, culturile de crucifere etc. Ca másurá de prevenire a
dezvoltárii unor populatii mari, este indicatá corectarea prin amendare a reactiei
acide a solurilor. Cosirea pajistilor inainte de depunerea oualor sau imediat dupá
depunerea ouálor de cátre insecte, produce uscarea stratului superficial al
solului, fapt care produce pieirea in masá a ouálor ~i larvelor tinere ..
Distrugerea buruienilor. Efectuarea unor lucrari culturale, dupá pontá, care duc la
deranjarea si expunerea ouálor la uscáciune, determinánd pieirea lor in masá, Prin
dezrniristire si discuiri repetate se reduce considerabil numárul larvelor.
Capturarea insectelor adulte eu ajutorul capcanelor eu feromon specific. Tratarea
semintelor inainte de insamántare, utilizánd produsele: Furadan 35 TS, Diafuran 35
TS2.5-3.0 1/100 kg sámánta; Seedox 80 W-1.2-3.0 kg/lOO kg sámántá; Gaucho 70 WS
-600 g/100 kg sámántá; Tirametox 90 PTS-3 kg/t; Semafor 20 ST - 3.51/t; Promet 400
CS - 251/t; Carbodan 35 ST281/t, sau arnestecuri eu actiune mixtá, insecto-
fungicidá ca: Tirametox 90 PTS (3 kg/t) .. Cánd terenurile sunt putemic infestate,
densitatea larvelor depasind 10 exemplare la m2, se aplicá tratamente generale la
sol sau tratamente pe rand, la insámántare. In acest scop se indica folosirea
insecticidelor: Basudin 10 G - 20 kg/ha; Sinoratox 5 G 25-40 kg/ha; Dursban 10 G;
Furadan 10 G - 3040 kg/ha, Íncorporarea insecticidelor se realizeaza eu másini de
incorporat ingrasáminte, másini granulo-aplicatoare sau odata eu sernánatul, eu
semánátoarea. Tratamentele la sol se efectueazá eu cáteva sáptámáni ininte de
insámántare, pentru a evita un efect fitotoxic. La culturile de tuberculifere,
rádácinoase si legumicole se evitá aplicarea de tratamente eu astfel de produse. 4.
PÁDUCHELE CENUSIU AL VERZEI
(HOMOPTERA,

- Brevicoryne brassicae L.

ÁPHIDIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie oligofagá, infestánd diferite plante

cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, gulia, ridichea, conopida,
rapita, mustarul etc. Intensitatea atacului cauzat este legatá direct de gradul de
concentrare care, in raport eu planta gazda, prezintá graduári diferite. Atacá
adultii si larvele, care se instaleazá pe partea inferioara a frunzelor si pe
lástarii plantelor semincere. La plantele infestate fnmzele si lástarii se
deformeazá (pe frunze apar pete gálbui sau roze iar tulpinile florifere se
coloreaza in albastru-verzui), florile avorteazá, silicvele produc seminte de
calitate inferioara. Organele infestate sunt inundate eu rouá de miere pe care se
dezvolta fumagina, Pagube deosebit de mari sunt produse la loturile semincere, unde
pe tijele atacate sunt intálnite colonii massive (uneori numárul de indivizi ajunge
pána la 250Icm2), care determiná avortarea florilor, iar dacá tacul se instaleazá
dupá formarea silicvelor acestea for fi deformate, iar semintele i~i pierd
facultatea germinativá (productia poate fi diminuatá eu 30-40%). Morfologie. Femela
apterá are corpul globulos, de 1,8-2,5 mm lungime, de culoare galbénaverzuie,
acoperit de o secretie ceroasá albá-cenusie- albástruie; transversal prezintá 2
benzi de culoare

5
inchisa. Capul, antenele ~i picioare1e sunt de culoare mai inchisáComiculele sunt
scurte, cilindrice si de culoare neagrá, iar coada este conica, la fel de lungá ca
si conriculele, prevázutá lateral eu cáte trei peri. Femela aripata are corpul
subcilindric, de 1,6-2,3 mm lungime, capul si toracele de culoare bruná, eu pete
laterale si dungi transversale inchise, iar abdomenul galben-verzui. Antenele sunt
aproape la fel de lungi ca si corpul. Aripile hialine, de 6-8 mm in anvergurá.
Coada este conicá, mai lungá decát corniculele. O u 1 de rezistentá este alungit,
negru - albastru Larva este asemánátoare insectei adulte. Ciclul biologic. Specie
nernigratoare, eu cic1ul evolutiv monoecic, inmultindu-se pe plante de brasicacee
cultivate si spontane. Insecta poate prezenta páná la 18 generatii pe an. O
generatie se dezvoltá in 10-14 zile. Temperatura optimá pentru dezvoltarea acestui
dáunátor este cuprinsá intre 18 si 260C. Ierneazá stadiul de ou de rezistenta pe
tulpinile sau petielul frunzelor piantelor-gazdá. La sfársitul lunii martie apar
larvele care, in cursui lunii aprilie, evolueazá in femele fundatrix. Acestea, pe
cale partenogeneticá si vivipar, dau nastere la mai multe generatii de fundatrigene
aptere. O femelá apterá de fundatrix expulzeaza 30-40 larve. Dupá 1-2 generatii de
fundatrigene, aláturi de femelele aptere, apar si femele aripate care zboará si
infesteaza alte plante din cultura sau zboara si infesteazá alte cuIturi. Aici
evolueazá, tot pe acecasi cale, partenogeneticá si vivipar, mai multe generatii de
femele virginogene aptere. La sfársitul verii apar femele sexupare, aripate, care
dau nastere la forma sexuatá, a carei femele, dupá copulatie, depun ouále de
rezistenta, care rámán in diapauza hiemalá. Combatere. Adunarea ~i distrugerea
resturilor vegetale dupá recoltarea plantelor; efectuarea araturilor adánci si
distrugerea cruciferelor spontane. In regiunile de invazii se recomandá apli-carea
de ingrasaminte eu fosfor si potasiu, care maresc rezistenta plantelor la atac. La
aparitia coloniilor de páduchi, se aplica tratamente chimice eu produse
organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0,1 %, Basudin 60 CE - 0,15 %, Onefon 80 PS -0,1
%, Actellic 50 CE - 0,05 %, precum si produse piretroide: Decis 2,5 CE - 0,05 %,
Rip-cord 40 CE 0,04 %, Ambush 25 CE - 0,05 %, Sumi-alfa 2,5 EC - 0,03 %. In sere ~i
solarii se yor folosi produse eu remanentá redusa. ca Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona
48 CE - 0,1 %, Divipan 100 CE - 0,1 %, Actellic 50 CE, 0,05 %.

5. PURICELE NEGRU AL VERZEI - Phyllotreta atra F.

(COLEOPTERA, CHRYSOMELIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie oligofagá, infestánd diferite platne

cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, conopida, guliile, ridichiile
etc.. Insectele adulte dáuneazá frunzele, inflorescentele si fructele; la frunze
apare "ciuruirea" caracteristicá, Organele generative sunt consumate selectiv
(staminele, petalele), iar fructele sunt roase la exterior sub frorná de pete, mai
mici sau mai mari. Pagube insemnate se inregistreazá in rásadnite si pe straturi
reci, la plantule si la cultivare semincere de varzá, gulii, ridichi, conopidá,
rapitá, mustar. Plantele atacate in faza de rasame, dacá timpul este secetos yor
pieri. Larvele se hránesc pe seama sistemului radicular al plante1or, fárá sa
producá pagube economice. Morfologie. Adultul are corpul oval, de 2,0-2,5 mm
lungime ~i de culoare neagrá. Punctuaria toracelui si e1itrelelor este foarte
accentuatá si dispusá neuniform. Antene1e filiforme, formate din II articule.
Picioarele de culoare neagrá, ce1eposterioare adaptate pentru sárit. Larva
oligopodá, are corpul alungit, la compIeta dezvoltare de 2-3 mm lungime si de
culoare albá-murdar, acoperit de pete mici de culoare inchisá, placa toracicá si
tergitul anal de culoare negricioasá. Ultirnul segment este terminat eu un spin
comos si curbat. Ciclul biologic. Specie monovoltiná. Ierneazá insectele adulte sub
resturile de pIante rámase dupá recoltare, sub frunzarul din paduri si livezi, in
sol etc. Prin aprilie are loe aparitia adultilor hibemanti, care se hránesc 2-3
sáptámáni, apoi are loe copulatia adultilor hibernanti, care sunt activi in orele
insorite ale zilei, instalándu -se pe fata superioara a frunzelor. Dupá copulatie
femela depune ouále in stratul superficial al solului, in apropierea plantelor.
Incubatia dureazá 2-3 sáptámáni. Larvele apar in perioada mai-iunie. Dezvoltarea
larvelor dureazá 20-30 zile, dupá care se transforma in pupe, in locurile unde s-au
dezvoltat. Dupá 10-15 zile, in iunie-iulie, apar adultii din noua generatie, care
atacá páná in luna noiembrie, cánd se retrag pentru iemare.

6
Combatere. Semanatul timpuriu si plantatul timpuriu al rásadului. Distrugerea
buruenilor din familia brasicacee. Aplicarea de tratamente chirnice, la aparitia in
rnasá a insectelor hibernante, utilizánd produse organofosforiee (Sinoratox 35 CE,
Carbetox 37 CE; Zolone 35 CE - 0.15%) ori piretroide (Chinmix 5 CE, Fury 10 CE,
Superseet 10 CE-0.250 l/ha). Tratamentele se aplicá primavara la aparitia
puricilor, dimineata si seara, cánd adultii stau Jinistiti pe plante. In cazuri de
invazii, tratamentele trebuie repetate de 1-2 ori, la intervale de 6-8 zile. 6.
GARGÁRIT A GALICOLÁ AVERZEI - Ceuthorrhynchus pleurostigma (COLEOPTERA -
CURCULIONIDAE) Marsh.

Descriere. Adu 1 tul are 2-3 mm lungirne. Corpul este oval, dorsal eonvex, negru-
cenusiu, eu lueiu metalie verde sau al-bastru. Partea dorsalá este pubescentá, iar
cea ventralá acoperitá eu solzi albiciosi. Rostrul este lung, foarte curbat, eu
extremi-tatea roscatá. Pronotul este mai ingust decát elitrele, este puter-nic
punctat si prezintá o adánciturá medianá, longitudinalá, Elitre1e nu acoperá
pigidiul si sunt prevázute cu striuri longitudína-le late si pubescentá finá. O u 1
este alb, de forma elipsoidalá. BioIogie si ecologie. Este o specie monovoltiná, eu
douá cic-luri: unul de primavara pe culturile de mustar si altul de vara, pe
plantele legurnicole várzoase. In ciclul evolutiv de primávará, in-seeta ierneazá
in stadiul de adult in sol. In luna aprilie apar adultii, care dupá operioada de
hránire eu muguri si lástari, se imperecheaza ~i in luna mai are loe ponta.
Femelele depun cáte un ou in cavitáti pe care le rod eu rostrul in zona eoletului
plante-lor tinere, sau in zona rádácinilor la plantele eu tesuturile lignificate.
Incubatia dureazá 6-12 zi1e. Stadiu1 larvar dureazá 18-22 zi1e, dupá care larvele
perforeaza galele formate si patrund in sol, la 3-4 cm adáncime si se transforma in
pupe. Stadiul de pupá dureazá 812 zile. Noii adulti apar in luna iunie. Ei se
hránesc operioada eu lástarii ~i florile diferitelor pIante crucifere, dupá care se
retrag pentru diapauza hiemalá, In ciclul evolutiv de vara, gárgárita ierneazá in
stadiul de larvá in galele formate pe rádácinile de varzá. In luna aprilie, larvele
párásesc galele, patrund in sol, unde se transformá in pu-pe. Adultii apar in luna
iunie si dupá operioada de hránire obli-gatorie are loe ponta, care are loe páná in
luna septembrie. Ouále sunt depuse in acélasi fel ca si in ciclul de primávará,
insá pe plantele várzoase de toamná. Larvele apárute i~i continuá dezvolta-rea in
timpul toanmei si ierneazá in acest stadiu. PIante atacate ~i mod de dáunare. Este
o specie oligofagá. Atacá plantele crucifere, pagube insemnate producánd la varzá
si conopidá. Adultii consuma mugurii, florile si lástarii. Saliva ino-culatá de
femelá in timpul roaderii cavitátilor pentru depunerea ouálor si activitatea de
hránire a larvelor, determiná hipertrofie-rea tesuturilor si formarea unor gale pe
rádácinile plantelor sau in zona eoletului (fig. 194). La exterior galele formate
de dáuná-tor sunt asemánátoare eu cele produse de eiuperea Plasmodiophora brassicae
Woron., insá in interi or prezintá larve, si in ultima fazá a dezvoltárii larvare,
la exterior orificiile de iesire a acestora. In urma atacului, rádácinile plantelor
putrezesc, plan-tele stagneazá in erestere. nu mai fructificá normal si se usucá.
Combatere. Se aplicá másuri preventive: strángerea si distru-gerea resturilor
vegetale din camp dupá recoltare; executarea ara-turilor adánci de toamná;
distrugerea cruciferelor spontane; rota-tia culturilor; plantarea rásadului
timpuriu, in terenuri bine luc-rate si fertilizate; inláturarea de la plantare a
rásadurilor care prezintá gale pe rádácini. Acest control trebuie sa se facá ~i
toanma la recoltare, cánd plantele infestate se yor aduna si dis-truge. Chimic,
gárgárita galicolá se combate prin práfuirea rásadului inainte de plantare eu
Pinetox 10 pp - 0,5-1 g/plantá. In cazuri de invazii puternice se va aplica si al
doilea tratament, la 10-15 zi-le, in zona eoletului. 7. FLUTURELE ALB AL VERZEI
(LEPIDOPTERA,

- Pieris brassicae L.

PIERIDAE)

Piante-gazda si aspectuI daunarii. Specie oligofagá, infestánd plantele spontane si

cultivate din familia brasicacee,
epiderma si parenchimul; cele din
limbul foliar, mai freevent de la
frunzele, ramánánd doar nervurile
rod suprafapa capatánei ~i nu rod
7
preferand varza si conopida. Larvele tinere rod
várstele 3-4 se ráspándesc pe frunze, rozánd
margine. La un atac puternic sunt roase toate
prineipale. La plantele mai dezvoltate omizile
galerii in acestea, cum fac larvele buhai verzei.
Cele mai mari pagube se inregistreaza ca urmare a atacului larvelor din generatia a
doua la varza de toamná si la cea semincerá, putándu-se compromite aceste culturi.
Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 50-65 mm lungime. Corpul de culoare
neagrá. acoperit de peri albi-gálbui, mai lungi ill regiunea toracelui. Ambele
perechi de aripi sunt albe ~i cu varfui de culoare neagrá. Larva este omidá
adeváratá, la compieta dezvoltare are 40-50 mm 1ungime. Capsula cefalicá este
cenusie-deschis, eu desene negre. Dorsal pe corp se gásesc trei benzi
longitudinale, de culoare galbena-portocalie, cea mediana fiind mai ingustá. Intreg
corpu1 este acoperit eu puncte negre ~iperisori fini, desi si scurti. Ciclul
biologic. Prezintá 2-3 generatii pe an. Ierneazá in stadiul de pupá, fixatá de
scheletul acoperisului sau pe plafonul caselor, grajdurilor, cosarelor, gardurilor
pe tulpinile pornilor etc. Prin luna mai apar fluturii care zboará in timpul zilei,
pe vreme frumoasá, activitatea lor esalonándu-se pe 20-25 de zile. Copulatia si
ponta au loe la cáteva zile dupá aparitia fluturilor. Ouále sunt depuse pe partea
inferioara a frunzelor, izolat sau in siruri paralele, constituind grupuri de 50-
100 bucáti. a fémela depune 200-300 ouá. Incubatia dureazá 6-12 zi1e. Larvele
apárute stau grupate, iar dupá nápárlirea a doua devin solitare, hranindu-se pe
seama aparatului foliar al plantelor, fiind preferate cele eu continntul ridicat in
aminoacizi. Dezvoltarea stadiului larvar dureazá 25-30 zile, in care timp nápárlesc
de 5 ori. La compieta dezvoltare larvele rnigreazá in cáutarea unor loeuri de
impupare. Dezvoltarea stadiului pupal se petrece in 10-20 zi1e, dupá care, prin
iulie, apar fluturii din noua generatie. In iulie-august evolueazá generalia adoua,
iar in cursul lunilor septembrie-octombrie poate apáreá parti al si generatia
atreia, pupele acesteia hibernánd. Combatere. Cultivare de soiuri rezistente, eu un
continut redus de aminoacizi. Aplicarea de tratamente eu biopreparate pe bazá de
Bacilus thuringiensis (Turintox, Entomobacterin, Bactospaine si Dipel - 2 kg/ha).
La depasirea PED, impotriva larvelor tinere, se aplica cáte un tratament la primele
douá generatii, utilizánd produse organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0.15 %,
Diazinon 60 CE-O.OS %; Zolone 35 CE - 0.2 %.

8. BUHA VERZEI - Mamestra brassicae L.

(LEPIDOPTERA, NOCTUIDAE)

Specie polifaga, infestánd plantele de varzá, conopidá, mustar, tutun, mazáre,

crizanteme, dalii, garoafe etc. La plantele de varzá, larvele rod marginal
frunzele, epiderrna inferioara si parenchimul, apoi produc perforari mari in
frunze, páná la scheletuire. Cápátinile de varzá sunt rninate si murdárite eu
excremente; valoarea lor comereialá este depreciatá; uneori se instaleazá ageriti
patogeni care detennina putrezirea lor. Larvele din prima generatie atacá varza
timpurie si de vara, iar cele din generalia a doua, varza de toamná. Morfologie.
Adultul are anvergura aripilor anterioare de 30-50 mm, acestea fiind brune cenusii,
eu nurneroase dungi transversale si pete negricioase sau alburii. Cele douá pete
din cámpul median, orbiculará si reniformá, sunt conturate eu negru. In mijlocul
cámpului pata reniformá este distinctá, fiind inconjuratá de douá linii albe, fine.
Aripile posterioare sunt cenusii-deschis, eu marginile mai deschise. u 1 este
emisferic, striat, cenusiu la eclozare Larva, omidá adeváratá, la completa
dezvoltare are corpu1 de 30-35 mm 1ungime, de culoare bruná cenusie, páná la verde-
inchis, eu capul, protoracele si picioarele negre. Longitudinal, pe partea dorsalá
prezintá trei dungi dintre care cea rnijlogie este mai deschisá, iar lateral, dungi
oblice, gálbui. P u p a are 20-40 mm lungime ~i este brun-roscatá. Ciclul biologic.
Specie bivoltiná. Ierneazá pupa in sol. Fluturii apar la sfársitul lunii mai si
sunt nocturni. Feme1a depune 1200-1500 ouá, izolat sau in grupe de cáte 10-100
bucati, pe partea inferioara a frunzelor. Incubatia dureazá 1-2 sáptámáni. La
inceput larvele tráiesc grupat, apoi devin solitare. Stadiul de larvá dureazá 3-4
sáptámáni, dupá care migreazá ill sol unde se impupeaza. Stadiul pupal dureazá 15-
20 zile. Fluturii din prima generatie apar in iulie, iar larvele din a doua
generatie se dezvoltá din august si pána in octombrie, cánd se retrag in sol si se
transformá in pupe, acestea hibernánd. Combatere. Distrugerea resturilor vegetale
dupá recoltare Aratura adánea de toamna pentru distrugerea pupelor hibemante.
Adunarea si distrugerea frunzelor eu ponte si larve grupate. Plantarea

Piante-gazda ~i aspectul dáunárii.

8
timpurie a rásadurilor in terenuri bine pregátite si fertilizate. Distrugerea
cruciferelor spontane. Dsolamentul si rotatia culturilor. Intretinerea culturii in
bune conditii, Instalarea de capcane eu feromoni specific AtraBras. Aplicarea de
tratamente eu biopreparate pe bazá de Bacillus turingiensis (Turingin, Bactospain,
Dipel) - 2 kg/ha. Tratamentele chimice se aplica la avertizare si se utilizeaza
produse piretroide (Decis 2.5 CE, Fury 10 CE, Chinmix 10 CE-0.250 l/ha; Ripcord 40
CE - 0,03 %, Sumialfa 2,5 EC - 0,03 %), organofosforice (Sinoratox 35 CE, Zolone 35
CE-0.2%; Diazinon 60 CE - 0.5%; Carbetox 37 CE - 0,3 %,), Mospilan 20 SP - 0.03%,
Thionex 35 EC - 0.2%.

9. MUSCA VERZEI - Delia brassicae radicum L.

(DIPTERA, ÁNTHOMYIIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Insecta infesteazá plantele tinere de brasicacee

(varzá, conopida, rapitá, mustar etc.) atát in rásadnite, cát ~i in camp. La
apartie larvele se hránesc eu rádácinile de la pivotul principal, apoi patrund in
interiorul rádácinei, rozánd galerii longitudinale. In cazul unui atac puternic,
cánd la o plantá se gásesc mai multe larve, acestea rod galerii ascendente páná la
tulpiná, ajungáng uneori la insertia frunzelor. Plantele atacate au frunzele de
culoare verde-inchis, lasate pe sol. Plantele atacate stagneazá in crestere, se
ofilesc, se ingálbenesc si se usucá. Trase, se smulg user, deoarece sistemul
radicular este distrus. Larvele transmit si unele bacterii (Erwinia carotovora),
care detennina putrezirea rádácini-lor. In unii ani, in cazul unor atacuri
puternice, productia este diminuatá eu 20-80 %. Morfologie. Adultul are corpul de
6-7 mm lungime, asernánátor mustei de casá, Masculul are culoarea cenusie-inchis,
pubescent, eu trei dungi negre pe pronot si una dorsalá pe abdomen. Baza tibiilor
posterioare prezinta cáte o tufa de peri scurti si lánosi. Femela este cenusie-
gálbuie, mai mare si slab pubescentá. Oehii la maseul sunt aproape uniti, in timp
ce la femelá sunt despártiti printr-o banda latá, roscatá. La ambele sexe antenele,
ca ~ipicioarele, sunt negre. O u 1 are 0,8-1,1 lungime, are forma de butoias si
este de culoare albá-lucioasá. Larva, apodá si acefalá, la compieta dezvoItare are
páná la 7-9 mm lungime, eorp cilindrie, anterior mai subtire si de culoare albá-
gálbuie. In cavitatea bucala se gásesc douá eroséte chitinoase (mandibule), de
culoare inchisa. Partea posterioará a abdomenului este truncheatá-oblic, sub forma
unui disc, in centrul cáruia se gásesc douá stigme resp iratorii , iar pe marginea
discului 12 forrnatiuni digitiforme, membranoase, dintre care cele douá mediane
sunt mai dezvoltate si bifurcate. P u p a are 6-7 mm lungime si are forma elipticá,
fiind de culoare eastanie; in regiunea postericara are 1-2 forrnatiuni digi-
tiforme. Ciclul biologic. Prezintá 2-3 generatii pe an. Ierneazá stadiul de pupá in
sol, la 2-15 em adáncime, in cotoarele plantelor rámase dupá recoltare etc. In
primavara are loe transformarea pupelor in inseete adulte. Adultii apar primávara,
la sfársitul lunii aprilie, cánd se planteazá in camp rasadurile de varzá. Ei sunt
semnalari pe diferite plante spontane, apoi in rásadnite si in camp. La cáteva zile
de la aparitie are loe copulatia, iar dupá 8-10 zi1e depunerea ouálor, infestánd
plantele din culturile timpurii, cánd aeestea au 3-6 frunze. Femela depune ouále,
izolat sau in grupe mici, pe sol, la baza plantelor si in apropierea coletului. O
femelá depune 30-200 ouá. Incubatia dureazá 7-10 zile. Dezvoltarea stadiului de
larvá dureazá 15-20 zile. La compieta dezvoltare, prin iunie, larvele párásesc
rádácinile plantelor atacate si, in apropierea acestora, se transforma in pupe,
stadiu care dureazá 10-12 zile. Adultii din noua generatie apar in iunie si depun
ouále, infestánd culturile de varzá de toamná, cele semincere de varzá si conopidá.
Compieta dezvoltare a larvelor din a doua generatie intervine in august cánd,
parasind plantele atacate, se tranformá in pupe si hibemeaza ca atare. In conditii
favorabile poate apáreá si atreia generatie. partialá. importanta acesteia fiind
nesemnificativá, Combatere. Sortarea rásadurilor, indepártándu-le pe cele infestate
si in general cu dezvoltare slabá. Plantarea timpurie a rásadului. Aplicarea de
ingrásáminte pentru fortificarea ~i dezvoltarea vigúroasa aplantelor. Distrugerea
buruienilor din familia brasicacee. Adunarea si distrugerea resturilor vegetale
rámase dupá recoltare. Aratura adánea de toamná pentru distrugerea pupelor
hibernante. Apliearea de tratamente la plante, utilizánd produse granulate:
Sinoratox 5 G - 25 kg/ha si stropirea plantelor in primele fenofaze de crestere,
utilizánd produse piretroide: Deeis 2.5 CE, Chinmix

9
2.5 CE - 0.250 l/ha, sau eu Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 % (eu timp de
pauza de 10 zile), Clorofos 75 CE - 0,2 %, Zolone 30 PU - 0,15 % etc. (eu timp de
pauza de páná la 3 sáptámáni).

10. NEMATODUL TULPINILOR - Ditylenchus dipsaci Kuhn.

(TYLENCHlDA, TYLENCHlDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii, Nematodul este polifag infestánd numeroase

plante cultivate si spontane din familiile graminee (grau), leguminoase (trifoi,
lucerna, bob, mazáre), rozacee
(fragi, cápsuni), liliacee (ceapá, usturoi, praz), cariofilacee (garoafe),
orhidacee, moracee, crucifere, poligonacee, chenopodiacee (sfecla), umbelifere.
Dupá TACCONI (1969) nematodul atacá peste 400 specii de plante si cuprinde multe
rase biologice, nediferentiate din punct de vedere morfologic si indi insuficient
studiate. Infestarea plantelor se realizeaza atát prin nematozii din sol, cát si
prin samanta sau bulbi. Cele peste 20 de rase biologice cunoscute, infesteazá in
primul rand orzul, trifoiul, lucerna, bobul, mazárea, sfecla, cartoful, ceapa,
tutunul si une1e plante ornamentale ca: laleaua, zambila, garoafa etc. Dupá date
mai recente, nematodul infesteazá puternic semintele, indeosebi de leguminoase
(bob, trifoi, lucerna) si liliaceae (ceapá, usturoi). S-a stabilit ca 14% din
probe1e de seminte de lucerna si 31 % din cele de trifoi sunt infestate de acest
nematod. in zonele de S - E ale Frantei, acest procent ajunge la 40%, fiind
raspándit pe suprafete intinse, Infesteazá deasemenea, bulbii de usturoi, ceapá,
narcise, lalele si zambile. Rasa gigantica a acestui nematod infesteazá in primul
rand semintele de bob (Vieia faba); pe ele apar pete necrotice. Cánd atacá
cerealele, nematodul cauzeazá infrátirea si umflarea usoará la bazá a plantulelor.
In mod curent o samanta de Vicia sp. contine páná la 19 780 de nematozi, o samanta
de Vieia faba contine 10 000 de nematozi; un gram de samanta de trifoi contine 75
de nematozi iar un gram de samanta de lucerna, contine páná la 5 nematozi. Larvele
de varsta IV, pot supravietui in seminte páná la 23 ani. S-a stabilit ca existá o
corelatie directá intre densitatea populatiei nematodului si valoarea pierderilor
totale imegistrate pe durata pástrárii bulbilor de ceapá. Pierderile inregistate la
bulbii infestati si pástrati timp de 150 zile in depozite eu ventilatie natural a,
se ridicá la 24,3%, depásind norm ele admise in vigoare. Atacá tulpinile, bulbii,
tuberculii, rizomii si rádácinile diferitelor plante. Preferá ceapa, usturoiul si
prazul. Plante1e atacate prezintá frunzele mai scurte si mai groase, de culoare
verde-deschis la inceput, apoi se ingál-benesc. Solzii interni se ingroasá mai
mult, iar bulbii de ceapá crapá ~i in scurt timp plantele se usucá. La o infestare
mai tardi va, plantele desi au aspect sánátos, prezintá pe bulbi pete la inceput
albicioase, apoi brune. Bulbii atacati au aspect mucilaginos, nu se pot valorifica
si pástra. Rádácinile se desprind usor de disc, se produce o dezgolire a bulbilor,
fenomen cunoscut sub mrrnele de "chelirea cepei si usturoiului". Bulbii atacati
sunt invadati de unii agenti patogeni ca Botrytis allii Munn. si in scurt timp
putrezesc. in zonele puternic infestate, productia de ceapá si usturoi este
diminuatá eu 30-70 %. Dáuneazá adultii si larvele care atacá tulpinile, bulbii,
tuberculii, rizornii si rádácinile plantelor din diferite familii botanice.
Infesteazá peste 60 de specii de plante spontane din genurile Bromus,

Avena, Daetylis, Rumex, Atriplex, Papaver, Lepidium, Agropyron, Sinapis, Capsella,

Polygonum, Chenopodium, Stel/aria., Dintre plantele cultivate atacá ovázul, secara,
porumbul (mai putiri grául si orzul), trifoiul, lucerna, mazárea, bobul, sfecla,
cartoful, cápsunul, plantele ornamentale (Campanula, Primula, Dianthus, Galanthus,
Begonia, Gladiolus, Seilla, Heleborus, Phlox, Anemone, Astet, Calendula ,
Cal/istephus, Digitalis, Hibiseus, Lathyrus, Lupinus, Sedum, Senecio, Solidago,
Viola, Zinnia s.a.) etc .. Dintre plantele legumicole preferá ceapa, usturoiul si
prazul. Plantele atacate sunt mai
mici, eu erestere lentá, internodiile sunt scurte, várfurile vegetative sunt
distruse, fapt ce detennina dezvoltarea mugurilor laterali, sau fenomenul de
infrátire excesivá aplantei. Atacul se produce in profunzimea tesuturilor. Datoritá
activitátii nematodului si secretiilor acestuia se produc modificári ale
tesuturilor. Culoarea tesuturilor atacate este verde mai deschisá, apar distorsiuni
~i malformatii ale organelor plantei. Atacul pe plante1e liliacee se manifestá de
obicei prin ingrosareá bazei acestora fapt semnalat in special la ceapá, usturoi,
praz. La aceste specii bulbii devin necrozati, sunt distrusi partial sau total, pe
locul atacului putándu-se instala si microorganisme patogene. Plantele atacate
prezintá fi·unze1e mai scurte ~i mai groase, la inceput de culoare verde-deschis ,
apoi acestea se ingálbenesc. Solzii interni se ingroasa mai mult, iar bulbii de
ceapa crapá si in scurt timp plantele se ususcá. La o 10
infestare tardi va, plantele desi au aspect sánátor, prezintá pe bulbi pete la
inceput albicioase, apoi brune. Bulbii atacati capatá un aspect mucilaginos, nu se
pot valorifica ~i pástra. Rádácinile se desprind usor de disc, se produce o
dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de "chelirea cepei si
usturoiului". Bulbii atacati sunt invadati de unii ageriti patogeni ca Botrytis
alii Munn. ~i putrezesc. in zonele eu terenuri puternic infestate, productia de
ceapá si usturoi este diminuatá eu 30-70%. Morfologie. Adultul are corpul filiform,
de 0,9 - 1,8 mm lungime si 20-27 um latime (femela fiind mai mare dedit masculul),
de culoare alba. Cuticula este striatá transversal, eu exceptia regiunii eefalice
si cel ei caudale. Cavitatea bucala este inconjuratá de 6 lobi, stiletul este conic
si trilobat la bazá, masuránd 8-12!lm lungime. Capul este slab sclerificat. La
fémela ovarul depáseste limia esofag-intestin, care are o directie perpendiculará
pe axul corpului, iar vulva se gáseste in partea distala la 4/5 din lungirnea
eorpului Ou leste oval-eliptic, eu diametrul transversal de 0,08-0,1 mm. Larva este
asemánátoare eu nematodul adult, este subtire, filiforma si transparentá av and
dirnensiunile corporale mai reduse, in functie de varsta (la ecloziune are 0,3 mm
lungime iar la compieta dezvoltare 0,5-0,8 mm) . Biologie. Specie polivoltiná, in
cursui unei perioade de vegetatie putand evolua 5-6 generatii. Iemeazá in toate
stadiile de dezvoltare, in tulpinile ~i bulbii de plante cultivate ~i spontane ~i
uneori ehiar in sol. In primavara larvele migreaza in sol si patrund in radácinile
sau bulbii plantelor tinere; patrundereá lor in aceste organe are loe prin orificii
naturale sau prin ráni, nematozii fiind capabili sa dizolve peretii celulelor eu
ajutorul unor secretil ale tubului digestiv. Din rádácini nematozii migreaza si se
stabilesc in tesuturile tulpinii, prin activitatea lor de hránire cauzánd
necrozarea tesuturilor. Dezvoltarea larvelor durcaza 20 - 25 de zile, in care tirnp
nápárlesc de cáteva ori, devenind nematozi adulti, de ambele sexe. Dupá copulatie
femela depune ouále in tesuturile plantelor in care s-au dezvoltat. Incubatia
dureazá 7 - 8 zile. Ouále si larvele nematodului sunt rezistente la actiunea
temperaturilor scázute. Dezvoltarea unei generatii dureazá 4 sáptámáni, Ráspándirea
nematodului se face atát prin materialul infestat, cát si prin sol. Experientele
intreprinse de VIK (1968) au demonstrat transmiterea nematodului prin semintele de
ceapá. HUSSEY (1968), infestánd plantele de mazáre din soiul Alaska 14, a depistat
prezenta nematozilor in tesuturile din frunzele cotiledonale dupá 6 ore, iar dupá
72 de ore de la infestare, nematozii au distrus o mare parte din tesutul mezofil al
frunzelor embrionare. Din frunze nematozii patrund in tulpini, cauzánd necrozarea
tesuturilor. Plantele la care nu apar celule gigantice la locul de infestare sau in
care celulele infestate nu se necrozeazá sunt rezistente la ataeul nematodului; ce
le atacate contin o citoplasmá densá, granulará, plasmolizata si nuclei deformati.
GRIFFITH(1968), infestánd plantele de lucerna a stabilit ca nematodul atacá
plantele in mod norm al la temperaturi cuprinse intre 5 - 300C ~i ca temperatura
afecteazá in mai micá másurá pátrunderea nematodului in plantá decát urniditatea
solului sau alti factori. Prevenire si combatere. Introducerea unui asolament care
sa nu permitá, pe aceleasi terenuri, culturi de leguminoase sau alte eulturi
sensibile la aeest nematod dedit dupá trecerea unei perioade de 4 - 5 ani. in
aceastá perioadá terenul se cultivá eu porumb, mazáre, to mate, varzá, salatá, care
sunt rezistente la atacul nematodului. Aceásta másurá este eu atát mai importanta
eu cát practic se intálnesc mai multe rase specializate pentru anurnite grupe de
plante gazda. Administrarea gunoiului de grajd la culturile de mazáre si fasole,
plante sensibile la atacul nematodului, stimulezá dezvoltarea florei microbiene,
formarea nodozitátilor pe sistemul radicular al plantelor si ca urrnare acestea au
o erestere normalá, iar productia lor creste cu 45 - 60 % fata de martor. Gunoiul
de grajd stimuleazá activitatea microbiologicá din sol, iar aceasta impiedicá
ráspándirea nematozilo. Dupá observatiile lui TACCONI (1969) culturile de usturoi
de primávará sunt mai putiri atacate decát cele de toamná. Utilizarea de soiuri
rezistente. Soiurile: Tirnpuriu de Cioplani si Islanita nu sunt preferate.
Curátirea riguroasá a sernintei; folosirea unui material sanatos (sámántá, arpagic)
obtinut din terenuri si culturi neinfestate; controlul periodic al culturilor,
elirninarea si distrugerea prin ardere a plantelor infestate. Aceste másuri se
aplica si eu ocazia diferitelor lucrari de intretinere a culturilor. - Pástrarea
semintelor eu o umiditate de peste 12%. - Tratarea pe cale termica a semintelor
infestate. Semintele se tin in apa la o temperaturá de 18 20° C tirnp de o ora,
dupa care se trec la o temperaturá de 49 - 50° C tirnp de 5 - 10 minute. Aceastá
metodá uneori poate afecta germinatia semintelor. Apliearea de tratamente ehirniee
la sol eu produse 11
nematocide

(Wapam, Nemagon,

Miral, Nemafos 10 G, Basamid 10 G, etc.).: Nemafos CE 0,1 - 0,2 %

(RoMAseu, 1979). Tratarea semintelor eu Polisulfura de calciu in conc. de 14% sau

Polisulfura de bariu
in concentratie de 20%. - Gazarea semintelor eu Brómurá de metil sau produse
organofosforice sistemice. Gazarea semintelor de trifoliene eu brómurá de metil se
realizeaza in conditii optime dupá procedeul "sub vid partial", la temperatura de
150C si "sub presiune", la aceeasi temperaturá fárá riscul de a influenta negativ
facultatea geminativá a semintelor. In ambele cazuri tratamentul se executáin
instalatii speciale, procedeele in sine trebuind sa fie foarte bine cunoscute, eu
respectarea celor mai severe norme de protectie a muncii. Cea mai recomandabilá
este metoda "sub vid partial'' , intrucát eradicarea nematodului se obtine la o
concentratie a produsului de 50 - 100 g/rrr' si la 16 -20 ore expunere, la
temperatura de 15°C. - Gazarea materialului semincer de usturoi (bulbi) prin metode
vacuum-infiltratie ", la 25 torri,
11

tirnp de 15 minute, folosind produsele: Nemafos 46 in conc. de 0,05 %, Fundan 350

in conc. de 0,50 si 0,75%, Vydate 25 in conc. de 0,2% si Hostathion 40 CE in conc.
de 0,05%. Printr-un astfel de tratament numárul de nematozi se reduce eu 90 - 99%.
Nemafosul se poate utiliza numai la culturile semincere. - Tratarea bulbilor,
inainte de plantare, eu Polisulfura de calciu in concentratie de 8%, Polisulfura de
bariu in concentratie de 4 %, Phostoxin in dozá de 1,5 g/m'' sau 10 g/t. de samanta
si Brómurá de metil- 40 glm3• - Bulbii de ceapá proveniti din culturi infestate si
netratate pot fi pástrati economic numai in

conditii frigorifice, la temperatura de -1,5°C si urniditatea relativá a aerului de

70 - 75%. Combatere. De o mare importanta pentru lirnitarea atacului este
introducerea unui asolament in cadrul caruia culturile sensibile la atacul
nematodului sa nu rev ina pe acélasi teren decát dupá 3-4 ani.
In aceastá perioadá terenul respectiv se va cultiva eu tomate, varzá, salatá,
plante rezistente la atacul dáunátorului. Sunt recomandate culturile de usturoi
plantate in primavará, cele plantate in toamná fiind puternic atacate. La plantare
(semánat) se va folosi numai material biologic sanatos (sámántá, arpagic, rásad)
obtinut in terenuri neinfestate. De asemenea se vor elirnina si distruge prin
ardere plantele infestate si cele suspecte, depistate eu ocazia diferitelor
controale si lucrari de intretinere a culturilor. fu combaterea nematodului
rezultate bune se obtin prin tratarea termica a semintelor infestate sau suspecte.
Pentru aceasta semintele se tin la o temperaturá de 18-20° timp de o ora, dupá care
se trec la o temperaturá de 49-50°, tirnp de 5-10 minute. Combaterea chimicá se
realizeaza prin tratarea semintelor infestate sau suspecte eu polisulfura de calciu
(14%) sau polisulfura de bariu (20%),sau prin tratamente la sol prin incorporarea
de produse nematocide inainte de semanat sau plantare. se administreazá preparatele
lichide DD si Di- Trapex in dozá de 500 litrilha sau Nemagon 75 CE in dozá de 80-
100 litri/ha, sau produsele granulate Nemagon 20 G in dozá de 400 kg/ha, Temik lOG
in dozá de 60-80 kg/ha, Dazomet 98 in dozá de 600 kg/ha, Forbiat si Vapam in doza
de 1000 kg/ha. Preparatele lichide se pot introduce in sol prin injectare sau prin
turnare in rigole (urmatá de acoperirea imediatá eu aol) iar cele solide prin
raspándure la suprafata solului si incorporare eu mijloace mecanice sau prin
distribuire in rigole si acoperire eu sol. Se apreciaza ca administrarea de gunoi
de grajd in sol stimuleaza activitatea microbiologica, aceasta contribuind mult la
limitarea ráspándirii nematozilor.

11. TRIPSUL TUTUNULUI - Thrips tabaci Lind. (THYSANOPTERA, THRIPIDAE)

de 0,8-1,0 mm lungime, iar masculul este de culoare galbená-deschisá, cu lungimea
de 0,7-0,8 mm. Capul este de 1,5 ori mai lat decát lung, eu 30celi pe vertex si
antenele scurte filiforme, formate din 7 articule. Aripile sunt gálbui, cele
anterioare eu douá nervuri longitudinale, prevázute eu peri, iar cele posterioare
eu o singura nervurá Iongitudinalá. Aripile asi gu-ra zborul pe distante scurte,
adultii deplasándu-se prin zboruri de páná la 25-30 cm, asemánátoare unor salturi.
Picioarele au femurele si tibiile cenusii si tarsele uniarticulate prevázute eu
arolium, care le permite sa se fixeze pe suprafete ceroase sau lucioase (de ex. pe
frunzele de ceapá). Abdomenul femelei se termina eu un ovi-pozitor dintat (tip
tariera sau terebrájtfig. 182). 12

Descriere. Adu

1 ti i prezintá dirnorfism sexual. Femela are corpul cenusiu-brun,

1 mm lungime, reniform, de culoare roscatá. L a r v a este postoligopoda,
asemánátoare eu adultul, insá fárá aripi, la compieta dezvoltare avánd corpul de
0,8-1,0 mm lun-gime. Antenele sunt formate din numai 6 articule. in primele várste
culoarea este albá-hialiná, apoi capul si toracele devin cenusii-negricioase ~i
abdomenul galben-deschis. Biologie ~i ecologie. Este o specie polivoltiná,
dezvoltándu-se atát in camp cát ~i in spatii protejate. Ierneazá in toate stadiile
de dezvoltare, in camp deschis mai ales ca adult in sol páná la 3-5 cm adáncime,
sub resturile de plante si mai ales sub fnmzele cázute din arbori ~i arbustii de
lángá cursurile de apa si din perdelele de protectie. Adultii hibernanti revin la
activitate incepánd din aprilie pe frunzele solanaceelor spontane unde se hránesc.
in camp reproducerea populatiilor este gamogenetica. La temperaturi mai mari de
10°C are loe imperecherea si depunerea ouálor, pe care femela le infige eu ajutorul
ovipozitorului in mezofilul frunzei. Ouále sunt depuse izo lat in apropierea
nervurilor. Pe tutun, si pe frunzele altor plante eu frunze late, ouále sunt depuse
izo lat in apropierea nervurilor. Ponta dureaza 10-15 zi1e, o femelá depunánd 80-
100 de ouá. Dupá o incubatie variabilá, de 3-5 páná la 20-30 de zile (in functie de
temperaturá), apar larvele care migreazá pe plantele de culturá, stabilindu-se pe
dosullimbului foliar, la baza butonilor florali ~i sub solzii bulbilor si
bulbotuberilor (la plantele omamenta1e). in functie de temperaturá si calitatea
hranei dezvoltarea larvará dureazá 7-35 zile. Larvele compiet dezvoltate coboará in
sol, unde la adáncimi de 3-5 cm se transforma in pseudonimfe. Acest stadiu de
regula este foarte scurt (dureaza 3-5 zile), dar se poate prelungi uneori páná la
20-30 de zile. Stadiul de nimfá (a patra varsta larvará) dureazá de obicei 4-5
zile. oii adulti apar de obicei in cursul lunii iunie, intreaga generatie de
primavara durand 30-65 de zile. Acesti adulti, a cáror longevitate si activitate de
imperechere si ponta este de 20-25 de zile, pun bazele generatici a doua, care
dureazá de regula 25-35 de zile. Adultii generatici adoua, apániti incepánd din
ultima decada a lunii iulie, pun bazele celei de atreia generatii. Adultii acesteia
(care de regula yor iema) apar la sfársitul lunii septembrie sau lnceputul Iunii
octombrie. Astfel in conditii de camp, in zonele colinare se dezvoltá 3 generatii
pe an (in anii favorabili fiind posibilá o apatra generatie partia-la), iar in
zonele cele mai calde (nisipurile din sudul Olteniei) de regula se dezvoltá 4
generatii complete ~i in anii mai calzi o a cineia generatie partialá. in conditii
de será o generatie dureazá 18-25 de zile, fiind posibilá dezvoltarea a 9-12
generatii, si desi in populatii sunt prezenti si masculi, reproducerea este strict
partenogeneticá. PIante atacate si mod de dáunare. Speeia este polifagá,
dezvoltándu-se pe plante apartinánd la mai multe familii (Solanaceae, Compositae,
Cucurbitaceae, Liliaceae, Cruciferae s.a.), In tara no astra se poate dezvolta pe
diferite plante spontane si cultivate atát in camp cát ~i in spatii protejate:
tutun, ceapá, eastraveti. pepeni, tomate, vinete, ardei, cartofi, conopidá,
crizanteme, dalii etc. Dáuneazá prin inteparea si sugerea sucului celular din
tesutu-rile frunzelor, inflorescentelor si partilor superioare ale rizomi-Ior,
bulbilor si bulbo-tuberilor. La locul atacului, in functie de organ si de planta
gazda, apar pete argintiigálbui páná la brune-cenusii, precum ~i unele deformári,
deoarece in zonele respective organele nu mai cresc, aspect mai vizibil la rásaduri
si plantele tinere. in rásadnite plantele se dezvoltá greu, se frang la locul
intepáturilor, se ingálbenesc si se usucá. in camp la tutun atacul se localizeaza
mai ales in vecinátatea nervurilor mari, aici te su-tul nu mai creste, insá creste
in grosime si suprafatá la distante mai mari de nervuri, de aceea frunzele putemic
atacate pot sa prezinte gofrári putemice. In zonele atacate frunzele rámán subti-
ri, iar in urma uscárii rámán verzi sau se necrozeazá, devin easan-te si sunt
depreciate calitativ (isi pierd aroma si combustibilita-tea). Sunt atacate la
inceput frunzele bazale, apoi atacul progre-seaza spre cele superioare. La ceapá
limbul frunzelor se pateaza apoi se usucá, productia scade, la eastraveti frunzele
se usucá, iar frunzele atacate prezinta pete galbene si se deformeazá. La plantele
omamentale frunzele se usucá, florile fie se usucá, fie sunt mici si eu organele
deformate. Tripsii pot vehicula agen ti patogeni si in primul rand viru-sul
Lycopersicum virus 3, care la tutun produce o reducere a recol-tei eu 20-60 % si
deprecierea calitatii. Unele soiuri de tutun, cum sunt Virginia RP 1219, Virginia
RP 379 ~i Virginia RP 1349 sunt mai putiri atacate, fiind considerate relativ
rezistente. Combatere. in rásadnite si sere se aplicá másuri de igiená cu-rentá:
adunarea si distrugerea prin ardere aresturilor vegetale la incheierea ciclului de
productie, dezinfestarea prin rnijloace ter-mi ce sau chimice a interiorului serei,
a tocurilor si ferestrelor rásadnitelor, uneltelor, meselor etc. in zona invecinatá
se eliminá toate plantele dicotiledonate, se practicá cultivarea spatiilor eu
grarninee. in sere se aplicá tratamente specifice de dezinsectizare de cel putin
douá ori pe an eu produse organofosforice 13

Ou leste de aproximativ
pe baza de malathion (Carbetox 37 CE). Se va evita introducerea de material
biologic infestat, in caz de dubiu, se practica un tratament prin scufundarea in
solutii insecticide, a organelor supraterestre ale rásadurilor. Pe vegetatie, in
spatii protejate sau camp, se aplicá trata-mente prin stropire eu produse
organofosforice de contact pe baza de malathion (Carbetox 37 CE - 0,4%), sau
sistemice pe baza de dimetoat (Sinoratox 35 CE - 0,15 %) sau metasystox (Metasystox
50 CE - 0,1 %), eu produse carbamice pe bazá de furadan si aldicarb precum si eu
piretroizi de sintezá (Decis 25 CE - 0,05%). Unele produse pot fi aplicate in sol
(la semanat sau plantat), de unde prin rádáciná sunt translocate in plantá si
asigura o protectie eficientá cel putin pentru 25-35 de zile. Rezultate bune se
obtin in cazul introducerii in sol a unor produse granulate (Dacamox 5 G; Temik 10
G; Furadan 10 G), singure sau in amestec eu insecticide organofosforice (Carbetox
37 CE, Sinoratox 35 CE). fu camp primul tratament prin stropire se aplicá la 10-15
zile dupá plantarea tutunului si daca este cazul se repeta la intervale de 7-10
zile, insa tratamentele se sisteazá eu o luna inaintea in-ceperii recoltárii.
Pentru marireá eficacitatii tratamentelor este recomandata eliminarea din culturile
de tutun si distrugerea prin ardere a primelor 4-5 frunze bazale (operatiunea de
"polire" aplantelor). La ceapá ~i alte plante eu frunze ceroase sau licioase este
necesar ca in solutiile aplicate prin stropire sa se introducá adezivi (aracet,
alaun, lapte, albus de ou) si sa se realizeze o stropire de calitate eu picaturi
foarte fine. Este recomandata altemarea insecticidelor eu baze chimice cát mai
diferite. 12. MUSCULITA ALBA DE SERÁ - Trialeurodes vapororiorum Westw.
(HOMOPTERA, ÁLEURODIDAE)

Piante-gazda ~i aspectul dáunárii. Specie polifaga, dáunánd numeroase plante

cultivate ~i spontane (atacá diferite specii de plante apartinánd la peste 20 de
familii botanice), preferand tomatele, ardeii, castravetii, vinete, dar si plantele
floricole: muscate, gerbera, Primula, Verbena, Begonia, Salvia, Ageratum etc.
Insectele adulte ~i larvele colonizeaza frunzele, uneori si lastarii, unde inteapa
si sug celular. Plantele atacate se ingalbenesc, se ofilesc si se ususcá, fiind
inundate si de roua de miere. Pagubele cauzate pot fi considerabile, culturile
ajungánd sa fie compromise, dacá nu se intreprind másuri corespunzátoare de
combatere. Morfologie. Adu 1tul are corpul de 1,15 - 1,43 ITIill lungime la mascul
si 1,46 -1,53 mm la femela, alungit, de culoare general a alba - gálbuie, acoperit
eu o secretie ceroasá pulverulentá, alba, eu aspect fáinos, care se intinde si pe
aripi. Antenele sunt filiforrne, la femele mai lungi ca la masculi. Articulele
antenale 3 - 7, tibiile si tarsele picioarelor, ultimul segment abdominal ~i
annáturile genitale sunt brune. Ochii cornpusi sunt divizati in douá jumátáti
vizibil separate, cea superioara prezintá omatidii mai mici decát cea inferioara.
Aripile sunt bine dezvoltate, aproape egale intre ele si eu nervurile reduse, albe,
nepátate, eu aspect fáinos. Ochii, tibiile, tarsele si várful abdomenului sunt
brune. Ou 1 este oval alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevazut eu un pedicel
scurt. Culoarea este variabilá, alba-galbuie la depunere si neagra-violeta eu luciu
metalic, inainte de ecloziune. L a r v a neonatá are corpul oval, de culoare
albicioasá sau galbená-palidá, eu ochii rosii. fu ultima varsta larvele au corpul
turtit dorso-ventral, de 0,7 - 0,8 mm lungime, de culoare verde-palid. Pe partile
laterale prezinta o bordura de spini scurti, iar dorsal 15-20 de peri albiciosi,
mai lungi. P u par i u 1 este eliptic, eu lungimea de 0,75 - 0,90 mm si latimea de
0,50 - 0,60 mm, de culoare verde palida. cele parazitate (in special de viespea
Encarsia formosa Gahan.) sunt de culoare neagrá. Ciclul biologic. In conditii de
será rnusculita se inmulteste fára intrerupere, putand evolua 3-4 generapii pe an
in será ~i 1-2 in camp. Adultii stau pe dosul frunzelor unde se hránesc, copuleazá
si depun ouá, Ouále sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor tinere, insirate in
forma de semicerc, in grupe de cáte 10-50. O femelá depune páná la 500 ouá,
obisnuit cáte 20-30 ouá pe zi. Incubatia dureaza 10-12 zile. La aparitie larvele
sunt imobile, dar dupá cáteva ore devin mobile, se raspándesc ~i se hránesc
aproximativ 3-4 zile, dupá care se fixeaza pe partea inferioara a frunzelor, in
special acelor tinere, eu ajutorul aparatului bucal. Aici ele devin apode si rámán
páná la transformarea lor in adulti. Dezvoltarea larvei durcaza 30-40 zile, dupá
care se transforma in nimra, stadiu imobil, eu o durata de 15-20 zile. Dezvoltarea
unei generatii in será dureazá 55-75 zile, iar in camp 7-8 sáptámáni. 14
De regula generatiile se suprapun, incát se pot intálni in tot cursui anului
diferite stadii ale insectei. In timpul verii, musculita poate migra din sere pe
diferite plante din camp, pe care continuá sa se inmultescá páná in toamná. La
scaderea temperaturii, o parte din adulti se reintorc in sere, iar cele care rámán
in camp sunt distruse de temperaturile scázute. Másuri preventive. Acestea prezinta
cea mai mare importanta pentru sere si constau in: mentinerea serelor in perfecta
stare de curátenie, distrugerea florei spontane dinjurul serelor, care contribuie
la perpetuarea focarelor diferitelor insecte (indeosebi la Trialeurodes
vaporariorum), impiedicarea introducerii in sere aplantelor infestate eu diferite
specii dáunátoare (tisanoptere, coccide). Dupá recoltare toate plantele sau
resturile de plante yor fi scoase in afara serelor ~i distruse prin ardere.
Corpurile serelor libere de pIante (intre 2 cicluri) se vor dezinfecta prin
stropiri (eu produse organofosforice sau carbamice, in doze marite) sau tratamente
eu aerosoli. Gazarea serelor eu bioxid de sulf sau acid cianhidric, in perioada de
repaus, inainte de insamántare, pentru dezinfestarea spatiilor impotriva
acarienilor ~i insectelor. Controlul atent al plantelor ce urmeazá a fi introduse
in sere ~i dezinfestarea plantelor infestate. Se yor utiliza capcane colorate sub
forma de panouri galbene (galben sulf, lungimea de unda 470 ~ 530 nanometri) pe
care se aplicá n strat subtire eu un elei nesicativ, instalate lángá usi si
panourile de aerisire a1e serelor ~i mentinute constant la nivelul várfurilor de
erestere ale plantelor din sera .. Ímpotriva musculitei albe de será se practicá
stropirea in toamná aplantelor eu Thiodan 35 CE 0.1-0.15%, repetánd tratamentulla
10-15 zile. In camp deschis se efectueazá 1-2 stropiri, páná la 3-4 sáptámáni
inainte de recoltarea fructelor. In combatere se mai pot utiliza si alte produse
cum sunt: Actelic 50 CE -1 l/ha; Aplaud 25 WP - 0.1 %; Pegasus 50 SC - 0.1 %;
Mospilan 20 SP - 0.02 %; Sumicidin 20 CE - 0.05 %; Lannate 90 PU - 0.05 %; Ekamet
50 - 0,05 %, Hostation - 0,1 %, Nogos 50 CE - 0,1 %, Sinoratox 35 CE -0,1 %, Vapona
48 CE - 0,1 % Diazinon, Malathion, Rogor. Másuri biologice. Se referá indeosebi la
musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), care datoritá pagubelor mari pe
care le produce a devenit unul din principalii dánnatori ai culturilor fortatc.
Ímpotriva acestei insecte, care a capatat rezistenta la multe insecticide,
combaterea biologica prezintá o importanta deosebita. Pentru distrugerea larvelor
se utilizeazá eu succes parazitul Encarsia [ormosa (Aphelinidae ~ Hymenoptera).
Obisnuit prima lansare se face la douá sáptámáni dupá aparitia adultilor musculitei
albe de será, a doua lansare la semnalarea larvelor de varsta adoua, iar celelalte
se repeta, dacá este cazul, la 10-14 zile. Lansárile se efectueazá in raport de 1:
1O. Efieacitatea parazitului este buná in culturile de eastraveti in perioada de
primávará-vará. Rezultate bune in combaterea larvelor musculitei albe de será dau
si preparatele fungice, care au la bazá ciupereileAschersonia aleyrodis si
Verticillium lecanii.

Combatere.

13. NEMATODUL GALICOL AL RÁDÁCINILOR - Meloidogyne incognita Chitw. (TYLENClliDA,

HETERODERIDAE)
Descriere. Prezintá dimorfism sexual pronuntat. Femela are corpul de culoare alba,
in forma de
para, eu gátul alungit. In interiorul eorpului se pot observa prin transparentá
grupe de ouá, in diferite faze de dezvoltare. Lungimea medie a femelei este de 0,47
mm iar latimea de 0,32 mm. La femelá, prin semitransparenta tegumentului in
interiorul eorpului se pot observa grupe de ouá, aflate in diferite faze de
dezvoltare. In zona perinealá orifieiul anal este separat de orificiul vulvar
Desenul zonei perineale reprezinta earacter de bazá in descrierea si determinarea
speciei. Masculul are corpul ci1indric (viermiform), eu co ada rotunjita, aeoperit
eu o cuticulá inelatá transversal. Lateral prezinta 4 ineizii care se intind
aproape pe toatá lungimea eorpului, iar in jurul orificiului genital 2 spiculi
chitinosi, sub forma de cárlige. Oul este elipsoidal, de culoare alba, acoperit eu
o cuticulá neteda. Imediat dupá depunere, ouále sunt transparente, ehorionul este
lipsit de striatiuni sau alte ornamentatii. Ouále sunt depuse in afara corpului
femelei intr -un sac oviger mueilaginos. Prezintá freevent variatii de márime si de
structura interna in functie de dezvoltarea ernbrionilor. Lungimea ouálor este de
75-97 um ~i látímea de 34-42

!lm
Larva are corpul viermiform, acoperit eu o cuticulá subtire, de 0,364 mm ~i 0,442
mm lungime si 0,0 13 ~ 0,020 nun latime. Larva este vizibila incá din interiorul
oului. Stiletele, bulbul esofagian si orifieiul ana1 sunt putin diferentiate.
Corpul larvei este acoperit eu un tegument subtire, inelat, stiletele 15
este vizibil, subtire ~i butonat la bazá, Bulbul esofagian este bine dezvoltat,
orificiul anal se aflá aproape de varfui cozii, iar porul excretor este plasat in
apropierea ineluilui nervos Biologie si ecologie. In conditii de será dezvolta de
regula 4-8 generatii pe an, uneori si mai multe. Durata ciclului biologic este
influentatá de temperatura si umiditatea solului, precum si de calitatea hranei.
Cánd temperatura este cuprinsá intre 22 si 270C, iar umiditatea relativá este
cuprinsá intre SO si 90 %, durata unei generatii este de 45-50 zile. Ierneaza in
stadiul de fémela ~i larvá, pe sau in interiorul rádácinilor diferitelor specii de
plante sau in sol. Ouále sunt depuse intr-o ootecá (sac oviger), alcátuita dintr-o
masá mucilaginoasa, care se gáseste la partea pesterioara a corpului femelei.
Inainte de ecloziune, in interiorul ouálor, larvele sufera prima napárlire, astfel
ca in momentul párásini corionului acestea se afla deja in varsta a II-a, fiind
cunoscute sub numele de larve de invazie. Acestea se raspándesc in sol in cáutarea
rádácinilor diferitelor plante. Gásind plantele preferate, larvele perforeazá
tesuturile superficiale ale rádácinilor si patrund in tesuturile rádácinilor
tinere, mai ales in apropierea várfului de crestere, unde are loe prima perioadá de
hránire. Apoi larvele devin imobile, rámánánd in aceleasi lOCUl1páná la sfársitul
evolutiei lor. In zona atacatá, fie ca o reactie de apárare aplantei, fie ca urmare
a actiunii unor enzime secretate de nematozi, celulele tesuturilor se multiplicá si
se hipertrofiazá, formándu-se umflaturi caracteristice, denumite gale. Aceste gale
sunt alcátuite din celule gigantice, eu numercsi nuclei. Dupá 2-3 sáptámáni de
hránire, la.rvele nápárlesc de 4 ori. Dupá ultima nápárlire, larvele incep sa se
diferentieze pe sexe; cele care yor evolua in masculi yor mai nápárli incá de trei
ori . Piante atacate si mod de dáunare. Este un dáunátor polifag care produce daune
la peste 1500 de specii, apartinánd la 40 familii botanice. in tara no astra este
prezent in sere, provocánd daune mari la culturile de tomate, vinete ~i mai putiri
la eastraveti. salatá, varza etc. Dintre plantele omamentale, prefera ciclamenul,
care este utilizat ca plantá de semnalare a prezentei nematodului in será,
Infestarea plantelor se face imediat dupá plantarea rásadului, iar aparitia galelor
pe rádácini se semnaleazá abia dupá 3-4 sáptárnáni. Forma, numárul si marimea
galelor este in functie de intensitatea atacului, de speeia de plantá gazda si de
conditiile climatice. in dreptul ga1elor se produce obturarea vaselor
liberolemnoase si circulatia sevei se intrerupe, ceea ce detennina in final
putrezirea si pierirea plantei. Pe rádácinile plantei se instaleazá diferite
eiuperci ca Fusarium, Verticillium, Rhizoctonia, care grábesc procesul de pieire
aplantelor. Din cauza atacului, plantele stagneazá in crestere, se ingalbenesc si
se usucá de la várf spre bazá. Pagubele pot ajunge la SO-60 % iar atunci cánd
atacul se produce in asociere eu unii ageriti patogeni, culturile pot fi
comprornise. Combatere. Problema combaterii nematozilor din sere este deo sebit de
dificilá si constituie o problemá a numeroaselor cercetári din diferite tari,
precum si de la noi. Pentru combatere se aplicá un complex de másuri: a). Másuri
agrofitotehnice prezintá o mare importanta atát pentru serele neinfestate, cát ~i
pentru ce1e infestate. in serele neinfestate se va da o atentie deosebita másurilor
profilactice, pentru impiedicarea pátrunderii nematozilor in interiorul lor. in
acest caz se va supune unui control riguros materialul care se in-troduce in sere
(rásaduri, ghivece eu flori, párnánt), ca sa nu fie infestat eu nematozi. In serele
infestate se recomandá ca la des-fiintarea culturilor, plantele vor fi scoase eu
cazmaua ~i toate resturile vegetale (rádácini, tulpini) cu particule de párnárit
yor fi puse in saci de polietilená, pentru a se impiedica imprastierea rádácinilor
eu gale. Dupá efectuarea lucrarilor de defrisare si mobilizare, se recomandá ca
solul sa fie mentinut in stare umeda timp de 2-3 sáptámáni, pentru putrezirea
rádácinilor eu gale. In une1e tari s-au creat soiuri ~i hibrizi de tomate care ma-
nifestá rezistenta la atacul acestui nematod, ca de exemplu: Roni-la, Rossel,
Monila, Motaba, Anahu etc. in tara no astra au fost ob-tinuti hibrizi de tomate
rezistenti la atac: Oltbrid, Craiobrid, IR-18, IR-34, IR-128, H-14 etc. b).
Másurile fizice constau in dezinfestarea solului prin tra tamen te eu aburi, la
temperaturi de 90-100°C, timp de 2-3 ore. Acest procedeu are o aplicabilitate
redusá, din cauza costului ridicat. c). Másurile chimice au cea mai mare utilizare
in combaterea nematozilor din sere. Se folosesc nematocide, care actioneazá prin
gazare sau prin contact direct. Cele mai folosite nematocide sunt: Nemagon sau
Nemabron 80-100 l/ha, Dazomet - 450 kg/ha, Basamid - 600 kg/ha, Vapam (Nematin,
Solasan, Maposol) - 1000-1200 l/ha, Di-trapex - 500 - 70011ha. Toate aceste produse
(in afará de Nemagon) sunt putemic fitotoxice si de aceea tratamentele trebuie
facute eu minim 4 saptamáni inainte de semanat sau plantat. 16
Ín ultimul timp s-au sintetizat nematocide eu actiune sisterni-cá ca Nemafos - 1000
l/ha, Temik 60-80 kg/ha, Vydate - 120 kglha, produse ce nu sunt fitotoxice si pot
fi aplicate la insámántare sau plantare, precum si in cursui perioadei de
vegetatie. O subliniere pentru produsuI Temik, care are remanentá de lunga duratá
~i se acumuleazá reziduuri forte toxice in sol ~i in plantá, nu va fi utilizat in
combaterea dáunátorulor din legumicultura. 14. PÁIANJENUL RO~U COMUN-Tetranychus
(ACARI,) urticae Koch.

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Acarianul este o specie polifagá. Atacá

numeroase plante cultivate (atát in camp cát ~i in culturile protejate) si spontane
din familii foarte diferite: Vitaceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Leguminosae
(Fabaceae), Caryophyllaceae, Rosaceae, Cannabinaceae etc., gIadioleIe, garoafele,
hortensia. Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor; in urma
intepáturii si sugerii sucului celular din acestea, celulele tesuturilor se
dezagrega ~i se golesc de continut, iar in interiorullor patrunde aer. Pe suprafata
frunzelor se observá un páienjenis fin si lax, ouá, larve si adulti si puncte
excrementiale negre. Frunzele atacate prezintá pete caracteristice, initial
albicioase ~i apoi de culoare cenusie-lucitoare sau rosieticá si sunt usor curbate.
La atacuri puternice, acestea se usucá treptat ~i cad, iar plantele nu mai
fructifica normal si dau recolte scázute. Soiurile de vita cele mai sensibile la
atac sunt cele eu pilozitate puternica si mijlocie ca: Traminer, Aligote,
Pinotgris, Bakator, Riesling etc., iar ca soiuri mai putiri atacate se citeazá:
Muscat de Hamburg, Afuz-Ali s.a. Produce pagube mari ~i in sere, la culturile
fortate de castraveti, tomate, ardei, vinete etc., in camp deschis la hamei,
bumbac, etc., Unele soiuri de garoafe ca Jury si Martin Grosso sunt rezitente la
atacul acarianului. Morfologie. Femela are corpul elipsoidal, aproape plan ventral
si usor convex dorsal, eu lungimea de 0, 53 mm ~i látimea de 0, 46 mm. Culoarea
este destul de variabilá, in functie de plantagazda si sezon, de la verde deschis
sau galben-brun, páná la carmin sau rosu inchis, mai ales la generatia hibernantá.
Pe partea dorsalá prezintá striatii foarte fine ale tegumentului si o serie de peri
subtiri, care nu SW1tinserati pe tuberculi. Aparatul bucal este conformat pentru
intepat si supt. Picioarele (patru perechi), sunt formate din 6 articule. Primele
douá perechi sunt inserate pe propodosoma ~i au o orientare spre inainte, iar
ultimele douá perechi sunt inserate pe metapodosoma si sunt orientate spre inapoi.
Masculul este mai mic, avánd lungimea de 0,35 mm si latimea de 0,29 mm, eu eorpul
mai ingustat spre partea posterioará. Culoarea masculului este in general mai
deschisá. Ou 1 este sferic, eu corionul neted, fárá peri. La depunere este alb-
sticlos, Ín cursui dezvoltárii embrionului culoarea sa devine galbena-portocalie,
inainte de ecloziune prin transparenta corionului fiind vizibili ochii rosii ai
viitoarei larve. L a r va, la ecloziune are lungimea de 0,15 mm si latimea de 0,11
mm, si este incolora. Are numai trei perechi de picioare (hexapodá), dintre care
primele douá sunt indreptate spre inainte si ultima spre inapoi. Aparatul bucal
este conformat pentru intepat si supt, iar picioarele sunt formate tot din 6
articule. fu urma hranirii, culoarea sa devine verzuie. La compieta dezvoltare are
lungimea de 0,20 mm si latimea de 0,12 mm . Protonimfa este un prim stadiu de
tranzitie intre larva si adult, cánd apare cea de apatra pereche de picioare.
Lungimea corpului este de 0,24 mm si latimea de 0,13 mm, forma ovoidala este mult
mai evidentá, iar culoarea mai inchisá, verde-murdará, Nu se observá diferentieri
morfologice intre viitorii masculi si femele. Deutonimfa, ultimul stadiu activ pre-
imaginal, prezinta diferentieri morfologice intre viitorii masculi si femele.
Viitoarele femele au corpuI ovoidal, usor mai lat spre partea posterioara, care
este rotunjitá, eu lungimea de 0,38 mm si latimea de 0,20 mm. Viitorii masculi sunt
mai mici (0,27 mm lungime si 0,15 mm Iátime). Biologie. Prezinta 6 - 1 generatii pe
an. Ierneaza in stadiul de adult, mai ales ca femele (masculii fiind in general
rari), sub scoarta uscatá a butucilor si coardelor de vita, pe sub frunzele sau
buruienile uscate din camp, etc. Femelele hibemante apar primavara devreme, in unii
ani incepánd din luna aprilie, odata eu pomirea vegetatiei. La inceput, migreaza pe
diferite pIante spontane, iar de pe acestea trec pe vita de vie, pIante Iegumicole,
pomi fructiferi, reproducándu-se pe cale sexuatá si partenogeneticá. FemeleIe depun
ouale intr-un páinjenis din fire mátásoase, obisnuit pe partea inferioara

17
a frunzelor diferitelor specii de plante cultivate, mai ales de-a lungul
nervuriIor. O femela depune páná la 117 ou a, de obicei cáte 10 - 12 ouá pe zi.
Incubatia variará intre 4 si 18 zi1e, in functie de conditiile climatice. Astfel,
la o temperaturá de 14 - 15°C ea durcaza 16 - 18 zi1e, iar la 24 - 28 C intre 4 - 5
zi1e. Evolutia unei generatii are loe in 15 - 28 zi1e. in cazul culturilor
protejate, poate ierna in toate stadiile de dezvoltare si realizeaza páná la 10-12
generatii pe an, in functie de conditiile de temperaturá si urniditate concrete.
Prevenire si combatere. Se recomandá aratul ~i sápatul solului in toamná pentru a
se distruge un numar dit mai mare de aduiti hibernanti. In cursul perioadei de
vegetatie terenul se práseste (mecanic sau manual) de mai multe ori eu scopul de o
distruge buruieniIe pe care se inmulteste acest acarian. Cresterea ~i raspándireá
in culturile infestate a prádátorului acarifag Phytoseiulus persimile: asigurarea
unui raport intre pradator si fitofag de 1:5 - 1:10. La semnaIarea atacului se
aplica stropiri eu unul din urmatoarele produse acarieide: Kelthane 20 CE, Mitac 20
CE, Sinoratox 25 CE - 0.2%. Dicofol 18 CE - 0.2%, Omite 30 PU - 0.1 %, Tedion V 18
CE - 0.2%, Mitigan 18.5 CE - 0.2%, Pennstyl 600 F - 0.05%, Nissorun - 0,03 %,
Rospin - 0,2%, Torque 50 WP - 0,06%, Demitan 200 SC -0,5-0,7 l/ha, Neoron 500 EC -
0,08% etc. Se pot folosi si insecticide - acarieide organofosforice ca: Zolone 35
CE - 0.2 %; Ekalux 24 CE - 0.1%, Sinoratox 35 CE-O.15 %, sau eu Talstar 10 EC - 0,2
l/ha etc. Tratamentele se executá mai ales pe partea inferioara a frunzelor, unde
se localizeaza paianjenii, iar la atacuri puternice se repeta dupá 6 -10 zi1e. La
invazii mari se recomandá efectuarea de tratamente si in primávará, inainte de
desfacerea mugurilor, eu zeamá sulfocalcicá, in concentratie de 20% sau polisulfura
de bariu, in concentratie de 6%. Odatá eu butucii de vita se trataezá aracii sau
spalierii din vie, precum si drumurile inierbate, locurile de hibemare ale
acarienilor. La pomi ~i arbusti fructiferi in perioada repausului vegetativ se
recomandá un tratament eu Oleocarbetox (3%), Oleoekalux (1,5%), US-l (1,5%), US-92
(1 %). Dupá aparitia fenomenului de rezistentá a acarienilor la actiunea texica a
pestieidelor de sinteza, multi autori recomandá revenirea la utilizarea produselor
pe bazá de sulfura de calciu (zearná sulfocalcicá), care se prete aza la
practicarea unui program de protectie integrata a plantatiilor.
0

15. GARGARITA

MAZARII-

Bruchus pisorum L.

(COLEOPTERA,

BRUCHIDE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Speeia monofagá, infestánd diferite soiuri de

mazáre cultivatá, precum si mazareá sálbaticá (Pisum ssp.). Dáuneazá larvele, care
rod in interiorul boabelor loje ovoidale, consumand páná la 40-50 % din masa
acestora. Boabele gárgáritate pierd 1/5 din greutate, iar freeverita atacului
acestora variazá intre 12-85%. Adesea se inregistreaza pierderi din recoltá;
apreciate la 300-400 kg/ha. Pe de alta parte se inregistreaza pierderi in perioada
de depozitare a mazárii intrucát gárgáritele continuá sa se hráneascá aici insá
operioada de 30-35 zile, reducánd astfel greutatea boabelor eu 5-20%. Boabele
gárgáritate pierd capacitatea de gerrninare, iar embrionii strábat eu greu stratul
germinativ, respectiv germineaza numai 20% din boabele gárgáritate si rásar 6-13%
din ele. Adultii, care se hránesc eu polenul florilor (dupá unii autori si eu
petale si lástari) nu sunt considerati dáunátori, sau produc pagube neglijabile.
Morfologie. Adultul are corpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagrá, acoperit eu
peri brunicenusii sau de culoare cenusie-roscata, Primele articoIe antenale,
tibiile anterioare si tarse1e picioarelor anterioare si mijIocii sunt roseatc.
Pronotul prezinta lateral cáte un dinte. In zona protoracelui se afla o pata alba.
Elitre1e sunt eu dungi longitudinale paralele si eu mai multe pete albe si nu
acoperá compiet abdomenul. Pigidiul, neacoperit de elitre, este albicios (prezintá
o pubescentá alba-cenusie) si eu douá pete ovale de culoare negrá-brunie-cenusie,
reprezentate de douá arii glabre, neacoperite de solzi. O ul, este ovaI, Iung de
1,5 mm si lat de 0,6 mm., alb-gálbui. Larva, neonatá este oligopoda, de 1,5-1,6 mm
lungirne, are corpul alb, capsula cefalicá galbuie si eu trei perechi de picioare
toracice subtiri, triarticulate. La compieta dezvoltare are corpul alungit, de 6 mm
lungime, fiind apoda si eucefalá eu: capsula cefalicá bruná, mandibulele negre, iar
restul corpului alb gálbui, P up a, de tip libera, este galbuie, de 4-5 mm lungime.
CicIul biologic. Specie monovoltiná, hibernand ca insectá adultá in magazii, fie in
boabele infestate, fie in crápáturile perétilor si dusumelelor. O parte din
populatie va ierna in liziere sau páduri, sub vegetatia sau scoata pomi lor, sub
muschi, lichieni, frunze cázute, crápáturile solului, in boabe 18
scuturate la recoltare etc. De obicei insectele párásesc bobele curand dupá ce
acestea au fost depozitate si se retrag spre locurile de iemare. La sfársitul lunii
aprilie, cánd temperatura medie zilnicá depáseste 14°C, adultii migreaza de la
locurile de iemare spre culturile de mazáre, prin zbor la distante de pána la 3 km.
Zborul maxim se inregistreazá la temperaturi de 26-280C. Insectele apar in naturá,
cánd culturile de mazáre se aflá in fenofaza de inflorire. Sunt active in timpul
orelor insorite. in acesta perioadá dupá 8-10 zile de hránire are loe copulatia, si
incepe ponta. Ouále sunt depuse izo lat, pe pastaile tinere sau ajunse la o
erestere maximá, fiind lipite de peretele pástáii. Pe o pástaie pot ti depuse 15-30
ouá, de mai multe femele. O fémela depune in medie 100-200 de ouá. Dupá 7-10 zile
de incubatie apar larvele care rod peretele pástáii, apoi tegumentul bobului ~i
patrund in interior. Larva ajunsá aici nápádeste, devenind apodá ~i eucefala.
Compieta dazvoltare a larvei intervine dupa 40-45 zi1e. Chiar dacá intr-un bob au
pátruns mai muIte larve, la compieta dezvoltare ajunge una singurá. Ínainte de
impupare ea roade in tegumentul bobului un opercul (cápácel) circular, care se
detaseazá prin imp ingere, cánd adultul páráseste bobul. Stadiul pupal dureazá 14-
35 zile. Practic aparitia noilor aduiti coincide eu fenofaza de coacere in párgá si
respectiv de recoltare a mazárii, Un procent relativ mic de insecte devin adulte
inainte de recoltarea mazárii, caz in care gárgáritele párásesc boabele tie inainte
de recoItare fie dupá aceasta, ~i rámán in diapauza. Noii aduiti apar inc ep and eu
sfársitul lunii iulie. Ei rámán in boabele infestate, sau ies din acestea ~i se
retrag in loeuri adápostite, unde ierneazá. La recoItare, majoritatea aduitilor
sunt transportari in depozite, in interiorul boabelor infestate. La temperaturi de
stocare mai mici de 12°C adultii pot rámáne in diapauza 1 an. In depozite noii
aduiti pot iesi din boabele atacate, si se retrag in loeuri adápostite, pentru
iemare. Combatere. La semanat este obligatorie folosirea unei seminte sánátoase,
libere de gárgárite, Pentru impiedicarea migratiei in cuturi a aduitilor hibernanti
se recomandá montarea la ferestrele depozitelor a unor plase dese. Semanatul de
timpuriu, utilizánd soiuri precocce, semitardive si semanatul tárziu al soiurilor
tardive. Se va folosi numai samanta ne-gárgáritatá, sau tratata prin gazare sau
inemstare eu insecticide de contact (FB-7, Lindatox 3 PP, PEB 5 + Lindan 3 - 2
kg/t). Utilizarea de soiuri rezistente, eu perioadá scurtá de inflorire si eu axul
floral scurt. Se recomandá recoltarea la timp si fárá pierderi a mazárii,
depozitarea ei la temperaturi de sub 12°C, in spatii bine inchise, dezinsectizate
in prealabil eu emulsii de Carbetox 37 CE, Nogos 50 CE, sau eu aerosoli termici pe
baza de diclovos, sau pirimifos-etil. Aplicarea de tratamente chimice eu produse
piretroide (Decis 2.5 CE, Chinmix 5 CE, Supersect 10 CE, Fastac 10 CE, Meothrin 20
CE - 0.250-0.300 l/ha) sau organofosforice (Zol one 35 CE - 0.2 %; Sinoratox 35 CE
- 0.15 %; Onefon 80 PU - 1.5 kg/ha). In conditii de magazii, combaterea insectei se
realizeaza prin gazarea mazarii gargáritate; in acest scop se foloseste sulfura de
carbon 1.0-1.2 kg/t boabe sau 250 g/m''. Grosimea stratului de boabe supuse
gazarii, sa nu depaseasca 1.5 m, iar temperatura sa tie peste 12°C. Timpul de
gazare este de 24-48 ore. La gazare se foloseste eu mult succes fosfura de aluminiu
(Fostoxin sau Delieia) - 5-15 g substanta la tona de mazáre eu expunere de 48 ore.

16. GÁRGÁRTA

FASOLEI
(COLEOPTERA,

-Acanthoscelides
BRUCHIDAE)

obtectus Say.

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Este o specie oligofagá, Larvele, care rod

boabele de la interior sub forma unor loje, se hránesc eu continntul boabelor
diferitelor specii de leguminoase anuale ca: fasolea, lintea, náutul, lintea
pratului, bobul, soia, preferand insa fasolea (Phaseolus spp.), mai atacate fiind
cele de ale speciei Phaseolus multifiorum. Intr-un bob se pot dezvolta mai multe
larve (la soiurile de fasole eu bobul mare, se pot intálni páná la 28 de larve).
Boabele sunt compiet devalorizate, atát pentru consum cát si pentru insámántare.
Pierderile cauzate de dáunátor, in conditii de magazie, dacá nu se intreprind
másuri de combatere, pot ajunge la 100%. Morfologie. Adultul are corpul piriform,
de 2,5-3,0 mm lungirne si lat de 1,7-1,9 mm, de culoare bruná-ruginie si acoperit
de perisori scurti, aurii, culcati spre partea anterioárá. Masculii sunt mai mici
decát femelele. In depozite, in situatii de suprapopulári ale stocurilor de seminte
atacate, dimensiunile aduitilor pot fi mai mici. Capul este negru, eu ochii
rotunzi, evidenti, iar protoracele anterior este mai ingustat. Scutelul mezonotului
este relativ vizibil, albicos. Antene1e sunt formate din 10 articule, primele patru
sunt roscate, mai subtiri, grosimea celorlalte crescánd cátre partea distala.
Femurele posterioare, la partea anterioará, eu cáte t:rei spini: unul mai lung si
doi mai scurti, Elitrele prevázute eu 19
striuri longitudinale ~i pete galbene ruginii. Adomenul este galben-roscat,
pigidiul neacoperit de elitre, de culoare roscatá-gálbuie, lipsit de pete, de
culoare inchisa. Ou leste oval-eliptic, eu lungimea de 0,6 mm, de culoare alba.
Larva abia eclozatá are corpul alungit, la partea ventralá a toracelui eu trei
perechi de picioare, este oligopoda, eu picioare biarticulate, lungi si subtiri.
Capul este galben iar corpul alb, alungit. Din varsta a ll-a este apodá si
eucefala, iar la compieta dezvoltareare corpul de 4-5 mm lungime, indoit si de
culoaare albá-gálbuie eu capsula cefalica bruná-roscatá. p up a, de tip libera, eu
lungimea de 3,7 - 4,0 mm, este albá-gálbuie, Ciclul biologic. Prezintá 2-3
generatii pe an, din care prima si a treia in magazii, iar a do ua in camp. In
depozitele incálzite dáunátorul poate dezvolta ~i o apatra generatie. Iemeazá ca
insectá adultá in magazii, in boabele infestate sau in crápáturile peretilor,
tavanului si podelei. In depozitele calde, in primavara se dezvoltá o prima
generatie. La sfársitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, dupá ce a evoluat
prima generatie, pe seama boabelor depozitate, gargaritele zboará in camp (adultii
hibernanti. sau cei ai primei generatii dezvoltate in depozite, migreazá prin zbor
in cul turi, pána la distante de 3 km) si depun ouále pe pastaile aproape coapte.
Pentru depunerea pontei, femelele rod de obicei pe linia de suturá a tecilor
pástáilor dezvoltate cáte un orificiu adánc, prin care introduc varfui abdomenului
si depun ouale, lipindu-le pe peretii carpelari. O femelá depune 40-800ua, intr-o
pástaie sunt depuse 10200ua. Incubatia dureazá 10-15 zile. Larvele eclozate patrund
in boabe ~i nápárlesc, devenind astfel larve de varsta adoua, apode si eucefale.
Intreaga evolutie larvará are loe in interiorul bobuluui, durand páná la 30 de
zile. La compieta dezvoltare larva se transforma in pupá, stadiu care dureazá 5-10
zile. La recoltare, in boabele infestate, se intálnesc larve de diferite várstte,
pupe sau insecte adulte, care apar de obicei in magazii. In cursui lunilor august-
septembrie, cea mai mare parte din gárgáritele generatiei a doua, dezvoltá cea de-a
treia genertie, pe seama boabelor depozitate. In magazii gargaritele depun ouále pe
pastai, boabe sau pe sacii eu boabe, iar larvele se dezvolta in acélasi fel ca la
celelalte generatii. Temperaturile scázute, sub +4°C, si/sau lipsa de urniditate,
detennina mortalitáti foarte mari, acestea constituind cauza pentru care piere
rezerva biologica din boabele scuturate in camp. Combatere. Respectarea másurilor
de carantina fitosanitara vizand impidicarea raspándirii gargaritei. A vánd in
vedere faptul ca adultii care determiná infestarea noilor culturi imigreazá in
acestea din magazii, se recomandá montarea in ferestrele acestora a unor plase dese
de sárma. Ínsámántarea la date cát mai timpurii si la cel putiri 3 km de cel mai
apropiat depozit infestat. Ínsamántarea noilor culturi se va face eu samanta
negargaritata. Utilizarea de soiuri rezistente: soiurile eu ciclul scurt si eu
pástáile de culoare verde sunt mai putin atacate. Recoltarea la tirnp, evitand
scuturarea boabelor infestate; aratura adánea dupá recoltare pentru í'ngroparea la
adáncime a boabelor scuturate. Aplicarea de tratamente la cui turi - la avertizare,
respectiv in fenofaza de dupá formarea pástáilor utilizánd produsul Diazinon 30 CE
- 0.1 %; K'ObiollO CE -100-150 mlllOO kg samánta; Zolone 30 CE - 0.3 %, care
asigurá o buná protectie a culturii, fiind selective fata de entomofagi.
Tratamentul se repeta, de regula dupá 7-10 zile. Produsele Pirirnifos, Etrimfos si
Permetrin asigurá o protectie corespunzatoare a culturilor, tratamentul aplicándu-
se cánd primele pástái devin mature. La stocurile destinate insámántárii se pot
aplica ~i tratamente prin tratarea semintelor eu produse pe bazá de clorpirifos
metil (Reldan 40 EC - 12,5 ml/t), bifentrin --malation (Prostore 157 UL - 4
kg/toná), deltametrin (K'obiol DP 2 - 0,5 kg/t) , permetrin (Coopex 25 WP - 20 g
dizolvat in 0,7 - 1,2 de apa per tona de sámántá). Dezinfectia depozitelor.
Semintele atacate inainte de a fi depozitate se yor trata, aplicándu-se mai ales
tratamente chimice prin gazare. La loturile mici se poate proced a la distrugerea
rezervei biologice prin aplicarea unor expuneri a semintelor fie la temperaturi
negative (5-6 zile la temperaturi de -2 sau -30C), fie la temperaturi ridicate (la
52 - 550C, timp de 30 minute), temperaturi care sa fie in zona pesirnus. Lotorile
semincere nu se vor expune la temperaturi ridicate, pentru a nu fi afectata
viabilitatea embrionului. 17. PÁDUCHELE NEGRU AL SFECLEI
APIllDIDAE)
-Aphis fabae Scop.

(HOMOPTERA,

Piante-gazda omamentali asteracee,

si aspectul jasrninul,

dáunárii. cálinul)

Este o specie polifagá,

infestánd

speciile

de arbusti

(voiniceriu, chenopodiacee,

papaveracee).

si plante ierboase din familii botanice variate (fabacee, Traieste in colonii

compacte pe fata inferioara a frunzelor si
20
várful lastarilor. (pseudocecidii) inflorescentele,

Dauneaza si deformarea

prin inteparea lastarilor.

si sugerea

sucului

celular, producánd

rásucirea

frunzelor

Freevent

dauneazá

culturile semincere,

unde atacá lástarii si

florile rámánánd

sterile sau in inflorescente

samanta este putina si eu calitate biologica

redusa. Pagube indirecte produce prin instalarea fumaginei pe roua de miere

eliminatá de insecte pe frunze si lástari.Páduchele este si un important vector al
unor boli virotice la sfeclá, lupin, fasole s.a. Morfologie. Adultul (femela
apterá), are corpul globulos, de 1,2-2,5 mm lungirne, de culoare neagrá-mat, negru-
verzui. Antenele, din 6 articule, nu depásesc 213 din lungirnea corpului. Baza si
várful antenelor sunt de culoare neagrá, restul articulelor au culoare deschisá.
Picioarele sunt relativ scurte eu femurele brune, tibiile galbene eu extremitatea
distala fumurie iar tarsele sunt negre. Coada este scurtá, conica si neagrá.
Comiculele sunt cilindrice, de culoare neagrá si eu o lungime de 0,2-0,3 mm. Femela
aripata este de culoare neagrá-lucioasá sau bruna-negrie, eu corpul mai zvelt, de
1,4-2,2 mm lungirne. Antenele sunt mai lungi decát corpul, formate din 6 articule,
pe al treilea articul antenal eu 11-20 senzile olfactive. Aripile sunt
transparente, mai lungi decát corpul. Antenele si picioarele sunt in totalitate
negre. Masculul are corpul ingustat, aproape triunghiular. Larva este
postoligopodá, asemánátoare eu femela apterá, mai micá ~i de culoare mai deschisá.
Ciclul biologic. Specie polivoltina si migratoare (eu ciclul dioic), plante-gazda
primare fiind arbustii: voniceriu (Evonymus spp.), jasminul de grádiná
(Phyladelphus spp.), cálinul (Viburnum spp.), iar gazde secundare, diferite
cultivate (bob, sfeclá, mac, salatá, floarea soarelui) ~i spontane (lobodá,
palarnida etc.). Din ouále de iarná, depuse la baza mugurilor sau in crápáturile
scoartei arbustilor amintiti, primavara ies larve care se ráspándesc pe lastari si
frunze. La complecta lor dezvoltare, devenind femele adulte (fundatrix), dau
nastere, pe cale partenogeneticá si vivipar, primei generatii de femele
fundatrigene apoi, pe aceeasi cale, acestea dau nastere la cáteva generatii de
femele fundatrigene. Prirnele douá generatii de fundatrigene sunt aptere. Incepánd
din a do ua generatie de fundatrigene apar si forme aripate care, parasind arbustii
se ráspándesc si colonizeaza frunzele ~i tulpinile diferitelor plante secundare.
Migratia corespunde fenologic eu lignificarea lastarilor plantelor gazda primare.
Pe aceste plante, in timpul verii evolueazá 7-8 generatii de virginogene aptere.
Spre toamná, in coloniile de virginogene, apar femelele sexupare care migreazá pe
arbustii prirnari, unde dau nastere formei sexuate (masculi si femele) ale cárei
femele, dupá copulare, depun ouále de rezistentá la baza mugurilor sau in
crápáturile scoartei ramurilor tinere, ouá care ierneazá. Combatere. Dintre
másurile agrofitotehnice, pentru culturile atacate si mai ales pentru sfecla de
zahár se recomandá asolarnentele de mai lungá duratá (4-5 ani) si o rotatie
corespunzátoare a culturilor (fiind excluse din rotatie celelalte plante gazda
secundare), aratura adánea de toamná, fertilizarea echilibratá, pregátireá unui pat
germinativ de calitate, asigurarea uniformitátii culturilor, utilizarea de samanta
drajatá, distrugerea buruienilor si in special acelor din farniliile Chenopodiaceae
si Polygonaceae. Noile culturi (in special cele de sfeclá) se vor amplasa la
distante cát se poate de mari de paduri, si se yor distruge arbustii care sunt
plante gazda prirnare pentru dannator. In cazul ca la sfeclá nu se dispune de
sámánta drajatá, se va face pudrarea semintelor sau glomerulelor eu Heptador (0,8
kg/100 kg), in amestec cu TMTD (6 kg/lOO kg). Combaterea chimicá se realizeaza prin
aplicarea de tratamente la plantele-gazda prirnare eu insecticide organofosforice,
de contact (Carbetox 37 CE - 0,4 %, Ultraeid 40 CE - 0,1 %, Onefon 80 PS 0,15 %,
Danex 80 PS - 0,15 %, Sumithion 50 CE - 0,1 %), sau eu actinne sisternicá
(Sinoratox 35 CE 0,15 %, Metasystox 50 CE - 0,15 %), carbarnice (Oltitox 85 PU -
0,1 %, Mospilan 20 SC - 0.2 %» si/sau piretroide (Decis 2,5 CE - 0,05 % Fastac 10
CE s.a.) 18. GÁNDACUL DIN COLORADO
(COLEOPfERA,

- Leptinotarsa decemlineata Say.

CHRYSOMELIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii.Gándacul din Colorado atacá diferite specii de

plante din familia Solanaceae. Dintre solanaceele cultivate sunt atacate cartoful,
vine tele, tomatele etc, iar dintre cele spontane ciumáfaia, zama, laurul,
máselarita, métráguna etc. Íntámplátor pot fi atacate si alte specii de plante ca
salata, loboda, lucerna etc. Tomatele (Solanum lycopersicum) nu sunt atacate decát
de adultii hibernanti in foarte putine cazuri sau gásit pe tufe si larve.
Deasemenea ardeiul este foarte putiri atacat. Numeroase ponte s-au gásit pe
buruienile din culturile de cartofi, si anwne: mohor (Setaria sp), 21
pir (Agropyrum sp), volbura (Convolvurus Arvensis) si costrei (Sorgum Helapense),
dar niciodatá nu sau gásit larve pe aceste plante. Speciile genului Solanum
prezintá o garná de sensibilitate foarte diferitá fata de atacul dáunátorului.
Acestea se pot clasifica in 4 grupe. Grupa I-a (specii puternic atacate): Solanum
marginatum, S. stramonifolium, S. cornutum, S. dulcamara, S. rostratum etc.; Grupa
a II-a (specii moderat atacate): Solanum tuberosum, S. laciniatum, S. acaule, S.
cacoense, S. candelarium etc.; Grupa a Ill-a (specii moderat rezistente): Solanum
pyracanthum, S. bald-sii, S. ciliatum, S. verucosum; Grupa a IV-a (specii
rezistente): Solanum demissum var., S. polyadenium, S. henryi, S. jamesii etc.
Adultii rod foliolele frunzelor incepánd de la margine, putand sa producá in final
defolierea plantelor. Cánd nu mai gásesc plante verzi pentru hraná, gándacii pot
ataca tuberculii de cartof, mai ales cei care se gásesc la suprafata solului, sau
fructe1e de vine-te. Larvele tinere perforeaza, iar mai tárziu consuma in intregime
limbul foliar. Larvele de várstele 1 - II consuma 6 % din frunze, cele de varsta a
Ill-a 20 %, iar cele de varsta a IV-a 74 %. La atacuri puternice la plante nu rámán
decát resturi din tulpini. In cazul unor atacuri intense culturile de cartofi pot
ti compromise. Morfologie. Adultul are corpul de 9-12 mm lungime, femelele fiind
ceva mai mari ca masculii (femela se deosebeste de mascul dupá ultimul segment
abdominal, pe care are o adánciturá de forma triunghiulará; masculii sunt in
general mai mici si au forma corpului mai alungitá), de culoare galbenaportocalie.
Capul este mai lat dedit lung si in general este tinut in jos, astfel ca privind
gándacul de sus aproape ca nu i se vede capuL Antenele au primele 5 articule de
culoare galbená, iar ce1e1alte6 sunt de culoare intunecatá. Corpul este oval
alungit, convex dorsal. Capul galben-roscat, prezintá o pata medianá triunghiulará,
neagrá. Pronotul eu 13 pete, negre dintre care cea medianá, este in forma literei
V. Elitrele eu cáte 5 dungi longitudinale negre, cele 2 laterale fiind mai inguste.
Aripile posterioare sunt subtiri, membranoase, la inceput transparente, apoi
ruginii, iar dupá 30 de zile de la iesirea gándacului din sol devine roz, apoi
rosii roz. Ele sunt de circa 2 ori mai mari decát prima pereche de aripi si in
stare de repaus stau impáturite atát in lungime cát $i pe latime si sunt in
intregime acoperite de elitre. Picioarele sunt roscate, ceva mai deschise la
culoare decát corpul, eu tarsele negre. Abdomenul prezintá 3-4 siruri de pete negre
longitudinale. Oul are forma alungitá, márimea lui variazá intre 1.2-1.8 mm, de
culoare galbená sau galben portocalie. La exterior oul este lipicios, foarte
rezistent la factorii fizici si chimici, iar corionul este transparent. Larva
proaspát eclozatá din ou este de culoare galben - portocalie avánd circa 1.5 mm
lungime ~i 0.5-0.6 mm látime, partea ventralá fiind látitá, iar cea dorsalá
bombatá, Ea este de tip oligopod, subtipul chrysomelid, avánd segmentele abdominale
cu un lumen mare, iar ultimile douá segmente se ingusteazá brusc, sunt usor
retractile. Aceste ultime douá segmente formeazá pigopodiumul, o formatiune
utilizatá de cátre larvá in procesul de deplasare a ei pe substratul alimentar.
Capul, toracele ~i picioarele sunt de culoare galbená lucioasá; la fel ~iperisorii
care le acopera. Pe marginile laterale ale segmentelor abdominale are cáte douá
randuri de pete negre. Are trei perechi de picioare, iar pe ultimul segment
abdominal o ventuzá care o ajutá la deplasare. Larvele nápárlesc de 3 ori páná la
impupare, Deosebim patru stadii larvale. Inainte de nápárlire culoarea larvei este
rosie inchis, avánd trgumentullucioas si mult intins. Nápárlirea dureazá in jur de
o ora. Dupá nápárlire larva sta timp de 3-4 ore fara sa se miste, timp in care se
coloreaza corpul, capul si picioarele. Acum larva are tegumentul mai inchis si mai
zbárcit ca inainte de nápárlire. Culoarea larvelor mai poate varia ~i in functie de
temperaturá, La o temperaurrá mai joasá va predomina culoarea rosie, iar la
temperaturi ridicate, culoarea galbená. Larva la compieta dezvoltare are corpul de
12-15 mm lungime. Pupa se formeazá numai in pámánt, la o adáncime de 2-10 cm, in
functie de natura solului. Retragerea larvei in sol pentru impupare se face de
obicei in micile crápáturi ale solului. Larva, odatá ajunsá la adáncimea doritá,
isi construieste o cámárutá eu diametrul de circa 1 cm, eu peretii bine neteziti,
in care se aseazá pe spate si sta nemiscatá 5-8 zile, nápárleste si se transforma
in pupa. Forma pupei este ovalá, lungá de 9-12 mm ~i latá de 6-7 mm. La inceput are
culoarea rosie portocalie deschisá, pentru ca mai tárziu sa deviná galbená
portocalie. Pupa, de tipullibera, este acoperitá eu o pelitá subjire prin care se
poate observa eu usurintá toate organele viitorului gándac,

22
Ciclul biologic. In conditii din tara no astra are 1-2 generatii pe an, generatia
de primavara Gr in lunile mai-iunie si generatia de vara ü2 in lunile iulie-
aprilie. In anii caldurosi si in anumite zone ale tárii poate evolua si o atreia
generatie. Gándacul din Colorado ierneazá in sol ca adult la o adáricime mai mare
sau mai micá, in functie de caracterul solului ~i umiditatea lui. In solurile umede
gándacul intra páná la 10-20 cm adáncime, In timp ce in solurile mai uscate,
nisipoase, poate intra páná la 1m. In timpul iernii o mare parte din gándacii
hibernanti pot fi distrusi, atunci cánd temperatura solului scade sub 0° C, la
adáricimea de 10-40 cm. Primávara, cánd temperatura medie decadalá a aerului trece
de 12°C, adicá atunci cánd temperatura zilnicá maxima este peste 17°C, incep sa
iasá din sol primii gándaci hibernanti. La noi, iesirea gándacilor din sol
corespunde eu inceputul lunii aprilie si poate continua páná la inceputul lunii
mai, iar in cazuri exceptionale si in cursui lunii iunie. Iesirea din sol se
produce in cursui orelor de la amiaza cánd temperatura este mai ridicatá. Maximul
de aparitie se manifestá la temperaturi ale solului mai mari de 15°C. Aceste
temperaturi nu se inregistreaza in toate solurile la aceasi data, de aceea aparitia
este esalonata pána la sfársitul lunii mai. Aparitia in masá a adultiilor are loe
in atreia decada a lunii aprilie, prima decada a lunii mai, la temperaturi medii
zilnice de 14-21°C. Gándacii bátráni, iesiti primavara de la iernare, trebuie sa se
hráneascá intens operioada de timp, care la temperatura medie de 20 C este de circa
10 zile. Dupá iesirea din sol gándacii manifestá tendinta de miscare, in care scop
ei se deplaseazá in mers sau in zbor. Un gándac parcurge in mers 2025 m pe ora,
fapt foarte important de cunoscut mai ales cánd se descopera un nou focar. Gándacii
iesiti din sol nu incep o data sa se hráneascá, uneori se intámplá ca unii sa se
reinteareá din nou in sol ~i de a reveni la suprafatá dupá cáteva zile. La
majoritatea insectelor copulatia a avut loe inc a din vara, inainte de intrarea in
hibemare ~i se continuá la aparitie in primavara. Dupá operioada de hránire intensá
gándacii hibernanti se maturizeazá si inc ep imperecherea. In timpul imperecherii
insectele stau pe frunzele de cartofi, fie in stare de repaus fie consumánd
frunzele. La apropierea omului sau la atingerea frunzelor se. despart imediat si
cad jos. Ímperecherea se poate repeta de mai multe ori pe zi, de obicei se produce
in orele cele mai cálduroase din timpul zilei. Uneori se intámplá ca femelele
imperecheate toamna sa se retragá pentru iemare in sol si in primavara depun ouá
fárá sa se mai imperecheze, Astfel se explicá si existenta de focare noi primávara,
focare care pot lua nastere dintr-un singur exemplar ajuns din intámplare la fata
locului. Femelele fecundate nu rámán mai mult timp in acélasi loe, se ráspándesc
prin mers sau zbor in cáutarea conditiilor favorabile pentru depunárea ouálor.
Cautá tufe a cáror inaitime este de 10-15 cm, frunzele acestora fiind cele mai
preferate.Dacá temperatura maxima zilnicá este de l8-20°C, atunci depunerea ouálor
continuá, Iara intrerupere timp de 3-4 decade, uneori putánd continua páná la 2
luni. La noi, femelele depun ouá din luna mai páná la sfársitul verii. Ouále sunt
depuse pe dosul frunzelor in grámezi sau pachete de 20-30 bucáti, rareori mai mari,
putánd ajunge páná la 100. Ouále sunt depuse pe dosul frunzei de la baza tulpinii,
dar sunt si exceptii cánd sunt depuse pe tulpina. Ouále sunt lipite intre ele,
pachetul este compact, avánd o forma mai mult sau mai putin regulátá. Depunerea
unui pachet de ouá dureazá páná la o ora. In afará de cartofi, femelele mai pot
depune ouá ~i pe alte plante ca: volbura, pálámida, mátráguna, máselaritá, etc. La
temperaturi potrivite femela depune un pachet de ouá la douá zile. La temperaturi
mai ridicate depune zilnic cáte o pontá si uneori cáte douá ponte pe zi. Dupá 3-4
ponte, femela intrerupe oatul pentru un timp, care dureazá de la cáteva zile páná
la o luna. In general o femelá depune 400-500 ouá, rareori la noi poate ajunge páná
la 900-1000 ouá, Dupá Wegorek (1957), poate ajunge si la 3096. Din luna mai sau
iunie din ouále depuse ies larvele. Perioada de incubatie este in functie de
temperatura si umiditatea aerului. La o temperaturá de 15°C eu o umiditate relativ
normalá, aparitia larvelor se produce dupá 14-20 zile, la 20-220C dupá 5-11 zile,
iar la 24-260C dupá 5-6 zile. La temperaturi sub 12°C ouále nu se dezvoltá,
deasemenea la temperaturi de peste 360C ele se usucá. Dupá cáteva ore sau 1-2 zile
de la eclozare, larvele incep sa se hráneascá eu frunze rozánd tesutul de pe dosul
frunzei, fara insá sa o gáureascá. Apoi, treptat ele se indepárteazá una de alta,
indreptándu-se spre frunzele tinere de pe várfui tufei, pe care incep sa le roadá
fácánd gáuri de diferite forme ~i márimi. Dupá 2-3 zile larvele trec pe dosul
frunzelor, unde nápárlesc, trecánd in a doua vársta larvará. Dupá alte circa 4 zile
de hránire intensá larvele nápárlesc a doua oará, trecánd in atreia varsta larvará.
Larvele consuma acum atát nervurile subtiri cát si cele groase ale frunzei. Dupá
cinci zile de hránire larvele
0

23
nápárlesc pentru atreia oará trecánd in apatra varsta larvará. Din acest stadiu ele
sunt foarte lacome, consumand frunzele in intregime, ba uneori consuma si párti din
tulpiná. Ele trec de pe o frunzá pe alta, fac and pagube din ce in ce mai mari in
culturile de cartof, hránindu-se atát ziua cát si noaptea, atunci cánd temperatura
este potrivita. Varsta larvelor poate fi identificatá ~i dupá lungimea corpului
larvelor:Ll = 1.5-2.5 mm; L2 = 2.6-4.5 mm; L3 = 4.6-9.0 mm; L4 = 9.1-16 mm. Marimea
larvelor este un criteriu foarte important, care ne ajutá la stabilirea varstei
pentru aputea aplica tratamente in momentul optim. La sfársitul varstei apatra,
larvele coboará pe pámánt unde se plimbá un timp ca, pe urmá, la baza tufei, uneori
chiar mai departe sa intre in sol la o adáricime de 2-10 cm sau chiar mai mult, in
functie de natura solului. in solurile pline eu apa larvele nu se pot ímpupa, deci
marea lor majoritate este sortita pierii. Larva coboará in sol si i~i construieste
o cásutá in care se aseazá, Acest stadiu de odihná inainte de impupare, denumit
stadiul prepupal dureazá 5-9 zile. Stadiu de pupá dureazá 6-15 zile la temperatura
si urniditatea normalá, dar in anwnite conditii se poate prelungi páná la 20-30
zile. Pupa se transfermata in gandac ~i acesta iese la suprafata solului. Gándacii
proaspeti iesiti (imago) se hránesc timp de 5-10 zile pe locul unde au apárut, in
acest timp nu zboará cáci aripile, care erau iesite, abia acum se intátese. Cáldura
ridicatá si hrana bogatá favorizeazá maturitatea lor. O parte din gándaci, in
zilele calde eu temperaturi peste 20-25 C, in lipsá de plante de cartofi tineri isi
iau zborul in cáutare de culturi de plante tinere. Aceste zboruri pot fi in numár
mic sau in masá si la distante mici sau mari, in functie de curentii de aer.
Gándacii maturizati, ajunsi in culturi noi, dau nastere la noi focare prin depunere
de ouá, O parte din gándacii tineri sau maturizati, sau imperecheat si au depus
ouá, o alta parte nu au depus. Acestia se pregatesc pentru perioada de diapauza.
Dacá gándacii iesiti din sol nu mai gásesc frunze tinere, se yor hráni eu frunze
bátráne; in acest caz nu se va mai produce maturizarea organelor genitale. Gándacii
yor acumula cantitán din ce in ce mai mari de grásimi, vor pierde o cantitate din
ce in ce mai mare de apa, iar treptat activitatea lor scade de la o zi la alta.
Pregátirea de hibemare este nu numai o urmare a hránirii eu frunze bátráne ci si o
influentá a temperaturii, a umiditátii si a lwninii zilei din ce in ce mai scurtá.
In aceastá perioadá gándacii pierd apa libera din corp in pro cent de 50%, fapt ce
ii ajutá ca in perioada de diapauza sa poatá usor supravietui. Cu cát perioada
pregátitoare pentru diapauza este mai scurtá cu atát este in favoarea gándacului,
eu cát acesta perioadá este mai Iungá, 1-2 luni, eu atát rezistenta gándacului este
mai slabá ~i mortalitatea mai mare. Din cauza aparitici esalonate a aduitilor
hibemanti, apoi acelor din noua generatie, generatiile se suprapun. Combatere.
Dintre metodele agrofitotehnice se recomandá efectuarea de araturi adánci dupá
recoltare, prasile repetate in cursul perioadei de vegetatie, rotatia culturilor.
in ultimul timp cercetárile au fost orientate spre speciile tolerante urmarindu-se
o capacitate crescutá de regenerare a foliajului si precocitate in formarea
tuberculilor. in general speciile eu frunze pubescente sunt mai purin atacate.
Aplicarea de tratamente, obisnuit cáte un tratament la fiecare generatie, utilizánd
produsele: Onefon 90 PU - 1.5 kglha; Onevos - 31.5 CE -2 l/ha; Regent 200 SC - 0.1
l/ha; Sonet 100 - 0.2 %; Victenon 50 WP - 0.5 kg/ha; Nurelle 50/500 CE - 0.4-0.5 %;
Marshal 25 CE - 1.5 l/ha; Talstar 10 EC 200 ml/ha; Mospilan 20 SP - 0.06 kglha;
Thiodan 35 CE - 0,2%; Thionex 35 CE - 0,2%; Andalin 25 DC 0.3l/ha; Posse LSD - 15
kg/ha; Ekalux CE - 0,75 l/ha; Hostathion 40 CE - 0,8 l/ha; Dursban 48 CE -1,5 l/ha.
Pentru combaterea ouálor rezultate bune da produsul Match 050 EC - 0.3Uha aplicat
páná In momentul eclozárii. In tratamentul pentru combaterea larvelor din generafia
a doua se recomandá utilizarea produselor piretroide, eu remanentá mai scurtá:
Polytrin 200 CE - 0.15 %; Chinmix 5 CE 0.3 l/ha; Supersect 10 CE -0.2 l/ha. Pentru
evitarea aparitiei fenomenului de rezistenta este necesará utilizarea rarionalá a
unui sortiment variat de pesticide, atát ca structura chimicá, cát si ca mod de
formulare si actiune Avertizarea tratamentelor chimice dupá criteriul biologic, se
face la aparitia stadiilor dáunátoare: la rásárire, la un PED de 5 adulti/I O
plante, iar cánd se formeazá bobocii florali la 20 larvel plantá, sau cánd 5-8 %
din tufe sunt atacate. Dupá criteriul ecologic se tine cont de constanta de
incubatie, care pentru aceastá specie este de 600C. in general primul tratament se
face la aparitia adultilor hibemanti, iar al doilea tratament se face impotriva
larvelor de varsta I-II-a. Dacá atacul este foarte puternic, sau apartia este
foarte esalonatá, tratamentul se repeta dupá 10-12 zile. Tratarea tuberculilor
inainte de plantare eu Prestige - 11It, asigura protectia culturii timp de 75-80
zile de la rásárire impotriva viermilor sárma, gándacului din Colorado si
Rhizoctonia solani.
0

24
In ultima perioada se pune un accent tot mai mare pe metoda biologica de combatere.
S-au obtinut rezultate bune prin utlizarea impotriva larvelor (Ll, Lz) a unor
produse pe bazá de sp ori ai ciupercii Beauveria bassiana Vuill., (Muscardin M 45,
Boverin etc.) si a biopreparatelor din bacteria Bacillus thuringiensis (Novodor TM
5 l/ha in 3001 apa) .

19. PURICELE MELIFER AL PÁRULUI - Psylla pyricola Forst.

(HOMOPTERA, PSYLLIDAE)

Specie monofaga, infestánd livezile de par. Adultii si larvele inteapa si sug sucul
celular din muguri, lastari tineri si frunze. Mugurii se usucá si cad; frunzele,
inundate de dejectii (roua de miere), se incrétesc pe margini, se rásucesc, se
iriegresc din cauza fumaginii, care se instaleazá pe ele. Sunt atacate si fructele,
acestea ramánánd mici, pátate, deformate si cad de timpuriu. Cresterile anuale
adesea vor ingheta

Piante-gazda §i aspectul dáunáríi.

Morfologie. Adultii hibernanti au corpul de 2,9-3,2 mm lungime. Initial, capul si

toracele sunt de culoare galbená-deschis, eu pete portocalii, abdomenul verde,
dorsal eu dungi si pete cafenii. Cu timpul, capul, toracele, tergitele si
sternitele abdominale devin galbene apoi de culoare bruná-inchis. Capul este lat,
ochii mari, emisferici. Antenele sunt filiforme, subtiri, formate din 10 articule,
de culoare galbená, spre várf negre-brunii. Toracele este bombat. Picioarele sunt
lungi ~i puternice, de culoare galben-cafenii, eu femurele negre. Tibiile
posterioare sunt prevázute eu peri negri. Picioarele posterioare adaptate pentru
sarit, Abdomenul femelelor este galben-portocaliu, eu peri negri. Adultii din
generatiile de vara au corpul de 2.1-2.9 mm lungime, de culoare bruná-verzuie, eu 6
benzi longitudinale portocalii. Capul lat, prezintá lobi frontali, rotúnjiti. Ochii
sunt rosii-brunii iar antenele de 1,5 ori mai lungi decát latimea capului. Tibiile
sunt lipsite de spini terminali. Larva are corpul turtit dorso-ventral, de 0.1-0.4
nun lungime, de culoare galbená-deschis, eu pete brune pe capsula cefalicá si pe
abdomen. Ochii sunt rosii, La larvele mai in varsta partea dorsalá a abdomenului
prezinta pete late, de culoare neagrá. Ciclul biologic. Prezintá 2-3 generatii pe
an: de primávará, vara si toarnná. Ierneazá stadiul de adult sub ritidomul si in
crápáturile scoartei, in stratul de muschi, de licheni sau frunze cázute. In
primávará, incá din luna martie, cánd temperatura aerului de 4,5-5,7oC adultii
hibernanti i~i reiau activitatea, hránindu-se pe sema mugurilor si rámán prezenti
in coroana pomilor 80-85 zile. Dupá o scurtá perioadá de hránire, au loe copulatia
si ponta, depunerea ouálelor prelungindu-se pe 60-70 zi1e. Ouále sunt depuse
izolat, pe muguri si pe lástarii tineri. Larvele eclozate tráiesc asociate,
concentrándu-se in jurul mugurilor, apoi ráspándindu-se pe lástari, frunze si
flori. Paralel eu hránirea, insectele eliminá mari cantitáti de dejectii zaharoase,
care inundá organele atacate. Dezvoltarea stadiului larvar al generatici de
primávará, dureazá 35-40 zile, dupá care se transforma in nimfe, iar dupá 6-10 zile
apar insectele adulte. Dupá 7-8 zile are loe copulatia si apoi depunerea oualor.
Ouale sunt depuse pe dosul frunzelor, obisnuit in ránduri. O fernelá depune páná la
500 ouá. Adultii din noua generatie au o longivitate de 60-65 zile, iar ponta se
esaloneaza pe 25-30 zile. Urmátoarele generatii evolueazá asemánátor, insectele
adulte din ultima generatie retragándu-se in diapauza hiemalá. Combatere. Unele
soiuri de par sunt tolerante la atacul puricelui melifer; asa se comporta soiul
Haideea. Aplicarea de tratamente de iarná: tratamentele aplicate in combaterea
páduchelui testos din San Jose rezolvá si stadiul hibernant al puricelui melifer.
In primávará, inainte de dezmugurire, se aplicá tratamente eu Basudin 60 CE-0.05-
0.1 %; Carbetox 37 CE-O.3 %; Mitac 20 CE-O.2 %, pentru distrugerea larvelor. De
obicei se aplicá cáte 1-2 tra tamen te pentru fiecare generatie. 20. GÁRGÁRITA
FLORILOR DE MÁR-Anthonomus pomorum L.
(COLEOPTERA, CURCULIONIDAE)
Piante-gazda si aspectul dáunárii. Gárgárita are un regim alimentar monofag, rozánd
mugurii florali si florile de mar, mai rar pe cei de par si gutui. Adultii
hibernanti se hránesc cu mugurii vegetativi ~i floriferi, producánd adesea
sterilitatea florilor. Noii aduiti rod din epiderma si parenchimul frunzelor,
acestea capátá aspect reticulat. Pagubele economice sunt produse de cátre larve.
Intr-un boboc floral se
25
dezvolta o singura larvá, bobocii florali dánnati devin ruginii, apoi se usucá, nu
se mai deschid ~i eu timpul cad (cuisoare sau flori antonomatej.Ín unii ani,
pierderile de flori la mar, pot ajunge la 90-100 %. Morfologie. Adultul are corpul
de 5-6 mm lungime, e1iptic si de culoare bruná-roscatá. Pe partea dorsalá este
acoperit eu o pubescantá, care formeazá pete de culoare cenusie-roscatá. Capul este
negru, eu ochi mari, convecsi. Pronotul prezinta o dungá mediana din perisori
albiciosi, Antenele si pieioarele sunt brune-roscate. Femurele sunt prevázute eu
rate un pinten puternic. Elitrele sunt mai late posterior ~i eu douá benzi
transversale oblice, de culoare mai inchisá, care delimiteazá o portinne mai
deschisá la culoare aparand sub forma literei "v". Ou 1 are 0,7 mm lungime, este
eliptic, alb-lucios. Larva, de tip curculionid, la compieta dezvoltare are corpul
usor indoit, de 7-8 mm lunigme, de euloare alb-galbuie, capsula cefalicá bruná. Pe
partea dorsalá prezintá opt randuri longitudinale de peri. P u p a are 3-4 mm
lungime; este alb-gálbuie, alungita, Ciclul biologic. Prezintá o generatie pe an.
Ierneazá ca insectá adulta, in crapáturile scoartei trunchiului si ramurilor groase
ale pomilor. In primavara insectele párásesc locurile de iernare la sfársitul lunii
martie - inceputul lunii aprilie, atunei cánd temperatura medie a aerului ajunge la
5-60C, de obieei eu 8-10 zile ina inte de umflarea mugurilor florali la mar. Timp
de 8-10 zile, uneori ~i o luna, insectele sunt active, se hránesc intens, in timpul
noptii retrágándu-se in loeuri adápostite. Dupá copulatie femela roade un orificiu
in corola bobocului floral, in care depune un ou, orificiul fiind apoi astupat eu o
secretie care se intáreste. Femela depune pána la 100 ouá, in decurs de 10-15 zile.
Incubatia dureazá 10-15 zi1e. Larvele eclozeaza in ultima decada a lunii aprilie -
prima decada a lunii mai. Larvele se dezvoltá in interiorul bobocilor florali,
consumand organele interne. Dezvoltarea larvei se csaloneaza pe 2-4 sáptámáni, timp
in care napariese de trei ori. La compieta dezvoltare larva se transforma in pupá,
in interiorul bobocului floral, stadiu care dureazá 7-15 zi1e. Din a doua jumátate
a lunii mai apar gargaritele din noua generatie care, dupá 12-25 zile de hránire pe
seama aparatului foliar, se retrag in diapauza de estivatie, care se continua eu
cea hiemalá. Combatere. Aplicarea, pe tulpini, a unor bráie - capcaná din carton
gofrat, in care inseetele se adápostec in perioada de estivátie. Bráiele se aplicá
in prima jumatate a lunii mai, la aparitia gargáritelor din noua generatie, ~i se
ard in iarná sau primavara devreme, inainte de reluarea activitátii. Bráiele
servesc si pentru stabilirea curbei de zbor in avertizarea tratamentelor. Rezultate
bune, pe suprafete mici, se obtin si prin razuirea tulpinilor si a ramurilor mai
groase si distrugerea prin ard ere a resturilor in care se gásesc adultii
hibernanti. In combaterea gárgáritei, aplicarea tratamentelor timpurii de primavara
eu uleiul US 1 90, Oleoekaux 3 CE si Oleocarbetox 12 CE, aplicate in combaterea
páduchelui din San Jose ~i páduchelui lános, sunt eficace si in combaterea
gargaritei bobocilor de mar. Se va efectua un tratament in fenofaza de inceput a
desfacerii mugurilor de rod la soiul Jonathan si de inceput al infloririi
arbustului Forsitia sp. Se recornandá urmátoarele insecticide: Actellic 50 EC - 0,2
%, Ekamet 50 EC - 0,1 %, Carbetox 37 CE - 0,5 %, Onefon 80 PS - 0,15 %, Oltitox 50
- 0,2 % etc.

21. FLUTURELE CU VÁRFUL ABDOMENULUI AURIU - Euproctis chrysorrhoea L.

(LEPIDOPfERA, LYMANTRIIDAE)

Descriere. Adultul prezintá dimorfism sexuaL Femela are aripile albe eu luciu
mátásos si anvergura de 30-40 mm. Abdomenul este bombat si scurt, alb in partea
anterioara ~i brun-rosietic spre partea posterioará, la várf eu un smoc de peri
aurii, iar antenele dublu-serate. Masculul are anvergura de 26-32 mm, aripile de
asemenea albe eu luciu mátásos, uneori insá pe aripile anterioare eu cáteva puncte
mici, negre. Antenele sunt aurii, dublu-penate. Corpul si piciorele sunt albe. Oul
este sferic, usor turtit la poli, eu diametrul de 0,4-0,5 mm, initial de culoare
galbená-verzuie, apoi galben-cenusie páná la bruná-gálbuie. Ouále sunt depuse in
grupe a cáte 200-500, acoperite cu perii de pe abdomenul femelei. Pontele au forma
alungitá, de 10-35 /4-11 mm. Larva, omidá adeváratá, la eclozare este neagrá. apoi
devine cenusie-neagrá si eu capul negru. Corpul este acoperit eu peri desi, 1ungi,
ga1beni sau bruni-gálbui si foarte urticauti. Dorsal prezintá douá dungi rosii ~i
eu cáte un neg rosu-portocaliu pe segmentele 9 si 10, iar lateral prezintá benzi
longitudinale albe, intrerupte la intersectia dintre segmente. Larvele parcurg 6
várste si ating 35 mm

26
lungime. Vársta larvelor se detennina dupá latimea capsulei cefalice. Astfel,
latimea capsulei este de 0,4 mm la Ll; 0,5 mm la Lz; 0,8 mm la La; 1,0 mm la Li;
1,9 mm la Ls si 2,9 mm la L6. Pupa, brun-inchisa páná la negru, matá, pe suprafata
corpului eu perisori, se ingusteaza brusc spre extremitatea postericara. Are
dimensiunea de 15-17 mm lungime. Cremasterul prezintá numercsi peri in forma de
cárlige. Ímpuparea se face intr-un cocon transparent, din fire de mátase, de
culoare cenusie. Biologie. Speeia este o insectá monovoltiná, Ierneazá in stadiul
de larvá de vársta a Ill-a (pot ierna si un nurnár foarte redus de larve de vársta
a II-a sau a IV-a) in cuiburi de iernare formate din frunze aglomerate eu fire
mátasoase, dispuse de obicei la várful ramurilor. Primávara, larvele de vársta
atreia, cánd temperatura medie zilnicá este de 8-10°C, párásesc cuiburile de
iernare si incep sa se hráneascá eu mugurii ~i eu frunzele mici, abia iesite din
muguri si care se aflá in apropierea cuibului de iernare. Noaptea sau pe timp
nefavorabillarvele se retrag in adáposturi. Larve1e nápárlesc incá de 3 ori
(larvele, in ultimele várste, párásesc cuiburile ~i se disperseazá in toatá
coroana, unde se hránesc intens, defoliind pomii.) si la sfársitul lunii mai,
inceputul lunii iunie, incep sa se impupeze in coroana pomi lor sau a arborilor,
intre frunze, intr-un cocon transparent, cenusiu-inchis. Pupele se gásesc la
bifurcarea ramurilor, dar si in scorburi sau alte adáposturi. Stadiul de pupá
dureazá 12-15 zile. Zborul fluturilor are loe seara si noaptea, in perioada iunie-
iulie, putándu-se prelungi páná in prima decada a lunii august. Ziua, adultii stau
imobili pe frunze si ramuri. Dupá imperechere, femelele depun de obicei toate ouále
intr-o grámadá, pe dosul frunzelor de stejar (in cazuri exceptionale si pe alte
specii), spre várful ramurilor din coroana arboretului si le acoperá eu perisori
gálbui, proveniti de pe várful abdomenului. Fecunditatea variazá intre 30-670 ouá,
media fiind de 200-300. Dezvoltarea ernbrionara dureazá 2-3 sáptámáni. Eclozarea
are loe in iulie ~i se continuá pána in luna august. Larvele neonate se grupeazá
spre várful ramurilor, unde omizile tinere tráiesc impreuná si scheletuiesc
frunzele pe partea inferioara (larvele prind frunzele intr-o tesárura densá de
mátase, sub forma de cuib, in care stau noaptea, iar ziua ies pentru a se hráni),
Dupá a doua nápárlire i~i tes niste cuiburi din frunze uscate si fire de mátase,
fixate la várful ramurilor, in care omizi1e ierneazá mai multe la un loe (cáte 200-
2000 larve). Intrarea in diapauza se produce din a doua decada a lunii septembrie.
Temperaturile scázute, de peste -200C detelmina reducerea rezervei biologice.
Piante-gazda ~i aspectul dáunárii. Specie polifagá, intálnita atát in arborete cát
si in livezi, in zona de silvostepá si stepá, Atacá in special pomii fructiferi,
dar se intálneste si pe stejar, carpen, paltin, tei, ulm, fag, plop si salcie. La
noi in tará formeazá gradatii puternice, mai eles in centrul si vestul
Transilvaniei. Nu prezintá importanta practicá atacul produs de larvele tinere, la
sfársitul verii, inainte de diapauza hibernanta. In schimb, atacul produs
primávara, este foarte periculos, larvele consumand initial mugurii ~i apoi
frunzele tinere pe care le rod, producánd adesea defolieri totale. Pomii i~i reduc
cresterile, fructificatia este compromisá, iar dupá defolieri repetate sunt
debilitari si atacati de insectele din categoria daunatorilor secundari, in cele
din urmá uscándu-se. Defolierea este mai pronuntata la várfúl coroanei. Combatere.
In plantatiile tinere, eu ináltimi reduse ~i pe suprafete mici, infestate slab, se
poate face combaterea prin táierea si arderea cuiburilor de iernare a larvelor.
Pentru prevenirea inmultirii acestui dáunátor, in silviculturá este importanta
mentinerea unei consistente ridicate a arboretelor, a unui subarboret bine
dezvoltat, crearea arboretelor de amestec ~i protectia organismelor folositoare, in
special a pásárilor. O combatere eficientá prin tratamente chimice se face in
stadiul de larvá de varsta a treia, primavara dupá ce acestea párásesc cuibul de
iernare ..In cazul unei infestári puternice se poate practica si o combatere vara,
in iulie-august, dupá eclozare, impotriva larvelor tinere, folosindu-se insecticide
de contact. Cele mai recomandate produse sunt: Decis 25 FLOW-O,2 l/ha, Decis 2,5
CE0,025%, Dimilin 25 WP-O,l kg/ha etc. 22. NÁLBARUL, ALBILITA

-Aporia crataegi L.
PIERIDAE)
(LEPIDOPTERA,

Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 40-60 mm. Aripile sunt albe eu nervuri
negre la masculi si cafenii la femelá, nervurile sunt foarte proeminente. Corpul
este negru, acoperit eu perisori de culoare deschisá, alungiti si lipiti de corp,
eu ultimul segment la mascul si ultimele patru segmente la

27
femela de culoare alba. Antene1e sunt maciucate, eu ultimele articule la fémela ~i
ultimul articul la mascul, de culoare alba. Oul este de culoare galbena-aurie,
piriform-trunchiat, putiri ingrosat spre bazá si lateral eu sapte striatiuni
longitudinale lungi si sapte mai scurte. Lungimea oului este de 0,9-1,2 mm. Larva,
omidá adeváratá, are capul, picioarele si segmentul anal de culoare neagrá iar
restul de culoare galbena-cenusie-inchisa. Dorsal prezintá trei dungi longitudinale
de culoare neagrá si douá dungi brune-portocalii, intercalate. Corpul este acoperit
eu peri negriciesi. Larva de ultima varsta atinge lungimea de 35-40 mm. Pupa este
albá-murdar sau galbená, eu numeroase puncte negre, eu o formá caracteristicá,
coltúroasa si eu o lungime de 24-28 mm. Biologie. Este o specie monovoltiná.
Iemeazá ca larvá de var sta a Ill-a, in cuiburi de iernare. Primavara devreme, in
martie-aprilie, i~i reincep atacul, rozánd mai intái mugurii vegetativi ~i
floriferi, si apoi frunzele tinere. Larvele sunt mai active ziua, pe vreme
linistitá si eu soare, iar noaptea sau pe timp racoros se retrag in cuiburi.
Larvele din a patra si a cincea varsta se raspándesc in toatá coroana si se hránesc
intens. In primávará, durata de hránire dureazá 20-30 de zile. In luna mai se
impupeaza pe ramuri, pe trunchi sau in cazul inmultirilor in masá se impupeaza pe
garduri sau peretii eladirilor. Pentru impupare larva se leagá de suport eu un
cordon de mátase. Stadiul pupal dureazá douá-trei sáptámáni. Zborul adultilor are
loe in perioada iunie-iulie, ziua, pe vreme caldá si insoritá, zborul fiind uneori
in roiuri. In aceasta perioadá adultii se hránesc eu nectarul florilor. Dupá
imperechere, feme1a depune ouále pe partea superioara a frunzelor, in grupe a cáte
30-150 bucati. O femelá depune 200-250 ouá. Íncubatia dureazá aproximativ douá
sáptámáni. Dupá eclozare, larvele rámán grupate. Páná toarnna larvele cresc incet,
nápárlesc de douá ori (evolutia larvelor in aceásta perioada este de 20-25 zile),
apoi cam prin luna august se grupeaza pentru iemare, cáte 3-6 la un loe, intr-un
cuib format din 2-3 frunze rásucite si legate eu fire de mátase, in care fiecare
isi confectioneazá un irivelis propriu, de aproximativ 3-4 mm, din fire de mátase
alba. In perioada de gradatie s-au semnalat cáte 16-20 omizi intr-un cuib, fiecare
intr-tm cocon separat format din fire de mátase alba. Cuiburile atárná de ramuri si
pot fi identificate eu usurintá. Piante-gazda sí aspectul dáunárii. Speeia este un
dáunátor specific plantatiilor pomicole, avánd preferiutá pentru mar, par si prun,
dar atacá freevent §i speciile forestiere ~i in special stejarul, alunul si
máciesul. Larvele tinere rámán grupate si se hránesc eu epiderma superioara ~i
parenchimul frunzelor, nervurile rámán neatacate. Frunzele atacate se ofilesc, se
brunificá si se rasucesc in jurul nervurii principale. Atacul important il produc
larvele hibemante, care primavara atacá mai intái mugurii si apoi frunzele tinere,
producánd uneori defolieri totale. Combatere. In perioada de repaus vegetatív se
procedeazá la combaterea mecanicá a dáunátorului, prin adunarea si arderea
cuiburilor eu omizi hibemante. Primavara se pot efectua tra tamen te chimice pentru
combaterea larvelor. Se poate utíliza: Carbetox 37 EC, Ultraeid 40 EC, Decis 2,5
EC, Ambush 2,5 EC, Sumithion L 100 VUR-O,75 l/ha, Decis VUR-2 l/ha, Decis 25
FLOW0,025%, iar dintre inhibitorii de chitina se recomandá Alsystin 25 WP-O,l kglha
sau Dimilin 25 WP0,1 kg/ha. etc. Rezultate deosebite s-au obtinut si prin aplicarea
biopreparate1or: Turingin, Dipel si Bactospeine.

23. PAnUCHELE

DIN SAN-JOSÉ - Quadraspidiotus perniciosus

(HOMOPTERA, DIASPIDIDAE)

Comst.

pe un numár de peste 200 specii piante-gazda: pomi si arbusti fruetiferi si

omamentali, esente silvice sau piante ierboase. Preferá speciile samántoase de pomi
si arbusti fruetiferi: mar, par, apoi prun, piersie, eais, cires, visin, coacáz,
agris, Dintre arborii si arbustii omamentali atacá teiul, plopul, ulmul, sal eia,
salcámul, preferánd páducelul, lemnul cáinesc si gutuiul japonez. Dintre speeiile
ierboase atacá fragii si cápsunii. Nu s-a semnalat atac pe conifere. Inseetele se
ráspándesc pe tulpini, ramuri, frunze si fruete. Se localizeaza mai ales pe scoarta
tulpinilor si a lástarilor, in depresiunile ealieiului si ale peduneulului
fruetelor. Se disting usor carapacele insectelor fixate de substrat, in jurul lor
aparánd pete roscat-violete, Odatá eu intepatura este introdusa si saliva, eare
contine o substanta sub actiunea careia se produc o serie de modificári biochimice,
din care cauzá tesuturile se necrozeazá si se inrosesc, in jurulloeurilor de fixare
28

Piante-gazda si aspectul dáunárii, Specie polifagá, intálninudu-se

formándu-se pete rosii caracteristice.La un atac intens carapacele se suprapun,
formand un strat de crustá. Pomii atacati stagneaza in dezvoltare, se usucá
incepánd de la várf; productia de fructe scade, fructele sunt mici, patatc si au o
valoare comereiala scázutá. Morfologie. Adultul (femela), are corpu1 cordiform,
aplatizat, eu tegumentu1 slab chitinizat, de 0,8-1,0 mm lungime si de culoare
galbená, eu pigidiul portocaliu. Pigidiul este triunghiular, prevazut eu douá
perechi de lobi si eu trei grupe de palete. Lobii mediani sunt bine dezvoltati si
au marginile interne drepte, iar cele exterioare prezintá cáte o scobiturá. Lobii
laterali sunt la fel ca cei mediani, dar sunt mai mici. Íntre lobii mediani si
cellaterali se aflá douá pa1ete dintate, iar dupá lobii laterali sunt trei palete
laterale dintate. De o parte si de alta a paletelor laterale mai sunt cáte trei
palete sub forma de spini lati, scurti si dintati la várf Pe partea dorsalá a
pigidiului sunt trei grupe de glande tubulare lungi si subtiri, care secretá
substanta necesará confectionarii scutului protector. Aparatul bucal, conformat
pentru intepat si supt este subtire si de 2,5 ori mai lung decát corpul. Aripile,
ochii si picioarele lipsesc, iar antene1e sunt rudimentare. Seutul ce protejeaza
corpul are forma unui disc circular, si ab convex, de 1,62,3 mm in diametru si este
de culoare brun-cenusie, central sau putiri excentric prezentánd exuvia lárvara a
larvei de prima várstá, in jurul cáreia este construit scutul. In partea sa
caudalá, in dreptul deschiderii aparatului genital al femelei, carapacea prezinta
un orificiu prin care se realizeaza copulatia partenerilor sexuali si expulzarea
larvelor de cátre femelá. Masculu1 are corpul de 0,8-0,9 mm lungime, de aceasi
culoare, dar are antene pároase, formate din 10 articule, ochi, picioare si o
pereche de aripi membranoase a1be. La extremitatea abdomenului prezinta o apofiza
alungita. Carapacea protectoare este alungitá, de 1,2-1,5 mm 1ungime ~i tot de
culoare brun-cenusie. La mascul aparatul bucal este rudimentar (el nu se hráneste).
Larva, in primele 24-30 ore este mobilá, are corpul oval, turtit dorso-ventral, de
0,2-0,3 mm lungime, de culoare galbena-portocalie. Larva neonata are ochi, antene,
picioare si douá se te anale alungite. Dupá fixarea de substrat, apendicii se
atrofiazá, devine sedentará si i~i consttuieste discul protector, caracteristic,
prin aglomerarea firelor mátásoase produse de glandele sericipare prezente pe
partea dorsala a ultimului segment abdominal. Carapace1e larvelor din care se yor
dezvolta femele sunt circulare, eu exuvia situara in centru, iar cele din care yor
rezulta masculi au carapacea ovalá-elipticá eu exuavia situata excentric. Ciclul
biologic. Prezintá 1-3 generatii pe an. In zona de stepá, silvostepá si o buná
parte din zona padurilor de stejar, páduchele are trei generatii pe an (GI ill
perioada mai-iulie, Gz in perioada iulie-octombrie si G3 in perioada octombrie-
mai). In partea superioara a zonei stejarului si o buná parte din zona fagului are
do ua generatii pe an (Gi in perioada iunie-august, iar Gz ill perioada august-
iunie), In partea superioara a zonei fagului are o generatie, iar in zona bradului
nu se dezvoltá. Iemeazá in stadiul de larvá de varsta intái, pe scoarta tulpinilor,
ramurilor si lastarilor. In primavara larvele i~i reiau activitatea de hránire,
nápárlesc ~i are loe diferentierea pe sexe. Cele din care yor apárea femele yor mai
nápárli de douá ori, iar cele din eare yor apáreá maseulii mai nápárlesc incá de
patru ori. Adultii apar cam la sfársitul Iunii aprilie, inceput de mai. Copulatia
are loe imediat dupá aparitie. Prima generatie, de primávará, evolueazá de la
sfársitul lunii iunie, cánd feme1ele incep expu1zarea 1arve1or, aceasta
prelungindu-se pe 40-60 zile. O femelá expulzeaza 70-450 larve, cáte 8-10 pe zi.
Larvele migreaza pe tulpini si lastari. In aceastá perioadá larvele pot fi luate de
vant sau de pásári ~i in acest fel au eapaeitatea de a infesta noi cui turi. Dupá
circa 24 ore ele se fixeazá eu rostrul de substratul alimentar si, la adapostul
scutului protector in formare, se hránesc sugánd sucul celular. Carapacea, in
primele 15-20 de zile este mai laxá, astfel incát ea poate fi penerrata de cátre
inseetieidele eare se aplicá ill acest interval. Dupá 3 sáptémáni larvele devin
larve seeundare, seutul devine mai gros, rezistent, iar dupá incá 3 saptarnáni
cánd, napariese se diferentiaza pe sexe. Copulatia are loe imediat dupá aparitie,
feme1a insá este capabila de o nouá progenitúra numai dupá 25-35 zile, respectiv
sfársitul lunii iulie inceputullunii august. Dezvoltarea unei generatii dureazá 65-
70 zile. Cea de a do ua generatie, de vara, se dezvolta de la inceputul lunii
august ~i dureazá 50-55 zile. La sfársitul lunii septembrie larvele ajung la
eompleta dezvoltare, nápárlesc pentru a doua oará si se diferentiazá pe sexe.
Generatia atreia, de toamná sau hibernantá, se dezvoltá din septembrie octombrie si
páná in anul urmátor. parazitoide

Combatere. Plantarea de soiuri rezistente. Combaterea pe cale biologica, eu

ajutorul viespii Prospaltella perniciosi. Insta1area de cap cane eu feromoni
specifici AtraPern.
29
Tratamentele din perioada de repaus vegetativ se efectueazá cánd temperatura
aerului depáseste 4 C si se realizezá prin stropire a pomilor eu US 1 90 -31/ha;
Oleocarbetox 12.5 CE - 3%, Oleoekalux 3 CE - 1.5 %. in cazul infestárilor puternice
se aplicá douá tratamente, prim ul tratament se aplicá in toamná, dupá cadereá
frunzelor iar al doilea in timpul iernii, páná la umflarea mugurilor. Tratamentele
de vara se aplicá la aparitia in rnasá a lervelor din fiecare generatie si se
utilizaezá produsele: Carbetox 37 CE - 0.4%; Dursban 48 CE - 0.1 %; Pyrinex 48 CE -
0.2%; Nurelle D 50/500 - 0.075%; Demitan 40 CE - 0.15%; Mitac 20 CE - 0.2%; Basudin
special 0.2%, Diazinon 60 EC-O,15%, Ekalux 25 EC-O,1 %, Reldan 40 EC-O,1 %, Ripcord
40 EC-0,02%, Applaud 40 EC-O,1 %, Imidan 50 WP-O,2%, Actellic 50 CE - 0,2 %,
Birlane 24 CE - 0,1 %, Ekamet 50 CE - 0,15 %, Fosfotion 50 CE - 0,15 %, Metation 50
CE - 0,1 %, Murfotox 68 CE - 0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,1 %, Sumithion 50 CE - 0,1
%, Zolone 30 PU 0,2 %, Ultraeid 40 PU - 0,1 % etc.
0

24. P ÁDUCHELE

LÁNOS-Eriosoma lanigerum Haussm.

ERIOSOMATIDAE)

(HOMOPTERA,

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie monofagá, infestánd in principal márul,

dar sporadic a fost semnalatá si pe pár si gutui. Tráieste in colonii pe radácini,
tulpini, ramuri, lastari si pedunculii fructelor, inteapa ~i suge sucul celular din
aceste organe. Tesuturile atacate se hipertrofiaza, aparand tumori sau nodozitáti,
care eu timpul crapá, cápatánd aspectul unor ráni canceroase. La nivelul ránilor se
observá o secretie alba filamentoasa, ceea ce indicá prezenta insectelor.
Circulatia substantelor hránitoare la acest nivel este impiedicatá. Morfologie.
Adultul (femela apterá) are coprul oviform, bombat, de 1,7-2,5 mm lungime, de
culoare rosie-brunie, acoperit eu o secretie ceroasá, filamentoasá, abundentá, de
culoare alba. Antenele sunt forma te din 5-6 articule, egale cu 1/4 din lungimea
corpului. Corniculele sunt reduse, prevázute pe partile laterale eu cáte 10-15
peri. Segmentul anal rotunjit. Femela aripata are corpul oval-alungit, de 1,6-2,2
mm lungime, de culoare bruná. Aripile sunt mai lungi decát corpul. Dacá se
striveste corpul páduchelui se scurge un lichid rosu ca sángele, de unde si
denumirea de "páduchele de sánge" . Ciclul biologic. Specie polivoltiná, putand
evolua 8-12 gneratii pe an. In tara no astra, ca si in alte tari europene, acest
páduche, are un ciclu evolutiv incomplet, fiind nemigrator, intreg ciclul biologic
desfasurándu-se numai pe mar (ciclul biologic compiet este iritálnit numai in tara
de origine, unde are ca plantá gazda primara ulmul american, iar ca plantá gazda
secundara márul). Ierneazá ca larvá de prima si a do ua várstá, in ranile
canceroase de pe rádácini, ramuri ori tulpini. La pornirea vegetatiei in primávará,
larvele incep sa se hráneascá, migránd de la rádácini spre tulpini si ramuri. Dupá
1-2 sáptámáni larvele devin femele mature si se reproduc vivipar, pe cale
partenogeneticá, O femelá expulzeazá 50-130 larve, in timp de 10-15 zile.
Dezvoltarea unei generatii dureazá 3-4 sáptémáni. In cursullunilor iunie-iulie apar
si femele virginogene aripate, care zboará ~i infesteazá alte livezi. La sfársitul
verii are loe o migrare in sens invers: o parte din ele coboará la rádácini, dánd
nastere formei radicicole, care hib eme aza. Chiar dacá uneori apar si formele
sexuate si depun ouá pe mar, larvele de fundatrix care iau nastere in prinlavara
mor inainte de a se reproduce. Combatere. Respectarea másurilor de carantina
fitosanitará este obligatorie, in acest sens se foloseste numai material sáditor
sánátos. Se parcticá táierea si arderea ramurilor si lastarilor atacati. Utilizarea
de soiuri rezistente, evitand pe cele sensibile, cum este Parmen Auriu. Favorizarea
inmultirii si activitátii parazitului Aphelinus maii, care este eficace in
reducerea populatiei afidului. Aplicarea de tratamente chimice de iarná, prin
stropirea pomilor, eu aceleasi produse recomandate pentru combaterea páduchelui
testos din San Jose. in perioada de vara tratamentele se efectueazá eu produsele:
Diazol 60 CE - 0.15%; Ekalux 50 CE - 0.1%; Nurelle D 50/500 - 0.75%; Sumi-Alpha 12
CE - 0.05-0.08%; Reldan 40 CE - 0.01-0.2%; Demitan 40 CE - 0.1 %, Sinoratox 35 CE
-0,1 %, Zolone 30 PU - 0,2 %, Sumicidin 20 EC - 0,04 %. 25. MUSCA

ClRE~ELOR-Rhagoletis cerasi L.
(DIPTERA, TEPHRITIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Specie oligofagá, atacánd fructele unor specii

de pomi fructiferi si arbusti omamentali; preferá ciresul si visinul. Acest
daunator se mai poate dezvolta si in fructele de Lonicera tatarica si Lonicera
xilosteum, arbusti ce constituie focare principale de infestare 30
pentru livezi1e de cires si visiri. Larvele consuma pulpa din jurul sámburilor,
sápánd in acestia galerii si caveme. La exterior fructele atacate prezinta zone mai
adáncite ~i de culoare mai inchisá; eu timpul fructele devin moi, se inchid la
culoare si, daterita infectiei eu agenti patogeni (Monilinia cinerea) ele
putrezesc. Soiurile eu coacere tárzie si foarte tárzie sunt cele mai atacate
(Boambe de Cotnari, Pietroase negre, Pietroase galbene Dönissen, Hedelfinger,
Germersdorfer etc.). Ciresele amare, precum ~i soiurile de cires eu fructele de
culoare rosie si galbená sunt infestate intr-un pro cent de 45%. Morfologie.
Adultul are corpul de 4-6 mm lungime, de culoare bruná negricioasa si eu luciu.
Capsula cefalicá, antenele, scutelul ~i varfui femurelor sunt de culoare galbéna.
Pronotul este de culoare cenusie, eu trei dungi longitudinale negre. Aripile sunt
transparente ~i eu 4 benzi transversale, brunecenusii. Abdomenul femelei se termina
eu un ovipozitor telescopic. Larva, apodá si acefalá, la compieta dezvoltare are
corpul de 5-6 mm lungime, de culoare alba, slab-gálbuie; la partea anterioara
corpul este subtiat, iar la cea posterioará mai ingrosat ~i truncheat oblic. P u p
a are forma de butoias, de 2,5-4 mm lungirne. Ciclul biologic. Specie monovoltiná.
Ierneazá stadiul de pupá in sol, la 2-18 cm adáncime, sub coroana pomilor. In
primavara, de la faza de pupá eu ochii roz si páná la aparitia primi lor aduiti
sunt necesare 14-16 zile. Aparitia primilor adulti se inregistreaza din a doua
jumátate a lunii mai. Adultii apar aproape eu o luna inainte de coacerea cireselor
si visinclor. Zborul mustelor se esaloneaza pe 40-50 zile, intre 15 mai-IS iulie.
Dupá circa douá sáptámáni de la aparitie, cánd fructele SWltin párgá, au loe
copulatia ~i ponta. Depunerea ouálor incepe in prima sau a doua jumátate a
IW1iiiunie. Femela depune cáte un ou, sub epiderma fructului sau in pulpa acestuia.
O femelá depune in medie 100 ouá. Incubatia dureazá 6-12 zile. Eclozarea primelor
larve se inregistreazá din a douá jumáttae alunii iunie. Evolutia larvará dureazá
10-20 zile. La compieta dezvoltare larva páráseste fructul, de obicei dupá ce
acesta a cázut, patrunde in sol si se impupeaza, stadiu care ramáne in diapauza
estivala si apoi de hibemare. Conditiile favorabile pentru dezvoltarea speciei se
inregistreazá pe tirnp insorit, linistit, eu o temperaturá cuprinsá intre 18 si
220C. Precipitatiile abundente ~i umiditatea relativá a aeru-lui de peste 85 % au o
influentá negativá asupra mustelor. Combatere. Sáparea solului in livezi sau in
jurul pomi lor in timpul toanmei sau primavara pentru distrugerea pupelor
hibemante. Tratarea solului in livezi sau in jurul pomilor, primávara, in perioada
desfacerii mugurilor eu PEB 5 + Lindan 3, pentru distrugerea adultilor care ies din
sol. In stabilirea prognozei de vara a fost testata eficacitatea unor modele de
capcane vizuale colorate si capcane eu feromoni sexuali. Capcanele vizuale
autohtone (Cluj-Napoca) si stráine (Elvetia ~i Germania) si-au dovedit eficacitatea
in capturarea insectelor adulte, in stabilirea zborului ~i densitatea populatiilor,
in avertizarea momente lor optirne de combatere. Insecta reactioneazá foarte
sensibil la culoarea galben. De asemenea, feromonul specific AtraRag detelmina
atragerea masculilor in perioada de zbor a insectelor. Aplicarea tratamentelor
chimice se face la avertizare, respectiv cánd se capturaezá pe capcaná o insectá pe
sáptámáná, la soiurile semitimpurii si 0.5 capturi/saptamána la soiurile tardi ve
in capcanele eu feromon sau capcanele adezive galbene. Prirnul tratament se mai
poate aplica la 6-7 zile de la aparitia primi lor aduiti in custile de avertizare,
iar al doilea la 6-8 zile de la primul. In acest scop se utilizeazá biopreparatele
(Turingin, Bactospaine, Dipel - 2 kg/ha), organofosforice (Sinoratox 35 CE 1.2
l/ha; Basudin 60 CE - 1.0 l/ha; Actelic 50 CE - 0.05%; Onefon 90 PU - 1.5 kg/ha),
carbamice (Mospilan 20 SC - 0.04%) sau piretroide (Decis 2.5 CE, Fastac 10 CE, Fury
10 CE, Supersect 10 CE, Chinmix 5 CE - 0.0250 l/ha). 26. OMIDA PÁROASÁ A DUDULUI -
Hyphantria cunea L.
- (LEPIDOPfERA, ARCTIIDAE)

Descriere. Adultul are anvergura aripilor anterioare cuprinsá intre 28-38 mm,
masculul fiind ceva mai mic decát femela, de culoare alba. Adeseori pe aripile
anterioare se disting pete de culoare inchisa (mai freevent la masculi), dispuse
neregulat. Aripile anterioare sunt triunghiulare, iar aripile posterioare sunt
Iatite, rotunjite si de culoare alba. Corpul este paros, de culoare alba, uneori eu
o slaba nuantá cenusie. Ochii sunt mari, de culoare neagra, la masculi fiind mai
mari si mai proeminenti. Antenele sunt filiforme la femele si pectinate la masculi,
de culoare bruná-castanie si práfuite eu alb.

31
Picioarele sunt galbene-brunii, cu tarsele mai inchise. Abdomenul la fémela este
verzui, prezentánd uneori pe partea inferioara cáteva puncte negre, iar la mascul
gálbui. Oul este sferic, eu diametrul de circa 0,5 mm, eu suprafata fin granulatá,
la depunere de culoare galbena-verzuie, iar apoi devine cenusiu-inchis. Larva,
ornidá adeváratá, la completa dezvoltare are corpul de 20-30 mm lungirne, eu capul,
pronotul si picioarele negre, dorsal de culoare bruná-inchis, lateral galbená iar
ventral galbená-brunáverzuie. Pseudopodele sunt cenusii. Pe partea dorsalá a
corpului prezintá o banda longitudinalá, latá si de culoare inchisa. Pe fiecare
segment corporal se disting 12 negi, cei dorsali de culoare neagrá, iar cei
laterali sunt de culoare galbená-deschis. Negii sunt prevázuti eu smocuri de
perisori lungi, de culoare alba, bruná sau neagrá. Perii sunt urticanti. Pe
laturile corpului se afla o banda longitudinala formatá din pete albe, verzui sau
gálbui Varsta larvelor se determiná dupá latimea capsulei cefalice. Astfe1, latimea
capsulei este de 0,3 mm la Ll; 0,5 mm la Lz; 0,8 mm la 13; 1,1 mm la Li, 1,5 mm la
Ls; 1,9 mm la Ls si 2,5 mm la i». Pupa este la inceput de culoare galbená-verzuie,
apoi devine bruná-inchis. Cremasterul este de forma unei lamele dreptunghiulare, la
várf cu 10-16 prelungiri chitinoase, la extremitate latite in forma de disc.
Lungirnea pupei este de 8-16 mm. Coconul este de culoare cenusie, format din fire
de mátase, perisori de pe corpul larvelor, tesuturi vegetale si excremente larvare.
Biologie. Prezintá 2-3 generatii pe an. Ierneazá stadiul de pupá in scorburile
copacilor, sub scoarta exfoliatá, sub frunzele cázute, pe garduri, pe peretii si
stresinile cládirilor, in stratul superficial al solului etc. In primavara fluturii
zboará la sfársitul lunii aprilie si páná pe la inceputul lunii iunie. Zborul are
loc seara si noaptea, ziua stau in coronament. Prima generatie evolueazá de la
sfársitul lunii aprilie si páná la sfársitul lunii iunie. Femela depune ouále pe
dosul frunzelor, mai ales pe cele din varfui ramurilor, intr-o singurá grupá de
400-800 ouá, ordonate in siruri regulate, uneori pe 2-3 straturi, acoperite eu
perisori fini si rari. Sunt preferari pentru depunerea pontei arborii izolatti, eu
coroana bine aerisita si luminatá sau cei de la lizíerá, Incubatia dureazá 8-20
zile. Larvele apárute traiesc grupate formand cuiburi mici, alcatuite din 2-3
frunze unite prin fire mátásoase. Pe frunze, larvele stau una lángá alta si se
hranesc eu epiderma ~i parenchirnul fiunzei. Cuibul are culoarea albicioasa-
argintie ~i creste treptat prin prinderea continna a fiunzelor din apropiere,
cuibul putand ajunge páná la o jumátate de metru. Dezvoltarea larvelor dureazá 4-6
sáptámáni La compieta dezvoltare (dupa ce au nápárlit de 56 ori), la sfársitul
Iunii iunie-inceputul lunii iulie, larvele se retrag in loeuri adápostite
(scorburi, scoartá exfoliatá, etc.) si, in coconi mátásosi cu tesárura rará, se
transforma in pupe. Stadiul de pupá dureazá 712 zile. In a doua jumátate a lunii
iulie-inceputul lunii august zboará fluturii din prima generatie. Generatia a doua
se dezvoltá de la sfársitul lunii iulie si páná in octombrie. La compieta
dezvoltare larvele se retrag in loeuri adápostite si se transforma in pupe, care
apoi hiberneazá, In anii eu toamná blándá si lungá poate apátea si o atreia
generatie partialá, ale cárei larve deobicei nu reusesc sa ajungá sa se transforme
in pupe, pierind din cauza temperaturilor scázute sau a lipsei de hraná.
Caracteristicile atacului. Specie polifagá, atacánd peste 200 specii de plante
lernnoase si ierboase, apartinánd la 56 de farnilii botanice, dintre acestea 104
specii sunt cultivate, preferánd: dudul, artarul, salcia, salcámul, prunul, márul,
gutuiul, caisul, visinul, nucul, vita de vie, porumbul, floarea soarelui. Produce
pagube prin defolieri totale sau partiale. Larvele imediat dupá eclozare leaga
frunzele eu fire de mátase, incepánd eu frunza pe care a fost ponta, formand
cuiburile de hránire. In interiorul cuiburilor, larvele rod una dintre epiderme si
paranchimul, lasand intacte nervurile. Cuiburile se maresc incepánd de la periferia
coroanei spre interiorul ei. La inceput cuiburile au o culoare usor argintie,
culoare data de epiderma ramasa intactá, care se albeste, dar mai tárziu cuiburile
se brunificá, Íncepánd eu varsta atreia, larvele rod nese1ectiv frunzele,
distrugándu-le in total. Din varsta apatra larvele párásesc cuiburile de hránire si
se ráspándesc in intreaga coroaná, producánd defolieri putemice. La invazii
puternice, pomii sunt compiet desfrunziti, iar la atacuri repetate pomii se
debiliteaza si se pot usca. Acélasi fenomen apare si la arborete, mai ales acelor
din aliniamente, din parcuri, de pe liziere si din arboretele rárite. Cel mai
págubitor este atacul produs de a doua generatie. Combatere. Datoritá puternicei
esalonári a tuturor stadiilor de dezvoltare, actiunile de combatere sunt destul de
dificile. Se recomandá aplicarea de tratamente eu biopreparate pe bazá de virusi si
bacterii (Bacillus thuringiensis: Turingin, Thuricide, Bactospeine, Dipel-2 kg/ha),
ímpotriva larvelor de diferite várste. Se recomandá omizitul, operatie care se
efectueazá imediat dupá aparitia cuiburilor de hránire, prin care se detaseazá (eu
foarfeca) cuiburile de omizi ~i se distrug apoi prin 32
ardere. Combaterea pe cale chimica se poate realiza prin aplicarea de tratamente eu
produse organofosforice (Sinoratox 35 CE-D,15%, Carbetox 37 CE-D,4%, Onefon 90 PU-
0.1 %, Bromex 50 EC-D,25%, Danex 80 SP-D,2%, Ecalux 25 EC-D,1 %, Sumithion 50 EC-
D,1 %), carbamice (Mospilan 20 SP-0.05%, Padan 50 DP-O,1 %), piretroizi de sintezá
(Decis 2.5 CE-0.075%, Cymbush 10 EC0,03%, Fastac 10 EC-O.03%) ~i inhibitoare de
chitina (Dimilin 25 WP-0.04 %). Se recomandá aplicarea al-2 tratamente pentru
fiecare generatie. Nu se yor trata duzii in perioada recoltárii frunzelor pentru
viermii de matase.

27. SFREDELITORUL RAMURILOR - Zeuzera pyrina L. (LEPIDOPTERA, COSSIDAE) Descriere.

Adultul este un fluture eu anvergura aripilor, la femelá, de 50-70 mm, iar la
mascul,
de 35-45 mm. Aripile anterioare sunt mai lungi dedit cele posterioare, au o culoare
alba si prezintá numeroase pete de culoare albastru-inchis, repartizate neuniform.
Aceste pete sunt situate intre nervurile aripii, pe margine sau chiar pe nervuri.
Aripile posterioare au o culoare alba, iar petele sunt mult mai estompate la
culoare dedit cele de pe aripile anterioare (au o culoare albastru-deschis). Capul
si toracele sunt acoperite eu perisori fini, de culoare alba. Toracele are pe
partea dorsalá sase pete mici albastreinchis, dispuse pe douá randuri
longitudinale, iar pe segmentele abdominale sunt benzi transversale de aceeasi
culoare ca si petele de pe aripi. Picioarele sunt de culoare albástruie. Abdomenul
la femelá se termina printr-un ovipozitor chitinos retractil, de culoare galbená,
foarte ascutit si destul de lungo La mascul, abdomenul se termina eu un smoc de
peri mátásosi, de culoare alba. Antenele, de culoare albastrá, la femelá sunt
filiforme, iar la mascul penate la baza lor. Oul este alungit, eliptic, eu
suprafatá netedá ~i lipicioasá si are culoarea galben-rosietic. Larva, omidá
adeváratá, la maturitate atinge lungimea de 50-60 mm si este de culoare galbená, eu
capul negru lucitor. Corpul este glabru, de forma cilindricá, usor turtit. Capul
este mare, antenele sunt scurte, compuse din douá articule. Pronotul ~i ultimul
segment abdominal sunt negre. Toracele si abdomenul prezintá numeroase puncte ne
gre pe fiecare segment. Exceptánd ultimul segment abdominal, pe fiecare tergit
abdominal se gásesc cáte douá perechi de negi de culoare inchisá, prevázuti cu
perisori, negii fiind dispusi in forma de trapez. Cele cinci perechi de picioare
abdominale sunt prevázute eu eroséte ehitinizate dispuse in caro ana. Pupa este de
culoare bruná-deschis, are o lungirne de 40 mm, este putiri curbata si adapostita
intr-un cocon format dintr-o tesárura de mátase. in zona capului, intre ochi
prezintá o excrescentá bruná, iar pe pártile darsale ~i laterale ale corpului
prezintá cáteva siruri transversale de ghimpi. Biologie. Sfredelitorul ramurilor
este o specie eare dezvoltá o generatie la doi ani, dar in zonele mai calde poate
fi monovoltiná. Ierneazá de douá ori in stadiul de larvá. in atreia primávará, dupá
o perioadá de hránire de cirea douá luni, larvele coboará cátre orificiul de iesire
din galerie, unde, de regula in lunile mai-iunie are loe impuparea. Stadiul de pupá
dureazá 15-20 zile. Zborul fluturilor incepe la sfársitul lunii iulie ~i continuá
páná in august. Longevitatea aduitilor este de 8-10 zile. Fluturii au un zbor greoi
si zboará pe distante mici, iar femelele depun ouále izo lat, in apropierea
mugurilor, pe petielul frunzelor, in crápáturile scoartei lujerilor sau ehiar ~i pe
scoarta ramurilor. O femelá depune intre 200 si 800 de oua. Dupá 8-10 zile de la
depunerea ouálor apar omizile. Larvele neonate tes un euib de mátase in care rámán
la inceput grupate, perforánd mugurii, petielul si nervura principalá a frunzelor
apropiate. Dupá un scurt tirnp ele párásesc aceste loeuri si patrund imediat sub
scoartá, apoi in lernn, unde rod galerii. Larvele in tirnpul dezvoltárii lor
schimbá de mai multe ori locul de atac, pe másura necesitatilor de hraná. In primul
an activitatea larvelor se esaloneaza pe un interval de aproxirnativ douá luni.
Omizile ierneazá, iar in primavara anului urmátor continuá roaderea ramurilor in
care au iemat. in zonele mai calde sau in anii caldurosi, prin luna iunie sau
iulie, omizile din cel de-al doilea an se transforma in pupe in apropierea gáurii
de iesire din galerie. Dupá 3-4 sáptárnáni, din pupe apar fluturi. La iesirea
fluturelui din galerii rámánc de obicei exuvia pupei, dupá care se cunoaste ca a
inceput zborul fluturilor. Fluturii zboara putiri si stau de obieei mai mult pe
tulpini. in majoritatea zonelor dezvoltarea larvelor continuá incá un an. Adesea,
in aceastá situatie, larvele párásesc vechile galerii si rnigreazá pe ramuri mai
groase sau chiar in tulpiná, in care i~i yor efectua o nouá diapauza hiemalá.

33
Caracteristicile atacului. Galeriile larvare sunt de obieei aseendente, ovale in
sectiune transversala ~i ocupá eentrul ramurilor sau al lujerilor. Galeriile
comunica eu exteriorul printr-un orifieiu de evaeuare a exerementelor. Lungimea
galeriilor depinde de eserita atacatá. In lemnul moale galeriile sunt lungi (50-60
cm) ~i largi, iar in lemnul tare galeriile sunt mai inguste ~i mai seurte. Ramurile
ataeate se usucá de la loeul de roadere spre várf, fenomenul fiind usor de observat
intr-un arboret ataeat dupá usearea partiala a ramurilor si dupa exerementele
existente pe scoartá. Pagube mari pot fi semnalate in pepiniere ~iin plantariile
tinere. Combatere. in arboretele infestate se fac eu regularitate táieri de
ingrijire si de igiená. Diminuarea rezervei biologiee se poate realiza ~i prin
prinderea aduitilor la surse lurninoase, precum si prin ungerea eu var a tulpinilor
subtiri (ramurile váruite sunt evitate de cátre femelá la depunerea pontei). De
asemenea, se pot introduee in galerii inseetieidele volatile. In timpul zborului
adultilor se recornanda apliearea unor tratamente eu diferite inseetieide.

28. VIERMELE MERELOR - Cydia pomonelIa L.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii, Inseeta atacá fruetele de már ~i pár, mai rar
fruetele de prun, gutui si nue. Larvele rod galerii in pulpa fruetelor, con suma
semintele. trecánd dintr-un fruet in altul. Larvele din prima generatie dauneazá
fruetele tinere, de márimea unei nuei; eele din generafia a doua, fruetele ajunse
la eoaeere. Din galeriile roase se seurge un rumegus, in amestec eu exeremente,
adesea aglomerate eu fire mátásoase. Fructele sunt depreciate calitativ, cad de
timpuriu ~i putrezesc, datoritá infectiei eu eiuperci (Monilinia fructigena).
Pierderile pot ajunge la 70-80 % din productia de fruete. Morfologie. Adultul are
anvergura aripilor de 15-22 mm. Culoarea corpului si a aripilor este cenusie-bruná.
Aripile anterioare sunt largi, subreetangulare, prezintá mai multe benzi
transversale inguste, de culoare cenusie-inchis. In regiunea apicalá se gáseste o
macula semilunará bruná, eu luciu metalic, delimitatá de un chenar gálbui-roscat,
alcátuit din douá linii. Aripile posterioare sunt brune si eu reflexe arámii. In
stare de repaus aripile stau in forma de acoperis de casá. au 1 are 0,08-1,0 mm in
diametru, este subcireular, putin bombat, alb-opaleseent. Larva, omidá adeváratá,
la compieta dezvoltare are eorpul de 15-20 mm lungime; capul ~i pronotul sunt de
culoare bruná, restul corpului de euloare roz-desehis. Pieioarele abdominale eu
numeroase eroséte ehitinoase. P u p a are 9-10 mm lungime si este galbená-bruná sau
bruná-inchisá. Ciclul biologic. Evolueaza 2 generatii pe an. Iemeaza in stadiul de
larvá ajunsá la compieta dezvoltare, intr-un eocon mátásos, situat sub scoarta
trunehiului si in crápáturile aeestuia. Temperaturile scázute din perioada
repausului vegetatív (-27,8°C) determiná mortalitáti de 60-70 % la larvele
hibemante. In primávará, prin luna mai, larvele se transformá in pupe. Durata
stadiului de pupá este stráns legata de temperaturá, urniditate, expozitia
coconilor, variind in medie intre 20 si 30 de zile. Zborul fluturilor se
inregistreazá cánd temperatura aerului depáseste 15o C. Zborul lor este erepuseular
si noctum. Dupá 5-6 zile de la aparitie au loe imperecherea ~iponta. Copulatia are
loe in prima jumátate a lunii mai. Prima generatie, de primávará, se dezvoltá din a
doua jumátate a lunii mai. Ouále sunt depuse izolat pe frunze, fructe si lástari,
cánd fructele au marimea unei alune. a femelá depune 50-150 ouá. Temperaturile
scázute (sub 12°C) precum si cele care depásesc 270C, ce se inregistreazá in timpul
primei generatii, limiteazá imperecherea si ponta. Intervalul hidric de
favorabilitate este 50-85 %, pragul inferior de umiditate relativá este de 20 %,
iar cel superior este de 95 %. Precipitatiile abundente, vanturile putemiee
impiedicá zborul, imperecherea ~i depunerea ouálor. Incubatia dureazá 8-15 zile.
Dupá eclozare larvele migreazá in cáutarea fruetelor, perioadá in care se hránesc
pe seama frunzelor, insa fárá sa producá pagube in acest interval. Apoi, larvele
patrund in fructe, de obieei prin depresiunea ealiciului sau a peduncului. Dupá ce
patrunde in fruet, larva nápárleste, roade o galerie cátre lojele semintelor,
hránindu-se eu aeestea. Dezvoltarea stadiului larvar dureazá 20-30 zile, timp in
care nápárleste de patru ori. La compieta dezvoltare larvele párásesc fruetele,
migreazá pe tulpini si sub ritidomul acesteia, in seorburi, i~i formeazá fieeare
cáte un coeon mátásos si se transforma in pupe. Stadiul pupal dureazá 5-14 zile,
dupá care zboará fluturii din prima generatie. Cea de a doua generatie, de toamná,
se dezvoltá din a doua jumátate a lunii iulie si páná in spetembrie. Ouále sunt
depuse pe 34
fructe ~i mai rar pe frunze. Incubatia dureazá 5-12 zile. Larvele apárute patrund
in fructe, obisnuit pe partea lateralá, unde de regula este lipitá o frunza sau un
alt fruct, si evolueaza timp de 20-25 zile, dupá care párásesc fructe1e atacate si
se retrag pentru diapauza. Combatere. Instalarea capcanelor eu feromon specific -
AtraPom, pentru determinarea nivelului populatiei sau pentru combaterea directá
prin captarea in masá a masculilor; in primul caz, pentru avertizare, se instaleazá
3 capcanelha, iar pentru combatere páná la 40 capcanelha, avertizarea tratamentelor
chirnice se face la inregistrarea a 3-4 fluturi/capcaná/sáptárnáná. O combatere mai
eficace (dezorientarea masculilor) se realizaeza prin instalarea de evaporizatoare,
care realizeaza o atmcsfera atractanta mai eficace si usor de aplicat. Adunarea
fructelor cázute ~i utilizarea lor in fermentatie sau in hrana animalelor.
Combaterea viennelui merelor se poate realiza si pe cale biologica, indeosebi prin
lansarea ovifagilor din genul Trichogramma; se conteazá pe o reducere semnificativa
a populatiilor la lansarea, in cáte doua reprize pentru fiecare generatie, a unui
numár de 50-100 mii viespi/ha, De asemenea, se recomanda folosirea de preparate
biologice pe bazá de Bacillus thuringiensis (Thurintox) si Bacillus cereus
(Thuringin) in concentratie de 0,3 %, Dipel - 0,1 %, Bactospeine - 0,3 %.
Aplicarea, pe trunchiul pomilor, a unor brái-capcana din carton gofrat, sub care se
retrage larvele pentru impupare sau diapauza. Bráiele se distrug dupá retragerea
larvelor din prima generatie ~i in perioada de repaus vegetativ a celor cu larve
diapauzante. Rázuirea trunchiului si a ramurilor mai groase de scoarta exfoliatá,
de muschi ~i de licheni si arderea lor impreuná eu larvele hibernante, operatie
care trebuie facutá iarna sau primavara devreme. Strángerea fructelor viermánoase
zilnic ~i folosirea lor in diferite scopuri. Combaterea pe cale chirnicá írnplica
aplicarea de tratamente eu insecticide, la fiecare generatie cel putiri un
tratament. In acest scop se utilizaeza produsele: Dirnilin 25 WP - 0.04%; Insegar
25 WP 0.04%; Sonet 100 CE - 0.05%; Sumialpha 2.5 CE - 0.04%; Zolone 35 CE - 0.15-
0.2%; Sinoratox 35 CE - 0.1 %; Polythrin 200 CE - 0.015%; Talstar 100 EC - 0.04%,
Carbetox 37 CE - 0,4 %, Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE -0,1 %, Onevos 50 - 0,1
%, Onefon 80 PS - 0,15 %, Dipterex 80 PS - 0,15 %, Danex 80 PS - 0,15 %, Clorofos
75 PS - 0,15%, Diazinon 60 CE - 0,15 %, Basudin 60 CE - 0,15 %, Actellic 50 CE -
0,1 %, Carbaril 50 PU - 0,15 %, Oltitox 85 % - 0,1 %, Decis 25 CE - 0,05 %, Ambush
25 CE - 0,05 %, Karate - 0,01 %, Fastac 100 CE - 0,008 % etc.

29. VIERMELE PRUNELOR - Grapholitha (Cydia) funebrana Tr.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)

Piante-gazda si aspectul dáunárii. Insecta atacá indeosebi prunul si corcodusul,

dar sporadic a fost semnalatá si la fructele de cires, piersic si cais. Larvele din
prima generatie atacá fructele verzi, rozánd galerii si consumand pulpa cruda. O
larvá infesteazá 2-5 fructe. Fructele atacate cad. Larvele din generatia a doua
dauneaza fructe1e cánd acestea sunt in faza de coacere in párga; ele rod galerii si
la fel consuma pulpa din jurul sámburilor. Fructele atacate se recunosc dupá
prezenta picaturilor gomoase, care se scurg prin orificiul de patrundere a
larvelor. Fructele atacate cad sau putrezesc, ca urmare a infectárii lor de cátre
ciuperei (Monilinia spp.) Cele mai sensibi1e soiuri la atacul viermelui prunelor
sunt D'Agen, Vinete Románesti, Gras románesc, Peché, Vinete de Italia, Tzar,
Bosniace ~i Tuleu Gras. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 14-16 mm.
Corpul este brun-cenusiu, eu lungirnea de 6-9 mm. Aripile anterioare sunt brune-
inchis, mai inchise spre bazá, la várf eu cáte o pata ovalá, lueitoare, bruna-
cenusie sau plumburie, pe care se gásesc 4 linii brune negricioase, dispuse
longitudinaI. Aripile posterioare sunt cenusii si eu franjuri scurte, albicioase. O
ul este eliptic, translucid la depunere, apoi de culoare gálbuie. Larva, omidá
adeváratá, la compieta dezvoltare are corpul de 10-14 mm lungime si de euloare roz.
Capsula cefalica, plácile toraciee si ultimul segment abdominal de euloare brun-
inchis. P u p a are lungimea de 6-7 mm si este de euloare cárámizie. Ciclul
biologic. Prezintá 2 generatii pe an (rar poate prezenta si atreia generatie, care
insa este partialá). Iemeazá in stadiul de larva ajunsá la compieta dezvoltare,
protejatá de un coeon mátásos, sub ritidomul de la baza tulpinii, sub resturile
vegetale. In cursullunilor aprilie-mai larvele se transforma in pupe. Stadiul de
pupá dureazá 12-18 zi1e. In ultima parte a lunii aprilie pária in prima jumátate a
lunii mai are loe zborul fluturilor, odatá eu inceputul scuturárii petalelor la
soiurile eu inflorire timpurie. 35
Fluturii zboara la crepusculul de dimineatá si numai in zile1e cánd temperatura
aerului a depasit 10°C. Zborul adultiilor se csaloneaza pe operioada de 5-7
sáptámáni, maximul zborului fiind dupá 15 zi1e de la aparitie. Prima generatie,
evolueaza incepánd din prima jumátate a lunii mai si pána la sfársitul lunii iunie
sau inceputul lunii iulie. Copulatia ~i depunerea ouálor au Ioc la 5-10 zile de la
aparitia fluturilor. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a fnmzelor si pe
fructul care are marimea unui sámbure de másliná. Ouale sunt depuse in proportie de
70-90 % pe calota inferioara a fructelor. Depunerea ouálor se csaloneaza pe
operioada de 25-30 zi1e. O femelá depune 40-800ua. Incubatia dureazá 9-18 zi1e. La
aparitie, larvele intra in fruct, unde rod galerii in pulpa fructelor spre
peduncul, sectionánd vas ele liberolemnoase si oprind astfel partial sau total
circulatia sevei. Din aceastá cauzá, fructul atacat nu se mai dezvoltá, capátá o
culoare violacee ~i cade inainte ca larva sa ajungá la compieta dezvoItare. Cáderea
fructelor infestate corespunde cáderii fiziologice normale din luna iunie. Evolutia
larvelor dureazá 2535 zi1e. La compieta dezvoItare larvele párásesc fructele,
migreaza pe tulpini, la nivelul coletului unde i~i confectioneaza coconi mátásosi
si se transforma in pupe. Stadiul pupal dureazá 8-12 zile. La sfársitul lunii iunie
sau inceputul lunii iulie zboará fluturii din prima generatie. Zborullor se
esaloneazá pe un interval de 4-6 sáptámáni, Generatia adoua, evolueazá de la
inceputul lunii iulie si páná la sfársitul lunii august (cánd sunt 3 generatii) ~i
páná la inceputul Iunii mai din anul urmátor, cánd sunt douá generatii. La cáteva
zile de la aparitie (2-3 zi1e) are loe copulatia, iar femelele depun ouále pe
fructele ajunse in fenofaza de coacere. Incubatia dureazá 5-10 zi1e. Dezvoltarea
stadiului de larvá dureazá 20-25 zi1e. Spre sfársitul lunii august sau la inceputul
lunii septembrie larvele, ajunse la completa dezvoltare, se retrag in diapauza.
Combatere. Adunarea fructelor viermánoase, inainte de a fi parasite de larve.
Aplicarea de bráie-capcane, pe trunchiurile pomilor, in scopul atragerii larvelor
pentru impupare sau diapauza. Bráiele se aplica si se distrug pentru fiecare
generatie in parte, inaintea párásirii lor de cátre fluturi. Capturarea fluturilor
in cursele instalate in livezi, in perioada de zbor a acestora; instalarea de curse
cu feromon speeific -AtraFun- foarte selectiv si putemic atractant sexual pentru
capturarea masculilor, in scopul stabilirii nivelului populatiei, avertizárii
tratamentelor sau combaterii directe ori prin metoda dezorientárii. Aplicarea de
tratamente chimice: cánd existá 2 generatii se aplicá schema de tratemente: 2+2
(tratamentul 1 se aplicá la 6-8 zile dupá primele 2-3 zile de pontá la generatia l-
a si la 4-6 zi le dupá primele 1-2 zile de la porita la generatia a II-a; al doilea
tratament pentru fiecare generatie se recomandá la 10-12 zile dupá primul
tratament), utilizánd produsele organofosforice (Sinoratox 35 CE - 0.15%; Carbetox
37 CE - 0,4 %, Zolone 35 CE - 0.2%; Ecalux S 32 CE - 0.075%, Diazinon 20 CE -
0.15%), piretroide (Polythrin 200 CE - 0.015%, Sumicidin 20 CE - 0.02 %) ori
inhibitori de chitina (Insegar 25 WP - 0.04%; Dirnilin 25 WP -0.04%). Intrucát
daunele prirnei generatii sunt mai reduse si este nevoie de protejarea faunei
utile, tratamentele chimice se aplicá mai ales pentru generatia adoua. Se considerá
ca aplicarea bráielor - capcaná si adunarea fructelor cázute sunt másuri suficiente
pentru evitarea aplicárii de tratamente chimice impotriva primei generatii si
ereaza in acelas tirnp conditii favorabile pentru acumularea in livezi a
entomofagilor. Dacá la aceste másuri preventive si de combatere intreprinse prin
mijloace nepoluante, se adaugá utilizarea curselor feromonale, atunci populatiile
dáunátorului pot fi mentinute la un nivel in general redus sau chiar sub PED.
Eficacitatea controlului feromonal este mai ridicatá, cánd se practicá in livezile
eu populatii reduse, situate in climatul umed si lipsit de vanturi putemice.

30. VIESPEA NEA GRÁ A PRUNELOR - Hoploeampa minuta Chris.

(HYMENOPTERA, TENTIIREDINIDAE)

fructele de prun si porumbar, acestea constituind o rezervá permanentá de infestare

a livezilor de prun. Larvele rod galerii de intrare in fructele tinere si consuma
semintele verzi, trecánd dintr-un fruct in altul. La compieta dezvoltare, larva
roade un orificiu de párásiré a fructului. Interiorul fructelor atacate este plin
de excremente. Páná la compieta dezvoltare o larvá consuma semintele din 4-6
fructe. Fruetele ataeate cad. Sunt preferate soiurile timpurii si semitimpurii (Tul
eu gras, D'Agen si Vinete románesti). Pagube1e cauzate se cifreazá la 5-80%. 36

Piante-gazda ~i aspectul dáunárii. Ínsecta atacá

Alaturi de speeia descrisá se intálneste si viespea galbená a prunelor (H. flava
Fab.), in unele zone aparand intr-un raport numeric superior viespei negre .
Morfologie. Adultul are eorpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagrá; primele 2-4
articule antenale sunt brune-negrii. Capul, toracele si partea dorsala a
abdomenului sunt de culoare neagrá. Pieioarele sunt galbene-brunii eu trohanterele
negre. Aripile sunt transparente, eu baza fumurie si stigma neagrá. Larva, ornidá
falsa, la compieta dezvoltare are corpul de 6-10 mm lungime, capsula cefalica
galbena-deschis, restul corpului alb-galbui. Pe abdomen se distmg 6 perechi de
picioare false. Strivit, corpullarvei miroase a plosnitá (benzaldehida), Pupa este
albá-gálbuie, invelitá intr-un cocon pergamentos cáptusit eu particule de sol.
Ciclul biologic. Are o generatie pe an. Ierneazá stadiul de larva complet
dezvoltatá, in solul de sub coroana pomilor, la 2-10 cm adáncime, intr-un co con
mátásos impregnat eu gráunciori de pámánt. Prin luna martie, larvele se transforma
in pupe, stadiu care dureaza 15-20 zile. Aparitia adultilor se inregistreaza din
prima decada a lunii aprilie, in zonele de cámpie si, la sfársitul lunii mai, in
zona deluroasa, cánd temperatura medie zilnicá ajunge la 10°C, fenologic cánd
infloreste caisui si mirobolanul. Viespile se hránesc eu nectarul ~i polenul
diferitelor flori iar odatá eu infloritul prunului trec pe florile acestuia ~i
incep sa depuná ouále. La 3-4 zile de la ap ari tie are loe copulatia si dupa incá
2- 3 zile ponta. Perioada ovipozitara durcaza 6-15 zile, in care timp o fémela
depune 80-100 ouá. Pentru aceasta femela face o táieturá eu ovipozitorul la baza
sepalelor sau in receptacul, in care depune ouI. In general intr -o floare este
depus un singur ou. Incubatia dureazá 7-18 zile. Aparitia primelor larve se
inregistreazá cánd 70 % din petale cad. Larvele apárute rod cáte un orificiu in
epiderma fruntelor abia fonnate, patrund in interiorul acestora ~i se hránesc eu
sámburele, care este incá moale. Dezvoltarea larvei dureaza 25-30 zile, timp in
care nápárleste de patru ori. Completa dezvoltare alarvei intervine la sfársitul
lunii mai - inceputul lunii iunie cánd, dupá cadereá fructelor infestate, migreaza
in sol, i~i confectioneaza un cocon mátásos si rámánc in diapauza. Combatere. Se
combate asemánátor viespii cu ferestráu a merelor: adunarea fructelor cázute;
sáparea solului sub coroana pomi lor, toamna si primávara, pentru a se scoate
coconii la suprafata ~i ai supune la actiunea internperiillor ~i a prádátorilor,
práfuirea solului din aceste zone eu Lindatox 3, PEB 5 + Lindan 3, primavara
devreme, inainte de imbobocirea florilor, pentru distrugerea aduitilor la iesirea
din sol; aplicarea de tratamente chimice la depásirea PED = 7-8% fructe dáunate.
Este suficient un singur tratament dacá este aplicat la timp si in bune conditii
tehnice. in acest scop se utilizaezá unul din produsele: Actellie 50 EC - 0,05 %
Birlane 24 CE - 0,05 %, Carbetox 37 CE - 0,4 %, Decis 2,5 CE 0,03 %, Dursban 4 E
-0,2 %, Ekalux S - 0,075 %, Fastac 100 - 0,08 %, Femos 50 PU - 0,05 %, Nogos 50 CE
- 0,15 %, Oltitox 50 - 0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Thiodan 35 CE - 0,15 %,
Zolone 30 PU - 0,1 %.

31. PÁDUCHELE

TESTOS
,

AL PRUNULUI - Parthenolecanuim
LECANIDAE)

corni Buché.

(HOMOPfERA,

Piante-gazda

si aspectul

dáunárii.
Páduchele

testos este un dáunator polifag. In pomiculturá

cele mai mari pagube le produce in plantariile de prun, piersic, nuc, agris etc.,
mai ales in cele amplasate in apropierea pádurilor. Este iritálnit si in
plantatiile de vita de vie. Ataca si numeroase specii lemnoase ca: salcámul,
stejarul, ulmul, plopul, alunul, comul, trandafirul, precum si la unii arbusti
omamentali

(Oleander) etc. Atacá indeosebi

ierboase favorabilii inmultirii

arborii tineri, eu varsta cuprinsá intre 5-25 de ani. Dintre plantele cel mai
adesea se intálneste pe sfeclá, troscot, patlaginá, mentá, papadie etc. in anii
foarte acestui dáunátor carapacele apar ca niste siruri de márgele, care acoperá
toatá de aceea in sectiune apare o cresterii lor, larvele

scoarta ramurilor tinere. Scoarta si lemnullujerilor intepati se necrozeazá, pata

bruná, Frunzele si lástarii atacati, in majoritatea cazurilor, se usucá.

in timpul

secretá materii lipicioase (roua de miere), bogate in glucide, care acoperá

frunzele si ramurile arborelui atacat. Pe aceste excremente se dezvolta eiuperci
saprofite din genul Capnodium, care acoperá frunzele eu un strat negru, impiedicánd
astfel procesul de asimilatie. Morfologie. Femela are are corpul globulos, eu
teasta user lucioasá, de forma ovalá-elipticá, alungita, latita la bazá, putemic
bombatá dorsal ~i de culoare brun-roseara sau brun-gálbuie. Forma si marimea testei
variazá in functie de planta gazda. Partile laterale prezintá numeroase striuri
transversale 37
si dungi de culoare alba, iar dorsal prezinta o carená medianá evidentá. Lungimea
corpului la fernela este de 3-6 mm, iar latimea de 2-4 mm. Este lipsitá de aripi ~i
picioare, iar antenele sunt alcátuite din 67 articule. Cuticula dorsalá este
prevázutá eu glande filiere, iar ventral, eu numeroase glande tubulare. Maseulii au
eorpul alungit eu lungimea de 1,5-2 mm, de culoare ruginiu, brun-inchis spre negru,
sunt aripati (aripile sunt hialine, albe, eu várfúrile roscate), au picioare si au
antenele formate din 10 articule. Aparatul buc al la masculi este rudimentar, ei nu
se hránesc. Abdomenul se termina cu o apofiza centrala si doua sete lungi Masculul
se dezvoltá sub o carapace oval-alungita, de culoare alba OuI este oval, de culoare
galben-inchis si eu lungimea de 0,2 mm. Larvele neonate au lungimea corpului de 0,5
mm, alungit, turtit dorso-ventral, prezentánd 10 perechi de glande eeriere ~i sunt
de culoare galbena-rosiaticá, Larva de prima vársta este foarte mobila, Larva
secundara, care este galbuie vara si castanie toanma si iarna, prezinta glande
ceriere ventrale si glande stigmatice. Lateral prezintá niste spini stigmatici, cei
mediani fiind mai lungi si curbari. Antenele sunt alcátuite din sapte articule, al
treilea ~i al cincilea fiind mai lungi si páresi. Intreg corpul este acoperit eu un
strat subtire de ceará, eu rol protector. Biologie. Dáunátorul dezvolta o generatie
pe an si ierneazá in stadiul de larvá secundará, pe partea inferioara a ramurilor
de prun, in erapamrile scoartei tulpinilor ~i ramurilor, la baza mugurilor ~i in
frunzele cázute .. In zona de stepá, in anii caldurosi poate dezvolta ~i douá
generatii, dacá dáunatorul evolueazá pe salcám. Larva hibernanta are corpul
acoperit eu un strat subtire de ce ara, care o apárá de intemperii. Primavara.
incepánd din luna martie, cánd temperatura medie zilnica depaseste 70C, sub
actiunea razelor solare stratul de ceará se topeste, iar larvele párásesc locurile
de iernare, incepánd o migrare de jos in sus spre varful plantei gazda, si se
fixeazá definitiv pe ramurile subtiri, unde sug seva. Dupá operioada de hránire
intensá, de 18-25 zile, care dureazá páná pe la sfarsitul Iunii aprilie, are loe
diferentierea pe cele douá sexe. Masculii au o evolutie mai lunga, avánd in plus
incá douá várste (acestea fiind stadiul de prenimra si nimra). Masculii zboara prin
luna mai. Dupá imperechere sau mai ales pe cale partenogeneticá femela depune ouále
(in timp de 15-20 zile, 1600-3 800 de bucati, separate intre ele prin fire ceroase,
albe) sub corpul sau, femelele fiind fixate pe rarnurile tinere, muguri, frunze
etc., de pe diferiti arbori. Dupá depunerea pontei femelele mor, corpul lor
devenind un scut protector pentru pontá. Incubatia dureazá 20-30 de zile. Aparitia
larvelor are loe incepánd eu luna iunie, iar larvele migreazá pe paltea inferioara
a frunzelor, unde se fixeazá, mai ales de-a lungul nervurii principale. Desi au
picioare, larvele se misca foarte rar si destul de greu. La densitüti mari, larvele
se fixeazá ~i pe partea superioara a frunzelor, pe petiol si pe lastari. Din
totalullarvelor, numai 30-75 % se fixeaza pe organele pomilor. O parte din larve
sunt distruse de prádátori, iar o alta parte sunt vehiculate de vánt ~i ploi.
Larvele se hránesc prin sugerea sucului celular din frunze pána in luna septembrie,
apoi cánd ritmul circulatiei sevei incetineste, ele se retrag pe ramuri si tulpini
(la baza mugurilor si in erapamrile scoartei) unde nápárlesc si apoi, se pregatesc
pentru iernare. Raspándirea acestui dáunátor se face prin migratia larvelor eu
ajutorul pásárilor sau prin frunzele luate de vánt, Adesea in plantariile nou
infinrate speeia este adusá eu materialul de plantat, acesta fiind infestat incá
din pepinierá. Combatere. Cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea
tratarnentelor de iamá eu Oleocarbetox CE-3%, Oleoecalux-1,5% sau USl-1,5%.
Stropirile se fac fie toamna, dupá cáderea frunzelor, fie primavara páná inainte de
desfacerea mugurilor vegetativi. Se poate utiliza ~i Polisulfura de bariu-6%.
RezuItate bune se obtin atunci cánd stropirile se executá in perioada migrarií
larvelor (in luna martie). In timpul perioadei de vegetatie la efectuarea
tratarnentelor chimice se poate folosi: Sinoratox 35 EC-O,15%, Carbetox 37 EC-O,4%,
Diazinon 60 EC-O,15%, Ekalux 25 EC-O,l %, Reldan 40 EC-O,l %, Ripcord 40 EC-0,02%,
Applaud 40 EC-O,1 %, Imidan 50 WP-O,2% etc.

32. MOLlA VERDE A VIETEl DE VIE -Lobesia botrana Denn. Schiff.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)
Piante-gazda ~i aspectul dáunárii. Dáunátorul este polifag, inafara de speciile
genului Vitis atacánd peste alte 20 de plante lemnoase si ierboase apartinánd
genurilor Corvus, Vibumus, Ribes, Daphne, Rhus, Convolvulus. La vita de vie larvele
din prima generatie rod bobocii florali, florile si boabele aglomerándu-le eu fire
mátásoase. O larvá poate distruge in total 60-80 de boboci. Larvele din generalia a
doua, si atreia patrund in boabele verzi, in párgá sau coapte si le consuma pulpa,
o larvá putand distruge 18-20 de boabe. Atacul larvelor in ultimele generatii, prin
ranile produse boabelor, 38
favorizeaza atacul putregaiului cenusiuprodus de eiuperea Botrytis cinerea, care in
podgoriile eu veri ~i toamne mai ploioase pot distruge compiet recolta. Printre
soiurile mai atacate se citeazá: Coarna alba, Coarná neagra, Afuz Ali, Muscat de
Hamburg, Pinot gris, Pinot blanc, mai putin fiid atacate: Perla de Csaba, Riesling
s. a. Morfologie. Adultul are corpul de 7-8 mm lungime, de culoare galbena-verzuie.
Anvergura aripilor este de 18-22 mm. Aripile anterioare franjurate, prezinta pete
si dungi brune, in alternanta eu une1e cenusii-albástrui. Aripile posterioare sunt
cenusii-deschis, eu marginile mai inchise, prevázute eu franjuri lungi. Oul este
eliptic, gálbui la depunere si verzui inainte de ecloziune. Larva, omida adevaratá,
are lungimea de 10-12 mm. Corpul de culoare verde-máslinie, eu capul ~ipronotul
brune-roscate. Pupa, de tip obtecta, este bruná, de 6-8 mm lungirne. CicIul
biologic. Prezintá 3 generatii pe an. Ierneaza stadiul de pupá, intr-un cocon
mátásos, de culoare alba, sub scoarta exfoliatá a butucilor ~i a coardelor mai
groase. Aparitia fluturilor se inregistreaza in prima decada a lunii mai. Ouále
sunt depuse izolat sau in grupe, pe bobocii florali, mai rar pe frunze sau lastari.
O fémela depune 30-800ua. Incubatia dureaza 6-10 zile. Larvele apar in prima decada
a lunii iunie. Dezvoltarea larvei dureazá 28-30 zile. La compieta dezvoltare
larvele i~i confectioneazá coconi matasosi ~i se transforma in pupe, in interiorul
circhinilor sau sub scoarta butucilor, a coardelor mai groase ~i in crápáturile
aracilor. Stadiul pupal dureazá 10-20 zile. La sfársitul lunii iulie zboara
fluturii din prima generatie. Femelele depun ouále pe boabele verzi. La compieta
dezvoltare larvele se transforma in pupe. La inceputul lunii august apar fluturii
din cea de-a doua generatie, care depun ouale pe boabele deja formate sau aflate in
faza de párgá. Ajunse la compieta dezvoltare larvele se retrag sub scoarta
butucilor, se transforma in pupe si rámán in diapauza. Combatere. Se realizeaza
asemánátor speciei precedente, tinánd cont ca insecta apare in populatii mai dense
si evolueaza in trei generatii pe an. Pentru aprecierea nivelului populatiei se
instaleazá curse eu feromonul sau specific AtraBot, . In tratamentele pe cale
chimicá se utilizaezá diferite produse, eu prioritate pentru insecticidul Victenon
50 WP-1 kglha. 32. ACARIANUL ERIOFIID AL VITEI-DE-VIE (ACARI, ERIOPHYIDAE), -
Eriophyes vitis Nak.

Piante-gazda si aspectul dáunárii. In cazul unui atac putemic sunt atacati ~i

ciorchinii, in cazul cánd acestia se aflá in faza de inflorire, florile avorteazá
si pagubele sunt si mai mari. S-au semnalat douá rase biologice, una care se
localizeaza pe frunze ~i lastari cauzánd básicarea caracteristicá a limbului si
aparitia páslei pe fata inferioará, si alta care se dezvoltá in muguri, cauzánd
pipemicirea lor, ultima fiind si mai periculoasa. La noi in tará s-a observat ca
soiul Feteascá alba, Afuz Alli, Regina viilor, Aligoté, Sernillon, sunt relatív
rezistente la atacul acarianului, sau chiar neatacate, in timp ce altele sunt mai
sensibile. Printre cele mai sensibile soiuri se numárá Perla de Csaba, Chasselas
dore, Muscat de Hamburg, Cabemet - Sauvignon, Risling italian si Cadarcá, Alte
cercetari in acest domeniu au evidentiat rezistenta crescutá a unor soiuri la
atacul acarienilor (Kismis - negru, Ceaus - roz, Coada vulpii si Bábeascá), in timp
ce altele sunt sensibile (Slávitá, Pirciu, Negru de Cáusani, Italia. Morfologie.
Acarianul are corpul virmiform, masculul de 0,10 mm iar femela de 0,14 mm lungime,
de culoare alba gálbuie sau roscatá, la exteriorul abdomenului putándu-se numára
aproximativ 80 striuri chitinoase, dispuse transversal, sub fonna unor ine1e.
Aparatul bucal adaptat pentru intepat ~i supt. La partea anterioara prezintá douá
perechi de picioare, al patrulea articul de la picior fiind mai dezvoltat decát al
cincelea. Abdomenul se termina eu douá prelungiri filamentoase. Biologie. Specie
polivoltiná, dezvoltánd 5 - 7 generatii pe an. Iemeazá in stadiul de adult (femele
deutogine) sub solzii exteriori si mugurilor, in crápáturile scoartei butucilor, in
stratul de frunze cázute. In primavara acarienii i~i fac aparitia la inceputul
lunii mai, in faza cánd incep sa se formeze primele frunzulite, localizandu-se pe
partea inferioara a limbului unde se hránesc intepánd tesuturile si sugánd sucul
celular. La locul hránirii apare o páslá de peri epidennici anonnali, la adapostul
careia acarienii se hránesc si se inmultesc apoi in toatá perioada de vegetatie
aplantelor. Cánd tesuturile din zonele dáunate se necrozeazá, acarienii migreazá pe
alte frunze sau pe alte zone neatacate ale aceleasi frunze. In luna iunie apar deja
colonii masive pe frunzele butucilor de vita nobila. In biologia 39
acarianului se remarca evolutia primului ciclu pe lástarii de 2 - 3 cm si primele
frunzulite; apoi a celui de al doilea ciclu pe lástarii eu 7 - 8 frunze, dupá care
densitatea populatiilor este maxima pe lástarii eu 9 - 10 frunze. Femelele din
aceste generatii sunt mai mici si se numesc primogyne, iar cele ce migreaza in
diapauza sunt mai mari si se numesc deutogyne. Prevenire si combatere. Adunarea ~i
arderea frunzelor cázute in toarnná, are ca urmare distrugerea unui mare numár de
adulti hibernanti, si prin urmare reducerea rezervei biologice a dáunátorul ui.
Aplicarea de tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ, eu zeamá
sulfocalcica in concentratie de 8 %. In perioada de vegetatie se aplicá tratamente
eu sulf muiabil, in concentratie de 4 % sau eu inseetieido-aearieide
organofosforiee (Sinoratox 35 CE - 0,1%, Thionex 35 CE - 0,3%). Rezultate bune se
obtin prin tratamente eu Tedion V 18 CE,Dieofo118,5 CE, Torque 50 PU - 0,05-0,1%,
Omite 57 CE - 0,05%, Apollo 50 CE - 0,05% eonform cercetárilor intreprinse de
Abdell983. Cele mai bune rezultate de combatere se obtin eu produsele: Ecalux,
Mitae, si Sumithion, in timp ce produsele: Kelthane, Thiodan, Mitran ~i Pentae nu
s-au dovedit a fi efieaee. in eazul cánd tratamentul eoineide eu un tratament
impotriva manei, se va aplica complexat insá se va avea grijá ca produsul acaricid
sa fie eompatibil eu fungicidul reeomandat.

BIBLIOGRAFIE
Bunescu H., 2000, Unconventional methods for aphida'control (Aphididae -Homoptera),
main ring of agrohorticultural ecosystems pest manegement, Buletin USAMV -CN, A-H,
54/2000, pag. 76-80,. 2. Bunescu H., Gh. Mihai, 1. Oltean, Ilonka Bodis, 2005,
Alternative pest control strategies in agroecosystems, Zbornik redova proceedings,
XL Croatian symposium on agriculture, 15 th - 18 th February 2005, Opatija -
Croatia, Proceedings, pag. 745-746, 3. Ecobici Maria Monica, 1. Oltean, Alina Popa,
2004, The effects active priciples from medicinal and flover plants in not chemical
control against bean weevil, Acanthoscelides obtectus Say., Journal Central
European Agriculture, Croatia, vol 5(2004), number 3, pag. 127-136. 4. Ecobici
Maria Monica, 1. Oltean, 2006, Dáunátorii semintelor de porumb, Rev. Lwnea Satelor,
nr. 6, pag. 15, 5. Georgeseu Teodor, 2006, "Entomologie horticolá", Editura
"Dosoftei" Iasi, 426 pag. 6. Ghizdavu 1., 1. Oprean, 1987, Feromonii in combaterea
insectelor dáunátoare, Ed. Ceres, Bucuresti, 140 p. 7. OItean 1., 1. Ghizdavu,
Monica Porca, 1999, Tehnici noi de aplicare a tratamentelor chimice pentru
combaterea molilor miniere in plantariile pomicole, SIMPOZION OMAGIAL 21-23
octombrie, 1999, Cluj-Napoca, Editura OSAMA, pag. 339-34. 8. Oltean 1., 1.
Ghizdavu, Asea Timus, 2000, Cercetari privind preferirita speciei Leucoptera
scitella Zell pentru anurnite soiuri ~i hibrizi din colectia de mar, Simp.
International Stiintific 2-4 oct. Chisináu "Protectia integrata aplantelor
realizári ~i perspective", pag. 187-189. 9. Oltean 1.,2001, Cercetari privind
rationalizarea aplicarii tratamentelor chimice in plantariile pornicole, Rev.
Agricultura, X /1-2 (37-38 ), pag.48-51. 10. Oltean 1., T. Perju, Asea Timus, 2001,
lnsecte fitofage daunatoare ale pIante lor cultivate, Editura Poliam, Cluj-Napoca,
285 p. 11.0Itean 1., 2004, Efficiency of some acaricides in fight against acarians
in apple plantations, XXXIX th Croatian Symposium on Agriculture, with
International Participation, Opatija - Croatia, February 17-20, 2004, Proceedings,
pag. 796-797. 12. Oltean 1., Maria Monica Porca, 2004, Research concerning the
dynamics of recovery of acarian population after winter treatment in a tree
plantation, XXXlX th Croatian Symposium on Agriculture, with International
Participation, OpatijaCroatia, February 17-20,2004, Proceedings, pag. 813. 13.
Oltean 1., Monica Porca, 1. Ghizdavu, 2004, "Entomologie generalá", Editura Digital
Data, 430 pagini. 14. Oltean 1., 2005, "Entomologie speciala - Dáunátorii
pádurilor", Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 268 pagini. 15. Oltean 1., Camelia
Sárb, G. Morar, Carmen Socaciu, 2005, Efectul repe lent al extractelor vegetale
asupra adultilor specieiLeptinotarsa decemlineata Say., Rev. Protectia Plantelor,
XV/58, pag. 28-34. 16. 01tean 1., Teodora Páráu, Anca Preja, 2005, Cercetari
privind modul de atac al aduitilor de Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, Rev.
Protectia PIante lor, XV/58, pag. 35-39. 17. Oltean 1., 1. Gbizdavu, T. Perju, H.
Bunescu, Ilonka Bodis, Maria Monica Porca, A. Dinutá, 1. Oprean, Lucia Gánsca,
Sanda Maxim, Irina Ciotláus, 2005, Biopestieid feromonal utilizat in combaterea
biologica a moliei miniere Cameraria ohridella Deschka-Dimic, dáunátor major al
castanului sálbatec (omamental), Rev. Protectia Plantelor, XV/59-60, pag. 74-8I.
18. Oltean 1., Ecobici Monica Maria, 2006, Omizitul, Rev. Lumea Satelor, nr. 6,
pag. 25. 19. Oroian 1., 1. Oltean, 2003, Protectia integrata aplantelor de culturá,
Editw-a Academic Pres, Cluj-Napoca, 117 p. 20. Oroian 1., 2004, "Fitopatologie
forestierá", Editw-a AcademicPres, Cluj-Napoca, 333 pag. 1.

40
21. Oroian Ioan, 2006, "Pesticide, Dezinfectie, Dezinsectie, Deratizare", Editura
Mediamira, Cluj-Napoca, 307 p. 22. Perju T., 1995, Entomologia agricola componentá
a protectiei integrate a agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucuresti voll, 308 p. 23.
Perju T, 1995, Entomologia agricola componentá a protectiei integrate a
agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucuresti, vol II, 289p. 24. Perju T, L Oltean, Asea
Timus, 2001, Acarieni ~i nematozi dáunátori ai piante lor cultivate, Editura
PoJiam, ClujNapoca, 200 p. 25. PERJU T., L GHIZDAVU, ~i colab., 2001, Tratar de
zoologie agricola, vol V, Editura Academiei Románc, 539 p. 26. Perju T, 2004,
"Dáunátorii din principalele agroecosisteme ~i combaterea lor integratá", Editura
AcademicPres, ClujNapoca, 496 pag. 27. Petanec D., Lavinia Micu, L Oltean, T.
Perju, 2005, "Acarieni si nematozi, dáunátori ai agroecosistemelor", Editura
MIRTON, Timisoara, 177 pagini. 28. Porca Monica, L Ghizdavu, 2001, Behavoir of some
bean hybrids in storage condition at bean weevil damage (Acanthoscelides obtectus
Say.), Buletin U.SAMV-C.N., nr. 55-56, pag. 235. 29. Porca Maria Monica, L Oltean,
2004, Ghid practic pentru recunoasterea ~i eombaterea dáunátorilor plantelor de
culturá, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltárii Rurale, Agentia
Nationala de Consultarita Agricola, Editura Fundaria Nationalá "Satul Románasc"
Bucuresti, 191 pagini. 30. Porea Monica Maria, L Oltean, H. Bunescu, D. Várban,
Antonia Odagiu, 2004, Research into the effects of some herbal substances in the
control of bean weevil, Acanthoscelides obtectus Say., XXXIX th Croatian Symposium
on Agrieulture, with International Participation, Opatija - Croatia, February 17-
20, 2004, Proceedings, pag. 550. 31. Porca Maria Monica, Alina Popa, L Oltean,
2004, Efectul dáunárii gargaritei fasolei Acanthoscelides obtectus Say. asupra
germinatiei diferitelor proveniente de fasole, Rev. Protectia Plantelor, XIV / 54,
pag. 60-.66. 32. Rosca L, 1982, Combaterea biologica a dáunátorilor de camp,
actualitate si perspectivá, Prob. Prot. Plant., X, nrA, pag. 311-322. 33. Rosca L,
2001, Entomologie generala, Editura Sylvi, 395 p. 34. Sávescu A., 1960, Album de
Protectia Plantelor, Centru de Material Didactic si Propaganda, Agricultura, voll,
Bucuresti. 35. Saveseu A., 1961, Album de Protectia Plantelor, Centru de Material
Didactic si Propaganda, Agriculturá, vol ll, Bucuresti. 36. Sávescu A., 1962, Album
de Protectia Plantelor, Centru de Material Didactic si Propaganda, Agriculturá, vol
lll, Bucuresti. 37. Sárb Carnelia, L Oltean, G. Morar, Carmen Socaciu, Monica
Porca, Otilia Bobis, Oana Ghioltan, 2004, The influence of some natural extracts
from plants on the Colorado bug larvae behavoir (Leptinotarsa decemlineata Say.) in
the management of eeologieal production of potatoes, 3 th International Symposium
"Prospects for the 3 th. Millennium Agriculture" Cluj-Napoca, oetober 20-23/2004,
Buletin USAMV-CN, A, 60/2004, pag 106-109. 38. Sárb Camelia, L Oltean, Monica Porc
a Eeobiei, G. Morar, 2004, Controlul gándacului din Colorado (Leptinotarsa
decemlineata Say) eu extracte hidroalcoolice din pIante, Rev. Protectia Plantelor,
XIV/55-56, pag. 47-51.

41