Sunteți pe pagina 1din 9

Dr- ANDREV NEWBERG este un cunoscut neurolog, preocupat

dintre funcliile creierului 9i diferitele stiri


de relafia
mentare. Este pionier in studierea CUVINTETE
iu
din perspectivi neurologici a experientelor
religioase 9i spirituale, domeniu
cunoscut drept neuroteologie.

Lluneazd, ca director de cercetare


,
MODETEAZA
la Myrna Brind Center of Integrative
Medicine 9i ca medic in cadrul Thomas
Philadelphia. S-a specializat in medicini
Jefferson University Hcspital din
interni gi nucleari.
CREIERUL
qNCREDERE,
1 2 STRATEGII DE CONVERSATIE MENITE SA DEA
Este autorul mai multor cirfi, printre care
bestsellerul De ce nu ilispare sA APLANE4E CONFLICTELE SI SA CONSOTIDEZE INTIMITATEA
Durnnezeu, iar cercetirile sale au fost
mentionate atit in publical iile Time,
Newswuk, O, The Oprah Magazine, c6t
9i pe Discovery Channel, National
Geographic Channel, BBC NpR.
9i

MARK ROBERT VALDMAN esre unul dinrr€ cei mai importanli


DT. ANDREWNEWBERG
specialigti
din lume in relatria dintre comunicare,
spiritualitate gi funclionarea creierului.
S-a implicat in dezvoltarea unei noi strategii,
intitulati neuro_coaching, prin
$i
care ajuti indivizii' cuprur'e qi comunititr'e si-9i rezolve
gi profesionale qi si-qi imbunitileasci
eon'ictele personale MARK ROBERT WALDMAN
eficien1a.

Este cadru didactic la Loyola Marymount


University, Los Angeles, unde predi
Executive Communication in programul
EMBA. Este expert in dezvoltare Traducere din englezd de
personali 9i in afaceri. IOANA SCHIAU
A scris, in calitate de autor gi coautor, 12 c6r7i,
printre care se numiri
bestsellerul Cum ne schimbd Dumnezeu
creierul, carte numitl de Oprah
,,una dintre cele noui lecturi obligatorii ale anului 2012...
Opiniile sale au fost
prezentate in Time, Washington Post, New york
Times, Forbes, Entrepreneur,
Inuestor's Business Weekly Oprah Magazine.
9i

cuRTEA @vECHB
316 cuvrNTELE l1r uoorreezA cnnreRur

valori spirituale, 1 54- L 56 vizualizar e, Vezi imaginalie


valori,137-156 v o calizar ea afeCtelor, 17 7 .
dorinte secrete qi., 147-148 ' Vezi Siton al vocii
exercifiu de notare a,'193-194
experimentul de l0 zile, Walton, James, 151
CUPRINS
t39-t42 Watkins, lohn,24
identificare, 137-138 Wernicke, zona,5l
in business gi la locul de White, Sara,94
munci, 20-21,144-146,
153-154,30-232 yoga, 51
Mulfumiri .........9
in modelul CE, 159, 170-172
in rela{ii personale, 150-152 zimbete, 126-127 Notaautorului ... .......11
in societate, lM-146 amintiri pldcute gi, L72-L73
naturi a, 146-147 bazi neurologici a, 130-l3l
rezolvarea conflictelor gi, 115 imagine a unei persoane dragi
PARTEA I
valori situationale, 148- 150 l3l-133 DOVEZILE
valori spirituale, 154-156 Mona Lisa, zXmbet, 130, Neurogtiinfa comunicirii, a conqtiinfei,
vindecare, 178-l7g l3t-133 a cooperirii gi a increderii

Capitolul l
Un nou fel de a conversa ..
:.
. . 15

Capitolul2
Putereacuvintelor ....,. ..."'..39
Capitolul3
vtultiplele limbaje ale creierului . . . . . . . . . . . . . 59

Capitolul4
Limbajul congtiinlei ... . .76

Capitolul5
Limbajulcoopererii ?.. r r.....104
Capitolul6
Limbajulincrederii .....117
PARTEA A II.A Anexa C
comunicarea Empatici: lucrare de cercetare ' ' ' ' ' ' '268
'
Dezvolrare" comunicare
""tJ:ffoff,ti;de Note" "'271
capitorul 7
Valorile interioare, fundamentul existenfei Index ' ' " ' 305
congtiente .......137
Capitolul B .

12 pagi spre intimitate, cooperare gi incredere . . . . . .157

Capitolul g
Comunicarea Empatici: exerseazi-fi creierul social . . . 188

PARTEAA III-A
APLICATII PRACTICE
Cum si comunici eficient cu cei din jur

Capitolul l0
Comunicarea Empatici cu cei dragi . .209

Capitolul 11
Comunicarea Empatici la locul de munci . . .229

Capitolul 12
Comunicarea Empatici cu cei mici . . .246

Anexa A
Tiaining in Comunicarea Empatici: CD-uri, mp3-uri,
cirfi cu exercifii, seminare online gi worlshop-uri . . . .261

Anexa B
Comunicarea Empatici: protocol pentru exercifiile
in cuplu . .264
CAPITOLUL 1

Un nou fel de a conversa

fAnA LIMBAJ, AM TRAI intr-o stare de haos emofional.


Creierul nostru ne oferi potenfialul de a comunica in
moduri extraordinare, iar felul in care alegem si folosim
cuvintele poate imbunftnfi funcfionarea neurali a creie-
rului. De fapt, un singur cuvint are puterea de a influenla
manifestarea genelor ce regleazi stresul fizic Ai emo(ional.

Daci nu exersim continuu centrii de limbaj ai creierului,


ne slibim abilitatea neurologici de a face fafi problemelor
pe care le intilnim zi de zi. Limbajul ne formeazi compor-
tamentul gi fiecare cuvint pe care il folosim este incircat
de semnificafii personale. Cuvintele potrivite, rostite in
felul potrivit, ne pot aduce iubire, bani gi respect, in timp
ce cuvintele gregite
- sau chiar Ei cuviniele potrivite, dar
citre
rostite intr-un fel nepotrivit
- Pot conduce o fari
ftzboi. Trebuie si ne orchestrim cu multi atenfie limbajul,
daciwem si ne atingem scopurile gi si ne implinimvisurile'

Degi ne nagtem cu darul vorbirii, cercetirile atati cit


suntem surprinzitor de nepricepu{i cind vine vorba de
comunicarea cu ceilalli. Adesea, ne alegem cuvintele fbri
si gAndirn, fbri si congtientizim efectele Pe care le pot
16 CUVINTELE iP IIOOETTAZA CREIERUL UNNOU FEL DE A CONVERSA t7

avea asupra celorla$i. Vorbim mai mult decAt este nevoie. clienfii gi colegii tii. Vei genera colaboriri distractive gi
Firi si ne dim sealna, nu ii ascultim bine pe ceilalli 9i, productive la locul de munc6; ili vei imbunitefl abiliti$le
de cele mai multe ori, nu dim atenfie inlelesurilor subtile de management, iar acest lucru se va traduce printr-un
transmise prin expresiile faciale, limbajul corpului sau venit mai mare gi prin mai multe vAnziri.
tonul gi cadenfa vocii
- elemente ale comuniclrii care sunt
adesea mai importante decAt cuvintele Pe care le rostim.
CELE 12 STRATEGII
Aceste puncte slabe in procesul de comunicare nu sunt
ALE CO MUNICARII EMPATICE
cauzate de o proasti educafie. Mai degrabi, ele sunt legate
de un creier nedezvoltat complet, pentru ci zonele care
1. Relaxeazi-te. 7. Observi semnalele
controleazi congtiinla sociali, empatia 9i abilitilile lingvis- nonverbale.
2. Rimii prezent.
tice corespunzitoare nu sunt complet operafionale decAt
8' Exprim6-1i aprecierea'
dupi ce atingem, cu aproxima{ie, vArsta de 30 de ani' in 3. cultive hni$tea interioari.
9' vorbegte cu cilduri'
ciuda acestui handicap neural, studiile gtiinfifice arat| cit 4. intiregte atitudinea pozitivi.
l0'vorbegte rar'
oricine vdrsti
- fie ci este tdndr, fie in au - igi poate exersa
legituri cu conqtiinfa
5. Reflecteazi asupra celor mai
profunde valori ale tale.
centrii limbajului gi pe cei care I 1. Vorbegte succint.

sociali, imbunitifindu-gi astfel capacitatea de a comunica 6. Acceseazi o amintire plicuti. 12. Asculti in profunzime.
mai eficient cu ceilal1i.

PAni astdzi, am identificat gi documentat 12 strategii care


pot imbunitifi dinamica oricirei conversafii, chiar 9i pe
cele purtate cu striini. Aceste strategii pot stimula o em- Vei invifa, de asemenea, si recunoqti cind alti persoani
patie profundi gi incredere in creierul ascultitorului 9i pot minte gi vei descoperi cum si-[ folosegti intuifia pentru
a gti ce gdndesc ceilalli, chiar inainte ca ei si vorbeasci. Vei
fi folosite pentru a intrerupe tiparele de gindire negativi
care, atunci cdnd sunt necontrolate, pot chiar si diuneze descoperi cum tdcerea ili poate intiri abilitilile de comu-
circuitelor creierului car e regleazi emof iile. nicare.

i1i vom arita gi un mic secret care i1i va schimba expresia


in aceasti carte, ili vom explica cum si foloseqti asemenea
strategii pentru a dezvolta rapid relalii profunde 9i de faciali, astfel incit si le inspiri mereu celorlalfl incredere.
i1i vei putea schimba viteza de vorbire pentru a influenfa
duratl, acasi gi la locul de munci. Vei invita cum si-{i
felul cum se simte cealalti persoani gi vei putea folosi lim-
intrerupi discursul interior care genereazi anxietate, teami
bajul trupului pentru a transmite mesaje pe care cuvintele
gi indoiali de sine. Vei construi mai multe relafii intime in
nu le pot reda.
viafa personali gi vei avea relafii mai bune cu angajafii'
UN NOU FEL DE A CONVERSA l9
18 cuvINTELE l1r rraooerrezA cnsrenur

pe zi' eficient cu persoanele care suferi de boli mentale sau


Daci exersezi aceste strategii chiar 9i cAteva minute diverse forme de declin cognitiv. Numerogi psihoterapeufi
vei avea mai
vei gindi mai clar, ili vei spori creativitatea 9i
jur' chiar si eli- gi grupuri de consiliere au integrat strategiile Comunicdrii
Poli
*.rlt. .onu"rsafii autentice cu cei din Empatice in munca lor; ele au fost adoptate de numeroase
mini un conflict inainte ca el si inceapi'
organizafii religioase gi spirituale care promoveaz| dialo-
creierului - 9i gul intre religii gi comunicarea nonviolenti.
Studiile realizate de noi, bazdtepe scanarea
cercetiri din domeniul limba-
corelate cu cele mai recente
jului, al comunicl'rii 9i al prezenfei conqtiente -' ne
de-
Comunicarea Empaticd la locul de munci
memoria qi
monstreazi ci aceste strategii ne pot imbunitifi
activitatea cognitivi, in acelaqi timp coborind
nivelurile de Comunicarea Empatici a fost inifial dezvoltati ca o unealti
stres, anxietate 9i iritabilitate - factori
cunoscufi pentru pentru a ajuta cuplurile si-gi consolideze intimitatea 9i
forp lor de a submina eficien{a oricirei conversa{ii
sau si-gi rezolve conflictele, dar gi.a croit apoi drumul c5,tre
interacqiuni sociale. Pe misuri ce exersezi
zilnic aceste stra- coridoarele spitalelor gi ale unitifilor ce acordi ingrijire,
tegii, increderea ta in tine 9i satisfac{ia in
viafi vor cregte unde medicii qi asistentele o folosesc pentru a-gi imbuni-
acasi' tifi
intr-o manieri misurabili in laborator 9i observabili interacfiunea cu pacienfii gi colegii.

Noi am reunit aceste strategii sub numele de


Comunicare Comunicarea Empatici a trezit interesul 9i in silile de
descoperi
Empatici. Folosindu-le in conversa{iile tale' vei conferinfe ale corporaliilor americane. Ea reduce stresul
si alinieze cu cel la locul de munci, ce comPromite productivitatea 9i, in
ceva surprinzitor: creierul tiu incepe
se

J purt.rr.roLri de conversafie' Aceasti legituri speciali cele din urmi, duce la epuizare; s-a dovedit, de asemenea,
neurali"" iar in aceastl ci este deosebit de eficienti pentru a construi echipe de
fo"t,a denumirea de,,consonanfi pot realiza
stare de atmonizate reciproci doi oameni lucru mai unite, pentru a imbunitifi comunicarea intre
lucruri remarcabile impreuni' De ce? Pentru
c[ elimini managementul de top qi cel intermediar 9i pentru a face
cAnd doi
atitudinea defensivi caie existi in mod normal mai performanti rela{ia cu clienfii, rezultind in vAnziri
oameni converseazi. sporite gi parteneri loiali.

Elementele Comuniclrii Empatice pot fi combinate


in Companiile din domeniile financiar gi imobiliar au adop-
diverse' 9i
moduri diferite, pentru a se potrivi unor situafii tat, de asemenea, Comunicarea Empatici. Donna Phelan,
ale comunicirii' frcindu-le vicepregedinte gi director de investifii in cadrul unei mari
fot fi integrate in alte abordiri Empatici 9i
astfel mai eficiente. Pofi folosi Comunicarea bdnci, explici:
in dialogul cu copiii, ajutindu-i astfel si faci
fali mai bine
dificile 9i in ritmul alert al lumii afacerilor gi al managementului
unor conflicte interpersonale, s[ discute subiecte
Strategiile pot financiar, cea mai importantl responsabilitate este comu-
chiar si poati lua note mai mari la gcoali' nicarea cu clientul. Profesionigtii in domeniul serviciilor
ajuta gi membrii familiei 9i ingrijitorii si converseze mai
UN NOU FEL DE A CONVERSA 2t
20 cuvINTELE l1t trlooerr'tzA cnnmnur

din punct de vedere al costurilor, pentru a putea instrui


au o nevoie pronunlati de a integra in munca lor cele
persoanele si comunice mai eficient gi profesionist, culti-
mai eficiente strategii 9i asta este in mod special valabil
pentru cei care lucreazi pe piete financiare volatile' unde vind in acelagi timp un grad inalt de deschidere, incredere
oamenii sunt adesea supraincircali cu informafii abun- gi rela{ionare interpersonali."l Dr. Manning elaboreazi:
dente despre monitorizarea bursei, raPoarte de analizi'
Ca societate, am devenit dependenli de cuvinte, fhri si
e-mailuri urgente gi mai multe linii telefonice care suni joaci doar parfial un rol in procesul
fim conEtienti ci ele
in Comunicirii Em-
acelagi timp. Principiile 9i tehnicile
intreg de comunicare in mediul de afaceri. Este mai im-
patice oferi un mod de gindire care optimizeazl dia-
portanti abilitatea emilitorului de a transmite un mesaj
logul dintre client, consultant 9i strategul de piali' Acest
clienlii cel mai ascuns, o intenlie 9i capacitatea receptorului de a deduce
-oa a" gindire se intreabi ce igi doresc care este mesajul.2 Aceste mesaje nonverbale sunt incir-
mult. Iar rispunsul: si fie ascultali, si fie auzifi cu o mai
cate cu sentimente, atitudini gi valori sugerate.3 Strate-
mare acuratele 9i intr-o manieri care sl genereze resPect
giile incluse in Comunicarea Empatici ajuti studentii,
reciproc Ai incredere. in profesia mea, succesul depinde
managerii 9i executivii din domeniul business si recu-
de dezvoltarea acestor abilitn{i cruciale 9i am descoperit
efi- noasci gi si dezvolte aceste semnale nonverbale esenliale.
ci instruirea in Comunicarea Empatici duce rapid 9i
cient la implinirea acestei nevoi.
|oan Summers folosegte de asemenea o variafiune a Co-
in relaliilepersonale, abilitilile slabe de comunicare 9i municirii Empatice atunci cdnd intervieveazi candidafii
ascultare sunt cauzele principale ale disputelor.9i divorfu-
pentru un post la compania sa de asiguriri. Ea incepe prin
rilor. Iar in mediul de business, asemenea sllbiciuni pot a-i intreba care este valoarea la care fin cel mai profund
(o componenti-cheie a Comunicirii Empatice, pe care o
impinge o companie citre faliment' Astfel, orice strategie
care poate invila o persoani si vorbeasci pe scurt' clar' vom discuta in capitolul 7). Daci valorile personale ale can-
calm, cu bunltate 9i sinceritate va cregte stabilitatea inter- didatului diferi de cele ale companiei, persoana nu este
personali la locul de munci 9i acasi' Din acest motiv' angajati, pentru ci |oan gtie ci astfel de discrepanfe vor
Comunicarea Empatici a fost inclusi intr-un modul de duce in cele din urmi la nemullumirea angajafilor.
training din cadrul Executive MBA Program la Loyola Apoi, |oan atenti la modul in care persoana dialogheazi:
e
Marymount University din Los Angeles' Ea sporegte per-
Susfine persoana in carzitun contact vizual corect? ii res-
formanfa in cadrul echipelor de lucru 9i dezvoltarea unor
punde direct gi pe scurt la intrebdri? Este tonul vocii cald
valori responsabile social pentru lumea corporatisti 9i ajuti
gi prevenitor? Emani o atitudine pozitivir in legdturi cu
la sciderea nivelului de stres generat de cererile 9i aqtep-
propria persoani, abilitifile gi dorinfa de a face parte din
tirile extraordinare ale studenfilor, care sunt in acelaqi echipa ei? in esen{i, ea folosegte componentele Comuni-
timp managerii unei afaceride succes' Iati ce spune Chris
cirii Empatice pentru a identifica acei indivizi care au incli-
Manning, profesor de finan1e 9i tranzaclii imobiliare: 'Co-
nafia si comunice eficient cu ceilal$.
municarea Empatici oferi o manierl de training eficienti
cuvINTELE t1I uoonrrezA cRBtBRur UNNOU FEL DE A CONVERSA
22

La Holmes Institute, un seminarteologic din cadrul Center Stresul gi transformirile: de ce creierul


for Spiritual Living, candidalii exerseazi principiile Comu- se impotrivegte informafiilor noi
nicirii Empatice, pentru ci acest lucru ii ajuti si rispundi
Pe parcursul acestei cirfi ifi vom prezenta diverse strategii
cu mai multi sensibilitate la nevoile membrilor congrega-
primar adopti de aseme- care vor schimba felul in care ascu(i, vorbegti gi interac-
1iei. Profesorii din invilimintul
nea versiuni ale Comunicirii Empatice, pentru ci acest fionezi cu alte persoane, dar pentru ci ele sunt noi, s-ar
lucru ii ajuti pe copii si facit fal| mai bine atunci cind putea si descoperi ci li te impotrivegti. Aceasti impotrivire

apar conflicte la locul de joaci. este o func{ie naturali a creierului. Odati ce un comporta-
ment este invifat, el aluneci in memoria incongtienti de
termen lung, de unde poate fi transformat in acfiune
Ascultarea profundi
aproape firi efort. Chiar gi atunci cdnd am invi{at un nou
Comunicarea Empatici pune in egali misuri accentul pe comportament care este mai eficient, amintirile gi com-
ascultare Ei pe vorbire. Ascultarea congtienti ne cere si ne portamentul anterior se declangeazd rapid.
antrenim minlile ocupate si rimini concentrate nu doar
pe ceea ce spune alti persoani, dar 9i pe indicatorii non- Creierul uman are nevoie de o cantitate enormi de ener-
verbali care reflecti in vocea
se sa, pe fala sa 9i prin limbajul gie pentru a funcfiona gi este nevoie de 9i mai multi
corpuldi Ascultarea profundl intrerupe 9i discursul
siLu. energie pentru a clidi noi circuite neurale care si schimbe
interior care este produs constant de centrii de limbaj ai felul in care vorbim de obicei cu ceilalli. De fapt, fiecare
creierului, un fenomen pe care il vom cerceta in capitolul 3' schimbare pe care o facem in stilul nostru de viafi este
Atunci cAnd invilim si ne distanlim 9i si observim de la perceputi de creier ca un eveniment stresant, motiv pentru
distanll aceasti minte vorbireafi, se cteeazh un nou fel care Comunicarea Empatici dedici o atenfie speciali stra-
de ticere. Acest lucru ne permite si acorddm mai multi tegiilor care scad nivelul stresului.
atenfie lucrurilor pe care le spune cealalti persoani 9i ne
sporegte capacitatea si intuim ce simte partenerul de con- Stresul intervine in mecanismele neurologice care coordo-
versalie, inclusiv indiciile subtile de onestitate 9i in9el6- neazi producerea gi receptarea limbajului. Cind suntem
ciune care sunt reflectate de microexpresiile fefei' stresa{i, circuitele emofionale ale creierului limbic devin
active, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin mai
Dup[ cum arati cercetirile recente bazate pe scanarea i
pulin active. Studiile in comunicare ne-au ardtat cd stresul
creierului, cu cdt ascultim mai in profunzime, cu atit cre- i
gi tensiunea incordeazi mugchii fepi intr-un fel care tre-
ierul nostru va oglindi mai mult activitatea din creierul
zeqte suspiciuni in min{ile celor care ne privesc. O mini
celeilalte Persoane. Acesta este motivul pentru care Putem
relaxati, pe de alti parte, sugereazi deschidere, incredere
si infelegem cu adevirat altl persoanl 9i si empatizim cu
in sine gi faptul ci ceila$i se pot bizui pe noi.
bucuriile sau triste{ile ei' i
cuvINTELE l1t uoor,rEezA cREIERUL UN NOU FEL DE A CONVERSA

Cind suntem stresafi, tonul vocii noastre se schimbi 9i a camaraderiei in companie gi a satisfacfiei personale, in
capiti o noti de iritabilitate 9i frustrare' Acest lucru va acelagi timp cu o scidere misurabili a anxietifii personale

stimula imediat o reacfie defensivi in mintea ascultito- gi a stresului. Numirul de zile de concediu medical a scizut

rului, care va submina potenfialul Pentru un dialog pro- gi loialitatea fafi de companie a crescut, ceea ce s-a tradus

ductiv, inci dinainte si fi inceput conversafia' printr-o rati mai mici de fluctuafii ale salariafilor. in
esenfi, un nivel de stres scizut inseamni mai multi feri-
Cum si faci pentru a integra reducerea stresului 9i relaxa- cire gi, aga cum s-a demonstrat intr-o importanti cerce-
rea intr-o conversafie, mai ales daci te afli in mijlocul
unei
tare care a examinat 2 000 de dMzii apartindnd de zece
zile aglomerate la locul de munci? Iati ce face John Watkins mari corporatii, persoanele fericite muncesc mai mult.
la firma sa de dezvoltare de software. EI incepe ziua stAnd Sunt, de asemenea, mai pline de imaginafie, mai creative gi
in cerc cu cei gase 9efi de departamente' i9i petrec primul productive.a
minut ciscind qi intinzindu-se, ceea ce ii ajuti pe tofi si
se elibereze de gdndurile care le distrag atenfia 9i
si scape
Conversafia sinuoasi
de iritare. Apoi, fiecare persoani are la dispozifie 30 de
secunde pentru a descrie la ce lucreazi in prezent' Daci
au
Comunicarea Empatici are o lungi istorie. A inceput in
intimpinat probleme sau au nevoie de asistenli, alte per- 1992 sub forma unui experiment empiric fbcut de Mark,
soane din cerc pot rispunde cu sugestii pozitive' insi 9i alituri de un grup de psihologi gi terapeufi transpersonali
in acest caz ei trebuie si adere la,,regula de 30 de secunde"' din Los Angeles. in acea etapi nu existau decit trei ,,reguli':
care este o componenti cruciall a Comunicirii Empatice' relaxeazi-te, vorbegte rar gi agteapti-fi rdndul, apoi spune
Criticile nu sunt permise, pentru ci 9i un singur gind orice i1i vine in minte, fbri cenzuri.
negativ poate distruge procesul de colaborare pentru tot
restul zilei. Premisa era simpli: daci am putea vorbi din adincul fiin-
fei noastre, in loc de modul defensiv in care ne raportim
Acest ritual poate pirea straniu pentru o companie multi de obicei la ceila\i, am putea fi capabili si ne comunicim
milionari, dar rezultatele vorbesc de la sine: in mai pufin sentimentele gi dorinfele mai onest, cu mai pufini minie
de 20 de minute, compania poate identifica cele mai im- gi cu mai mare sensibilitate. Mai mult, daci ne permitem
portante obiective Pentru ziua respectivi 9i poate propune si vorbim cu spontaneitate din acest sine interior, mai
sugestii creative care pot fi rapid evaluate, modificate 9i adinc, fbri si impunem un anumit curs conversafiei, dia-
implementate. logul poate deveni mai relevant qi semnificativ pentru
Cind compania lui ]ohn a fost testati de o echipi de cer- indivizii care iau parte la el. Am putea fi capabili si acce-
cetare independenti, se inregistrase - dupi doar un an sim adeviruri emofionale mai profunde, frri teami, cres-
de utilizare a acestei strategii o cre$tere semnificativi cind astfel niveldl de intimitate gi incredere in cei din jur.
-