Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pi 1998 - 3 PDF
Pi 1998 - 3 PDF
nev zut
“Alung i du manii cu numele lui Iisus, c ci nu este
putere mai mare în cer i pe p mânt” - Sf. Ioan Sc rarul
Ioan Ci mileanu
1
cu numele? Ne aducem aminte de Dumnezeu doar la necaz. Apel m
la El doar ca la o ultim posibilitate. Rug ciunea isihast , rug ciunea
de toat vremea, are darul de a ne aduce aminte c “Dumnezeu este
cu noi” tot timpul, are menirea de a ne ajuta s nu facem “nimic f
Dumnezeu”, c ci ea este ca o candel mereu aprins în c mara inimii
noastre.
Pledând pentru isihasm nu facem isihasm de parad , de f rie, de i
chiar i acest lucru ar fi mai bine primit de Hristos decât a fi cre tin
doar cu numele (Fil. 1, 15-18). Pledând pentru isihasm, pled m de
fapt pentru redescoperirea unei comori de nesfâr it hran
sufleteasc . C ci isihasmul este asemeni celor 5 pâini i 2 pe ti* (Mc.
6, 35-44). De ce s -i l m pe români “s plece s se hr neasc ” din
religiile orientale i din confesiunile occidentale, când isihasmul
poate s -i hr neasc pe to i, poate s -i împ rt easc pe to i cu
puterea numelui lui Iisus Hristos, poate s fie o adev rat “liturghie
dup liturghie”!?
Oamenii de azi, orbi suflete te, asemeni orbului din Ierihon
au nevoie s strige tare (chiar dac sunt certa i s tac !):
“Iisuse…miluie te-ne”. Iar preo ii, asemeni lui Iisus, trebuie s
deschid ochii celor orbi, trebuie s -L fac cunoscut pe Dumnezeu i
în afara slujbelor (prin conferin e, publica ii, un post propriu de
televiziune, ajutor material, etc.), c ci 87% din români nu pot înc pea
în biserici i m stiri pentru a primi credin a adev rat .
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie te-ne
pe noi, p to ii.
3
Apropierea omului de
Dumnezeu
Arhim. Teofil P ian
5
trebuia s -l mântuiasc de p cate, atunci putea s -l ajute s se
îndumnezeiasc .
8
când spune: „credin a neclintit e un turn înt rit i Hristos se face
toate celui ce crede” – e o lumin i o bucurie.
11
Neoisihasmul - o bucurie
Arhim. Teofil P ian
stirea Brâncoveanu – Sâmb ta de Sus
Lacrimi i mânii
Arhim. Ilie Cleopa
Sunt unsprezece feluri de lacrimi .
1. Sunt lacrimi care vin din dragoste de Dumnezeu, din tare mult ce-
l iubesc unii pe Dumnezeu. Acestea îngra pe om, îi dau o bucurie
în inim i tr ie te f mâncare, f b utur , se satur doar cu
aceste lacrimi. Acestea sunt cele mai des vâr ite lacrimi.
2. Sunt lacrimi care vin din frica de Dumnezeu, se tem oamenii
fiindc au gre it tare. Ace tia usuc pe om dar folosesc foarte mult
sufletului.
3. Sunt lacrimi care vin prin din frica Gheenei, a muncilor iadului -
sunt bune.
4. Sunt lacrimi care vin din bucuria raiului - plânge de bucurie.
5. Sunt lacrimi care vin din manie, plânge de ciud c n-a putut face
ceva r u.
6. Sunt lacrimi care vin din dezmierdare, de la patimi - plânsul cuiva
care a fost p sit de muiere.
7. Sunt lacrimi care vin de la slava de art , de la draci; omului îi
place sa predice cu lacrimi în ochi.
8. Sunt lacrimi care vin din zavistie; îi e ciuda acestuia ca n-are
avere ca acela.
9. Sunt lacimi care vin omului din înfrânare; se umile te,se gânde te
la moarte - sunt bune.
10. Sunt lacrimi fire ti, cum plânge mama dup copii sau copiii dup
rin i; aceasta sunt lacrimi mijlocii, nici bune, nici rele. 11. Sunt
20
lacrimi care vin omului din cauza c nu se poate r zbuna pe altul sau
altul are avere mai mult .
21
CREDIN A STR MO EASC
IN FATA OFENSIVEI ANTIHRISTICE SECTARE”
Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan - Editura PRO-VITA,
Valea Plopului-Prahova, 1998
O INTRODUCERE IN ATMOSFERA UNEI CARTI-FORTA
Valentin Moga
22
- “Sub denumirea de neam intelegem nu doar o unitate umana
biologica si istorica, ci opera unei credinte in care este implicat
Hristos-Domnul Insusi, careia I se alatura rudenia, limba, pamantul,
etc. alcatuind laolalta o unitate de sus. (definitie foarte important de
insusit, intrucat ideea secularizata de natiune ca formatie in primul
rand istorico-politica si economica, a ocultat in mintile formate de
scoala moderna realitatea neamului in sensul de mai sus-n.n.) - pg. 9
23
- “Datorita invierii lui Hristos, ca si intemeierii Bisericii la
Cincizecime, neamul poate fi vazut in sfera vietii fara de moarte, <<
in Hristos si in Duhul Sfant >>. In crestinism neamul nu mai este un
masiv social, precum la antici, ci este o comunitate spirituala. Este o
unitate de sus, pentru ca originea ei este liturgica”. (interferenta
politicului si educatia secularizant-ateizanta au reinoculat continutul
antic-pagan al conceptului de neam-popor-natiune, cu urmarea
directa a reaparitiei de om-sclav, adica de om caruia i se refuza
calitatea de om, de persoana; secolul al XX-lea a devenit secolul
lagarelor de exterminare si al arhipelagului Gulag - n.n.) - pg.43
24
- “Sectarismul este o activitate ofensiva antihristica unica” (adica
este coordonata, subordonata unei strategii de mare anvergura - n.n.)
- pg.8
26
...o astfel de comuniune nu anuleaza si nu diminueaza cu nimic
persoana umana” - pg.62
28
Vindec rile miraculoase de la
Lourdes
Dr. Pavel Chiril
30
6. Vindecarea nu trebuie s aib înaintea ei o perioad de ameliorare
spontan , cum tim c exist în unele boli.
7. Vindecarea trebuie s fie f recidive - un alt criteriu. Medicii
care au 10-15 ani de practic au asistat deseori la evolu ii ondulatorii
ale unor boli: se vindec chiar spontan, am putea spune, i ne trezim
peste 2-3 ani reapare, sau peste 5 ani sau peste 10 ani.
8. Un ultim criteriu, care este criteriul teologic: vindecarea s aib
prin cel vindecat un mesaj de m rturisire a credin ei în Hristos, s
produc o transformare de religiozitate, pietate, sfin enie i omul s
devin din acel moment un bun cre tin. Nu este obligatoriu ca
bolnavul ini ial s fi fost cre tin. Sunt numeroase cazurile de atei sau
necre tini care s-au convertit la Loudres.
Practic, în fiecare zi la ora 16:30 i la ora 20:30, în fa a
esplanadei de la Lourdes, un sobor de preo i face o rug ciune
colectiv la care de 100 de ani particip zilnic între 10.000 i 20.000
de persoane. Personal am avut bucuria s îngenunchez i eu la o
rug ciune colectiv (în 1988) la Lourdes.
Sunt nenum rate situa iile când bolnavul parcurge primele 7
criterii de i, care sunte i medici, vede i c sunt extraordinar de
dificile, chiar aproape incredibil de trecut pe cale natural de c tre un
bolnav. Sunt nenum rate cazurile în care medicii constat în
analizele lor c primele criterii au fost str tute dar pentru c nu a
fost îndeplinit ultima condi ie (transformarea în sens cre tin a celui
vindecat), comisiile ecleziastice refuz s i dea votul i s pun
eticheta de miracol. Nu de pu ine ori biserica catolic a fost criticat
pentru aceast atitudine, uneori medicii exprimau revolta i: “Nu se
poate, dep te naturalul, nu am mai v zut nici noi, nu am citit nici
în c i”. Osteosarcoame vindecate, buconevraxite, scleroz în pl ci,
care au p sit c ruciorul dup 20 de ani de imobilizare la pat i merg
i se ridic singuri i totu i biserica este mai st pânit i pentru a
aduce o probitate în plus ezit i urm re te ani de zile acel bolnav
prin preo ii s i, prin duhovnic sau prin preotul de parohie i abia când
este convins c transformarea în sensul moralei cre tine s-a produs
în acel bolnav, î i comunic acordul ei de miracol.
Tot pentru a cre te aceast probitate i a nu aduce comentarii
negative asupra acestui fenomen atât de contraversat în lume, exist
alte furci caudine prin care trebuie s treac fiecare bolnav. Primul
este biroul medical de la Lourdes, care de regul este format din 20-
25 de medici i fac primele constat ri la fa a locului, atunci când se
31
preduce o vindecare miraculoas . Dac acest birou ajunge la
concluzia c acest caz este un miracol, avanseaz dosarul i bolnavul
la o comisie na ional a Lourdes-ului. Dac i aceast comisie
format din al i medici i al i teologi - i de regul sunt chema i ad-
hoc cele mai celebre nume din via a medical universitar francez i
din sec iile de cercetare ale spitalelor - eticheteaz bolnavul drept un
miracol, trece dosarul la comisia interna ional a Lourdes-ului, înc
sever i numai când aceast comisie î i pune eticheta de miracol se
teapt rezolu ia altei comisii ecleziastice, care dac i ea î i d
acordul asupra ultimului punct, bolnavul este etichetat ca vindecat
miraculos.
35
Una din vindec rile miraculoase
Merit s v citesc un singur caz din cele 68 care au primit eticheta
(la Lourdes) de vindecare miraculoas . Vittorio Michelle, n scut la 4
februarie 1940 la Scurelli, Italia: sarcom al oldului stâng –asta
înseamn cancer; vindecat la Lourdes în 1963, miracol recunoscut la
26 mai 1976, deci dup 13 ani. Vittorio Michelle a f cut serviciul
militar la vân tori de munte. Boala a debutat la 22 de ani i a dus la o
distruc ie total a semibazinului. Vindecarea s-a produs între 29 mai
i 6 iunie prin dispari ia sarcomului i reconstituirea complet a
osului iliac.
Istoricul bolii: în timpul serviciului militar este internat, în
1962, la spitalul din Verona pentru dureri la nivelul coloanei lombo-
sacrale, oldului i coapsei stângi, iradiate i pe membrul inferior
respectiv. Obiectiv, se constat o forma iune voluminoas prost
delimitat , semiconsistent , în profunzimea regiunii iliace stângi i o
mobilitate redus a articula iei oldului stâng. Nimic deosebit în
antecedentele personale i familiale. La internare: VSH 42-70,
hematii 5 milioane, leucocite 3400. Tratament ACTH, vitamina B,
etc. – f rezultat. Mers din ce în ce mai dificil; radiografia arat
alterarea structural a osului iliac cu osteoliz care intereseaz
jum tatea inferioar a aripii inferioare stângi i aceoagulare.
La 29 mai se practic biopsie; interpretarea se face în
Institutul de Anatomie Patologic din Verona la 4 iunie: sarcom cu
celule fusiforme caracterizat printr-o proliferare masiv de elemente
celulare alungite sau cu tendin a de a se rotunji cu nuclei atipici;
fragmentele osoase arat un aspect necrotic. Bolnavul este imobilizat
într-un aparat pelvipedios i prime te extracte hepatice.
La 22 iunie, o nou radiografie arat distruc ia aproape
complet a hemibazinului stâng, nu a mai r mas decât o parte din
ramurile iliopubian i treimea superioar a aripii iliace; foarte mare
osteoporoza capului femural.
La 1 august, este transferat la spitalul civil din San Lorenzo
pentru cobaltoterapie. Dup zece luni, evolu ie proast .
La 13 noiembrie 1962, radiografia arat luxa ie cap femural
ascensional cu 5 cm, impoten func ional total a membrului
respectiv.
În mai 1963, examenul obiectiv arat o forma iune de
consisten p stoas , mare, deformând toat regiunea oldului. În
acest stadiu pleac la Lourdes. Dup mai multe b i apare o cre tere a
36
apetitului i a for ei musculare i o diminuare a durerilor astfel încât a
renun at la antalgice. Se întoarce la spitalul militar din Trente, starea
general se amelioreaz , mersul redevine posibil, cre te în greutate,
durerile au disp rut total.
În 1964, o radiografie arat refacerea esutului osos al
hemibazinului stâng, capul femural i-a creat o nou caviatate cu 4
cm mai sus decât cealalt . La comitetul medical interna ional s-a
cerut o contraexpertiz de la catedra de anatomie patologic de la
Facultatea din Toulouse: tumor malign de origine conjunctiv i nu
osteogenic .
La 26 mai 1976, arhiepiscopul din Trente a convocat o
comisie medical diocezan unde s-a etichetat aceast vindecare ca
fiind miraculoas . Mai târziu Vittorio Michelle a venit de mai multe
ori la Lourdes ca brancadier. S-a c torit în 1971 i nunta a fost
oficiat la Lourdes.
37
Despre îndumnezeire
Pr. Prof. Dumitru St niloae
Înv tura aceasta despre îndumnezeire este numai la noi.
Desigur nu suntem f cu i dumnezei prin na tere ca Fiul lui
Dumnezeu, dar suntem înv lui i în lumina lui Dumnezeu i p trun i
de lumina lui Dumnezeu. Prin ochii icoanelor, prin lumina care
înconjoar capul sfin ilor, prin felul de a fi, se vede c e dep it
natura simpl : e Duhul lui Hristos. În comentariile la Evanghelia lui
Ioan, Sfântul Chiril din Alexandria spune foarte frumos: „noi avem
mintea lui Hristos, iar mintea lui Hristos e Duhul Sfânt“, adic
mintea noastr e Duhul Sfânt. În cazul omului credincios cu adev rat,
a celui ce s-a cur it de p cate, a celui ce nu mai st desp it de
Hristos i se sile te s -l aib pe Hristos în el, Duhul Sfânt p trunde
a de mult în mintea omului c nu mai poate spune: „pân aici e
mintea mea i de aici e Duhul Sfânt“. Duhul Sfânt d putere min ii s
vad , s aud : sfin ii aud pe Hristos (care vorbe te i acum prin
Duhul Sfânt), aud cu mintea înt rit de Duhul Sfânt. Asta e la noi:
crezând cu adev rat i practicând înv tura lui Hristos, unirea
strâns cu Dumnezeu, unirea strâns cu Hristos, vom avea pe de o
parte mintea noastr , pe de alt parte Duhul Sfânt, care este mintea
lui Hristos, Nu mai suntem desp i, suntem penetra i, în lui i,
suntem ridica i, schimba i, în i de puterea lui Hristos care ne vine
nou prin Duhul Sfânt.
Hristos este în noi i din El iradiaz Duhul Sfânt, care e
Duhul Tat lui. Duhul vine în Tat l peste Fiul ca iubire a Tat lui c tre
Fiul i din Fiul ni se transmite i nou ca s ne fac i pe noi fii ai
Tat lui cum este El. Primind pe Duhul Fiului ne facem i noi fii ai
Tat lui împreun cu Hristos care s-a f cut fratele nostru. Aceasta e
marea caracteristic a cre tinismului, c avem un Dumnezeu al
iubirii, un Dumnezeu personal, treimic nu monopersonal cum e la
mahomedani sau cum a r mas în mod gre it la evrei care n-au voie
-l numeasc Hristos. Probabil c de aceea nu- i fac cruce sectarii
38
pentru c f cându- i cruce m rturisesc nu numai crucea lui Hristos,
rturisesc i Sfânta Treime: totdeauna spui “În numele Tat lui i al
Fiului i al Sfântului Duh”. Avem un Dumnezeu al iubirii i din
iubirea aceasta a trimis / a venit Fiul lui Dumnezeu i a primit crucea.
Ei nu vorbesc de Fecioara iar dac nu s-a n scut Hristos din
Fecioar nu mai e Dumnezeu i atunci e om p tos ca i noi i a
murit pentru noi pentru c trebuia s moar . Ori Hristos fiind Fiul lui
Dumnezeu, când a luat fire omeneasc , nu a trebuit s moar fiindc
El nu avea p cat i de aceea s-a n scut din Fecioar , nu s-a n scut din
actul acesta de pasiune al unirii dintre b rbat i femeie. El era
persoan i a luat pe lâng firea dumnezeiasc i fire omeneasc . El
nu trebuia s moar pentru c nu avea p cat i a murit de bun voie.
avem un Dumezeu al iubirii se vede din Treime, se vede
din faptul c vine însu i Fiul lui Dumnezeu i se face om, pentru ca
noi s r mânem noi iar Dumnezeu s ne uneasc în Sine i în
dumenzeirea sa, deci unire strâns între Dumnezeu i noi. Ce valoare
cap omul în ortodoxie prin aceast unire! Asta e proprie
ortodoxiei: unirea strâns cu Dumnezeu din iubire f s ne
confund m ca persoane, ci dimpotriv accentuându-se valoarea
personal a fiec ruia, fiecare se accentueaz în ceea ce este el creat
ca mod deosebit, cum sunt deosebite i pesoanele Treimii sau sunt
deosebite persoanele oamenilor i fiecare este totu i îndumnezeit
dac vrea s se sileasc pentru acesta.
De aceea sfin ii no tri sunt altfel decât sfin ii catolici. Sfin ii
catolici sunt foarte ocupa i cu diferite probleme sociale: se duc
printre leprozerii, se duc prin spitale, e foarte frumos i aceasta, ar
trebui s o facem i noi poate mai mult, dar ei nu pun accentul pe
Sfântul care are în sine pe Hristos, în care lucreaz Hristos, nu pun
accent pe via a mistic . De aceea sunt sfin i în redingot , sfin i în
societate, sunt oameni mai buni în societate, prin eforturile lor. Pe
când la noi este altceva; de aceea poate poporul nostru are
sentimentul de tain mai mult decât au popoarele din Occident.
Occidentalii au prea dezvoltat ra ionalismul. Organizarea ra ionalist
este bun i ea dar la noi exist un sentiment de tain ; la fel la ru i ,
dar la noi parc mai mult. Totul e tain i de aceea niciodat nu
în elegem totul, ci avem putin a s înaint m mereu în cunoa tere
pentru c o tain nu o cuno ti niciodat deplin. Nu cuno ti persoana
altuia niciodat deplin; cu cât i se comunic mai mult, cu cât e o
comuniune mai mare între tine i el cu atât i se descoper mai mult
39
ca o tain ; mereu ai ceva de câ tigat de la el, mereu descoperi ceva
nou în el cu atât mai mult în Dumnezeu. Taina este infinitul care nu
se poate cunoa te niciodat deplin.
Dorin a lui Hristos este de a fi cale pentru noi, u pentru noi,
via pentru noi. Dorin a lui Hristos este ca noi s fim în El: „dac
iubi i ve i fi în Mine“. Trebuie s dai omului con tiin a c Hristos
poate fi în el i el poate fi în Hristos dac el se sile te s -L iubeasc
pe Hristos i s duc o via mai curat . La protestan i nu se vorbe te
de unirea noastr cu Dumnezeu, de aceast iubire a lui Hristos dus
pân la cruce. De împ rt ire nu se vorbe te la secte, se spune c este
doar o amintire, un simbol. Noi spunem c ne unim realmente cu
Hristos.
41
Lumina min ii prin Credin
Tinerii în fa a examenelor i a vie ii
“De aceea v spun c , orice lucru ve i cere, când v ruga i, s crede i c l-a i i
primit i-l ve i avea"( Marcu 11 : 24 ) "Nu exist crea ie f credin i peran .
Nu exist credin i speran care s nu fie xprimate în crea ie" (Th. Wilder)
"Nebiruit e omul ce lupt cu credin ; el tie c pe lume nimic zadarnic nu-i; c ,
dincolo de trud i jertfa clipei lui, în tain , vremea ese la sfânta biruin "
(Al. Vlahu )
Hora iu SASU
- licen iat în Drept -
Îndemnul sfânt
Ceea ce î i voi spune acum, cititorule, tiu destul de pu ini.
Din p cate. Iat de ce voi reda i voi comenta, cu pu ina mea putere
de p trundere, mai multe pasaje din Biblie; unele sunt destul de
cunoscute, altele, îns , inexplicabil, sunt aproape necunoscute. NU
tiu de ce, deoarece aceste versete ar trebui s înc lzeasc inima
fiec riu cre tin i ar trebui aplicate în orice activitate. Inclusiv în
preg tirea pentru examene foarte grele.
Este, cred, foarte cunoscut afirma ia "Cere i i se va da";
mul i o folosesc îns ironic, la adresa vreunui amic st ruitor, care nu
s-a dat b tut pân nu a ob inut ceva de la un altul. Îndemnul vine îns
din Biblie i e mult mai profund :
"Cere i i vi se va da; c uta i i ve i g si; bate i i vi se va
deschide.
ci ori icine cere cap ; cine caut g se te; i celui ce
bate i se deschide" (Mat.7:7,8)
Hai s ne gândim pu in la aceste cuvinte : "Cere i i vi se va
da". "Cere i" - cui? Unui om? Ce om va putea s v garanteze cu
44
mâna pe inim c ve i intra la facultate sau c ve i ob ine la examene
exact rezultatele pe care le dori i? În puterea cui st pe acest
mânt s împart calificative de "admis" i de "respins" ca i cum ar
împ i ni te bilete la col de strad ? Cu rare excep ii - încadrate
adesea ca fraude în examen - nimeni. R spunsul la întrebare ne este
dat de acela i evanghelist: "Tat l vostru , care este în ceruri, va da
lucruri bune celor ce I le cer". Sublinierea, f ca s schimbe
mesajul versetului 7:11, ne l mure te cu privire la Cel pe care trebuie
Îl rug m: Tat l nostru. Ruga i-v s v ajute; cere i-I rezultatul pe
care îl dori i - i îl ve i avea cu siguran .
50
În elepciunea din b trâni
Pe de alt parte, Dumnezeu î i d , cum spune vorba din
trâni, dar nu î i bag în traist . Dumnezeu te ajut s î i completezi
ni te cuno tin e pe diferite c i, î i lumineaz mintea în timp ce înve i
sau la examen, dar... Dar! De la a-i cere ajutorul acolo unde eforturile
tale sunt poate sortite e ecului în lipsa sprijinului S u i pân la a-i
pretinde s i înfunde mur în gur (adic ... în cap) cuno tin e în timp
ce tu stai ziua la plaj si noaptea prin discoteci, e o cale lung de tot.
E nevoie de fapte pe care Dumnezeu s le binecuvânteze, c ci în
lipsa acestora prea pu ine sunt cu putin .
De fapt, la fel fac i oamenii când au nevoie unul de altul. S
presupunem, spre exemplu, c într-o zi ai nevoie de ochelari. Ce face
oculistul la care mergi i pe care îl rogi s te ajute s î i îmbun ti
privirea? Î i recomand ni te ochelari care s lipseasc ochiul de
orice necesitate de acomodare? Nu, dimpotriv : un bun oculist
întotdeauna te va sf tui s por i lentile pu in mai slabe decât cele de
care ai nevoie cu adev rat. De ce? Pentru c ochiul va face automat
efortul de a se autocorecta, ajungând ca prin ac iunea lentilei,
asociat cu ac iunea autoreglatoare a ochiului, privirea s fac un pas
spre îmbun ire. Peste câteva luni, acela i oculist î i va recomanda
ochelari cu dioptrii i mai pu ine, i tot a a, pân când vedera ta va fi
foarte bun . Cam a a procedeaz i Dumnezeu: baza perfec iunii va
fi efortul t u, din ce în ce mai mare, în timp ce Domnul te va c uzi
i te va ajuta oricând Îi vei cere cu credin . Ar fi bine, prietene, s te
gânde ti la ceea ce a spus cineva: "Trebuie s muncim ca i cum totul
ar depinde de noi i, în acela i timp, s ne rug m ca i cum totul ar
depinde de Dumnezeu". Excep ionale cuvinte! De fapt, prieten drag,
acesta e secretul celor care reu esc imposibilul: munc i credin .
Cei ce uit una din aceste dou condi ii se clatin ...
Concluzia?
Cam acestea ar fi de spus, prietene, despre "colosalul" secret
care este... la îndemâna tuturor. Via a aceasta merit tr it
bucurându-te de toate darurile ei, i nicidecum luptând doar cu cele
mai slabe arme, care fac lupta epuizant i rezultatul nesigur. Dac ar
fi s folosim o imagine foarte expresiv , dar l sând la o parte
aspectele sângeroase, am putea spune c o confruntare dintre tine, cel
care st pâne te bine cele mai bune arme, i contracandida ii t i, e ca
o confruntare între o divizie de tancuri i o divizie de c re i
înarma i cu suli e. E clar de partea cui e victoria, nu? i te asigur,
prietene drag, c în vremea noastr destul de rar g se ti un tân r care
fie pe de-a întregul con tient de ceea ce ai citit tu acum. Eu î i
doresc s în elegi de la început la sfâr it tot ce st scris în aceste
rânduri i s fii con tient c succesul îl cape i numai dac vrei.
Nimeni nu te oblig s intri la facultate de prima dat , nimeni nu te
oblig s fii un elev sau un student care s poat p i în via sigur,
s mai orbec ie, a a cum fac cei din jur. Nimeni nu te oblig -
dar po i s ai ceea ce î i dore ti dac crezi în reu ita ta i îl rogi pe
Tat l s te ajute.
Poate e bine s tii c încrederea în sine, pe care mul i o
afi eaz , are un singur izvor: rezultatele anterioare foarte bune. Care,
la rândul lor, sunt un efect al ajutorului constant pe care tiu cum s -l
cear i tiu -l vor primi.
În loc de încheiere
Iat , prietene, ce arme puternice ai în mân . Tu le ai - sper s
le folose ti i s le înmul ti t ria. i nu spun degeaba acest lucru:
Dumnezeu nu r spl te te decât pe cei ce pre uiesc i înmul esc ceea
ce au: "Pentru c celui ce are i se va da i va avea de prisos, dar cel
ce n-are se va lua i ce are". Ca s în elegi aceast lege aparent
52
absurd pentru gândirea noastr prea p mânteasc , te-a ruga,
prietene, s cite ti pilda talan ilor din Mat.25:14-30, cu gândul la cei
rora Dumnezeu le-a dat astfel de puteri ale spiritului - i tuturor ne-
a dat de la na tere -, dar care nu le-au folosit i nu le-au înmul it spre
folosul lor. i s vezi dac nu cumva tocmai ace tia sunt cei care
rateaz cel mai des, eternii pesimi ti i "ghinioni ti".
Sunt sigur c în via te a teapt examene - mai multe sau mai
pu ine. De fiecare dat îns adu- i aminte c Dumnezeu i-a dat,
prietene, ansa de a fi tot ceea ce vrei s fii. Depinde de tine cum vei
folosi aceast ans . Dumnezeu te-a înzestrat cu un tezaur de monede
de aur curat. Te vei folosi de toate, înmul indu-le necontenit? i în ce
fel ? Sunt multe c i de a deveni ceea ce î i dore ti. Sunt multe c i de
a- i tr i singura via pe care o ai...
Comoara e aceea i pentru to i. Vântul favorabil bate pentru
to i, mici sau mari, tineri i b trâni, boga i i s raci deopotriv . i a
dori s te gânde ti, prietene, înainte de a trece la capitolele
urm toare, la versurile excep ionale ale poetei americane Ella
Wheeler Wilcox :
53
Rug ciune pentru copilul
nen scut
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isac i al lui Iacob, Tat l Domnului
nostru Iisus Hristos,
Cel ce ai f cut cerul i p mântul i toate dintrânsele, L udat i
pream rit fii – în vecii vecilor!
54
De ce-i atâta pustietate pe p mântul str mo esc? De ce fug copiii de
acas ? De ce atâtea divor uri?
Pentru c Te-am p sit, Doamne! Pentru c Te-am izgonit!
N-am f cut loc în c su a noastr pruncului Iisus, Dumnezeul nostru,
Care odat cu venirea lui în lume, la sl vita Lui na tere,
Aduce toate binecuvânt rile în via a noastr i toate darurile na terii
de prunci.
55
CRIZA FAMILIEI ÎN
OCCIDENT (II)
= R spunsul Ortodoxiei la criza familiei =
56
Maternitatea este explicat de c tre unele reprezentante ale
acestei mi ri, în mod extremist, ca fiind “o deformare temporal a
corpului uman…De aici, na terea apare ca dureroas i nu se poate
spune c este s toas ”. Acest lucru atrage dup sine “eliberarea de
tirania fertiliz rii”, care trebuie înl turat cu orice pre , prin care
femeia «slab » poat s devin tare i s înfrunte societatea
masculin . Ideile lor vizeaz o androginizare în viitor a femeii, când
acesta va sc pa de problemele ei datorit evolu iei industriei
genetice, care poate planta via a în altceva decât pântecul femeii,
eliberându-se de calvarul sarcinii i al cre terii de copii. O astfel de
revolu ie în structura cuplului va duce - dup p rerea lui von Padberg
- la dispari ia familiei.
Pân se va ajunge la acest eliberare a femeii, prin tiin a
autonom , astfel ca ea s nu mai depind de maternitate, le r mâne
alternativa avortului, care trebuie s ias din structura unei legi
statale sau biserice ti. Trupul apar inând total femeii, consider ele,
nimeni nu are dreptul s pun legi peste el. Într-un astfel de context,
sociologul Richard Huber î i pune pe dreptate preoblema unei astfel
de tendin e: “Propunerile de îmbun ire a vie ii umane, ie ite de
sub pana feministelor, sunt nu numai departe de realitate, ci sunt
pline de o ur nediferen iat i ira ional împotriva b rba ilor i a
maternit ii, a familiei i chiar a naturii, încât, dup concep ia lor,
lumea nu ar trebui s fie atractiv pentru nimeni altcineva decât
pentru restrânsul cerc al feministelor radicaliste. Genera iile noastre
i cele viitoare se vor confrunta cu o serie de probleme grele i de
neînl turat”.
În scopul unei lupte consecvente s-au constituit grupe de
con tientizare asupra corpului lor, prin care s cultive con tiin a
valorii propriului corp. Orientarea este aplecat tot mai mult spre
carnalul uman, spre deprinderea cu o via din care “s dispar
Inzest-Tabu-ul”, care s permit libertatea erotic , ca r spuns la
constrângerile unei etici atât de rigide cum este cea a cre tinismului.
Într-un astfel de context posibilitatea de a întrerupe sarcina este unul
din pa ii produ i pentru a ajunge la un astfel de ideal.
Femeia, în concep ia acestei mi ri, trebuie s ias de sub
oprimarea sexist , care a transformat dualitatea în dualism.
“Sexismul este forma primar a r ului social”, care a transformat
femeia într-o jertf a structurilor sociale. În acest sens, de la dualitate
s-a trecut, a a cum am spus, la dualism, iar de la alteritate, la
57
subordonare i supunere. Simplificarea rela iei dintre so i, ca i
neglijarea atribu iilor, face ca prioritatea s cad nu pe copil, ci pe
meserie. În lucrarea sa, “Femeie, tu e ti mai bun ”, Maria Elisabeth
Lange-Ernst, propune sintagma “c torie… probabil, meserie în
orice caz”, ceea ce face ca femeia s nu mai depind de b rbat.
Rela ia existent totu i dintre cei doi în familie, se poate simplifica în
viziunea acestor libertini ti, recurgându-se la avort, la uciderea
pruncului în pântece, pe care tiin a îl depisteaz totu i ca fiin
uman , cu toatea func iunile ei înc din primele momente de via .
catul avortului, care decurge actualmente din criza familiei,
are la baz pierderea dialogului haric dintre so i, prin care se
realizeaz «mica Biseric ». “Unitatea familiei este harismatic i
sacramental ”, zice teologul Michel Philippe Laroche, iar misiunea
so ilor este aceea de a se descoperi unul pe altul ca loc teofanic, de
revelare a lui Dumnezeu. Nedescoperindu-se via a în plentitudinea
ac iunii Duhului Sfânt, aceasta este privit cu superficialitate i deci
poate fi foarte u or nimicit . Neglijarea comuniunii pnevmatice i a
“purt rii Duhului pe deasupra” ontologicului, face ca existen a s
devin restrâns la dimensiunile bioticului i deci s poat fi
suprimat oricând f mustrarea con tiin ei.
62
spiritualizare”, în care chiar leg tura carnal prime te o dimensiune
i o finalitate divin .
Prin Duhul Sfânt se realizeaz personalizarea vie ii sexuale,
care în aspectul ei biologic este impersonal i ine doar de instinct.
“Când atrac ia sexual este impersonal - zice Evdokimov- ea este
sursa celor mai odioase profan ri i a celei mai umilitoare sclavii a
spiritului uman” (Taina iubirii, p.59). Erotismul, care se manifest ca
o refulare a omului modern, constituie drogul societ ii
contemporane, care pleac tocmai în opusul nun ii cre tine:
comuniunea i transfigurarea haric a leg turii dintre b rbat i
femeie. Leg tura erotic are ca fundament egoismul din om, f când
ca, în raportarea so ilor unul la cel lalt, baza s o constituie sexul,
atrac ia animalic i exploatarea fa de semen. Partenerul devine în
acest sens doar un obiect de pl cere, iar c toria se dizolv astfel
într-un egoism acaparator, “un egoism de instincte de mic grup
animalic, grup insensibil la al ii, al familiei de tip biologic, un grup
închis ca o cetate în zidurile proprii i capabil numai de ie iri
acaparatoare i nu de ie iri d ruitoare” (Teologia Dogmatic
Ortodox , vol. 3, p.194).
Prin Persoana Duhului Sfânt egoismul din rela ia conjugal
dispare, so ii deschizându-se unul spre cel lalt i prin aceasta se
deschid spre societate. Copiii devin astfel prelungirea în social a
so ilor. Astfel se dep te ideea de monad , de “atom uman” în
cadrul cuplului, ca exponent al egoismului i se ajunge la
comuniunea personal a celor “doi-trei, aduna i în numele Meu”.
Lan ul, care realizeaz aceste molecule comunitare, este harul
Duhului Sfânt, care face ca oamenii s se priveasc ca purt tori ai
teofanicului devinit diafan prin uman.
63
Bisericii”, propunând pentru leg tura dintre b rbat i femeie chiar
sintagma de « ». Aceast afirma ie are temei
scripturistic, deoarece expresiile conjugale sunt împrumutate pentru a
desemna rela ia dintre Iahve i poporul evreu (Oseea 2, 19-20), iar
Biserica este considerat “mireasa Mielului” (Apoc. 21, 9). Dar i
invers, termenul de “biseric ” este împrumutat pentru a desemna
ideea de “familie”. Sfântul Apotol Pavel trimite salut ri “bisericii din
casa” lui Aquila i Priscila ( , -
Rom. 16, 5). De asemenea, Mântuitorul particip la nunta din Cana
Galileii, unde “ i-a ar tat slava Sa într-o ecclesia domestica” (Taina
Iubirii – P. Evdokimov, p.161). A adar sintagma “biseric -familie”
are o puternic baz scripturistic i patristic , nu doar în prezentarea
lor comparativ , ci i în formarea i des vâr irea familiei prin
efuziunea de har dat de Biseric . Prin aceasta familia devine o
“biseric în miniatur ”, în care Se descoper Hristos prin trupul
celuilalt i are ca scop, la fel ca i Biserica, mântuirea tuturor celor
afla i în sânul ei. C toria ca micro-biseric urm re te prelungirea
lui Hristos în to i membri familiei, contribuind la r spândirea
Bisericii pe p mânt. De asemenea, preo ia Bisericii, ca factor
principal de misiune, se reg se te în familie prin membrii ei. Paul
Evdokimov vorbe te chiar despre un «sacerdo iu conjugal»: “O
spiritualitate cu totul nou se afirm ast zi i caut în iubirea
conjugal nici mai mult nici mai pu in decât o voca ie sacerdotal :
Sacerdo iu conjugal” (Taina iubirii, p.53). Acest lucru ni-l
demonstreaz prezen a celor trei tropare ale “d uirii sacramentale”
(Isaie d uie te…, Sfin ior mucenici…, Slav ie…) în ambele
taine, ar tându-se c în cele dou “biserici” este nevoie de slujitori,
care s -L cheme epiclectic pe Duhul Sfânt asupra celor dou altare:
cel al familiei i cel al Bisericii.
64
se poate vorbi chiar despre o ascez conjugal . “Liturghia
încunun rii vorbe te despre acest lucru. Numai cununa de spini a
Domnului d sens tuturor celorlalte. Potrivit Sfântului Ioan Gur de
Aur, cununa logodnicilor evoc pe cea a martirilor i ne înva asceza
conjugal ” (Înoirea Spirirului – P. Evdokimov, p.218).
Monahismul c toriei impune de asemenea cele trei voturi:
al ascult rii (c toria fiind jertfa propriului ego, pentru bucuria
celuilalt), al fecioriei (mul umirea cu unica i aceea i fiin iubit ) i
al s ciei (suficien a spiritualo-material pe care o ofer familia). În
fine, tot în taina cununiei se prefigureaz i aspectul euharistic, care
Îl face prezent pe Hristos în Duhul Sfânt. Este vorba de “paharul
comuniunii”, prin care cei doi sunt avertiza i c via a lor trebuie s -L
aib ca punct de referin pe Hristos. Astfel, prin Duhul Sfânt familia
mâne legat de Hristos, dep ind orice inferiorizare a ei, orice
dec dere de la scopul ei ultim: comuniunea inter-umna în ambian a
Persoanelor Sfintei Treimi, în via a de veci.
* *
*
Aspectul pnevmatologic din cadrul familiei, care este caracteristica
ortodox a leg turii dintre b rbat i femeie, este baza ie irii cuplului
din criza actual . Prin Duhul Sfânt, leg tura nup ial iese din sfera
biologicului i devine teofanic . Descoperindu-se ca atare, cei doi nu
se vor privi niciodat ca “obiecte”, ci permanent ca persoane, ca
realit i, în care Dumnezeu este prezent prin harul S u. Prin Duhul
Sfânt “pl cerea epidermic ” se spiritualizeaz , f s treac în
extrema manheic de reprimare a sexului, ci îmbin imanentul cu
transcendentul, legând astfel cele dou lumi. Criza familiei se
elimin astfel, prin con tiin a prezen ei Duhului Sfânt în via a
sniciei, care face ca fiecare membru s se respecte unul pe cel lalt
deoarece to i sunt în acest complex pnevmatofori (purt tori de Duh
Sfânt).
Dincolo de paradigmatic sau anamnetic, Duhul Sfânt devine
o realitate în sânul familiei, Care Îl face prezent pe Hristos în
comuniunea so ilor i prin ei, El devine o relitate în societatea, care
are nevoie de aceast reabilitare divin .
65
Cre te i i v înmul i
Omul înainte de concep ie
- “Întru El ne-a ales, înainte de întemeierea lumii, ca s fim sfin i i
de prihan înaintea Lui” (Ef. 1, 4)
- “Harul ne-a fost dat în Hristos Iisus mai înainte de începutul
veacurilor” (2Tim. 1, 9)
- “Înainte s te fi urzit în pântece, te-am cunoscut, i înainte ca s te
fi scut din pântecele mamei tale, te-am sfin it i te-am rânduit
prooroc pentru popoare” (Ieremia 1, 5)
- “I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a
se z misli în pântece” (Lc. 2, 21; 1, 30-31)
Pastile antiavort!
- “Domnul st la judecat cu locuitorii p mântului, fiindc nu mai
este credin , nici iubire, nici cunoa tere de Dumnezeu în ar . To i
jur strâmb, mint, ucid, fur i sunt desfrâna i…Voi pedepsi purtarea
lui [poporului], iar faptele lui le voi întoarce împotriva lui. Vor
66
mânca dar nu se vor s tura; când se vor desfrâna nu se vor înmul i,
au p sit pe Domnul” (Osea 4).
– România este frunta a Europei la num rul de avorturi: 0,5-1
milion/an (din 3 prunci, unul se na te i doi se avorteaz ). Una din 5
femei r mâne steril în urma avortului, una din 5 femei nu se mai
poate mântui prin na tere de copii (Când se vor desfrâna nu se vor
înmul i, c au p sit pe Domnul). P rintele Arsenie Boca spunea c
viitorul unui neam este cu atât mai negru cu cât num rul de avorturi
este mai mare.
- Juristul italian Rafael Ballestrini: “Cea din urm dovad c un
popor a ajuns la cel mai de jos punct al dec derii sale morale va fi
atunci când avortul va fi considerat ca ceva obi nuit i tolerat de
societate”
- La o întâlnire interna ional a medicilor, unul din ei a spus: “Eu
sunt cel mai mare criminal al omenirii. Am ucis 600.000 de suflete
prin avort. În momentul în care m apropiam de bisturiu ca s tai
cordonul vie ii, copilul se retr gea c utând salvarea. A a c eu sunt
împotriva avortului. Am ucis prea mult”.
- În unele ri europene se pl te te o amend dac se ucide vrabia sau
privighetoarea în ou. Sute de animale sunt ocrotite prin lege de
ac iunea omului. Omul îns e liber s i ucid mo tenitorii înc din
pântece. “A împiedica na terea înseamn a te gr bi s ucizi”
(Tertulian).
– “Ea [femeia]se va mântui prin na tere de fii, dac va st rui, cu
în elepciune, în credin , în iubire i în sfin enie” (1Tim. 2, 15).
67
Silviu Moraru
70
La standardele europene cu tot ce-i
degradant
Violeta Ion
Dac am fi cu to i a a de buni, precum Dumnezeu e bun cu întreaga
planet , nu s-ar mai întâmpla atâtea nenorociri, atâtea rele, crime,
zboaie, unde mor oameni nevinova i, n-ar mai fi tineret bolnav,
nefrecventând slujbele, avorturi, homosexuali (ru inos pentru
românii no tri, pentru o ar ca a noastr ). Chiar vrem s fim la
standardele cu tot ce-i degradant pentru fiin a uman ? Cum e posibil
nu ne fie mil de fiin e nevinovate, s -i omorâm cu premeditare,
urmare a desfrân rii, a unor vie i dezordonate? Cum e posibil s nu
ne fie mil de copiii no tri (ce “satur ” pântecul înainte de
binecuvântarea bisericii), folosind tot felul de mijloace spre a curma
o via de pruncu or care ar fi putut s se bucure de binefacerile lui
Dumnezeu? Iart -i Doamne i pe ace tia, c nu tiu ce fac…
La cârma rii s-au tot perindat pre edin i i prim-mini tri, au
promis, au f cut f duin e, chiar i jur mântul l-au f cut cu crucea
în mân , dar noi, în to i ace ti ani, nu am v zut faptele…S se pun
punct prostitu iei, acelor reclame de medicamente contraceptive i
pentru pofta trupului. Înv tura cre tin-ortodox nu are nevoie de
aceste neghine, în grâul cel frumos. S avem o genera ie de tineret
tos, viguros, harnic, cinstit, cu respect pentru p rin i i pentru
ar .
71