Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA TEOLOGIE SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA AN II

REFERAT RUGACIUNEA-O TREAPTA SPRE DESAVARSIRE

COORDONATOR Pr. Prof.Dr. ARION

STUDENT BURTESCU (NEAGOE) LUIZA

CUPRINS :

1.Citate biblice despre paza inimii si luare-aminte. 2.Ce este rugaciunea ? 3.Ce este luarea-aminte ? 4.Legatura dintre luare-aminte si rugaciune . 5.Felurile rugaciunii asa cum ni le arata Sf. Parintele nostru Simeon Noul Teolog. 6.Cum se face rugaciunea adevarata. 7.Concluzii.

1.Citate biblice despre paza inimii si luare-aminte.


,,Fariseule orb ! Curata intai partea dinauntru a paharului si a blidului , ca sa fie curata si cea din afara . " MATEI 23,26 ,,Bucura-te , omule , cat esti tanar si inima ta sa fie vesela in zilele tineretii tale si mergi in caile inimii tale si dupa ce-ti arata ochii tai , dar sa stii ca , pentru toate acestea , Dumnezeu te va aduce la judecata Sa . Alunga necazul din inima ta si departeaza suferintele de trupul tau , caci copilaria si tineretea sunt desertaciune. " ECCLESIASTUL 11,9 ,,Si voi sa nu cautati ce veti manca sau ce veti bea si nu fiti ingrijorati , caci toate acestea paganii lumii le cauta ; dar Tatal vostru stie ca aveti nevoie de acestea . Cautati mai intai Imparatia Lui si toate acestea se vor adauga voua . " Luca 12,29-31 ,,Cereti si vi se va da;cautati si veti afla ; bateti si vi se va deschide . " ,,Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putin sunt care o afla . " MATEI 7,7,14
Matei23:26;Ecclestiastul11:9;Luca12:29-31;Matei7:7-14

,,Fiti treji , privegheati . Potrivnicul vostru , diavolul , umbla racnind ca un leu , cautand pe cine sa inghita . " Intaia Epistola Soborniceasca a Sf. Ap.Petru 5,8

2.Ce este rugaciunea ?


,,Rugaciunea este ridicarea mintii si voii noastre catre Dumnezeu" a spus Evagrie Monahul in Cuvant despre rugaciune , Filocalia vol. I . El zice ca ,,rugaciunea este vorbirea mintii cu Dumnezeu" De aceea se cuvine ca atunci cand stam de vorba cu Dumnezeu , adica atunci cand stam la rugaciune , sa alungam din gandul nostru orice grija si sa indreptam toate puterile duhului nostru numai la Dumnezeu. Adica , cugetul sa gandeasca la El , tinerea de minte sa uite toate cele pamantesti , iar inima , vorbind cu El sa salte de bucurie si de dragoste. Caci ,, Cel ce iubeste pe Dumnezeu de-a pururi sta de vorba cu Dansul cum ar sta cu un tata , alungand orice gand patimas. " Numai a cugeta la Dumnezeu nu inseamna rugaciune . Rugaciunea , in sine insusi , este impreunarea si unirea omului cu Dumnezeu.

Intaia Epistola Soborniceasca a Sf. Ap.Petru 5,8 1 Evagrie Monahul ,, Filocalia " vol.1 , p. 80 , p. 57 , p. 54

Luand in considerare efectele ce le produce , ea este sustinatoarea lumii, impacarea cu Dumnezeu , curatirea pacatelor , pod ce ne trece peste marea ispitelor , zid de aparare impotriva necazurilor vietii , nimicitoare a razboaielor pe care ni le fac demonii , lucrare a ingerilor, izvor al virtutilor , hrana a sufletului , luminare a mintii , izgonirea intristarii , doveditoare a nadejdii , aratare a masurilor cu care ne masoara Dumnezeu si cu care trebuie sa ne masuram si noi aproapele . Evagrie Ponticul ne spune ca: Rugaciunea este vlastarul blandetei si al lipsei de manie. Rugaciunea este rodul bucuriei si al multumirii. Rugaciunea este alungarea intristarii si a descurajarii. Rugaciunea este lepadarea gandurilor. Precum painea este hrana trupului si virtutea este hrana sufletului, asa rugaciunea duhovniceasca este hrana mintii. Sf.Parintele nostru Simeon Noul Teolog ne spune ca rugaciunea este ,, lucrarea nascatoare de lumina si plina de farmec ." Scopul rugaciunii este acela de a ne conduce la unitate spirituala cu Dumnezeu si la cea mai adanca partasie cu El .
2 Ioan Scararu , ,,Scara Raiului " , ed. ,,Invierea " , Cuvantul XXVIII , p. 364 3 Simeon , Filocalia " , vol. VIII

,, Iata Eu stau la usa si bat . Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa , voi intra la el , voi cina cu el si el cu Mine ."(Apoc.3,20)

3.Ce este luarea-aminte ?


Luarea-aminte ne spune Sf. Parintele nostru Simeon Noul Teolog , ca este o trezvie (o trezire ) a omului la sine insusi. Daca aceasta trezire este permanenta , se evita toate pacatele si omul face numai binele de toate felurile , adica se deprinde cu toate felurile de bine si acestea sunt virtutile . Paza inimii este esenta luarii-aminte . Aceasta paza a inimii unii dintre Parinti au numit-o ,, liniste a inimii " , altii ,, luare-aminte" , unii ,, trezvie "si ,, impotrivire in cuvant " ( fata de vrajmasul ) , altii ,, cercetarea gandurilor si paza mintii". Dar toti indeobste si-au lucrat pamantul inimii lor , si prin aceasta au ajuns sa se hraneasca cu mana dumnezeiasca . ,,Din inima ies gandurile rele , uciderile , preacurviile , furtisagurile , marturiile mincinoase , si ele sunt cele ce spurca pe om. " (Matei 15,19,20. )

Apocalipsa 3:20 4 . Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p. 498. Matei 15 : 19-20

Domnul nostru Isus Hristos ne indeamna in Matei 23,26 : ,,Curata intai partea din launtru a paharului si a blidului , pentru ca si partea de afara sa fie curata". Fiind cu bagare de seama la paza inimii , putem dobandi in acelasi timp toate celelalte virtuti fara greutate. Fara a ne pazi inima nu putem deprinde virtutile.

4.Legatura dintre luare-aminte si rugaciune .


Luarea-aminte sau trezvia si rugaciunea sunt legate intre ele ca sufletul si trupul : lipsind una nu poate sta nici cealalta. Unirea lor se face in acest chip: intai trezvia se opune pacatului ca un strajuitor si inainte mergator ; in urma ei , rugaciunea , desfiinteaza si sterge gandurile rele , impiedicate de strajuitor , luarea-aminte neputand face singura acest lucru. Astfel , luarea-aminte sau trezvia se uneste cu rugaciunea , in sensul ca prima premerge celei din urma .Ea opreste gandurile rele sa puna stapanire pe cugetare , dar de abia rugaciunea le desfiinteaza propriu-zis. Acestea sunt deci , poarta vietii si a mortii : luarea aminte si rugaciunea. De o curatim prin trezvie , ne imbunatatim ; iar de o intinam prin lipsa de paza , o inraim .

Matei 23: 26 . 5. Simeon , ,,Filocalia " , vol. VIII , p. 498. 6. Simeon , ,,Filocalia " , vol. VIII , p. 493 , 498.

5.Felurile rugaciunii asa cum ni le arata Sf. Parintele nostru Simeon Noul Teolog.

Motto : Caci binele nu e bine, cand nu se face bine. Sf. Parintele nostru Simeon Noul Teolog, ne spune ca rugaciunea si luarea-aminte sunt de trei feluri, prin care sufletul sau se inalta sau se coboara. Fiindca precum la zidirea unei case nu punem intai acoperisul, apoi temelia(aceasta e cu neputinta), ci dimpotriva, intai temelia, apoi zidirea si la urma acoperisul, asa trebuie sa cugeti ca e si in acestea. Ioan Scararul in cartea Scara Raiului ne spune ca: Exista deosebire intre ceea ce intineaza rugaciunea si ceea ce o nimiceste, intre ceea ce o rapeste si ceea ce o batjocoreste. Intinaciunea consta in aceea de a sta inaintea lui Dumnezeu si a mai cugeta inca la lucruri nesabuite. Nimicirea consta in indreptarea intregii tale atentii spre griji zadarnice. Rapirea consta in risipirea mintii ce se petrece chiar fara sa-ti dai seama. Batjocorirea consta in momeala care, sub orice forma s-ar prezenta, are efect asupra-ti.

7. Simeon , ,, Filocalia " vol. VIII , p. 504 8. Ioan Scararu , ,, Scara Raiului " , ed. Invierea , p. 367.

Despre primul fel al rugaciunii. Intai ne pazim inima si ne micsoram patimile din ea, si prin aceasta punem temelia duhovniceasca a casei. Insusirile primului fel de rugaciune sunt acestea: Cand cineva face o astfel de rugaciune, isi ridica mainile si ochii impreuna cu mintea la cer, iar mintea alcatuieste intelesuri dumnezeiesti si-si inchipuie frumuseti ceresti, ierarhii de ingeri si simplu vorbind, toate cate le-a auzit din Scripturi le aduna in vremea rugaciunii in minte; el isi starneste astfel sufletul la dragostea dumnezeiasca privind la cer, ba uneori varsand si lacrimi din ochi. Facand asa, se umfla dulce in inima si se mandreste si socoteste ca ceea ce i se intampla este o mangaiere dumnezeiasca. Drept aceea, se roaga sa petreaca pururea intr-o astfel de indeletnicire. Dar acestea sunt semne ale amagirii. Unul ca acesta, chiar de se deda unei vieti de cea mai deplina liniste e cu neputiinta sa nu-si iasa din minti. Acest lucru il spune si Ioan Scararu in lucrarea Scara Raiului: Nu primi in rugaciune nici o nalucire a simturilor, ca nu cumva sa-ti iesi din minti.;:

--------------------------------------------9. Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p. 504 10. . Simeon , ,, Filocalia " vol. VIII , p.494

Evagrie Ponticul spune intr-unul din cele 153 de capete referitoare la rugaciune ca: Inceputul ratacirii mintii este slava desarta. Caci mintea fiind miscata de aceasta, incearca sa margineasca dumnezeirea in chipuri si infatisari. Fericita este mintea care, in vremea rugaciunii, se face nemateriala si saraca de toate. Omul in acest prim fel al rugaciunii ramane alipit de chipurile celor din afara, pe care le urca la cer. Infinitul dumnezeiesc nu poate fi cuprins in finitul minti omenesti. Aceasta prima luare-aminte nu este suficienta, intrucat omul isi inchipuie cele ceresti dupa asemanarea celor pamantesti. Despre al doilea fel al rugaciunii. Apoi, respingem suflarea duhurilor rele, rascolita prin simturile din afara, si asa scapand repede de razboi, ridicam zidurile peste temeliile casei duhovnicesti. ; Al doilea fel de rugaciune se face astfel: Mintea se retrage din cele supuse simturilor, isi pazeste simturile de cele din afara si-si aduna toate gandurile, ca sa nu umble dupa lucrurile desarte; apoi, aci face cercetarea gandurilor, aci ia aminte la cererile ce le rosteste cu gura catre Dumnezeu sau, aci trage la sine gandurile robite(de diavol), aci cuprinsa ea insasi de patima, incepe sa revina la sine cu silire.
11.Simeon , ,, Filocalia " , vol.VIII , p. 495 , 496. 12. Simeon , ,, Filocalia " , vol.VIII , p. 504

Dar unuia ce se lupta asa ii este cu neputiinta sa castige pacea sau sa primeasca cununa biruintei. Cel ce se lupta asa nu va scapa de a fi zdrobit de catre dusmanii inteligibili (ganditi cu mintea). El va suporta osteneala, dar de rasplata va fi pagubit. Acest al doilea fel de rugaciune este totusi considerat un pas inainte. Crestinul nu mai ramane alipit de chipurile celor din afara, pe care le cauta in cer, dar ramane intr-o lupta launtrica cu gandurile. El nu castiga lupta, nu dobandeste pacea de ganduri, pentru ca lupta singur, pentru ca nu are ascultarea de altul priceput in aceasta lupta. Neascultand de un povatuitor iscusit, nu-ti dai seama de marginile puterilor tale, te suprapretuiesti, n-are cine te face atent la caderile si greselile tale.; Straduieste-te (lupta) sa-ti inalti mintea spre cer, sau mai vartos s-o inchizi in cuvintele rugaciunii si chiar daca obosind cade din pricina prunciei, ridic-o iarasi, caci nestatornicia este proprie mintii.Cel care poate insa sa intareasca toate , va putea s-o aseze si pe aceasta (adica mintea). Daca nu vei inceta vreodata sa lupti spre a dobandi stabilitatea mintii, cel care pune hotar valurilor marii o va stapanii si pe aceasta, zicandu-i intru rugaciunea ta : Pana aici sa vii si mai departe nu. (Iov 28,11). Este cu neputiinta sa inlantui duhul; acolo unde insa este Creatorul duhului, acolo toate i se supun. ;
13.Simeon , ,, Filocalia " , vil. VIII , p. 495. 14. Simeon , ,, Filocalia " , vil. VIII , p.497 15.Ioan Scararu , ,, Scara Raiului " , ed. Invierea p.366 .

In aceasta a doua rugaciune omul nu mai ramane alipit de chipurile celor din afara, pe care le urca la cer, dar ramane intr-o lupta launtri ca cu gandurile.; Despre al treilea fel al rugaciunii. Prin atintirea noastra desavarsita spre Dumnezeu sau prin retragerea noastra (in noi), intindem acoperisul casei si asa desavarsim casa duhovniceasca in Hristos Isus.; Luarea-aminte si rugaciunea adevarata si neinselatoare consta in aceea ca, mintea sa pazeasca inima in vremea rugaciunii si sa se intoarca neincetat inauntrul ei si din acel adanc sa-si inalte cererile catre Domnul. In felul acesta, gustand mintea ca bun e Domnul (ps 35,9) numai vrea sa iasa din locasul inimii. Celor ce nu cunosc acest fel de vietuire li se pare foarte aspru si greu. Si, de fapt, lucrul este innabusitor si obositor nu numai pentru cei necercati ci si pentru cei ce au agonisit cercare adevarata, dar n-au gustat si n-au facut sa treaca placerea ei in adancul inimii. Insa cei ce au gustat placerea ei si au facut sa treaca dulceata ei in adancul inimii pot striga impreuna cu Pavel : Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos?(Rom 8,35). Ca sa poti insa, sa ajungi la luarea-aminte si rugaciunea adevarata trebuie sa indeplinesti doua lucruri: ascultarea si constiinta curata.
16. Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p. 496 17. . Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p.504

Ascultarea il face pe cel ce a gasit un povatuitor neamagitor, sa se dezlipeasca de veacul rau de acum, il ajuta sa se desparta de patimi si de griji, sa fie statornic si neobosit, in urmarirea acestei cai care duce la luarea-aminte adevarata. Caci ce lucruri vremelnice ar mai putea atrage mintea aceluia care a murit, prin ascultare, oricarei impatimiri fata de lume si de trup. Sau ce grija ar mai putea stapani pe acela care a dat in seama lui Dumnezeu si a parintelui sau duhovnicesc toata grija sufletului si a trupului si nu mai traieste siesi, nici nu mai asteapta o zi a placerilor sale? Astfel omul ajuns liber, luptand cu putere si patrunzand gandurile vreajmasilor, le alunga cu maiestrie si inalta rugaciuni din inima curata.; Al doilea lucru care trebuie indeplinit este constiinta curata, care nu poate exista fara ascultare. Constiinta curata omul trebuie sa o pazeasca intai fata de Dumnezeu , ca toate cate le stie ca nu slujesc Lui , sa nu le faca ; apoi fata de Parintele tau , ca sa le faci toate cate ti le spune potrivit scopului ce-l urmareste , neadaugand si netaind nimic ; iar in al treilea rand , fata de oameni si de lucruri : fata de oameni trebuie sa-ti pazesti constiinta , ca cele ce tu le urasti , altuia sa nu le faci , iar fata de lucruri trebuie sa te feresti de trecerea masurii in tot ce faci , in mancare , in bautura si in imbracaminte.

18. Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p.496

Astfel , pentru a ajunge la luarea-aminte si rugaciunea adevarata trebuie sa-ti castigi trei lucruri si asa sa pornesti spre tinta cautata: 1.Lipsa de griji , adica moartea fata de toate ; 2. Constiinta curata , pazindu-te neosandit de constiinta proprie ; 3. Neimpatimirea, adica sa nu te lasi atras de nimic din ce-i al veacului acesta sau al trupului .; Rugaciunea este urcusul mintii spre Dumnezeu . Deci , cei ce vor sa paseasca pe aceasta scara , nu calca de sus in jos , ci de jos in sus si intai pun piciorul pe prima treapta , apoi pe cea de dupa ea si asa mai departe pe toate . Asa se poate ridica cineva de la pamant si inalta la cer .

6.Cum se face rugaciunea adevarata .


Totdeauna trebuie sa ne incepem rugaciunea printr-o sincera multumire , in al doilea rand , sa ne marturisim pacatele si sa ne zdrobim sufletul intru parerea de rau ; de abia pe urma sa ne facem cunoscuta cererea noastra Imparatului a toate .Acest fel de rugaciune e cel mai bun , precum s-a aratat oarecand unuia dintre frati de catre ingerul Domnului . <:
19. . Simeon , ,, Filocalia " , vol. VIII , p.500. 20.Ioan Scararu , ed. Invierea , p. 365

Chiar de-ai urcat intreaga scara a virtutilor , totusi roaga-te pentru iertarea pacatelor , auzind ca Pavel , referindu-se la pacatosi , striga : ,, Dintre care cel dintai sunt eu " ( I Timotei1,15) Sculat fiind din mormantul iubirii de cele lumesti si al iubirii de placeri , arunca la o parte toate grijile , dezbraca-te de orice gand , leapada-ti trupul . Caci rugaciunea nu e nimic alceva decat instrainarea de lumea vazuta si nevazuta . Cere cu lacrimi , cauta prin ascultare si bate cu indelunga rabdare ; caci acela care cere astfel primeste , acela care cauta astfel gaseste iar celui care bate astfel i se va deschide . Cel care tine neincetat toiagul rugaciunii , nu se va poticni . Evagrie Ponticul vorbind despre rugaciune spune : Stai cu incordare si te roaga cu osardie si ocoleste grijile si gandurile , caci ele te turbura si te nelinistesc ca sa te scoata din taria rugaciunii . Lupta-te sa-ti tii mintea in vremea rugaciunii surda si muta si te vei putea ruga. Nu te ruga implinind numai formele din afara , ci indeamna-ti mintea spre simtirea rugaciunii duhovnicesti cu multa frica . Nu te ruga sa se faca voile tale , caci aceste nu se acopera intru totul cu voia lui Dumnezeu , ci roaga-te mai bine precum ai fost invatat , zicand : ,, Faca-se voia Ta " in mine. Si in tot lucrul asa saL rogi, sa se faca voia Lui . Caci El voieste ceea ce e bine si folositor sufletului tau .
21. Ioan Scararu , ed. Invierea , p.368 22.Ioan Scararu , ed. Invierea , p.371 23. Evagrie Ponticul , ,, Filocalia " , vol. I , p. 79.

Cere in rugaciune numai dreptatea si Imparatia , adica virtutea si cunostinta si toate celelalte se vor adauga tie. Rugandu-te , sa nu dai vreun chip lui Dumnezeu in tine , nici sa nu ingadui mintii tale sa se modeleze dupa vreo forma , ci apropie-te in chip nematerial de Cel nematerial si vei intelege . Ai in rugaciunea ta ochi neimprastiat si , lepadandu-te de trupul si de sufletul tau , traieste prin minte . In timpul rugaciunii sa se intalneasca in tine virtutile trupesti cu cele sufletesti , si cele sufletesti cu cele duhovnicesti ; iar acestea cu cunostinta nemateriala si fiintiala .< Isaia Pustnicul ne spune despre pazirea mintii in timpul rugaciunii ca: De nu va ura omul toata lucrarea lumii acesteia nu va putea sluji lui Dumnezeu. Deci care este slujirea lui Dumnezeu? Numai aceasta: Sa nu avem nimic strain in minte in vremea cand ne rugam Lui, nici placere cand Il binecuvantam, nici rautate cand Ii cantam, nici ura cand luam partea Lui, nici ravna rea care sa ne impiedice sa zabovim cugetand la El si sa ne aducem aminte de El. Caci toate aceste lucruri intunecate se fac zid care inchide nefericitul suflet, de nu poate sluji curat lui Dumnezeu. Cand se va elibera mintea, se va inlatura tot ce e la mijloc intre ea si Dumnezeu. <
24.Evagrie Ponticul , ,, Filocalia " , vol. I , p.76-86. 25.Isaia , ,, Filocalia " , vol. I , p. 366

Cand , stand la rugaciune , te vei ridica mai presus de orice bucurie , atunci cu adevarat ai gasit rugaciunea. Astfel zi impreuna cu Psalmistul: Ca pe cine am eu in cer afara de Tine? Si afara de Tine, ce am dorit pe pamant? (Psalmul 72,25) Nimic altceva decat a ma lipi de Tine pururea printr-o rugaciune neimprastiata. Zabovind indelungat in rugaciune, sa nu spui ca n-ai dobandit nimic, caci insasi aceasta staruinta a ta e un castig, caci ce altceva e mai bun si mai minunat decat a te lipi de Domnul si a ramane neintrerupt intru unire cu Dansul?!

7.Concluzii
Daca suntem inca in temnita trupului, sa ascultam ceea ce s-a spus lui Petru (Faptele Ap.12,8); sa ne incingem ca si el cu braul ascultarii si sa ne dezbracam de vointa noastra si astfel, goi, sa ne apropiem de Domnul in rugaciune, cerandu-i sa cunoastem doar voia Sa. Atunci vom primi pe Dumnezeu care, tinand carma sufletului nostru, ne va conduce fara de nici o primejdie.< Ca si concluzie a acestui subiect tratat pe scurt in acest referat voi folosi cateva citate biblice.

26. Ioan Scararu , ed. Invierea , p. 368. 27. . Ioan Scararu , ed. Invierea , p.367.

Si-l rog pe Tatal Domnului nostru Issus Hristos ca, potrivit cu bogatia slavei Sale, sa va faca sa va intariti in putere, prin Duhul Lui, in omul din launtru, asa incat Hristos sa locuiasca in inimile voastre prin credinta; pentru ca, avand radacina si temelia pusa in dragoste, sa puteti pricepe impreuna cu toti sfintii, care este largimea, lungimea, adancimea si inaltimea; si sa cunoasteti dragostea Lui Hristos, care intrece orice cunostinta, ca sa ajungeti plini de toata plinatatea lui Dumnezeu. (Efeseni 3:16,19) De aceea si Eu va spun: Cereti si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti si vi se va deschide. Fiindca orcine cere, capata; cine cauta gaseste; si celui ce bate, i se deschide. Cine este tatal acela dintre voi, care, daca-i cere fiul sau paine, sa-i dea o piatra? Ori, daca cere un peste, sa-i dea un sarpe in loc de peste? Deci, daca voi, care santeti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru cel din ceruri va da Duhul Sfant celor ce I-L cer.(Luca11:9,13)

Efeseni 3:16-19 Luca11:9-13

Issus a luat cuvantul si le-a zis: Aveti credinta in Dumnezeu! Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia: ridica-te si arunca-te in mare, si daca nu se va indoii in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea va spun ca, orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea. Si cand stati in picioare si va rugati, sa iertati orice aveti impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri, sa va ierte greselile voastre.(Marcu11:22,25)

Marcu11:22-25