BOLILE MADUVEI SPINARII SI ALE ENCEFALULUI

1.Măduva spinării face parte din sistemul nervos central al vertebratelor, fiind
protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi și extremitățile corpului prin intermediul
nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și creierul într-o membrană conjunctivă denumită meninge.

Functiile maduvei spinarii:

În primul rând, ea acționează ca un sistem de conducere in ambele sensuri între creier și

sistemul nervos periferic, iar a doua funcție a este de a controla reflexele simple

Cauze comune ale afecțiunilor măduvei spinării sunt reprezentate de bolile autoimune,
infecțioase, neoplazice (cancere), vasculare, degenerative (ale sistemului nervos central sau
ale coloanei vertebrale) și ereditare (moștenite).

Cele mai comune afectiuni spinale sunt de natură degenerativă: hernia de disc la nivelul
coloanei vertebrale cervicale și lombare, artrită la nivelul coloanei vertebrale cervicale și
lombare, precum și stenoze (îngustări de canal vertebral) rezultate dintr-o combinație a acestor
afectiuni, provocând de obicei durere, amorțeală, furnicături sau slăbiciune.
 O mare parte din tratament se bazează pe istoricul pacientului, pe examenul clinic și pe
investigații paraclinice precum radiografii, CT sau IRM. Chirurgia este ultima solutie daca
masurile de tratament (kinetoterapia, medicatia antalgica) au esuat.

2.Encefalul este organul care controleaza numeroase functii ale organismului precum
bătăile inimii, mersul, generarea de gânduri și emoții. Există numeroase afecţiuni cu localizarea
cerebrală, de la tumori şi epilepsie, până la cele degenerative, de tipul bolii Alzheimer

Epilepsia este o boală neurologică ce duce la descărcări intense de activitate electrică

în creier. Aceasta se manifestă prin convulsii, care, în lipsa tratamentului, devin tot mai dese.

Se datoreaza factorilor precum infecţiile sistemului nervos (meningita), convulsiile febrile,

consumul de droguri, intoxicaţia cu diverse chimicale (plumb).
 Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la vârstnici. In cadrul
acestei boli se distrug progresiv memoria, atenţia, concentrarea, comunicarea şi capacitatatea
de a efectua activităţile zilnice. În prima fază, apar lapsusurile frecvente, greutatea de a învăţa
lucruri noi şi dificultatea persoanei de a-şi aminti, de pildă, să-şi ia medicamentele. Pe masura
ce boala avanseaza , persoana nu-si mai aduce aminte intamplarile recente si are greutati in a
duce la bun sfarsit diverse activitati ,care, la prima vedere par banale.

Boala Parkinson determină apariţia unor modificări la nivelul ariei cerebrale ce

controlează echilibrul şi mişcările. Principalele simptome ale bolii sunt: tremorul, mersul greoi,
mişcările lente şi rigiditatea la nivelul muşchilor.
 Accidentul vascular reprezinta cauza majora de mortalitate si apare din cauza
intreruperii fluxului circulator de la nivelul creierului. Cea mai frecventă formă de AVC este cea
ischemică, survenită când se blochează o arteră care irigă ţesutul nervos cu sânge. Forma
hemoragică a accidentului vascular apare în urma rupturii unui vas de sânge. Din cauza lipsei
de oxigen, apar complicatii precum paralizia totala sau partiala, afectarea vorbirii si a capacitatii
de efectuare a treburilor zilnice.

Tumoarea cerebrală este o masă de țesut sau o dezvoltare anormală a celulelor

creierului sau din vecinătatea creierului. Semnele și simptomele generale cauzate de tumorile
cerebrale pot include:
 Apariția durerilor de cap sau modificarea tiparului lor
 Dureri de cap care treptat devin din ce în ce mai frecvente și mai intense
 Stare de greață sau vomă fără motiv
 Probleme cu vederea, cum ar fi vedere încețoșată, vederea dublă sau pierderea vederii
periferice
 Pierderea gradată a sensibilității sau a capacității motrice a unui braț sau picior
 Tulburări de echilibru
 Tulburări de vorbire
 Lipsa de orientare în chestiunile cotidiene
 Modificări de personalitate sau de comportament
 Convulsii, mai ales atunci când persoana nu are antecedente de episoade convulsive
 Tulburări de auz