Cap.10.

APLICAŢII

10.1. Probleme rezolvate

Problema 1.1.
Să se calculeze cu cât trebuie să crească presiunea într-un volum de apă, astfel
ca acesta să scadă cu 1%. Se neglijează deformaţiile rezervorului. E = 2,11· 10 9
N/m2.
REZOLVARE:
V 1
Variatia relativă a volumului este  şi este proporţională (în modul)
V0 100

V 1
cu creşterea presiunii     p   p .
V0 E

V
De aici: p   E
V

Numeric:
p = 2,11·109·0.01 = 2,11·107 [ N/m2 ] = 211 [bari].

Problema 1.2.
Să se determine modificarea presiunii într-un rezervor plin cu apă, închis
ermetic, dacă se măreşte temperatura cu 50 K. Se neglijează deformaţiile
rezervorului. Se dau coeficienţii: αt = 1,8· 10-4 K-1; E = 2,39· 109 N/m2.
REZOLVARE:
Volumul apei după creşterea temperaturii este V=V0 (1+tT).
Pentru a se menţine acelaşi volum Vo de apă (rezervorul nedeformându-se) apare
o creştere de presiune p astfel ca Vo = V(1- p) .
Din cele două relaţii se obţine: (1+t T)(1-p) = 1.

186
 1  t T E   t T
p   
 1   t T 1   t T

Numeric:
2,39  10 9  1,8  10 4  50 N 
p  4
 2,13  10 7  2   213  bar 
1  1,8  10  50 m 

Problema 1.3.
Pe un plan înclinat cu 30° faţă de orizontală (fig. P-1.3) , acoperit cu o peliculă
de ulei groasă de 1 mm, alunecă o placă plană cu masa m = 3 kg. Suprafaţa de
contact are forma pătrată cu latura de 500 mm. Ştiind că uleiul are densitatea ρ =
900 kg/m3 şi vâscozitatea cinematică ν = 0,6 m 2/s, să se afle viteza de alunecare
a plăcii în ipoteza mişcării uniforme.

Fig. P-1.3.
REZOLVARE:
Forţa care pune în mişcare placa pe planul înclinat este componenta tangenţială
a greutăţii. În ipoteza mişcării uniforme ea este echilibrata de forţa rezultantă de
vâscozitate:
v v v mgh sin 
F= h
A; G sin =  h A sau mg sin =  h
l2 . Rezultă: v = l 2

Numeric:
3  9,81  10 3  sin 30 o m
v 6
 1,09  
0,5  900  60  10
2
s

187
10.2. Probleme propuse

Problema 2.1.
Pentru etalonarea sau verificarea manometrelor cu tub elastic se utilizează o
presă cu şurub (fig. P- 2.1.) în care se comprimă ulei cu modulul de
compresibilitate β=4,85 ·10-10 m2/N. Ştiind că diametrul alezajului este de 20 mm
şi volumul iniţial de ulei în presă este 700 cm 3 la presiunea atmosferică, să se
calculeze numărul de spire necesare şurubului cu pasul de 2 mm pentru a obţine
o presiune relativă Δp =250 bar. Se neglijează pierderile de ulei pe la
neetanşeităţi.

Fig. P-2.1.
Problema 2.2.
Pistonul unui ciocan pneumatic având diametrul d=35 mm şi lungimea l=100
mm se deplasează în cilindru pe o cursă c=250 mm cu viteza medie de 3 m/s
(fig. P-2.2. ). Spaţiul inelar dintre piston şi cilindru având grosimea radială de
0,05 mm conţine ulei de densitate ρ=900 kg/m 3 şi vâscozitate cinematica ν = 25
·10-6 [m2/s]. Să se calculeze lucrul mecanic consumat de forţele de vâscozitate pe
o cursă a pistonului, precum şi puterea disipată.

188
 Fig. P-2.2.
Problema 2.3.
Arborele unei maşini verticale are un lagăr de ghidare lung de 250 mm (fig. P-
2.3.). Diametrul arborelui este de 150 mm iar jocul radial dintre arbore şi cuzinet
este 0,1 mm. Uleiul care asigură ungerea, are la temperatura de lucru, densitatea
900 kg/m³ şi vâscozitatea cinematică ν = 25 · 10-6
[m2/s]. Să se calculeze puterea consumată pentru învingerea rezistenţei vâscoase
la turaţia de regim de 250 rot/min.

Fig. P-2.3.

189
Problema 2.4.
Arborele unei maşini verticale are un lagăr axial (fig. P-2.4.) cu o peliculă de
ulei între gulerul arborelui şi cuzinet având grosimea 0,1 mm. Dimensiunile
gulerului sunt D=300 mm şi d=150 mm. Să se calculeze puterea consumată
pentru învingerea rezistenţei vâscoase a uleiului din lagăr la turaţia de regim de
250 rot/min, ştiind că vâscozitatea cinematica este ν = 25 ·10 -6 [m2/s] şi
densitatea 900 kg/m3.

Fig. P-2.4.

Problema 2.5.
Un acumulator hidraulic cu greutăţi (fig. P-2.5.) are diametrul D=200 mm şi
cursa c=200 mm. Să se determine presiunea cu care trebuie trimisă apa în
acumulator, pentru a echilibra sarcina de 10 kN (inclusiv greutatea pistonului),
fără a se ţine cont de frecări, şi să se calculeze lucrul mecanic acumulat la cursa
maximă a pistonului.

190
 Fig. P-2.5.
Problema 2.6.
Un amplificator de presiune constă, în esenţă, dintr-un piston diferenţial cu
diametrele D=500 mm şi d=100 mm care acţionează într-un cilindru (fig. P-
2.6.). Să se calculeze presiunea multiplicată p2 de către acest amplificator, ştiind
că presiunea aerului comprimat este p1= 5 bar, iar randamentul amplificatorului
este η=0,85.

Fig. P-2.6.

Problema 2.7.
Să se afle presiunea obţinută în agentul de lucru (ulei) generată cu ajutorul
amplificatorului de presiune şi forţa realizată la tija cilindrului hidraulic din (fig.
P-2.7.), folosindu-se aerul comprimat. Se cunosc: d=100 mm, D=600 mm, d 1=25
mm, presiunea aerului comprimat p0=5 bari, randamentul amplificatorului

191
ηa=0,85 şi randamentul cilindrului 0,95. Pierderile pe conducte de la
amplificator la cilindru se neglijează.

Fig. P-2.7.

Problema 2.8.
O presă hidraulică (fig. P-2.8.) are diametrul pistonului mic d=16 mm, diametrul
pistonului mare, D=320 mm şi raportul a/b=1/5. Cele două pistoane au
prevăzute pentru etanşare câte o manşetă de cauciuc, având înălţimile active h=8
mm si H=25 mm. Dacă la capătul pârghiei se acţionează cu o forţă f=250 N, să
se afle forţa teoretică şi forţa utilă a presei, precum şi randamentul ei, ştiind că,
coeficientul de frecare la manşete este de 0,12. Celelalte pierderi se neglijează.

Fig. P-2.8.
Problema 2.9.
Să se stabilească ecuaţia manometrului diferenţial (fig. P-2.9.) cu tub înclinat,
folosit la măsurarea presiunilor foarte mici. Presupunând că lichidul din

192
manometru este alcool (ρ=790 kg/m3) şi unghiul de înclinare α=100 să se afle
lungimea coloanei l corespunzătoare unei presiuni manometrice de 10 Pa.

Fig. P-2.9.
Problema 2.10.
Un vas cilindric închis cu diametrul D=200 mm conţine apă până la înălţimea
h0=150 mm (fig. P-2.10.). Să se calculeze:
a) raza cercului care conţine punctele cu aceeaşi cotă h0 atât în repaus absolut
cât şi în repaus relativ;
b) turaţia pentru care suprafaţa liberă atinge fundul vasului.

Fig. P-2.10.

193
Problema 2.11.
Să se calculeze forţa de presiune care acţionează asupra capacului gurii de
vizitare cu diametrul D=600 mm al unui rezervor care conţine un lichid cu
densitatea ρ=950 kg/m3 (fig. P-2.11.). Centrul capacului se află la adâncimea
H=5 m sub nivelul suprafeţei libere unde acţionează suprapresiunea p m = p0-pat =
1,5 bari. De asemenea să se calculeze adâncimea centrului de presiune faţă de
suprafaţa liberă a lichidului.

Fig. P-2.11.
Problema 2.12.
Conducta de evacuare a uleiului (ρ=900 kg/m3) dintr-un rezervor are secţiunea
pătrată cu latura b=300 mm şi este închisă cu o clapetă AB care se poate roti în
articulaţia A (fig. P-2.12.). Clapeta dreptunghiulară se reazemă pe muchiile
tăiate ale conductei sub unghiul α=450 şi este ridicată la nevoie cu ajutorul unui
cablu. Să se calculeze forţa de tracţiune din cablu dacă nivelul uleiului în
rezervor este H = 2 m.

Fig. P-2.12.

194
Problema 2.13.
Orificiul de secţiune pătrată cu latura a = 1 m din peretele vertical al unui
rezervor este închis cu o supapă plată (fig. P-2.13.). Închiderea supapei este
asigurată cu ajutorul unei greutăţi aşezate la distanţa L=1,5 m de articulaţia
pârghiei. Să se calculeze:
a) mărimea greutăţii (respectiv, a masei) necesară menţinerii apei (ρ=1000
kg/m3) în rezervor la nivelul H=2 m; distanţa h=300 mm;
b) reacţiunea în articulaţie.

Fig. P-2.13.
Problema 2.14.
Un rezervor de ulei (ρ=900 kg/m3) are un orificu de fund cu diametrul d=20 mm
obturat cu o supapă fixată, prin intermediul unei tije, de un flotor cilindric cu
diametrul D=100 mm (fig. P-2.14.).

195
 Fig. P-2.14.

Să se calculeze lungimea tijei necesară astfel ca supapa să se deschidă la

nivelul h=500 mm. Masa ansamblului supapă-tijă-flotor este 150 g.

Problema 2.15.
Pe o conductă a cărei secţiune se reduce continuu de la D1=50 mm la D2=30 mm
se transportă ulei (fig. P-2.15.). În zona secţiunii 2 se află o ramificaţie cu
diametrele D3=20 mm şi D4=25 mm. Cunoscând vitezele v1=1,5 m/s şi v4=3,5
m/s să se afle valorile viezelor v2 şi v3 şi ale debitelor Q1, Q3 şi Q4.

Fig. P-2.15.

Problema 2.16.
Într-o conductă de secţiune variabilă curge apă (ρ=1000 kg/m 3) cu debitul Q=72
m3/h. Să se afle înălţimile piezometrice şi presiunile în secţiunile 1,2,3 şi 4 dacă:
D1=115 mm; D2=90 mm; D3=10 mm şi D4=125 mm şi p1=3 bar. Să se calculeze
diametrul D5 corespunzător secţiunii în care s-ar produce cavitaţie (pv=24 mbar).
Se neglijează pierderile de sarcină. Presiunea atmosferică este pat=1 bar.

196
197
 Fig. P-2.16.

Problema 2.17
Să se calculeze viteza în stratul de apă aflat la adâncimea a într-un canal, ştiind
că la suprafaţa liberă acţionează presiunea atmosferică iar la tubul piezometric al
unei sonde Pitot-Prandtl s-a măsurat h=250 mm c.a. (milimetri coloană de apă)

Fig. P-2.17.

198
Problema 2.18
Pentru măsurarea debitului de apă care curge printr-o conductă (orizontală) se
montează un debitmetru Venturi. Să se afle debitul măsurat ştiind că diametrele
Venturimetrului sunt D1=200 mm; D2=100 mm; iar denivelarea în tubul
piezometric este h=300 mm coloană de apă şi coeficientul de debit al ajutajului
este μ=0,98.

Fig. P-2.18.

Problema 2.19
Carburatorul unui motor este construit dintr-un ajutaj convergent-divergent şi o
conductă prin care se face alimentarea cu benzina de la un rezervor de nivel
constant. Să se calculeze consumul de benzină dacă debitul de aer este Qa=0,22
m3/s, diametrele ajutajului convergent sunt: D1=120 mm; D2=40 mm; diametrul
conductei de alimnentare este d3=1,5 mm şi cel al ajutajului este d4=1 mm. Se
vor lua în considerare şi pierderile de sarcină pe cei doi curenţi astfel:

199
a) pe curentul de aer, coeficienţii de rezistenţă locală sunt:ξ1=0,06 şi ξ2=0,4;
b) pe curentul de benzină ξ3=0,5 şi ξ4=1.
Pierderile liniare de sarcină se neglijează pe ambii curenţi. Densitatea aerului se
consideră 1,18 kg/m3, iar a benzinei 720 kg/m3.

Fig. P-2.19.

Problema 2.20
Să se determine acţiunea hidrodinamică a apei (ρ=1000 kg/m 3) în cotul unei
conducte orizontale de secţiune constantă, prin care curge un debit de 0,5 m 3/s,
cu o viteză medie în secţiune de 2 m/s. Unghiul de deviere a curentului este
α=300, iar presiunea apei este de 4 bari. Se neglijează pierderea de sarcină locală
în cot.

200
 Fig. P-2.20.

Problema 2.21
Să se calculeze forţa hidrodinamică radială exercitată de un curent de apă
(ρ=1000 kg/m3) cu debitul Q=0,3 m3/s, asupra porţiunii de conductă în care are
loc o îngustare bruscă de secţiune de la D=400 mm la d=300 mm. Presiunea
măsurată în secţiunea îngustată este p2=4 bari, iar pierderea de sarcină locală se
calculează considerând coeficientul de rezistenţă locală ξ=0,5 (1-d2/D2)2 definit
în funcţie de viteza din aval.

Fig. P-2.21..

201
Problema 2.22
Să se calculeze forţa hidrodinamică într-o bifurcaţie orizontală având date
diametrele de ieşire D1=500 mm; D2=400 mm; Se presupune că viteza rămâne
constantă, înainte şi după bifurcaţie V1=V2=V=4 m/s; Unghiurile făcute de
braţele bifurcaţiei cu axa conductei principale sunt α=30 0 pentru D1 şi β=450
pentru D2. Se consideră apa (ρ=1000 kg/m3) ca un fluid ideal (se neglijează
pierderile de sarcină) astfel că p1=p2=p=1 MPa.

Fig. P-2.22.

Problema 2.23
Un aspersor cu două braţe inegale, de lungimi a= 200 mm şi b=300 mm are la
fiecare din capete câte un ajutaj de diametru d=10 mm situat perpendicular pe
braţe. Ştiind că pe fiecare braţ curge debitul de apă (ρ=1000 kg/m 3) Q=0,3 l/s, să
se afle turaţia aspersorului. Se neglijează frecările mecanice şi hidraulice.

202
 Fig. P-2.23.
Problema 2.24
Un jet de apă (ρ=1000 kg/m3) cu viteza V1=20 m/s şi diametrul d=25 mm
loveşte o placă plană aflată în repaus. Să se calculeze acţiunea jetului asupra
plăcii plane când aceasta este normală la direcţia jetului şi când ea este înclinată
faţă de direcţia jetului cu un unghi α=600 . Se neglijează acţiunea câmpului gravitaţional.

Fig. P-2.24..

203
 10.3. Teste verificare (tip grilă)
Specializarea: ………………………………..
Disciplina: Mecanica Fluidelor

Secţiunea: INTRODUCERE, PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR

Test grilă de autoevaluare nr. 1

Testul conţine 5 probleme tip grilă, fiecare problemă având formulate

cinci răspunsuri, din care numai unul este corect. Punctajul minim pentru
promovarea testului este 6 puncte, fiecare problemă având alocate 2 puncte.

1. În domeniul mecanicii fluidelor, fluidul este considerat un mediu:

a) continuu, omogen, si neizotrop
b) discontinuu, omogen si izotrop
c) continuu, neomogen, si neizotrop
d) continuu, omogen, si izotrop
e) fluid, deci nu conţine solide sau gaze

2. Presiunea statică este o mărime:

a) scalară
b) vectorială
c) tensorială
d) adimensională
e) nu există noţiunea presiune statică.

204
3. Care din următoarele noţiuni nu reprezintă o proprietate comună tuturor
fluidelor?
a) densitatea
b) greutatea specifică
c) vâscozitatea
d) aderenţa la suprafeţe solide
e) cavitaţia.

4. Să se calculeze cu cât trebuie să crească presiunea într-un volum de apă,

astfel ca acesta să scadă cu 1%. Se neglijează deformaţiile rezervorului. Se
consideră E = 2,11· 109 N/m2:
a) Δp = 2,11· 105 N/m2
b) Δp = – 2,11· 1011 N/m2
c) Δp = 0
d) Δp = 2,11· 107 N/m2
e) Nu sunt suficiente date pentru rezolvare

5. Relaţia de calcul pentru forţa de frecare vâscoasă nu conţine:

a) A [m2] – aria suprafeţei;
b) v [m/s] – viteza liniară relativă;
c) η [N· s/m2] – coeficientul de vâscozitate dinamică;
d) h [m] – grosimea stratului de fluid
e) t [°C] – temperatura fluidului în grade Celsius

205
 Specializarea: ………………………………..
Disciplina: Mecanica Fluidelor

Secţiunea: STATICA FLUIDELOR

Test grilă de autoevaluare nr. 2

Testul conţine 5 probleme tip grilă, fiecare problemă având formulate

cinci răspunsuri, din care numai unul este corect. Punctajul minim pentru
promovarea testului este 6 puncte, fiecare problemă având alocate 2 puncte.

1. Statica fluidelor studiază:

a) numai repausul fluidelor
b) repausul fluidelor şi interacţiunea acestora cu pereţi solizi
c) repausul fluidelor dar şi mişcarea uniformă liniară a acestora
d) repausul fluidelor dar şi mişcarea uniformă circulară a acestora
e) repausul relativ al fluidelor şi interacţiunea acestora cu pereţi solizi

2. Pentru determinarea ecuaţiilor lui Euler din statica fluidelor se consideră o

particulă de fluid elementară:
a) de formă şi dimensiuni oarecare;
b) de formă paralelipipedică şi dimensiuni elementare
c) de formă sferică şi dimensiuni elementare
d) de formă paralelipipedică şi dimensiuni oarecare
e) de formă cilindrică şi dimensiuni elementare

206
3. Una din consecinţele ecuaţiei fundamentale a staticii fluidelor în câmp
gravitaţional este:
a) planele orizontale sunt izobare, izodense, izoterme
b) planele orizontale sunt izobare, izodense, izocore
c) planele orizontale sunt izobare, izodense, dar nu izoterme
d) planele orizontale sunt izobare, izoterme, dar nu izodense
e) planele orizontale nu sunt izobare.

4. Ecuaţia presiunii într-un fluid în repaus în câmp gravitaţional devine:

a) p + γ · z = ct, pentru lichide, respectiv p = patm pentru gaze
b) p + γ · z = 0, pentru lichide, respectiv p = patm pentru gaze
c) p + γ · z ≠ ct, pentru lichide, respectiv p ≠ ct. pentru gaze
d) p + γ · z = ct, pentru lichide, respectiv p = ct. pentru gaze
e) p + γ · z ≠ ct, pentru lichide, respectiv p = ct. pentru gaze

5. Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţe solide curbe închise se mai

numeşte:
a) Principiul lui Pascal;
b) Legea lui Arhimede;
c) Ecuaţia lui Euler pentru statica fluidelor;
d) Teorema lui Steiner;
e) Ecuaţia fundamentală a staticii fluidelor.

207
 Specializarea: ………………………………..
Disciplina: Mecanica Fluidelor

Secţiunea: CINEMATICA FLUIDELOR

Test grilă de autoevaluare nr. 3

Testul conţine 5 probleme tip grilă, fiecare problemă având formulate

cinci răspunsuri, din care numai unul este corect. Punctajul minim pentru
promovarea testului este 6 puncte, fiecare problemă având alocate 2 puncte.

1. Cinematica fluidelor studiază:

a) numai mişcarea lichidelor;
b) mişcarea fluidelor şi interacţiunea acestora cu pereţi solizi;
c) mişcarea fluidelor fără studiul forţelor care o determină;
d) mişcarea fluidelor şi ecuaţiile energetice;
e) repausul relativ al fluidelor şi interacţiunea acestora cu pereţi solizi.

2. Pentru determinarea ecuaţiei de continuitate pentru cazul general de mişcare

se consideră un volum elementar de control:
a) elementare de formă cilindrică şi dimensiuni elementare;
b) de formă sferică şi dimensiuni elementare;
c) de formă paralelipipedică şi dimensiuni oarecare;
d) de formă paralelipipedică şi dimensiuni;
e) de formă şi dimensiuni oarecare.

208
3. Care din următoarele criterii nu reprezintă un criteriu de clasificare al
mişcării fluidelor:
a) criteriul desfăşurării mişcării în timp;
b) criteriul naturii pereţilor tubului de curent;
c) criteriul desfăşurării mişcării în spaţiu;
d) criteriul formei secţiunii transversale a curgerii;
e) criteriul aspectului fizic al curgerii.

4. Ecuaţia presiunii într-un fluid în repaus în câmp gravitaţional devine:

a) p + γ · z = ct, pentru lichide, respectiv p = patm pentru gaze;
b) p + γ · z = 0, pentru lichide, respectiv p = patm pentru gaze;
c) p + γ · z ≠ ct, pentru lichide, respectiv p ≠ ct. pentru gaze;
d) p + γ · z = ct, pentru lichide, respectiv p = ct. pentru gaze;
e) p + γ · z ≠ ct, pentru lichide, respectiv p = ct. pentru gaze.

5. Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţe solide curbe închise se mai

numeşte:
a) Principiul lui Pascal;
b) Legea lui Arhimede;
c) Ecuaţia lui Euler pentru statica fluidelor;
d) Teorema lui Steiner;
e) Ecuaţia fundamentală a staticii fluidelor.

209
 Specializarea: ………………………………..
Disciplina: Mecanica Fluidelor

Secţiunea: DINAMICA FLUIDELOR

Test grilă de autoevaluare nr. 4

Testul conţine 5 probleme tip grilă, fiecare problemă având formulate

cinci răspunsuri, din care numai unul este corect. Punctajul minim pentru
promovarea testului este 6 puncte, fiecare problemă având alocate 2 puncte.

6. În domeniul dinamicii fluidelor ideale, fluidul este considerat un mediu:

f) vâscos, continuu, omogen, şi neizotrop
g) discontinuu, omogen şi izotrop
h) continuu, neomogen, şi neizotrop
i) continuu, omogen, şi izotrop, fără vâscozitate
j) fluid, deci nu conţine solide sau gaze

7. Dinamica fluidelor ia în considerare pentru studiul mişcării:

f) forţele, fără ecuaţiile energetice
g) numai forţele şi vitezele
h) numai forţele vitezele şi acceleraţiile
i) numai traiectoriile
j) aspectele cinematice, forţele şi ecuaţiile energetice.

210
8. Care din următoarele mărimi nu intervin în ecuaţia lui Bernoulli pentru fluide
ideale?
f) densitatea
g) greutatea specifică
h) viteza
i) presiunea statică
j) coeficientul de vâscozitate dinamică

9. Care sunt aplicaţiile teoremei conservării impulsului în dinamica fluidelor?

f) determinarea forţelor hidrostatice
g) determinarea vâscozităţii dinamice
h) determinarea vâscozităţii cinematice
i) determinarea forţelor hidrodinamice
j) determinarea vitezei unui jet de fluid

10.Care este diferenţa între ecuaţiile lui Euler în Statica fluidelor şi cele din
Dinamica fluidelor ideale.
f) Nu apar forţele de frecare vâscoasă;
g) Forţele masice nu sunt luate în considerare;
h) Forţele de presiune nu sunt luate în considerare;
i) Expresia densităţii este diferită;
j) Suma forţelor exterioare estre zero, respectiv diferita de zero.

211
 BIBLIOGRAFIE

1. Anton, L., Balint, D., Mecanica fluidelor, maşini hidraulice şi acţionări –

Aplicaţii de calcul, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004; ISBN
973-638-076-9;
2. Anton, L.E., Baya, A., Mecanica fluidelor, maşini hidraulice şi acţionări,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002; ISBN 973-8391-65-2;
3. Ionescu, Fl., Catrina, D., Dorin, Al., Mecanica fluidelor şi acţionări hidraulice
şi pneumatice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;
4. Crăciun, C., Mecanica fluidelor, hidraulică şi funcţionarea maşinilor
hidraulice, Editura Tehnică, 1999. ISBN 973-31-1323-9;
5. Panaitescu, V., Tcacenco, V., Bazele mecanicii fluidelor, Editura Tehnică, 2001.
ISBN 973-31-2054-5;
6. Seteanu, I., Rădulescu, V., Vasiliu, N., Vasiliu, D., Mecanica fluidelor şi
sisteme hidraulice – fundamente şi aplicaţii, Editura Tehnică, 1998. ISBN 973-
31-1316-6;

212
 CUPRINS

Cap. 1. Elemente generale ….……................................................................... 5

1.1. Noţiuni introductive ....................................................................... 5
1.2 Concepte folosite în mecanica fluidelor .......................................... 6
1.2.1 Mediul fluid continuu ............................................................. 6
1.2.2 Modele de fluid ........................................................................ 6
1.2.3 Particula de fluid ..................................................................... 7
1.3 Forţe şi tensiuni în mecanica fluidelor ............................................ 8
1.3.1 8

Forţe ........................................................................................
1.3.2 Tensiuni (eforturi unitare) ....................................................... 10
1.3.3 Presiunea 11

statică ......................................................................
1.3.4. Unităţi de măsură ale presiunii .............................................. 13
Cap. 2. Proprietăţile fluidelor .......................................................................... 15
2.1 Proprietăţi comune lichidelor şi gazelor .......................................... 15
2.1.1 Densitatea ................................................................................ 15
2.1.2 Greutatea specifică .................................................................. 15
2.1.3 Volum specific .......................................................................... 15
2.1.4 Compresibilitatea izotermă. Elasticitatea ............................... 16
2.1.5 Dilatarea / contracţia termică ................................................ 17
2.1.6. Adeziunea la suprafeţe solide ................................................. 17
2.1.7 Vâscozitatea fluidelor .............................................................. 18
2.2 Proprietăţi specifice lichidelor ......................................................... 20
2.2.1 Tensiunea superficială ............................................................. 20
2.2.2 Capilaritatea ............................................................................ 21
2.2.3 Absorbţia şi degajarea gazelor ............................................... 22
2.2.4 Cavitaţia .................................................................................. 23
2.3 Proprietăţi specifice gazelor ............................................................. 24
2.3.1 Proprietăţi 24

mecanice ................................................................
2.3.2 Proprietăţi termice ................................................................... 24
Cap. 3. Statica fluidelor .................................................................................... 25
3.1 Ecuaţiile staticii fluidelor. Ecuaţiile lui Euler pentru
repausul fluidelor ............................................................................ 25
213
 3.2 Ecuaţia fundamentală a staticii fluidelor .......................................... 27
3.3 Consecinţe ale ecuaţiei fundamentale ale staticii fluidelor .............. 28
3.4 Repausul absolut al fluidelor în câmpul gravitaţional ..................... 29
3.5 Consecinţe ale ecuaţiei fundamentale a hidrostaticii ....................... 31
3.6 Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţe solide .............................. 33
3.6.1 Elemente 33

generale ....................................................................
3.6.2 Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţe solide plane ........... 33
3.6.3 Acţiunea lichidelor în repaus pe suprafeţe solide plane .......... 34
3.6.4 Acţiunea gazelor în repaus pe suprafeţe solide plane ............. 37
3.6.5 Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţe curbe deschise ....... 37
3.6.6 Acţiunea lichidelor în repaus pe suprafeţe solide
curbe deschise...........................................................................
38
3.6.7 Acţiunea gazelor în repaus pe suprafeţe solide
curbe deschise............................................................................
39
3.6.8 Acţiunea fluidelor în repaus pe suprafeţele solide
curbe închise.............................................................................
40

Cap. 4. Cinematica fluidelor............................................................................ 42

4.1. Noţiuni introductive. Metode de studiu în cinematica fluidelor...... 42
4.2. Noţiuni fundamentale în cinematica fluidelor................................. 46
4.3. Clasificarea mişcării fluidelor.......................................................... 49
4.3.1. După criteriul desfăşurării mişcării în spaţiu......................... 49
4.3.2. După criteriul desfăşurării mişcării în 50

timp............................
4.3.3. Criteriul naturii pereţilor tubului de curent............................ 51
4.3.4. Clasificarea conform aspectului fizic al curgerii.
Experienţa lui Reynolds........................................................... 53
4.4. Ecuaţia de continuitate în cazul general de mişcare ....................... 55
4.5. Ecuaţia de continuitate pentru un tub de curent .............................. 57

214
Cap. 5. Dinamica fluidelor ………………………………………………… 60
5.1. Ecuaţiile mişcării fluidelor ideale (ecuaţiile lui
Euler pentru dinamică)…................................................................ 60
5.2. Ecuaţia lui Bernoulli pentru curenţi unidirecţionali de
secţiune finită..................................................................................
63
5.2.1. Formula lui Torricelli ............................................................. 63
5.2.2. Presiunea în punctul de impact. Sonda Pitot – Prandtl …… 64
5.3. Teorema impulsului şi teorema momentului cinetic
în mecanica fluidelor……………………………………………… 65
5.3.1. Teorema impulsului pentru un sistem
de puncte materiale…………….............................................. 66
5.3.2. Teorema momentului cinetic……………………………........ 66
5.3.3. Teorema impulsului şi cea a momentului cinetic
aplicate curenţilor de fluid unidirecţionali de secţiune
finită în mişcare permanentă ………….......................…… 67
5.4. Aplicaţii ale teoremei impulsului şi ale teoremei
momentului cinetic……................................................................
69
5.4.1. Acţiunea hidrodinamică a unui lichid asupra unei
îngustări bruşte a secţiunii unei conducte…………………
70
5.4.2. Acţiunea hidrodinamică a unui lichid într-un cot al unei
conducte……...........................................................................
72
5.4.3. Acţiunea hidrodinamică a unui lichid într-o bifurcaţie……. 74
5.4.4. Acţiunea unui jet de fluid asupra unor obstacole………… 75
5.4.5. Acţiunea pereţilor unei conducte rectilinii asupra unui lichid
vâscos în mişcare uniformă…………….…………………. 76
5.5. Ecuaţiile mişcării fluidelor vâscoase………………………...…… 78
5.6. Mişcarea laminară a fluidelor vâscoase în conducte
circulare drepte ……........................................................................ 83
5.6.1. Distribuţia vitezei………………………......……………….. 83
5.6.2. Debitul……………………………………………………… 87
5.6.3. Viteza medie……………………………………………….. 88
5.6.4. Variaţia tensiunii tangenţiale de vâscozitate………………. 89
5.6.5. Pierderi liniare de sarcină la mişcarea laminară
în conducte…………..........................................................…. 90
Cap. 6. Analiză dimensională, modelare şi similitudine hidrodinamică..... 92
6.1. Analiza dimensională………………………………...…………… 92
6.2. Similitudinea……………………………………………………... 94
6. 3. Criteriile uzuale de similitudine………………………………….. 97

Cap. 7. Calculul pierderilor de sarcină în instalaţiile hidraulice.…………. 103

215
 7.1. Pierderi de sarcină locale în instalaţii hidraulice………………… 103
7.2. Pierderi de sarcină liniare în instalalaţii hidraulice……………… 106

Cap. 8. Noţiuni generale privind maşinile hidraulice……………………… 112

8.1. Definiţii, clasificări……………………………………………...…. 112
8.2. Parametrii energetici ai generatoarelor şi motoarelor hidraulice….. 113
8.3. Mişcarea în interiorul rotorului turbomaşinilor…………………........ 116
8.4. Turaţia specifică şi turaţia caracteristică a turbomaşinilor…………. 117
8.5. Clasificarea maşinilor din punct de vedere al rapidităţii…………. 120
8.5.1. Clasificarea turbinelor hidraulice…………………………... 120
8.5.2. Clasificarea turbopompelor………………………………… 121

Cap. 9 Mijloace şi metode de măsurare în mecanica fluidelor……………. 124

9.1. Elemente generale 124

9.2. Determinarea densităţii lichidelor 132
9.3. Areometrul 135
9.4. Balanţa hidrostatică 137
9.5. Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor 142
9.6. Determinarea vâscozităţii dinamice pe baza
mişcării Hagen-Poiseuille ...............................................................
146
9.7. Vâscozimetrul Ostwald .................................................................. 149
9.8. Vâscozimetrul Gibson-Jacobs 152
9.9. Verificarea preciziei de măsurare a manometrelor 155
cu tub elastic...................................................................................
9.10. Repausul relativ al lichidelor în cazul vasului 159
cilindric în rotaţie .........................................................................
9.11. Studiul regimurilor de curgere a lichidelor într-o conductă ......... 163
9.12. Determinarea pierderilor de sarcină liniare şi locale …………… 166
9.13. Determinarea coeficientului de rezistenta locala 170
în organe ale instalatiilor hidraulice ……………………………..
9.14. Determinarea coeficientului de debit al unei diafragme 172
sau al unui ajutaj ………………………………………………...

9.15. Determinarea experimentală a punctului de funcţionare 176

al unei turbopompe ……………………………………………...

Cap. 10 Aplicaţii ……………………………………………………………… 186

10.1. Probleme rezolvate …………………………………………….. 186
216
 10.2. Probleme propuse ………………………………………………. 188
10.3. Teste verificare (tip grilă) ……………………………………… 203

Bibliografie………………………………………………………………….. 211

217