Sunteți pe pagina 1din 6

Globalizarea insecurităţii

Începutul secolului XXI este caracterizat de transformările impuse de


fenomenul globalizării, la nivel economic, politic, militar, social şi cultural.
Globalizarea este principalul fenomen care influenţează mediul de securitate
contemporan, creând atât oportunităţi, căt şi noi riscuri şi ameninţări care au
căpătat un caracter global, celor clasice adăugându-li-se altele noi cum ar fi
proliferarea armelor de distrugere în masă şi terorismul.
Pentru început este prezentat momentul care a marcat globalizarea
insecurităţii, apoi este definită globalizarea precum şi efectele acestui fenomen
asupra mediului internaţional de securitate, după care sunt analizaţi principalii
factori care determină globalizarea insecurităţii, iar în final sunt identificate căteva
strategii adoptate de organizaţiile internaţionale pentru a diminua acest fenomen.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale
Americii, au marcat globalizarea insecurităţii. Reţelele teroriste şi-au extins raza de
acţiune dincolo de nivelul regional, acţiunile distrugătoare din anii următori din
Indonezia, Kenya, Spania, Marea Britanie, fiind o dovadă în acest sens. 1 Insă nu
doar terorismul este singura cauză a globalizării insecurităţii. Fostul Secretar
General al O.N.U. Kofi Annan, în raportul susţinut in faţa Adunării Generale din
2004 identifică, alături de terorism, ameninţările cu consecinţele cele mai grave la
adresa păcii şi securităţii internaţionale: războaiele şi violenţele dintre state,
încălcările drepturilor omului, războaiele civile, genocidul, armele nucleare,
radiologice, chimice şi biologice, degradarea mediului, sărăcia, criminalitatea
internaţională.
Pentru a înţelege fenomenul globalizării insecurităţii, trebuie definită
globalizarea, precum şi conceptele de securitate şi insecuritate. Securitatea se referă
la lipsa ameninţărilor cu care se confruntă un stat. Ea mai poate fi definită drept
asigurarea perpetuării existenţei statului.2 O stare de securitate totală nu există,
astfel încât orice nivel de securitate presupune şi un nivel de insecuritate, înţeleasă
1
Alexandra Sarcinschi, Globalizarea insecurităţii.Factori şi modalităţi de contracarare, Editura
Universităţii de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti, 2006, pp..5-6, (format electronic).
2
Radu-Sebastian Ungureanu, Conceptul de securitate, în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu
(Coord.), Manual de Relaţii Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 180.

1
ca nesiguranţă, ca lipsă a securităţii 3 Existenţa securităţii este permanent
ameninţată, întrucât mediul internaţional este caracterizat de insecuritate.
Globalizarea este un proces dinamic care implică creşterea interconectării şi a
interdependenţei, a interacţiunulor şi a fluxurilor transnaţionale, fiind situată într-un
continuum spaţio-temporal al schimbării, astfel încât evenimentele locale pot fi
cauza evenimentelor produse la mare distanţă.4
Globalizarea are o serie de efecte pozitive, cum ar fi: liberalizarea
comerţului, a investiţiilor şi fluxurilor financiare, răspândirea valorilor democratice,
apărarea identităţilor individuale, protecţia mediului înconjurător. Pe lângă aspectele
pozitive, fenomenul globalizării implică şi unele aspecte negative prin lipsa
controlului politic. Spre exemplu, globalizarea economică poate duce la haos
economic şi la dezastre ecologice. 5 Globalizarea nu reprezintă doar un factor de
securitate. Datorită acestui proces, comunicaţiile şi tehnologiile noi sunt folosite de
reţele ale crimei organizate, de organizaţii şi grupuri teroriste, care prin acţiunile
lor afectează securitatea statelor. Globalizarea insecurităţii se manifestă pe diverse
căi: ale terorismului politic transnaţional, a traficului ilegal de arme si mijloace
letale neconvenţionale, prin traficul ilegal de droguri şi persoane, a migraţiei
clandestine, ale agresiunii economico-financiare, precum şi a catastrofelor de
mediu.6
Caracteristicile globalizării: contracţia spaţiului, contracţia timpului, dispariţia
graniţelor, au urmări importante întrucât oamenii pot interrelaţiona mai rapid, fiind
expuşi în egală măsură atăt oportunitătilor, cât şi riscurilor, pericolelor şi
ameninţărilor. Globalizarea este factorul care duce la amplificarea insecurităţii.
Riscurile, pericolele şi ameninţările se răspândesc de la nivelurile individual şi
statal până la nivelul sistemului, al reţelei ajungând în cele din urmă la nivel
global.7

3
Alexandra Sarcinschi, op.cit. ,p. 20.
4
Ionuţ Apahideanu, Globalizarea între concept şi realitatea desemnată, în Andrei Miroiu, Radu-
Sebastian Ungureanu (Coord.), Manual de Relaţii Internaţionale,Editura Polirom, Iaşi, 2006, pp.304-
305.
5
Vasile Popa, Implicaţiile globalizării asupra securităţii naţionale, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti, 2005, pp. 13-14, (format electronic).
6
Ibidem, pp. 19-20.
7
Alexandra Sarcinschi, op. cit. , pp. 27-30.

2
Terorismul şi criminalitatea constituie un element important al globalizării
insecurităţii. După atacurile din 11 septembrie 2001 impotriva Statelor Unite ale
Americii, lumea a intrat în epoca terorismului care ameninţă pacea şi securitatea a
milioane de oameni Terorismul nu reprezintă o ameninţare doar pentru Statele
Unite, ci şi pentru ţările Uniunii Europene, pentru China, Rusia, India, atentatele
din ultimul timp soldate cu sute de victime din Turcia (martie 2003), din Spania
(martie 2004), din Marea Britanie (iulie 2005), din India (iulie 2006) precum şi
numeroasele atentate din Irak fiind o dovadă în acest sens. Pe lăngă ţintele
guvernamentale, diplomatice şi militare, acţiunile teroriste se îndreaptă şi spre ţinte
civile precum bănci, hoteluri, trenuri, lăcaşe de cult care produc un număr mare
de victime.8
Un alt pericol major al mediului de securitate, cu implicaţii globale îl
constituie proliferarea armelor de distrugere în masă. Armele chimice,
bacteriologice, radiologice şi nucleare constituie o ameninţare la adresa păcii şi
securităţii internaţionale, un pericol pentru însăşi existenţa vieţii. În contextul
provocat de fenomenul globalizării, unele state cu regimuri dictatoriale au ca
obiectiv principal crearea unei puteri nucleare prin care să anihileze încercările
marilor actori de a le modifica statutul internaţional. 9 China este una dintre cele
mai mari vânzătoare de tehnologie nucleară, de care beneficiază majoritatea
statelor din Golf care au planuri de dezvoltare a armei nucleare. De asemenea,
Rusia a contribuit la dezvoltarea programului nuclear al Iranului. Şi alte state
precum Siria, Libia, Coreea de Nord au în vedere dezvoltarea armelor de
distrugere în masă. Posibilitatea ca reţelele teroriste să ajungă în posesia acestor
arme ar avea consecinţe dintre cele mai grave asupra securităţii internaţionale.10
Existenţa statelor eşuate poate accentua globalizarea insecurităţii. Aceste
state, datorită sărăciei şi instabilităţii economice, pot crea condiţii favorabile
revoltelor, pot găzdui grupări şi activităţi teroriste reprezentând în acelaşi timp

8
Cristian Băhnăreanu, Resursele energetice şi mediul de securitate la începutul secolului XXI,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti, 2006, pp. 15-16 (format electronic).
9
Alexandra Sarcinschi, op. cit. , pp. 33-34.
10
Andrei Miroiu, Simona Soare, Război şi securitate nucleară, în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian
Ungureanu (Coord.), Manual de Relaţii Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006, pp. 299-300.

3
sursa extremismului religios şi politic, degradării mediului şi acţiunii organizaţiilor
criminale.11
Un alt aspect al globalizării insecurităţii este reprezentat de conflictul pentru
resurse. Accesul diferenţiat la resurse afectează relaţiile dintre state avănd
consecinţe dintre cele mai distrugătoare. In secolul XXI economiile lumii sunt din
ce în ce mai dependente de resursele energetice, geopolitica acestui secol fiind
dominată de lupta pentru resurse. Revoluţia industrială aduce în atenţie ideea că
resursele naturale se găsesc acolo unde ,,nu trebuie’’ şi în posesia ,,celor care nu
le merită’’. Accesul sau controlul resurselor, constituie o reală motivaţie pentru
război. Conflictul pentru resurse privează oamenii de bunurile necesare, producând
sărăcie, foamete şi inegalităti. Raritatea resurselor vitale precum apa şi hrana
produc grave disfuncţionalităţi la nivelul întregii comunităţi internaţionale.
Strâns legate de globalizarea insecurităţii sunt şi problemele ecologice. Prin
degradarea accentuată a mediului, întregi ecosisteme şi componente ale acestora
suferă transformări majore, având consecinţe cu un impact advers asupra
condiţiilor de viaţă şi asupra sănătăţii umane. Cele mai importante transformări ale
problemelor de mediu, sunt cele referitoare la încălzirea globală şi la subţierea
stratului de ozon. Procesele de schimbare demografică, nivelurile de folosire a
resurselor, ameninţările la adresa biodiversităţii, poluarea transfrontalieră, pericolele
nucleare toate acestea implică o degradare catastrofală a mediului.12
Ca urmare a globalizării pericolelor şi ameninţărilor, statele îşi reevaluează
strategia de securitate naţională. Statele Unite ale Americii, după evenimentele din
11 septembrie 2001 îşi adaptează strategia la mediul de securitate actual. În
contextul globalizării, aceste strategii trebuie să protejeze interesele statelor şi să
promoveze valorile umane. Strategiile de securitate trebuie să urmărească realizarea
a trei scopuri: promovarea valorilor globale prin integrare şi adaptare paşnică la
schimbare; protejarea autonomiei individuale, grupale, naţionale şi regionale,
reflectată în instituţii naţionale susţinute de statul de drept; dezvoltarea instituţiilor

11
Alexandra Sarcinschi, op. cit. p. 35.
12
David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică,
economie şi cultură, Editura Polirom, Iaşi, 2004, pp. 430-432.

4
şi instrumentelor de securitate, în vederea reducerii şi a prevenirii conflictelor şi
ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi internaţionale.13
Globalizarea pericolelor şi ameninţărilor au determinat statele precum şi
organizaţiile internaţionale de securitate să elaboreze strategii de contracarare a
globalizării insecurităţii: O.N.U. prin ,,Declaraţia Mileniului’’(2000) şi raportul ,,O
lume mai sigură: responsabilitatea noastră comună’’(2004), NATO prin diferitele
variante ale ,,Conceptului strategic’’, UE prin ,,Strategia de securitate
europeană’’(2003), OSCE prin ,,Strategia de abordare a ameninţărilor la adresa
securităţii şi stabilităţii secolului XXI (2003). La nivel statal, guvernele pot
contracara globalizarea insecurităţii prin implementarea unor politici referitoare la
întărirea domniei legii, promovarea educaţiei, lupta împotriva corupţiei, combaterea
marginalizării, întărirea relaţiilor cu ţările vecine.
Alături de terorism şi de reţelele crimei organizate, mediul internaţional de
la începutul secolului XXI este ameninţat de pericole şi ameninţări precum:
proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele interetnice şi interreligioase,
problemele privind mediul, decalajele economice dintre ţările dezvoltate şi cele
sărace, problema epuizării resurselor energetice, precum şi competiţia pentru
resurse, toate acestea constituind surse de crize şi conflicte care au un caracter
global.14
În concluzie, globalizarea surselor de ameninţare la adresa securităţii
internaţionale indică faptul că toate statele sunt expuse în egală măsură pericolelor
şi ameninţărilor astfel încît nimeni nu se poate considera ,,în afara jocului’’.

13
Alexandra Sarcinschi , op. cit., pp. 37-41.
14
Cristian Băhnăreanu, Resursele energetice şi mediul de securitate la începutul secolului XXI,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti, 2006, p. 42, (format electronic).

5
BIBLIOGRAFIE

Cristian BĂHNĂREANU, Resursele energetice şi mediul de securitate la


începutul
secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti,
2006, ( format electronic).
David HELD, Anthony McGREW, David GOLDBLATT, Jonathan PERRATON,
Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
Andrei MIROIU, Radu-Sebastian UNGUREANU (Coord. ), Manual de Relaţii
Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
Vasile POPA, Implicaţiile globalizării asupra securităţii naţionale ,EdituraUniversităţii
Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, Bucureşti, 2005, ( format electronic).
Alexandra SARCINSCHI, Globalizarea insecurităţii. Factori şi modalităţi de
contracarare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’ , Bucureşti,
2006,( format electronic).