2.

「日本人論・日本文化論の発展」-松井議和
Nihonjinron-dezvoltarea teoriilor despre cultura japonez- Yoshikazu Matsui

しょうわ うめさおただお し せいたいしかん はっぴょう

昭和32（1957）年に 梅棹忠夫氏の『文明の 生態史観』が 発表されましたが、この
ひきんだいてき きんだいか みんしゅか め ざ か ち か ん
ころから、日本は非近代的だから、近代化や民主化を目指すべきだという 価値観にとら
きゃくかんてき し て ん けんきゅう で は じ
われない客観的な視点の研究が出始めました。
În anul Shōwa 32 (1957) a fost publicată cartea domnului Umesao Tadao,
„Perspective istorice asupra comportamentului uman” și, din acea perioadă, pentru că
Japonia era considerată învechită, au început să apară puncte de vedere științifice,
obiective, neînchistate în simțul valorii, conform cărora Japonia ar trebui să se supună
unui proces de modernizare și democratizare.
つづ しょうわ ねんだい ねんいこう うめはらたけるし （ じ ご く し そ う ） ど う し
続いて、 昭和40 年代（1965 年以降）になると、 梅原猛氏の『地獄の思想』や同氏
うめさおし （ しん こくがくだん ） しゅっぱん
や梅棹氏らの『新・国学談』が 出版されました。
În continuare, în anul Shōwa 40 (1967) a fost publicată „Filozofia infernului”
aparținând tot lui Umesao Tadao, precum și „Discuții despre Școala Studiilor Naționale” ,
scrisă de domnul Umehara Takeshi.
きょうかっぱつ にほんぶんか ぶんめいろん てんかい うめさおし うめはらし けんきゅう
今日活発に 日本文化・ 文明論を 展開している 梅棹氏や 梅原氏らの 研究は、そ
かんこう い ご にほんぶんかろん おお えいきょう あた
のころから刊行されはじめ、以後の日本文化論に大きな影響を与えています。
Studiile lui Umesao, Umehara și ale altora care popularizează energic în prezent
teoriile despre cultura și civilizația japoneză au început a fi publicate din acea perioadă,
exercitând o mare influență asupra teoriilor ulterioare despre cultura japoneză.
つづ な か ね ち え し さまざま ちょしょ ど い た け お し （ 「 あま こうぞう ） はっぴょう
続いて、中根千枝氏の様々な著書や土居健郎氏の『「甘え」の構造』などが発表
されました。
În continuare, au fost publcate diverse lucrări ale lui Nakane Chie și „Structura
dependenței” aparținând lui Takeo Doi, precum și alte lucrări de acest tip.
ちょさく ぶんせき がくもんてきほうほう
しかし、それらの著作は、それぞれの分析が学問的方法としてよまれるよりも、む
し て き た て しゃかい あま しゃかい にほんしゃかい こ ゆ う
しろそこで 指摘された「 タテ社会」や「 甘えの 社会」などがそのまま 日本社会の 固有の
せ いか く
性格だと考えられるようになりました。」
Cu toate acestea, operele respective, care desemnează societatea amae-ului,
societatea pe verticală, dar și altele asemnănătoare, mai degrabă decât să fie citite ca
metode erudite de analiză diversificată, au ajuns să fie considerate firea unică a societății
nipone.

Matsui, Yoshikazu　 松井義和.(1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai

日本人の考え方・日本論への案内 („Modul de gândire al japonezilor. Introducere în
teoriile niponismului”). Urawa: Kokusai kōryūkikin. Nihongokokusaibunka sent 　国際
交流基金日本語国際文化センター (“The Japan Foundation Japanese Language
Institute”) , p. 35