http://www.poezia.lx.ro/MARIUS2to7.

html
Haiku poezie si mit traditie si modernitate n Orient si Occident

Marius CHELARU

Cnd compuneti un vers nu lsati s fie nici un fir de pr ntre mintea voastr si ceea ce scrieti; compunerea unui poem trebuie s fie nfptuit ntr-o clip, cum simte o ciocnitoare de departe un copac urias sau cum sare un spadasin la un dusman periculos. Matsuo Bash Din unele puncte de vedere, procesul devenirii haiku ilustreaz si parte din frmntrile prin care a trecut societatea japonez cu obiceiuri, limb, traditii, mituri s.a. Fredric Jameson, care n 1972 publica The Prison-House of Language, explica imaginea culturii occidentale n relatia cu politicul si economicul (conexiunile art creatie si receptie istorie/ circumstante istorice), desennd n atari conditii drumul stilistic si ideologic de la realism, modernism ctre postmodernism. A artat c, din diverse perspective, o oper literar poate fi folosit/ re-interpretat politic (re-construit ca act simbolic care inventeaz solutii imaginare sau formale la tensiunile nerezolvabile n un moment istoric), social s.a. (limbajul/ temele snt n relatie cu dialogul dintre clase; aceste elemente apar ca ideologeme sau personaje colective). Pentru Jameson, globalizarea/ globalizarea pietelor, ca si triumful capitalismului, are printre efecte colapsul diviziunii moderne dintre sferele sociale: culturalul a devenit economic, economicul si politicul sau transformat n att de multele forme ale culturii. Aceast eliminare a limitelor este printre semnele de nceput ale postmodernismului/ postmodernittii. Discutia traditionalism versus modernism e veche (si) pentru japonezi, poate acutizat la

sfrsitul sec. al XIX-lea si nceputul sec. al XX-lea, spre al II-lea rzboi mondial si dup. S-a spus c, prin ce a nsemnat pentru libertatea individual, Meiji a avut pentru Japonia rol comparabil cu Renasterea n Europa, unde individul era eliberat de lanturile traditiei, familiei . Japonezii si-au situat identitatea fat cu a Occidentului, trebuind s inventeze termeni socio-politici de dragul modernizrii s redea occidentalul self, precursor necesar al conceptelor politice de libertate drepturi .nainte de a discuta despre Cine snt eu, trebuiau s puncteze notiunea de eu . Snt studii care relev, n timp, aportul traducerilor/ altor limbi n crearea/ dezvoltarea celei japoneze, dar si puterea de asimilare/ acceptare a japonezilor, fat cu vocabularul/ cultura occidental . Angela Loo Siang , prin exemple de propozitii traduse, independent, repetat, din englez-japonezenglezjaponez, releva c pot exista diferente de abordare, ntelegere, care pot duce la distorsiuni. Uneori, ambiguittile sintactice nu snt definitorii, dar relev si diferentele culturale. n studiul oricrei limbi este, scria Silverstein , pericolul confundrii ideologiilor lingvistice native cu al analizei de limb propriu-zise, as zice si prin raportare la bagajul cultural. Snt discutii si privind relatia limb/ interpretare lingvistic realitate , contextualizarea tipologic influenta n compararea limbilor , limb gndire / cultur s.a. Studiul acestor relatii a relevat cum/ dac/ pn unde se poate disjunge/ interpreta la nivel semantic, conceptualizant s.a. Pentru a putea ntelege, fie si n parte, ce semnific si din punct de vedere cultural kigo, cum abordeaz curgerea timpului japonezii, cltorim n pe drumul plin de farmec al traditiilor/ mentalittii. S-a considerat c terminologia, dictionarele timpurii de kigo au ca baz ce se ntmpla la curtea din Kyoto si n vecintate focare importante n care, se spune, s-a dezvoltat literatura clasic japonez, dup unii pn ctre prima parte a perioadei Edo/ Tokugawa, 1603-1868. Matsuo Bash, cel mai cunoscut poet japonez, a trit n perioada Edo. A druit poemului hokku (numit apoi haiku) strlucire, o doz de mistic, exprimnd teme universale prin imagini naturale, simple de la petale de floare, lun, colib, albine, broscute s.a. A adus n haiku, din zen, fuga-no-michi/ calea elegantei, prin care ntelegea ntoarcerea la viziunea autentic, veche, transformndu-l astfel din gen usor, comic, chiar frivol, n unul major. Si-a fcut din poezie mod de viat/ cale kado/ calea poeziei, creznd c poate fi o cale spre iluminare. Bash considera c dac n hokku exista un utamakura (lb. japonez, ad litt.: perna poemului; de obicei un nume de loc cu semnificatii aparte meisho: loc celebru, sfnt, de rezonant istoric dar si evenimente, nume de oameni, care favorizeaz aluzia, intertextualitatea, re-cheam

amintiri, creeaz legturi mentale s.a.), kigo nu e obligatoriu. (not: utamakura uzuale mai ales pentru waka). Si Kobayashi Issa, 1763-1828, a scris 109 poeme fr kigo. Edward Kamens , discutnd istoricul utamakura, exemplific: copacul ngropat referire la o pdure fosilizat, Rul Natori; apare n antologii de la nceputul secolului al X-lea. Sau utamakura legate de Noin Hoshi/ Clugrul Noin , un model si pentru Bash (a murit pe drum). Cum/ cnd a aprut kigo? Se spune c si are sorgintea n China, n preocuprile din Shenzou/ Continentul Spiritual de a defini conceptul de ciclu al anotimpurilor si n creatiile literare. Vechi tratate spun c, nainte ca acest concept (si) literar s fi ajuns aici, prin complicatele legturi cu China, exista n Japonia altul, al perechii de cte dou sezoane. n cea mai veche antologie de poezie din Japonia, Many-sh (realizat de tomo n Yakamochi, n 759), apare ciclul de patru anotimpuri, cu simbolistica/ estetica aferent. Dup ce Masaoka Shiki (1867-1902) a ajuns la haiku, au aprut clasificri/ termeni, unii dezvoltati/ dedusi din vechi reguli scrise/ nescrise. Asa au fost kigo, cuvnt/ termen sezonal (impus de Otsuzi suga, 1881-1920, n 1908), si kidai, subiect/ tem sezonal() (Hekigot Kawahigashi, 1907). (S-a spus c, de fapt, discutnd despre Bash sau Issa, aplicm acesti termeni gndind la traditia hokku). Imediat, n Japonia au nceput discutiile. Ogiwara Seisensui scria, n 1912, c de fapt kigo e o restrictie artificial, pentru nceptori. n timp, s-a ajuns la muki haiku haiku fr termen/ referire sezonal. Despre kidai: Bash credea c e o cale de comuniune cu forta creativ a naturii (zke), nefiind neaprat regul, ct cuvnt cheie, menit a stabili o relatie cu kokoro (inim, minte) . Kaneko Tohta scria: Bash spunea discipolilor: gseste kidai pentru tine. Dac nu poti face asta, nu poti deveni un bun haikaishi (haikai poet). n Kyoraish, Bash spunea: Chiar dac cuvntul nu e un kidai traditional, dac are destule calitti ca s fie kidai, alege-l si foloseste-l. Cnd vei gsi un nou kidai, va fi un dar aparte pentru generatiile viitoare. n Japonia (de un timp si n afara ei) se utilizeaz glosare de kigo, saijiki , care au n vedere cele patru anotimpuri si, n cele mai noi, se adaug si anul nou (shinnen), si sectiunea n afara anotimpurilor/ muki. n anul 1999, Jim Kacian publica n Haiku Moment articolul Beyond Kigo: Haiku in the Next Millennium, imagine a cum se discuta despre haiku/ terminologia aferent, rspndirea n lume. Ulterior, si n WHA, prin Banya Natsuishi si altii, s-a discutat pe tema keywords. Din aspectele notate de Kacian: numrul de silabe, poate cea mai discutat kigo: indispensabil n dezvoltarea haiku,

semnific perceptia cultural a Japoniei, cum percep japonezii universul lor, propunerea nlocuirii, posibile implicatii dac haiku aspir la statutul international care s-i confere semnificatii oriunde, sprijinindu-se pe elemente cu caracter universal. ntrebndu-se dac se renunta la el, ce rmne de esent japonez, sublinia c kigo va continua s nsemne ceva, n o form sau alta, n toate culturile, cptnd patina locului fiecrui haijin: dorim un kigo nerestrictiv n ntelesul lui. Saijiki e o colectie de kigo, nu decide cnd se va petrece un fenomen undeva, ci doar c exist; poate fi consultat, dar contextul e stabilit de haijin. Kigo va prolifera, nefiind fixat o limit a numrului perceptiilor noastre. Admite c alte elemente ar putea nlocui kigo (fie 1. functionnd n acelasi fel n ce priveste forta de sugestie, informatia s.a.; 2. complet diferit), sau vechile elemente pot fi folosite n stil nou. n final, dup ce se ntreba cum poate s mai fie haiku un poem care nu include elementele de haiku?, explica notiunile de cuvnt cheie si kigo si scria: keywords pot nlocui notiunea de kigo, cu succes, fr a altera radical natura haiku asa cum o cunoastem. Harold G. Henderson, care scria c ntr-un haiku bun orice cuvnt e important, a descris (Haiku in English, Tokyo, 1967), cum vedea regulile majore/ de baz pentru haiku japonez, si le propunea celor scriu n englez: forma, referirea la natur, la un eveniment particular prezentat mai curnd n acum dect n atunci s.a.. A discutat si elemente de tehnic (comparatia intern s,.a). n An Introduction to Haiku (New York, Doubleday, 1958), scria c nti de toate e un poem, deci e conceput s exprime si s evoce emotii. Apoi: De notat c utilizarea lui ki (anotimp) st la baza opiniei c haiku e mai mult nclinat spre natur, dect spre chestiuni umane Haiku e dedicat mai mult emotiilor, dect faptelor omului, iar fenomenele naturale snt folosite ca s reflecte emotiile umane, iar asta-i tot. Lucrurile se schimb continuu. De pild, n 2004 au aprut cinci volume, publicate de Modern Haiku Association: Gendai Haiku Saijiki/ Compendiu modern de termeni sezonali n haiku, Tokyo, gendaihaikukyoukai, iunie 2004. A introdus un termen novator muki kigo, care a dus la muki saijiki. n Japonia, nainte de asta, termeni ca muki kigo (cuvnt non-sezonal), muki saijiki nu erau utilizati, preferndu-se muki haiku/ haiku fr cuvnt/ referint sezonal(). Amintim trei asociatii haiku internationale mai cunoscute: Haiku International Association (HIA), fondat n 1989, la Tokyo, la care s-au asociat alte zece societti de haiku, din 8 tri (Germania si Romnia cte dou). HIA editeaz o revist, are un site,

organizeaz un concurs international; World Haiku Club (WHC), nfiintat n anul 2000 la o ntlnire anual a WHC gazd a fost Romnia, orasul Constanta; WHA: editeaz dou publicatii: Ginyu, trimestrial, si World Haiku, cel putin o revist on-line. (R.H. Blyth a folosit primul expresia world haiku ). n ultima perioad (am n vedere si Tokyo Haiku Manifesto 1999) se discut despre faptul c kigo sau/ si kidai nu snt absolut necesare, pot fi nlocuite prin cuvinte cheie, fr legtur cu anotimpul, care transcend granitele (mam, rzboi, mare, dragoste, munte s.a.). Exist dou curente de opinie 1. traditional: kigo este definitoriu pentru haiku; 2. novator: nu e definitoriu. Dup exemplul japonez, n unele tri (ca SUA) s-au fcut ncercri de a se alctui saijiki. A alctui un asemenea glosar n romn (sau oricare alt limb), nu nseamn a prelua kigo din Japonia. Ar nsemna s ne raliem la aceeasi simbolistic cu japonezii. Pot exista puncte comune, dar nu e cazul peste tot. Am putea spune, de exemplu, c si la noi cad flori de cires, dar simbolistica este alta. Si nu e doar o problem de limb, de vocabular, ci una care merge n profunzimea gramaticii civilizatiei. Richard Gilbert scria c, prin diferentele culturale pe care le contin kigo, comparnd poeme scrise n diferite culturi, am putea ajunge la ideea c un haiku european ar putea fi muki haiku. Contextul cultural care ar permite s fie interpretate ca si kigo aceste cuvinte din un haiku japonez nu exist n Anglia, astfel c snt simple cuvinte, fr semnificatiile aferente n Japonia. Dup Tsubouchi Nenten saijiki e singurul standard pentru kigo; kigo se nasc mereu si mor odat cu nexus-ul poetilor de haiku. Astfel, dac avem n vedere, de pild, propunerile amintite anterior ( Tokyo Haiku Manifesto 1999 s.a.) kigo sau/ si kidai nu snt absolut necesare, pot fi nlocuite prin cuvinte cheie s.a.. Pot aprea si n acest sens discutii/ propuneri, pentru c istoria acestui poem arat c a suportat schimbri majore n timp: de pild n momentul desprinderii ca gen de sine stttor s-a ajuns la schimbarea numelui, elaborarea, n timp, a unui set complex de tehnici, dictionare de referint s.a. (parte pornite de la baze mai vechi). Acum problema tine de interior de ce se petrece n interiorul poemului, si de ntelesul pe care l pot avea aceste schimbri ntr-o limb sau alta. Ne amintim ce scria Henderson (Haiku in English, p29): Nu e nici o lege care s ne constrng s urmm standardele clasice japoneze pentru haiku. Dar, de asemenea, pare nentelept s le abandonm fr s stim nimic despre ele. Dezbaterea traditional modern va exista mereu. Pentru haiku a pornit din timpul lui Shiki. Dup unii, haiku trebuie s rmn n universul traditional, fr masini, obiecte

moderne, n natur, la emotiile omului, altii cer ancorarea n realitate. Unii accept punctuatia, altii cred c semnele de punctuatie trebuie s fie ct mai putine, altii c, de fapt, snt suplinite de japonezi prin kireji (cezura). Diversitatea de opinii e evident si n teoria legat de haiku. Pentru a reda profunzimea dezbaterilor amintim abordarea lui Susumu Takiguchi, presedinte al WHC. Pe scurt, WHC, conform site-ul oficial, fondat n 1998 ca organizatie non-profit (non-politic, nonreligioas), are scopul de a crea n lume o retea de poeti, s ajute la rspndirea/ dezvoltarea haiku, ridicarea standardelor de calitate. WHC vrea s stabileasc o sintez traditie inovatie (fueki ryuko), echilibru dintre diferitele scoli, pentru a transcende granitele nationale, regionale (excluznd atacurile la persoan, limbajul nepotrivit), sub deviza maxim libertate a expresiei poetice cu minime restrictii, examinarea si (re)confirmarea valorilor trecutului, concentrndu-se spre viitor stimulnd inovatia, experimentele creative, cutarea de noi orizonturi n haiku si genurile nrudite. Promoveaz diversitatea, initiativa local/ individual, sub dou devize: provocarea conventiilor si desenarea/ schitarea viitorului . Susumu Takiguchi scria: WHC wishes to include all nations, cultures and languages, admitnd c we can only progress one step at a time ; enunta (explica), la rubrica Go-Schichi-Go din The Daily Yomiuri, cele 10 comandamente ale haiku-ului neoclasic (care, spune el, nu se pot aplica celorlalte scoli traditionale). Admite c n lume exist diverse curente n haiku, de avangard sau cu form liber radicalizat, si consider c, n efortul de a duce haiku pe scar mondial la un nou stagiu de dezvoltare, avnd n vedere mai ales standardele nalte de calitate, WHC actioneaz/ se dezvolt n principal pe trei directii: WHC neoclasic (mai conservator), shintaihaiku (stil nou, mai liber exemplu: kigo e pstrat, subiectul canalizat spre abstract) si avangardist (cel mai radical). Defineste cele 10 comandamente: 1. kigo, 2. forma fix (tei-kei), 3. kireji, cezura, 4. conexiunea/ legtura cu zen; 5. temele haiku s.a., n strns legtur cu modul n care WHC actioneaz/ se dezvolt pe trei cele directii amintite s.a.. 1. kigo (sufletul pentru haiku traditional): obligatoriu, aplicarea: flexibil; flexibilitatea include si folosirea cuvintelor non-japoneze (cu clasificri ca: kigo nou, universal, local geografic, climateric, cultural sau de alt specificitate; muki haiku haiku fr kigo nu e permis; nu snt permise: cuvinte simple despre natur/ referiri dac autorul nu le defineste special drept kigo; nici Tsu-ki/ cuvinte pentru tot anul. Exist n cadrul WHC un proiect pentru a dezvolta world kigo WHC World Kigo Project. 2. forma fix (tei-kei) poate include 5-7-5, dar nu e determinant/ recomandat nici o

form particular; atentie n echivalenta n englez a acestui 5-7-5 din japonez. Astfel, numrul de versuri, lungimea total, forma lor (lung scurt lung s.a) si alte elemente prozodice pot fi discutate n detaliu. 3. kireji: semnificatia e diferit pentru japonez fat de occidental; studiul acestui vestigiu al zilelor cnd haiku era hokku si strofele erau tiate din poeme mai lungi prin utilizarea lui (azi foloseste pentru a marca o pauz dramatic n interiorul poemului) poate devoala detalii istorice interesante. Pe scurt, variantele occidentale pentru kireji pot fi semnele de punctuatie, sfrsitul versului, spatii, pauze naturale sau alte tipuri de cezur dar, de fapt, ele nu au legtur cu scopul original al kireji nu separ hokku de haikai-no-renga. n opinia lui Takiguchi, si a altora, n englez (sau orice limb occidental, adaug) nu e strict necesar kireji, pentru c haiku nu e tiat din un poem mai lung. Nu avem motiv s abolim kireji, nici s l folosim n exces, spune Takiguchi. 4. subliniaz necesitatea eforturilor de a corija eroarea echivalrii haiku zen, ntelegerea substantei reale a legturii existente. 5. temele haiku le explic pornind de la principiile scolii Hototogisu, evitnd expresii explicite ale unor teme ca: rzboi, violent, vicii, calamitti, sex, notiuni abstracte, filosofia, urciunea care, n cazuri aparte, pot fi abordate indirect, tangential sau n stil rafinat, bun gust. Propuneri aproape orice tine de natur, frumusetea ei si de relatiile cu viata uman. Toynbee scria c popoarele neoccidentale au ajuns n faza de a deveni parte din istoria occidental a trecutului nostru, ntr-o viitoare lume care nu va fi nici occidental, nici neoccidental, dar va mosteni toate culturile pe care noi, occidentalii, le-am amestecat ntr-un singur creuzet. Cum se petrece asta, care este pretul pltit ca s fim cum sntem, indivizi dintr-un loc anume, pare mai putin important. Nu vorbesc de spaima de globalizare, ci de riscul de a tri n o lume n care valorile/ traditiile se vor aplatiza, devenind un mixt folosit dup principii de piat. De la distanta termenilor globalizatori se estompeaz ideea c Asia e populat de sute de etnii, cu civilizatii/ culturi aparte. C modul n care s-au constituit statele nationale (teritoriu, limb national, vocabularul aferent) n Europa a comportat, cu toate similitudinile aparente, multe diferente. Ca oriunde, si n Asia s-au creat, n timp, limbaje proprii unor tipologii umane. Antoine Meillet scria c a crea un limbaj nseamn a crea un vocabular. S-a ncercat s se explice fenomenele care au loc cnd o limb de cultur constituit ntlneste una n curs de constituire, prin conceptul de limb suprapus (roofing language). Asa s-a definit aportul latinei n vestul Europei, slavonei si elinei n est-sud-est. n Asia aceste limbi

suprapuse au avut trei mari directii, cu specificul lor: dinspre India, China si zona arabopersan. Poezia a avut n Asia rol nuantat fat de Occident, dincolo de aspecte care tin de geografie ar putea fi dezbtut rolul religiei, n varii zone, la propagarea unei limbi sau a poeziei (unor genuri poetice). Rspndirea budismului s-a fcut n paralel cu a limbilor crtilor sacre n India (sanskrita, pli). n siaj, au circulat termeni poetici, genuri literare etc. ntrebnd care a fost influenta pli , n care circulau crti canonice majore, ca Tipitaka , ne amintim c au circulat, spun documente budiste, n arealul sud-est asiatic multe opere n limba asta . Relatiile culturale dintre India si China au rdcini vechi. n Mahabharata snt referiri la China. Unii spun (ex.: Arnold Toynbee) c o ntreag cultur a fost servit pe tav Chinei . Budismul a servit acestei relatii. Se discut cum a functionat acest schimb cultural, cine/ ct a dat, cu analize legate de statele din jur (Laos, Cambodgia, Vietnam, Birmania etc.). Neuitnd c a existat comunicare la nivel cultural/ religios ntre China, India si zona lingvistic arabo-persan, e cert c aportul culturii, civilizatiei si limbii chineze a fost major pentru trile din zon, inclusiv Japonia. Cnd, occidentalii ajung n fata unui text ntr-o limb asiatic, adesea au probleme. Obiectivul oricrei traduceri trebuie s fie, din punct de vedere lingvistic, preluarea ntregului bagaj de sensuri/ simboluri cu mijloacele altei limbi, ajungnd att pe trmul calcului lexical, ct si al unui gen de creativitate lexical. Permeabilitatea lingvistic , adic disponibilitatea unei limbi pentru transferul de structuri n o alta ne conduce la punctele slabe (Schwache Punkten) structuri care manifest goluri n ce priveste posibilittile expresive globale, n care transferul lingvistic e favorizat de incompletitudinea paradigmelor existente ca atare . Toate limbile asiatice ridic probleme de traducere n limbi occidentale, nu totdeauna/ deplin rezolvate. n unele tri (ex.: Birmania) guvernul a promulgat legi privind stabilirea unor termeni n limbi occidentale. Se folosesc, de multe ori, legat de obiceiuri, traditii, cultura Asiei termeni ca: folclor , religie, mitologie, cronic s.a. Nu totdeauna definirile astea snt potrivite. De pild folclor este un cuvnt destul de deprtat de semnificatiile locului. n Thailanda se discut mai multi termeni, printre care: khatichonwitthaya, propus de Kingkaew Attathakora : studiul modurilor de viat n acord cu obiceiurile grupurilor etnice , praphenii saat (stiinta obiceiurilor), propus de Phya Anumanrajadhon, sau khatichaoban (moduri de viat ale oamenilor locului/ din cele mai vechi timpuri) Kulab Mullikamat . n Thailanda si alte tri asiatice snt dezbateri pentru acceptarea unui termen ct mai cuprinztor/ explicit.

La fel, cnd analizm istoria literaturii japoneze trebuie avut n vedere c evolutia n-a fost dictat de aceleasi legi ca n Europa nu avem de a face cu aceleasi curente literare, aceleasi dezbateri pe aceleasi teme, desi snt si puncte comune. Dar snt normele de apreciere/ analiz la fel n Japonia fat de, s zicem, Romnia? Edgar Papu (1908-1993) scria c snt trei ci prin care un poet intr n galeria valorilor universale: 1. mbogteste, perfectioneaz unele expresii dinainte existente, dar nedesvrsit exprimate (M. Eminescu a mbogtit Romantismul; cel mai mare poet al categoriei departelui proiectnd dimensiunile acesteia n infinitul spatiului si timpului genezic,care are punctul de plecare la Novalis; Eminescu a adus n romantism o inversare a relatiilor ntre om si cosmos.); 2. introduce noi elemente (amintind pasul de la trecerea de la primele demersuri de obiectivare ale romantismului la neoromantism, cu exemplificri tot pe M. Eminescu problema semnificatiei dulcelui, preluat de la Lamartine, nglobnd si dorul s.a.); 3. ajunge precursor al unor germeni anticipatori pentru viitor (n Od n metru antic, Eminescu dezvolt o ntreag dialectic existential; relatia national-universal este analizat si exemplificnd cu Lucian Blaga, personalitate complex, caz unic n literatura noastr: un mare poet este si un mare gnditor, a elaborat un sistem filosofic, s-a afirmat si n dramaturgie, eseistic, publicistic si memorialistic). Istoria formelor (a structurilor interne, n acceptia lui Edgar Papu, n Evolutia si formele genului liric, dar si cea a structurilor exterioare, a tiparelor ritm, rim, strof etc.) poeziei se identific, n mare, cu istoria poeziei nssi. Indiferent de forma fix adoptat (catren, gazel, rondel, acrostih, sonet, haiku s.a.) poezia romneasc si-a demonstrat capacitatea de asimilare. Uneori poate nu foarte solid constientizat teoretic, experienta formelor fixe s-a ngemnat cu consolidarea deprinderilor exigentei literare de pild, se stie c Alexandru Macedonski a lucrat s perfectioneze Poema rondelurilor pn nainte de a trece porta ctre dincolo. La urma urmelor, desi unele forme fixe au fost definite/ elogiate n varii moduri (sonetul eveniment sacru, mprtsanie revelatoare), negate/ contestate s.a., este bine s ntelegem c tin de tehnica poetic, nu nseamn altceva dect tot poezie. Paul Valery, de pild, scria c sonetul te determin s consideri fondul si forma egale ntre ele. Urmnd drumul istoriei poeziei, dar construindu-si propria lor istorie, formele fixe snt indisolubil legate de tensiunile/ seismele si asperittile generale din art. Textele trubadurilor arat c foloseau un mare numr de forme prozodice atrgnd perfectionarea mijloacelor de expresie. Canonul ofer disciplin, cizelare, rafinament

aici ne apropiem de ce nseamn epoca modern si n art. Poate c un avatar al globalizrii tine de cum s-au propagat modernitatea/ postmodernitatea amintim c F. Jameson considera postmodernismul logica cultural a capitalismului trziu . Acestea, ncepnd din Occident, au influentat/ dinamizat asa fel nftisarea literaturii, c s-a ajuns si la a re-discuta statutul formelor fixe n poezie care, dup unii firesc, dup altii fortat/ neavenit, a suferit n timp transformri. S fie altfel la haiku? Schimbrile propuse mbrac dou aspecte de neeludat: formal, tehnic, si al doilea, care vizeaz o ntrebare de alt natur prin internationalizare, respectiv schimbrile prefigurate pe acest fundal (dar si al progresului/ istoriei), haiku poate rmne o imagine a spiritului yamat sau se poate trece peste rspunsul acesteia. Recent, Ioana Bot scria (n Sensuri ale perfectiunii. Literatura cu form fix ca ncercare asupra limitelor limbajului, Cluj, 2006) despre lipsa unei poetici generale a formelor fixe, n ideea n care conceptul de form fix are vrsta culturii umanittii, avnd n vedere o idee de baz crtii: forma/ formalismul trebuie ntelese n sensul unei manifestri diacronice a doctrinelor/ ideilor/ ideologiilor vremii, dar si ca ideologie/ mijloc ideologic de generale/ decantare a unor aspecte legate de ordinea dinafara limbajului, formele fixe fiind si ci/ mijloace de aplicare (si) estetic a socialului/ politicului (exemplificare: n Contrareform sau dezvoltat forme poetice pentru a mbrca teologicul). n fond, amintea autoarea, am putea cuta n adncul istoriei, de la Platon, orfici si nainte, dorinta de forme fixe, dinainte de religii, de preocuparea tuturor pentru conventionalism. Astfel, de la Platon, trecnd prin etapele sugestive ale istoriei, cutarea/ preocuparea pentru formele fixe ajunge element de mentalitate definitoriu pentru spatiul european. Iesirea din formalism este un alt subiect de dezbatere. Alt discutie tine de substanta/ motivatiile/ rolul (si social) si extinderea/ aria de cuprindere a formelor fixe n poezie (mai ales dac ncercm a evalua exclusiv n interiorul unei limbi/ literaturi nationale), fat de Asia inclusiv zona persano-arab. Putem vorbi si de unele zone europene (Sicilia medieval, Florenta lui Petrarca, Franta, Anglia), pn ctre sfrsitul secolului al XVII-lea, al XIX-lea si al XX-lea, atunci cnd si ideea de poezie se afl n fata unor schimbri, n strns conexiune si cu discursul poetic de tip experimental. Revenind la haiku, snt o serie de ntrebri: modernizarea tine de form, de fond, afectarea relatiei cu traditia sau, n final, de posibilitatea ruperii relatiei speciale cu sufletul japonez, care l-a fcut, la urma urmelor, s fie ce este pn ctre zilele noastre?

Pn unde poate suporta schimbrile fr a se ajunge la acumulare distructiv? Internationalizarea lui este duntoare relatiei cu spiritul yamato sau nu? n discutiile comparatistilor s-a relevat c receptarea oricrui text literar (n particular strin, dar nu numai), rmne adesea tributar cmpului/ notiunilor politice, filosofice, religioase si estetice. Joseph Jurt avansa ideea sociologiei receptrii/ Rezeptionssociologie . Am putea discuta si n cazul haiku inclusiv prin astfel de gril. n Romnia, ca mai oriunde, haiku a fost preluat mai curnd ca form de poezie fix prin raportarea la form, celelalte elemente legate de textura intern fiind abordate (parte si ntelese) ulterior. Nu cred c putem vorbi de haiku dup toate canoanele pe care le respect (sau ar trebui s le respecte) japonezii nicieri n lume, dac ar fi s privim stricto senso, pornind de la diferentele multiple pe care le incumb elementele de gramatica civilizatiilor. Haiku este un produs spiritual al unei culturi anume, cu tot ce nseamn ea dar, trecnd peste granite, drumul (cu sau fr kigo, kidai s.a.) este spectaculos, plin cu obstacole si dificil de prezis. Dar, dincolo de toat aceast discutie despre reguli, canoane, granite, rmne gndul de o clip, sugestia, tcerea si cuvntul care, alturate, nfloresc n haiku.