Figuri de stil

În operele literare, autorul obţine efecte expresive din îmbinări neobişnuite de cuvinte. Aceste
procedee artistice se numesc figuri de stil.
Comparaţia este o figură de stil care constă în alăturarea a doi termeni: obiecte, acţiuni, fiinţe sau
noţiuni abstracte, în baza unei asemănări, cu scopul de a-l evidenţia pe primul. Orice comparaţie are doi
termeni: termenul care se compară şi termenul cu care se compară. Asemănarea este realizată prin cuvinte
sau grupuri de cuvinte: ca, precum, asemenea, aidoma, la fel ca, asemănător cu.
1) Completează cu primul termen potrivit, în aşa fel încât să creezi comparaţii:
Model: arzător/ fierbinte/ încins precum cărbunele din foc.
.........................................ca spuma valurilor
.........................................precum iarba primăvara
........................................asemenea stâncii
........................................aidoma cerului înstelat
.......................................la fel ca spicul grâului
2) Completează cu al doilea termen potrivit pentru a crea comparaţii:
Vesel asemenea.........................................
Jucăuş ca....................................................
Se emoţionează asemenea..........................
Se sperie ca..................................................
Se alintă precum..........................................

Personificarea este o figură de stil prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor obiecte, fiinţe
necuvântătoare, fenomene ale naturii. La nivelul limbajului, se evidenţiază prin cuvinte care exprimă:
acţiuni, sentimente, trăiri, comportamente sau calităţi specifice omului.
3) Completează enunţurile de mai jos, alcătuind personificări prin atribuirea unor acţiuni cuvintelor
evidenţiate:
Model: Vântul vorbeşte cu frunzele copacilor.
Soarele...........................pe fereastră.
Gândul meu....................spre tine.
Fericirea..........................stele.
Copacii............................cu florile.
Fulgerul..........................cu tunetul.
4) Alcătuieşte enunţuri pentru a însufleţi următoarele obiecte: ghiozdan, pix, caiet, masă, aspirator.

Repetiția este o figură de stil (procedeul artistic) care constă în folosirea de mai multe ori a aceluiași
cuvânt sau a mai multor cuvinte, cu scopul de a le evidenţia.
5) Identifică repetiţiile din următoarele exemple:
 Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
 O,rămâi, rămâi la mine . (Mihai Eminescu, O,rămâi...)
 Doină, doină, cântec dulce!
Când te-aud nu m-aș mai duce.
Doină, doină, vers cu foc!
Când răsuni eu stau pe loc. (Mihai Eminescu, Doină)
 Era casa pe care și-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori
o desenase, casa perfectă.

Enumerația este o figură de stil care constă în înșiruirea unor termeni cu sensuri apropiate pentru
accentuarea ideii exprimate.
 Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor spre cer.
 Cãci din patru pãrti a lumii împãraţi şi-mpãrãtese
Au venit ca sã serbeze nunta gingaşei mirese,
 Feţi-Frumoşi cu pãr de aur, zmei cu solzii de oţele...(M. Eminescu, Călin (file din poveste))

Inversiunea este figura de stil care constă în topica inversată a cuvintelor; de obicei, inversiunea are în
componenţă un adjectiv aşezat în faţa substantivului pentru a se accentua trăsatura evidenţiată de adjectiv.
Ex: “Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită”
 Lângã lacul care-n tremur somnoros şi lin se bate... (M. Eminescu, Călin (file din poveste))
 De treci codri de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint. (M. Eminescu, Călin (file din poveste))

Epitetul este figura de stil care constă în evidenţierea însuşirilor deosebite ale obiectelor, fiinţelor sau
fenomenelor în stare de a emoţiona pe cititor.
a) epitet cromatic (evidentiaza culori) “flori albastre tremur ude”
b) epitet ornant (au grad mic de expresivitate) “soarele rotund”
c) epitet personificator (atribuie o trăsătura specifică fiinţelor vii obiectelor sau fenomenelor) “codrii se
zvârcoleau neputincioşi”

6) Identifică figurile de stil din următorul fragment:

a) Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte, sãrbãtori murmuitoare.

b) Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii,

Faţa-i roşie ca mãrul, de noroc i-s umezi ochii ;
La pãmânt mai cã-i ajunge al ei pãr de aur moale,
Care-i cade peste braţe, peste umerele goale.
Astfel vine mlãdioasã, trupul ei frumos îl poartã,
Flori albastre are-n pãru-i şi o stea în frunte poartã.
Socrul roagã-n capul mesei sã pofteascã sã se punã
Nunul mare, mândrul soare şi pe nunã, mândra lunã.
Şi s-aşeazã toţi la masã, cum li-s anii, cum li-i rangul,
Lin vioarele rãsunã, iarã cobza ţine hangul.

c) Trec furnici ducând în gurã de fãinã marii saci,

Ca sã coacã pentru nuntã şi plãcinte şi colaci ;
Şi albinele-aduc miere, aduc colb mãrunt de aur,
Ca cercei din el sã facã cariul, care-i meşter faur.
Iatã vine nunta-ntreagã - vornicel i-un greierel,
Îi sar purici înainte cu potcoave de oţel ;
În veşmânt de catifele, un bondar rotund în pântec
Somnoros pe nas ca popii glăsuieşte-ncet un cântec ;
O cojiţã de alunã trag locuste, podu-l scutur,
Cu musteaţa rãsucitã şede-n ea un mire flutur ;
Fluturi mulţi, de multe neamuri, vin în urma lui un lanţ,
Toţi cu inime uşoare, toţi şãgalnici şi berbanţi.
Vin tânţarii lãutarii, gândãceii, cãrãbuşii,
Iar mireasa vioricã i-aştepta-ndãrãtul uşii. (M. Eminescu, Călin (file din poveste))

7) Scrie câte un exemplu de fiecare figură de stil din texte citite de tine (epitet, comparaţie,
personificare, inversiune, repetiţie). Nu uita să precizezi din ce operă literară face parte fiecare figură de stil
aleasă de tine.