Ritm (vers)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Ritmul unui vers este succesiunea regulată a picioarelor metrice.
Structura ritmică a unui vers ("metrica") este dată de piciorul metric (unitatea ritmică care este
repetată regulat) și măsură (numărul de silabe sau picioare într-un vers).

Cuprins

 1Ritmul versului
o 1.1În greaca veche și latină
o 1.2În franceză
 2În română
 3Exemple pentru diferite lucrări
 4Alte exemple
 5Note
 6Bibliografie

Ritmul versului
În greaca veche și latină
În greaca veche și latină silabele pot fi lungi sau scurte și accentuate sau neaccentuate. În
metrica clasică piciorul metric este determinat de lungimea silabelor (nu de accent).[1][2]

Picior metric
— = silaba
Descriere subiectivă
lungă Nume Echivalent în română
Observații generale
˘ = silaba
scurtă

—˘ troheu alert Foaie verde...

˘— iamb lin ascendent

—˘˘ dactil (gr. daktylos, "deget") depinde

˘˘— anapest regulat

amfibrah (gr. amphi, "din ambele părți",

˘—˘ larg, deschis
brachys, "scurt")

—˘— eretic regulat

 frecvent in metrica
—— spondeu
clasică

˘˘˘ tribrah (gr. brachys, "scurt") stabil

—˘˘— coriamb=troheu+iamb sincopat Seara pe deal

Valurile, vanturile
—˘˘˘ peon 1 solemn
...

˘—˘˘ peon 2 solemn

˘˘—˘ peon 3 solemn

˘˘˘— peon 4 solemn

cvinar (picior de cinci

˘˘˘—˘ mesomacru
silabe)

senar (picior de șase

˘ ˘ ˘ — ˘ ˘ hipermesomacru
silabe)

Poemul epic (Homer, Virgiliu) utilizează hexametrul dactil în forma:[3]

— U | — U | — U | — U | — ˘ ˘ | — —,
unde (—) este o silabă lungă, (˘) o silabă scurtă, U poate fi o silabă lungă (—) sau două scurte (˘
˘) iar bara verticală (|) separă două silabe.
Ovidiu a folosit un cuplet („distih”) elegiac format dintr-un hexametru dactil și un pentametru dactil
(bara dublă (||) separă două cuvinte, nu doar silabe):
—U|—U|—U|—U|—˘˘|——
— U | — U | — || — ˘ ˘ | — ˘ ˘ | —
Multe alte combinații au fost utilizate in tragediile și comediile autorilor clasici (Eschil, Sofocle,
Euripide, Aristofan), ca și in poezia lirică și corală clasică.
În franceză
În franceza modernă accentul este foarte slab[4] și, spre deosebire de greacă și latină, silabele au
aceeași durată. Din acest motiv, ritmul este determinat exclusiv de numărul de silabe într-un vers
(vesificație „cantitativă”), iar lucrările în versuri au evoluat în complexitate în special prin
combinații, uneori foarte complexe, de rimă și strofă („formele fixe”).
Versul in metru „alexandrin“[5] are aproximativ 10-12 silabe, fiind impărtit de cezură în diferite
moduri (6+6, 4+8, etc.). Versul in metru alexandrin fost utilizat și în limba română în secolul al
XIX-lea.

În română
Exista mai multe feluri de ritm: trohaic, iambic si amfibrahic.

Româna este un caz intermediar între franceză (practic neaccentuat) și italiană (accentuat
puternic). Astfel, ritmurile din metrica clasică au un rol important, cu silaba lungă înlocuită de cea
accentuată, iar cea scurtă de silaba neaccentuată.[6]

Exemple pentru diferite lucrări

Autor (lucrare, perioadă) Limba Ritm Exemplu

versuri de 11 silabe
Dante (Comedia
italiană (endecasilabice), cu accent pe Nel mezzo del cammin di nostra vita...[7]
Divină, 1307-1321)
a 6-a

Shakespeare
engleză pentametru iambic To be or not to be ... (˘—˘—˘—)[8]
(Hamlet, 1599-1601)

La Fontaine 12 silabe alexandrin, fără

franceză Je conclus qu’il faut qu’on s’entr’aide. [9]
(Fabule, 1668-1693) accent

Goethe (Faust, accentul cade la intervale

germană Und was soll ich dagegen dir erfullen? [10]
1808) regulate

Alte exemple
"Lacul codrilor albastru (—˘—˘ ˘ ˘—˘)/ Nuferi galbeni îl încarcă;(—˘—˘ ˘ ˘—˘)/ Tresărind în
cercuri albe (—˘—˘ ˘ ˘—˘)/ El cutremură o barcă. (—˘—˘ ˘ ˘—˘)"
Un peon între doi trohei (t+p1+t) creează un ritm neliniștit, de premoniție.

Note
1. ^ In ungară și finlandeză silabele au durate diferite (ca în latină și greaca veche). Accentul este
puternic dar automat pe prima silabă.
2. ^ Un caz cu totul aparte sunt limbile chineză, norvegiană și suedeză în care înălțimea unei silabe
este importantă.
3. ^ In metrica clasică se numărau picioarele metrice, nu silabele: de exemplu “hexametrul dactil” are
șase picioare, fiecare de 2-3 silabe.
4. ^ Franceza și provensala Evului Mediu erau posibil accentuate datorită influenței latinei.
5. ^ De la Alexandria, vestită în antichitate pentru epigrame.
6. ^ Cele mai vechi versuri în română (cu excepția poeziei populare), de Miron Costin si Dosoftei,
datează din secolul al XVII-lea.
7. ^ "La jumătatea drumului vieții noastre..."
8. ^ "A fi sau a nu fi..."
9. ^ "Concluzia mea este că oamenii trebuie să se ajute unii pe alții." (din fabula „Măgarul și câinele”).
10. ^ "Și ce dorești de la mine în schimb?" (Faust către Mefistofel)