Alfabetul internaŝional rrom

Alfabetul internaŝional rrom

În Dicţionarul rrom-român-englez, s-a respectat grafia oficialǎ internaţio-

nalǎ a limbii rromani, adoptatǎ cu prilejul celui de-al patrulea Congres Inter-
naţional al Rromilor, organizat de ”Romani Ùnia” în aprilie 1990, la Varşovia.
Alfabetul internaţional al limbii rromani comune a fost recunoscut de cǎtre
Ministerul Învǎţǎmântului din România în anul 1990 şi toate programele şco-
lare de studiu, manualele şi instrumentele şcolare de lucru pentru limba şi
literatura rromani folosite în procesul de învǎţǎmânt la clasele la care aceas-
ta se studiază au la bazǎ acest alfabet. Pentru facilitarea lecturǎrii, prezen-
tăm modalităţile de citire conform Alfabetului rrom internaţional, bazat pe
alfabetul latin adaptat, literele rrome având valorile echivalente de mai jos:

Litera Notaŝia echivalentă Notaŝia echivalentă

în limba rromani în română
a, b, d, e, f, g, h, i, l, Idem
m, n, o, p, r, s, t, u, v,
z
C Ţ
K C
Kh k aspirat (urmat în
pronunţie, fǎrǎ pauzǎ,
de un h)
Ph p aspirat (urmat în
pronunţie, fǎrǎ pauzǎ,
de un h)
Th t aspirat (urmat în
pronunţie, fǎrǎ pauzǎ,
de un h)
Rr r românesc, dar vibrat
şi nazalizat (întâlnit în
dialectele spoitorilor,
cǎldǎrarilor şi
carpaticilor, aproximat
prin grupul
consonantic -nr-
(uneori fiind peceput
ca -rh- sau ca
grupurile consonantice
-ndr-, -ngr-)
în limba engleză
Idem
C
K
k aspirated (followed
in pronunciation,
without a break, by an
h)
p aspirated (followed
in pronunciation,
without a break, by an
h)
t aspirated (followed in
pronunciation, without
a break, by an h)
Romanian r, but
vibrant and also
nasalized (found in the
Tinsmiths dialects, the
Kalderash and also
Carpathians,
approximated through
the consonantic group
-nr- (sometimes being
perceived as -rh- or as
the consonantic
groups -ndr, -ngr)

1
Alfabetul internaŝional rrom
W semiconsoana -w-,
perceputǎ ca un u,
apare în locul lui -v- în
poziţie iniţială,
mediană, finalǎ: wov
(corect: vov), thuwali
(corect: thuvali), keraw
(corect: kerav)
X h dur, pronunţat ca un
ch din limba germanǎ
J ca un i semivocalic
(doar în diftongi, în
poziţie iniţialǎ şi finalǎ,
dar şi mediană, în
grupuri cu alte douǎ
vocale: jakh (citit:
iakh), phabaj (citit:
phabai), phabaja (citit:
phabaia)
ś Ş
ź J
ʒ ca în grupurile ge, gi
româneşti: ʒamutro
"ginere" (dar, în funcţie
de dialect, se
pronunţǎ, uneori, şi ca
un j românesc
(ʒamutro [jamutro]
"ginere").
Š ca în grupurile ce, ci:
šik (citit: cic “noroi”),
šen (citit: cen “cercel”),
šugni (citit: ciugni
“bici”)
Šh ca grupurile ce, ci din
limba românǎ, dar
aspirate (urmate de h):
ćhuri "cuţit". În funcţie
2
the semiconsonant -w-
perceived as an u,
appears in the place of
-v- in initial, median,
final position: wov he
(correct: vov he),
thuwali cigarrete
(correct: thuvali
cigarette), keraw I do, I
make (correct: kerav I
do, I make)
tough h,
pronounciated as an
ch from German
as an semivocalic i
(only in diftongs, in
initial and final and
also median position,
in groups with another
two vowels: jakh eye
(read: iakh eye),
phabaj apple (read:
phabai eye), phabaja
apples (read: phabaia
apples)
Sh
J
as in the groups ge, gi
Romanian: ʒamutro
„‟ginere‟‟ son-in-law
(but, depending on the
dialect, is pronounced,
sometimes, as an
Romanian j (ʒamutro
[jamutro] „‟ginere‟‟ son-
in-law).
as in the groups ce, ci,
šik (read: cic „‟noroi‟‟
mud), šen (read: cen
„‟cercel‟‟ earring),
šugni (read: ciugni
„‟bici‟‟ whip)
as in the groups ce, ci
from Romanian
language, but
aspirated (followed by
 Alfabetul internaŝional rrom
de dialect, se pro-
nunţǎ, uneori, şi ca un
ş românesc, urmat de
h: ćhuri [şuri] "cuţit")
Θ literǎ ce apare rar în
postpoziţii de locativ şi
de ablativ şi se
echivaleazǎ, la
singular, prin t din
limba românǎ. Dacǎ în
faţa notaţiei θ vedem
litera -n- (deci: -nθ-)
sau, în vorbire, auzim
înainte sunetul [n],
atunci se pronunţǎ ca
d din limba românǎ:
rukhesθe (citit:
rukheste “în copac”),
pe când: rukhenθe
(citit: rukhende “în
copaci”).
Ç literǎ ce apare rar în
postpoziţii de sociativ -
instrumental
(comitativ) şi se
echivaleazǎ, la
singular, prin s din
limba românǎ (la unii
rromi, se pronunţǎ, la
sociativ - instrumental,
singular, j (i
semivocalic), iar la
rromii carpatici -h).
Dacǎ în faţa notaţiei ç
vedem litera -n- (deci:
-nç-) sau auzim
înainte sunetul [n],
atunci ç se pronunţǎ
ca ţ din limba românǎ:
tuça (citit: tusa “cu
h): ćhuri „‟cuțit‟‟ knife.
Depending on the
dialect, are
pronounced,
sometimes, as a
Romanian ș, followed
by h: ćhuri [şuri] "cuţit"
knife)
letter that rarely
appears in locative
and ablative
postpositions and is
equivalent, on
singular, to Romanian
t. If in front of the
notation θ we see the
letter -n- (so: -nθ-) or
in speaking, we hear
before the sound [n],
then it is pronounced
as d from Romanian
language: rukhesθe
(read: rukheste “în
copac” on the tree), in
line: rukhenθe (read:
rukhende “în copaci”
on the trees).
letter that rarely
appears in sociative-
instrumental
(comitative)
pospositions and is
equivalent, on singular
to Romanian s (at
some Roma people, it
is pronounced, on
sociative-instrumental,
on singular, j
(semivocalic i), and at
the Carpathian Roma -
-h). If in front of the
notation ç we see the
letter -n- (so: -nç-) or
hear it before the
sound [n], then ç is
pronounced as ţ from
3
Alfabetul internaŝional rrom

tine”), pe când: the Romanian

tumença (citit: language: tuça (read:
tumenţa “cu voi”) tusa “cu tine” with
you), while: tumença
(read: tumenţa “cu voi”
with you)
Q literǎ ce apare rar în letter that rarely
postpoziţii de genitiv şi appears in genitive
de dativ şi se and dative
echivaleazǎ, la postpositions and is
singular, prin c din equivalent, on
limba românǎ. Dacǎ în singular, to c from
faţa sa vedem litera - Romanian language. If
n- (deci: -nq-) sau in front of it we see the
auzim mai întâi sunetul letter n- (so: -nq-) or
[n], atunci se pronunţǎ we first hear the sound
ca g din limba românǎ: [n], then it is
tuqe (citit: tuke “ţie”), pronounced as g from
pe când: tumenqe the Romanian
(citit: tumenghe language: tuqe (read:
“vouă”) tuke “ţie” to you),
while: tumenqe (read:
tumenghe “vouă” to
you)

To these are added the diftongs: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ, that are read as -ia- or,
rarely, -ea-, respectively -ie-, -ii-, -io-¸ -iu-, as in the exemples: borǎ
daughters-in-law, děs[<dǐves] day, luludǐ flower, parnǒl turns white, terdǔvel
to stop (dialectally, in relation to the correct form terdǒvel "a opri; a înceta" to
stop).

Very rarely, in words resulted from Romanian loanwords, ä is used, in

folkloric notations, for marking the vowel ă from Romanian, and as a fonetic
variant (only in the case of the Kalderash) ë (read still as an ă from
Romanian) renders graphically a usual e from the other Romany dialects,
seen, also, as an ă from Romanian language. Exemples: in the first case
päzil "a pǎzi" to guard (instead of the Romani word arakhel "a gǎsi; a pǎzi, a
apăra" to find, to guard, to protect), and in the second one: arakhël (in the
Kalderash dialect) "a gǎsi; a pǎzi, a apăra" to find, to guard, to protect,
instead of e, as in all the other Romani dialects, like: arakhel to find, to
protect.