SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENŢIAT 2019

VARIANTA 1

1. Lamboul intrasulcular triunghiular:

a) se mai umește și lamboul Ochsenbein-Luebke
b) este un lambou ușor de realizat și de decolat
c) igiena orală este ușor de menținut
d) irigația lamboului este maximă
e) colțurile lamboului se pot necroza

D, pag. 178

2. Semnul Quintero:
a) poziţia palatinală a coroanei IC superior
b) poziţia vestibulară a coroanei IC superior
c) poziţia palatinală a coroanei IL superior
d) rotaţia disto-vestibulară a IL superior
e) poziţia vestibulară a coroanei IL superior

R: e pag84(ecaterina)

3. Factorii cauzali ai necrozei pulpare: (pag 94 Endo)

a) Factorii generali au acțiune determinantă
b) Modificarea calității pereților vaselor sanguine apare în unele afecțiuni generale
cum ar fi tromboza arterială sau maladia Reynaud
c) La acțiunea factorilor termici cum ar fi o creștere a temperaturii cu 5 grade C,
apare dilatarea vaselor sanguine apoi apariția intermediarilor biochimici toxici
d) Grupul aminelor biogene din cadrul factorilor locali chimici au efect de
precipitare proteică
e) Substanțele alcaline determină paralizia pereților vasculari și blocarea respirației
celulare
R: C

4. În alcătuirea stomodeumului intră următoarele structuri, cu excepţia:

a) Strat bazal alcătuit din celule înalte

b) Epiteliu primitiv

c) Strat superficial, alcătuit din celule turtite

 d) Strat intermediar alcătuit din celule fuziforme

e) Ţesut conjunctiv embrionar

r. D, PAG 9 vol 1

5. Chistul branhial:
a) apare mai frecvent la sexul masculin
b) la palpare are o consistență fermă și se mobilizează cu mișcările capului
c) se mai numește chist limfoepitelial cervical
d) aderă de planul tegumentar
e) apare prin transformarea chistică a epiteliului embrionar restant la nivelul
canalului tireoglos

C, pag.

6. Dinţii anastrofici- sunt adevărate următoarele:

a) Coroana poziţionată vestibular şi rădăcina palatinal
b) Se mai numesc şi incluzie în retroversie
c) Coroana poziţionată între rădăcinile dinţilor erupţi iar rădăcina situată distal
d) Defineşte situaţia unui dinte format în altă parte decât locul normal
e) Se mai numeşte şi poziţie a-cheval

R: b pag 83(ecaterina)

7. Mugurii dinţilor permanenţi de înlocuire NU :

a) Se formează din lamă dentară
b) Se formează lingual de predecesorii temporari
c) Se formează vestibular de predecesorii temporari
d) Îşi încep formarea în luna a cincea intrauterin
e) Îşi încheie formarea postnatal

R. c, pag 10 vol 1

8. Cavitățile de clasa I: (pag 173 Cario)

a) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează pe suprafața
proximală a molarilor și premolarilor (clsa I A)
b) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fosele
și fisurile de pe suprafața ocluzală a molarilor și premolarilor (clsa I C)
c) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fisurile
și fosele din cele 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor (clsa I B)
d) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fosele
și fisurile de la nivelul suprafeței linguale ale frontalilor mandibulari (clsa I C)
 e) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în 1/3 gingivală
a fețelor vestibulare și orale ale molarilor (clasa I B)

R: C

9. La nivelul zonelor ulcerate şi necrozate din cadrul gingivitei ulcero-necrotice, zona a

III a o reprezintă:
a) Zona bogată în leucocite
b) Zona de infiltraţie spirochetală
c) Zona bacteriană
d) Zona de necroză
e) Zona bogată în limfocite
R: d, 242

10. Diagnosticul diferențial al papilomului oral se face cu:

a) mucocelul sau sialochistul
b) fibromul mucoasei orale
c) abcesul palatinal
d) tumorile maligne ale glandelor salivare mici
e) epulisul fibros

B, pag. 426

11. Numărul deglutiţilor în 24h este de :

a) 1000-1200
b) 600-800
c) 1200-1600
d) 900-1200
e) 800-1200

R: c pag350(boboc)

12. Funcția de stabilizare a croșetelor:

a) Se datorează brațului retentiv al croșetului

b) Împiedică desprinderea involuntară a protezei de pe câmpul protetic

c) Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp

 d) Este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale

e) Este funcția croșetului prin care se neutralizează efectul porțiunii flexibile a

brațului retentiv

Corect d)- 8, pag 130

13. Tratamentul abcesului marginal impune:

a) excizie chirurgicală datorită tendinţei crescute de recidivă
b) operaţie cu lambou în accesul simplu al monoradicularilor
c) îndepărtarea exudatului purulent prin spălare abundentă cu soluţii antiseptice
d) utilizarea procedurilor de bioreactivare tisulară
e) utilizarea procedurilor de aplicare a luminii polarizate sau a laserului terapeutic
R: c 475

14. În cadrul tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii (varianta originală), conul

principal de gutapercă trebuie să se blocheze la următoarea distanță față de apex: (cap
Obturarea canalului radicular- Endo)
a) 2 mm
b) 0,5-1 mm
c) 3-5 mm
d) 1,5 mm
e) 1-1,5 mm
a. R: D

15. Conform clasificării TNM pentru carcinoame de mezostructură, T2 reprezintă:

a) tumoră in situ
b) tumoră limitată la mucoasa sinusului maxilar, fără infiltrarea structurilor osoase
c) tumoră care infiltrează podeaua sau peretele medial al sinusului maxilar, dar nu
interesează peretele posterior al sinusului
d) tumoră care invadează peretele posterior sinusal, țesutul subcutanat sau
tegumentul obrazului
e) tumoră care invadează structuri dincolo de podeaua sau peretele medial al
sinusului

C, pag. 644

16. Parodontita marginală cronica profundă:

a) în forma rapid progresivă are o evoluţie accelerată
b) prognosticul nu este legat de rezorbţia osoasă
c) are ca simptomatologie mobilitate dentară grad I
 d) suprapunerea unor boli generale influenţează doar foarte rar evoluţia parodontitei
marginale cronice profunde
e) apare ocazional
R: a, 282

17. Timpul de înjumătățire plasmatică al articainei este de:

a) 30-45 de minute
b) 90 de minute
c) 100-110 minute
d) 120-130 de minute
e) peste 3 ore

C, pag. –

18. Metodele funcționale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

a) Robinson
b) Boianov
c) Willis
d) Swenson
e) Silvermann

Corect a,e)- 8, pag 556

19. Care din următoarele afirmaţii sunt false în legătură cu funcţia caninilor:
a) Au rol în zdrobirea alimentelor
b) Rol de ruptor de presiune
c) Contacte funcţionale în timpul mişcărilor diagonal
d) În deplasările laterale declanşează dezocluzia dinţilor laterali
e) Sunt folosiţi pentru sfâşierea alimentelor

R: a pag 326(boboc)

20. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase constă în următoarele

substanțe medicamentoase: (pag 253 Endo)
a) Antialgice – Fenilbutanoză
b) Antibiotice – Aminfenazonă
c) Antiinflamatoare – Algocalmin
d) Antialgice – Acetat de hidrocortizon
e) Antialgic – Diclofenac
R:E
 21. Obiectiv, simptomatologia abcesului parodontal se manifestă prin:
a) Carii dentare multiple
b) Nu existăa modificări osoase radiologice
c) Există o tumefacţie circumscrisă, rotundă sau ovalară cu un diametru de până la
1,5 cm
d) Are o consistenţă dură, fermă
e) Percuţia transversală este nedureroasă
R: c 284

22. ”Hernia” salivară:

a) reprezintă tumefacția în ”creastă de cocoș” apărută în litiaza glandei
submandibulare
b) corespunde blocajului momentan, total al secreției salivare
c) corespunde blocajului momentan, dar parțial, al secreției salivare
d) tumefacția apare în timpul meselor și dispare treptat în timp de 60-90 de minute
e) nu este însoțită de jenă dureroasă

C, pag. 726

23. În cazul gangrenei complicate cu proces cronic parodontal, nu se decelează :

a) mucoasa gingivală vestibulară modificată
b) tendinţa la înfundare a gingiei datorită lizei osoase
c) Radioopacitate cantonată interradicular
d) fistulă la nivelul proiecţiei furcaţiei, la câţiva mm de marginea gingivala liberă
e) nodul roşiatic cu orificii de fistulă

r: c, pag 119 vol 2

24. Factorii loco-regionali care influențează poziția de postură sunt:

a) Hipocalcemie
b) Toxemie
c) Stricnină
d) Caracterul respirației
e) Spasme musculare

Corect d)- 7, pag 45

25. Flora microbiană în cazul gangrenei pulpare simple: (pag 99 Endo)

a) Este simplă aerobă
b) Este mixtă anaerobă și aerobă
 c) Este simplă anaerobă
d) Nu provine din mediul salivar
e) Nu conține specii de Stafilococ si Streptococ

R:B

26. Gingivita de sarcină are următoarele caracteristici:

a) Epiteliul gingival prezintă zone de hiperkeratoză care alternează cu zone
ulcerate
b) Nu există zone de segregaţie între celulele epiteliale
c) Gingia este edemaţiată dar nu se desprinde de pe dinte
d) Culoarea este nemodificată, ci numai textura gingivală
e) Sâgerarea este rar întâlnită

R: a 228

27. Tehnica slice-lock:

a) Este o variantă a tehnicii Ward
b) Este recomandată doar la cavități simple
c) Presupune realizarea unei retenții verticale în T, în peretele axial
d) Este recomandată exclusiv în cavități duble
e) Este recomandată când cavitatea ocluzală nu are retenție (istm)
Corect c)- 7, pag 193

28. Vârsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este:

a) între 52 și 58 de ani
b) între 40 și 50 de ani
c) între 65 și 70 de ani
d) între 70 și 75 de ani
e) între 20 și 30 de ani

A, pag. 916

29. Chisturile pericoronare în faza de latenţă:

a) sunt dureroase, cu evoluţie destul de rapidă
b) în această fază nu este prezentă mobilitatea dentară
c) nu pot exista semne dentare, diagnosticul fiind exclusiv radiologic
d) sunt asimptomatice, fiind depistat întâmplător, prin examen radiologic
e) conţin coroana dintelui temporar, ajuns la maturitate
R : D, pag 117 vol 2

30. Cimenturile antiseptice: (pag 301 Cario)

a) Realizează doar dezinfecția plăgii
b) Realizează doar obturația de bază
c) Cimentul Fuoco conține argint
d) Cimentul Argyrol conține cupru
e) Cimentul Fuoco conține timol

R:E

31. Concepția gnatologică presupune:

a) Raport tripodic cuspid/ fosetă

b) Freedom in centric

c) Contacte dentare la toți dinții frontali și laterali

d) Funcție de grup în mișcarea de lateralitate

e) Contacte pe partea de balans în lateralitate

Corect a)- 7, pag 33

32. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu diastema fiziologică:
a) Se mai numeşte şi primară
b) Apare odată cu erupţia incisivilor centrali superiori şi dispare treptat
c) Apare în jurul vârstei de 4-5 ani în dentaţie temporară
d) Apare în condiţiile unei dezvoltări nearmonioase
e) Se mai numeşte şi diastemă tranzitorie de erupţie

R: c pag 137(ecaterina)

33. Simtomatologia gingivitei cronice se distinge prin:

a) Tablou clinic vast, care determină pacientul să solicite consult stomatologic
b) Dureri intense, greu de tratat
c) Dureri discrete, suportabile, la periaj sau masticaţie
d) Mobilitatea dentară este semnul de certitudine a gingivitei cronice
e) Existenţa pungilor parodontale mai mari de 4 mm

R: c 224

34. Efectele adverse ale folosirii valproatului de sodiu în tratamentul nevralgiei

trigeminale sunt:
a) sedare
 b) alopecie
c) hirsutism
d) hipertrofie gingivală
e) leucopenie

C, pag. 918

35. Pulpitele cronice închise: (pag 80 Endo)

a) Se întâlnesc rar în clinic
b) Se dezvoltă în condițiile unei camere pulpare deschise
c) În structura pulpei se găsește țesut necrozat
d) Granulomul intern este specific molarilor și premolarilor
e) Pulpita cronică propriu-zisă se dezvoltă sub influența unor factori umorali

R:A

36. Contraindicațiile relative ale inlay-urilor sunt următoarele, cu excepția:

a) Ocluzii nefavorabile
b) Igienă bucală deficitară
c) Pe dinți depulpați
d) Procese carioase prea extinse
e) Tineri peste 18 ani

Corect e)- 7, pag 171

37. În caria de biberon NU :

a) devin dominante microorganismele cu potenţial cariogen
b) substratul nutritiv este furnizat de componentele endogene (salivă şi lichid din
şanţul gingival)
c) substratul nutritiv este furnizat din aport exogen
d) afectează toţi dinţii temporari
e) afectează incisivii maxilari şi molarii 1 temporari celmai frecvent

r.D , cap 6.2.4, pag 52-56 vol 2

38. Incluzia dentară NU este cunoscută sub denumirea de:

a) Retenţie primară
b) Dinţi retenţionaţi
c) Incluzie patologică
d) Retenţie totală
e) Dinţi inclavaţi
R: e pag 73(ecaterina)

39. Abcesul Phonix apare în cadrul următoarei forme de parodontită: (pag 119 Endo)
a) Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch
b) Parodontita apicală acută purulenă în stadiul submucos
c) Granulomul epitelial
d) Parodontita apicală cronică fibroasă
e) Granulomul simplu conjuctiv
R:E
40. Lungimea medie a arcului mandibular este:
a) 128 mm
b) 129 mm
c) 127 mm
d) 126 mm
e) 125 mm

Corect d)- 7, pag 29

41. Doza maximă de articaină ce se poate administra la copiii peste 4 ani este de:
a) 12,5 ml
b) 500 mg într-o ședință
c) 7 mg pe kg/corp
d) 1,75 ml soluție pe kg/corp
e) 5 mg pe kg/corp

C, pag. –

42. .Ca formă, coroanele dinţilor temporari sunt, cu excepţia:

a) mai înguste la colet şi mai globuloase
b) mai globuloase cu smalţ mai alb şi mai opac
c) dinţii frontali au o creastă cervicală vestibulară şi orală
d) molarii au creasta cervicală pe faţa vestibulară
e) sunt mai scurte, iar raportul coroană-rădăcină diferă de cel întâlnit la dinţii
permanenţi

r. B- pag 120-121 vol 1

43. Iritaţiile chimice ale mucoasei apar în cazul contactului cu:

a) aspirina şi acizii
b) aspirina, baze şi nitraţi
c) aspirina, acizi, baze, azotaţi
d) aspirina, baze, acizi, nitraţi, fenoli
 e) aspirina, acizi, baze, nitraţi

R: d 151

44. Care din următoarele afirmaţii sunt false în ceea ce priveşte etiopatogenia reincluziei
dentare:
a) Teoria opririi în dezvoltarea osoasă verticală
b) Teoria anchilotică
c) Teoria ereditară
d) Teoria tulburărilor metabolismului local
e) Teoria mecanică

R: c pag.110(ecaterina)

45. Mușchiul maseter:

a) Este cel mai puternic mușchi masticator
b) Forța mușchiului crește cu cât arcadele dentare sunt mai apropiate
c) Nu atinge forța de contracție a mușchiului temporal
d) Este alcătuit din 3 porțiuni
e) Este un mușchi puternic, patrulater și subțire
Corect c)- 7, pag 39
46. Proteinele necolagenice din matricea organică NU :
a) Sunt implicate indirect în controlul vitezei şi locului de mineralizare a dentinei
b) sunt alcătuite în cea mai mare parte din fosfoproteine
c) sunt transportate prin prelungirile odontoblastice
d) sunt eliberate la limitra dintre dentină şi predentina
e) E au rol în dentinogeneza circumpulpara

r. A, pag 29 vol 1

47. Criterii de diagnostic pozitiv în nevralgia trigeminală clasică:

a) atacuri paroxistice de durere cu durata de până la 15 minute
b) sunt mereu atribuite altor afecțiuni
c) atacurile nu sunt stereotipe la fiecare pacient
d) nu există deficit neurologic evident clinic
e) durerile sunt asociate constant cu deficit motor în zona trigger

D, pag. 917

48. Granulomul intern Palazzi: (pag 90 Endo)

a) Se caracterizează prin multiplicarea activă a țesutului epitelial
b) Se caracterizează prin apariția unui țesut conjunctiv lax de tip primitiv
 c) Prin transparența smalțului se observă pulpa de culoare mov
d) Diagnosticul pozitiv este clar și se poate pune cu ușurință
e) Radiologic nu se observă modificări concludente
R:B

49. Al doilea timp al analizei modelului de studiu la paralelograf este:

a) Trasarea ecuatorului protetic
b) Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei
c) Fixarea poziției modelului față de paralelograf
d) Stabilirea locului in care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv
al croșetului
e) Tripodarea
Corect a)- 8, pag 12

50. În următoarea formă anatomoclinică a pulpitelor este obligatorie asocierea

tratamentului medicamentos la extirparea vitală: (pag 80 Endo)
a) Pulpita acută purulentă totală
b) Pulpita acută purulentă parțială
c) Pulpita acută seroaasă totală
d) Pulpita acută seroasă parțială
e) Pulpita cronică deschisă ulceroasă

R:A

51. Reacțiile adverse și supradozajul de articaină se manifestă prin:

a) Manifestări cardiace: tahipnee, urmată de bradipnee

b) Manifestări SNC: rash, prurit persistent, edeme
c) Manifestări alergice: sunt foarte rare și pot fi de tip reacție anafilactică
d) Manifestări cardiace: creșterea presunii arteriale, creșterea puterii de contracție a
miocardului
e) Manifestări SNC: greață, nistagmus, tinitus
CE, pag. 14

52. Sindromul Gauhepe se caracterizează prin:

a) Este favorizat de interpoziţia buzei superioare

b) Ocluzie inversă frontală

 c) Ocluzie inversă laterală

d) Ocluzie adâncă

e) Este rezultatul unei creşteri verticale a arcadelor

Răspuns: c,d - pag. 443(boboc)

53. Glucoziltransferazele: (pag 60 Cario)

a) Sunt enzime care produc dextrani
b) Sunt considerate proteine majore de virulență a streptococilor mutans
c) Sunt codificate de 5 gene
d) Gena gtfA are cea mai mare afinitate pentru hidroxiapatită
e) Gena gtfC are cea mai mare afinitate pentru hidroxiapatită
R: B E

54. Tehnica de anestezie simultană descrisă de George Gaw-Gates se referă la:

a) Anestezia simultană a nervilor bucal, lingual şi alveolar inferior

b) Anestezia simultană a nervilor alveolar inferior, lingual, bucal și auriculo-
temporal
c) Se mai numește și anestezia la tuberozitatea mandibulei
d) Prezintă risc de lezare a arterei maxilare
e) Reperele sunt identice cu cele ale anesteziei la spina Spix, diferă doar locul
puncției
BD, pag. 30

55. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită:

a) Ţesutului arterial

b) Vascularizaţiei

c) Funcţiilor specifice ale ţesutului conjunctiv

d) Inervaţiei

e) Funcţiilor glandulare

R: d,e – pag.318(boboc)

56. Clindamicina:
a) Spectrul antimicrobian cuprinde majoritatea bacteriilor gram pozitive
b) Se administrează în parodontita juvenilă
 c) Se administrează în parodontitele marginale cronice profunde, progresive,
refractare la tratament
d) Posologie orală 600mg/zi timp de 8 zile
e) Efecte secundare: colita pseudomembranoasă hemoragică şi diaree

R; a,e 353

57. Pulpita acută purulentă parțială poate evolua spre: (pag 79 Endo)
a) Necroză pulpară
b) Gangrenă pulpară
c) Pulpită cronică deschisă ulceroasă
d) Pulpită cronică deschisă granulomatoasă
e) Pulpită seroasă corono-radiculară
R:BC

58. Anestezia la gaura mentonieră este indicată în:

a) Completarea anesteziei n. Alveolar inf. când se efectuează proceduri terapeutice
la nivelul liniei mediene, prin infiltrație la gaura mentonieră opusă
b) Completarea anesteziei n. Alveolar inf. când se efectuează proceduri terapeutice
la nivelul liniei mediene, prin infiltrație la gaura mentonieră de aceeași parte
c) Intervenții chirurgicale labio-mentoniere când anestezia locală prin infiltrație
deformează părțile moi
d) Intervenții chirurgicale labio-mentoniere când la locul puncției există deformări
ale părților moi
e) Pentru anestezia mucoasei porțiunii anterioare a planșeului bucal

AC, pag. 32

59. Chiuretele Gracey profilactice:

a) Sunt numerotate 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
b) Partea activă şi pasivă mai rigidă
c) Îndepărtează depozitele de tartru foarte aderente
d) Au partea activă la fel ca şi chiuretele standard
e) Sunt folosite pentru îndepărtarea tartrului supragingival
R: d,e 315

60. Situațiile care contraindică absolut extracția dentară sunt:

a) Endocardita bacteriană în antecedente
b) Leucemia acuta
 c) Tratamentele cu imunosupresoare la pacienții cu transplante
d) Tratamentul cu anticoagulante orale
e) Infarctul miocardic mai recent de 6 luni

BE, pag. 65

61. Prezenţa vegetaţiilor limfoepiteliale ce împiedică funcţia respiratorie:

a) Poate determina o deplasare înapoi a mandibulei pentru a îngusta lumenul

faringian

b) Când obstacolul este înalt se produce o uşoară flexie a capului cu deplasarea

mezială a mandibulei

c) Când obstacolul este înalt se produce o uşoară flexie a capului cu deplasarea

distală a mandibulei

d) Apar modificări în comportamentul complexului hioidian ce favorizează

retropoziţia mandibulei

e) Lipsesc stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal

R: c,d pag. 325(boboc

62. Contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete:

a) Boli infecţioase
b) Gingivostomatita ulcero-necrotică
c) Bolnavi cardiaci purtători de stimulator cardiac
d) Bolnavi hemofilici
e) Hiperestezie dentinară
R: a, c,e 325

63. În tehnica drenajului endodontic din cadrul tratamentului parodontitei apicale acute
exudative seroase, după ce se îndepărtează conținutul camerei pulpare, se fac spălături
abundente cu: (pag 253 Endo)
a) Ser fiziologic
b) Apă oxigenată
c) Hipoclorit de sodiu 2,5%
d) Clorhexidină
e) Cloramină 30%
R:BC
 64. Fracturarea corticalei alveolare ca accident al extracției dentare este mai frecventă în
cazul:
a) Corticala vestibulară de la nivelul grupului frontal superior
b) Corticala vestibulară din dreptul molarilor inferiori
c) Corticala vestibulară de la nivelul caninilor superiori
d) Corticala vestibulară de la nivelul molarilor superiori
e) Corticala linguală din dreptul grupuli frontal inferior

CD, pag. 94

65. La dinţii temporari, CaOH :

a) eşecul este atribuit frecvent resorbţiei interne datorată inflamaţiei cronice
b) are capacitate de vindecare pe ţesutul pulpar inflamat cronic
c) nu are capacitate de vindecare pe ţesut pulpar inflamat cronic
d) are utilitate limitată în pulpotomia dinţilor temporari
e) are rata de succes egală cu pulpotomia cu formocrezol
r. a c d – pag 141
66. Hidroxidul de calciu folosit în endodonție: (pag 198 Endo)
a) Este un puternic bactericid
b) Acțiunea sa antiseptică se bazează pe pH-ul acid și solubilitatea crescută în apă
c) Guvernează procesul de vindecare al leziunilor osoase în pulpitele cronice
d) În preparatele magistrale, sulfatul de bariu se utilizează ca și substanță
radioopacă
e) Este ineficient pe unele forme sporulate de Bacillus după cum demonstrează
testele in vitro
R:ADE

67. Croșetul continuu (Housset):

a) poate porni din brațele rigide ale unor croșete Ackers
b) poate fi susținut de conectori secundari interdentari
c) are lățimea de 2 mm
d) nu poate fi aplicat pe praguri realizate în smalț sau microproteze
e) este un foarte bun element de sprijin și stabilizare
Corect ABCE- 8, pag 147

68. Factorii generali care determină hemoragii postextracționale sunt:

a) nerespectarea de către pacient a instrucțiunilor postextracționale
 b) vasodilatația secundară anesteziei
c) perioada menstruației
d) carențe vitaminice
e) hipotensiunea arterială

CD, pag. 99

69. În ceea ce priveşte comportamentul masticatoriu cu mişcări vertical de inchidere-

deschidere:

a) E. Costa îl numeşte stereotip dinamic de masticaţie tocător

b) După Ackerman – tip de masticaţie pteridoidian

c) Se caracterizează prin masticaţie viguroasă

d) Se caracterizează printr-o dezvoltare puternică a aparatului dentomaxilar

e) Supraocluzie incisiv accentuată, dinţi cu cuspizi proeminenţi

R: a,e pag. 335(boboc)

70. Proprietățile cimentului eugenolat de zinc ca și bază intermediară: (pag 317 Cario)
a) Rezistență mare la compresiune
b) Slabă izolare termică
c) Slabă izolare electrică
d) Efect sedativ pulpar
e) pH acid (5-6)
R:BD

71. Pulpectomia la dinţii temporari:

a) este indicată în cazul dinţilor cu inflamaţie pe tot teritoriul pulpar
b) este indicată în cazul eşecului celorlalte metode de tratament
c) este indicată la dinţii temporari cu resorbţie neîncepută sau limitată
d) se poate realiza doar cu insensibilizare pulpară cu anestezie
e) se poate realiza doar cu insensibilizare pulpară cu substanţe chimice
r. a b c – pag 155

72. Despre pericoronarita congestivă sunt adevărate următoarele afirmații:

a) Succede în evoluție pericoronarita supurată
b) A fost denumită ”accident de alarmă”
 c) La presiune, de sub capușonul de mucoasă ce acoperă dintele apare o secreție
serosangvinolentă
d) Poate retroceda spontan după câteva zile
e) Bolnaul prezintă o stare febrilă (38-39,50C)
BCD, pag. 142

73. Unghiul lui Benett:

a) este unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul
sagital în mișcarea de lateralitate
b) are valoarea de 100
c) morfologia ocluzală este direct influențată de unghiul Benett
d) are valori cuprinse între 7-300
e) nu influențează morfologia ocluzală
Corect ACD- 7, pag 60

74. Gingivita de pubertate:

a) Apare mai frecvent la baieţi
b) Este mai frecventă între 11 şi 14 ani
c) Gingia este mărită în volum cu burjoane pediculate
d) Apare atât la fete cât şi la baieţi
e) Implicate în producerea ei sunt speciile porfiromonas gingivalis şi campylobacter
R: b,d 227

75. Din punct de vedere histopatologic, pulpita cronică deschisă ulceroasă prezintă
următoarele straturi: (pag 83 Endo)
a) Stratul superficial cu țesut de granulație și vase de sânge
b) Stratul superficial cu zone de necroză, infiltrat celular si bacterian
c) Stratul al treilea cu bogat infiltrat celular și fibre nervoase
d) Stratul al patrulea cu fibre conjunctive și puține celule
e) Stratul cel mai profund cu centre de degenerescență coloidală, grăsoasă sau
calcară

R:BDE

76. Principiile generale privind incizia și crearea lambourilor în rezecția apicală sunt:
a) Incizia verticală nu se va extinde în mucoasa mobilă
b) Incizia vrticală trebuie plasată pe convexitata osoasă, unde mucoasa este mai
subțire
c) Inciziile de descărcare vor fi divergente spre incizia orizontală
 d) Lambul va fi adaptat situației clinice, ținând cont de edentațiile protezate
conjunct
e) Incizia în cazul lambourilor trebuie sa fie fermă, continuă, cu lama bisturiului în
contact permanent cu osul.

ADE, pag. 180

77. Sulfatul feric în terapia dinţilor temporari:

a) produce resorbţia internă a ţesutului pulpar restant
b) produce hemostază prin aglutinarea proteinelor sangvine
c) formează o membrană care sigilează mecanic vasele de sânge
d) reduce posibilitatea de apariţie a inflamaţiei
e) cheagul format favorizează distribuţia sistemică a sulfatului feric
r. b c d- pag 144
78. Conform diagramei lui Ulf Posselt, următoarele sunt adevărate:
a) are ca reper deplasarea punctului interincisiv superior
b) primii 12-25 mm de deschidere a gurii din RC (IM) presupun rotația și translația
condililor mandibulari la nivelul ATM
c) următorii 20-25 mm de deschidere a gurii presupun la nivel articular o rotație
pură
d) de la poziția de relație centrică la cea cap-la-cap distanța parcursă este de 4 mm
e) de la poziția de relație centrică la cea de propulsie maximă distanța parcursă este
de 10 mm
Corect DE- 7, pag 58

79. În ceea ce priveşte înregistrările grafice ale mişcărilor masticatorii se disting

următoarele etape:

a) O fază de atac numită şi prejuxtaocluzală

b) O fază de ocluzie

c) O fază postjuxtaocluzală

d) O fază de orientare

e) O fază juxtaocluzală ce corespunde alunecării

R: b,d,e pag 337(boboc)

80. Deficienţa de vitamina C are ca efect:

 a) Creşterea patogenităţii plăcii bacteriene
b) Creşterea sintezei de colagen
c) Creşterea permeabilităţii mucosei bucale
d) Scăderea integrităţii pereţilor vasculari
e) Scăderea chemotactismului leucocitar
R: a, c,d, e 232

81. Ecosistemul microbian al plăcii bacteriene: (pag 53 Cario)

a) Conține bacterii gram pozitive care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
penicilină
b) Conține bacterii gram negative care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
streptomicină
c) Conține bacterii gram pozitive care elaborează exotoxine și sunt sensibile la
streptomicină
d) Conține bacterii gram negative care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
penicilină
e) Conține bacterii gram pozitive care elaborează exotoxine și sunt sensibile la
penicilină
R:BE

82. Tipul III (3) din cadrul clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după P.
Dawson, presupune:
a) Intercuspidarea maximă în armonie cu o relație centrică cerificabilă
b) Tratamentul poate să includă gutierele
c) Relația centrică sau cea de postură centrică adaptată nu poate fi verificată
d) Tratamentul poate să includă chirurgia afecțiunilor intracapsulare
e) Are prognostic excelent prin eliminarea interferențelor ocluzale
Corect BCD- 7, pag 56

83. Pentru acoperirea plăgii pulpare la dinţii temporari se poate utiliza glutaraldehida care
are următoarele proprietăţi:
a) Formează rapid legături, cu difuzare rapidă în profunzime
b) Formează rapid legături cu difuzare limitată
c) Nu este atât de volatilă
d) Stimulează apariţia de ţesut de granulaţie periapical
e) Determină calcifiere pulpară
r. b c -pag 144
 84. Despre metoda de plastie a sanțurilor osoase descrisa de Kazanzian sunt adevărate
următoarele:
a) Utilizează lambouri parțiale labiale și jugale
b) Presupune decolarea unui lambou de la suprafața mucozală a buzei inferioare
până la creasta procesului alveolar
c) Descrie o metoda de vestibuloplastie la mandibulă
d) Descrie o metodă de plastie concomitentă a șanțului pelvilingual și a fundului de
sac vestibular
e) Necesită un conformator chirurgical fixat 7-10 zile cu sârmă circumandibulară

BC, pag. 208

85. Avantajele detartrajului sonic:

a) Mijloc de detartraj modern eficient, ergonomic
b) Îndepărtează depozitele pigmentare de pe suprafeţele dentare
c) Nu necesită răcire cu apa
d) Bine suportat, nedureros la persoanele adulte
e) Aplicare şi îndepărtare uşoară

R: c, e 327

86. Sunt corecte următoarele afirmații: (pag 100 Endo)

a) Gangrena uscată rezultă în urma urma unui proces necrotic de origine traumatică
b) Gangrena uscată rezultă în urma urma unui proces necrotic de origine fizico-
chimică
c) Gangrena umedă rezultă în urma urma unui proces inflamator pulpar seros
d) Gangrena umedă rezultă în urma urma unui proces inflamator pulpar purulent
e) Gangrena uscată rezultă în urma urma unui proces inflamator pulpar seros

R:ACD

87. Avantajele utilizării lamboului Ochsenbein-Luebkin în rezecția apicală pot fi:

a) Accesul favorabil, după decolarea lamboului
b) Evită dehiscențele non-patologice, deși acestea se pot produce
c) Necesitatea modificării inciziei orizontale din cauza obstacolelor reprezentate de
inserțiile musculare și ale frenurilor
d) Decolarea și reclinarea lamboului se realizează cu ușurință
e) Repoziționarea lamboului nu ridică probleme, existând puncte de referință

ABDE, pag 177

88. Referitor la intercuspidarea maximă de necesitate, următoarele sunt adevărate:

 a) Este impusă de contactele premature în arcul de închidere al mandibulei în relație
centrică
b) Poate determina poziționări instabile ale unuia sau ambilor condili mandibulari
în articulațiile corespondente
c) Nu este influențată de contactele premature
d) Poate fi evidențiată la examenul clinic obiectiv al pacientului
e) Nu influențează poziționarea condililor mandibulari în articulațiile
corespondente
Corect ABD- 7, pag 55

89. Examenul radiologic în cazul unui proces cronic parodontal la dinţii temporari relevă :
a) Modificări ale spaţiului periodontal
b) Modificări ale osului alveolar
c) Liza tăbliei alveolare
d) Lărgirea spaţiului periodontal interradicular
e) Distructia osoasă limitată numai pe o singură parte a septului interraadicular
r. a b d e- pag 119

90. În ocluzii adânci acoperite(II/2):

a) Apare o activitate puternică a musculaturii supra/subhioide

b) Limba ocupă o poziţie inferioară

c) Activitate crescută a fascicului posterior al temporarului

d) Buza inferioară se contractă puternic în spatele incisivilor

e) Limba ocupă o poziţie posterioară

R: c,e pag. 364(boboc)

91. Principalele semne clinice în gingivita hiperplazică din leucemie sunt:

a) Prurit
b) Adenopatia locoregională
c) Gingivoragie
d) Ulceraţii
e) Echimoze
R: c,d 234

92. Morfopatologia granulomului simplu conjuctiv: (pag 118 Endo)

 a) Zona exudativă conține lichid purulent, neutrofile și microorganisme
b) În zona de iritație are loc o proliferare granulomatoasă
c) În zona de stimulare se găsesc plasmocite, limfocite T și bazofile
d) Zona periferică se mai numește și zonă de încapsulare
e) Zona de infecție mai poate conține și exo/endotoxine, antigene, enzime
bacteriene si factori chemotactici
R:BDE
93. Coroanele Jacket:
a) Nu rezistă la flexiune și tracțiune
b) Sunt foarte rezistente la presiune
c) Tehnologia de realizare este simplă
d) Necesită sacrificii mici amelo-dentinare
e) Pot fi retentori pentru punți
Corect AB- 7, pag 192

94. Avantajele extracției alveoloplastice sunt:

a) Reduce atrofia postextracțională
b) Se conservă periostul și vascularizația locală
c) Nu modifică înălțimea crestei alveolare
d) Înălțimea crestei alveolare scade
e) Permite deretentivizarea corticalei orale

ABC, pag 212

95. Caria de biberon se caracterizează prin :

a) nu are tendinţa de a evolua în suprafaţă şi în profunzime
b) interesează precoce ţesutul pulpar
c) apare o distrucţie coronară rapidă
d) se localizează pe suprafeţele cu risc scăzut la carie
e) afectează toţi dinţii erupţi, cu precădere inferiorii
r. b c d- pag 49

96. În ceea ce priveşte activitatea reflexă şi senzorială a căilor respiratorii sunt adevărate
următoarele:

a) Căile respiratorii sunt alcătuite pe principiul unităţii funcţionale

b) Parasimpaticul este inhibitor şi vasoconstrictor

 c) Căile aferente sunt ale nervului trigemen şi olfactiv

d) Terminaţiile trigeminale culeg stimuli termici, mecanici şi algici

e) Ortosimpaticul este stimulator al secreţiilor

R:a,c,d pag.319(boboc)

97. Dezavantajele tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercii: (pag 223 Endo)
a) Frecvența mare a obturațiilor cu depășire
b) Este o tehnică laborioasă
c) Induce rezorbție radiculară externă
d) Consum mare de conuri de gutapercă
e) Contractarea gutapercii după răcire și afectarea sigilării
R:AD

98. Preparările atipice ale cavităților ocluzo-proximale pentru inlay, după Le Huche, sunt:
a) Tehnica slice-convex
b) Clavetarea ocluzală orizontală
c) Treapta pozitivă în peretele pulpar
d) Puțuri ocluzale intradentinare
e) Tehnica slice-cut
Corect DE- 7, pag 182-183

99. Dpdv histopatologic în cadrul gingivitei induse de placă în primele 2 zile de

acumulare a PB se instalează:
a) Leziune precoce
b) Hiperemie activă şi flux de sânge crescut
c) Microulceraţii în epiteliu
d) Marginaţie leucocitară
e) Fenomene de fragilitate capilară (meiopragie)
R: a,d 222

100. Spațiile fasciale primare mandibulare care pot fi cuprinse de infecții nespecifice oro-
maxilo-faciale sunt:
a) spațiul corpului mandibular
b) spațiul bucal
c) spațiul submandibular
d) spațiul maseterin
 e) spațiul canin

BC, pag 246

101. Mişcarea de circumducţie din cadrul masticaţiei este combinată din următoarele tipuri
de mişcări:

a) Propulsie

b) Retropulsie

c) Lateralitate

d) Frecare

e) Mişcări în balama

R:a,b,c,e pag33(boboc)

102. Reperele relației centrice sunt (la pacientul dentat):

a) Contracție echilibrată a musculaturii manducatoare
b) Condilii centrați în cavitățile glenoide
c) Prezența spațiului Donders
d) Dimensiunea verticală centrică mai mare decât a etajului mijlociu
e) Prezența wide-centric
Corect ABE- 7, pag 45

103. Caria aproximală la nivelul frontalilor:

a) Este rară datorită spaţierii fiziologice
b) Este frecventă în caria de biberon, caria rampantă
c) Se poate asocia cu carii pe suprafeţe netede în treimea de colet
d) La incisivii superiori se localizează mai ales distal
e) Poate fi însoţită de fractura unghiului incizal
R: A B C E pag 48vol 2

104. Următoarele afirmații sunt incorecte: (pag 253 Endo)

a) Sistemul Obtura necesită încălzirea gutapercii la 70 grace C
b) Sistemul Utrafil necesită încălzirea gutapercii la 70 grade C
c) Sistemul Ultrafil folosește canule de calibru 20/23 sau chiar 25
d) Sistemul Obtura folosește canule care pătrund la 3-5 mm de apex
e) Sistemul Obtura necesită crearea unui stop apical în dentină prin lărgirea la acest
nivel cel puțin cu acul nr 40
 R: ACE

105. Principiile generale de tratament în supurațiile oro-maxilo-faciale sunt:

a) Incizia se practică în zonele centrale ale tumefacției, slab vascularizate
b) Inciziile cutanate nu trebuie să fie largi, drenajul fiind asigurat printr-o disecție
cât mai largă a spațiior fasciale afectate
c) Disecția practicată pentru drenaj este boantă
d) Drenajul supurației se realizează preferabil prin tuburi de dren menținute 24-72
de ore.
e) După remiterea supurației, vindecarea plăgilor chirurgicale se realizează prin
sutură margino-marginală.

CD, pag. 245, 246

106. Mușchiul geniohioidian:

a) Este un mușchi lat
b) Este situat deasupra porțiunii mediale a milohioidianului
c) Are rol în masticație
d) Are rol în deglutiție
e) Prin contracția sa, ridică osul hioid și coboară mandibula
Corect BCDE- 7, pag 41

107. Tratamentul afectării gingivo osoase a bi si trifurcaţiilor dinţilor laterali de grad II

implică:
a) Debridare gingivală, detartraj
b) Premolarizare
c) Gingivectomie
d) Chiuretaj subgingival
e) Operaţie cu lambou şi terapie de adiţie

R: d,e 476

108. Teoria proterogenetică din cadrul etiopatogeniei anodonţiei aduce următoarele

argumente:

a) Insuficienţa potenţialului evolutiv

b) Labilitate volumetrică, morfologică

c) Variabilitate de poziţie
 d) Distrugerea lamei dentare

e) Distrugerea germenilor dentari formaţi

R: b,c pag20(ecaterina)

109. Cariile acute la dinţii temporari se caracterizează prin:

a) Mai frecvente în perioada de vârstă de 4-8 ani
b) Iniţial au o deschidere limitată în smalţ
c) Au viteză lentă de propagare, ajungând la nivelul camerei pulpare în cca 2 luni
d) Au viteză mare de propagare, ajungând la nivelul camerei pulpare în cca 2 luni
e) Se întâlnesc rar la dinţii temporari
r. a b d- pag 45
110. În ceea ce privește articulația temporo-mandibulară, sunt adevărate următoarele:
a) Permite efectuarea concomitentă a mișcărilor de rotație și translație
b) Meniscul articular are formă de lentilă biconvexă
c) Condilul mandibulei are o dimensiune de 8-10 mm în sens antero-posterior
d) Meniscul articular este intens vascularizat în zona centrală
e) Morfologia și cinematica articulară sunt elemente definitorii pentru programarea
articulatoarelor
Corect ACE- 7, pag 36-37

111. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțiale se face cu: (pag 74 Endo)
a) Pulpita cronică deschisă ulceroasă
b) Pulpita cronică închisă granulomatoasă
c) Pulpita acută seroasă totală
d) Pulpita purulentă totală
e) Hiperemia preinflamatorie
R: CDE

112. Flegmonul difuz hemifacial interesează în evoluție următoarele spații:

a) Laterofaringian
b) Infratemporal
c) Sinusul maxilar
d) Mentonier
e) Submandibular

BCE, pag. 272

113. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanţi din cadrul GUN implică:

 a) Repaus la pat
b) Detartraj minuţios supra şi subgingival cu ultrasunete
c) Badijonări după detartraj cu colutorii cu antibiotic
d) Tratamentul cariilor existente si refacerea obturaţiilor
e) Extragerea resturilor radiculare nerecuperabile
R: a,b,,c 470

114. Dinţii prelacteali sunt:

a) Resturi epiteliale, care apar în primele săptămâni de viaţă pe gingie

b) Necheratinizati

c) Pot fi uşor de îndepărtat

d) Au rădăcini mici şi subţiri

e) Se pierd în cursul primelor săptămâni de viaţă

R:c,e, pag 44(ecaterina)

115. Parodontita apicală acută abortivă: (pag 104 Endo)

a) Este continuarea parodontitei apicale hiperemice
b) Dacă este o complicație a necrozei, simptomatologia este mai puțin evidentă,
urmare a durerii intense din necroză
c) Dacă este o comlicație a unei pulpite acute totale, apare sensibilitatea mare la
atingere și senzația de agresiune a dintelui
d) Forma iritativ-mecanică este cea mai dureroasă
e) După o obturație radiculară cu depășire, pot apărea dureri foarte puternice timp
de 7-8-14 zile
R: DE

116. Criteriile ocluziei funcționale sunt:

a) Contacte dentare simultane
b) Contacte dentare multipoziționale
c) Prezența edentațiilor
d) Contacte premature
e) Repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
Corect ABE- 7, pag 36

117. La dinţii temporari, cariile cronice se caracterizează prin :

 a) mai frecvente până la vârsta de 8 ani
b) mai frecvente după vârsta de 8 ani
c) debut printr-o poartă largă de intrare
d) evoluţie rapidă, cu interesarea camerei pulpare după o perioadă de 1-2 luni
e) interesarea redusă a dentinei
r. b c e-pag 45

118. Evoluția favorabilă într-un flegmon de planșeu bucal este reprezentată de:
a) Remisia febrei
b) Dispariția secreției purulente
c) Dispariția fenomenelor toxicoseptice
d) Apariția secreției purulente
e) Apariția unei ascensiuni termice

CDE, pag. 272

119. Retracţia gingivalţă se însoţeşte de:

a) Hiperestezie
b) Reducerea eficienţei detartrajului ultrasonic
c) Jenă dureroasă gingivală
d) Prurit gingival
e) Creşterea riscului de apariţie a cariilor
R: a, b,e 277

120. Concepția freedom in centric presupune:

a) Protecție canină în mișcarea de lateralitate
b) Deglutiția se efectuează în intercuspidare maximă
c) Raport ocluzal cuspid/creastă marginală
d) Contacte doar la dinții posteriori
e) Ghidaj incizal în mișcarea de propulsie
Corect BCE- 7, pag 33

121. În osteomielita supurată acută a mandibulei:

a) Tumefacția și semnul Vincent persistă chiar și după fistulizare
b) Semnele radiologice apar de la începutul instalării bolii
c) La explorarea traiectelor fistuloase se decelează os moale, osteitic
d) La examenul local nu se constata modificari ale mucoaselor si tegumentelor
e) Starea generală este afectată
 ACE, pag. 282

122. Toaleta finală a cavității: (pag 182 Cario)

a) Include finisarea pereților de smalț și a marginilor
b) Include uscarea cavității
c) Include efectuarea inspecției finale a preparării
d) În cadrul ei se indică uscarea cavității cu aer timp de 15 secunde
e) Uscarea se efectuează cu aer cald de la sonda unitului
R: BCE

123. Perioada de eliminare sau de resorbţie se caracterizează prin:

a) Are o durată de eliminare de 1-2 ani
b) Durează 3-4 ani
c) Scade capacitatea de reacţie faţă de agresiuni
d) Ţesutul pulpar este înlocuit cu ţesut de granulaţie bogat vascularizat
e) Durează de la începutul rizalizei până la exfolierea dintelui
r b c d e -pag 147

124. Cele 3 tipuri de fren la pacienţii cu diastema:

a) Fren îngust şi inserţie joasă

b) Fren lat cu inserţie înaltă, diastemă divergentă ocluzal

c) Fren lat cu inserţie joasă, diastemă convergentă ocluzal

d) Fren lat

e) Fren lat cu inserţie joasă, diastemă divergentă ocluzal

R:d,e 134(ecaterina)

125. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:

a) Sângerări frecvente ale gingiei
b) Durere periradiculară şi interradiculară
c) Senzaţia de egresiune
d) Usturime gingivală
e) Prurit
R: b,c 260
126. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță:
a) Are o lățime mai mare de 10 mm
b) Are o grosime între 0.3 și 0.5 mm
c) Poate fi situat doar maxilar
d) Cu cât lățimea conectorului plăcuță este mai mare, cu atât mai mult se poate
reduce grosimea sa
e) Poate fi situat maxilar sau mandibular
Corect ABDE- 8, pag 119

127. Pulpitele cronice deschise: (pag 80 Endo)

a) Sunt îmbolnăviri ale pulpei dentare, consecutive unui proces inflamator cronic
b) Pot să succeadă hiperemiei preinflamatorii pulpare
c) Pot să succeadă pulpitelor seroase
d) Pot să succeadă pulpitei purulente totale
e) Condiția cronicizării este deschiderea camerei pulpare in cursul evoluției
R:BCE

128. Plastia comunicării într-un plan:

a) produce modificări minime
b) este cea mai folosită în practică
c) planul oral va fi reprezentat de un lambou palatinal cu pediculul posteritor
d) se utilizează lamboul vestibular trapezoidal alunecat
e) se utilizează lamboul dreptunghiular palatinal

ABD, pag.304-305

129. Algoritmul de corecţie pentru diverse grade de prodenţie şi rotaţie:

a) Prodenţie 10-15grade - se scad 2 mm

b) Prodenţie 5-10grade – se scad 0,5mm

c) Prodenţie peste 20 grade – se scad 2 mm

d) Prodenţie 0-5grade - se scad 0,5mm

e) Rotaţie 0-45grade – se scad 2mm

R: c,d 136(ecaterina)
 130. De la apariţia în cavitatea bucală până la exfoliere, dinţii temporar parcurg următoarele
perioade:
a) Perioada de formare de la erupţia pe arcadă până la închiderea apexului
b) Perioada de formare de la etapa de histodiferentiere până la erupţia în cavitatea
bucală
c) Perioada de stabilitate de la închiderea apexului până la debutul resorbţiei
rădăcinii
d) Perioada de stabilitate de la erupţia în cavitatea bucală până la exfoliere
e) Perioada de eliminare sau resorbţie de la începutul rizalizei până la exfoliere
R. A c e – pag 146-147

131. Despre manevrele leburg sunt adevărate următoarele:

a) Au caracter orientativ în stabilirea diagnosticului
b) Au caracter definitoriu în stabilirea diagnosticului
c) Depistează punctele dureroase de la nivelul focarelor de fractură prin presiune
exercitată indirect pe mandibulă la distanță de focar
d) Depistează punctele dureroase de la nivelul focarelor de fractură prin presiune
exercitată direct pe mandibulă la nivelul focarului
e) Se bazează pe aprecierea mobilității anormale a fragmentelor osoase

AC, pag. 323

132. Croșetul Ney numărul 3:

a) Este indicat pe dinții tronconici, cu baza mare spre ocluzal
b) Prezintă încercuire excelentă
c) Retenția nu este satisfăcătoare
d) Prezintă sprijin bun
e) Prezintă încercuire slabă
Corect ADE- 8, pag 141

133. Evoluția și complicațiile granulomului epitelial: (pag 121 Endo)

a) Stagnează în această formă
b) Evoluează spre parodontită apicală cronică cu leziuni osteitice mai mari
c) Determină nevralgie de trigemen
d) Se reacutizează și determină infecția părților moi
e) Determină sinuzită odontogenă mai ales dacă punctul de plecare a fost un molar
inferior
R: CD
 134. Marginea gingivală liberă:
a) Corespunde peretelui intern al şanţului gingival
b) Este porţiunea cea mai coronară între papilele interdentare ale gingiei
c) În mod normal conturul marginal este neregulat cu depresiuni
d) Grosimea variază între 0,5 – 2 mm
e) În mod normal conturul marginal este ascuţit şi neted
R: b, d,e 42
135. Odontoclastul:
a) Există în permanenţă în locurile de resorbţie

b) Se desfăşoară din unirea mai multor monocite sangvine din sistemul reticulo-
endotelial
c) Ajung la cerere în focarul de resorbţie pe cale vasculară şi proliferarea lor este
dependentă de hormonii tiroidieni
d) Ajung în focarele de resorbţie pe cale vasculară

e) Este capabil să resoarbă toate ţesuturile dure dentare, inclusiv smalţul

R b d e - pag 139

136. Fractura Le Fort I:

a) Se mai numește disjuncție cranio-maxilară joasă
b) Se mai numește fractură tip Guerin
c) Se produce numai prin mecanism direct
d) Trece prin 1/3 inferioară a apofizelor pterigoide
e) Traiectul liniei de fractură cuprinde vomerul

BD, pag. 363

137. Biocalexul: (pag 217 Endo)

a) Principiul metodei constă în obturarea canalului cu ajutorul hidroxidului de calciu
b) Principiul metodei constă în sterlizarea canalului cu ajutorul hidroxid de calciu
c) Principiul metodei constă în obturarea canalului cu ajutorul carbonatului de calciu
d) Reacția chimică dintre oxidul de calciu și apa din canal are caracter exoterm
e) Biocalex 6:9 are o expansiune volumetrică mult mai mică decât Biocalex 4 de
aceea medicii îl preferă pe cel din urmă

R: BCD

138. Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson:

a) Se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici retroauricular
 b) Stimulii pot fi sub formă de impulsuri
c) Are ca rezultat o contracție musculară echilibrată și simetrică
d) Stimulii utilizați pot fi unici
e) Vizează emergența trigemenului din cutia craniană

Corect BCDE- 8, pag 562

139. Dinţii supranumerari pot fi semnul unui sindrom:

a) Displazie ectodermala

b) Sindromul Langdown-Down

c) Sindromul oro-digito-facial

d) Sindromul Gardner

e) Displazia cleido-craniană

R:b,d,,e pag 61(ecaternia)

140. Diagnosticul diferențial al chistului dermoid cu localizarea în planșeul bucal se face cu:
a) Limfangioamele cervicale
b) Adenita metastatică submentonieră
c) Tumorile glandelor sublinguale
d) Chistul teratoid
e) Lipomul laterocervical

BCD, pag. 404

141. Formarea tartrului prin creşterea locală a gradului de saturaţie a ionilor de calciu si
fosfor se realizează prin următoarele mecanisme:
a) scăderea precipitării proteinelor
b) teoria acţiunii fosfatazei
c) teoria acţiunii amilazei
d) creşterea ph-ului salivar
e) teoria esterazei
R: b,d,e 142

142. Preparația canalului radicular în gangrena pulpară: (pag 171 Endo)

a) Se face prin metode sonice: Canal Master U
 b) Se face prin metode ultrasonice: Sonic-Air
c) Se face prin metode mecanice: Sistemul Giromatic
d) Metoda ultrasonică combină efectele mecanice ale undelor ultrasonice cu
efectele chimice antiseptice ale lichidelor de spălătură
e) Metodele sonice au la bază principiul magnetostricțiunii și al piezoelectricității

R: CD

143. Metodele antropometrice fără repere preextracționale de determinare a dimensiunii

verticale a etajului inferior sunt:
a) Metoda compasului de aur Appenrodt
b) Metoda Boianov
c) Metoda Swenson
d) Metoda Wright
e) Metoda Robinson

Corect AB- 8, pag 555

144. Granulomul piogen:

a) când este localizat la nivelul mucoasei labiale, linguale sau jugale este denumit
botriomicom
b) la femeile gravide se mai numește tumora de sarcină
c) apare mai frecvent la bărbați
d) se diferențiază ușor de o tumoră malignă în faza de debut
e) vascularizația este slab reprezentată

AB, pag. 419

145. Linia neonatală apare, cu excepţia:

a) în ½ superioară a coroanei incisivilor temporari
b) în ½ inferioară a coroanei incisivilor temporari
c) la unirea 1/3 medii cu cea coronară a caninilor
d) la unirea 1/3 incizale cu cea medie coronară a caninilor
e) la baza cuspizilor la molarii temporari
R: A C pag 135 vol 1

146. Dens in dente:

a) Se mai numeşte şi odontom coronar

b) Afectează cel mai frecvent IL inferior permanent

 c) Este unicuspidat, uniradicular

d) Apare doar la maxilarul superior

e) Prezintă o inversare a structurilor obişnuite

R:a,e pag56(ecaterina)

147. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: (pag 113
Endo)
a) Abcesul parodontal marginal
b) Foliculita dinților incluși
c) Pulpitele acute
d) Nevralgiile de trigemen
e) Osteomielitele maxilare
R:ABE

148. Hipovitaminoza A se însoţeşte de:

a) Eroziuni ale mucoasei bucale
b) Hipercheratoză
c) Aspect albicios al gingiei
d) Hiperestezie nevritică
e) Gingivită ulcerată şi hemoragică
R: b,c 155

149. Cuspizii de sprijin:

a) Se mai numesc cuspizi inactivi
b) Nu permit migrări ale dinților
c) Mențin dimensiunea verticală de ocluzie
d) Sunt reprezentați de cuspizii vestibulari la maxilar
e) Sunt reprezentați de cuspizii linguali mandibulari
Corect BC- 7, pag 30

150. Granulomul periferic cu celule gigante:

a) derivă din periost sau ligamentul parodontal
b) are etiologie iritativă
c) apare frecvent la persoanele tinere sub 50 de ani
d) se localizează exclusiv la nivelul crestei alveolare
e) are o culoare roz-roșie
ABD, pag. 421

151. Principalele argumente aduse în sprijinul celei de-a 3 a dentiţii în explicarea dinţilor
supranumerari sunt, cu excepţia:

a) Dinţi supranumerari mai frecvent în poziţie orală faţă de arcada dentară normală

b) Dinţi supranumerari mai frecvent în poziţie vestibulară

c) Existenţa dinţilor supranumerari cu o mineralizare mai tardivă în comparaţie cu

cei din seria normală

d) Existenţa dinţilor supranumerari cu o minerilazare similară

e) Explica o mare varietate de tipuri de dinţi supranumerari

R:b,d,e pag. 44(ecaterina)

152. Din punct de vedere morfopatologic, pulpita acută seroasă parțială se caracterizează
prin: (pag 72 Endo)
a) Vasodilație pe un teritoriu vascular întins
b) Concentrarea fosfatazei alcaline în toată pulpa
c) Creșterea valorii succindehidrogenazei în regiunea predentinei
d) Fibroblaștii prezintă semne de degenerescență și reducere funcțională
e) Plasmexodie
R: ADE

153. Intermediarii ovoidali:

a) Au un design ascuțit al feței mucozale
b) Se pot igieniza ușor cu mătasea dentară
c) Se adaptează bine la crestele înguste
d) Sunt utilizați în zonele estetice
e) Principala indicație este în zona laterală

Corect BD- 7, pag 463

154. Al doilea molar superior temporar:

a) Are o proeminenţă vestibulară numită tubercului Zuckerkand

b) Are tuberculul Carabelli pe suprafaţa palatinală a cuspidului meziopalatinal

c) Are tuberculul Carabelli pe suprafaţa palatinală a cuspidului distopalatinal

d) Are două rădăcini, meziala şi distală

 e) Pe suprafaţa oculzala prezintă patru cuspizi şi o creastă oblică

R, b e, pag 131 vol 1

155. Manifestările din cavitatea bucală în DZ sunt:

a) Creşterea fluxului salivar
b) Senzaţia de gust metalic
c) Senzaţia de uscăciune
d) Dureri sub formă de fulguraţii la nivelul buzelor
e) Acidoză tisulară

R: c,d 154

156. Debutul tumorilor maligne de buză poate îmbrăca următoarele forme clinice:
a) Ulcerativă
b) Exofitică
c) Superficială
d) Nodulară
e) Ulcero-distructivă

ACD, pag. 585

157. Bifaţi afirmaţiile false, referitoare la geminaţie:

a) Tendinţa unui germene de a se divide

b) Tendinţa a doi dinţi de a se uni coronar

c) Tendinţa a doi dinţi de a se uni radicular

d) Existenţa unei ancoşe pe marginea incizală a incisivilor

e) Tendinţa unui dinte de a se dezvolta în interiorul altuia

R: b,c,e pag 58(ecaterina)

158. Contraindicațiile coroanelor mixte sunt:

a) Dinți scurți
b) Tineri sub 20 ani
c) Dinți cu retenție redusă
d) Dinți cu distrucții mari (contraindicație temporară)
 e) Dinți în oropoziție
Corect ABCD- 7, pag 229

159. Cimentul ionomer de sticlă ca și bază intermediară are următoarele caracteristici: (pag
319 Cario)
a) Rezistență scăzută la compresiune
b) Aderență chimică la toate tipurile de dentină
c) Ph alcalin (8-9)
d) Slab termoizolant
e) Inhibă creșterea unor streptococi, lactobacili, actinomicete
R: BE

160. Luxația anterioară acută:

a) Este rar întâlnită, asociată cel mai adesea cu fractura peretelui anterior al
conductului auditiv extern
b) Predomină la sexul feminin
c) Sunt favorizate de absența molarilor sau tulburări de ocluzie
d) Pot fi provocate de traumatisme pe menton, gura fiind închisă
e) Pot fi provocate de traumatisme pe menton, gura fiind deschisă

BE, pag. –

161. Odontoblastele :
a) Sunt dispuse în interiorul şi la periferia camerei pulpare
b) Există la dintele matur, nevital
c) Sunt dispuse la periferia camerei pulpare
d) Au rol în remineralizarea stimulată
e) Au rol neodentinogenetic
r.c,e, pag 19 vol 1

162. Parodontita marginală cronică superficială prezintă următoarele semne obiective:

a) Papilă gingivală cu aspect lobulat cu un şanţ discret ce o delimitează
b) Pungi parodontale adevarate
c) Sângerări la atingeri uşoare cu sonda
d) Mobilitate patologică de gradul 2 sau 3
e) Hiperplazie gingivală
R: a,c,e 261

163. Următoarele afirmații sunt corecte:

a) Articulatoarele utilizează ca referință planul lui Camper
b) Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 80% din dimensiunea V-O a dinților
posteriori
c) Planul ocluzal este înclinat caudal cu aproximativ 70 față de planul Camper
d) La mandibulă, atât dinții anteriori, cât și cei posteriori sunt înclinați distal
e) Curba lui Wilson este convexă la maxilar și concavă la mandibulă
Corect CE- 7, pag 27-29

164. Patogenitatea microorganismelor din gangrena pulpară este explicată prin eliberarea
unor enzime cum ar fi: (pag 100 Endo)
a) Leucocidina de către bacteroides, peptococ, peptostreptococ
b) Hemolizina de către streptococ și stafilococ
c) Fosfataze de către fuzobacterii
d) Necrotoxina de către stafilococ
e) Gelatinaza de către bacteroides, peptococ, peptostreptococ

BCDE

165. În ceea ce priveşte gradul de severitate al incluziei caninului, ţinând cont de unghiul
făcut de axul acestuia cu linia mediană sunt adevărate următoarele:

a) Grad 1 = 0-45grade

b) Grad 2 = 16-30grade

c) Grad 1 = 0-15grade

d) Grad 3 = mai mult de 45grade

e) Grad 3 = mai mult de 30grade

R: b,c,e pag. 81(ecaterina)

166. Semnele clinice din anchiloza intracapsulară unilaterală sunt:

a) mentonul este returnat
b) linia interincisivă este deviată de partea sănătoasă
c) mișcarea de lateralitate de partea sănătoasă este amplificată
d) la copii, hemimandibula de pe partea afectată este hipoplazică
 e) obrazul pare relaxat de partea afectată și în tensiune de partea opusă

ADE, pag. 701

167. Contraindicaţiile la augumentin sunt:

a) Tulburări ale sisteului nervos
b) Gravide
c) Herpes
d) Copii sub 5 ani
e) Mononucleoza infecţioasă

R: c,e 352

168. Testele de vitalitate prin curenți electrici: (cap Pulpite - Endo)

a) Dau răspunsuri pozitive numai la intensități mari în cazul pulpitei cronice
deschise ulceroase
b) Sunt contraindicate în cazul pulpitelor acute seroase parțiale
c) Dau răspuns pozitiv chiar și la intensități mici în cazul hiperemiei pulpare
d) Dau răspunsuri pozitive numai la intensități mari în cazul pulpitei cronice închise
hiperplazice
e) Sunt contraindicate în cazul pulpitelor acute purulente totale
R: ACD

169. Metoda Brill de determinare a relației centrice la dentat:

a) Utilizează o piesă mică acrilică
b) Urmărește înregistrarea relației ligamentare
c) Utilizează poziția culcat
d) Avantajul acesteia este că elimină contracția musculară antigravifică
e) Nu are dezavantaje
Corect BCD- 7, pag 51

170. Despre stratul intermediar din stadiul de clopot sunt adevărate următoarele:
a) se găseşte între reticulul stelat şi epiteliul dentar extern
b) este alcătuit din mai multe rânduri de celule epiteliale tutite
c) se găseşte între reticulul stelat şi epiteliul dentar intern
d) nu are rol în formarea smalţului
e) împreună cu epiteliul dentar extern formează o singură unitate funcţională
rc : b,c pag 15 vol 1

171. Triada salivară descrisă de Dan Theodorescu se manifestă clinic prin:

 a) ”tumoră” salivară
b) abcesul lojei sublinguale
c) colica salivară
d) tumefacție în ”creastă de cocoș”
e) diminuarea percepției gustative

AC, pag. 726

172. Următoarele tipuri de ex radiografic permit precizarea poziţiei dinţilor incluşi în raport
cu linia arcadei, cu excepţia:

a) Teleradiografie de fată

b) Radiografie cu film retroalveolar

c) Metoda ex Clarck

d) Radiografie ocluzală

e) OPG

R: a,b,e pag63(ecaterina)

173. Substanţele medicamentoase cu eliberare lentă care pot fi aplicate subgingival sunt:
a) tetraciclina
b) metronidazolul
c) acidul citric
d) EDTA ( acid etildiaminotetraacetic)
e) clorhexidina
R: a,b,e pag 342

174. Cavitățile (inlay-urile) MOD:

a) Se poate utiliza această tehnică la cuspizii de ghidaj superiori
b) Se poate utiliza această tehnică la cuspizii de sprijin inferiori
c) Au o convergență de 6o spre ocluzal
d) Se mai numesc și inlay în șa
e) La prepararea acestora se folosește tehnica ,,slice”
Corect ABDE- 7, pag 184

175. Tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale – forma gravă: (pag 256 Endo)
a) Tratament mecanic pe canale
b) Aplicarea în canale a unor meșe îmbibate în dimercaptopropanol
c) Extracția dintelui și chiuretarea alveolei
 d) Exereza pulpei coronare și radiculare
e) Aplicarea de conuri cu antibiotice în alveola postextracțională

R: CE

176. Dezavantajele osteotomiei de tip Le Fort I ”înaltă” în tratamentul anomaliilor

dentomaxilare sunt:
a) Pot apărea fracturi necontrolate din cauza grosimii foarte subțiri a feței anterioare
a maxilarului
b) Creasta zigomaticoalveolară poate proemina mult în cazul unor avansări
importante ale maxilarului
c) Pot apărea tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului maxilar
d) Nu se poate utiliza în cazurile de asociere cu anomalii în plan transversal
e) Sunt dificil de executat și pot apărea pseudoartroze

ABD, pag. 794

177. Tratamentul curativ al pericoronaritelor implică:

a) Vitaminoterapie C, B1, B6
b) Decapuşonare chirurgicală
c) Spălături antiseptice abundente şi dese
d) Instilaţii de colutorii complexe cu antibiotic
e) Clătirea gurii cu soluţie de romazulan, ticiverol
R: c,d 470
178. Organul smalţului NU intervine în:
a) formarea smalţului
b) formarea ligamentului parodontal
c) formarea joncţiunii smalţ-cement
d) determinarea tiparului coronar
e) iniţierea dentinogenezei coronare şi radiculare
rc:b,c pag 13 vol 1
179. Coroanele de înveliș nemetalice (estetice) au următoarele indicații:
a) Oropoziție
b) Dismorfii
c) În zona laterală
d) Ocluzii cap-la-cap
e) Pe molari
Corect AB- 7, pag 190
 180. Despre purificarea aerului cu oprirea impurităţilor sunt adevărate următoarele:
a) În corion se găsesc glande caliciforme ce secretă mucus
b) În epiteliu se găsesc glande sero-mucoase
c) Mucoasa pituitară este alcătuită din celule cilindrice cu cili orientaţi dinainte
înapoi
d) Se realizează şi un drenaj al sinusurilor
e) Sistemul venos profund este foarte bine realizat

R: c,d – pag 318,319(boboc)

181. Clorhexidina:
a) Stimulează producerea de către neutrofile a anionului superoxid O2
b) Are acţiune mai eficientă a germenilor gram negativi
c) Poate determina modificări permanente ale senzaţiei gustative
d) Poate determina coloraţii galben maronii ale dinţilor
e) Poate favoriza depunerea crescută de tartru subgingival
R: a,d 328
182. În stadiul de cupă:
a) suprafaţa mugurelui dentar se invaginează şi aici se condensează celulue
ectomezenchimale
b) celulele ectomezenchimale produc substanţa extracelulară
c) spre finalul stadiului de cupă , se pot deosebi organul smalţului ,papila
dentară,sacul dentar
d) are loc o etapă de morfodiferentiere a structurilor de suport
e) are loc prima incursiune epitelială în ectomezenchim

r: a c pag 12 ,13 vol 1

183. Intermediarii în șa:
a) Realizează un contact punctiform cu creasta edentată
b) Produc reacții inflamatorii tisulare
c) Au un design foarte asemănător cu cel al dinților naturali
d) Sunt imposibil de igienizat la nivelul suprafeței mucozale
e) Se igienizează ușor cu mătasea dentară
Corect BCD- 7, pag 457-458

184. Influenţa negativă a anomaliilor dento maxilare asupra respiraţiei aduc în sprijin
următoarele afirmaţii:
a) Legătura strânsă între scheletul nazal şi maxilar
 b) Variaţii de poziţie ale maxilarelor
c) Predispoziţii la infecţii
d) Fenomene de stază circulatorii şi limfatice
e) Variaţii de poziţie ale capului
R:a,d pag.326(boboc)

185. Introducerea pastelor de obturat în canal se face prin următoarele procedee: (pag
214 Endo)
a) Cu ace Kerr-burghiu
b) Cu ace Lentullo
c) Cu conuri de hârtie calibrate
d) Cu ace Miller
e) Cu ace Hawes-Neos
R: BE

186. Trauma ocluzală este urmată de modificări adaptative ale parodonţiului marginal:
a) Hipercheratinizarea epiteliului
b) Îngrosarea laminei dura
c) Fibrozarea corionului gingival
d) Lărgirea spaţiului dentoalveolar
e) Aplatizarea papilelor interdentare
R: b,d 145

187. Care dintre următoarele afirmaţii legate de timpul II faringian al deglutiţiei sunt
adevărate:
a) Deplasarea bolului este foarte rapidă, într-o secundă
b) Progresia bolului este asigurată de contracţia reflexă a constrictorului superficial
al faringelui
c) Este scurt şi autonom
d) Se creează o presiune pozitivă de 35cm3 apa
e) Progresia bolului se face prin mişcări peristaltice
R: b,c pag 351(boboc)

188. Ameloblastele:
a) se regăsesc în profunzimea smalţului, având rol în remineralizare
b) se regăsesc la exteriorul suprafeţei smalţului coronar
c) sunt implicate activ în sinteza glucidică
d) nu au rol major în dezvoltarea dentară, ele dispărând complet
e) sunt celule post mitotice înalt specializate, care dispar după dezvoltarea dentară
r, b e, pag 19 vol 1

189. Gingivita cronică propriu-zisă poate da următoarele complicaţii la distanţă şi generale:

a) Abces cerebral
b) Tromboflebită de sinus cavernos
c) Meningită
d) Colecistită
e) Septicemie

R: d,e 286

190. Pensa mezio-distală compusă:

a) Este folosită pe molarii de minte de formă conică

b) Este indicată pe premolarii izolați convergenți

c) Este indicată pe premolarii izolați divergenți

d) Se aplică în situația când pe arcadă rămân doi dinți restanți

e) Prezintă un conector secundar situat interdentar

Corect DE- 8, pag 145

191. Tehnica step-back: (pag 169 Endo)

a) Se mai numește telescopare progresivă și a fost introdusă de Goerig
b) Este recomandată în canalele cu o curbură accentuată
c) Pentru evitarea formării pragurilor, se execută recapitularea
d) Se începe cu preparea treimii coronare a canalului
e) În canalele cu o curbură mai acentuată se folosesc ace cu vârful netăietor și
flexibile

R:CE

192. Graviditatea anomaliilor dentomaxilare datorată obiceiurilor vicioase depende de:

a) Natura obiceiului vicios

b) Durată

c) Intensitate

d) Frecvenţa
 e) Teren

R: b,c,d pag444(boboc)

193. Procesul de resorbţie radiculară:

a) Este realizat de odontoclaste şi osteoblaste

b) este asemenea procesului de resorbţie osoasă

c) Este realizat de odontoclaste

d) Are o desfăşurare continuă pe tot parcursul ei

e) Debutul are loc la 3-4 ani după formarea dintelui permanent

R b c pag 138 139

194. Retențiometrul nu prezintă următoarele mărimi:
a) 0.65 mm
b) 0.50 mm
c) 0.40 mm
d) 0.25 mm
e) 0.75 mm

Corect AC- 8, pag 126

195. Din compoziția plăcii bacteriene fac parte: (pag 53 Cario)

a) Coci gram pozitivi: Steptococi și Stafilococi
b) Coci gram negativi: Veilonella și Neisseria
c) Bastonașe gram pozitive: Bacteroides, Fusobacterium
d) Bastonașe gram negative: Actinomyces și Lactobacillus
e) Spirochete: treponeme

R: ABE

196. Dalţile de detartraj:

a) Au partea activă în unghi de 99-100grade faţă de partea pasivă
b) Se folosesc pt îndepărtarea tartrului situat lângă sau sub marginea gingivală
liberă
c) Îndepărtează tartrul supragingival din zonele interdentare ale dinţilor frontali
d) Se termină cu o margine ascuţită bizotată la 45 grade
e) Netezesc zona de joncţiune smalţ-cement
R: c,,d 310

197. Examenul clinic care conduce către diagnosticul de anodonţie:

 a) Absenţa dinţilor temporari la o vârstă la care ar fi trebuit să erupă

b) Persistenta dinţilor temporari puţin peste termenul de permutare

c) Tulburări în ordinea de erupţie a dinţilor permanenţi

d) Modificări de volum şi formă a dinţilor

e) Persistenţa dinţilor temporari mult peste termenul de permutare

R:d,e pag24(ecaterina)

198. Diagnosticul pozitiv de pulpită cronică ulceroasă se pune pe baza: (pag 85 Endo)
a) Sângerare la înțeparea pulpei
b) Răspuns pozitiv la testul electric la intensități mici
c) Răspuns pozitiv la percuția în ax
d) Durere vie la înțeparea pulpei în profunzime
e) Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare
R:ADE

199. Coroanele metalo-ceramice:

a) La frontalii superiori este nevoie de protecție metalică incizală
b) Scheletul metalic conține macroretenții
c) Trecerea de la metal la ceramică se face prin unghiuri rotunjite
d) Capa metalică are o grosime de maximum 0.3 mm
e) Capa metalică este rigidă
Corect CDE- 7, pag 237

200. Dintre formele particulare de carie fac parte :

a) Cariile acute
b) Cariile de biberon
c) Cariile grefate pe hipoplazii de smalţ
d) Cariile grefate pe linia neonatală
e) Cariile galopante
r. b c - pag 45