UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTARTIVE

DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

CURRICULUM
la modulul

„Managementul conflictelor și negocierior internaționale”

Ciclul II, Master

Programul de Master: Studii diplomatice, Studii europene

Anul 1

AUTORI:
Stăvilă Ion,
dr., lect. univ.
ion.stavila@mfa.md

Țâu Nicolae
dr. hab., prof. univ.
ntau1@cisr-md.org

APROBAT Şef Departament___________________

Ejov C., dr. conf. univ.
la şedinţa Departamentului
din „ ___” __________ 2019

CHIŞINĂU 2019

I. PRELIMINARII
1
 Modulul Managementul conflictelor și negocierior internaționale , este constituit în
conformitate cu planul de studii fiind conceput ca un studiu cu caracter teoretico-practic, avînd ca scop
cultivarea conceptelor şi cunoştinţelor practice despre acest domeniu. Acest modul este constituit din
două disciplini: Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale și Negocierile în
practica diplomatică.
Cursul Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor internaționale prevede studierea
schimbărilor de mare amploare şi diversitate din lumea contemporană, profundele modificări de
natură politică, diplomatică, socială, financiară, economică, religioasă, informaţională, ecologică, etc.
Aceste modificări structurale au determinat intensităţi şi situaţii deosebite de crize, conflicte de nivel
organizaţional, zonal, regional, internaţional sau strategic.
Cursul include variate forme şi procedee de manifestare a crizelor, originile crizelor şi
conflictelor, negocierea şi medierea în rezolvarea conflictelor.
Cursul este întocmit în baza programului aprobat de Senatul USM şi cuprinde prelegeri,
seminar, mese rotunde ş. a.
Cursul Negocierile în practica diplomatică constituie fără îndoială o dimensiune fundamentală
a relaţiilor internaţionale contemporane. El reprezintă instrumentul indispensabil al reglementării
diferendelor, precum şi mijlocul cel mai sigur de stimulare a conlucrării între state. De asemenea,
promovarea interesului naţional al statului şi realizarea unei politici externe eficace se manifestă, în
aceeaşi măsură, ca rezultat direct al acţiunii de negociere.
Negocierea diplomatică este considerată atât un act social, cât şi o artă creatoare de
solidarităţi, determinând negociatorii să argumenteze şi să convingă, trasând, astfel, calea spre un
compromis acceptabil de către ambele părţi. La etapa contemporană când lumea se confruntă cu
probleme de diferită complexitate şi intensitate, luând în consideraţie caracteristicile enumerate ale
negocierilor diplomatice, trebuie să se pledeze în favoarea întăririi lor şi a mijloacelor paşnice de
rezolvare a disputelor, ca o condiţie imperioasă a consolidării securităţii şi ordinii internaţionale.
Drept suport al acestei cerinţe este atenţia sporită de care se bucură teoria şi practica negocierilor
diplomatice în literatura de specialitate şi în cadrul instituţiilor internaţionale.
Scopul cursului este familiarizarea studenților cu noţiunile generale privind teoria și practica
negocierilor internaționale, instrument indispensabil al reglementării diferendelor, precum şi mijlocul
cel mai sigur de stimulare a conlucrării între state la nivel diplomatic.
Limba de predare este limba română. Modulul Managementul conflictelor și negocierior
internaționale este destinat studenților Ciclului II, specialitatea Studii diplomatice și Studii europene,
anul 1, fiind elaborat în corespundere cu prevederile CNC și în baza planului de învățământ, axându-
se pe formarea la studenți a cunoștințelor la nivel de cunoaștere, aplicare și integrare.

II ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Evaluarea

credite Nr. de
Semestrul

Codul Denumirea Responsabil Total ore

disciplinei disciplinei de
Total

Inclusiv
din disciplină
planul de C S L LI
studii

2
F.01.O. 01 Prevenirea 10
conflictelor Stăvilă I. II 300 15 30 105 examen
şi
gestionarea
crizelor
Negocierile
F:01.O.01 în practica
diplomatică Țâu N. I 15 30 105 Examen

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr Ore
.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o

Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale

1. Introducere în obiectul de studiu. Prevenirea conflictelor şi 2 5

gestionarea crizelor.
2. Crizele internaţionale în societatea contemporană 2 5
3. Rolul ONU în gestionarea crizelor internaţionale 2 5
4. Rolul organismelor interne şi internaţionale în gestionarea 2 5
crizelor internaţionale
5. Caracteristicile şi nivelurile procesului de gestionare a 2 5
crizelor în unele ţări-membre ale NATO
6. Rolul UE în prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor 2 5
ineternaţionale
7. Conflictele economice cu diverse implicaţii şi prevenirea lor 2 5
8. Prevenirea conflictelor entice şi gestionarea crizelor etnice 1 5
9. “Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor 2 5
internaţionale” – metode distingtive
10. Rolul organismelor interne şi internaţionale şi modalităţile 6 5
de acţiune pentru gestionarea crizelor contemporane
11. Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor religioase şi 2 5
ideologice
12. Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor economice şi 2 5
internaţionale
13. Tipologia şi etapele gestionării crizelor internaţionale 2 5
14. Forme şi procedee de manifestare a crizelor 2 5
15. Eforturi de prevenire a conflictelor şi gestionarea crizelor în 2 5
regiunea Mării Negre
16. Rolul instituţiilor internţaionale în gestionarea crizelor şi 4 10
prevenirea conflictelor conflictelor în zona Mării Negre
17. Rolul negocierii şi medierii în rezolvarea conflictelor 2 5
18. Tipuri de conflicte. Prevenirea conflictelor legate de 2 5
graniţele teritoriale
19. Principii generale care se aplică în gestionarea situaţiilor de 2 5
criză contemporană
20. Forme de acţiuni pentru combaterea crizelor internaţionale 2 5
Total 15 30 105

Negocierile în practica diplomatică

3
 1 Considerațiuni generale privind negocierile în practica. 2 2 -
diplomatică. Importanța și scopul, teorie și practica.
2 Negocieri multilaterale, aspectele definitorii ale negocieii, 2 - 8
etapele de bază.
3 Stiluri de negocieri interstatale, funcțiile negocierii. - 4 8
4 Influenţa noilor tehnologii asupra negocierilor diplomatice 2 - 8
5 Problematica procesului contemporan al negocierilor - 4 8
diplomatice internaţionale, strategii, tactici și tehnici.
6 Specificul negocieriloe diplomatice în condiţiile cooperării 2 - 8
şi situaţiilor de conflict
7 Conflicte internaţionale şi soluţionarea acestora prin - 4 9
negocieri diplomatice: probleme şi perspective
8 Medierea în soluţionarea conflictelor internaţionale prin 2 - 8
negocieri diplomatice
9 Negocieri diplomatice internaționale - 2 8
10 Cazuri speciale în negocieri 2 2 8
11 Structura organizatorică a negocierior multilaterale - 4 8
Diplomaţia şi democraţie: soluţionarea litigiilor prin - 2 8
12 negocierile multilaterale
13 Formarea coaliţiilor în cadrul negocierilor bilaterale - 2 8
14 Negocierile multilaterale în procesul soluţionării conflictului 3 - 8
Transnistrean
Lucrare de control. - 4 -
Total 15 30 105

III COMPETENŢE
Competenţe generale

1. Conturarea aplicativă a cunoştinţelor teoretice acumulate şi vocaţiei formate la obiectele

“Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale” și ”Negocierile în practica
diplomatică;
2. Capacitatea de comaparare, sintetizare şi de analiză a activităţii diferitor actori pe arena
mondială în domeniul negocierilor în practica diplomatică;
3. Cultivarea aptitudinilor de muncă în echipă;
4. Capacităţi de folosire a instrumentelor diferitor disciplini pentru soluţionarea sarcinilor;
5. Argumenarea propriei poziţii în adoptarea unei decizii profesionale ce ţine de domeniul
conflictelor internaţionale și negocieri în practica diplomatică;
6. Cultivarea sentimentului demnităţii în stabilirea relaţiilor interpresonale ce ţine de domeniul
relaţiilor internaţionale;
7. Cunoaşterea principalelor tendinţe globale şi evidenţa influienţei lor asupra dezvoltării şi
funcţionării institutelor internaţionale, statale şi regionale;
8. Manifestarea toleranţei în comunicare cu persoanele din alte domenii de activitate;
9. Capacitatea de a prognoza,în special la analiza scenariului.

Competenţe Specifice

1. Cunoaşterea bazelor fundamentale ale studiului referitor la conflictele şi crizele internaţionale

și negocierile în practica diplomatică;
2. Elaborarea proiectelor de activitate profesională în domeniul gestionării conflictelor şi crizelor
interetnice prin negocieri diplomatice;
3. Modelarea diferitor scenarii de prevenire a conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale și
în practica diplomatică;

4
 4. Cercetarea principiilor generale a practicii diplomatice care se aplică în gestionarea situaţiilor
de criză contemporană;
5. Dezvoltarea spiritului critic în acumalarea şi analiza formelor de acţiuni pentru combaterea
crizelor internaţionale;
6. Interpretarea teoriilor cooperării regionale în gestionarea crizelor;
7. Abordarea rolului Uniunii Europene în gestionarea crizelor şi conflictelor etnice;
8. Caracteristicile şi nivelurile procesului de gestionare a crizelor în unele ţări membre ale
NATO;
9. Analiza tacticilor şi procedeelor de intervenţie în situaţii de criză prin strategii diplomatice.

OBIECTIVELE GENERALE

Scopul constă în evidenţierea rolului comunităţii umane, a instituţiilor internaţionale,

organismelor şi organizaţiilor, statelor şi guvernelor în coordonarea şi unirea eforturilor cu scopul
găsirii, în funcţie de situaţia concretă, a modalităţilor împrejurărilor, căilor, prevederilor şi metodelor,
precum şi a mijloacelor şi resurselor, cele mai eficiente pentru negocierea și gestionarea crizelor
contemporane.

La nivel de cunoaştere

 Să determine obiectul de studiu al disciplinei

 Să cunoască aparatul categorical al disciplinei
 Să definească metodele tradiţionale şi procedeele instituţionale ale conflictelor
 Să explice structura şi motivaţiile conflictelor concrete
 Să caracterizeze izvoarele principale ale crizelor contemporane
 Să se distingă formele de prevenire a conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale

La nivel de aplicare

 Să se delimiteze tipurile conflictelor inetrnaţionale

 Să compare concepţiile savanţilor despre conflicte şi crize
 Să explice activitatea acţiunilor umanitare asupra situaţiei de criză
 Să explice problemele prevenirii conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale

La nivel de integrare

 Să formuleze noţiunile generale despre criză-conflcit

 Să estimeze formele şi procedeele de manifestare a crizelor
 Să agumenteze rolul organismelor interne şi internaţionale în prevenirea conflictelor
 Să selecteze unele riscuri externe şi interne care pot genera crize contemporane
 Să evalueze managementul conflictelor
 Să aprecieze situaţiile de criză în cadrul organizaţiilor internaţionale.

IV. OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂȚI DE CURS.

5
 Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale
Obiective de referinţă
Să definească termenul “criză”.
Să compare criza din interiorul
statelor
să formuleze principalele
caracteristici ale situaţiilor
zonale, regionale şi
internaţionale generatoare de
crize
Să definească termenul “criză”
Să se clasifice tipurile de “criză”
Să estimeze gestionarea crizelor
internaţionale
Să distingă abordările teoretice
referitoare la prevenirea
conflictelor şi gestionarea
crizelor internaţionale
Să generalizeze strategiile de
prevenire a conflictelor şi
gestionare a crizelor
internaţionale
Să aprecieze metodele ONU,
misiunile ei în gestionarea
crizelor
să descrie rolul organisemelor
interne şi internaţionale în
prevenrea conflictelor şi
gestionarea crizelor
să descrie rolul NATO în
prevenirae conflictelor
Să formuleze managemenul
crizelor
Conținuturi
Tema 1. Introducere. Obiectul de studiu “Prevenirea
conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale”.
Preliminarii. Termenii de referinţă al cursului. Teoria şi
fenomenologia crizei. Definiţiile date crizelor. Crize în
interiorul statelor. Crize pe plan zonal, regional,
internaţionale.
Tema 2. Crize internaţionale în societatea
contemporană
Originile crizei. Stadiul crizelor. R. Aron despre crize.
Crizele de la sfr. Războiul Rece. Tipologia crizelor.
Etapele crizelor. Gestionarea crizelor internaţionale.
Organizarea acţiunilor pentru soluţiionarea crizei.
Tema 3. Prevenirea conflitelor şi gestionarea crizelor
internaţionale-abordări distinctive
Managementul conflictelor şi crizelor internaţionale.
Instrumentele de analiză a conflictelor şi crizelor. Strategia
de transformare a conflictelor, strategiile dezvoltate din
perspective studiilor privind pacea. Practica gestionării
crizelor. Sistemul tradiţional de gestionare a crizelor şi
conflictelor. Rolul ONU în prevenirea conflictelor şi
gerstionarea crizelor internaţionale. Misiunile ONU de
menţinere a păcii.
Tema 4. Rolul organismelor interne şi
internaţionale în gestionarea crizelor
internaţionale
Activităţile organismelor interne şi internaţionale în
prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
internaţionale. Experienţa NATO în prevenirea conflictelor
şi gestioarea crizelor. Formele de prevenire; misiunile,
consultaţiile, alarmarea, inspecţile şi monitorizarea. OSCE
şi orgnizațiile ei principale de lucru, summituirle şefilor de
state. Aplicarea normelor de drept umanitar în perioada
6

Să distingă aliaţii NATO şi rolul
lor privind securitatea şi
apărarea ţărilor
Să generalizeze activitatea
organizaţiilor internaţionale
ONU, OSCE, NATO în
prevenirea conflictelor
Să dezvolte managementul
crizelor în unele ţări membre ale
NATO- Franţa, Germania,
Olanda, Belgia, Grecia, Ungaria
Să relateze despre noua
arhitectură de securitate
europeană
Să demonstreze rolul
Comunităţii Europene în
gestionarea crizei din Balcani
Să formuleze poziţiile statelor
membre ale UE faţă de
Federaţia iugoslavă
Să distingă formele conflictului
economic
Să stabilească influienţa
conflictelor economice asupra
securităţii
Să aprecieze conflictele legate
de traficul de droguri
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de seminar (laborator)
Obiectivele de referinţă
Să definească noţiunea cinflict-
criză. Să compare crizele din
interiorul statului.
Să aprecieze situaţiile de
crizelor
Tema 5. Caracteristicile şi nivelurile procesului de
gestionare a a crizelor în unele ţări membre ale NATO
Rolul UEO în gestionarea crizelor. Participarea noilor
mecanisme şi structuri ale UEO în prevenifrrea
conflictelor. Vocaţia NATO privind managementul
crizelor. Priorităţile şi obiectivele procesului NATO în
gestionarea crizelor. Managementul crizelor în Franţa,
Germania, Olanda, Grecia, Belgia, R. Cehă, Ungaria
Tema 6. Rolul UE în prevenirea conflictelor şi
gestionarea crizelor internaţionale
Securitatea europeană în condiţiile noii arhitecturi
europene. Rolul UE în prevenirea conflcitelor şi
gestionarea crizelor în condiţiile colapsului URSS şi
destrămării Iugoslaviei. Prevenirea conflictelor entice.
Conflictul din Bosnia. Negocierile de pace. Criza din
Kosovo. Consultările NATO şi UE cu privire la
gestionarea crizelor internaţionale. Acţiunile UE în cadrul
Politicii Europene de Securitate şi Apărare
Tema 7. Prevenirea conflictelor economice şi
gestionarea crizelor internaţionale
Competiţia economică-formă răspîndită de conflict în
relaţiile internaţionale. Specificul conflictului economic la
etapa actuală. Implicaţiile conflictelor economice asupra
securităţii internaţionale. Conflictele comerciale. Tipurile
de conflicte economice. Conflictele legate de droguri.
Originile conflictelor legate de droguri
Conţinutul seminarelor
Introducere. Obiectul der studiu. Prevenirea
conflictelor şi gestiionatrea crizelor.
Preliminarii. Termenii de referinţă al cursului. Definiţiile
crizelor, numeroase şi foarte pertinente. Etapele crizelor
7
precriză şi de criză în final
Argumentaţi situaţile zonale,
regionale şi internaţionale
generatoare de criză-conflict
Să descrie evoluţia conceptului
de criză
Să clasifice tipurile de criză
Să formulaţi fazele crizei
Să estimaţi gestionarea crizelor
internaţionale
Să descrie rolul NATO în
prevenirea conflictelor
Să formuleze managementul
crizelor
Să generalizeze activitatea
NATO, ONU, OSCE în
prevenirea conflictelor
Să demonstreze rolul
Comunităţii Europene în
gestioinarea crizei în Balcani
Să distingă conflictele
religioase şi rolul organismelor
locale şi internaţionale în
prevenirea lor
Să generalizeze crizele între
religii şi gestionarerea lor
Să aprecieze deosebirile dintre
conflictele religioase şi cele
ideologice
Să relateze despre formele
conflictului economic şi
soluţionarea lui
Să stabilească metodele de
prevenire şi gestionare a lor
sau momentele extrem de dificile ale rapoatelor politice,
economice şi sociale şi chiar culturale. Apariţia ca urmare a
acumulării de tensiuni, a unor disfuncţionalităţi, adesea
cronice. Crize de proces. Crize de sistem, Crize în
interiorul statului. Crize pe plan zonal, regional,
internaţinal.
Tema 2. Crizele internaţionale în societatea
contemporană
Analiza de conflict. Profilul conflictului. Cautele şi facttorii
principali care contribuie la conflict şi la pace. Prevenirea
apariţiei conflictului violent şi identificarea mijloacelor
nonviolente de rezolvare a tensiunilor. Gestionarea crizelor
internaţionale. Organizarea acţiunilor pentru soluţionarea
crizei. Principalele crize post-război rece
Tema 3 Rolul organismelor interne şi internaţionale şi
modalităţile de acţiune pentru gestionarea crizelor
contemporane
Activităţile organismelor interne şi internaţionale în
prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
internaţionale. Experienţa NATO în prevenirea conflictelor
şi gestionarea crizelor. Managementul crizelor în Franţa,
Germania, Olanda, Grecia, Belgia, R. Cehă, Ungaria. Rolul
UE în prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
internaţionale. Prevenirea conflictelor etnice în Balcani.
Acţiunile UE în cadrul Politicii Europene de Securitate şi
Apărare
Tema 4 Prevenirea conflictelor şi gestionatrea crizelor
religioase şi ideologice
Mişcările fundamentaliste. Viziunile fundamentaliştilor
evrei, fundamentaliştii creştini. Divergenţele în activitatea
lor. Islamul, religia practicată ca un stereotip în discursul
politic european şi nord-american. Conflictele dintre
musulmani şi nemusulmani. Guvernul islamic din
Afganistan (1992). Războiul din Algeria din anii 1990.
Diferenţele ideologice dintre state. Sprijinul rebelilor
UNITA decătre Angola, SUA care lupta contra guvernului
aliat sovieticilor. Comunismul, fascismul ca ideologii-rolul
lor în tensidicarea conflictelor
Tema 5. Conflictele economice cu diferite implicaţii,
prevenirea şi soluţionarea lor
Competiţia ca formă de conflict în relaţiile internaţionale.
Schimbările economice care implică ca formă de conflict
de interese. Tranzacţiile economice. Tipurile de conflicte
economice şi soluţionarea lor. Ionfluienţa conflictelor
8
Să selecteze tipurile de conflite
economice şi căile de
gestionare a lor.
Să distingă tipologia
conflictelor şi crizelor
Să stabileadcă etapele
conflictelor şi crizelor
Să estimeze etapele
preconfrontală şi precriză
Să descrie formele de
manifestare a crizelor
Să demonstereze cauzele
crizelor bancare şi prevenirea
conflictelor şi gestionarea
crizelor
Să aprecieze prevenirea crizelor planificare pe timpul posibilităilor crizelor contemporane
financiare şi gestionarea ei
Să interpreteze actuala stare de
instabilitate din regiunea
extinsă a Mării Negre
Să stabiliească profilul
conflictului, caracteristica
contextului în care e plasată
intervenţia
Să selecteze cauzele şi factorii
principali care contribuie la
conflict şi pace
Să relateze despre natura
conflictului din Transnistria
Să se generalizeze rolul major
al instituţiilor internaţionale de
economice asupra securităţii. Comerţul ilegal. Eforturile
guvernelelor pentru preveniurea lor. Conflictele cu droguri,
soluţionarea lor cu ajutor financiar
Tema 6. Tipologia , etapele şi gestionarea crizelor
internaţionale
Conflicte fără crize, Conflictele de interese. Conflictele
spontane. Confruntarea dintre politici. Crizele în funcţie de
domeniu; politice, sociale, economice, culturale,
informaţionale, financiare, etnice, religioase, ideologice.
Crize în funcţie de zonă, crizele şi conflictele pot fi
naţionale, frontaliere, regionale, globale. În funcţie de
intensitate; de joasă intensitate, medie şi mare intensitate.
În funcţie de calitatea şi caracteristicile entităţii angajate;
inter-etnice, reliogioase, intra-civilizaţionale, inter-
instituţionale, inter-categorii sociale profesionale
Etapele; anormalitate, pre-criză, criză, conflict (război).
Conflictele trec prin următoarele ertape; preconflict,
conflict, post- conflict
Tema 7 Forme ş iprocedee de amnifestare a crizelor
Procedee specifice de amnifestare şi desfăşurare a crizelor.
Crize economice sau sociale cu diverse implicaţii. Criză
bancară-element de bază al crizei economice. Cauzele
falimentelor bancare pe plan mondial Măsurile luate în
prevenirea crizei bancare. Criminalitatea financiară, crima
organizată şi crizele financiare. Etapele şi metodele de
Tema 8 Eforturi de prevenire a conflictelor şi gestionarea
crizelor crizelor în regiunea mării Negre
Profilul conflictului. Geografia fizică. Analiza structurii
politice şi economice, proceselor de reformă, construirea de
infrastructuri noi, zone care se află sub influienţa unor
actori specifici, evenimente critice eforturi de mediere,
intervenţii externe. Cuzele şi factorii principali care
contribuie la conflict şi la pace; cauze structurale ale
conflictului; guvernarea neligitimă lipsa participării la viaţa
politică, absenţa oportunităţilor economice şi sociale egale,
etc.
Cauze proxime ale conflictului; lipsa de control a sectorului
de securitate, încălcarea drepturilor omului, etc.
Tema 9. Rolul instituţiilor internaţionale în gestionarea
crizelor şi prevenirea conflictelor în zona Mări Negre
Declaraţia comună a miniştrilor de externe referitoare la
modalităţile de soluţionare a conflictelor îngheţate în
9
securitate în gestionarea
crizelor şi prevenirea
conflictelor în zona Mării
Negre
Să aprecieze eforturile de
soluţinare a conflictelor
Să distingă aspectele privind
negocierea în gestionarea
crizelor
Să argumenteze evaluarea
negocierii
Să demonstreze priorităţile
negocierii
Să estimeze medierea ca
metodă de rezolvare a
situaţiilor conflictuale
Să distingă tipurile de conflicte
Să generalizeze mijloacele de a
controla teritoriile
Să estimeze rolul controlului
asupra guvernelor
Să descrie principile de
prevenire şi gestionare a
crizelor
Să aplice pricipiile
managementului situaţiilor de
urgenţă
Să argumenteze rolul
structurilor destinate la
desfăşurarea acţiunilor pentru
prevenirea şi gestionarea
crizelor contemporae
Să relateze despre formele de
acţiuni pentru combaterea
crizelor contemporane
Să compare modalităţile de
Gerogia, R. Moldova şi Azerbaidjan. Criteriile aplicate în
evaluarea acestor conflicte. Rolul ONU, procedurile de
prevenire şi de asitenţă a statelor implicate în conflicte
(prevenirea crizelor, operaţii de menţinere a păcii şi operaţii
de menţinere a NATO. Includerea Georgiei, Armeniei,
Azerbaidjanului şi Republicii Moldova în Politica
Europeană de Vecinătate). Abordarea UE. Misiunea OSCE
în Republica Moldova. GUAM. Diversele agenţii
internaţionale non-guvernamentale
Tema 10 Roul negocierii şi al medierii în rezolvarea
conflictlor
Negocierea mijloc eficient de comunicare. Negocierea ca
formă nonviolentă. Actorii negocierilor. Priorităţile
negocierilor,. Negocierea conflictelor în organizaţii.
Medierea ca metodă de rezolvare a situaţiilor conflictuale
Tema 11.Tipurile de conflicte. Prevenirea conflictelor
legatede graniţe teritoriale
Disputele teritoriale. Diferendele referitoare la stabilirea
graniţelor dintre 2 state. Mijloacele de a controla terotorii.
Secesiunea. Mişcările de secesiune. Destrămarea statelor
multinaţionale. Graniţele interstatale. Prevenirea
conflictelor legate de graniţele interstatale. Prevenirea
conflictelor legate de disputele persistente. Controlul
asupra guvernelor
Tema 12. Principii generale care se aplică în gestionarea
situaţiilor de criză contemporană
Principiile de prevenirea şi gestionare a crizelor. Principiile
generale de drept, dreptului uman, necesităţii, umanitar,
proporţionalităţii. Principiile comune a dreptului umanitar;
inviolabilităţii, nediscriminării, securităţii. Principiile
proprii dreptuui umanitar de la Geneva. Activităţile
structurale destinate desfăşurării acţiunii pentru prevenirea
şi gestionarea crizelor contemporane
Tema 13Forme de acţiuni pentru combaterea crizelor
contemporane
Principalele acţiuni cu caracter general pentru prevenirea şi
gestionarea crizelor interne. Forme de acţiuni care
10
 prevenire şi soluţionare a
crizelor în timp de pace şi
război
Să formuleze categoriile de
factori care generează
fenomene criză
presumpun sau nu folosirea forţei. Modalităţi de prevenire
şi soluţionare a crizelor timp de pace şi război. Prevederea
şi prevenire crizelor. Supravegherea crizelor. Alerta
timpurie. Tactici şi procedee de intervenţie în situaţii de
criză

Negocierile în practica diplomatică

Subiectul 1. Considerațiuni generale privind negocierile în practica diplomatică.

Importanța și scopul, teorie și practica.
Obiective Unităţi de conţinut

 să identifice scopul, obiectul de studiu al - Analiza poziţiilor părţilor în timpul negocierilor

disciplinei;
 să explice metode de anazare a poziţiilor
părţilor utilizate în timpul negocierilor
 să analizeze problemele, care pot apărea în
timpul negocierilor multilaterale
 să determine strategii de bază utilizate în
timpul negocierilor multilaterale
diplomatice;
- problemele apărute în timpul negocierilor
multilaterale: crearea coaliţiilor, formularea
concesiilor, probleme şi probleme şi paradoxuri de
vot, decizii prin consens;
- Strategii – cheie în negocieri multilaterale:
selectarea informaţiei pentru analiză, sistematizarea
propunerilor în timpul negocierilor, elaborarea şi
aprobarea procedurilor de negociere şi alte strategii;

Cuvinte cheie: negociere, negocieri în practica

diplomatică, strategii, tactici, decizii prin consens.
Subiectul 2. Negocieri multilaterale, aspectele definitorii ale negocieii, etapele de bază.

Obiective Unităţi de conţinut

 să descrie esenţa negocierilor multilaterale în - Conferinţe şi organizaţii inetrnaţionale – un

cadrul conferinţelor şi organizaţiilor internaţionale la mijloc contemporan pentru stabilitatea RI şi
diferite nivele; sistematizare a negocierilor internaţională la nivel
 să stabilească specificul activităţii global, regional şi de specialitate ;
diplomatice în cadrul conferinţelor şi organizaţiilor - specificul activităţii diplomatice la conferinţe
internaţionale internaţionale şi în cadrul organizaţiilor
 să formuleze reguli şi proceduri ale internaţionale;
negocierilor multilaterale; - Reguli şi proceduri ale negocierilor
 să aprecieze importanţa regulei unanimităţii a multilaterale; semnificaţia istorică a regulei
marilor puteri în cadrul ONU unanimităţii (ONU) pentru menţinerea păcii.
- Asamblea Generală a ONU, ca un forum mondial
democratic al statelor;
- Strategia şi tactica de elaborare a deciziilor
coordonate în Asamblea Generală şi alte organe ale
ONU, la conferinţe internaţionale cu un număr mare
de participanţi (formarea grupurilor, institutul
coordinatorilor, lobby, lucru în culoarul, etc.)
- Deciziile conferinţelor mondiale şi rolul acestora în
formarea noilor concepţii, principiilor şi normelor de
comunicare internaţională;
- Organizaţii internaţionale – instrumente şi instituţii
moderne necesare pentru stabilitatea relaţiilor
internaţionale şi sistematizarea negocierilor
internaţionale. Instituţii internaţionale de specialitate
11
 sunt un instrument de reglementare relaţiilor
internaţionale în anumite ramuri.
- Organizaţii regionale şi alte foruri de grup pentru
negocieri multilaterale: CSI, OSCE, EU, CE, G8,
NATO, ASEAN, şi altele.
- Grupe regionale şi alte foruri de grup pentru
negocieri multilaterale.

Cuvinte cheie: negocieri multilaterale,conferințe

internaționale, organizații internaționale, organizații
regionale, istituții internaționale.
Subiectul 3. Stiluri de negocieri interstatale, funcțiile negocierii.

Obiective Unităţi de conţinut

 să definească stilurile naţionale în negocieri; - Rolul stilurilor naţionale în negocieri:

 să explice abordările teoretice şi practice a abordările teoretice şi practice;
stilurilor naţionale în negocieri; - Tipuri de argumentări şi specificul luării
 să diferenţieze tipuri de argumentări şi deciziilor de către diplomaţi din diferite
specificul luării deciziilor de către diplomaţi din culturi;specificul naţional al comportamentului în
diferite culturi; sa formuleze specificul naţional al timpul negocierilor şi tacticile discusiilor.
comportamentului în timpul negocierilor şi tacticile - Tipurile şi nivelurile contextului a mesajelor
discusiilor; în timpul negocierilor în dependenţă de cultură;
 să se formuleze tipurile şi nivelurile de - Stilurile personale în procesul de negocieri.
context a mesajelor în timpul negocierilor;
 să proiecteze stilurile personale în procesul Cuvinte cheie: stiluri de negocieri, tipuri, niveluri,
de negocier în dependenţă de cultură. specific național,stiluri personale.
Subiectul 4. Influenţa noilor tehnologii asupra negocierilor diplomatice

Obiective Unităţi de conţinut

 să determine modelul de interacţiune socială - Modelul de interacţiune socială în parametrii

în parametrii de timp şi de loc; de timp şi de loc;
 să analizeze trăsăturile caracteristice ale - Negocierile prin poştă electronică;
negocierilor prin poştă electronică; - Tehnologii informaţionale şi comportamentul
 să caracterizeze funcţiile tehnologiilor participanţilor la negocieri;
informaţionale în procesul de negocieri; - Noile tehnologii în negocieri: video conferinţe;
 să analizeze comportamentul participanţilor teleconferinţe etc.
la negocieri video şi teleconferinţe. Cuvinte cheie: interacțiune socială, parametri,
video conferințe.
Subiectul 5. Problematica procesului contemporan al negocierilor diplomatice internaţionale,
strategii, tactici și tehnici.
Obiective Unităţi de conţinut

 să determine problematica negocierile - Negocieri diplomatice multilaterale la nivel

diplomatice multelaterale la nivel intenaţional;
 să analizeze rolul ONU şi altor organizaţii
internaţionale în rezolvarea conflictelor şi pacificare;
 să analizeze problema intervenţiei umanitare;
 să formuleze pricipiile globalizării şi
utilizarea pecularităţilor acestui fenomen de către
Marile Puteri în politica externă
internațional..
- Rezolvarea conflictelor şi pacificare după conflict.
Rolul ONU şi altor organizaţii internaţionale.
- Problema de "intervenţie umanitară".
- Globalizare ca un proces mondial obiectiv, sau ca
un pretext pentru a impune soluţiile militare, politice
şi economice majorităţii statelor în mod unilateral.
Cuvinte cheie: problematica, intervenței umanitară,

12
 globalizare.
Cuvinte cheie: negocieri internaționale, ONU,
principiile globalizării, soluții politice.
Subiectul 6. Specificul negocieriloe diplomatice în condiţiile cooperării şi situaţiilor de conflict

Obiective Unităţi de conţinut

 să definească termenul de cooperare şi - Elemente de cooperare şi confruntare în

confruntare în negocierile; negocierile;
 să explice tipurile intereselor în negocierile - Tipurile intereselor în negocierile
internaţionale; internaţionale;
 să stabilească interdependenţa participanţilor - Interdependenţa participanţilor la negocieri.
la negocieri; BATNA şi ATNA.
 să diferenţieze etapele negocierilor; - Etapele negocierilor;
 să analizeze aspect comunicativ al - Aspect comunicativ al negocierilor
negocierilor internaţionale; internaţionale;
 să formuleze funcţiile negocierilor. - Funcţiile negocierilor: soluţionarea problemei
în cauză, informativă, comunicativă, atingerea
obiectivelor ale politicii externe şi interne, de
propagandă.
Cuvinte cheie: cooperare și confruntare în
negocieri, ttipuri de interese în negocieri
internaționale, etapele negocierilor.
Subiectul 7. Conflicte internaţionale şi soluţionarea acestora prin negocieri diplomatice:
probleme şi perspective
Obiective Unităţi de conţinut

 să definească conflictele internaţionale şi - definirea şi clasificarea conflictelor

clasificarea acestora; internaţionale;
 să demonstreze cele 6 etape de dezvoltare a - structura şi tipologia conflictelor. 6 etape de
conflictelor internaţionale; dezvoltare a conflictelor internaţionale.
 să formuleze cele trei modele de - Trei modele de reglementare a conflictelor
reglementare a conflictelor; (hegemonică, de statut şi de rol);
 să analizeze specificul conflictelor armate şi- Specificul conflictelor armate şi stadiile de
stadiile de escalare ale acestuia; escalare ale acestuia
 să diferenţieze conflictele de crize politice - Conflicte şi crize politice internaţionale.
internaţionale. Cuvinte cheie: conflicte internaționale, clasificarea
conflictelor internaționale, crize politice, conflicte
armate.
Subiectul 8. Medierea în soluţionarea conflictelor internaţionale prin negocieri diplomatice

Obiective Unităţi de conţinut

 să determine noţiunea de mediere şi arbitraj; - scopuri şi metode ale mediatorului. Medierea

să determine scopuri şi metode ale mediatorului; şi arbitraj;
 să analizeze particularităţile utilizării forţelor- utilizarea forţelor armate şi aplicarea
armate şi aplicării sancţiunilor în reglementarea sancţiunilor în reglementarea conflictelor
conflictelor internaţionale; internaţionale; Forţe pacificatoare, „căşti albastre”,
 să proiecteze abordări practice a părţilor terţe observatori militari;
în menţinerea păcii şi să formuleze tipurile acestora. - abordări practice a părţilor terţe în
menţinerea păcii: peacekeeping, peacemaking şi
peacebuilding.
Cuvinte cheie: mediere, arbitraj, scopuri și metode
de mediere, sancțiuni, părți terțe.
Subiectul 9. Negocieri diplomatice internaționale.

13
 Obiective
 să cunoască stilul de negocieri a Marelor Puteri; -
 să determine aplicarea diferitor stiluri în timpul mondială;
negocierilor multilaterale şi eficienţa acestora în
promovarea intereselor naţionale prin prizma
experienţei a diferitor state (SUA, Federaţia Rusă,
Franţa, Marea Britanie, Germania, China);
 să argumenteze importanţa negocierilor
multilaterale din cadrul organizaţiilor regionale şi
internaţionale în promovarea intereselor naţionale ale
Republicii Moldova
Subiectul 10. Cazuri speciale în negocieri
Obiective
 să definească categoriile de informaţii în
negociere;
 să demonstreze metodele de obţinere a
informaţiei;
 să evalueze pregătirea şi tipurile dosarelor
negocierii;
 să formuleze rolul informaţiei în reuşita
negocierilor politico-diplomatice.
Subiectul 11. Structura organizatorică a negocierior multilaterale
Obiective
 să explice structura organizatorică a
negocierilor multilaterale şi activitatea organelor de
bază;
 să analizeze importanţa etapei pregătitoare în
Unităţi de conţinut
Stilul de negocieri a Marilor Puteri pe arena
- Negocierile multilaterale şi promovarea
intereselor naţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale (SUA, Federaţia Rusă, Franţa, Marea
Britanie, Germania, China);
- Promovarea intereselor naţionale ale Republicii
Moldova prin negocierile multilaterale din cadrul
organizaţiilor regionale şi internaţionale.
Cuvinte cheie: Mari Puteri, stiluri de negocieri
interes național, organizații regionale,organizații
internaționale.
Unităţi de conţinut
- Negocierile la nivel înalt: întrevederi regulate (G8),
summit-uri bilaterale şi multilaterale;
- întrevederile şi negocierile cu ocazia sărbătorilor şi
înmormîntării;
- Laturile pozitive şi negative a negocierilor
multilaterale cu ocazia specială:scală erorilor
eventuale şi atenţia din partea mass-mediei;
- diferite forme a negocierilor multilaterale în cadrul
organizaţiilor internaţionale, regionale şi
conferinţelor cu privire la o anumită problemă;
- Fondarea OSCE, globalizare şi multiplicare
proceselor de negociere multilateră;
- „Tacticile de bloc” a statelor mici în timpul
procesului de negocieri multilaterale şi creşterea
influenţei acestora asupra politicii mondiale.
Crearea coaliţiilor şi apariţia coaliţiilor
„intersectate”, ce duce spre reducere a posibilităţilor
de opoziţie directă a părţilor.
- Posibilităţile de mediere a unui grup de state în
procesul negocierilor multilaterale.
- Negocierile multilaterale şi garanţiile respectării
acordurilor colective.
- Complexitatea structurii intereselor în procesul
negocierilor multilaterale şi specificul diplomaţiei
moderne. Oportunităţi de manevrare şi jocuri pe
contradicţii.
Cuvinte cheie: categorii,informații,metode de
obținere a informației, mediere a unui grup de state,
garanții de respectare a acordurilor colective,
diplomație modernă.
Unităţi de conţinut
- Structura organizatorică a negocierilor
multilaterale.
- Activitatea secretariatului, comisiilor, subcomisiior
14
negocierile multilaterale şi să descrie subiecte
importante în elaborarea regulilor de procedură;
 să proiecteze soluţionarea problemelor de
flexibilitate şi negocierior în condiţii de inegalitate de
forţe;
 să analizeze arsenalul tehnologiilor pe care le
poate folosi partea slabă pentru întărirea poziţiilor
proprii;
 să stabilească parametrele flexibilităţii în
negocierile multialterale.
şi grupurilor (în CSCE au fost 20 astfel de organe de
lucru).
- Importanţa etapei pregătitoare în negocierile
multilaterale, elaborarea regulilor de procedură.
Subiecte importante:
- chestiuni organizatorice (limbi oficiale,
întocmirea procesului verbal, tipul şedinţelor
– publice sau închise, etc.)
- competenţele preşedintelui (menţinerea
ordinii, oferirea cuvântului, deciziile cu
privire la regulament şi etc.)
- reguli de convocare a şedinţelor
(participarea în discuţii, înaintarea
propunerilor, dreptul la răspuns);
- ordinea de luare a deciziilor (prin consens,
majoritate calificată, o majoritate simplă de
voturi).
- Problema de flexibilitate și negocieri în condiţii de
inegalitate de forțe. Flexibilitatea ca o încercare de a
ajunge la un acord și de a discuta o problemă.

- Arsenalul tehnologiilor pe care le poate folosi

partea slabă pentru întărirea poziţiilor proprii.
- Interdependenţa şi probleme de flexibilitate în
procesul de negocieri multilaterale. Parametrii
flexibilităţii de negocieri.
Cuvinte cheie: structura organizatorică, organe de
bază,etape pregătitoare, arsenalul tehnologiilor,
parametrii flexibilității.
Subiectul 12. Diplomaţia şi democraţie: soluţionarea litigiilor prin negocieri multilaterale

Obiective Unităţi de conţinut

 să reproducă principiile de bază a politicii - politica externă a statelor democratice şi utilizarea

externe a statelor democratice;
 să determine condiţiile de apărare a valorilor
democratice prin mijloace diplomatice pe arena
internaţională;
 să studieze teoriile neorealiste şi normatice şi
să evidenţeze influenţa acestora asupra practicii de
negocieri;
 să formuleze constrângeri instituţionale în
negocieri de soluţionare a conflictelor.
negocierilor în conflicte şi litigii internaţionale;
- Sistemul de valori a statelor democratice şi
apărarea acestora prin mijloace diplomatice pe
arena internaţională;
- Teoria „lumii democratice” şi neorealism; Teorie
normativă și influența ideologiei asupra practicii de
negocieri (reglementarea non-violentă a conflictelor,
respectul faţă de structurile guvernamentale alese în
mod legal).

- Constrângeri instituționale în negocieri de

soluționare a conflictelor. Informații și preferințele
15
 liderilor în soluționarea litigiilor pe arena
internațională.

Cuvinte cheie: politică externă,valori democratice,

constrângeri instituționale, soluționarea litigiilor.

Subiectul 13. Formarea coaliţiilor în cadrul negocierilor multilaterale

Obiective Unităţi de conţinut

 să descrie formarea coaliţiilor în procesul de - formarea coaliţiilor în procesul de negocieri

negocieri;
 să demonstreze dimensiuni optimale ale
coaliţiilor şi căile de creare a încrederii în cadrul
acestora;
 să formuleze noile strategii de maximizare a
eficienţii coaliţiilor.
multilaterale;
- dimensiuni optimale ale coaliţiilor şi creare
încrederii în cadrul acestora;
- Strategii de maximizare a eficienţii coaliţiilor.
Cuvinte cheie: coaliții, încredere, strategii, eficiența
coalițiilor, coaliții ăn proces de negocieri.

Subiectul 14. Negocierile multilaterale în procesul soluţionării conflictului Transnistrean

Obiective Unităţi de conţinut

 să descrie etapele dezvoltării conflictului - etapele dezvoltării conflictului Transnistrean

Transnistrean;
 să analizeze documentele de bază şi acorduri
semnate în procesul reglementării conflictului;
 să analizeze interesele părţilor implicate în
formatul de negocieri 5+2;
 să formuleze probleme şi perspective
soluţionării conflictului Transnistrean
- negocierile în formatul 5+2, complexitatea
intereselor participanţilor la negocieri
multilaterale;
- problemele şi perspective soluţionării
conflictului Transnistrean:
Cuvinte cheie: etapele conflictului, acorduri
semnate, interesele părților, probleme, perspective.

a. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR.

Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale

A. Produsul preconizat şi strategiile de realizare a acestuia

Nr Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. realizare
Studiu bibliografic;
Prezentarea studiilor
Studiu teoretico-analitic;
1. individuale/
Realizarea cercetării;
prezentărilor PPT
Prezentarea comunicării;
2. Referate Lecturarea;
Analiza, reflecţii critice;
Elaborarea şi prezentarea
informaţiei analitice;
Elaborarea concluziilor.
 Profunzimea studiului
 Diversitatea surselor
 Metode/tehnici
utilizate Conform
 Caracter analitic graficului
 Relevanţa concluziilor stabilit
 Volumul 10 p.
 Analiza critică a
rezultatelor prezentate
 Profunzimea studiului Conform
 Diversitatea surselor graficului
 Analiza critică a stabilit
rezultatelor prezentate
 Volumul 10-15 p.
16

Studiu bibliografic ;
Realizarea investigaţiei;
Analiza, reflecţii critice;
Distribuirea
responsabilităţilor şi
generalizarea
Prezentarea rezultatelor;
3. rapoartelor efectuate Acordarea consultaţiilor
în grup în procesul de realizare al
rapoartelor;
Prezentarea rezultatelor
cercetării analitice sub
formă de informaţia
analitică, tabele şi
scheme.
Studiu bibliografic;
Proiectarea etapelor;
Realizarea cercetării
aprofundată a unor
Dezbateri în cadrul problematici concrete din
4 dezbateri
meselor rotunde cadrul cooperării
regionale;
Dezbaterea acestor
problematici;
Analiza, reflecţii critice
 Identificarea
posibilităţilor de
aplicare a rezultatelor
 Metode/tehnici
adecvate
 Formularea corectă a
aparatului categorial
 Analiza/prelucrarea Conform
datelor graficului
 Originalitatea formei stabilit
de prezentare
 Corectitudinea
utilizării termenilor
 Relevanţa concluziilor
 Profunzimea studiului
 Diversitatea surselor
 Analiza critică a
rezultatelor prezentate
 Participarea la Conform
graficului
 Originalitatea formei stabilit
de prezentare
 Corectitudinea
utilizării termenilor
 Relevanţa concluziilor

TEMATICA LUCRULUI INDIVIDUAL

Referate
1. Conflictele internationale si tipurile lor
2. Prevenirea conflictelor – metode traditionale si procedee institutionale
3. Cauzele conflictelor – concept teoretice
4. Divergentile – baza conflictelor internationale
5. Modalitati decizionale in conditiile crizei
6. Prevenirea crizelor si conflictelor si gestionarea lor in cadrul noii architecturi de securitate
europeana
7. Actiunile umanitare asupra situatiei de conflict
8. Stadiile si fazele dezvoltarii conflictelor; extinderea si escaladarea lui
9. Dimensiunile conflictelor internationale
10. Sistemul traditional de gestionare a crizelor si a conflictelor
11. Rolul organismelor interne şi internaţionale în prevenirea conflictelor
Power Point
1. Abordări teoretico-metodologice ale crizelor si conflictelor
2. Riscuri interne şi externe care pot genera crize
3. Gestionarea situaţiilor de criză în cadrul NATO
4. Personalul întrebuinţat în rezolvarea crizei contemporane
5. Gestionarea crizelor si a conflictelor internationale
17
 6. Identificarea, prognoza si analiza situatiilor conflictuale
7. Concepte contemporane de securitate si natura amenintarilor posibile
8. Rolul ONU in gestionarea conflictelor
9. Reglementarea diferengenţelor internationale
10. Gestionarea reactiva a conflictelor. UE in Balcanii de Vest
11. Opeatiunile ONU în prevenirea conflictelor şi mentinerea pacii
12. Practica gestionarii conflictelor
13. UE si Gestionarea conflictelor etnice de la prabusirea comunismului la conflictul din Kosovo.
14. Testarea noilor capabilitati de gestionare civila a crizei
15. UE si functiile ei ca actor international in aplanarea viitoarelor conflicte etnopolitice
16. Dezvoltarea sistemului de gestionare a crizelor
17. Fazele crizei internationale
18. Mediere ca medtodă de rezolvare a situaţiilor conflictuale
19. Tipoogia crizelor internationale
Lucrul in grup:
1. Gestionarea unei crize si democratia (cazul francez si altele)
2. Stiluri şi metode de management ale conflictelor
3. Actiunile umanitare în prevenirea conflictelor
4. Conflictele interetnice la intersectia secolelor
5. Conflictele in politica mondiala
6. Modelul pacii de la Westphalia si particularitatile conflictelor la intersecţia sec. XX-XXI
Masa rotunda:
1. Directii recente in gestionarea crizelor si conflictelor

C. TEMATICA TEZELOR DE MASTER

1. NATO – principala organizaţie politico-militară cu vocaţie universală în managementul crizelor şi
conflictelor.
2. Relaţiile de cooperare a organizaţiilor universale pentru securitatea internaţională.
3. Atribuţiile specifice a organizaţiilor internaţionale în managementul crizelor şi conflictelor.
4. Activitatea organizaţiilor regionale cu rol în gestionarea crizelor şi protecţia minorităţilor.
5. Abordarea regională a soluţionării crizelor şi conflictelor internaţionale.
6. Politici şi strategii în gestionarea conflictualităţii.
7. Organizaţiile internaţionale de securitate şi rolul lor în organizarea operaţiilor multinaţionale.
8. Consideraţii privind starea conflictuală mondială la început de mileniu.
9. Minorităţile etnice şi dezvoltarea conflictelor.
10. Rolul şi locul acţiunilor militare în conflictele contemporane.
11. Conflictul şi războiul în mediul internaţional contemporan.
12. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii în regiunea extinsă a Mării Negre în perioada post Război
Rece.
13. Managementul crizelor şi conflictelor regionale.
14. Probleme demografice internaţionale: estimări şi pronosticări ale ONU.
15. Managementul crizelor şi conflictelor internaţionale.
16. Conflictul şi războiul în mediul contemporan.

a. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR.

Negocierile în practica diplomatică

A. Produsul preconizat şi strategiile de realizare a acestuia

N.O Denumirea Sarcini Strategii de Produs final Criterii de

realizare și evaluare

18
 disciplinelor de studii modalități de
+nr ore LI prezentare

„Managementul Evaluarea Strategii de

conflictelor și negocierilor realizare:
negocierior diplomatice -Studiul bibliografic Studiu Prezentarea
internaționale” bilaterale și - Delimitarea părților comarativ produsului
1. Negocierile în multilaterale. în negocieri final în
practica Negocierile - Identificarea termenul
diplomatică diplomatice conceptelor-cheie a
1 stabilit.
(45 h) bilaterale și negocierilor. Referate
multilaterale diplomatice Evaluarea
ca instrument - Argumentarea
de examinare calitatății
comparativă a tezelor
a problemelor de bază a practicii produsului
importante negocierilor bilaterale final.
mondiale şi și multilaterale Dezbateri în
regionale: - Studiul lacunelor cadrul meselor Structura
economice, - Identificarea unor referatului;
rotunde
sociale, modele generale în Utilizarea
culturale şi domeniul negocierilor bibliografiei
umanitare. diplomatice de referinţă;
- Expunerea Corespundere
argumentativă a a temei cu
propriei viziuni materialul
analizat

TEMATICA LUCRULUI INDIVIDUAL

Negocierile în practica diplomatică

Referate
1. Negocierile diplomatice multilaterale cu un instrument de organizare discuţiilor regulate pe marginea
problemelor importante mondiale şi regionale: economice, sociale, culturale şi umanitare, combaterea
crimei organizate trasnfrontaliere.
2. Abordările conflictelor internaţionale: cerectări strategice.
3. Servicii de mediere: obiectivele şi tehnologiile de soluţionare.
4. Forme şi tipuri de mediere: state, organizaţii internaţionale şi regionale, organizaţii neguvernamentale,
biserica, Crucea roşie şi altele.
5. Rolul factorul puterii în negocierile multilaterale.
6. Rolul UE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean: misiuni, proecte, organizaţii de
ramură.
7. Noile tehnologii în negocieri multilaterale.
8. Dimensiunea democratică a procesului de negocieri multilaterale.

Cercetare şi comunicare individuală

1. Asigurarea participării Republicii Moldova în procesul negocierilor multilaterale: baza legislativă şi
specificul organizatoric.
2. Teoria stucturală de agresiune (Galtung, Oranski).
3. Cercetarea păcii: cele trei abordări de soluţionare a conflictelor (Conflict Resolution, abordare
normativistă, negocierile ca o formă de dezvoltare a conflictului).
4. Studierea strategiilor şi tehnologiilor de căutare a soluţiilor într-o mediere.
5. Medierea neoficială: surse istorice şi principiile de bază.
19
6. Determinarea specificului utilizării metodelor violente în cadrul negocierilor.
7. Analiza şi proiectarea tendinţelor actuale în investigarea negocierilor multilaterale.
8. Formularea proiectelor de mediere în negocierile multilaterale a Republicii Moldova pe marginea
problemei transnistrene în formatul 5+2.
9. Negocierea multialterală – metodă colectivă de luare a deciziilor internaţionale.
10. Formularea proiectelor de strategii în negocierile multilaterale.
Lucrul în grup
1. Pe baza cercetării istorico-politologice, pregătirea unei comunicării, privind negocierile multilaterale
diplomatice şi actele internaţionale negociate în cadrul lor
2. Elaborarea şi prezentarea unei informaţii analitice privind corelarea componentei obiective şi
subiective în procesul de negocieri diplomatice multilaterale.
3. Analiza conflictelor şi a intereselor participanţilor în procesul de negocieri multilaterale. Prognozare
dezvoltării ulterioare a conflictelor.
Prezentare vizuală /PPT
1. Elaborarea unei tabele comparative privind clasificarea şi tipurile principale de negocieri.
2. Prezentarea analitico-informaţională a etapelor şi mecanismelor procesului de negocieri diplomatice
multilaterale într-un conflict (Conflictul Transnistrean, Ucraina, Georgia).
3. Elaborarea şi argumentarea modalităţilor de abordare a negocierilor multilaterale în funcţie de
organizaţie sau conferinţe.
4. Elaborarea schemelor privind strategii, tactici şi tehnici utilizate în cadrul negocierilor diplomatice
multilaterale.
Masă rotundă
1. Gestionarea situaţiilor de criză prin intermediul negocierilor diplomatice multilaterale.

TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE MASTER

1. Rolul Ministerului de Externe și Integrării Europene în promovarea diplomației economice.

2. Activitatea misiunilor diplomatice a Republicii Moldova privind promovarea imaginii țării
peste hotare.
3. Interesele economice naţionale – obiectiv prioritar în politica externă a Republicii Moldova.
4. Implicații brexit asupra funcționalității Uniunii Europene
5. Rolul diplomației economice în promovarea interesului economic al Republicii Moldova

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE-EVALUARE

• Organizarea instruirii la disciplina Negocierile în practica diplomatică se realizează prin diverse forme:
prelegeri și lecții publice interactive, seminare tematice, lucrări de control, testări periodice, lucrul individual
prin studierea surselor inedite publicate și nepublicate, a literaturii tematice în domeniu, elaborarea referatelor
și recenziilor unor studii, monografii, culegeri tematice publicate etc., tematica fiind propusă de profesorul
responsabil de disciplină, audierea lor publică și organizarea discuțiilor tematice, a lucrului în grup, precum și
organizarea conferințelor și ,,meselor rotunde,, în cadrul grupelor academice și între studenții acestor grupe,
etc.
 Strategiile și tehnologiile didactice aplicate, specifice disciplinei respective constau în valorificarea
formelor și metodelor pedagogice și andragogice moderne, utilizate cu succes în instituțiile didactice de
performanță. Prezentăti vizuale /PPT cu temele: 1) Fenomenul negocierilor diplomatice bilaterale și
multilaterale din cadrul servicului diplomatic național și internațional. 2) Elaborarea schemelor privind
conţinutul general şi specific al negocierilor diplomatice. 3) Determinarea formelor şi particularităţilor
raporturilor interstatale și relațiilor diplomatice. 4 ) Studierea comparativă a negocierilor diplomatice a
Republicii Moldova (1991 - 2018).

20
 • La compartimentul strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalității de
calcul a notei finale, în contextul evaluării curriculare vor fi aplicate toate tipurile de evaluare: iniţială,
formativă, curentă şi sumativă/finală. Evaluarea nivelului de cunoştinţe acumulate de masteranzi în cadrul
cursului şi a gradului de accesibilitate şi actualitate a conţinutului cursului se va face în două etape: evaluarea
curentă (la sfîrşitul fiecărei lecţii/ seminar) şi evaluarea finală (la sfârşitul semestrului).
• Evaluarea curriculară se aplică prin două forme de bază: intermediară, sau curentă şi sumativă, finală.
Evaluarea curentă se va efectua la sfîrşitul fiecărui seminar, în mod obligatoriu, în baza participării active la
lecţie a masteranzilor în timpul seminarului în lucrul efectuat în grupuri. Evaluarea sumativă intermediară se
efectuează sub formă de lucrări de control pe un grup de cinci-şase teme cu subiecte care cuprind cele trei
nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare.
• Evaluarea sumativă finală se efectuează în conformitate cu planul de învăţămînt sub formă de examen.
• Testele de examinare conţin subiecte la disciplină, care corespund celor trei nivele: de cunoaştere, de
aplicare şi de integrare. Aprecierea cunoştinţelor se efectuează conform baremelor unice stabilite la facultate.
Mecanismul tuturor formelor de apreciere identifică că la stabilirea notei finale se iau în considerare
următoarele componente: Ponderea în notare, exprimată în % (Total=100%); testarea continuă pe parcursul
semestrului, rezultatele activităţii la seminare / lucrări practice de laborator - cel puţin 60%; 20%- testarea
periodică prin lucrări de control; 30% - activităţile individuale teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte,
studiu de caz, etc.; 10% - activităţi practice. Rezultatele de la examenul final - cel mult 40%.

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

Evaluarea curriculară se aplică prin două forme: intermediară şi finală.
1. Evaluarea sumativă intermediară se efectuează sub formă de lucrări de control pe un grup de cinci-
şase teme cu subiecte care cuprind cele trei nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare.
2. Evaluarea sumativă finală se efectuează în conformitate cu planul de învăţămînt sub formă de examen.
Testele de examinare conţin subiecte la disciplină, care corespund celor trei nivele: de cunoaştere, de aplicare
şi de integrare. Aprecierea cunoştinţelor se efectuează conform baremelor unice stabilite la facultate.

Ponderea în notare, exprimată

La stabilirea notei finale se iau în considerare
în % (Total=100%)

- testarea continuă pe parcursul semestrului, rezultatele 20%

activităţii la seminare / lucrări practice de laborator
cel puţin 60%

- testarea periodică prin lucrări de control 30%

- activităţile individuale teme / referate / eseuri / 10%

traduceri / proiecte, studiu de caz, etc.
- activităţi practice 0%

- alte activităţi (precizaţi) 0%

cel mult 40%

Rezultatele de la examenul final

40%

MODEL DE TESTE
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

21
 ,,APROB”____________
Şef. Departament Ejov C., dr., conf. univ.
TEST №1
Pentru examen în scris la modulul Managementul conflictelor și negocierilor internaționale
Specialitatea Relații Internaționale, Ciclul II, Master
Programul de Master: Studii diplomatice, Studii europene, Anu l

Subiectul I: Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor la început de mileniu

1. Explicaţi particularităţile conflictelor şi crizelor internaţionale (3p.).
2. Evidenţiaţi noţiunea şi tipurile conflictelor (5p.).
3. Elucidaţi metodele şi procedeele de prevenire a conflictelor (7p.).
Subiectul II: Negocierile diplomatice multilaterale: teorie şi practica.

1. Relataţi despre metode de evaluare a poziţiilor părţilor utilizate în timpul negocierilor (3 p.).
2. Determinaţi şi analizaţi problemele, care pot apărea în timpul negocierilor multilaterale (5 p.).
3. Analizaţi aplicarea strategiilor de bază utilizate în timpul negocierilor diplomatice multilaterale în
cadrul organizaţiilor internaţionale (7 p.).5
Matricea de specificație: la testul pentru examenul la modul

10 9 8 7 6 5 4 3 2

30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3-2 1-0

„20” septembrie 2019 Examinator: Ejov A.__________

Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor internaționale

SUBIECTELE PENTRU EXAMEN:

1. Obiectul de studiu. Actualitatea şi necesitatea studierii problemelor de prevenire a conflictelor şi
gestionarea crizelor internaţionale
2. Teoria şi fenomenologia crizei
3. Tipologia şi structura crizei
4. Gestionarea şi prevenirea crizelor internaţionale
5. Abordări ştiinţifice cu privire la prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale
6. Conceptul prevenirii conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale
7. Rolul organismelor interne şi internaţionale în prevenirea conflictelor
8. Asplicarrea normelor de drept umanitar şi a drepturilor omului pe timpul crizelor
9. Gestionarea situaţiilor de criză în cadrul NATO
10.Rolul UEO în gestionarea crizelor
11.Managementul crizelor în unele ţări membre ale NATO
12.Prevenirea conflictelor şi getionarea crizeor în cadrul noii arhitecturi de securitate europeană
13.Dezvoltarea sistemului de gestionare a crizelor
14.Rolul UE în prevenirea viitoarelor conflicte etnopolitice
15.Particularităţile conflictelor la intersecţia sec. XX-XXI. Noţiunea şi tipurile conflictelor
16.Prevenirea conflictelor; metode tradiţionale şi proceduri instituţionale
17.Prevenirea conflictelor legate de graniţele teritoriale
18.Disputele persistente în relaţiile interstatale
19.Controlul asupra guvernelor ca formă a conflictelor internaţinale
20.Forme ale conflictului economic în relaţiile internaţionale
21.Conflictele internaţionale reieşite din comerţul illegal de droguri
22.Prevenirea conflictelor entice
23.Cauzele ostilităţii entice. Etnocentrismul
24.Prevenirea conflictelor religioase şi gestionarea crizelor religioase
25.Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor ideologice
26.Principii generale care se aplică în gestionarea situaţilor de criză contemporană

22
 27.Forme de acţiuni pengtru compbaterea crizelor contemporane
28.Rol instituţiilor internaţionale în gestionarea crizelor şi prevenirea conflictelor în zona Mării Negrea
29.Eforturi de prevenire a conflictelor şi gestionarea crizelor în regiunea Mării Negre
30.Rolul negocierii şi al medierii în rezolvarea conflictelor

Negocierile în practica diplomatică

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Metode de evaluare a poziţiilor părţilor utilizate în timpul negocierilor

2. Problemele, care pot apărea în timpul negocierilor multilaterale
3. Strategii de bază utilizate în timpul negocierilor multilaterale
4. Esenţa negocierilor multilaterale în cadrul conferinţelor şi organizaţiilor internaţionale la diferite
nivele
5. Specificul activităţii diplomatice în cadrul conferinţelor şi organizaţiilor internaţionale
6. Reguli şi proceduri ale negocierilor multilaterale
7. Importanţa regulei unanimităţii a marilor puteri în cadrul ONU
8. Stilurile naţionale în negocieri
9. Abordările teoretice şi practice a stilurilor naţionale în negocieri
10. Tipuri de argumentări şi specificul luării deciziilor de către diplomaţi din diferite culturi
11. Specificul naţional al comportamentului în timpul negocierilor şi tacticile discusiilor;
12. Tipurile şi nivelurile de context a mesajelor în timpul negocierilor
13. Stilurile personale în procesul de negocier în dependenţă de cultură
14. Modelul de interacţiune socială în parametrii de timp şi de loc
15. Trăsăturile caracteristice ale negocierilor prin poştă electronică
16. Funcţiile tehnologiilor informaţionale în procesul de negocieri
17. Comportamentul participanţilor la negocieri video şi teleconferinţe
18. Caracteristica generală a luptei contra terorism şi agresiune prin negocierile multelaterale la nivel
intenaţional
19. Rolul ONU şi altor organizaţii internaţionale în rezolvarea conflictelor şi pacificare
20. Problema intervenţiei umanitare
21. Pricipiile globalizării şi utilizarea pecularităţilor acestui fenomen de către Marile Puteri în politica
externă
22. Termenul de cooperare şi confruntare în negocierile
23. Tipurile intereselor în negocierile internaţionale
24. Interdependenţa participanţilor la negocieri: BATNA şi ATNA.
25. Etapele negocierilor
26. Aspect comunicativ al negocierilor internaţionale
27. Funcţiile negocierilor
28. Conflictele internaţionale şi clasificarea acestora
29. Etape de dezvoltare a conflictelor internaţionale
30. Modele de reglementare a conflictelor
31. Specificul conflictelor armate şi stadiile de escalare ale acestuia
32. Conflictele de crize politice internaţionale
33. Noţiunea de mediere şi arbitraj
34. Scopuri şi metode ale mediatorului
35. Particularităţile utilizării forţelor armate şi aplicării sancţiunilor în reglementarea conflictelor
internaţionale
36. Abordări practice a părţilor terţe în menţinerea păcii şi tipurile acestora
37. Stilul de negocieri a Marelor Puteri
38. Aplicarea diferitor stiluri în timpul negocierilor multilaterale şi eficienţa acestora în promovarea
intereselor naţionale prin prizma experienţei a diferitor state (SUA, Federaţia Rusă, Franţa, Marea
Britanie, Germania, China)
39. Importanţa negocierilor multilaterale din cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale în
promovarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova
40. Categoriile de informaţii în negociere;
41. Metodele de obţinere a informaţiei;
23
 42. Pregătirea şi tipurile dosarelor negocierii;
43. Rolul informaţiei în reuşita negocierilor politico-diplomatice
44. Structura organizatorică a negocierilor multilaterale şi activitatea organelor de bază
45. Importanţa etapei pregătitoare în negocierile multilaterale şi subiecte importante în elaborarea
regulilor de procedură
46. Soluţionarea problemelor de flexibilitate şi negocierior în condiţii de inegalitate de forţe
47. Arsenalul tehnologiilor pe care le poate folosi partea slabă pentru întărirea poziţiilor proprii
48. Parametrele flexibilităţii în negocierile multialterale
49. Principiile de bază a politicii externe a statelor democratice
50. Condiţiile de apărare a valorilor democratice prin mijloace diplomatice pe arena internaţională
51. Teoriile neorealiste şi normatice şi influenţa acestora asupra practicii de negocieri
52. Constrângeri instituţionale în negocieri de soluţionare a conflictelor
53. Formarea coaliţiilor în procesul de negocieri
54. Dimensiuni optimale ale coaliţiilor şi căile de creare a încrederii în cadrul acestora
55. Strategii de maximizare a eficienţii coaliţiilor
56. Etapele dezvoltării a conflictului Transnistrean
57. Documentele de bază şi acorduri semnate în procesul reglementării conflictului
58. Interesele părţilor implicate în formatul de negocieri 5+2
59. Probleme şi perspective soluţionării conflictului Transnistrean.

Biblografie:
Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor internaționale
Obligatorie
1. Cristian Băhnăreanu. Rolul organismelor internaţionale în managementul crizelor în regiunea
Mării Negre. Bucureşti, 2008
2. Marian –Valentin Grigoroiu. Crizele şi conflictele contemporane. Bucureşti, 2008
3. Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse. Relaţii Internaţionale, Polirom, Iaşi, 2008
4. Gheorghe Văduvă, Mihai Ştefan Dinu. Crizele poltico-militare la început de mileniu.
Bucureşti, 2005
5. Jean-Louis Dufour. Crizele ineternaţionale. (De la Beijing (1990) la Kosovo (1999).
Bucureşti, 2002.
Opţională
1. Luciana Alexandra Ghica, Maian Zulian. Poltica de securitate naţională; concepţii, instituţii,
procese. Polrirom, Iaşi, 2007
2. Edward A. Kolodziej. Securitatea şi relaţiile internaţionale. Iaşi, 2007
3. Andrei Miroiu, Radu Sebastian Ungureanu. Manual de realaţii internaţionale. Polrirom, Iaşi,
2006
4. Jean-Batista Durossele, Andrei Rapsi. Istoria relaţiilor inetrnaţionale (1948-pînă în zilele
noastre). Vol. II., Bucureşti, 2006
5. Barry Buzan. Poparele, statele şi teama. O agendă pentru studii de securitate ineternaţională în
epoca de după războiul rece. Cartier, Chişinău, 2000
6. Robert Gilpin. Război şi schimbare îm politica mondială. Craiova. 2000
7. E. goodin, Hans-dieter Klingemann. Manual de ştiinţă politică. Polirom, Iaşi, 2005
8. Hirst Paul. Război şi putere în sec. XXI, antete Bucureşti, 2003
9. Nye Joseph S. Jr. Dscifrarea conflictelor internaţionale; teorie şi istorie. Antet. Bucureşti, 2005
10. Culagin, Mejdunarodnaia bezopasnosti. Ucebnoe posobie., M., 2007
11. V. Egorov. Crisis I cacestvo mejdunarodnih otnosenii, iz-vo UNIONRAN, M., 2003
12. P.A. Tigancov. Teoria mejdunarodnih otnosenii, M., 2008
13. M.M. Lebedeva, Mirovaia politica I mejdunarodnie otnosenia, Piter,2004
14. Sovremenie mejdunarodnie otnosenia I mirovaiA politica, Iz-vo Prosvecenie, 2004
15. P.A. Tigancov, G.A. Drobot. Mejdunarodnie otnosenia, teorii, conflicti, dvijenia, organizatii.”
iz-vo Alifa-M, Infa-M, 2008.
16. Mirovaia politica i mejdunarodnie ortnosenia, Piter 2005
24
 17. Economica i politica v sovremenih mejdunarodnih conflictah., iz-vi, LKI, MGIMO (V) MID
Rosii, 2008
18. “Mirovaia politica i mejdunarodnie ortnosenia” , Piter 2008
19. Lomaghin N.A., A.V. Sutiin i dr., “Vvedenie v teoriu mejdunarodnih otnosenii I analiza
vnesnei politiki”, M. 2001

Negocierile în practica diplomatică

Obligatorie

1. Colațchi A. Negocierile internaționale-metodă pașnică de dirijare a Relațiilor Internaționale. În: Studii

Internaționale: Viziuni din Moldova, 2007, Nr.4(5), p.36-42.
2. Constantinescu-Stefanel R. Techniques de communication dans la negociation. Bucureşti: ASE, 2009.
234 p.
3. Crăciun C. Teoria şi practica negocierilor. Chişinău: Prut Internaţional, 2001. 216p.
4. HeeperA., Schmidt M. Tehnici de negociere. Pregatirea, strategiile folosite si incheierea cu succes a
unei negocieri: Bucureşti: ALL, 2011, 128 p.
5. Maliţa M. Jocuri pe şcena lumii: conflicte, negocieri, diplomaţie. Bucureşti: C.H. Beck, 2007. 362 p.
6. Rotaru V. Eficiența negocierilor diplomatice în soluționarea conflictelor internaționale. În: Studii de
pace şi soluţionarea conflictelor în curriculum-ul universitar. Ghid teoretico-metodologic. Coord.V.Teosa,
B.Venturi. Chişinau: CEP USM, 2013, p. 80-90.
7. Terentii L. Tratativele diplomatice şi particularităţile lor psihologice. Chişinău: ASEM, 2001. 202p.
8. Большедворова Л. Современные международные переговоры: особенности, стратегия, тактика.
Учебное пособие. Минск, 2012.
http://elib.bsu.by/bitstream/123456789/19623/1/%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D1%80%D0%B5%D0%BC.
%D0%BC%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D1%83%D0%BD%D0%B0%D1%80.%D0%BF
%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D1%80%D1%8B-
%D0%B4%D0%B5%D0%BF.pdf
9. Василенко И. Международные переговоры в бизнесе и политике. Стратегия, тактика,
технологии. Москва: Восток-Запад, 2011. 424 с.
10. Василенко И. Международные переговоры. Москва: Юрайт-Издат, 2013. 486 с.
11. Лукашук И. Дипломатические переговоры и принимаемые на них акты. Москва: Nota Bene,
2004. 143 c.
12. Стремовская А. Некоторые аспекты ведения международных переговоров. В: Российский
внешнеэкономический вестник, №2, 2012, с. 93-100. http://www.rfej.ru/rvv/id/A0040092D/$file/93-100.pdf
13. Шеретов С. Ведение международных переговоров. Учебное пособие. Алматы: Данекер, 2004.
http://window.edu.ru/resource/264/42264/files/text.pdf

Opţională

1. Bill S. Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică, 1996. 152p.

2. Bontea O. Negocierile-mijloace politico-diplomatice eficiente de rezolvare a diferendelor
internaționale. În: Revista Națională de Drept, 2006, Nr.4, p.54-56.
3. Caraiani G., Potecea V. Negocierea in afacerile internationale. Strategii, tactici, uzante diplomatice si
de protocol. Bucureşti: Wolterskluwer , 2010. 328 p.
4. Cărbune R. Rolul și importanța negocierilor diplomatice. 2013.
http://radjcarbune.wordpress.com/2013/12/05/rolul-si-importanta-negocierilor-diplomatice/
5. Curry J. Negocieri internaţionale. Bucureşti: Teora, 2000. 222p.
6. Fisher R. Succesul în negocieri. Cluj-Napoca: Dacia, 1995. 195p.
7. Frant F. Negocieri strategii, tehnici si tactici în negocierile de afaceri.
http://flogabriel.wordpress.com/negocieri/
8. Garcha A. Diplomatic Culture or Cultural Diplomacy: The role for culture in international negotiation?
http://www.culturaldiplomacy.org/content/pdf/icd_diplomatic_culture_of_cultural_diplomacy.pdf
9. Maliţa M. Teoria şi practica negocierilor. Bucureşti: Politică, 1972. 356 p.
10. Mireanu C. Arta negocierilor. http://www.presamil.ro/SMM/2004/11-12/pag%2032-34.htm
25
11. Neumann J., Morgenstern O. Theory of Games and Economic Behaviour. Woodstock, Princeton
University Press, 2007.
12. Popescu D. comunicare şi negocieri în afaceri. Bucureşti: Bibliotheca, 2010. 198 p.
13. Василенко И. Международные переговоры в бизнесе и политике. Стратегия, тактика,
технологии. Москва: Восток-Запад, 2011. 424 ст.
14. Василенко И., Василенко Е. Личностный стиль за столом международных переговоров.
Москва: Аспект пресс, 2012. 208 с. file:///E:/Documents%20and%20Settings/User/%D0%9C%D0%BE
%D0%B8%20%D0%B4%D0%BE%D0%BA%D1%83%D0%BC%D0%B5%D0%BD
%D1%82%D1%8B/Downloads/%D0%9B%D0%B8%D1%87%D0%BD%D0%BE
%D1%81%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D1%81%D1%82%D0%B8%D0%BB%D1%8C_
%D0%B7%D0%B0_%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%BC_%D0%BC
%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D1%83%D0%BD%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD
%D1%8B%D1%85_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%BE%D0%B2%D0%BE
%D1%80%D0%BE%D0%B2_(1).pdf
15. Дубинин Ю. Мастерство переговоров. Москва: МГИМО, 2009. 304 с.
16. Кацы Д.В., Переговоры и посредничество: инструменты повседневной практики
международника. СпбГУ, 2005. 184 c. http://smpanel.pu.ru/panel/users/katsy/98.pdf
17. Лукашук И. Искусство деловых переговоров: Учебно-практическое пособие. Москва:
Издательство БЕК, 2002. 208 с.

26